Sunteți pe pagina 1din 1

Antigua i Barbuda

Denumirea oficial: Statul Antigua i Barbuda Capitala: Saint Johns (36.000 loc.) Limba oficial: englez; uzual: creolo-engleza Suprafaa: 442 km Locuitori: 66.000 (149 loc./km2) Religia: protestantism 80%; catolicism 18% Moneda: dolarul Caraibelor Orientale Forma de guvernmnt: monarhie Ziua naional: 1 noiembrie Geografie: Statul A. i B. este aezat n America Central Insular. G. fizic: A. i B. sunt compuse din 2 insule (i cteva insulie). Antigua, insul vulcanic, cu nlimi de 400 m alt. (vf. Boggy Peak, 402 m. alt.) pe versanii crora curg ruri scurte i toreni. Ins. Barbuda este coraligen: nu are ape curgtoare. Clima: este tropical-oceanic, blnd. n august-septembrie se formeaz cicloane tropicale. Flor i faun: Pduri tropicale umede (de esen preioas); foarte restrns. Avifaun i peti. Populaia este format din urmaii sclavilor negri din Africa: negri 92%; metii, albi. Concentrarea max. pe insula Antigua (250 loc./km2). Rata natalitii: 18; a mortalitii: 6. Rata pop. urbane: 36%. Resurse i economie: Economie bazat pe turism i agricultur. Se cultiv: trestie de zahr, arbori de cafea, de cacao, ananai, bananieri, citrice; bumbac. Se import petrol i se export produse petroliere. Turismul devine tot mai profitabil. Transport i comunicaii: autovehicule; aeroport la St. Johns. Orae: Saint Mary, Saint Paul, Codrington. Istoria: Ins. A. este descoperit de Columb n 1493; n 1632 locuit de englezi; amerindienii sunt supui dispariiei. n sec. XVII-XVIII se aduc sclavi negri din Africa; pentru munca pe plantaiile de tutun i trestie de zahr. In sec. XVIII-XIX, ins. A. devine o baz naval britanic important n Marea Caraibelor. La 1 noiembrie 1981, A. i B. i proclam independena de stat n cadrul Commonwealth-ului. Statul: este monarhie constituional; conform Constituiei din 1981. Puterea legislativ este exercitat de Camera Reprezentanilor; cea executiv de un cabinet condus de liderul partidului majoritar din Camera Reprezentanilor. eful statului: regina Marii Britanii, reprezentat de un guvernator general. Multipartitism.