1

1. Partile componente ale unui generator pentru aparat roentgen sunt: a. Transformatoarele b. Redresoarele c. Temporizatoarele d. Pupitrul de comanda Care sunt elementele metalice ale unui tub roentgen? a. Anodul b. Filamentul catodic c. Piesa de concentrare a catodului d. Peretii tubului RX Care dintre parametrii constructivi ai unei anode de tub Rx influenteaza incalzirea ei: a. Materialul din care este contruita b. Viteza de rotatie c. Panta de inclinare a fetei active d. Diametrul anodei Rolul cupolei unui tub radiogen este: a. Contentia uleiului de racire b. Protejarea mecanica a tubului c. Oprirea diseminarii haotice a radiatiilor in mediul ambiant Interactiunile direct ionizante ale radiatiilor Rontgen cu materia sunt: a. Colisiunea b. Frinarea c. Efectul Compton d. Efectul fotoelectric Alegeti tehnica radiologica cea mai iradianta a. Radiografia pulmonara b. Urografia intravenoasa c. Irigoscopia d. Tomografia computerizata abdominala Precizati care este rolul grilei antidifuzoare in achizitia radiografica a unei imagini radiografice : a. Reducerea iradierii b. Focalizarea radiatiilor c. Reducerea radiatiei secundare d. Cresterea contrastului imaginii Care sunt elementele care determina dimensiunile imaginii obiectului radiografiat fata de original: a. Dimeniunea obiectului b. Distanta obiect film c. Distanta sursa obiect d. Unghiul razei incidente centrale cu planul sau axa obiectului Precizati ce elemente intra in structura derivatilor farmaceutici cu care se realizeaza contrastul artificial pozitiv in radiologie: a. Plumbul b. Iodul c. Cuprul d. Bariul Care dintre modificarile clinice de mai jos se inscru in categoria acuzelor uzuale la administratrea i.v. de substanta de contrast iodata: a. gust metalic b. Rush-ul cutanat c. Colicile intestinale d. Senzatia de caldura generalizata Care dintre structurile de mai jos sunt hiperdense fata de structurile inconjuratoare in examenele CT craniene: a. Calciul b. Tumorile cu contrast c. Sangele proaspat d. Edemul perilezional Ce artere abdominale se pot identifica ecografic a. Aorta b. Trunchiul celiac

2.

3.

4.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

2
c. Artera mezenterica inferioara d. Arterele renale Precizati afectiunea care constituie indicatie de ecografie diagnostica de prima intentie: a. Litiaza urinara b. Litiaza veziculara biliara c. Tromboza de vase porte intrahepatice d. Ureterohidronefroza Selectati tipurile de afectiuni care beneficiaza la maximum de examenul IRM ca examen de prima intentie: a. Tumorile suprarenaliene b. Tumorile pituitare c. Tumorile cardiace d. Tumorile primitive de cai biliare Care este cea mai eficienta tehnica radiologica de punere in evidenta a fetelor sternului: a. Radiografia toracica de fata b. Radiografia toracica de profil c. Computer tomografia d. Radiografia toracica in oblic anterior stg Care vase sanguine determina existenta amprentelor vasculare de pe conturul stg al traheei: a. Aorta ascendenta b. Crosa aortica c. Vena azygos d. Trunchiul brachiocefalic arterial Cite segmente formeaza lobul superior pulmonar sting: a. 3 b. 4 c. 5 Care sunt sectoarele circulatorii vasculare din interiorul parenchimlui pulmonar explorabile radiologic standard: a. Sectorul intramediastinal b. Sectorul hilar c. Sectorul central d. Mantaua pulmonara Care sunt structurile histologice care fac ca alveolele pulmonare sa nu fie structuri terminale: a. Comunicari alveolo-alveolare porii Kohn b. Comunicari intre alveolele si bronsiolele terminale: canalele Lambert c. Ambele concomitent d. Incorecte toate cele de mai sus Care sunt formatiunile arteriale care formeaza marginea anatomica dreapta a mediastinului : a. Crosa aortica b. Trunchiul arterial pulmonar c. Artera subclavie stinga d. Trunchiul brachiocefalic arterial e. Nu exista structuri arteriale pe marginea mediastinala dreapta Care sunt elementele structurale ale mediastinului care beneficiaza de diagnostic cert computertomografic fara contrast: a. Vasele sanguine b. Grasimea c. Ganglionii limfatici calcificati d. Fluidele clare din chiste Care sunt portiunile din aorta vizibile pe radiografia toracica in incidenta postero-anterioara: a. Marginea laterala a Aortei ascendente a. Marginea mediala a portiunii orizontale a crosei b. Marginea mediala a aortei descendente toracice c. Niciuna din cele de mai sus Cum se conecteaza in incidenta de profil proiectia trunchiului arterei pulmonare cu marginea anterioara a ventricolului drept. a. In continuare pe marginea anterioara., artera cranial fata de ventricolul drept b. In continuare pe marginea anterioara artera caudal fata de ventricolul drept c. Nu se conecteaza una cu cealalata pe marginea anterioara a cordului

10.

11.

12.

13.

14.

15.

16.

17.

18.

19.

20.

3
21. Selectati situatiile clinice in care sunt create conditiile de aparitie a bronhografiei aerice a. Edemul pulmonar acut b. Pneumonia franca la debut c. Pneumonia franca la vindecare d. Tuberculoza cavitara. 22. Care este limita de dimensiuni a opacitatilor pulmonare denumite “micronoduli”: a. 1 mm b. 3 mm c. 5 mm d. peste 5 mm 23. Semnele radiologice specifice unor opacitati cu punct de plecare parietal sunt: a. Densitatea mare b. Conturul net si regulat c. Vizualizarea numai partiala a conturului d. Racordul in panta lina 24. Selectati cauzele de ridicare bilaterala a cupolelor diafragmatice a. Obezitatea b. Sarcina c. Ascita d. Expirul 28. Dublul contur al marginii craniale a unei opacitati pleuretice libere se datoareaza: a. miscarilor respiratorii b. pozitiei bolnavului c. decalajului de inaltime intre marginea anterioara si cea posterioara a fluidului d. nici una dintre cele de mai sus 29. Selectati aspectele radiografice specifice pleureziilor interlobare: a. forma lenticularta b. localizarea pe traiectul unei scizuri c. lipsa modificarilor cu pozitia d. alte semne de afectare pleurala la distanta 30. Incercuiti leziunea tumorala hepatica ce prezinta in computer tomografie densitati negative: a. chistul biliar b. lipomul c. hemangiomul d. hiperplazia nodulara focala e. colangiocarcinomul 31. Care este sensul de deplasare al bontului pulmonar intr-un pneumotorax partial : a. Cranial si dorsal b. Caudal si medial c. Caudal si ventral d. Caudal si lateral 32. Care dintre afectiunile de mai jos pot determina dilatatie vasculara poststenotica : a. Stenoza valvulara mitrala b. Stenoza valvulara aortica c. Coarctatia de aorta d. Stenoza infundibulara pulmonara 33. Opacitate masiva, sistematizata lobar, cu bronhografie aerica poate apare in: a. Sindromul alveolar b. Sindromul bronsic c. Sindromul vascular 34. Cel mai fin ca structura compartiment al interstitiului pulmonar, vizibil pe o radiografie standard in incidenta postero anterioara este : a. Compartimentul peribronhovascular b. Compartimentul interlobular c. Compartimentul parietoalveolar 35. Alegeti afectiunile care se manifesta radiologic prin prezenta de micronoduli interstitiali mai mici sau egali cu diametrul de 1,5 mm : a. Infiltratele inflamatorii cu aspect de geam mat b. Metastazele carcinomatoase

4
c. Pneumoconioza d. Hemosideroza primitiva 36.Imaginile directe de sindrom bronsic sunt: a. Ingrosarea peretelui bronsiei b. Cresterea diametrului unei bronsii cu perete ingrosat c. Obstructia unei bronsii cu atelectazie adiacenta d. Disparitia aeratiei bronsiei prin inclocuire cu fluid 37. Care sunt caracteristicile structurale si functionale ale circulatiei pulmonare cu efect in formarea imaginii radiologice. a. Debitul circulator mare b. Presiunea intraarteriala pulmonara mica c. Complianta capilara mare d. Structura musculara sau elastica a arterelor in functie de distanta fata de hil 38. Hipervascularizatia arteriala pulmonara difuza (pletora) apare in: a. Hipervolemie b. Hiperchinezie c. Shunt sistemico-pulmonar d. Fistula arterio-venoasa 39.Semnele radiologice de hipovascularizatie pulmonara difuza bilaterala congenitala sunt: a. Hipertransparenta pulmonara difuza , bilatarala, simetrica b. Desen pulmonar gracil c. Hiluri pulmonare mici, simetrice d. Dilatatie poststenotica a arterei pulmonare 40. Sindromul vascular capilar pulmonar caracterizeaza : a. Emfizemul pulmonar diffuz b. Atelectaziile parcelare c. Fibrozele pulmonare d. Staza pulmonara cronica 41. Nodulii opaci hemosiderotici din staza pulmonara cronica se caracterizeaza prin: a. Foarte numerosi b. Localizati perihilar c. Cu diametrul de maxim 3mm d. Ireversibili in timp 42. Care dintre semnele radiologice de mai jos exprima hipertensiunea vasculara pulmonara anterograda: a. Imbogatirea desenului vascular apical b. Amputarea perihilara a benzilor vasculare c. Marirea de volum a hilurilor pulmonare d. Dilatatia de Artera pulmonara 43. Care este diametrul limita inferior al al unui nodul izolat malign pulmonar : a. Sub 3 cm b. 5 cm si peste c. 7 cm si peste d. Nu exista corespondenta volum/etiologie. 44. Selectati semnele radiologice pulmonare ale sancrului de inoculare tuberculos: a. Intensitate mica b. Localizare predominenta in lobul inferior drept c. Cu adenopatii hilare d. Cu benzi de limfangita 45. Semnele carecteristice infarctului pulmonar sunt: a. Forma rotunda b. Localizarea bazala dreapta c. Semne de staza venoasa cronica d. Asociaza hemoptizia e. Reactie pleurala de la inceput 46. O cavitate intraparenchimatoasa pulmonara cu pereti grosi, cu contur intern neted , cu leziuni satelite si bronsie de drenaj este: a. Abces pulmonar cu germeni piogeni evacuat b. Chist hidatic evacuat partial c. Caverna tuberculoasa deterjata d. Cancer pulmonar necrozat

5
47. Care dintre afectiunile de mai jos se manifesta prin cavitati pulmonare multiple cu pereti subtiri: a. Bula de emfizem b. Displazia emfizematoasa c. Polichistoza bronsica congenitala d. Niciuna dintre cele de mai sus 48. Care dintre tipurile de leziuni mediastinale de mai jos beneficiaza de diagnosticul cert computer tomografic cu contrast i.v.: a. Lipoamele b. Chistele c. Vasele sanguine d. Adenopatiile calcificate 49. Care dintre tumorile de mai jos sunt localizate in mediastinul antero+inferior a. gusa plonjanta b. timomul c. lipomul d. chistul pericardic 50. Marirea opacitatii cardiopericardice prin prezenta de lichid pericardic se caracterizeaza prin: a. Marirea predominent in sens transversal b. Unghiuri cardiofrenice obtuze c. Absenta pulsatiilor pe contur d. Modificari de aspect cu pozitia 51. Marirea de volum a atriului sting se materializeaza prin semne radiologice de modificare a contururlui cardiac . In care dintre directiile spatiuli marirea nu are corespondent a. Posterior b. Lateral stg c. Caudal d. Cranial 52. Care dintre semnele radiografice de mai jos exprima marirea de volum a ventricolului sting: a. Ascensionarea apexului cardiac pe radiografia PA b. Lateralizarea spre stinga a arcului inferior sting al cordului c. Deschiderea unghiului cardiofrenic sting al cordului d. Depaseste dorsal punctul de intersectie al diafragmului cu vena cava inferioara 53. Marirea careia dintre cavitatile cordului determina in mod particular dilatatia tranversala cu etalarea cordului pe diafragm: a. Atriul stg b. Ventricolul stg c. Ventricolul dr d. Atriul drept e. Crosa aortica 54. Care dintre segmentele aparatului circulator toracic umple prin dilatatie spatiul retrosteranl inferior: a. Aorta ascendenta b. Trunchiul arterei pulmonare c. Ventricolul sting d. Atriul drept e. Ventricolul drept 55. Care este segmentul aortic care nu se vizualizeaza nici macar partial pe radiografia toracica de fata dura: a. Aorta ascendenta b. Crosa aortica c. Aorta descendenta 56. Ce cavitate conexa atriului sting apare marita in stenoza mitrala ? a. Ventricolul sting b. Artera pulmonara trunchi c. Urechiusa stinga d. Aorta ascendenta 57. Care sunt modificarile radiologice specifice insuficientei mitrale: a. Staza pulmonara discreta b. Marirea foarte accentuata a atriului sting c. Marirea de volum a ventricolului sting d. Dialatatia de aorta ascendenta

Studiul traectului si permeabilitatii unor axe vasculare 68. Coarctatia de aorta b. Care valvulopatie se manifesta cu puls hilar pulmonar: a.6 58. Care este elementul principal care sta la baza achizitiei unei imagini digitale: a. Cu viteza de sedimentare mare d. Emfizemul pulmonar 61. nemiscibila cu apa c. Doua amprente vasculare pe marginea dreapta a traheei d. Semnele radiografice ale dextropozitiei de Aorta : a. Pericardita constrictiva b. Stenoza mitrala cu defect septal atrial asociat b. Proiectarea metamerica a orificiului Killian si a cardiei este : a. Ce are particular examenul cu sulfat de bariu al esofagului. Disectie de aorta c. Ecografia este indicata in diagnosticul afectiunilor : a. Monitorizarea post-terapeutica a lor c.Indicatiile de utilizare ale computer tomografiei in patologia digestiva sunt: a. 60. Decolarea unei placi de aterom 64. Traheea deplasata spre stinga c. Depistarea si stadializarea tumorilor organelor parenchimatoase b. Adenopatiilor intra sau extraperitoneale e. Stenoza valvulara aortica d. 65. C6/T12 . Amplitudinea curentului generat in fotomultiplicator d. Anevrism trombozant de aorta b. Buton aortic pe marginea dreapta a mediastinului 63. Viteza fotonului Roentgen b. Stenoza mitrala cu plaman sarac fara semne de staza pulmonara apare in : a. Examinarea rapida in dinamica deglutitiei d. Intensitatea quantei de lumina emisa de cristalul de scintilatie c. Care dintre afectiunile de mai jos dau dilatatie partiala limitata de aorta descendenta toracica a. Stenoza mitrala b. Incidentele oblice c. Decelarea de colectii fluide intraperitoneale e. Stenoza valvulara pulmonara 59. Disectia de aorta c. Consistenta semisolida a SO4Ba b. Tetralogia Fallot c. Stenoza mitarala cu insuficienta tricuspidiana consecurtiva d. Organelor parenchimatoase abdominale c. C7/T12 b. A fluxurilor sanguine pe vase 69. Examen de mucoasa in strat subtire la finele examenului propriu-zis 67. Absenta butonului de la locul sau normal b. De catre o substanta inerta chimic. Stenoza mitrala cu atriu sting locuit. Cresterea absorbtiei radiatiilor b. Stenoza mitrala cu insuficienta tricuspidiana concomitenta c. Depistarea determinarilor secundare hepatice d. Semnul faldului intimal la examenul CT al aortei cu contrast caracterizeaza: a. Distanta de parcurs de la foton la calculatorul program. a. Ulceratie ateromatoasa d. Anevrismnul de aorta d. Explicati mecanismul creerii de contrast pozitiv de catre suspensia de sulfat de bariu. Insuficienta aortica d. Scheletului osos abdomino-pelvin d. Care dintre afectiunile de mai jos evolueaza cu aspect de cord mic sau de dimensiuni normale : a. Pseudoanevrismul postraumatic de aorta 62. Care adera de mucoasa digetiva fara sa se absoarba 66. Insuficienta trcuspidiana c. a. Tractului digestiv b.

Alegeti portiunile fixe ale duodenului: a. Colonul descendent e. Marea curbura /3-4 unde c. Cum variaza dimensiunile diferitelor zone topografice ale esofagului in repletie completa : a. Diametru maxim in portiunea toracala c. Care este semnul cert ca radiografia unui stomac in repletie este efectuata in ortostatism: a. Dilatatie ampulara suprafrenica d. Vena cava inferioara e. Precizati cum apar orientate ansele jejunului si ileonului : a. Tot conturul extern al doudenului D2 76. 72. Rinichiul sting d. Staza persistenta in segmentul afectat . Glanda suprarenala stinga c. Unghiul hepatic c. Genunchiul inferior c. Nivelul orizontal al partii opace a suspensiei baritate d. Duodenul ascendent. Marea curbura. Aorta d. Selectati rapoartele anatomice ale fetei posterioare a stomacului: a.Duodenul descendent si cel ascendent au rapoarte directe cu : a. Precizati portiunile fixe ale colonului: a. Pancreas b. Lungimea ingustarii c. Toate ansele orizontale indiferent de regiune c. Aspectul reliefului mucos 80. Ansele jejunale orizontale si cele ileale verticale 78. Niciunul dintre cele de mai sus. C6/T11 d. Nu se vizualizeaza niciodata in repletie completa 71. Autoplastica mucoasei gastrice depinde de : a. Vizualizarea chineticii pe mica curbura c.7 c. Diametru redus in regiunea cervicala b. Colonul transvers d. Substanta baritata la polul distal al stomacului b. Gradul de repletie a stomacului 74. Localizarea ingustarii b. Cecul si colonul ascendent b. Peristaltica stomacului apare sub forma : a. Cresterea numarului de unde peristaltice b.da/mica curbura. Stergerea reliefului mucos c. Mica Curbura/3-4 unde d. Adincirea undelor peristaltice d. C7/T11 70. Caracter tranzitoriu sau definitiv d. Pancreasul b. Hiperchinezia unui segment de tub digestiv se traduce prin : a.nu 75. Tonicitatea peretelui gastric b. Unghiul Treitz d. Incidenta radiografiei in ortostatism sau decubit c. Fata viscerala a splinei c. Artera mezenterica superioara 77. Reactia la tratamentul antispastic e. Diferenta dintre spasm si stenoza unui segment digestiv se defineste in functie de : a. Fornix/2-3 unde b. Ansele jejunale verticale si cele ileale orizontale b. 73. Evacuarea accelerata a segmentului digestiv e. Bulbul b. Sigmoidul si rectul 79. Starea de contractilitate a muscularis mucosae d.

89. Are o forma ascutita in unghi b. Dezorganizarea de pliuri . Stergerea reliefului mucos al segmentului gastric herniat 82. Hernierea stomacului prin hiatusul diafragmatic al esofagului se materializeaza prin : a. nu sunt intrerupte e. Intreruperea pliurilor d. Detritusul necrotic determina neregularitati ale fundului nisei. Au contururi regulate rectilinii c. Caracterele radiologice ale unei stenoze benigne de segment de tract digestiv sunt: a. Diverticulii digestivi de tractiune prezinta : a. Continutul poate fi omogen sau neomogen 87. Selectati caracterele radiologice ale unei amprente asupra unui lumen digestiv: a. mai frecvent pe esofag e. Sunt situate in axul segmentului afectat d. Apar de regula pinteni si semitonuri d. Se umplu si se evacueaza complet d. Are de obicei contur net c. Continutul opacitatii centrale poate fi neomogen. Laturile unghiului sunt rectilinii c. Suprafata locului de implantare este totdeauna mai mica decit adincimea nisei c. Lumenul restant este ingustat 85. Continutul este omogen 88. Apar localizati pe orice segment digestiv. Peretele lumenului in zona de insertie are mobilitatea pastrata 91. Sunt scurte b. Sunt imagini aditionale de plus de umplere b. Nu deplaseaza segmentul de tract digestiv c. Atrofia pliurilor c. Aspectul radiologic al lacunei benigne implica: a. Pozitia sinuoasa c. Diverticulii digestivi de pulsiune : a. 90. Apare pe ambele contururi ale unui lumen d. Ascensionarea unui segment gastric cu migrarea in torace b. Pliurile mucoasei sunt convergente spre nisa e. Are caracter definitiv 86. Elemente semiologice radiologice specifice nisei benigne sunt: a. Inel semiopac concentric cu conturul opacitatii centrale = edem perilezional c. Dolicosegmentul de tub digestiv se defineste prin: a. O forma triunghiulara cu baza in lumenul digestiv b. Este o fornatiune protruziva in interiorul lumenului digestiv adiacent b. Nisa este circumscrisa de un inel transparent (edemul perilezional) d. Deformeaza o portiune din contur fara sa-l intrerupa b. Convergenta de pliuri e. Pot fi multiple c. Forma este rotund ovalara d. Sunt legati de lumenul principal printr-un pedicol d. Au forma rotund ovalara c. Care dintre modificarile de mucoasa de mai jos caracterizeaza afectiunile digestive maligne: a. Incizura se deosebeste de ancosa unui lumen digestiv: a. Pliurile de mucoasa pot fi sau nu convergente spre leziune dupa natura leziunii d. Stergerea mucoasei d.8 81. Opacitate centrala data de substanta de contrast din nisa b. Orificiile de intrare si iesire din stenoza au forma de pilnie 84. Pliurile sunt deplasate . Aspectul radiologic al unei nise in incidenta ortograda : a. Depaseste limita peretelui digestiv b. Contururi regulate 83. Aparitia unei opacitati mediastinale inferioare cu sau fara nivel hidroaeric c. Pliurile mucoase sunt impinse si deplasate e. Hipertrofia pliurilor b. Alungirea segmentului b. Existenta unui esofag mai scurt decit normal d.

Transhepatica b. Densitate fluida b. Absenta iodofiliei 96. Hidatidoza 94. 1 b. Colangiografia postoperatorie pe tub Kher. Radiografia abdominala simpla b. Abcesele parazitare vindecate c.Alegeti entitatile patologice care pot da calcificari hepatice: a. Hemangioamele e. Precizati care dintre simptomele de mai jos se incadreaza in categoria accidentelor minore sau reactii adverse medii la administrarea i. 2 93. Imagine rotund ovalara cu densitate si iodofilie mai mici decit ale parenchimului hepatic inconjurator. Limitele imprecis conturate c. Colangiografia percutana b.Cite segmente orientate orizontal are lobul sting hepatic: a. Cefalee d. Substantele ionice b. Transjugulara retrograda c. Hipotensiune . Computer tomografia d. Aspectul de vezicule fiice c. Care sunt factorii de care depinde calitatea unei colangiografii orale ? a. Calcificarile parietale e. Substantele nonionice dimerice d.9 92. Eruptiile cutanate c. Imagistica prin rezonanta magnetica 100. Greata b. Coledocopancreatografia endoscopica retrograda(ERCP) c. de contrast iodat: a. 3 c. 101. 99 Care este metoda imagistica de baza pentru diagnosticul calcificarilor intrapancreatice: a. Colangiografia preoperatorie d. Trans-splenica d. Precizati metodele radiologice de explorare directa a cailor biliare: a. Capacitatea de preluare activa a contrastului de catre ficat c. Ecografia c. Chistele esentiale d.v. Care dintre categoriile de substanta de contrast iodate de mai jos dau cea mai mica rata de reactii adverse: a. Diagnosticul limfoamelor cu determinare splenica . Diagnosticul pozitiv computer tomografic de tumora hepatica implica urmatoarele semne a. b. Care sunt caracterele CT specifice chistului hidatic: a. Substantele iodate liposolubile 102. Diagnosticul pozitiv si diferential de organ b. Alegeti indicatiile corecte de explorare CT cu contrast a splinei: a. Absorbtia contrastului in intestin b. Concentratia de iod in bila 98. Cu priza de contrast precoce d. Alegeti locul de electie de injectare cu contrast pentru realizarea unei portografii directe : a. Diagnosticul splinei de staza e. Diagnosticul splinelor accesorii sau reziduale postoperatorii c. Granuloamele postinflamatorii b. Cu leziuni asociate de ciroza hepatica sau dilatatie de cai biliare 95. Gust metalic in gura e. Aspectul de membrana proligera decolata d. Transparietala abdominala venoasa mezenterica 97. Substantele nonionice monomerice c. Diagnosticul formatiunilor localizate intrasplenice d. Permeabilitatea canalelor biliare intra si extrahepatice d.

unilateral cu contur neted apare in: a. Hipoplazia renala congenitala b. Rinichi dublu unicapsular 108. Intestin cu resturi alimentare si fecale 105. Rinichiul de dimensiuni reduse. Ureter retrocav e. Depistarea si caracterizarea morfologica a maselor tumorale vezicale b. Incrucisata e. nu exista un timp standardizat 104. Tumorile uroteliale inalte d. Litiaza ureterala radioopaca c. Leziuni inflamatorii incerte pe UIV e. 1 minut b. Indicatiile de utilizare a pielografiei directe : a. Vasculare hilare b. Anomalii arteriale in hilul renal . Necroza papilara d. Precizati nonindicatiile de explorare urografica: a. Ureterocel c. Obstructia ureterala de cauza neprecizata UIV 106. Cite feluri de ectopie renala cunoasteti? a. Inalta c. Tumora Wilms d. Abcesele renale d. Tumori maligne c. Directa d.Care este intervalul de timp limita intre timpul nefrografic si cel pielografic in urografia intravenoasa: a. Tuberculoza renala d. Insuficienta renala cronica c. 2 ore c. Joasa b. Cu fuziune 111. Absenta vizualizarii unui rinichi in lomba e. 113. Traumatisme renale cu hematurie b.10 103. Nefrocalcinoza 110. Polichistoza renala b. 5 minute d. Litiaza urinara radiotransparenta 107. Reflux vezico-ureteral b. Portiunea intramurala vezicala 109. Precizati etiologia posibila a calcificarilor renale lineare rectilinii sau curbe: a. 1 ora b. Selectati cauzele malformative de dilatatie a sistemului pielocaliceal a. Care sunt strimtorile fiziologice ale ureterelor: a. Lobulatie fetala c. Rinichiul ischemic cronic c. Indicatiile explorarii computer tomografice in patologia urinara : a. Insuficienta renala acuta b.Evaluati in timp entitatea de “rinichi mut” urografic: a. Chiste hidatice d. Jonctiunea pieloureterala b. Stadializarea tumorilor si monitorizarea postoperatorie c. 30 minute d. Pina la disparitia substantei de contrast din sistemul pielocaliceal contralateral. 3 minute c. Boala Cacchi – Ricci e. Nefrita radica 112. Conturul policiclic al rinichilor la copil sub 5 ani se considera dat de : a. Intersectia cu vasele iliace c. Colica renala d.

In primul an de viata b. Eroziunea osoasa e. Oedostoza b. Limita de virsta pina la care trebuie sa se realizeze sudarea nucleilor epifizari cu diafiza este: a. reducerea grosimii traveelor. Scintigrama cu Tc 99 difosfonat e. Scintigrama renala c. Caverna tuberculoasa c. Absenta secretiei de contrast pe partea bolnava b. 3 c. Exostoza 121. Combinatia dintre primele doua e. Alterarea structurii spongioasei unui os in sensul: reducerea opacitatii. Intensitate redusa a contrastului in caile urinare bilataral e. Amprenta osoasa 123. Computer Tomogafia e. Intre 16 si 22 de ani 120. Care dintre modificarile elementare ale osului se exprima prin modificari de forma a. Care dintre formatiunile aditionale de mai jos comunica direct cu caile urinare? a. Urografia intravenoasa b. Striuri Looser . Demineralizare b. Lacuna osoasa centrala b. Osteoliza d. 2 b. Spongioasei epifizare b. In jurul virstei de 12 ani d. Caria osoasa d. Scoliostoza c. Hiperostoza d. Necroza papilara e. Toate 3 combinate. Chistele parapielice d. Angiografia selectiva renala 117. Computer Tomografia c. Nefrograma de partea bolnava persistenta de ordinul orelor.11 114. Diverticolul caliceal b. 122. Fetei externe a compactei c. 5 119. Corticalei 124. Radiografiile osoase simple d. cresterea areolelor osoase si aspect fasciculat al compactei reprezinta : a. 4 d. Fetei interne a compactei d. Endostoza apare localizata la nivelul: a. Selectati modificarile osoase care apar in osteomalacie: a. Intirzierea eliminarii contrastului pe partea sanatoasa c. Imagistica prin Rezonanta Magnetica b. Selectati modificarile functionale urografice din sindromul obstructiv urinar superior unilateral: a. Rezorbtie osoasa circumscrisa b. Osteoporoza c. In jurul virstei scolare c. In ce stadiu N se incadreza adenopatia hilara renala contra-laterala dintr-o tumora Gravitz: a. Care dintre imaginile radiologice de mai jos se incadreaza in categoria “osteoliza” a. 116. Periostoza c. Ecografia d. Hematomul intraparenchimatos post-traumatic 115. Alegeti metoda diagnostica de baza in diagnosticul pozitiv al metastazelor osoase a. Arteriografia periferica 118. Alegeti metoda radioimagistica de electie pentru diagnosticul si stadializarea carcinomului renal(Gravitz) a. Nefrograma palida de partea sanatoasa d.

Localizarea de electie la metafizele oaselor lungi b. Modificari de structura mixte ale zonelor metafizare 133. Reducerea progresiva a spatiului articular 127. cel sting situat mai cranial 130. Aspectul radiologic normal al esofagului la copil implica : a. Niciuna dintre cele de mai sus 134. Bifurcatia traheei proiectata la nivel T3 e. infiltrarea si densificarea structurilor moi b. . Fracturi in lemn verde d. Fragmente fracturare demineralizate la extremitati si largirea traiectului de fractura fata de cel initial c. Mediastin ingustat c. Particularitatile aspectului radiologic toracic la copil sunt: a. Lizereu osteosclerotic la polul inferior 128. Hiperchinezie b. Selectati afirmatiile corecte asupra modificarilor radiologice din faza initiala inflamatorie de vindecare a unei fracturi: a. redusa ca dimensiuni in rinichiul miniatural fata de modificari morfologice de dimensiuni si orientare ale calicelor in rinichiul hipoplazic b. Fragmente fracturare osteoporotice. prezinta in primele doua luni de viata un mic reflux gastro-esofagian 131. Cele doua ramuri mandibulare sunt separate de o banda clara d. Calibrul arterelor intrapulmonare egal pe toata aria de proiectie a fiecarui pulmon d. nu se vizualizeaza pliuri de mucoasa c. Nucleii de osificare supranumerari la oasele membrelor d. Specificati care dintre modificarile functionale de mai jos insotesc stenoza hipertrofica de pilor : a. Sufla si intrerupe de regula corticala c. Deformari osoase 125. Care dintre semnele radiologice de mai jos NU corespunde aspectului de chist osos esential: a. Arcuri costale posterioare orizontalizate b. Suturi cerebrale supranumerare b. traiect de fractura identic celui din momentul producerii fracturii b. Fragmente fracturare de forma. Viscerocraniul este proportional mai mare fata de neurocraniu b. incluzii osoase in modificarile de structuri moi c. nu se vizualizeaza contractii pe contur d. Demineralizare b. Nucleii de osificare asimetrici la oasele pereche e. Care este diferenta dintre rinichiul miniatural si rinichiul hipoplazic: a. Osteoliza c. In primul an de viata se vad fontanelele c. Morfologia sistemului pielocaliceal normala . Contururile nete si regulate in rinichiul miniatural fata de aspectul polilobat al rinichiului hipoplazic. Alegeti categoriile de semne radiologice pe care le intilniti in osteoartrita tuberculoasa a. dimensiuni si structura normale cu largirea traiectului de fractura 126. Functia renala normala in rinichiul miniatural fata de opacifiere tardiva sau rinichi mut in rinichiul hipoplazic c. apare ca banda transparenta mediastinala fara contrast b. Hipotonoie c.Alegeti semnele corecte de osteosarcom osteogenic: a. intreruperea corticalei 129. Osteoscleroza d. Deformare a nucleilor epifizari e.12 c. Pozitia ectopica a rinichiului miniatural fata de pozitia normala a celui hipoplazic. d. Sinusurile craniene apar esalonat. Hemidiafragme decalate invers decit la adult. Craniul copilului este diferit de cel al adultului: a. Interior poliseptat d. Anterolistezis vertebral C3-C4 c. la sugari nu exista decit cele maxilare 132. Reflux gastro-esofagian d. Care dintre modificarile de mai jos se incadreaza in limitele normalului: a.

Pe oasele lungi are localizare metafizara d. se pot examina: a. apofiza spinoasa a axisului e. necesitate de utilizare de echipamente nemetalice pentru operatiunile conexe 144. extensia in spatiul epidural d. edemul e. necroza 141. Selectati semnele radiologice corecte de luxatie congenitala de sold: a. Incarcarea cu contrast iodat a unei leziuni cerebrale se datoreaza: a. ale coasei creierului d. extensia in partile moi paravertebrale . unei tromboze venoase profunde b. In ponderatie T1 la examenul IRM. ale nucleilor bazali 138. Prin voletul cranian post operator. Selectati calcificarile intracerebrale normale: a. unei hipervascularizatii tumorale d. Deplasarea lateral si cranial a nucleului epifizar d. Necrozei 143. Selectati leziunile care dau hipodensitate spontana fata de tesutul cerebral la examenul computer tomografic fara contrast: a. Calcificarilor d. Angajarile intracerebrale sunt de mai multe tipuri. Selectati pe cele corecte. evidentierea semnelor de suferinta medulara e. Aerului c. Prin foramen magnum e. a. Avantajele explorarii IRM fata de CT a leziunilor inflamatorii vertebrale: a. nici uneia dintre cele de mai sus 140. Sub coasa creierului b. Reducerea unghiului de inclinare a plafonului acetabular c. rezolutie spatiala inferioara CT c. absenta de vizualizare a calcificarilor d. 142. demielinizare d. zonele de hiposemnal/negru corespund : a. Este frecventa reactia periostala lineara 137. Localizare poliostica b. sangele proaspat b. diagnostic precoce b. Predominent la oasele scurte si cele late c. ale vaselor arteriale e. apofizele transverse ale atlasului c. corpul axisului si apofiza odontoida d. Pe radiografia de fata a segmentului atlo-axoidian al coloanei vertebrale.13 135. pierdere neuronala prin leziune ischemica c. Prin foramen ovale d. Diafiza are structura modificata prin prezenta de lacune gomatoase e. unei malformatii vasculare c.Limitele examenului IRM sunt date de : a. ale glandei pineale b. timp de examinare lung b. arcurile anterior si posterior ale atlasului 139. Sifilisul osos la sugar prezinta: a. condilii occipitali b. evaluarea leziunilor plurietajate c. Lateralizarea axului diafizar 136. Intreruperea arcului cervico – obturator b. Lichidului cefalorahidian b. ale plexurilor coroide c. alterarii barierei hematoencefalice e. Prin fantele sfenoidale c.

Coliziunea b.Cate forme farmacologice de substante de contrast iodate cunoasteti: a. sulfatul de bariu 155.Piesa generatoare de fotoni Rontgen a unui tub RX este: a. Efectul fotoelectric e. Carbon c. Redresoare cu dublu circuit c.Interactiunile indirect ionizante ale radiatiilor Rontgen cu materia in cadrul radiologiei diagnostice sunt: a. Materialul din care este construit cablul 148.14 145. derivatii iodati d. Catodul b. Cupru 149. Efectul de materializare 150. Greata b. Supape cu vid 146. Redresoare uscate b.v. Miocardul d. Hidrosolubile cu metabolizare integrala d. Franarea c.Precizati care dintre elementele de mai jos se utilizeaza ca substante de contrast artificial: a. Uleiuri iodate cu injectare directa . : a. Prin reducerea distantei focar-film 154. Emulsia fotografica pe ambele fete ale filmului c. Efectul Compton d.Care dintre semnele clinice de mai jos definesc o intoleranta minora sau medie la contrast iodat injectat i. Prin inclinarea razei incidente centrale b. Prin inclinarea planului in care se afla obiectul c. Tomografia computerizata e.Alegeti tesutul cel mai radiorezistent: a. Radiografia pulmonara cu regim standard c. Tomografia plana 152. Aluminiu d. Diametrul cablului b. Dimensiunea granulului de bromura de argint b. apa b. Lungimea cablului c. Maduva osoasa c. Senzatia de caldura generalizata 156.Alegeti cea mai putin iradianta tehnica radiologica: a. aerul c.Alegeti elementele care contribuie la calitatea filmului radiografic: a. Spectrul de sensibilitate albastru sau verde 153. Hidrosolubile cu eliminare biliara c. Hidrosolubile cu eliminare urinara b. Osul 151.Cum se obtine departajarea pe imaginea radiografica a doua obiecte suprapuse cu imagine sumata: a. Piesa de concentrare 147. Eruptiile cutanate c.Care dintre parametrii unui cablu de alimentare a unui aparat Rx influenteaza valorile curentului primar: a. Peretele tubului d. Frisonul d. Radiografia coloanei vertebrale lombare d.Filtrele amplasate la iesirea din tub sunt confectionate din: a. Pielea b. Radiografia pulmonara cu raze dure b. Plumb b. Cite tipuri de redresoare cunoasteti: a. Anodul c.

Esofagul d. Art. Vena mezenterica superioara d.Alegeti formatiunile anatomice care beneficiaza de explorarea IRM: a.Cate segmente formeaza lobul superior pulmonar dr.Precizati care sunt elementele anatomice ale capului coastei care realizeaza articularea cu vertebrele: a. Nici una dintre cele de mai sus 161. 5 163. Tuberculul costal d. Caudo-cranial b. Aorta ascendenta c. Litiaza coledocului distal b. Litiaza vezicala urinara c. Vena cava inferioara . Art. 4 c. Chistele intraparenchimatoase pulmonare d. Vena cava superioara b.: a.Care este cea mai mica structura pulmonara cu functie eminamente de conducere: a. Tumoretele nervoase din boala Recklighausen d. 3 b. Bronsiola terminala c. Artera pulmonara stinga b. Capul costal b. Esofagul e. Atriul dr d. Cranio-caudal c. Pulmonul aerat 160. Vena porta c. Vena cava inferioara b. Atriul stg b.Care sunt elementele vasculare continand sange neoxigenat vizibile pe marginea stanga a mediastinului: a. Bronsiola respiratorie b. Venele renale 158.Care elemente anatomice delimiteaza loja Baretty: a.Care sunt cele mai caudale cavitati cardiace: a. 159. Vena cava superioara c. Ventricolul stg 168.Precizati afectiunile in care ecografia diagnostica reprezinta un gest inutil: a. Artera pulmonara d.15 157.Amprentele multiple pe marginea arcurilor costale posterioare pot fi date de : a. Canalele alveolare 165. Adenopatii 162. Colul costal c. Nici una dintre cele de mai sus 167. Dinspre lateral spre median 164. Dinspre medial spre lateral d.Care sunt elementele anatomice mediastinale fixe utilizate la quantificarea maririlor ventricolului sting: a. Ventricolul dr c. intercostale in obstructia de artera subclavie c. Vena azygos c. Venele suprahepatice d.Modificarile vasculare din cadrul redistributiei vasculare pulmonare progreseaza din aproape in aproape: a. Nici una dintre cele de mai sus 166. Traheea d.Ce vene abdominale se identifica ecografic: a. Nici una dintre cele de mai sus. Vena cava superioara b. Caile biliare b. Caile urinare c. intercostale in CoAo b.

Care afectiuni pleurale sau pulmonare realizeaza deplasarea mediastinului spre partea bolnava: a. Forma rotund ovalara c. Tromboza unilaterala de artera pulmonara b. Atelectazia completa a unui plaman c.Metoda cu randamentul diagnostic cel mai bun in evaluarea obstructiei biliare distale cu substrat litiazic este reprezentata de: a. Tetralogia Fallot d. Evolutia lenta .16 169. computer tomografia e. Atelectazia b. hemoragiile 171. embolia pulmonara unilaterala c.Care dintre afectiunile de mai jos pot evolua cu cord radiologic normal ca dimensiuni si configuratie : a. ecografia abdominala d.Selectati cauzele de ridicare unilaterala a unui dom diafragmatic: a. lungimea mai mica decit coasta 1 b. largirea spatiilor intercostale 175.Alegeti carcaterele radiologice ale unei coaste cervicale: a. Pneumotoraxul sufocant cu supapa d. colangiografia transhepatica b. cu extremitatea anterioara flotanta d. Potential de confluenta in timp 179.Care dintre aspectele de mai jos sunt incriminate in geneza termenului semiologic de “structura neomogena” a unei opacitati pulmonare: a. rezonanta magnetica cu secvente de colangio-RM 176.Aspectul radiografic de torace nelocuit fara nici o structura radioopaca in aria de proiectie a unui hemitorace caracterizeaza : a. modificarea cu pozitia c. emfizemul pulmonar d. abcedarile c.Selectati modificarile radiologice normale ale aspectului radiologic al toracelui in inspir: a. hepatomegalia 173. Lipsa sistematizarii c. calcificarile d. Contur net b. radiografia abdominala pe gol c. localizarea in sinusurile costodiafragmatice b. Dimensiuni sub 3 mm b. Stenoza mitrala b. ascensionarea si orizontalizarea cordului c. Lipsa bronhografiei aerice d. ascensionarea cupolelor diafragmatice 170. Pleurezia libera c.Opacitatile din sindromul interstitial indiferent de tipul lor se caracterizeaza prin: a.Selectati caracterele radiologice ale nodulilor acinari: a. articulata cu apofiza transversa C7 172. necrozele b. Stenoza aortica c. atelectazia plamanului sau a unui lob b. Emfizemul d. orizontalizarea coastelor b. Pahipleurita 174.Alegeti criteriile de diagnostic pozitiv ale pleureziilor franc lichidiene: a. cresterea transparentei pulmonare d. Contur sters d. Emfizemul compensator pulmonar unilateral 177. Pericardita exsudativa 178. formata numai din arc posterior si eventual lateral c.

Nici una dintre cele de mai sus 181. Epansament pleural mic cu pleura groasa d.Care dintre liniile septale Kerley au orientare strict orizontala si sunt obligatoriu in contact cu pleura: a.Care dintre semnele radiologice de mai jos sugereaza etiologia maligna a unui nodul izolat pulmonar: a.Care dintre consecintele ventilatorii sunt efectul unei obstructii bronsice incomplete sau tranzitorii: a.Semnele radiologice ale hamartomului pulmonar sunt: a.Sindromul de hipertensiune pulmonara retrograda se caracterizeaza prin: a. Dilatatia de ventricul drept. Diametre de pina la 1 cm b. calcificari parietale e. starile febrile b.17 180. Liniile Kerley B c. Amputarea perihilara a benzilor vasculare c. diametru mai mare de 5 cm b. obezitatea d.Alegeti caracterele radiologice ale nodulilor de osificare din staza pulmonara cronica: a. contur net d. Dimensiuni sub 1 cm b. Excavare frecventa e. Numar redus d. Cresterea numarului si grosimii benzilor vasculare (desen pulmonar) c. Distributie aleatorie c. Desen areolar perialveolar b. dimensiuni mari b. Liniile Kerley A b. decubitul dorsal c. Noduli radioopaci de tip interstitial 186. Atelectazia lamelara Fleischner d. Intensitate mare d. Prezenta de linii Kerley B c. Hil mic sau absent de partea hipertransparentei d. sarcina 183.Semnele radiologice de pletora pulmonara sunt: a. Absenta leziunilor parenchimatoase pulmonare d. Contur net c. Nici una dintre cele de mai sus 182. Transparentizarea pulmonului periferic b. Reducerea transparentei pulmonare globale b.Aspectul radiologic al edemului pulmonar cronic este : a.Care sunt conditiile de redistributie vasculara nepatologica : a. Hipertransparenta difuza unilaterala b. Intensitate calcara e. Nici una dintre cele de mai sus 185. Prezenta calcificarilor .Hipovascularizatia difuza unilaterala congenitala se manifesta radiologic prin: a. Liniile Kerley D d. localizare ventrala 189. neomogenitate de structura d. Atelectazia b. Reducerea de volum a hilului pulmonar d. Persistenta leziunilor interstitiale pulmonare periferice e. 188.Selectati caracterele radiologice ale chistului hidatic pulmonar neevacuat: a. forma variabila cu timpii respiratori 190. Desen pulmonar gracil pe toata aria de proiectie a pulmonului c. Structura neomogena 187. Caracterul pseudotumoral al hilurilor pulmonare 184. intensitate hidrica c. Emfizemul localizat cu aer captiv c. conturul spicular c.

Marirea de ventricul drept d. Unghiuri cardiofrenice obtuze c. Marirea carei formatiuni anatomice de mai jos determina largirea unghiului bifurcatiei traheei: a. Pneumomediastin b. Reactie lichidiana pericardica c.Care dintre afectiunile de mai jos se incadreaza in categoria cavitatilor pulmonare dobandite cu pereti subtiri multipli: a. Abcesul rece toracic 194. Ecocardiografia b. Marire a atriului stg b. Hipertrofia de ventricul stg d. Pneumopericard d. Bronsiectaziile b. Neuroblastomul c. Dialatia de ventricul stg c. Hipertrofia de ventricul dr 198. Care este metoda imagistica de diagnostic de prima intentie a mixomului atrial stg: a. Gusa plonjanta posterioara d. Dimensiunea transversa mai mare decit ½ din diametrul maxim al toracelui b. Rezonanta magnetica c. fata de axul median al traheei superioare pe radiografia toracica AP este semn de: a. Deplasarea spre dr. Dilatatia trunchiului de artera pulmonara c. Semnul diafragmului continuu apare in: a. Aorta descendenta 197. Caverna tuberculoasa veche d. Pneumatocelul poststafilococic c. Reducerea amplitudinii pulsatiilor pe contur d. Meningocelul b. Care este cea mai frecventa tumora solida localizata in mediastinul posterior la copil: a. Crosa aortica 201. Care dintre partile componente ale aparatului cadio-vascular determina prin dilatatie modificari ale pozitiei esofagului: a.Alegeti cavitatile pulmonare cu pereti grosi: a. Semnele directe de marire a opacitatii cardiopericardice: a.18 191. Tumora necrozata 192. Atriul stg c. Vena cava superioara b. Angiocardiografia d. Bula de emfizem pericicatriceal 193. Dilatatia crosei aortice d. Marirea de ventricul dr b. Aspectul radiografic de staza pulmonara cronica se poate asocia cu: a. Pneumoperitoneu 195. Sinusul coronar e. Caverna pulmonara deterjata veche e. Bula de emfizem b. Marirea cavitatilor stangi b. Aorta ascendenta c. Urechiusa dreapta d. Dilatatia venei cave superioare 200. Ventricolul sting b. Abcesul pulmonar cu germeni piogeni c. Atriul sting d. Radiografia toracica dura in incidenta PA . Nici unul dintre cele de mai sus 196. Care este semnificatia semiologica a aspectului radiografic in incidenta postero-anterioara de “apex cardiac globulos”: a. Cistul hidatic evacuat d. Emfizem subcutanat toracic c. Reducerea de flux si de volum a cavitatilor drepte 199.

Care afectiune cardiaca asociaza pulmon sarac. Insuficienta valvulara pulmonara e. Nici unul dintre cele de mai sus. embolizari sau dezobstructii . Care este semnul computer tomografic specific de infectie mediastinala : a. Care sunt variantele de marire a arcului arterei pulmonare pe radiografia toracica de fata: a. tip sau localizare e. 210. Ecografia trans-esofagiana b. Studiul vascularizatiei intratumorale b. Niciuna dintre cele de mai sus 205. Disparitia structurilor grasoase ale tesutului de impachetare b.19 202. Stenoza mitrala cu drenaj venos pulmonar aberant 203. Metoda de electie de diagnostic a disectiei de aorta cu hematom periaortic este: a. Stadializarea unor tumori in special ale organelor parenchimatoase d. Contrastul negativ in lumenele digestive se realizeaza : a. Stenoza mitrala b. In nici una dintre situatiile de mai sus 208. Diagnosticul pozitiv si etiologic al unor cavitati paraarteriale c. Pericardita exudativa 204. Prezenta de bule de gaz d. Prin insuflare de aer direct pe o sonda tip Nelaton pozitionata la locul de interes c. marire accentuata de volum a cordului si absenta shunturilor cardiace: a. Care dintre elementele constituente ale unei imagini analoge finale din computer tomografie nu este influentata de sumatia de planuri: a. Nici una dintre cele de mai sus. Bombare prin cresterea curburii b. Care valvulopatie modifica aspectul normal al pulsatiilor pe marginea cordului: a. Aparitia unui arc suplimentar d. Dublul contrast se poate realiza si prin insuflarea de aer consecutiv administrarii de BaSo4 211. Orice hipertensiune pulmonara indiferent de cauza. Insuficienta mitrala d. dilatatie anevrismala de atriu drept. Insuflarea de aer dupa evacuarea suspensiei baritate c. Aspect rectiliniu prin cresterea lungimii c. Insuficienta aortica c. Prin potiunea gazogena. gastric genereaza dioxid de carbon b. Care dintre hipertensiunile pulmonare dau dilatatie de trunchi de artera pulmonara : a. 212. Care dintre situatiile clinice de mai jos asociaza stenozei mitrale o crestere a circulatiei pulmonare prin debit: a. Prezenta de hiperdensitati delimitate pseudochistice 206. Sindromul Lutembacher b. Calcificari arcuite concentrice 207. Stenoza mitrala cu persistenta de canal arterial b. care in contact cu acidul clorhidric. Boala Ebstein d. Ce are particular examenul radiologic cu BaSO4 a colonului: a. Aparitia de imagini fluide c. Sindromul Marfan c. Cele prin crestere de debit c. Administrarea de contrast prin clisma b. Cele prin crestere de presiune b. Manevre terapeutice. Radiografia toracica standard in incidenta PA si OAS c. Computer tomografia 209. Angiografia d. Utilizarea concomitenta cu suspensie de sulfat de bariu se numeste examen in dublu contrast d. Voxelul b. Sindromul Lutembacher d. Pixelul c. Explorarea obligatorie in dublu contrast d. Dilatatia post-stenotica d. Angiografia selectiva a axelor vasculare abdominale se utilizeaza in: a. Stenoza mitrala cu componenta de insuficienta mitrala c.

Diafragmul prin ligamentul gastrofrenic d. Longitudinal b. Hipersecretia b. Jejun pliuri transversale. Decubitul ventral 220. La ce nivel se proiecteaza punctul unde duodenul traverseaza linia mediana : a. fata externa prin ligamentul gastrosplenic c. Sigmoidul e. Lobul sting hepatic prin ligamentul rotund 218. Ileon pliuri transversale cu contur neted al ansei b. Cecul b. Canalul piloric c. Decubitul dorsal b. Transversal c. Se intretaie d. contur dintat. Stramtoarea cricoidiana b. Sunt paralele b. Situate in treimea inferioara a esofagului d. Tranzit ingreunat c. Caile biliare intra si extrahepatice c. Elementele constituente ale circulatiei portale 214. Promontoriul sacrat 221. Alegeti incidenta radiologica de electie pentru vizualizarea pilorului: a. Cum sunt dispuse pliurile mucoasei jejunale si cele ale mucoasei ileale: a. Selectati caracterul pliurilor mucoase esofagiene: a. Fixarea ansei . Nu se vad 222. Splina. Canalul piloric 219. Dimensiuni egale intre ele c. Corpul gastric c. L4 d. T12 b. Colonul ascendent c. Antrul piloric b. Ampula rectala 224.20 213. Se intretaie la nivelul hiatusului diafragmatic 216. Selectati afirmatiile corecte privitoare la rapoartele marii curburi gastrice: a. Care lumene abdominale beneficiaza de examenul IRM: a. Trunchiurile arteriale mari emergente din aorta d. Stergerea mucoasei d. Colonul descendent d. Colonul. Variaza ca orientare cu peristaltica 223. Nu au o orientare stabila din cauza autoplasticii c. Stramtoarea atriala stinga d. Cu care dintre aspectele patologice de mai jos se asociaza hipotonia unei anse intestinale: a. Alegeti regiunile gastrice cu pliuri mucoase paralele: a. Portiunea orizontala a stomacului se imparte in: a. ligamentul gastrocolic b. Antrul gastric d. Pliurile mucoasei duodenului descendent si ascendent sunt orientate: a. Ortostatismul c. Precizati regiunile colonice lipsite de haustratie: a. Pilorul propriu-zis 217. Lumenele digestive b. L2 c. Decubitul lateral drept d. Fornixul gastric b. Stramtorile fiziologice ale esofagului sunt: a. Stramtoarea diafragmatica 215. Isi modifica aspectul in decubit e. Stramtoarea aortica c.

Pliurile de vecinatate sunt intrerupte sau infiltrate . La orificiile de intrare si de iesire pot apare pinteni. Este expresia locului de implantare a unei lacune b. Reducerea lungimii segmentului repectiv b. Sunt de mici dimensiuni 1-2 mm d. Se pun in evidenta mai bine in semirepletie e. Au forma triunghiulara c. Determina intreruperea conturului in zona de insertie c. 231. Evacuarea accelerata a segmentului respectiv b. Nici una dintre cele de mai sus 227. Intreruperea conturului unui lumen digestiv: a. Asociaza la locul de implantare rigiditate. Elementele semiologice caracteristice nisei maligne sunt: a. Mucoasa care protruzioneaza prin colet este ingrosata e. Cu pastrarea reliefului mucos 228. Depasind conturul opacifiat cu bariu. Umplerea si golirea sunt incomplete d. Nisa benigna in incidenta longitudinala se prezinta astfel: a. Are baza mai larga decat adancimea c. Sunt unice. Cu modificari functionale de tip hipotonic/hipokinezic d. Are lungimea mica (sunt scurte) b. Dispersia suspensiei baritate cu aspect patat c. Sunt centrate pe axul segmentului afectat d. Caracterul definitiv al imaginii 230. Disparitia reliefului mucos d.21 225. Intrerupe pliurile. Forma rotunjita b. Caracterele radiologice ale unei stenoze maligne de segment de tract digestiv sunt: a. semiton sau (si) rigiditate 229. Hipersecretia unei segment de tub digestiv se traduce prin: a. Brahisegmentele de tract digestiv se definesc prin : a. Au localizare de electie pe ultima ansa ileala si pe colon 233. Are contur regulat partial sters d. Prezinta la periferie pinteni maligni si semitonuri e. Se asociaza cu rigiditatea c. Pastrarea normala a calibrului c. Au contururi interne neregulate cu stergerea pliurilor e. Nu depaseste conturul lumenului ci apare incastrata intr-o lacuna b. peretele normal al lumenului sau suprafata unei lacune c. chiar unic c. Ptoza gastrica se vizualizeaza prin: a. Care este principalul caracter radiologic care diferentiaza ancosa de unda peristaltica: a. Numarul intotdeauna mic. Aspectul radiologic de lacuna maligna implica: a. Stergerea reliefului mucos 226. Reprezinta leziuni ulcerative de suprafata sau de profunzime mica b. Opacitate de forma variabila b. Deplasarea craniocaudala a tuberozitatii si a polului inferior c. Are de regula continut neomogen e. Apar cel mai frecvent la nivelul colonului b. semiton si pinteni 235. Pliurile mucoasei sunt intrerupte la distanta de nisa d. marginale sau intralumenale b. Simetria pe ambele curburi d. Diverticulii digestivi de pulsiune care insotesc leziuni inflamatorii: a. Are continut de regula neomogen d. Sedimentarea BaSO4 in stomac cu aparitia unui mediu intermediar intre bariu si aer d. Alungirea stomacului b. Sunt de obicei unice c. Mobilitatea segmentului de insertie este pastrata 234. Spiculii de la nivelul lumenelor digestive : a. Conturul este perfect net 232. Continutul este de obicei neomogen c.

Prezenta calculilor calcificati d. Punerea in evidenta a anomaliilor frecvente de arc art. Granuloame tuberculoase b. Angiocolita d. multiple 245. 1 b. Masa solida intrapancreatica b. Steatoza hepatica difuza 241. Resturi de substanta de contrast iodata 246. Cirozele c. Prezenta de procese inlocuitoare de spatiu extraperitoneale parapsoice c. Evidentierea circulatiei porte la bolnavi splenectomizati 244. Care sunt indicatiile specifice ale angiografiei mezenterice superioare in studiul ficatului: a. Colangiocarcinomul d. Hipertrofia pliurilor b. Vena iliaca comuna d. Adenomul 240. Artera splenica c. Granuloame bruceloase e. Icterele obstructive vechi d. Hemangiomul splenic d. Injectarea de contrast iodat pentru realizarea unei portografii directe sau anterograde se face in : a.22 236. Specificati afectiunea in care nu se elimina: a. Cate segmente caudale are lobul drept hepatic : a. Icterele de orice natura d. Colectii fluide peripancreatice c. Convergenta pliurilor e. Abcese piogene c. Chiste hidatice calcificate c. Adenopatii celiaco-mezenterice d. 2 c. 4 238. Disparitia reliefului de mucoasa d. Hemocromatoza 243. Vena ombilicala 242. Anastomoze biliodigestive e. Hemocromatoza b. Cirozele hepatice b. Imaginile de calcificari nodulare in splina provin din: a. Prezenta de gaz in perimetrul opacitatii hepatice poate apare in : a. Hepatocarcinomul b. Dezorganizarea de pliuri 237. Care dintre obiectivele diagnostice de mai jos se pot rezolva cu ajutorul unei radiografii reno-vezicale simple: a. Traiectul ureterelor . Care dintre tumorile de mai jos beneficiaza de diagnostic cert computer tomografic: a. Substanta de contrast iodata cu selectivitate biliara se elimina activ. Aprecierea dimensiunilor rinichiului b. hepatic cu emergenta din artera mezenterica superioara b. Metastaze hepatice mici. 3 d. Diagnosticul stenozelor arteriale mezenterice c. Precizati care sunt semnele cele mai fiabile de diagnostic ale cancerului de pancreas: a. Hemangiomul c. Artera mezenterica superioara b. Ce afectiuni pot da hiperdensitate difuza a parenchimului hepatic: a. Tumori necrozate b. Hepatocarcinomul c. Care dintre modificarile de mucoasa de mai jos pot apare in cadrul afectiunilor digestive inflamatorii: a. Atrofia pliurilor c. Infarct mezenteric 239.

Pielonefrita acuta c. Malformatiile cailor urinare d. In cate portiuni este impartita si subimpartita radiologic uretra la barbati: a. Tromboza de vena renala d. Sindromul obstructiv b. Alegeti indicatiile cistografiei retrograde: a. Hipertrofie compensatorie b. Refluxul vezico-ureteral . Care metoda radiografica permite diferentierea morfologica intre corticala si medulara rinichiului: a. 10-14 cm 252. Papilomatoza vezicala c. 6-10 cm b. una cu doua subdiviziuni si una cu trei d. Cauzele de rinichi mare. Rotund ovalare c. Modificari unilaterale de volum ale rinichiului e. Anevrisme si fistule arteriovenoase d. Diverticuloza vezicala b. Ecografia e. Mobile de forma variabila e. Prezenta de adenopatii calcificate 247. Nu se vad pe radiografia renala simpla 255. Ancosa pe conturul rinichiului poate fi data de: a. Precizati sub ce forma apar calcificarile vasculare pelvine vizibile pe radiografia renala simpla: a. Ischemie renala cronica 256. Colica renala b.: a.23 e. nu este impartita 254. Radiografie renovezicala simpla b. De forma neregulata d. Traumatismele arteriale c. Anamneza detaliata asupra unor manifestari alergice de orice natura in antecedente c. Hidronefroza c. 3 portiuni a cite trei subdiviziuni b. Tomografia plana renala c. 2 parti cu cite doua subdivizuni c. Computer tomografia cu contrast 253. Restringerea indicatiilor la bolnavii cu factori de risc b. Tumora renala b. Care sunt contraindicatiile examenului UIV cu compresie: a. Lineare b. unilateral cu contur regulat sunt: a. Hidronefroza e. Manevre interventionale arteriale 251. Rinichiul dublu unicapsular d. Traumatismele renale d. Pielonefrita cronica e. Urografia intravenoasa cu tomografie plana d. 3 parti. Persistenta lobulatiei fetale c. Indicatiile angiografiei pediculilor renali este indicata in: a. Stenozele arterelor renale b. Anevrismele de aorta abdominala 249. Corticoterapie si antihistaminice cu 48-72 de ore inaintea injectarii d. Infarct renal vechi 257. Sindromul tumoral c. Testarea sensibilitatii inainte de injectare 248. Leziuni inflamatorii ale aparatului urinar 250. Indicatiile de explorare prin radiografie renala simpla si urografie i. Diametrul longitudinal al rinichilor este de aproximativ: a. Evaluarea vascularizatiei renale la donatorii de rinichi pentru transplant e. Cum se face profilaxia reactiilor adverse la substante de contrast iodat injectate iv pentru urografie: a.v. 8-12 cm c.

In nici unul dintre ele c. Selectati modificarile morfologice ale cailor urinare caracteristice sindromului obstructiv urinar superior: a. Flux sanguin crescut b. Hiperplazia d. Computer tomografia e. In care grad de hidronefroza apare nemodificat indicele parenchimatos: a.24 d. si III 259. Care dintre modificarile periostale de mai jos. Aplazia b. Reactie periostala adiacenta osteolizei d. Prezenta unui sechestru osos b. Displazia 265. Periostoza lineara b. Gradele I. Dilatatia de calice b. Amputatia de zona papilara a calicelor c. Metafiza c. Alegeti metoda radioimagistica de electie in manevrele mini-invazive (punctii diagnostice sau terapeutice) aspra structurilor osoase profunde: a. Pielografia retrograda directa e. Traumatisme pelvine e. Papila necrozata b. Periostoza lamelara c. Rezonanta magnetica c. Ptoza vezicala 258. Spiculii periostatici . Ingustarea treptata. Ecografia Doppler 262. Mielografia 263. Radioscopia d. progresiva a ureterului 261. Diafiza d. Alegeti metoda radioimagistica de electie pentru diagnosticul tumorilor uroteliale inalte: a. II. Care sunt mecanismele de aparitie ale unor modificari de structura osoasa de tip distructiv: a. Pinetenii periostatici d. Gradele III si IV d. Zona de osteoliza in jurul sechestrului c. Imobilizare prelungita d. Ischemie locala c. Ecografia b. Cheagurile proaspete c. In toate cele patru grade b. Urografia intravenoasa cu compresie b. Prezenta de imagini lacunare intralumenale e. Papiloamele d. Epifiza 264. Demineralizare circumscrisa necrozei 267. Procesul de imbatrinire 266. Calculii radiotransparenti 260. Care dintre modificarile elementare de mai jos se incadreaza in aspectul radiologic al osteonecrozei : a. Computer tomografia d. Urografia minutata c. are opacitate de intensitate asemanatoare celei a osului adiacent: a. Dilatatia de ureter d. Selectati imaginile lacunare endolumenale cu punct de plecare in peretele caii urinare: a. Care dintre elementele osoase de mai jos nu are in structura sa os spongios: a. Care dintre modificarile de mai jos se insoteste de alterari ale structurii osoase: a. Hipoplazia c. Apofiza b.

Ureterul sistemului pielo-caliceal inferior prezinta frecvent reflux vezio-ureteral d. Nu prezinta aspect de pliuri de mucoasa 275. Corpii vertebrali au unghiurile rotunjite b. Boala polichistica pulmonara 277. Leziuni de liza mici rotunde b.25 268. Particularitatile aspectului radiologic ale cordului normal la copil sunt: a. Prezenta benzii transparente vasculare perpendiculare pe linia conturului ventral al corpului vertebral c. Se localizeaza predilect pe diafiza oaselor lungi b. Timp de evacuare mai lung decit la adult b. Ingustare inelara cu aspect de “palnie” cauza a dilatatiei d. Dimensiuni proportionale cu toracele mai mari la copilul mic b. Largirea cartilajului de crestere b. Evacuare colonica foarte lenta prin preaplin c. Se finalizeaza osificarea nucleilor secundari de la nivelul corpului si arcului vertebral 276. Selectati semnele radiologice ale rahitismului comun: a. Spiculi periostatici c. Duplicitatea pieloureterala difera de bifiditatea bazineto-ureterala prin: a. Demineralizarea difuza cu compacta subtiata d. Aparitia de pinteni marginali la limita diafizara a cartilajului de crestere c. Megadolicocolonul congenital se prezinta astfel: a. fara osteoscleroza c. Volumul comparativ cu cel al adultului este mai mare c. Haustratie colonica pastrata 278. politop se caracterizeaza radiologic prin: a. Unul dintre sistemele pielocaliceale este frecvent displazic . Disparitia completa a periostului 270. Incurbari de oase lungi 269. Absenta arterei pulmonare b. In perimetrul zonei de liza se pune in evidenta o traveatie care ii da aspectul de “bule de sapun” d. Apare intotdeauna inainte de inchiderea cartilajelor de crestere c. Prabusiri ale corticalei epifizare d. Microgeode in osul limitrof e. Aparitia butonului aortic la virsta scolara d. Rinchiul apare marit cu doua sisteme pielocaliceale separate b. Aspect globulos fara arcuri pe contur la sugar c. Zonele de liza sunt net conturate de osul normal. Leziunile litice sufla corticala fara sa o sparga d. Reactie periostala liniara sau lamelara b. Adancirea arcului mijlociu stang 274. Periostoza lamelara sau lineara e. Care dintre malformatiile pulmonare de mai jos se prezinta sub forma de hipotransparenta unui hemitorace: a. Mielomul multiplu poliostic. Selectati modificarile radiologice ale nucleilor epifizari in necrozele aseptice osoase: a. Colon dilatat b. Decolarea periostala d. Deformare la copil b. Localizare predilecta la oasele bogate in maduva hematogena 273. Largiri ale spatiului articular 271. In incidenta frontala platourile corpilor vertebrali apar neregulate d. Are o forma globuloasa fara curburi d. Ureterele sunt separate pina la jonctiunea uretero-vezicala c. Cind se malignizeaza poate intrerupe corticala 272. Fracturi intratravelare c. Agenezia pulmonara d. Hipoplazia pulmonara c. Selectati modificarile periostale posibile intr-un focar de osteomielita acuta bacteriana: a. Particularitatile radiologice ale coloanei vertebrale la copilul prescolar sunt : a. Aspectul radiologic al stomacului la copil prezinta : a. Care dintre semnele radiologice de mai jos NU corespund aspectului de tumora cu mieloplaxe: a.

Anomalii congenitale de forma sau structura a corpilor vertebrali 283. Adancirea vailor silviene e. Hemosiderinei e. Ulterior microabcese pulmonare cu imagini hidroaerice d. Ale toxoplasmozei d. Obiectivul examenului IRM in patologia traumatica vertebrala este : a. Ulterior atelecatazii masive 280. zonele de hiposemnal corespund : a. Sangele proaspat b. Vaselor sanguine cu flux rapid 287. Tumorile 285. Cresterea de volum a cisternelor si spatiului subarahnoidian c. Care dintre spatiile meningeale este un spatiu real si se vizualizeaza computer tomografic: a. Hipertransparenta difuza la sugar b. Proteze valvulare cardiace d. Localizarea electiva pe oasele craniului sau pe oasele plate 281. Net delimitate de tesutul osos inconjurator c. Calcificarile c. Spatiul extradural (endocraniu/dura mater) b. Tasari vertebrale c. Ulterior semne de hipertensiune pulmonara e. Unice sau multiple. Ale nucleilor bazali e. Lacunele osoase de forma rotunda b. Sindromul de pierdere neuronala globala se materializeaza prin : a.Selectati conditiile patologice care se pot pune in evidenta pe radiografia standard a coloanei vertebrale: a. Evaluarea hematomului epidural c. Ale granulatiilor Pachioni c. Spatiul dintre piamater si cortexul cerebral 284. Selectati calcificarile intracerebrale patologice : a. Contraindicatiile absolute ale examenului IRM body : a. Pacemakeri cardiaci c. Lacune intraosoase ale pediculilor vertebrali d. Diagnosticul leziunilor sechelare e. Relief cortical cu fisuri adanci d. Calcificarilor d. Corpi straini metalici e. Spatiul subdural (dura mater/arahnoida) c. Lichidului cefalorahidian b. Clipuri feromagnetice b. Cresterea de volum a sistemului ventricular b. Edemul d. Ale craniofaringiomului 282. Leziunile osoase specifice histocitozei Langerhans la copilul de varsta prescolara sunt: a. Aerului c. Diagnosticul herniei discale traumatice d. Spatiul dintre arahnoida/piamater d. Diagnosticul contuziei medulare b. mono sau poliostice d. In ponderatie T2 la examenul IRM. Claustrofobia 288. Hipodensitatea cortexului cerebral 286. Eroziuni sau amprente marginale ale corpilor vertebrali b. Ulterior ingrosarea peretelui bronsic si noduli bronhopneumonici c. Selectati semnele radiologice corecte ale mucoviscidozei pulmonare: a. Selectati leziunile spontan hiperdense la examenul computer tomografic cerebral fara contrast: a. Ale ligamentelor interclinoidiene b. Evidentierea cavitatilor intramedulare sau a chistelor arahnoidiene posttraumatice . Demielinizarea e.26 279.

Liposolubile 300. Sa aiba o masa cat mai mare d. Lungimea de unda a fascicolului cat mai mica d. 1‰ energie radianta c. Diafragmul c. Radioscopia cu amplificator c. Grosimea stratului de emulsie de substanta fotosensibila d. Accesoriile unui tub Roentgen sunt : a. Puncte de analiza multiple e. Care este randamentul energetic al unui tub Roentgen: a. Cate tipuri de substanta de contrast pozitiv iodate se utilizeaza: a. Dimensiunea granulului de substanta fotosensibila c. Care dintre parametrii de mai jos determina penetratia unui fascicol de radiatii: a. 8% energie radianta b. In proxima vecinatate a pacientului d. Cupola b. Metalul din care e construita anoda trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: a. Punerea in evidenta a radiatiei roentgen sub forma unei imagini vizuale se poate realiza prin: a. Sa aiba o conductibilitate termica cat mai mare 293. Reducerea distantei focar/obiect de radiografiat 294. Filtrele e. Efect de fluorescenta b. Generatoarele cu condensatoare d. metabolizare completa d. In spatele stativului vertical 295. Efect de scintilatie d. Hidrosolubile cu eliminare urinara c. Radiografia pulmonara b. 92% caldura. Generatoarele de inalta frecventa b. Calitatea imaginii pe un film radiografic este influentata de: a. 900‰ caldura. Puterea de rezolutie 299. In timpul efectuarii unei radiografii locul cel mai expus iradierii este: a. Care tehnica de explorare radiologica este cea mai iradianta in profunzimea structurilor anatomice: a. Generatoarele cu supape vidate c. Doza de radiatie necesara mai mica c. Computer tomografia . Definitia d. 100‰ energie radianta 292. Natura chimica a emulsiei fotosensibile b. Luminozitatea imaginii emise de foliile intaritoare 298. Nici una dintre cele de mai sus 296. Sa aiba un punct de fuziune cat mai mare b. Utilizarea pentru constructia anodei a unui metal cu “Z” cat mai mare c. Grila antidifuzoare d. Numarul de fotoni emis pe unitatea de suprafata b. Activitate la lumina zilei b. La pupitrul de comanda c. Sa aiba un numar atomic cat mai mare c. Efect fotochimic c. Hidrosolubile cu eliminare biliara b. Posibilitati de inregistrare si prelucrare digitala a imaginii 297. Viteza de reactie a filmului b. Generatoarele cu redresoare 291. Calitatea unei imagini radiografice se apreciaza in functie de urmatorii parametrii: a.27 289. Care dintre generatoarele de mai jos genereaza direct curent continuu: a. Hidrosolubile fara eliminare. In spatele tubului roentgen b. Stabilitate automata permanenta a claritatii imaginii d. 999‰ caldura. Contrastul c. Televiziunea radiologica are urmatoarele avantaje: a. Centrorul 290.

Reflectia sa se faca in directia transductorului 304. Corpii straini metalici d. Melanina 311. Existenta fenomenului de reflexie c. Malformatii congenitale si tulburari de mielinizare la copil . Dilatatia de cai biliare indiferent cauza d. 3. Care dintre structurile de mai jos sunt anecogene sau transonice: a. Structurile parenchimatoase b. Tumori solide intracanalare de cale biliara principala e. 24% d. Structurile osoase d. Litiazei renale. 2 lobi / 10 segmente c. Aerul sau gazele b. Energia fascicolului reflectat sa fie suficient de mare pentru a nu fi complet atenuata d. 3 lobi / 10 segmente b. Timpul minim de obtinere a informatiilor este de ordinul minutelor 306. In care dintre afectiunile cerebrale de mai jos explorarea IRM este de maxima utilitate: a. Examenul ecografic sau cel computer-tomografic evidentiaza la nivelul ficatului normal: a.28 d. Litiaza veziculara b. Ce procent aproximativ din scoarta cerebrala este dedicat vederii: a. Boala polichistica hepato-renala 309. 5 – 7 MHz d. 2 lobi / 8 segmente 308. Achizitia se poate practica in orice plan b. Leziunilor inflamatorii 310. Este foarte operator dependenta d. Selectati afectiunile hepato-biliare care beneficiaza de diagnostic ecografic: a. Structurile lichidiene c. nu a fost estimat 303. Pentru explorarea ultrasonografica a structurilor superficiale se utilizeaza sonde cu frecventa nominativa de: a. Dilatatiei de cai urinare cu precizarea localizarii cauzelor de obstructie c. Afectiunile demielinizante ale substantei albe b. Hematoamele post-traumatice e. 18% b. Methemoglobina d. Selectati caracteristicile corecte ale explorarii ecografice: a. Gazul 307. Leziunile hemoragice vechi c. Aerobilia c. Substanta de contrast iodata in aorta c. Care dintre elementele de mai jos sunt caracterizate in computer tomografie prin prezenta artefactelor: a. 3 lobi / 8 segmente d. Corpii straini metalici e. Apa c. Niciuna dintre cele e mai sus 302.5 – 5 MHz b. Urmatoarele medii sau structuri prezinta hipersemnal T1 in rezonanta magnetica: a. Microadenoamele hipofizare d. mai mici de 3. Imagistica prin IRM 301. Trecerea prin medii cu impedante acustice diferite b. Tumorilor parenchimatoase renale d. Conditiile obligatorii de aparitie a ecourilor in ultrasonografie sunt: a. Nu necesita o frecventa speciala 305. Metoda este caracterizata prin inocuitate c. Grasimea b. 50% c.5 MHz c. ureterale sau vezicale b. Explorarea ecografica in patologia aparatului reno-vezical permite diagnosticul: a.

Calcificarile mamelonare: a. Alegeti cele mai importante indicatii ale examenului IRM in patologia viscerelor abdominale: a. Nici una dintre cele de mai sus 321. Au o incidenta foarte mare b. Pedicolii vertebrali 316. Traheea e. Niciuna dintre cele de mai sus 320. Butonul aortic lipseste la sugar d. Gazele din colon c. Artera ocoleste bronsia primitiva prin cranial c. 2-2. Lichidul intra-articular d. Procesele transverse c. Mai bogata la baze b. Dimensiunile (latimea) c. Procesele transverse longitudinal e. Este situat mai cranial b. Natura nodulilor hepatici c. Gaurile de conjugare c. Colangiopancreatografia b. Urografia d. Selectati elementele anatomice ale vertebrelor toracale vizibile pe radiografia toracica de profil: a. Morfologia articulatiei costovertebrale e. Sunt simetrice pe radiografia de fata 318. Egala pe toata suprafata plamanului d. Se pun in evidenta numai pe radiografia toracica de profil d. Artera pulmonara stanga este mai lunga si orientata cranial 319. Structura 317.5-2 cm b. 1. Butonul aortic este mai bombat la virsta a III-a b. Orientarea d. Spatiile intervertebrale si platourile vertebrelor T1-T3 si T11-T12 b. Procesele spinoase longitudinal d. Sistemul pielocaliceal cu contrast 322. 2. Sistemele ligamentare ale articulatiilor mari b. Stomacul plin cu sulfat de bariu b.5-3 cm . Hemoragiile intramusculare e. Selectati elementele anatomice ale vertebrelor toracale vizibile pe radiografia toracica dura in incidenta PA: a. Meniscurile intra-articulare c. Calcificarile aortice 313.29 312. Selectati elementele care apar de culoare inchisa pe o radiografie: a. Circulatia vasculara intrapulmonara este: a.5 cm c. Care dintre structurile anatomice sau epansamente patologice de mai jos beneficiaza de examenul IRM: a. Procesele spinoase longitudinal 315. Analiza morfologica a coastelor pe radiografia toracica de fata implica urmatoarele elemente: a. Butonul aortic este mai putin bombat la virsta a III-a c. Cordul d. Osteonecroza aseptica 314. Care este diferenta de imagine a butonului aortic la pacinetii de virsta a III-a fata de sugar: a. Hilul pulmonar stang fata de cel drept: a. Mai bogata la varfuri c. Spatiile intervertebrale si platourile vertebrale b. Care este latimea normala a mantalei pulmonare: a. Numarul coastelor b. Pedicolii vertebrali ortograd d. Apar de regula la femei dupa 50 de ani c.

Cifozele accentuate e. In cazul conformatiei breviline a pacientului b. Alterari ale tonicitatii diafragmului b. Intensitatea cea mai mare pe marginea superioara a opacitatii d. Forma variabila cu pozitia 333. Circumscris cailor respiratorii c. Care dintre semnele radiologice de mai jos NU apartin unei pleurezii in cantitate medie. Scoliozele pe partea convexa 328. Opacitate a unui hemitorace in totalitate b. In hiperinflatia prin emfizem c. Pahipleurite retractile d. libera in cavitatea pleurala: a. Este mai bogat la baza decat la varfuri 324. Marirea de volum a abdomenului c. Obezitatea d. Intensitatea opacitatii identica pe toata suprafata de proiectie c. Hipoplazii parcelare c. Localizarea topografica predominenta a ganglionilor limfatici mediastinali este : a. Are forma de benzi opace b. Cauzele de ridicare bilaterala a cupolelor diafragmatice sunt: a.30 323. Orientarea cranio-caudala si dorso-ventrala c. Intensitate supracostala d. Sunt de grosime egala pe toata lungimea d. Necesita examen CT pentru analiza pulmonului mascat de pleurezie 332. Sunt dispuse paralel cu diafragmul c. In loja timica b. Emfizemul pulmonar difuz 329. In expir 325. La obezi c. Modificarile de contur ale diafragmelor pot aparea in: a. Care dintre hipertransparentele pulmonare de mai jos se insoteste de absenta totala a desenului . Prezenta epansamentului pleural adiacent c. Osteoliza unei piese scheletice limitrofe d. Cresterea localizata a grosimii peretelui toracic b. Se divid dicotomic e. Pleureziile masive se exprima prin: a. La indivizii scunzi b. Caracterul neomogen al opacitatii c. Retrosternal 327. In incidenta in decubit d. Cu efect de masa asupra structurilor limitrofe e. Forma fuziforma a opacitatii b. Cu alte semne de afectare pleurala la distanta e. O opacitate toraco-pulmonara care intereseaza peretele toracic poate prezenta: a. Impingerea structurilor mediastinale e. Fara conexiune cu hilul pulmonar d. In atelectaziile unui pulmon intreg d. Periesofagian d. Care dintre semnele radiologice de mai jos NU apartin pleureziilor inchistate interlobare stangi pe radiografia de profil: a. Fracturi costale vicios consolidate 326. Sistematizarea lobara b. Variabila cu pozitia bolnavului 331. Mase tumorale subdiafragmatice 330. Orizontalizarea uni sau bilaterala a cupolelor diafragmatice apare in: a. In care dintre situatiile de mai jos opacitatea cardiomediastinala apare fiziologic scurtata cranio-caudal si latita lateral: a. Care dintre afirmatiile de mai jos privind aspectul desenului pulmonar NU corespunde realitatii? a. Inspirul incomplet b.

Opacitati masive sistematizate c. Contururi sterse b. Embolia unui ram de artera pulmonara b. Liniile septale Kerley C b. Imagini nodulare si micronodulare b. Ramificatia este de tip lateral si nu dicotomica . Existenta de „corturi pleurale” d. Caracter confluent c. Un inel cu contur clar d. Cand bronsia se umple cu continut fluid d. Caracterul acut al afectiunii c. Precizati care dintre caracteristicile imaginii radiologice de mai jos NU apartin sindromului alveolar: a. Asociaza linii interstitiale hilifuge e. Stergerea unghiurilor cardiofrenice b. Emfizemul pulmonar vicariant c. Au traiect diferit care pleaca de la periferia lobulilor b. Desenul vascular pulmonar normal d. Cand se opacifiaza structurile pulmonare din jurul bronsiei c. Excluderea unui sindrom tumoral d. Emfizemul subcutanat 341. Bronsia cu perete ingrosat si calibru normal se materializeaza pe imaginea radiografica sub forma: a. Imagini hidroaerice d.5 si 5 mm b. Bronsiile devin vizibile radiologic in urmatoarele situatii: a. Adancirea unghiurilor costodiafragmatice c. Bula de emfizem 334. Evolutie lenta cu imagine reziduala indelungata e. Opacitatile sindromului interstitial indiferent de tipul lor se caracterizeaza prin: a. Asociaza adenopatii frecvent calcificate 340. Sunt vizibile in mod normal 342. Pneumotorax d. Se proiecteaza orizontal in plin parenchim pulmonar c. Precizarea localizarii alveolare a leziunii b.31 vascular in perimetrul afectat: a. Care dintre opacitatile in benzi de mai jos au in mod obligatoriu legatura cu hilurile pulmonare: a. Intensitate mare c. Dublul contur extern axilar 335. Opacitatile lineare de pneumonie interstitiala c. Alegeti leziunile elementare specifice sindromului interstitial: a. Prezenta bronhografiei aerice d. Sistematizare segmentara sau lobara c. Distribuiti predominent in campurile pulmonare superioare d. Venele pulmonare au aspect radiologic diferit de al arterelor: a. O opacitate circulara omogena 343. Cand isi ingroasa peretii fara sa-si modifice calibrul b. Contur net b. Valoarea diagnostica a bronhografie aerice include: a. Absenta sistematizarii d. Imagini reticulare 338. Doua benzi groase bordate de ambele parti de transparenta aerica b. Absenta bronhografiei aerice e. O singura banda subtire bordata de transparenta si paralela cu o banda groasa c. Micronodulii interstitiali din silicoza se caracterizeaza prin: a. Diametrul intre 1. Evolutie rapida 337. Imagini lineare e. Evolutie rapida 339. Intensitate hidrica a opacitatii 336. Alegeti semnele radiologice caracteristice pahipleuritelor: a.

32 d. Aspectul net al limitei intre pletora si olighemie d. Forma rotunda sau rotund ovalara c. Emfizem vicariant asociat 348. Absenta semnelor de afectare alveolara sau interstitiala e. Dimensiuni mai mari de 4 cm d. Sindromul de hipovascularizare pulmonara unilaterala difuza congenitala sa caracterizeaza radiologic prin: a. Opacitatile mediastinale au urmatoarele caractere generale: a. Hil mic de partea afectata d. Intensitate mare c. Cavitati pulmonare mutiple cu pereti subtiri congenitale sunt: a. Colecteaza in patru vene pulmonare care se varsa in atriul drept si sunt vizibile pe computertomografie 344. Pneumatocelele stafilococice vindecate b. Aparitia liniilor Kerley c. Calcificari parietale masive e. Structura neomogena c. Contururi neregulate. convex si continuu . Opacitate densa b. Edemul interstitial pulmonar de cauza hemodinamica se materializeaza radiografic prin : a. Aspectul radiografic al hipertensiunii vasculare pulmonare precapilare include: a. Cu contur extern net. Transparenta aerica mulata pe contururl cranial 351. Ingrosarea benzilor desenului pulmonar c. Intensitate hidrica b. Redistributie vasculara baze/varfuri de partea neafectata 346. Displazia emfizematoasa c. Mobilitatea in cadrul cavitatii c. Existenta concomitenta a leziunilor de tip alveolar c. Sindromul de hipervascularizare arteriala pulmonara se caracterizeaza radiologic prin: a. Nodulul pulmonar izolat neoplazic se caracterizeaza prin: a. Frecvent calcificat 350. Desen vascular pulmonar cu benzi gracile c. Bronsectaziile pline 353. Contururi nete variabile cu timpii respiratori d. Forma rotund ovalara b. Racordata in panta lina cu mediastinul e. Accentuarea desenului areolar perialveolar b. Existenta concomitenta de pletora perihilara si olighemie periferica b. boselate. prezenta calcificarilor d. Conturul infiltrativ 352. Localizare ventrala e. Tuberculomul este un focar cazeos care se materializeaza: a. Diametrul intre 2 si 4 cm d. Aspectul radiologic al chistului hidatic pulmonar evacuat partial se caracterizeaza prin: a. franjurate sau spiculate 349. Prezenta de micronoduli hemosiderotici d. Reducerea transparentei pulmonare globale b. Hiluri voluminoase pseudotumorale 345. Cu conturul intern nedefinibil d. Localizarea in cavitati vechi b. Intensitati supracostale b. Caracterele specifice ale aspergilomului pulmonar sunt: a. Epansament pleural bazal sau linie pleurala groasa in axila e. Structura omogena c. Dilatatia arterei pulmonare si a cavitatilor cardiace drepte 347. Bula de emfizem e. Hipertransparenta pulmonara unilaterala asimetrica b. Redistributia vasculara baze / varfuri d. Polichistoza bronsica d. Contur net e.

Bulbul duodenal b. Cardia e. Mediastinul postero-superior si inferior d. Duodenul II c. Sunt in numar de 2-4 c. Hipotonia unui segment de tract digestiv este definita prin: a. Deplasarea laterala spre peretele toracic stang a apexului c. Deplasarea unei structuri mediastinale spontan vizibile d. Duodenul III e. In continuare selectati pe cele corecte: a. Inchiderea unghiului cardiofrenic stang e. Antrul prepiloric 362. In mediastinul posterior la adult tumorile cu cea mai mare frecventa sunt: a. Semnul atractiei esofagului e. Sunt vizibile pe esofagul terminal b. Selectati portiunile de stomac unde pliurile mucoase sunt orientate altfel decat longitudinal. Sinusul gastric d. Tetralogia Fallot e. Alungirea arcului inferior stang b. Sunt orientate longitudinal d. Unghiul Treitz 363. Tumorile neurogene b. Kinetica slaba cu evacuare intarziata d. Niciuna dintre cele de mai sus 360. Pericardita constrictiva 358. Modificari ale pulsatiilor aortei b. Pliurile mucoase ale esofagului: a. Semnul convergentei hilare c. Fornixul gastric b. Selectati timpii de tranzit digestivi eronati dintre urmatorii: . Mediastinul antero-inferior c. Marea curbura gastrica c. Anevrismele de aorta descendenta e. Mediastinul antero-superior b. Asociaza nivel orizontal de staza 364. Care dintre portiunile duodenului sunt orientate vertical cranio-caudal: a. Genunchiul inferior d. Amprenta sau deplasarea esofagului d. Modificari de circulatie pulmonara e. Adenopatiile 356. Tumorile esofagiene d. paralele: a. Deplasarea uneia sau mai multor linii mediastinale b. Microcardia congenitala b. Modificari asociate de aorta 359. Emfizemul pulmonar difuz c. Sunt egale intre ele ca grosime 361. Dilatatia de ventricul stang se exprima prin: a. Dilatatiile de aorta se pot asocia cu alte modificari radiologice. Adenopatiile tumorale mediastinale apar localizate in mod predominent in: a. Semnul cervico-toracic 355. Stergerea reliefului mucos c. Opacitatea cardio-pericardica apare redusa de volum fara semne de shunt sau boli vasculare in : a. Care dintre semnele de mai jos opereaza in diagnoticul unei tumori esofagiene? a. Este reversibila e. Mediastinul mijlociu superior si inferior 357. Modificari ale scheletului c.33 354. Cresterea de calibru a segmentului respectiv b. Calcificari mediastinale lineare d. Boala Addison d. Herniile transhiatale c.

Genunchiul inferior duodenal b. Sunt multiple d. Selectati metodele de explorare biliara care utilizeaza contrast hidrosolubil iodat: a. Umplere omogena d. Dilatatii ale lumenului urmate in timp de stenoze c. Stomac: 15 minute c. Hipersecretia gastrica b. Leziunile inflamatorii colonice d. Care dintre tipurile de leziuni digestive de mai jos dau ulceratii spiculiforme? a. Care dintre unghiurile intestinului subtire nu exista in caz de mezenter comun: a. Care dintre semnele radiologice de mai jos NU caracterizeaza stenoza benigna a unui segment digestiv: a. Colangiografia percutana c. Localizari multiple c. Ulcere duodenale multiple c. Lobul caudat c. Unghiul Treitz c. Duodenografia hipotona b. Unghiul hepatic al colonului e. Dilatatia segmentului respectiv b. Contururi regulate c. Nu deplaseaza organul 368. Intestin subtire: 3-5 ore d. Care dintre afectiunile de mai jos pot da calcificari intraparenchimatoase hepatice: . Diverticulitele 369. Segmentul II si III b. Segmentele VII si VIII 375. Nu intrerupe conturul c. Segmentul IV d. Hipertrofia de pliuri b. Fistule tardive 373. Segmentele V si VI e. Pliuri mucoase sterse e. Alegeti semnele radiologice ale enteritei tuberculoase: a. Esofag: 5-7 secunde b. Atrofia pliurilor 370. Localizare pe ileonul terminal cu extindere la cec b. Pliuri suple cu autoplastica exagerata 372. Particularitatile imaginii de megadolico-segment digestiv sunt: a. Lacunele ulcerate b. Reprezinta o deformare a conturului unui segment digestiv b. Cu intreruperea pliurilor pe toata lungimea stenozei 367. Care dintre semnele radiologice de mai jos apar in gastrite: a.34 a. Care dintre semnele radiologice de mai jos sunt comune amprentelor si ancoselor: a. Hipertonia stomacului c. Unghiul Hiss d. Excentrice fata de axul segmentului digestiv interesat d. Convergenta de pliuri c. Portografia anterograda 374. Contururi regulate d. Colangiografia endoscopica retrograda d. Ingrosarea pliurilor mucoasei d. Colon: 18-24 ore 365. Unghiul splenic al colonului 371. Evacuare lenta e. Lungime mare b. Care dintre segmentele hepatice se intinde pe toata inaltimea organului de la cupola diafragmatica pana la polul inferior : a. Intreruperea pliurilor d. Asociaza modificari ale rapoartelor cu organele vecine 366. Care dintre modificarile de mucoasa digestiva de mai jos sunt specifice ulcerului benign gastric: a.

35 a. Ischemia renala partiala d. Benzile transparente intrahepatice mai subtiri c. In nici una dintre cele de mai sus 379. Au aspect lacunar serpiginos b. Dimensiunea lor nu este concordanta cu gradul de hipertensiune portala 378. Hemagioamele 376. Amoebiaza abcedata c. Marirea de volum global a pancreasului c. Gaz si (sau) resturi fecale suprapuse 386. Colica renala b. Indicatiile pielografiei directe sunt : . Prezenta de calcificari granulare 382. Leziuni focalizate tumorale e. Icterul obstructiv prelungit c. Colica renala c. Steatoza hepatica d. Compresia abdominala ca tehnica de ameliorare a umplerii sistemelor pielocaliceale la pielografie intravenoasa este contraindicata in: a. Prezenta metastazelor hepatice mici multiple d. Hemobilia b. Selectati contraindicatiile colangiografiei intravenoase: a. Selectati afectiunile care pot genera calcificari nodulare la nivelul parenchimului splenic: a. Histoplasmoza c. Tuberculoza b. Anevrismul de aorta abdominala 385. Apar in treimea distala a esofagului c. Litiaza colesterolica intrahepatica d. Icterul de orice natura c. Urografia intravenoasa este nerelevanta tehnic in urmatoarele situati: a. Se accentueaza in decubit si Valsalva d. Hipertensiune portala d. Anomalii arterio-venoase 380. Varicele esofagiene din hipertensiunea portal : a. Anemii marcate 381. Diagnosticul localizarii unor calcificari suprapuse ariei renale se face prin: a. Alegeti indicatiile arteriografiei hepatice: a. Metastaze hepatice e. Insuficienta renala acuta sau cronica b. Angiografie selectiva renala d. Traumatisme hepatice inchise c. Aeroportia se deosebeste de aerobilie prin: a. Hidronefroza c. Traumatismele renourinare d. Histoplasmoza b. Alegeti cel mai sigur argument semiologic computer tomografic pentru cancerul pancreatic: a. Radiografie abdominala de profil b. Hemocromatoza hepatica b. Tomografie computerizata 384. Pot da aspect trabecular 377. Asocierea de infarct mezenteric sau pancreatite acute b. Distributie pana la periferie (subcapsular) d. Bruceloza d. Afectiuni renale explorate cu contrast 383. In care dintre situatile de mai jos vasele sanguine intrahepatice se vad cel mai bine spontan fara substanta de contrast: a. In ficatul normal e. Reactii adverse la substante de contrast iodate b. Prezenta unui nodul heterodens intrapancreatic b. Tomogafie plana c. Tratamentul citostatic direct d.

Vena cava inferioara e. Lobulatia fetala b. Selectati cauzele ancoselor conturului renal : a. Selectati cauza unei modificari functionale renale constituite din nefrograma normala. Inflamatiile acute glomerulare sau pielonefritice b. Rotund ovalara d. Leziuni inflamatori intrarenale d. Aspectul sinuos al ureterului c. Pentru precizarea notiunii de ptoza renala in comparatie cu ectopia folositi urmatoarele criterii : a. Colica renala b. Tumori uroteliale inalte c. Ischemia renala acuta c. Rinichiul drept b. Tumorilor renale maligne b. Inflamatii cronice d. Selectati situatiile in care pentru urografie intravenoasa injectati contrast iodat in cantitate sporita: a. Infarctul renal acut 394. Chistelor parapielice d. Prostatica b. Sindromul obstructiv 395. Pielonefritele cronice d. simetrica si pielograma intarziata unilaterala: a.36 a. Selectati portiunile fixe ale uretrei la barbat: a. Dezorganizarea unui sistem pielocaliceal este efectul : a. Manevre interventionale diagnostice sau terapeutice 387. Alegeti forma vezicii urinare in repletie completa : a. Triunghiulara c. Membranoasa c. Pancreasul 389. Pielonefrita acuta d. Obstructiile ureterale b. embolizari. Care dintre tipurile de calculi urinari de mai jos apar hiperdensi in computer tomografie: . La o creatinemie de peste 2 mg/dl b. In rinichiul mut unilateral d. Angiografia selectiva a arterelor renale este indicata in : a. In hidronefrozele voluminoase 397. Peniana 391. Alegeti formatiunile anatomice incluse in spatiul perirenal drept : a. Menevre interventionale (dilatatii. Aorta abdominala d. etc) e. Selectati cauzele de marire a volumului rinichilor: a. Rotatia in plan frontal a jonctiunii pieloureterale d. Semilunara b. Deplasarea rinichiului spre caudal in ortostatism sau inspir b. Ischemia renala acuta c. Rinichiul dublu c. Glanda suprarenala dreapta c. Diagnosticul anevrismului de aorta 388. Anatomia pedicolului renal la donatorii vii de rinichi pentru transplant d. Stenoza arterei renale respective b. Obstructia ureterala cu hidronefroza 393. Tubulara 390. Obstructiei urinare distale vechi c. Dilatatia de calice 392. In colica renala c. Fistule arterio-venoase homolaterale c. Boli polichistice forma adulta 396. Bulbara d.

Care dintre modificarile cavitatilor pielocaliceale de mai jos apartin naturii maligne a unei tumori renale: a. spongioasa epifizara c. cartilajele hialine b. exostoza d. La varsta scolara d. Alegeti metoda de rutina de explorare a uretrei in adenomul de prostata : a. Subtierea compactei 408. Vezica urinara mica cu calcificari parietale 401. Endoscopia uretrala d. Amputarea d. Fosfatici b. Cistografia post-mictionala 399. Care dintre modificarile de forma ale osului se mai numeste si «os suflat» : a. Rinchi mic cu calcifcari granulare b. Care dintre semnele de mai jos fac parte din semiologia UIV a tuberculozei urinare : a. La nivelul diafizei grosimea sumata a compactei trebuie sa corespunda la ½ din grosimea globala a osului d. Periostul este vizibil la adult numai la nivelul epifizelor 402. lichidul intraarticular 404. Uretrografia retrograda b. Hiperparatiroidism 407. scoliostoza 405. Vizualizarea periostului d. Intre 1 si 3 ani c. Nu se sudeaza la adult 403. Corticala osoasa este corespondentul la nivelul metafizei a compactei de la nivelul diafizelor c. Structura patata sau fasciculata c. oedostoza e. Uretrografia mictionala c. scoliostoza b. capsula fibroasa d. sinostoza b. Elementele anatomice articulare de la nivelul unei diartroze radiotransparente sunt : a. hiperostoza 406. Amprentarea b. Nici unul dintre cei de mai sus 398. Imbatranirea fibrelor de colagen d. exostoza d. Sindroame vasculare hiperkinetice b. ligamentele de orice natura e. Ecartarea 400. hiperostoza c. O lezoiune osoasa elementara de osteoliza marginala cu profunzimea mai mare decit diametrul se . Osteoporoza se manifesta si la nivelul tesutului osos compact sub forma: a. Stenoze ureterale etajate multiple d. Nucleii epifizari se sudeaza cu diafiza la varsta de : a. La periferie osul lung are un strat de tesut compact care se subtiaza spre capete b. In ultimul trimestru de sarcina b. Imagine aditionala la nivel papilocaliceal c. Reducerea intensitatii opacitatii b. Precizati care dintre afirmatiile de mai jos sunt corecte: a. Cistinici d. Intre 16 si 22 de ani e. Imobilizarea prelungita c. Alegeti factorii locali incriminati in geneza osteoporozei : a. Uratici c. Modificarile de forma ale osului sunt : a.37 a. Stenozarea c. oedostoza c.

displaziile periostale d. Are un contur bine delimitat d. Tumorile osoase benigne au urmatoarele particularitati radiografice : a. Ancosa e. Pe diafiza oaselor lungi c. Apar la interval de luni de la debutul real b. Osteoliza este marginala sub forma de carii sau geode e. Au localizare metafizara cu extindere diafizara b. Eroziune c. bine precizat c. La doua saptamani b. Care dintre diplaziile de mai jos determina modificari de dimensiuni si forma ale osului : a. Intereseaza metafizele si epifizele c. Nu sunt modificari radiologice in primele doua saptamini 415. Caracterul linear al opacitati extraosoase b. Alegeti particularitatile imaginii radiologice in necozele aseptice: a. displaziile prin tulburarea mecanismelor de modelare si tubulatie 412. Da sechestre voluminoase d. Alegeti particularitatile modificarilor radiologice in osteoartrita tuberculoasa : a. Nu mai are niciodata aspect de os definitiv 414. displazile cartilaginoase c. Amprenta 409. Selectati semnele radiologice osoase ale rahitismului comun precoce : a. Ingroasarea traveelor osoase existente d. Imping structurile moi de vecinatate fara sa le infiltreze d. Leziunea dominanta este osteoliza . La trei-patru luni c. Spatiul articular este totdeauna pastrat 417. de intensitate similara osului c. Localizarea este predilecta la nivelul nucleilor epifizari sau a unor nuclei secundari c. Linii opace periostale multiple paralele intre ele d. Sunt eminamente osteolitice e. Au contur net. Se extind de regula intraarticular d. Largirea areolelor intertraveale 410. Carie d. Ingrosarea compactei osoase b.38 numeste : a. Traveatie a spongioasei redusa si areole largi 413. Condromul este o tumora osoasa care : a. Aspectul bine conturat. Existenta semnelor de edem osos 411. Periosotoza lamelara se aseamana cu periostoza lineara prin: a. Care dintre semnele radiologice de mai jos exprima modificari de debut ale ostomielitei acute : a. Periostoza c. Se vindeca cu aparitia osteosclerozei si artrozei e. Asociaza de regula osteoporoza 416. La doi ani d. Depasirea de catre corticala a liniei metafizo-epifizare spre epifiza c. Spongioscleroza osoasa se vizualizeaza radiografic sub forma : a. Lacuna b. La cat timp de la producerea unei fracturi calusul are aspect de os defnitiv : a. Nu exista o varsta predilecta de aparitie la adult b. Largirea cu aspect de cuva a metafizei b. displazii prin tulburarea mecanismului de crestere encondrala b. Ingrosarea compactei osoase cu canal medular ingustat d. Aparitia de noi travee e. Nu dau reactie periostala 418. Necroza d. Demineralizarea b. Este localizata periferic sau central b. regulat. Reucerea diametrului canalului medular c.

Insotite de reactie periostala spiculiforma e. mediastin superior largit d. Plaman b. raport cardio-toracic mai mare decat cel de la varsta prescolara b. Duplicitatea bazineto-ureterala presupune : a. absenta butonului aortic c. lacune oasoase net delimitate b. ingustarea prin retractie a grilajului costal c. largirea mediastinului superior 423. Metastazele osteolitice apar predominent in cancerele cu urmatoarele localizari: a. scolioza 425. Semnele radiologice din afectiunile sinusale inflamatorii pe radiografia craniana standard sunt : . Leziunile craniene de histiocitoza pot fi : a. ureter dublu pe toata lungimea lui c. cu aspectul de « dinti flotanti » 429. Selectati semnele radiologice ale sifilisului congenital: a. cu distrugerea fosei pituitare e. In perimetrul zonei de osteoliza prezinta calcificari 419. bose frontale d. Vezica urinara d. rahitismul nu da modificari osoase craniene 428.39 e. Localizare metafizara cu respectarea cartilajelor de crestere b. reactie periostala lineara 427. Cai urinare superioare c. Particularitatile imaginii radiologice a cordului la sugari sunt : a. disostoza cleidocraniana d. Tub digestiv e. unice sau multiple c. Cu corticala intrerupta prin infiltratie sau fractura d. lipsa de inchidere a fontanelelor c. Care dintre osteodisplaziile nou nascutului se manifesta radiologic cu osteoscleroza : a. Sters conturate c. existenta a doua sisteme pielo-caliceale b. Particularitatile imaginii radiografice toracice la sugari sunt : a. ingrosarea peretelui bronsic cu mici abcese d. dehiscenta suturilor b. osteopetroza c. cu aspect de harta geografica la nivelul calotei d. osteoporoza metafizara b. lacune mici multiple metafizare d. orizontalizarea arcurilor costale posterioare c. prezenta de bronsiectazii e. osteoliza metafizara c. Infiltrative in tesuturile moi 420. dilatatie de artera pulmonara 426. bombarea arcului arterei pulmonare d. reflux vezicoureteral pe sistemul pielocaliceal inferior 424. hipertransparenta pulmonara difuza b. jonctiune ureterovezicala separata pentru fiecare ureter in parte d. osteogeneza imperfecta b. Precizati semnele radiologice de mucoviscidoza : a. hemidiafragm la acelasi nivel e. Rinichi 421. Modificarile craniene in rahitism sunt : a. bifurcatia traheei proiectata la vertebra T3 422. diafiza cu strucura modificata e. Caracterele definitorii ale tumorilor osoase maligne sunt: a. tendinta la egalizare a diametrelor b.

adenomul hipofizar e. Patologia stancii temporalului d. pediculilor vertebrali c. Patologia orbitei b. Aparitia abceselor paravertebrale e. Disparitia barierei hematoencefalice cu migrarea extravasculara de contrast in computer tomografia cerebrala exprima : a. cordomul 431. Asociata cu larghirea cisternelor d. Se manifesta prin largirea fisurilor corticale c. Angajarea parenchimului cerebral prin orificiile durei mater 434. Incidenta radiografica standard de profil a coloanei vertebrale permite evidentierea : a. Deplasarea structurilor adiacente masei b. Artefactele metalice d. opacifiere omogena prin prezenta de lichid in sinuzita acuta c. apofizelor transverse d. distructia tesutului nevraxial prin leziuni ischemice d. Malformatii ale oaselor calotei 436. Sindromul intracranian de masa se exprima computer tomografic prin : a. Dimensiuni globale scazute ale creierului 435. Contraindicatii de utilizare a rezonantei magnetice in explorarea extermitatii cefalice: a. Este un proces fiziologic la varsta de 3 ani b. Alegeti tumorile cerebrale care dau calcificari vizibile pe radiografia craniana standard: a. Hidrocefalie interna simetrica biventriculara laterala e. Care dintre structurile de mai jos sunt in hipersemnal IRM atat in T1 cat si in T2: a. corpilor vertebrali b. Sindromul de pierdere globala de substanta cerebrala (atrofia cerebrala): a. meningiomul b. aparitia de acumulari de tesut strain structurilor cerebrale (metastaze) 433. Lucrari metalice dentare 438. hipoxie difuza acuta sau cronica b. Necroza e. Sangele in stadiu subacut . structuri anatomice fara bariera hematoencefalica c. Calcificarile 439. Modificari de contur a vaselor adiacente d. apofizele spinoase e. voalarea sinusurilor prin ingrosarea mucoasei b. Acumulare de gaz intra si perivertebral d. Care dintre structurile de mai jos sunt in hiposemnal IRM atat in T1 cat si in T2: a. spatiilor intervertebrale 432. craniofaringiomul c. Semnele computer tomografice ale spondilodiscitelor sunt: a. Studiul fosei pituitare c. Lichidul cefalorahidian b. Leziuni osteolitice marginale ale platourilor vertebrale adiacente c. oligodendrogliomul d. Clipuri metalice intracerebrale c. nivel orizontal de lichid in ortostatism d. Patologia masivului facial e. Corpi straini feromagnetici oculari b. Osteoporoza in cazul leziunilor tuberculoase 437.40 a. Alterarea structurii si dimensiunilor discului intervertebral b. intreruperea partiala a conturului peretilor sinusali 430. aparitia unui tesut de neoformatie (tumori) e. Claustrofobia d. Care sunt indicatiile examenului computer tomografic cranian in afara creierului: a. Ingustarea spatiilor arahnoidiene c. Vasele cu flux rapid c. Dehiscenta suturilor la copil e.

41 b. reverberatie c. cu numarul atomic al structurilor iradiate c. osificari heterotope c. patratul tensiunii c. Tesutul osos embrionar se intalneste in: a. Care din urmatoarele tesuturi reprezinta un obstacol major in transmiterea ultrasunetelor: a. refractie 443. muschi b. Pe imaginea radiografica urmatoarele elemente sunt de culoare inchisa : a. Lichidul cefalorahidian e. Infarctele cerebrale in momentul producerii c. coeficient alfa 446. productii osoase maligne 448. diametrul focarului . interfata d. Tesutul tumoral 440. Grasimea c. Adenoleucodistrofia c. SIDA d. atenuare e. Trombofeblitele cerebrale 441. Energia utila a unui fascicol fotonic intr-un tub Rontgen depinde de: a. Sindesmofitul reprezinta: a. impedanta c. Edemul d. Leuconevraxita b. productie osoasa marginala c. intensitatea curentului catodic b. masa iradiata b. difuzie d. Zgomotul in imagine sau factorii de perturbare a imaginii sunt dati de : a. periostoza maligna 451. numarul atomic al materialului anodei 447. absorbtie b. grasime c. Infarctele din sistemul bazilar b. Zona de contact a doua medii cu impedanta acustica diferita se numeste: a. Sarcoidoza 442. Radiosensibilitatea biologica a unui tesut este proportionala cu : a. suspensia de sulfat de bariu 450. 185000 km/secundă d. 1540000 m/oră 444. aerul c. Alegeti indicatiile corecte ale examenului IRM in patologia vasculara cerebrala: a. 1540 m/secundă c. Viteza ultrasunetelor in tesuturile moi este de aproximativ : a. sange 445. osificarea sincondrozei b. Malformatiile arterio-venoase d. Alegeti indicatiile corecte ale examenului IRM in patologia substantei albe cerebrale: a. cu numarul de mitoze pe unitatea de volum de tesut iradiat 449. os d. oasele b. ecou b. Reducerea in amplitudine si intensitate a ultrasunetelor in timp ce acestea străbat un anumit mediu se numeste: a. faza initiala a calusului b. 3600 cm/secundă b.

tumorile mediastinale dense . 90-110º 458. halistereza b. utilizeaza efectul de acoperire c. Ce metode radio-imagistice se utilizeaza pentru diagnosticul specific al tumorilor vasculare hepatice: a. Osteoliza se produce prin: a. modificãri de pozitie b. caudala d. densitate mult supracostala b. care se realizeaza prin injectare de contrast iodat in ventricolul drept sau artera pulmonara c. activitate crescutã osteoblastica c. angiografia hepatica selectiva d. 40-70º b. Aspectul radiologic de “stomac hipoton” cuprinde: a. ascensionarea diafragmelor 463. racord in panta lina cu marginea restului mediastinului e. contururi sterse d. ridicarea apexului cordului de pe diafragm d. 2/3 b. absenta bronhografiei aerice 461. redistributia vaselor pulmonare spre virfuri c. contur extern net. largirea medistinului supracardiac b. modificãri de evacuare 454. 1/3 457. tomografia computerizata cu contrast iodat c. Reconstructia spatiala a imaginii: a.osteoclazie 453. Unghiul dintre cele doua bronsii primitive la nivelul bifurcatiei traheei este de : a. structura relativ omogena c. dorsala c. Raportul normal intre diametrul compactei si diametrul total al diafizei in treimea medie este: a. Alegeti entitatile patologice care pot da calcificari mediastinale lineare (rectilinii sau curbe): a. de explorare a patului vascular functional pulmonar b. Opacitatile masive din cadrul sindromului pulmonar alveolar se caracterizeaza prin: a. ecografia Doppler 460. care necesita cateterism arterial prealabil 456. intensitate subcostala b. Radiografia toracica in decubit dorsal prezinta fata de cea in ortostatism urmatoarele aspecte particulare: a. continuu si convex spre pulmon d. modificãri de formã c. contur intern invizibil 462. Angiopneumografia este o metoda: a. utilizeaza material vizual perceput biplane 455. numarul atomic al structurilor traversate d. structura omogena c. scintigrama hepatica cu TC 99 b. modificãri de tonus d. lungimea de unda a fascicolului 452. craniala b. 1/2 c. sistematizarea segmentara sau lobara e.42 b. In hilul pulmonar drept bronsia primitiva are fata de artera pulmonara o pozitie: a. se efectueaza pe scoarta lobului occipital b. ventrala 459. Opacitatile tumorale mediastinale se caracterizeaza prin: a. 70-90º c. radiatia difuzata c.

halucinatie b. Care este cantitatea minima de lichid pleural care permite obtinerea unei imagini radiologice relevante: a. lobul superior de lobul mijlociu 473. se obtine o imagine fotografica a unei imagini radioscopice b. unghiurile cordio-frenice b. formate din arterele circulatiei functionale pulmonare 474. iluzie c. sumatia de planuri d. cost mai mic 469. informatii mai multe d. Precizati grupul ganglionar limfatic mediastinal care reprezinta statie de drenaj a limfei pulmonare drepte si a portiunii inferioare a pulmonului stang: a. se pot asigura debite mari de bolnavi examinati c. ce se divid dicotomic e.43 b. explorare “real time” c. cu cat diametrul conului de emisie este mai mare 467. dispuse radial dinspre hiluri spre periferie c. Scizura oblica dreapta separa: a. precarinali b. aortico-pulmonari 475. lingula de lobul inferior b. paratraheali inferiori drepti c. lobul superior de cel inferior 472. iradiere mai mica b. “Desenul vascular” pulmonar reprezinta: a. cu cat obiectul este mai departe de placa b. 200 – 300 ml . Conform efectului de paralaxa deplasarea imaginii unui obiect in sens invers fata de deplasarea fascicolului este cu atat mai mare : a. este de slaba calitate 471. Perceptia denaturata a unei realitati existente se numeste : a. ggl. anevrismele arteriale c. ateromatoza aortica 464. aerul c. corpii straini metalici 466. chistele hidatice d. benzi opace b. lobul superior de cel mijlociu b. Pe imaginea radioscopica urmatoarele elemente au culoare deschisa: a. unghiurile costodiafragmatice anterioare c. Microradiofotografia este metoda radiografica prin care : a. timp lung de expunere c. gusele plonjante intratoracice e. oasele b. iradiere mare b. lobul inferior de cel mijlociu c. Care sunt dezavantajele tomografiei plane fata de radiografia toracica standard: a. Care sunt avantajele explorarii radiografice a toracelui fata de cele ale examenului radioscopic: a. ggl. lobul superior de lobul inferior c. suspensia de sulfat de bariu d. cu cat obiectul este mai aproape de sursa c. Scizura orizontala dreapta separa: a. ggl. nici una dintre cele doua 468. imaginea este obtinuta pe un film 10/10 cm d. 465. Care dintre unghiurile costodiafragmatice se proiecteaza pe radiografia de fata sub nivelul de proiectie al cupolei diafragmatice: a. de grosime descrescatoare dinpre centru spre periferie d. unghiurile costo-diafragmatice posterioare. cost mai mare 470.

hematoamelor hepatice vechi d. 11. parenchimului hepatic normal b. epifizele b. Bilocularea d.2% 486. Selectati semnele radiologice pe care le puteti intalni in osteomielita stafilococica in primele 3 saptamani de la debut: a. imagine transonică situată într-o masă hipoecogenă .5 – 2 h b. ingrosarea peretelui bronsic. Miscarea de rotatie a anodei este destinata : a. 4 c. dispunerea imaginilor inelare de bronsii dilatate in buchete 477. sechestrul osos d.: a. Timpul normal de evacuare gastrica la sugar este de cca. Torsiunea b. Tractiunea e.5% c. Necroza aseptica la adulti are ca localizare preferentiala : a. adenomul c. directionarii fascicolului fotonic 485.5 h c. Amprenta 483. 300 – 400 ml c. lipsa de vizualizare a pliurilor in strat subtire c.44 b. 3 b. Care din urmatoarele afirmatii de mai jos NU caracterizeaza imaginea radiologica normala a esofagului la sugar: a. Cat este procentul de iradiere medicala din toata cantitatea de iradiere naturala: a. Un calcul situat în vezica urinară apare ecografic ca: a. hematomul 480. 3 h d. Precizati care dintre masele tumorale intrahepatice de mai jos au perete propriu: a. Aspectul radiologic particular al modificarilor bronsiilor in cadrul bronsiectaziilor se defineste prin: a. 400 – 500 ml 476. oase scurte 487. Ptoza c. 2 – 2. demineralizarea b. 4 h 481. Cate vene hepatice se varsa in vena cava inferioara: a. apozitii periostale 484. dimensiunile proportional mai mici decat la adult 482.4% b. care devine vizibil radiologic b. reducerii incalzirii anodei c. Modificarile elementare de pozitie ale unui segment de tub digestiv pot fi: a. tumorilor hepatice 479. 14. cresterii energiei fotonilor emisi b. diafizele c. chistele hidatice b. 1. abcesul hepatic d. Incarcarea cu substanta de contrast a structurilor parenchimatoase hepatice evidentiabila prin tomografia computerizata este caracteristica : a. 8. 5 478. nucleii epifizari d. osteoscleroza c. chistelor hepatice c. aparitia dilatatiilor bronsice sub forma de opacitate inelara c. vizualizarea mai buna a contractiilor pe contur b.

administrare i. Proiectia radiologica a venei cave inferioare se face : a. Strâmtorile fiziologice ale esofagului sunt date de: a. divergenta b. absenta imaginii de compacta osoasa 489. cartilagiu de crestere c. Cantitatea de electroni accelerati in cimpul electric din interiorul unui tub Roentgen este in functie de : a. presiunea gazelor din interiorul tubului radiogen 494. difuziunea d. Injectarea i. T3 – T4 b. “Bronhografia aerica “ este caracteristica : a. gradul de incalzire a filamentului catodic d. aorta ascendenta c. Rolul grilei antidifuzoare este acela de a : a. nucleu secundar de osificare epifizar b. materializarea 498. sindromului de obstructie bronsica b. emfizemului centro hilar d. amprenta venei azygos d. sindromului interstitial difuz c. este contraindicata daca: a.v. evidentiabila ecografic 491. mari imaginea d. imagine hipoecogenă situată într-o masă anecogenă c. Fenomenul de atenuare a radiatiilor X are la baza: a. prin ingestie de suspensie de sulfat de bariu b. Proiectia bifurcatiei traheei pe radiografia toracica de fata se face la nivelul vertebrei toracale: a. retrograd. reduce iradierea bolnavului c. ingestie de substanţe iodate hidrosolubile c. metafiza mai lata cu marginea rotunjita d. sindromului de invazie alveolara 496. creste netitatea imaginii b. hiatusul diafragmatic 493. absorbtia c. Marginea mediala a ferestrei aorto-pulmonare este data de: a. evidentiabila pe UIV b. joncţiunea faringoesofagiană b. testul la substanta de contrast iodata este negativ 492. de substanţe iodate d. structura chimica a anodului c. a unei substante de contrast iodate ionice pentru obtinerea UIV. diferenta de potential dintre anod si catod b. exista valori crecute ale creatininei serice c. Litiaza radiotransparenta bazinetala este: a. fina reactie periostala e. T5 – T6 495. artera pulmonara dreapta 497. trahee b. Imaginea radiologica a scheletului membrelor la sugar prezinta: a. evidentiabila la CT d. amprenta aortică c. nici una din cele de mai sus 499. imagine hiperecogenă cu con de umbră posterioară situată într-o cavitate enecogenă 488.45 b. In unghiul cardiofrenic lateral drept .v. evidentiabila pe RRVS c. Examenul radiologic al intestinului subţire se poate face: a. cu insuflaţie 490. T4 – T5 c. pe sondă enterală e. aorta descendenta d. exista antecedente de astm bronsic alergic b. imagine anecogenă situată într-o cavitate enecogenă d.

Ansele jejunale au următoarele caractere: a. Intensitatea opacitatii b. Radiatia incidenta b. Spatiul pararenal posterior b. in caz de stenoze b. Cate circuite de alimentare electrica are un tub radiogen: a. pancreasul d. Spasmul cardial produce: a. Care dintre segmentele tractului digestiv prezinta in mod normal continut de aer la sugar spre deosebire de adult: a. colonul 510. in caz de atonii 507. In unghiul cardiofrenic posterior d. Radiatia reziduala c. Trei 506. Radiografia standard b. Spatiul perirenal c. Nici una din cele de mai sus 508. esofagul b. ficatul c. in caz de spasme prelungite c. Computer Tomografia d. Care dintre arcurile imaginii mediastinale scad electiv ca dimensiuni proportional cu virsta: a. dispoziţie orizontală . până la pubertate 511. 30 – 40 de ani c. Spatiul pararenal anterior 509. Doua separate c. Arcul mijlociu sting d. Radioscopia conventionala c. rinichii 504. Lichid de staza se intilneste la nivelul lumenelor tubului digestiv: a. ingustarea lumenului esofagului c. In unghiul cardiofrenic anterior 500. Netitatea conturului opacitatii 505. Arcul superior drept b. Doua seriate d. Omogenitatea opacitatii c. Care dintre organele parenchimatoase abdominale de mai jos nu se vad in conditii fiziologice pe radiografia abdominala simpla : a. Opacităţile liniare care rămân după dispariţia cartilajului de creştere persistă până la: a.46 b. In unghiul cardiofrenic lateral sting c. intestinul subtire d. 20 – 30 de ani b. Pancreasul ca organ extraperitoneal este inclus in unul din spatiile vizibile densimetric: a. Unul singur b. Niciunul dintre cele de mai sus 502. splina b. oprirea tranzitului b. Arcul superior sting c. Precizati tehnica radiologica in care fascicolul de radiatii are forma unui trunchi de con: a. Care dintre elementele radiologice semiologice de mai jos caracterizeaza notiunea de “structura” a unei opacitati pulmonare: a. stomacul c. Care tip de radiatii Roentgen au utilizare diagnostica: a. Nici una din cele de mai sus 501. 40 – 50 de ani d. destinderea lumenului esofagian supraiacent 503. Radiatia secundara d.

Atrofia prin presiune a osului determina : a. Boselura renala poate fi generata de: a. 521. impune diagnostic diferential cu chistul fistulizat d. are reacţie periostală c. proiectate in patrulaterul Bazy – Moyrand b. modificări de forma a osului c. pliuri longitudinale c. Distributie perihilara d. modificări de lungime a osului b. abcesului rece paravertebral 518. proiectate peste coloana vertebrala pe radiografia de profil c. periostoza 517. sparge corticala 520. modificării de poziţie a corpurilor vertebrale b. metastazează 519. Intensitate mai mare decit a celor din sindromul interstitial obisnuit c. expresia perfuziei parenchimului renal cu substanta de contrast b. Care sunt caracterele radiologice specifice ale nodulilor hemosiderotici din pulmonul de staza : a. vena cava inferioara 522. imagistica prin rezonanta magnetica 523. intirziata la pacientii cu antecedente alergice 514. Dimensiuni peste 3 cm b. extensiei leziunii la nivelul muşchilor paravertebrali c. de aspect muriform 515. presupune existenta unei zone de necroza in parenchim 516. pliuri circulare d. absenta in displazia multichistica d. prezintă nidus d. persista pe clisee tardive urografice c. infarcte renale 513. este proiectata inafara liniei interpapilare b. nefrita de iradiere b. prezenta unei tumori Grawitz d. artera mezenterica superioara d.47 b. Criteriile radiologice de diagnostic ale condromului sunt : a. coledocul b. scintigrafie renala d. subţiază corticala d. prezintă calcificări e. Calcificarile renale parenchimatoase sunt : a. Care dintre elementele lumenale de mai jos se proiecteaza pe o imagine axiala in interiorul capului pancreatic: a. ecografie Doppler b. Caverna renala are urmatoarele caracteristici : a. Structura neomogena. Caracterele osteomului osteoid sunt : a. este o tumoră benignă osteogenica c. prezenta unui oncocitom c. In tuberculoza vertebrala fusul paravertebral este expresia : a. Osteoporoza este vizibilă pe o radiografie standard la o pierdere de calciu de minim: . mobile la schimbarea pozitiei d. este o tumora litică b. este o tumoră benignă osteolitică b. modificări de grosime a osului d. HTA de cauza renala este investigata de regula prin: a. vena splenica c. Nefrograma este: a. sunt aglomerate în pelvis 512. urografie cu proba de incarcare cu apa c. expresia timpului tisular al substantei de contrast c.

zona de solarizare 530. zona de saturatie e. fibroza retroperitoneala 527. In mediastinul posterior c. reflux vezico-ureteral c. lobul superior de lobul inferior c. Colectiile peripancreatice sunt delimitate de: a. Pe curba de inegrire a filmului radiografic imaginea obtinuta este utilizabila in scop diagnostic daca se incadreaza in : a. Calciul c. zona debutului saturatiei d. Nu se poate preciza 532. cartilaj de creştere b. Caracteristicile stenozelor maligne esofagiene : a. pinteni 528. fasciile perirenale anterioare b. 10% b. Scizura oblica stinga separa: a.48 a. 20% c. aspect ”in ciuperca” al cupelor caliceale d. peritoneul posterior d. lingula de lobul superior 533. nuclei secundari d. Alegeti elementele chimice folosite pentru fabricarea de substante producatoare de contrast artificial pozitiv in structurile biologice parenchimatoase: a. lacuna cu contur regulat e. tuberculoza reno-urinara d. convergenta de pliuri b. sunt axiale b. sunt excentrice c. 40% 524. Lipomatoza sinusala renala are urmatoarele caracteristici pe secventele urografice: a. Iodul b. sunt de obicei unice 534. Selectati semnele radiologice caracteristice unui sindrom tumoral malign gastric: a. pragul de reactie b. pilierii diafragmactici 529. litiaza vezicala b. întreruperea pliurilor c. Ureterohidronefroza de gr. In mediastinul anterior b. zona de proportionalitate c. lacuna cu contur neregulat d. tije efilate c. lingula de lobul inferior b. O tumora mediastinala al carei pol superior depaseste nivelul de proiectie al articulatiilor sternoclaviculare este situata: a. 30% d. Imaginea radiologica a rinichiului la sugar este caracterizata prin: a. Plumbul d. periost 526. au lungime mare d. ţesut embrionar c. II poate fi generata de: a. capsulele renale c. Bariul 531. se asociaza frecvent cu pensa vasculara 525. axul lung paralel cu coloana vertebrala . determina amprente ale sitemului pielocaliceal si ureterului b. sunt scurte e. Apofizele şi epifizele osoase se formează din: a.

cartilajului de conjugare 536. Scizurile sunt vizibile sub forma unor benzi fine numai atunci când razele sunt perpendiculare pe suprafaţa lor. incizuri pe contur 535. banda c. Sunt bine vizualizate atât în incidenţa de faţă. integritatea lui garantează caracterul malign al unei leziuni 538. sub 1 minut b. lobul superior înglobează.5 corpi vertebrali) e. O opacitate pulmonara de forma lineara marginita de ambele ei parti de transparenta aerica se numeste: a. nu au reacţie periostală d. Revărsatele lichidiene pleurale închistate posterior: a. Extinderea leziunilor în zonele limitrofe (cervical. e.49 b. iatrogene sau traumatice. Existenţa unor alte acumulări specifice în mediastin sau pleură 545. segmentul apical al lobului superior b. c. echivalentul segmentelor lobului mijlociu sting. diametrul bipolar proportional mai mare decit la adulti (4-4. “Lingula” este: a. nucleilor epifizari c. Prezenţa unei hipertransparenţe difuze omogene la nivelul întregului torace. Între lobii pulmonari pătrund septuri generate de pleura viscerală. situaţie corespunzător vertebrei L4 d. De partea dreaptă există trei lobi împărţiţi în 10 segmente.). b. au contur net. suma segmentelor caudale ale lobului inferior drept c. se evidenţiază în dublu contrast d. sparg corticala sau compacta c. intre 1 si 3 minute c. c. cât şi în cea de profil. Scizura oblică stângă se vizualizează numai în incidenţa de profil. sufla corticala dar nu o intrerupe 537. structurile moi sunt împinse si infiltrate e. nu este perceptibil radiologic in mod curent 540. Alegeţi criteriile radiologice de benignitate ale tumorilor oasoase: a. periostului b. sub denumirea de lingula. osteoliza 541. b. Existenţasemnelor radiografice ale unor eventuale leziuni traumatice toracale. demineralizare b. dispoziţie oblică dinspre caudal spre cranial c. lobul mijlociu d. d. Disparitia la nivelul unui os a sarurilor de calciu cu alterarea fara disparitie completa a traveelor cu substrat conjunctiv se numeste: a. bine precizat b. Selectaţi caracterele lizereului de siguranţă vizibil in explorarea digestiva cu bariu: a. integrate in economia lobului superior drept d. intre 1 si 5 minute d. abdominal etc. Existenţa unor antecedente specifice. Bulbul duodenal are în mod normal: a. ambii rinichi la acelasi nivel c. Timpul nefrografic al urografiei dureaza: a. Referitor la segmentaţia şi la lobulaţia pulmonară: a. e. Diagnosticul radiologic al emfizemului subcutanat toracic se bazează pe: a. formate dintr-o singură foiţă pleurală. două curburi 539. Creşterea in lungime a osului se realizează pe baza : a. opacifiere tardiva a cavitatilor intrarenale d. reprezintă conturul lumenului digestiv c. nici una din cele doua 542. niciuna din cele de mai sus 543. osteoporoza c. pe când cea de partea dreaptă se poate evidenţia în mod normal şi pe o incidenţă de faţă 544. În stânga. contur b. ilustrează integritatea mucoasei b. . dispoziţie oblică dinspre ventral spre dorsal b.

Un obiect plan situat paralel cu filmul apare mărit şi deformat. coledocul intracefalic pancreatic apare sub forma unei imagini transonice rotunde cu diametru axial maxim de 9 mm c. ecografia reprezintă metoda de primă intenţie şi de elecţie în evaluarea litiazei biliare d. c. e. tumori benigne b. Au indice parenchimatos redus la ½ in treimea medie a rinichiului b. Absenţa desenului pulmonar în zona hipertransparentă. hipoecogene cu întărire posterioară 550. calculii apar sub forma unor imagini rotunde. Un obiect plan dispus paralel cu razele şi perpendicular pe film se proiectează ca o umbră liniară. Două obiecte suprapuse situate la distanţe diferite faţă de sursă şi faţă de planul filmului se proiectează sumate. Obstructiile ureterale cronice au urmatoarele semne radiologice : a. Cu cât un obiect este mai aproape de film şi mai departe de sursă. Încercuiţi afirmaţiile corecte: a. Invazia spatiului perirenal c. d. pot fi examinate prin ureteropielografie retrograda c. De profil. imaginilor de tip hidroaeric c. Invazia spatiului pararenal d. Selectati enunturile adevarate privind spatiul perirenal: a. tumori maligne c. Pulmonul controlateral este în hiperinflaţie. d. b. cu redistribuţie vasculară 549. Este delimitat posterior de fascia Zuckerkandl 552. Nu siluetează cu marginea anterioară a cordului. calcificările pancreatice nu pot fi niciodată vizualizate pe Rg. Invazia hilului renal b. Este delimitat anterior de peritoneul parietal posterior b. b. Aspectul radiologic standard în pneumothoraxul liber al marii cavităţi pleurale cu cantitate medie de gaz: a. fracturi d. abdominală simplă c. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate? a. CT este metoda de elecţie şi cu cea mai mare fiabilitate diagnostică în evaluarea pancreatitelor acute b. e. Proiecţia unui obiect pe filmul radiografic este mai mare decât obiectul. c. d. Concentratie redusa a substantei de contrast in calea excretorie a rinichiului afectat d. Invazia glandei suprarenale 553. proiecţia lui este mai mărită. au peristaltica evidentiabila la UIV 547. coledocopancreatografia endoscopică retrogradă (ERCP) reprezintă o metodă de diagnostic şi tratament în patologia căii biliare distale 548. Bontul pulmonar se află situat central şi paramediastinal inferior. Periostoza este modificarea radiologică elementară întâlnită în: a. d. se proiectează peste coloana vertebrală. Mediastinul este tracţionat către pneumothorax. Este invadat de tumorile Grawitz T3a c. nu se vad ecografic b. Hipertransparenţă periferică şi inferioară. calcificărilor b. grosimea peretelui veziculei biliare nu trebuie să depăşească la examenul ecografic 4 mm b. 551. abcesul hepatic este o leziune cu conţinut hipoecogen delimitat de un perete gros ecogen. Asociaza hidronefroza gradul III c. Ureterele normale : a. infecţii ale osului 554. pneumoperitoneului 555. e. Este invadat de tumorile Grawitz T4 d. Excretie intirziata . c. Care dintre următoarele principii geometrice de formare a imaginii radiologice sunt FALSE: a. In clasificarea TNM diagnosticul de tumora Grawitz T3a se bazeaza pe: a.50 b. Nu sunt sistematizate 546. varicelor localizate în fornixul gastric d. Radiografia de faţă este incidenţa cea mai evocatoare. Radiografia abdominală simplă permite evidenţierea: a.

Singele d. Metastazele hepatice sunt: a. Niciuna dintre cele de mai sus 562. ca accentuare a opacitatilor micronodulare in mod difuz bilateral c. cele mai rare leziuni inlocuitoare de spatiu hepatice b. Faza de eliminare urinara d. Nici unul dintre cele de mai sus 561. ancose d. rezoluţia în densitate reprezintă diferenţa între densităţile a două structuri contigue la care acestea pot fi percepute separat. Scara conventionala de densitati computertomografice cuprinde ca densitati de referinta: a. ca noduli acinari sistematizati intr-un lob b. Hiperkinezia gastrica se caracterizeaza prin : a. Marginea superioara a opacitatii ascendenta spre peretele toracic c. Edemul pulmonar acut se prezinta radiologic : a. Care dintre fazele metabolismului substantelor de contrast iodate se foloseste pentru sporirea contrastului computertomografic al tumorilor maligne parenchimatoase: a. sunt situaţi într-un segment rigid 566. regulat d. Calciul 563. Segmentul Fowler c. Semnele specifice pleureziilor masive unilaterale pe radiografia toracica de fata sunt: a. Adincirea incizurilor date de unde . b. Cresterea frecventei (numarului) de unde perstaltice b. variaza ca aspect functie de punctul de plecare c. rezoluţia geometrică se referă la cea mai mare dimensiune a unui detaliu din imagine care poate fi vizualizat ca atare. plusuri de umplere e. ca multipli noduli omogeni. Segmentul paracardiac d. Modificarile de contur ale stomacului sunt reprezentate de : a. au contur net. sunt lacune unice sau multiple c. au o iodofilie variabila 557. Aspectul granulat al mucoasei intestinale la sugar reprezinta : a. net conturati diseminati in ambii plamini e. cea mai bună rezolutie de densitate se obţine cu ajutorul filmului radiografic 565. sunt imagini adiţionale pe conturul colonului b. Care din următoarele afirmaţii sunt false: a. Grasimea c. Care este segmentul pulmonar care lipseste deobicei de partea stinga : a. ca sindrom alveolar nesistematizat d. Aspectul radiologic al polipilor colonici maligni: a. neregularitati b. Deplasarea mediastinului spre partea sanatoasa 564.51 556. sindrom de malabsorbtie b. Stergerea conturului hemidiafragmului d. Apa e. nici una dintre cele mentionate mai sus 559. defect de tehnica radiologica 558. Segmentul azygos b. Faza de difuziune tisulara c. propagare enta dinpre cranial spere caudal c. enterocolita acuta d. incizuri c. nu calcifica niciodata d. Segmentul apico-dorsal e. Faza vasculara b. Largirea spatiilor intercostale b. Aerul b. aspect normal c. minusuri de umplere 560. Inghetarea lor. c.

O tumora uroteliala inalta are urmatoarele caracteristici imagistice: a. Formatiune cu densitate solida si iodofilie intensa la tomografia computerizata c. cromozomilor si enzimelor c. Teratomul b. Are totdeauna localizare apicala d.v. Fragmentarea coloanei baritate prin cresterea amplitudinii e. pe conturul medial al duodenului descendent c. 572. Modalitatile de receptare a informatiei obtinute prin iradierea unui corp de examnat sunt : a. Imagine lacunara in SPC. Precizati care sunt parametrii unui fascicol de raze X la emisie. glomerulonefrita cronica 568. Apare pe fond de staza pulmonara cronica b. Compresie ureterala c. Meningocelul 575. Necroza papilara c. alterari morfologice ale genelor. dehaustrare b. de care depind particularitatile operatinale : a. Asociaza de la inceput hemoptizia c. Calcificari in interiorul patrulaterului Bazy. ruperea arhitecturii moleculare b. Infarctul pulmonar rotund : a. pielonefrita cronica e. impresionarea directa si luminoasa prin mecansim chimic al unei emulsii fotografice c. pe conturul lateral al duodenului descendent b. intensitatea fascicolului c. ionizarea unei minicelule de scintilatie . Care dintre tumorile de mai jos au sediul de electie in mediastinul posterior : a. Dimensiuni renale reduse cu depresiuni de contur b. Selectati elementele semiologice imagistice sugestive pentru patologia renala inflamatorie cronica a. hipoplazia congenitala b. imobila b. lacune multiple c. Bolile inlamatorii colonice prezintă: a. lungimea de unda d. pe conturul medial al duodenului ascendent 573. numarul de fotoni emis pe unitatea de suprafata in unitatea de timp b. Decubit ventral b. Se asociaza cu leziuni nodulare satelite 569. fluorescenta unei substante luminiscente b. Injectarea a 40 mg furosemit i. Anevrismele aortei descendente d. Papila duodenala se află : a. Care este mecanismul de actiune directa a radiatiilor ionizante la nivel celular ? a. Neurinomul c. efectul celular este direct proportional cu doza utilizata d. d. stenoza de artera renala d. rigiditate 574. Imagine ecogena cu atenuare acustica posterioara d.Moyrand pe RRVS 571. Asociaza pleurezia de la inceput e. penetranta fascicolului e. ureterohidronefroza obstructiva veche c. modificări de pliuri d. Pentru a obtine o opacifiere mai buna in SPC si ureterala se pot efectua urmatoarele manevre: a. inconjurata partial de substanta de constrast iodata . distanta focar obiect 576. Nu este influentata de atropinizare 567. Stenoza ureterala d. Dezorganizarea SPC 570. actiunea fizica directa asupra unor cristale de scintilatie d.52 d. generarea de substante care actioneaza prin mecansme secundare concordant cu cele de mai sus 577. Selectati cauzele de rinichi mic unilateral: a. Efectuarea unei urografii minutate.

dozmetrele cu camera de ionizare 581. foliile intaritoare c. Care sunt parametrii tehnici ai unui fascicol de radiatie. developare prelungita sau la temepratura prea mare d. miscarea in timpul expunerii 582. fotonii b. Accesoriile obligatoriinecesare expunerii diagnostce a unui film radiografic sunt : a. Natura structurilor traversate de un fascicol de raze X. intensitatea in mA b. tensiunea in KV c. Care sunt elementele care pot altera transparenta primara a unui film radiographic cu aparita “voalului”: a. actioneaza asupra radioatiei ncidente prin: a.53 578. timpul in ms e. expunere cu doza insuficienta c. masa fizica (grosimea) c. actiunea involuntara a luminii e. ionii negativi 579. incalzirea in unitate de caldura (HU) d. casetele d. gradul de ionizare a mediului ambiant in jurul instalatiei Rx 580. marimea numarului atomic b. structura histologica d. care pot fi modulati si monitorizati din masa de comanda a unui aparat roentgen : a. electronii d. Care sunt particolele utilizate in cadrul sistemelor de radioscopie televizata pentru transformarea imaginii primare in imagine secundara : a. grilele antidifuzoare b. protonii c. densitatea fizica . vechimea filmului(film expirat) b.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful