Particularitatile sistemului nervos central la copii

Dezvoltarea psiho-motorie la copii Cunoasterea dezvoltarii psiho-motorii impreuna cu dezvoltarea somatica sunt indispensabile in procesul de aprecierea dezvoltarii copilului. Srudiul dezvoltarii psiho-motorii, intelectuale si a sistemului afectiv solicita cunoasterea notiunilor din domeniul neorologiei, pediatriei si a psihologiei specifice copilului. Pentru aprecierea dezvoltarii si cresterii copilului se impune cunoasterea si urmarirea copilului in timp, in corelatie cu o buna cunoastere a mediului in care se dezvolta si se educa copilul, adica climatul psiho-familial. Este necesar de a efectua o analiza completa prin intrunirea tuturor criteriilor de apreciere. Valoarea fiecarui criteriu este determinata de urmarirea separata si apoi in ansamblu al fiacarui compartiment al dezvoltarii psiho-motorii, in mod diferentiat pentru fiecare perioada a copilariei. Foarte multe din criteriile considerate ca repere e apreciere nirmala pentru a anumita virsta pot avea o interpretare patologica pentru alta virsta ( reflexul Babinschi trebuie sa persisted oar pina la virsta de 2 ani). In ontogeneza Sistemul Nervos Central se integrea intr-un sistem functional unic. Cu virsta el se complica si se autoperfectoneaza. Cel mai intens Sistemul Nervos Central se dezvolta pe parcursul primului an de viata si in perioada copilariei fragede, imbinind factorii ereditari cu cei educationali. In perioada intruterina Sistemul Nervos Central incepe sa se dezvolte in prima saptamina de gestatie din foita medulara care pe parcursul saptaminii a 2-a se transforma in tubul medular.la 5-6 saptamini se pot deja distinge 5 compartimente : Telencefal Diencefal Mezenefal Metencefal Myelencefal Cea mai intensa perioada de dezvoltare celulara se considera 10-18 saptamini. Acestr rastimp este critic in precesul de formarea Sistemului Nervos Central. Mai tirziu incepe divizarea accelerate a celulelor gliale care continua sip e parcursul anului 2 de viata.Daca am considera numarul total de celule gliale drept 100% atunci la nou-nascut ele constituie 25%, iar la virsta de 1 an- 90-95%. La nou-nascut substanta cenusie nu este bine diferentiata de substanta alba.Celulele sunt aranjate foarte compact una fata de alta. Practic lipseste invelisul mielinic. Cu virsta se modifica topografia, forma si numarul circumvolutiunilor. Acest proces este foarte intens in primul an de viata. Mult mai incet procesul evolueaza dupa virsta de 5 ani. Primii 5 ani de viata extrauterina sunt cei mai importanti pentru insusirea bazei necesare de aptitudini. Diferentierea are loc pe seama cresterii axonilor , mielinizarea lor, cresteea si ramificarea dendritelor, formarea sinapselor inter-neuronice. Cu cit copilul este mai mic cu atit aceste procese decurg mai energetic. Foarte active sunt procesele in primele 2-3 luni de viata. La virsta de 8 ani structura scoartei copilului este similara structurii scoartei maturului. Mielinizarea are loc intr-un tempou foarte intensiv in primii 2 ani de viata, cind incepe sa mearga. Mielinizarea nervoasa se desfasoara in intervalul de timp intre 3 si 5 ani .Mielinizarea definitava se termina la virsta de 30-40 ani. Aceasta este explicatia de ce reabilitarea neurologica are loc mai precoce daca copilul este mic. Circulatia sanguina a creierului infantile este mai buna deoarece reteaua capilara se perfectioneaza dupa nastere. Prin urmare, Sistemul Nervos Central necesita cantitati sporite de oxygen pentru activitatea sa zilnica. Tesut nervos necesita de 20 de ori mai mult oxygen decit

tesutul muscular. Aceasta particularitate sta la baza intocmirii regimului zilei copilului in dependenta de perioada. De exemplu sugarul are nevoie de o plimbare cu durata de minim 3-4 ore, deoarece activitatea Sistemului Nervos Central este foarte intensiva. Refluxul venos la sugari intimpina dificultati din cauza prezentei fontanelei mari deschise. Aceasta particularitate are un rasunet clinic prin faptul ca afectiunile in forma moderata si grava sunt insotite de neurotoxicoza. Se includ dereglari neurologice care se pot manifesta diferit uneori pina la convulsii. Neurotoxicoza are o frecventa inalta la urmatoarele grupe de copii cu : Trauma cranio-cerebrale la nastere Stari de asfixie in timpul nasterii Stari hipoxice in perioada de sarcina ( anemie feripriva la mama, hipotonie, hipertonie, boli cardiovasculare etc.) Cordonul ombilical in jurul gitului Eminenta de avort sau intreruperea sarcinii Drept factori predispozanti pentru aparitia neurotoxicoza sunt particularitatile structurale ale creierului si formarea de metabolite in procesele patologice care se elimina din organism pe o anumita cale. E dovedit experimental ca hipertensiunea intracraniana este o complicatie a traumelor caraniocerebrale la nastere. Ea provoaca schimbari degenerative in structura celulelor nervoase, iar actiunea de lunga durata duce la atrofia acestora( degradarea intelectuala a copilului). Maduva spinarii la nastere este mai bine dezvoltata decit Sistemul Nervos Central. Dilatarile fiziologice ( sacrala si cervicala) se contureaza dupa virsta de 3 ani. Lichidul cefalorahidian Pina la 14 zile: Culoarea xantocroma ( galbuie) Transparenta Continutul de proteine 0.4-0.8 Citoza in 1 ml (numarul de celule) 3-30 celule Predomina limfocitele, neutrofile solitare. Proba Pandi de la + la ++ Cantitatea de glucoza 1.7-3.9 mmol/l 14 zile 3 luni: Incolor Transparent Nivelul de proteine in crestere 0.2-0.5 Citoza in 1 ml 3-25 celule Predomina limfocitele Proba Pandi + Glucoza 2.2-3.9 mmol/l 4-6 luni: Incolor Transparent Proteina 0.18-0.33 Citoza in 1 ml 3-20 celule Predomina limfocitele

 Proba Pandi rareori pozitiva Glucoza 2.2-4.4 mmol/l Dupa 6 luni: Incolor Transparent Proteina 0.16-0.24 Citoza in 1 ml 3-10 celule Proba Pandi negative - Glucoza 2.2-4.4 mmol/l

Dezvoltarea psihomotorie cuprinde :

1. dezvoltarea motorie intelectuala 2. dezvoltarea psihica afectiva Dezvoltarea psihomotorie poate fi apreciata prin evaluarea urmatoarelor repere: pozitia motilitate tonusul muscular reflexele Pozitia in perioada de nou-nascut isi pastreaza pe o scurta perioadad e timp pozitia pe care a ocupato in timpul sarcinii, apoi mentinindu-se normal in flexie cu membrele superioare si inferioare egal flexate. La 2 luni copilul ocupa o pozitie normala flexie si semiflexie. Pozitia in extensie apare abia dupa virsta de 3 luni. Motilitatea initial este reflexa, involuntara, miscarile nou-nascutului sunt dominate de tonusul activ si de automatismele sale primare ale caror influente se prelungesc si in cursul lunilor urmatoare. Miscarile nou-nascutului au un caracter viu, dar sunt limitate. Ele sunt de scurta durata, spontane, globale cu un aspect vermicualar. Concomitent cu dezvoltarea rapida a Sistemului Nervos Central miscarile copilului devin treptat constiente, apare motilitatea voluntara care se dezvolta in mod diferentiat in raport cu segmentul corpului. La sugarul mic aceasta se identifica cu mimica, raspunzind promt prin ris, plins sau grimase de satisfactie. Dezvoltarea progresiva a a miscarilor membrelor superioare se produce de la radacina spre extremitate. 3-4 luni copilul iai poate folosi umerii, mai tirziu prono-supinatie dupa 4 luni poate folosi hipotenarul si digiti minimi, oar ceva mai tirziu tine pumnul. ( pozitia fiziologica se considera atunci cind degetul 1 este acoperit de celelalte 4 degete) 6 luni prinde un obiect printr-o miscare care se aseamana cu grebla dupa 8 luni sugarul prinde obiectul cu virful degetelor 2 ani ambele miini sunt folosite egal. Mai tirziu efortul maxim este suportat de miina dreapta. O parte din sugari ramin stingaci (7%) 5-6 ani copilul e caoabil sa diferentieze dreapta de stinga, apare gindirea abstracta. Tonusul muscular reflecta dezvoltarea motorize normala a copilului. La momentul nasterii tonusul este apreciat in cadrul scorului Abgar care include: 1. tonusul muscular 2. culoare tegumentelor + integritatea lor 3. respiratia 4. bataile cordului

5. reflexele Fiecare din aceste criterii are o anumita valoare in limitele 0-2 puncte. Pentru un nou-nascut normal scorul Abgar constituie 8-10 puncte. Pentru un copil nascut la termen primele luni de viata sunt caracterizate prin hipertonusul muscular al membrelor superioare si inferioare. Evolutia dezvoltarii tonusului muscular se desfasoara de la periferie. Evaluarea tonusului se efectueaza cu ajutorul manevrelor de extensibilitate si masurare a unghiului de deschidere dintre componentele segmentelor respetictive ( antebrat+brat, gamba+coapsa) . 1 luna copilul ridica capul pe un scurt interval de timp 2 luni tine stabil capul dupa 2 luni odata cu ridicarea capului isi ridica si umerii impreuna cu toracele 2-4 luni apare motilitatea trunchilui in cadrul rostogolirii de pe spate pe burta si invers dupa 5-6 luni ridica capul de pe un plan culcat 6-8 luni ocupa pozitia sezinda .Dupa disparitia reflexului de redresare ( 8 luni) sta in picioare, la inceput cu ajutorul bratelor si membrelor inferioare prin miscari de agatare. 10-12 luni sta singur 10-13 luni mersul 2 ani poate urca singur scarile si le coboara, apare mersul articulat. 4 ani mers in echilibru pe bara, poate sta intr-un picioar. Foloseste miinile pentru joc. In perioada scolara controlulo activitatii motorii se dezvolta intens. Activitatea ii permite sa execute miscari precise.

Dezvoltarea senzoriala
Vazul -La inceput el vede monocular, la virsta de 2 luni privirea se organizeaza. La 3-4 luni copilul face prima descoperire propriile miini, Pe care le studiaza foarte atent. La 4 luni apare privirea convergenta. Auzul - La nou- nascut la apropierea sursei sonore el raspunde printr-un reflex global de inchidere. La 5-6 luni se instaleaza conjugarea auzului cu activitatea ochilui. Gustul nou- nascutul reactioneaza la produsele dulci prin reflexul de sugere, iar la acelea sarateaccentuind dezgustul prin intermediul grimaselor. Gustul se dezvolta in raport cu alimentatia lui. Mirosul dezvoltarea mirosului se efectueaza in raport cu modul sau de viata.