1

1. Partile componente ale unui generator pentru aparat roentgen sunt: a. Transformatoarele b. Redresoarele c. Temporizatoarele d. Pupitrul de comanda Care sunt elementele metalice ale unui tub roentgen? a. Anodul b. Filamentul catodic c. Piesa de concentrare a catodului d. Peretii tubului RX Care dintre parametrii constructivi ai unei anode de tub Rx influenteaza incalzirea ei: a. Materialul din care este contruita b. Viteza de rotatie c. Panta de inclinare a fetei active d. Diametrul anodei Rolul cupolei unui tub radiogen este: a. Contentia uleiului de racire b. Protejarea mecanica a tubului c. Oprirea diseminarii haotice a radiatiilor in mediul ambiant Interactiunile direct ionizante ale radiatiilor Rontgen cu materia sunt: a. Colisiunea b. Frinarea c. Efectul Compton d. Efectul fotoelectric Alegeti tehnica radiologica cea mai iradianta a. Radiografia pulmonara b. Urografia intravenoasa c. Irigoscopia d. Tomografia computerizata abdominala Precizati care este rolul grilei antidifuzoare in achizitia radiografica a unei imagini radiografice : a. Reducerea iradierii b. Focalizarea radiatiilor c. Reducerea radiatiei secundare d. Cresterea contrastului imaginii Care sunt elementele care determina dimensiunile imaginii obiectului radiografiat fata de original: a. Dimeniunea obiectului b. Distanta obiect film c. Distanta sursa obiect d. Unghiul razei incidente centrale cu planul sau axa obiectului Precizati ce elemente intra in structura derivatilor farmaceutici cu care se realizeaza contrastul artificial pozitiv in radiologie: a. Plumbul b. Iodul c. Cuprul d. Bariul Care dintre modificarile clinice de mai jos se inscru in categoria acuzelor uzuale la administratrea i.v. de substanta de contrast iodata: a. gust metalic b. Rush-ul cutanat c. Colicile intestinale d. Senzatia de caldura generalizata Care dintre structurile de mai jos sunt hiperdense fata de structurile inconjuratoare in examenele CT craniene: a. Calciul b. Tumorile cu contrast c. Sangele proaspat d. Edemul perilezional Ce artere abdominale se pot identifica ecografic a. Aorta b. Trunchiul celiac

2.

3.

4.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

2
c. Artera mezenterica inferioara d. Arterele renale Precizati afectiunea care constituie indicatie de ecografie diagnostica de prima intentie: a. Litiaza urinara b. Litiaza veziculara biliara c. Tromboza de vase porte intrahepatice d. Ureterohidronefroza Selectati tipurile de afectiuni care beneficiaza la maximum de examenul IRM ca examen de prima intentie: a. Tumorile suprarenaliene b. Tumorile pituitare c. Tumorile cardiace d. Tumorile primitive de cai biliare Care este cea mai eficienta tehnica radiologica de punere in evidenta a fetelor sternului: a. Radiografia toracica de fata b. Radiografia toracica de profil c. Computer tomografia d. Radiografia toracica in oblic anterior stg Care vase sanguine determina existenta amprentelor vasculare de pe conturul stg al traheei: a. Aorta ascendenta b. Crosa aortica c. Vena azygos d. Trunchiul brachiocefalic arterial Cite segmente formeaza lobul superior pulmonar sting: a. 3 b. 4 c. 5 Care sunt sectoarele circulatorii vasculare din interiorul parenchimlui pulmonar explorabile radiologic standard: a. Sectorul intramediastinal b. Sectorul hilar c. Sectorul central d. Mantaua pulmonara Care sunt structurile histologice care fac ca alveolele pulmonare sa nu fie structuri terminale: a. Comunicari alveolo-alveolare porii Kohn b. Comunicari intre alveolele si bronsiolele terminale: canalele Lambert c. Ambele concomitent d. Incorecte toate cele de mai sus Care sunt formatiunile arteriale care formeaza marginea anatomica dreapta a mediastinului : a. Crosa aortica b. Trunchiul arterial pulmonar c. Artera subclavie stinga d. Trunchiul brachiocefalic arterial e. Nu exista structuri arteriale pe marginea mediastinala dreapta Care sunt elementele structurale ale mediastinului care beneficiaza de diagnostic cert computertomografic fara contrast: a. Vasele sanguine b. Grasimea c. Ganglionii limfatici calcificati d. Fluidele clare din chiste Care sunt portiunile din aorta vizibile pe radiografia toracica in incidenta postero-anterioara: a. Marginea laterala a Aortei ascendente a. Marginea mediala a portiunii orizontale a crosei b. Marginea mediala a aortei descendente toracice c. Niciuna din cele de mai sus Cum se conecteaza in incidenta de profil proiectia trunchiului arterei pulmonare cu marginea anterioara a ventricolului drept. a. In continuare pe marginea anterioara., artera cranial fata de ventricolul drept b. In continuare pe marginea anterioara artera caudal fata de ventricolul drept c. Nu se conecteaza una cu cealalata pe marginea anterioara a cordului

10.

11.

12.

13.

14.

15.

16.

17.

18.

19.

20.

3
21. Selectati situatiile clinice in care sunt create conditiile de aparitie a bronhografiei aerice a. Edemul pulmonar acut b. Pneumonia franca la debut c. Pneumonia franca la vindecare d. Tuberculoza cavitara. 22. Care este limita de dimensiuni a opacitatilor pulmonare denumite “micronoduli”: a. 1 mm b. 3 mm c. 5 mm d. peste 5 mm 23. Semnele radiologice specifice unor opacitati cu punct de plecare parietal sunt: a. Densitatea mare b. Conturul net si regulat c. Vizualizarea numai partiala a conturului d. Racordul in panta lina 24. Selectati cauzele de ridicare bilaterala a cupolelor diafragmatice a. Obezitatea b. Sarcina c. Ascita d. Expirul 28. Dublul contur al marginii craniale a unei opacitati pleuretice libere se datoareaza: a. miscarilor respiratorii b. pozitiei bolnavului c. decalajului de inaltime intre marginea anterioara si cea posterioara a fluidului d. nici una dintre cele de mai sus 29. Selectati aspectele radiografice specifice pleureziilor interlobare: a. forma lenticularta b. localizarea pe traiectul unei scizuri c. lipsa modificarilor cu pozitia d. alte semne de afectare pleurala la distanta 30. Incercuiti leziunea tumorala hepatica ce prezinta in computer tomografie densitati negative: a. chistul biliar b. lipomul c. hemangiomul d. hiperplazia nodulara focala e. colangiocarcinomul 31. Care este sensul de deplasare al bontului pulmonar intr-un pneumotorax partial : a. Cranial si dorsal b. Caudal si medial c. Caudal si ventral d. Caudal si lateral 32. Care dintre afectiunile de mai jos pot determina dilatatie vasculara poststenotica : a. Stenoza valvulara mitrala b. Stenoza valvulara aortica c. Coarctatia de aorta d. Stenoza infundibulara pulmonara 33. Opacitate masiva, sistematizata lobar, cu bronhografie aerica poate apare in: a. Sindromul alveolar b. Sindromul bronsic c. Sindromul vascular 34. Cel mai fin ca structura compartiment al interstitiului pulmonar, vizibil pe o radiografie standard in incidenta postero anterioara este : a. Compartimentul peribronhovascular b. Compartimentul interlobular c. Compartimentul parietoalveolar 35. Alegeti afectiunile care se manifesta radiologic prin prezenta de micronoduli interstitiali mai mici sau egali cu diametrul de 1,5 mm : a. Infiltratele inflamatorii cu aspect de geam mat b. Metastazele carcinomatoase

4
c. Pneumoconioza d. Hemosideroza primitiva 36.Imaginile directe de sindrom bronsic sunt: a. Ingrosarea peretelui bronsiei b. Cresterea diametrului unei bronsii cu perete ingrosat c. Obstructia unei bronsii cu atelectazie adiacenta d. Disparitia aeratiei bronsiei prin inclocuire cu fluid 37. Care sunt caracteristicile structurale si functionale ale circulatiei pulmonare cu efect in formarea imaginii radiologice. a. Debitul circulator mare b. Presiunea intraarteriala pulmonara mica c. Complianta capilara mare d. Structura musculara sau elastica a arterelor in functie de distanta fata de hil 38. Hipervascularizatia arteriala pulmonara difuza (pletora) apare in: a. Hipervolemie b. Hiperchinezie c. Shunt sistemico-pulmonar d. Fistula arterio-venoasa 39.Semnele radiologice de hipovascularizatie pulmonara difuza bilaterala congenitala sunt: a. Hipertransparenta pulmonara difuza , bilatarala, simetrica b. Desen pulmonar gracil c. Hiluri pulmonare mici, simetrice d. Dilatatie poststenotica a arterei pulmonare 40. Sindromul vascular capilar pulmonar caracterizeaza : a. Emfizemul pulmonar diffuz b. Atelectaziile parcelare c. Fibrozele pulmonare d. Staza pulmonara cronica 41. Nodulii opaci hemosiderotici din staza pulmonara cronica se caracterizeaza prin: a. Foarte numerosi b. Localizati perihilar c. Cu diametrul de maxim 3mm d. Ireversibili in timp 42. Care dintre semnele radiologice de mai jos exprima hipertensiunea vasculara pulmonara anterograda: a. Imbogatirea desenului vascular apical b. Amputarea perihilara a benzilor vasculare c. Marirea de volum a hilurilor pulmonare d. Dilatatia de Artera pulmonara 43. Care este diametrul limita inferior al al unui nodul izolat malign pulmonar : a. Sub 3 cm b. 5 cm si peste c. 7 cm si peste d. Nu exista corespondenta volum/etiologie. 44. Selectati semnele radiologice pulmonare ale sancrului de inoculare tuberculos: a. Intensitate mica b. Localizare predominenta in lobul inferior drept c. Cu adenopatii hilare d. Cu benzi de limfangita 45. Semnele carecteristice infarctului pulmonar sunt: a. Forma rotunda b. Localizarea bazala dreapta c. Semne de staza venoasa cronica d. Asociaza hemoptizia e. Reactie pleurala de la inceput 46. O cavitate intraparenchimatoasa pulmonara cu pereti grosi, cu contur intern neted , cu leziuni satelite si bronsie de drenaj este: a. Abces pulmonar cu germeni piogeni evacuat b. Chist hidatic evacuat partial c. Caverna tuberculoasa deterjata d. Cancer pulmonar necrozat

5
47. Care dintre afectiunile de mai jos se manifesta prin cavitati pulmonare multiple cu pereti subtiri: a. Bula de emfizem b. Displazia emfizematoasa c. Polichistoza bronsica congenitala d. Niciuna dintre cele de mai sus 48. Care dintre tipurile de leziuni mediastinale de mai jos beneficiaza de diagnosticul cert computer tomografic cu contrast i.v.: a. Lipoamele b. Chistele c. Vasele sanguine d. Adenopatiile calcificate 49. Care dintre tumorile de mai jos sunt localizate in mediastinul antero+inferior a. gusa plonjanta b. timomul c. lipomul d. chistul pericardic 50. Marirea opacitatii cardiopericardice prin prezenta de lichid pericardic se caracterizeaza prin: a. Marirea predominent in sens transversal b. Unghiuri cardiofrenice obtuze c. Absenta pulsatiilor pe contur d. Modificari de aspect cu pozitia 51. Marirea de volum a atriului sting se materializeaza prin semne radiologice de modificare a contururlui cardiac . In care dintre directiile spatiuli marirea nu are corespondent a. Posterior b. Lateral stg c. Caudal d. Cranial 52. Care dintre semnele radiografice de mai jos exprima marirea de volum a ventricolului sting: a. Ascensionarea apexului cardiac pe radiografia PA b. Lateralizarea spre stinga a arcului inferior sting al cordului c. Deschiderea unghiului cardiofrenic sting al cordului d. Depaseste dorsal punctul de intersectie al diafragmului cu vena cava inferioara 53. Marirea careia dintre cavitatile cordului determina in mod particular dilatatia tranversala cu etalarea cordului pe diafragm: a. Atriul stg b. Ventricolul stg c. Ventricolul dr d. Atriul drept e. Crosa aortica 54. Care dintre segmentele aparatului circulator toracic umple prin dilatatie spatiul retrosteranl inferior: a. Aorta ascendenta b. Trunchiul arterei pulmonare c. Ventricolul sting d. Atriul drept e. Ventricolul drept 55. Care este segmentul aortic care nu se vizualizeaza nici macar partial pe radiografia toracica de fata dura: a. Aorta ascendenta b. Crosa aortica c. Aorta descendenta 56. Ce cavitate conexa atriului sting apare marita in stenoza mitrala ? a. Ventricolul sting b. Artera pulmonara trunchi c. Urechiusa stinga d. Aorta ascendenta 57. Care sunt modificarile radiologice specifice insuficientei mitrale: a. Staza pulmonara discreta b. Marirea foarte accentuata a atriului sting c. Marirea de volum a ventricolului sting d. Dialatatia de aorta ascendenta

Doua amprente vasculare pe marginea dreapta a traheei d. Examen de mucoasa in strat subtire la finele examenului propriu-zis 67. Anevrismnul de aorta d. Stenoza mitrala cu defect septal atrial asociat b. Consistenta semisolida a SO4Ba b. Stenoza valvulara aortica d.6 58. Insuficienta aortica d. Intensitatea quantei de lumina emisa de cristalul de scintilatie c. C7/T12 b. Tractului digestiv b. Coarctatia de aorta b. Ce are particular examenul cu sulfat de bariu al esofagului. Monitorizarea post-terapeutica a lor c. Disectie de aorta c. Stenoza mitrala cu plaman sarac fara semne de staza pulmonara apare in : a. Depistarea si stadializarea tumorilor organelor parenchimatoase b. Decolarea unei placi de aterom 64. Proiectarea metamerica a orificiului Killian si a cardiei este : a. nemiscibila cu apa c. Ulceratie ateromatoasa d. Care dintre afectiunile de mai jos dau dilatatie partiala limitata de aorta descendenta toracica a. De catre o substanta inerta chimic.Indicatiile de utilizare ale computer tomografiei in patologia digestiva sunt: a. Adenopatiilor intra sau extraperitoneale e. Pericardita constrictiva b. Semnul faldului intimal la examenul CT al aortei cu contrast caracterizeaza: a. Care valvulopatie se manifesta cu puls hilar pulmonar: a. Traheea deplasata spre stinga c. Scheletului osos abdomino-pelvin d. Cu viteza de sedimentare mare d. Stenoza mitrala cu atriu sting locuit. Ecografia este indicata in diagnosticul afectiunilor : a. a. 60. Stenoza mitrala cu insuficienta tricuspidiana concomitenta c. Disectia de aorta c. Examinarea rapida in dinamica deglutitiei d. Viteza fotonului Roentgen b. Care dintre afectiunile de mai jos evolueaza cu aspect de cord mic sau de dimensiuni normale : a. Insuficienta trcuspidiana c. Care este elementul principal care sta la baza achizitiei unei imagini digitale: a. C6/T12 . Stenoza mitarala cu insuficienta tricuspidiana consecurtiva d. Stenoza valvulara pulmonara 59. Incidentele oblice c. Absenta butonului de la locul sau normal b. Studiul traectului si permeabilitatii unor axe vasculare 68. Semnele radiografice ale dextropozitiei de Aorta : a. Care adera de mucoasa digetiva fara sa se absoarba 66. Distanta de parcurs de la foton la calculatorul program. Tetralogia Fallot c. Depistarea determinarilor secundare hepatice d. 65. Decelarea de colectii fluide intraperitoneale e. Amplitudinea curentului generat in fotomultiplicator d. Buton aortic pe marginea dreapta a mediastinului 63. Pseudoanevrismul postraumatic de aorta 62. Emfizemul pulmonar 61. a. A fluxurilor sanguine pe vase 69. Cresterea absorbtiei radiatiilor b. Stenoza mitrala b. Organelor parenchimatoase abdominale c. Anevrism trombozant de aorta b. Explicati mecanismul creerii de contrast pozitiv de catre suspensia de sulfat de bariu.

Cresterea numarului de unde peristaltice b. Unghiul hepatic c. Fata viscerala a splinei c. Starea de contractilitate a muscularis mucosae d. 72. Cecul si colonul ascendent b. Niciunul dintre cele de mai sus. Unghiul Treitz d. Reactia la tratamentul antispastic e. Aorta d.nu 75. Colonul descendent e. 73. Mica Curbura/3-4 unde d. Selectati rapoartele anatomice ale fetei posterioare a stomacului: a.Duodenul descendent si cel ascendent au rapoarte directe cu : a. Toate ansele orizontale indiferent de regiune c. Aspectul reliefului mucos 80. Pancreasul b. Rinichiul sting d. Genunchiul inferior c. Nivelul orizontal al partii opace a suspensiei baritate d. Autoplastica mucoasei gastrice depinde de : a. Marea curbura /3-4 unde c. Vena cava inferioara e. Stergerea reliefului mucos c. Fornix/2-3 unde b. Diametru maxim in portiunea toracala c. C6/T11 d. Diferenta dintre spasm si stenoza unui segment digestiv se defineste in functie de : a. Localizarea ingustarii b. Ansele jejunale verticale si cele ileale orizontale b. Dilatatie ampulara suprafrenica d. Incidenta radiografiei in ortostatism sau decubit c. Peristaltica stomacului apare sub forma : a. Gradul de repletie a stomacului 74.da/mica curbura. Nu se vizualizeaza niciodata in repletie completa 71. Sigmoidul si rectul 79. Glanda suprarenala stinga c.7 c. Caracter tranzitoriu sau definitiv d. Diametru redus in regiunea cervicala b. Pancreas b. Adincirea undelor peristaltice d. Cum variaza dimensiunile diferitelor zone topografice ale esofagului in repletie completa : a. Staza persistenta in segmentul afectat . Alegeti portiunile fixe ale duodenului: a. Vizualizarea chineticii pe mica curbura c. Tot conturul extern al doudenului D2 76. Marea curbura. Bulbul b. Tonicitatea peretelui gastric b. Care este semnul cert ca radiografia unui stomac in repletie este efectuata in ortostatism: a. Colonul transvers d. Duodenul ascendent. Evacuarea accelerata a segmentului digestiv e. Hiperchinezia unui segment de tub digestiv se traduce prin : a. Lungimea ingustarii c. Substanta baritata la polul distal al stomacului b. C7/T11 70. Precizati cum apar orientate ansele jejunului si ileonului : a. Precizati portiunile fixe ale colonului: a. Artera mezenterica superioara 77. Ansele jejunale orizontale si cele ileale verticale 78.

Existenta unui esofag mai scurt decit normal d. Continutul opacitatii centrale poate fi neomogen. 90. Alungirea segmentului b. Sunt scurte b. Pliurile mucoase sunt impinse si deplasate e. Orificiile de intrare si iesire din stenoza au forma de pilnie 84. Au forma rotund ovalara c. 89. Sunt imagini aditionale de plus de umplere b. Continutul este omogen 88. Stergerea mucoasei d. Pliurile de mucoasa pot fi sau nu convergente spre leziune dupa natura leziunii d. Pot fi multiple c.8 81. Laturile unghiului sunt rectilinii c. Depaseste limita peretelui digestiv b. Este o fornatiune protruziva in interiorul lumenului digestiv adiacent b. Dolicosegmentul de tub digestiv se defineste prin: a. Nisa este circumscrisa de un inel transparent (edemul perilezional) d. Convergenta de pliuri e. Atrofia pliurilor c. Sunt situate in axul segmentului afectat d. Au contururi regulate rectilinii c. Nu deplaseaza segmentul de tract digestiv c. Hipertrofia pliurilor b. Intreruperea pliurilor d. Apare pe ambele contururi ale unui lumen d. Suprafata locului de implantare este totdeauna mai mica decit adincimea nisei c. Apar de regula pinteni si semitonuri d. Are caracter definitiv 86. Stergerea reliefului mucos al segmentului gastric herniat 82. Continutul poate fi omogen sau neomogen 87. Diverticulii digestivi de tractiune prezinta : a. Pliurile mucoasei sunt convergente spre nisa e. Aparitia unei opacitati mediastinale inferioare cu sau fara nivel hidroaeric c. Incizura se deosebeste de ancosa unui lumen digestiv: a. Deformeaza o portiune din contur fara sa-l intrerupa b. Are o forma ascutita in unghi b. Diverticulii digestivi de pulsiune : a. nu sunt intrerupte e. Dezorganizarea de pliuri . Ascensionarea unui segment gastric cu migrarea in torace b. Apar localizati pe orice segment digestiv. Care dintre modificarile de mucoasa de mai jos caracterizeaza afectiunile digestive maligne: a. Hernierea stomacului prin hiatusul diafragmatic al esofagului se materializeaza prin : a. Aspectul radiologic al unei nise in incidenta ortograda : a. Are de obicei contur net c. Caracterele radiologice ale unei stenoze benigne de segment de tract digestiv sunt: a. Pliurile sunt deplasate . Forma este rotund ovalara d. Opacitate centrala data de substanta de contrast din nisa b. Inel semiopac concentric cu conturul opacitatii centrale = edem perilezional c. Se umplu si se evacueaza complet d. Contururi regulate 83. Lumenul restant este ingustat 85. Aspectul radiologic al lacunei benigne implica: a. Sunt legati de lumenul principal printr-un pedicol d. Peretele lumenului in zona de insertie are mobilitatea pastrata 91. Selectati caracterele radiologice ale unei amprente asupra unui lumen digestiv: a. Elemente semiologice radiologice specifice nisei benigne sunt: a. O forma triunghiulara cu baza in lumenul digestiv b. Detritusul necrotic determina neregularitati ale fundului nisei. Pozitia sinuoasa c. mai frecvent pe esofag e.

Colangiografia percutana b. Colangiografia postoperatorie pe tub Kher.v.9 92. Imagine rotund ovalara cu densitate si iodofilie mai mici decit ale parenchimului hepatic inconjurator. Hemangioamele e. Alegeti locul de electie de injectare cu contrast pentru realizarea unei portografii directe : a. 101. Capacitatea de preluare activa a contrastului de catre ficat c. Transhepatica b. Concentratia de iod in bila 98. Transjugulara retrograda c. Abcesele parazitare vindecate c. Diagnosticul splinei de staza e. Cu priza de contrast precoce d. Substantele iodate liposolubile 102. Aspectul de membrana proligera decolata d. Precizati metodele radiologice de explorare directa a cailor biliare: a.Cite segmente orientate orizontal are lobul sting hepatic: a. Limitele imprecis conturate c. Substantele nonionice monomerice c. Diagnosticul pozitiv si diferential de organ b. Diagnosticul pozitiv computer tomografic de tumora hepatica implica urmatoarele semne a. Diagnosticul limfoamelor cu determinare splenica . Cu leziuni asociate de ciroza hepatica sau dilatatie de cai biliare 95. Transparietala abdominala venoasa mezenterica 97. 3 c. Trans-splenica d. Cefalee d.Alegeti entitatile patologice care pot da calcificari hepatice: a. Densitate fluida b. Alegeti indicatiile corecte de explorare CT cu contrast a splinei: a. Absorbtia contrastului in intestin b. Diagnosticul splinelor accesorii sau reziduale postoperatorii c. Granuloamele postinflamatorii b. Permeabilitatea canalelor biliare intra si extrahepatice d. Greata b. Coledocopancreatografia endoscopica retrograda(ERCP) c. 2 93. Diagnosticul formatiunilor localizate intrasplenice d. de contrast iodat: a. b. Ecografia c. Absenta iodofiliei 96. Substantele ionice b. Eruptiile cutanate c. Calcificarile parietale e. Care sunt factorii de care depinde calitatea unei colangiografii orale ? a. Imagistica prin rezonanta magnetica 100. Substantele nonionice dimerice d. 1 b. Gust metalic in gura e. Chistele esentiale d. Radiografia abdominala simpla b. Colangiografia preoperatorie d. Aspectul de vezicule fiice c. Precizati care dintre simptomele de mai jos se incadreaza in categoria accidentelor minore sau reactii adverse medii la administrarea i. Hidatidoza 94. Hipotensiune . Computer tomografia d. 99 Care este metoda imagistica de baza pentru diagnosticul calcificarilor intrapancreatice: a. Care dintre categoriile de substanta de contrast iodate de mai jos dau cea mai mica rata de reactii adverse: a. Care sunt caracterele CT specifice chistului hidatic: a.

Incrucisata e. Tumori maligne c. Intersectia cu vasele iliace c.10 103. Lobulatie fetala c. Tumora Wilms d. Litiaza ureterala radioopaca c. 1 minut b. Necroza papilara d. Precizati etiologia posibila a calcificarilor renale lineare rectilinii sau curbe: a. Portiunea intramurala vezicala 109. Traumatisme renale cu hematurie b. Abcesele renale d. 30 minute d. Ureter retrocav e. Ureterocel c. 1 ora b. Conturul policiclic al rinichilor la copil sub 5 ani se considera dat de : a. Directa d. 5 minute d. Depistarea si caracterizarea morfologica a maselor tumorale vezicale b. Nefrita radica 112.Evaluati in timp entitatea de “rinichi mut” urografic: a. Tuberculoza renala d. Polichistoza renala b. 3 minute c. Care sunt strimtorile fiziologice ale ureterelor: a. 113.Care este intervalul de timp limita intre timpul nefrografic si cel pielografic in urografia intravenoasa: a. Nefrocalcinoza 110. 2 ore c. Reflux vezico-ureteral b. Pina la disparitia substantei de contrast din sistemul pielocaliceal contralateral. Leziuni inflamatorii incerte pe UIV e. Insuficienta renala acuta b. Tumorile uroteliale inalte d. Jonctiunea pieloureterala b. Rinichi dublu unicapsular 108. Chiste hidatice d. nu exista un timp standardizat 104. Litiaza urinara radiotransparenta 107. Anomalii arteriale in hilul renal . Colica renala d. Hipoplazia renala congenitala b. Stadializarea tumorilor si monitorizarea postoperatorie c. unilateral cu contur neted apare in: a. Indicatiile de utilizare a pielografiei directe : a. Boala Cacchi – Ricci e. Joasa b. Absenta vizualizarii unui rinichi in lomba e. Cu fuziune 111. Rinichiul de dimensiuni reduse. Cite feluri de ectopie renala cunoasteti? a. Intestin cu resturi alimentare si fecale 105. Obstructia ureterala de cauza neprecizata UIV 106. Indicatiile explorarii computer tomografice in patologia urinara : a. Precizati nonindicatiile de explorare urografica: a. Vasculare hilare b. Inalta c. Insuficienta renala cronica c. Rinichiul ischemic cronic c. Selectati cauzele malformative de dilatatie a sistemului pielocaliceal a.

Intirzierea eliminarii contrastului pe partea sanatoasa c. 2 b. In jurul virstei de 12 ani d. Demineralizare b. Rezorbtie osoasa circumscrisa b. Fetei interne a compactei d. Lacuna osoasa centrala b. Computer Tomogafia e. Selectati modificarile functionale urografice din sindromul obstructiv urinar superior unilateral: a. Diverticolul caliceal b. Nefrograma palida de partea sanatoasa d. Radiografiile osoase simple d. 3 c. Selectati modificarile osoase care apar in osteomalacie: a. Angiografia selectiva renala 117. 122. In primul an de viata b. In jurul virstei scolare c. Intensitate redusa a contrastului in caile urinare bilataral e. Scintigrama cu Tc 99 difosfonat e. Caverna tuberculoasa c. Endostoza apare localizata la nivelul: a. 4 d. In ce stadiu N se incadreza adenopatia hilara renala contra-laterala dintr-o tumora Gravitz: a. Spongioasei epifizare b.11 114. 5 119. 116. Nefrograma de partea bolnava persistenta de ordinul orelor. Urografia intravenoasa b. Exostoza 121. Caria osoasa d. Osteoliza d. cresterea areolelor osoase si aspect fasciculat al compactei reprezinta : a. reducerea grosimii traveelor. Intre 16 si 22 de ani 120. Care dintre imaginile radiologice de mai jos se incadreaza in categoria “osteoliza” a. Absenta secretiei de contrast pe partea bolnava b. Limita de virsta pina la care trebuie sa se realizeze sudarea nucleilor epifizari cu diafiza este: a. Toate 3 combinate. Care dintre modificarile elementare ale osului se exprima prin modificari de forma a. Care dintre formatiunile aditionale de mai jos comunica direct cu caile urinare? a. Arteriografia periferica 118. Imagistica prin Rezonanta Magnetica b. Amprenta osoasa 123. Computer Tomografia c. Alegeti metoda diagnostica de baza in diagnosticul pozitiv al metastazelor osoase a. Hiperostoza d. Fetei externe a compactei c. Oedostoza b. Hematomul intraparenchimatos post-traumatic 115. Scoliostoza c. Combinatia dintre primele doua e. Ecografia d. Chistele parapielice d. Osteoporoza c. Striuri Looser . Periostoza c. Necroza papilara e. Scintigrama renala c. Alterarea structurii spongioasei unui os in sensul: reducerea opacitatii. Corticalei 124. Alegeti metoda radioimagistica de electie pentru diagnosticul si stadializarea carcinomului renal(Gravitz) a. Eroziunea osoasa e.

Hipotonoie c. Fragmente fracturare osteoporotice. cel sting situat mai cranial 130. Hiperchinezie b. Viscerocraniul este proportional mai mare fata de neurocraniu b. Interior poliseptat d. la sugari nu exista decit cele maxilare 132. Specificati care dintre modificarile functionale de mai jos insotesc stenoza hipertrofica de pilor : a. Nucleii de osificare asimetrici la oasele pereche e. Reducerea progresiva a spatiului articular 127. Deformari osoase 125. Cele doua ramuri mandibulare sunt separate de o banda clara d. redusa ca dimensiuni in rinichiul miniatural fata de modificari morfologice de dimensiuni si orientare ale calicelor in rinichiul hipoplazic b.Alegeti semnele corecte de osteosarcom osteogenic: a. nu se vizualizeaza pliuri de mucoasa c. infiltrarea si densificarea structurilor moi b. Care este diferenta dintre rinichiul miniatural si rinichiul hipoplazic: a. Fragmente fracturare de forma. apare ca banda transparenta mediastinala fara contrast b. Hemidiafragme decalate invers decit la adult. Arcuri costale posterioare orizontalizate b. Lizereu osteosclerotic la polul inferior 128. Selectati afirmatiile corecte asupra modificarilor radiologice din faza initiala inflamatorie de vindecare a unei fracturi: a. Niciuna dintre cele de mai sus 134. dimensiuni si structura normale cu largirea traiectului de fractura 126. Localizarea de electie la metafizele oaselor lungi b. Alegeti categoriile de semne radiologice pe care le intilniti in osteoartrita tuberculoasa a. nu se vizualizeaza contractii pe contur d. Mediastin ingustat c. Particularitatile aspectului radiologic toracic la copil sunt: a. Calibrul arterelor intrapulmonare egal pe toata aria de proiectie a fiecarui pulmon d. incluzii osoase in modificarile de structuri moi c. Fracturi in lemn verde d. Osteoscleroza d. Contururile nete si regulate in rinichiul miniatural fata de aspectul polilobat al rinichiului hipoplazic. prezinta in primele doua luni de viata un mic reflux gastro-esofagian 131. Modificari de structura mixte ale zonelor metafizare 133. traiect de fractura identic celui din momentul producerii fracturii b. Aspectul radiologic normal al esofagului la copil implica : a. . Anterolistezis vertebral C3-C4 c. Care dintre semnele radiologice de mai jos NU corespunde aspectului de chist osos esential: a. intreruperea corticalei 129. Bifurcatia traheei proiectata la nivel T3 e. Fragmente fracturare demineralizate la extremitati si largirea traiectului de fractura fata de cel initial c. Pozitia ectopica a rinichiului miniatural fata de pozitia normala a celui hipoplazic. Osteoliza c. Deformare a nucleilor epifizari e. Craniul copilului este diferit de cel al adultului: a.12 c. Care dintre modificarile de mai jos se incadreaza in limitele normalului: a. Sufla si intrerupe de regula corticala c. Suturi cerebrale supranumerare b. Nucleii de osificare supranumerari la oasele membrelor d. Morfologia sistemului pielocaliceal normala . Functia renala normala in rinichiul miniatural fata de opacifiere tardiva sau rinichi mut in rinichiul hipoplazic c. d. Reflux gastro-esofagian d. In primul an de viata se vad fontanelele c. Sinusurile craniene apar esalonat. Demineralizare b.

Predominent la oasele scurte si cele late c. apofiza spinoasa a axisului e. Selectati pe cele corecte. Prin fantele sfenoidale c. rezolutie spatiala inferioara CT c. Necrozei 143. Intreruperea arcului cervico – obturator b. Pe radiografia de fata a segmentului atlo-axoidian al coloanei vertebrale. extensia in partile moi paravertebrale . a. alterarii barierei hematoencefalice e. ale glandei pineale b. Calcificarilor d. corpul axisului si apofiza odontoida d. Sub coasa creierului b. Diafiza are structura modificata prin prezenta de lacune gomatoase e. Prin voletul cranian post operator. nici uneia dintre cele de mai sus 140.Limitele examenului IRM sunt date de : a. apofizele transverse ale atlasului c. Selectati semnele radiologice corecte de luxatie congenitala de sold: a. Lichidului cefalorahidian b. zonele de hiposemnal/negru corespund : a. pierdere neuronala prin leziune ischemica c. timp de examinare lung b. Localizare poliostica b. Angajarile intracerebrale sunt de mai multe tipuri. ale nucleilor bazali 138. diagnostic precoce b. Sifilisul osos la sugar prezinta: a. Deplasarea lateral si cranial a nucleului epifizar d. edemul e. Selectati leziunile care dau hipodensitate spontana fata de tesutul cerebral la examenul computer tomografic fara contrast: a. 142. ale vaselor arteriale e. Avantajele explorarii IRM fata de CT a leziunilor inflamatorii vertebrale: a. Reducerea unghiului de inclinare a plafonului acetabular c. Selectati calcificarile intracerebrale normale: a. ale plexurilor coroide c. arcurile anterior si posterior ale atlasului 139. Pe oasele lungi are localizare metafizara d. evaluarea leziunilor plurietajate c. necesitate de utilizare de echipamente nemetalice pentru operatiunile conexe 144. se pot examina: a. absenta de vizualizare a calcificarilor d. condilii occipitali b. Aerului c. ale coasei creierului d. extensia in spatiul epidural d. Lateralizarea axului diafizar 136. Prin foramen magnum e.13 135. evidentierea semnelor de suferinta medulara e. In ponderatie T1 la examenul IRM. sangele proaspat b. Prin foramen ovale d. unei hipervascularizatii tumorale d. unei malformatii vasculare c. Incarcarea cu contrast iodat a unei leziuni cerebrale se datoreaza: a. demielinizare d. necroza 141. Este frecventa reactia periostala lineara 137. unei tromboze venoase profunde b.

Prin inclinarea planului in care se afla obiectul c. Radiografia coloanei vertebrale lombare d. Efectul Compton d. Lungimea cablului c. Radiografia pulmonara cu regim standard c.Alegeti cea mai putin iradianta tehnica radiologica: a. : a. Prin reducerea distantei focar-film 154.Alegeti tesutul cel mai radiorezistent: a. Hidrosolubile cu metabolizare integrala d. derivatii iodati d.Alegeti elementele care contribuie la calitatea filmului radiografic: a. Efectul fotoelectric e. Coliziunea b. Efectul de materializare 150. Peretele tubului d.Care dintre parametrii unui cablu de alimentare a unui aparat Rx influenteaza valorile curentului primar: a. Redresoare uscate b. Dimensiunea granulului de bromura de argint b. Franarea c. Emulsia fotografica pe ambele fete ale filmului c. Maduva osoasa c. aerul c. Diametrul cablului b. Prin inclinarea razei incidente centrale b. Cupru 149. Eruptiile cutanate c. Piesa de concentrare 147. Radiografia pulmonara cu raze dure b. Senzatia de caldura generalizata 156. sulfatul de bariu 155. Supape cu vid 146.v. Tomografia computerizata e. Aluminiu d. Uleiuri iodate cu injectare directa . Miocardul d. Catodul b. Redresoare cu dublu circuit c. Anodul c. Hidrosolubile cu eliminare biliara c. Cite tipuri de redresoare cunoasteti: a.Filtrele amplasate la iesirea din tub sunt confectionate din: a. Carbon c. Hidrosolubile cu eliminare urinara b.14 145. Greata b. apa b.Cum se obtine departajarea pe imaginea radiografica a doua obiecte suprapuse cu imagine sumata: a. Plumb b.Precizati care dintre elementele de mai jos se utilizeaza ca substante de contrast artificial: a. Osul 151. Materialul din care este construit cablul 148.Care dintre semnele clinice de mai jos definesc o intoleranta minora sau medie la contrast iodat injectat i.Interactiunile indirect ionizante ale radiatiilor Rontgen cu materia in cadrul radiologiei diagnostice sunt: a.Piesa generatoare de fotoni Rontgen a unui tub RX este: a.Cate forme farmacologice de substante de contrast iodate cunoasteti: a. Frisonul d. Spectrul de sensibilitate albastru sau verde 153. Tomografia plana 152. Pielea b.

Care sunt cele mai caudale cavitati cardiace: a. Aorta ascendenta c. Nici una dintre cele de mai sus.Care este cea mai mica structura pulmonara cu functie eminamente de conducere: a. Chistele intraparenchimatoase pulmonare d. Litiaza coledocului distal b.Precizati afectiunile in care ecografia diagnostica reprezinta un gest inutil: a. Vena cava inferioara b. 3 b. Bronsiola respiratorie b.Cate segmente formeaza lobul superior pulmonar dr. Vena porta c. Venele renale 158. Traheea d. Caudo-cranial b. 4 c. Caile urinare c. Nici una dintre cele de mai sus 167. Tuberculul costal d. Artera pulmonara d. intercostale in CoAo b.Care sunt elementele anatomice mediastinale fixe utilizate la quantificarea maririlor ventricolului sting: a. Esofagul d. Artera pulmonara stinga b. Caile biliare b. 159. Colul costal c.Modificarile vasculare din cadrul redistributiei vasculare pulmonare progreseaza din aproape in aproape: a.15 157. Ventricolul stg 168. Art. Vena cava superioara b. Art. Esofagul e. Nici una dintre cele de mai sus 166.Amprentele multiple pe marginea arcurilor costale posterioare pot fi date de : a.Ce vene abdominale se identifica ecografic: a. Bronsiola terminala c. intercostale in obstructia de artera subclavie c. Dinspre lateral spre median 164. Litiaza vezicala urinara c. Vena mezenterica superioara d.Care elemente anatomice delimiteaza loja Baretty: a.: a. Cranio-caudal c. Venele suprahepatice d.Precizati care sunt elementele anatomice ale capului coastei care realizeaza articularea cu vertebrele: a. Nici una dintre cele de mai sus 161. Atriul stg b. Atriul dr d. Pulmonul aerat 160. 5 163.Alegeti formatiunile anatomice care beneficiaza de explorarea IRM: a. Adenopatii 162. Vena cava superioara b. Capul costal b. Vena cava superioara c. Ventricolul dr c. Vena cava inferioara .Care sunt elementele vasculare continand sange neoxigenat vizibile pe marginea stanga a mediastinului: a. Tumoretele nervoase din boala Recklighausen d. Canalele alveolare 165. Vena azygos c. Dinspre medial spre lateral d.

16 169. necrozele b. calcificarile d. computer tomografia e. embolia pulmonara unilaterala c. Contur sters d. formata numai din arc posterior si eventual lateral c. hemoragiile 171. hepatomegalia 173.Aspectul radiografic de torace nelocuit fara nici o structura radioopaca in aria de proiectie a unui hemitorace caracterizeaza : a. Atelectazia completa a unui plaman c. Lipsa sistematizarii c.Selectati cauzele de ridicare unilaterala a unui dom diafragmatic: a. Emfizemul d.Opacitatile din sindromul interstitial indiferent de tipul lor se caracterizeaza prin: a.Care dintre aspectele de mai jos sunt incriminate in geneza termenului semiologic de “structura neomogena” a unei opacitati pulmonare: a.Selectati modificarile radiologice normale ale aspectului radiologic al toracelui in inspir: a. abcedarile c. Tetralogia Fallot d. cresterea transparentei pulmonare d. colangiografia transhepatica b. Pleurezia libera c. Contur net b.Care afectiuni pleurale sau pulmonare realizeaza deplasarea mediastinului spre partea bolnava: a. atelectazia plamanului sau a unui lob b. Potential de confluenta in timp 179. orizontalizarea coastelor b. Stenoza aortica c.Alegeti carcaterele radiologice ale unei coaste cervicale: a. ecografia abdominala d.Alegeti criteriile de diagnostic pozitiv ale pleureziilor franc lichidiene: a. rezonanta magnetica cu secvente de colangio-RM 176. ascensionarea cupolelor diafragmatice 170.Care dintre afectiunile de mai jos pot evolua cu cord radiologic normal ca dimensiuni si configuratie : a. emfizemul pulmonar d. Emfizemul compensator pulmonar unilateral 177.Selectati caracterele radiologice ale nodulilor acinari: a. ascensionarea si orizontalizarea cordului c. Atelectazia b. Lipsa bronhografiei aerice d. largirea spatiilor intercostale 175. Pahipleurita 174. radiografia abdominala pe gol c. Pneumotoraxul sufocant cu supapa d. Evolutia lenta . Forma rotund ovalara c. lungimea mai mica decit coasta 1 b.Metoda cu randamentul diagnostic cel mai bun in evaluarea obstructiei biliare distale cu substrat litiazic este reprezentata de: a. Tromboza unilaterala de artera pulmonara b. localizarea in sinusurile costodiafragmatice b. cu extremitatea anterioara flotanta d. articulata cu apofiza transversa C7 172. Dimensiuni sub 3 mm b. Pericardita exsudativa 178. Stenoza mitrala b. modificarea cu pozitia c.

localizare ventrala 189. Desen areolar perialveolar b.Semnele radiologice de pletora pulmonara sunt: a. Transparentizarea pulmonului periferic b. Nici una dintre cele de mai sus 182.Hipovascularizatia difuza unilaterala congenitala se manifesta radiologic prin: a. Liniile Kerley D d. Absenta leziunilor parenchimatoase pulmonare d. Caracterul pseudotumoral al hilurilor pulmonare 184. Diametre de pina la 1 cm b. Prezenta calcificarilor . conturul spicular c. Intensitate mare d. intensitate hidrica c. Atelectazia b.Selectati caracterele radiologice ale chistului hidatic pulmonar neevacuat: a. Intensitate calcara e. Atelectazia lamelara Fleischner d.Care sunt conditiile de redistributie vasculara nepatologica : a. Emfizemul localizat cu aer captiv c. starile febrile b.Care dintre consecintele ventilatorii sunt efectul unei obstructii bronsice incomplete sau tranzitorii: a. Excavare frecventa e. Dilatatia de ventricul drept.Semnele radiologice ale hamartomului pulmonar sunt: a. Dimensiuni sub 1 cm b.17 180.Care dintre semnele radiologice de mai jos sugereaza etiologia maligna a unui nodul izolat pulmonar: a. Amputarea perihilara a benzilor vasculare c.Sindromul de hipertensiune pulmonara retrograda se caracterizeaza prin: a. Distributie aleatorie c. calcificari parietale e. dimensiuni mari b. Cresterea numarului si grosimii benzilor vasculare (desen pulmonar) c. obezitatea d. Nici una dintre cele de mai sus 181. Structura neomogena 187.Care dintre liniile septale Kerley au orientare strict orizontala si sunt obligatoriu in contact cu pleura: a. Desen pulmonar gracil pe toata aria de proiectie a pulmonului c. Persistenta leziunilor interstitiale pulmonare periferice e. forma variabila cu timpii respiratori 190. Epansament pleural mic cu pleura groasa d. 188.Alegeti caracterele radiologice ale nodulilor de osificare din staza pulmonara cronica: a. neomogenitate de structura d. Reducerea de volum a hilului pulmonar d. Hipertransparenta difuza unilaterala b.Aspectul radiologic al edemului pulmonar cronic este : a. Liniile Kerley A b. Nici una dintre cele de mai sus 185. decubitul dorsal c. diametru mai mare de 5 cm b. Hil mic sau absent de partea hipertransparentei d. Noduli radioopaci de tip interstitial 186. contur net d. Reducerea transparentei pulmonare globale b. Contur net c. Numar redus d. Prezenta de linii Kerley B c. Liniile Kerley B c. sarcina 183.

Tumora necrozata 192. fata de axul median al traheei superioare pe radiografia toracica AP este semn de: a.Alegeti cavitatile pulmonare cu pereti grosi: a. Marirea carei formatiuni anatomice de mai jos determina largirea unghiului bifurcatiei traheei: a. Emfizem subcutanat toracic c. Care este cea mai frecventa tumora solida localizata in mediastinul posterior la copil: a. Cistul hidatic evacuat d. Pneumopericard d. Nici unul dintre cele de mai sus 196. Reactie lichidiana pericardica c. Pneumatocelul poststafilococic c. Marirea cavitatilor stangi b. Angiocardiografia d. Reducerea de flux si de volum a cavitatilor drepte 199. Dilatatia venei cave superioare 200. Atriul stg c. Hipertrofia de ventricul stg d. Deplasarea spre dr. Sinusul coronar e.18 191. Hipertrofia de ventricul dr 198. Pneumoperitoneu 195. Aspectul radiografic de staza pulmonara cronica se poate asocia cu: a. Atriul sting d. Radiografia toracica dura in incidenta PA . Semnele directe de marire a opacitatii cardiopericardice: a. Reducerea amplitudinii pulsatiilor pe contur d. Pneumomediastin b. Bula de emfizem pericicatriceal 193. Marire a atriului stg b. Abcesul rece toracic 194. Marirea de ventricul drept d. Ecocardiografia b. Ventricolul sting b. Care dintre partile componente ale aparatului cadio-vascular determina prin dilatatie modificari ale pozitiei esofagului: a. Semnul diafragmului continuu apare in: a. Neuroblastomul c. Dilatatia trunchiului de artera pulmonara c. Vena cava superioara b. Crosa aortica 201. Rezonanta magnetica c. Caverna pulmonara deterjata veche e. Aorta ascendenta c. Dialatia de ventricul stg c. Caverna tuberculoasa veche d. Unghiuri cardiofrenice obtuze c. Urechiusa dreapta d. Meningocelul b. Bula de emfizem b. Care este metoda imagistica de diagnostic de prima intentie a mixomului atrial stg: a. Marirea de ventricul dr b. Aorta descendenta 197. Care este semnificatia semiologica a aspectului radiografic in incidenta postero-anterioara de “apex cardiac globulos”: a. Gusa plonjanta posterioara d. Abcesul pulmonar cu germeni piogeni c. Bronsiectaziile b. Dimensiunea transversa mai mare decit ½ din diametrul maxim al toracelui b. Dilatatia crosei aortice d.Care dintre afectiunile de mai jos se incadreaza in categoria cavitatilor pulmonare dobandite cu pereti subtiri multipli: a.

Administrarea de contrast prin clisma b. In nici una dintre situatiile de mai sus 208. Cele prin crestere de debit c. Computer tomografia 209. Stenoza mitrala cu componenta de insuficienta mitrala c. Prezenta de hiperdensitati delimitate pseudochistice 206. Pericardita exudativa 204. Explorarea obligatorie in dublu contrast d. embolizari sau dezobstructii . Contrastul negativ in lumenele digestive se realizeaza : a. Ecografia trans-esofagiana b. Diagnosticul pozitiv si etiologic al unor cavitati paraarteriale c. tip sau localizare e. Voxelul b. Prin insuflare de aer direct pe o sonda tip Nelaton pozitionata la locul de interes c. care in contact cu acidul clorhidric. Bombare prin cresterea curburii b. Aspect rectiliniu prin cresterea lungimii c. Cele prin crestere de presiune b. Stenoza mitrala cu persistenta de canal arterial b. Care dintre elementele constituente ale unei imagini analoge finale din computer tomografie nu este influentata de sumatia de planuri: a. Utilizarea concomitenta cu suspensie de sulfat de bariu se numeste examen in dublu contrast d. Dublul contrast se poate realiza si prin insuflarea de aer consecutiv administrarii de BaSo4 211. Orice hipertensiune pulmonara indiferent de cauza. Manevre terapeutice. Metoda de electie de diagnostic a disectiei de aorta cu hematom periaortic este: a. 210.19 202. Calcificari arcuite concentrice 207. Nici unul dintre cele de mai sus. Ce are particular examenul radiologic cu BaSO4 a colonului: a. dilatatie anevrismala de atriu drept. Insuficienta valvulara pulmonara e. Dilatatia post-stenotica d. Studiul vascularizatiei intratumorale b. Prezenta de bule de gaz d. Stadializarea unor tumori in special ale organelor parenchimatoase d. Angiografia selectiva a axelor vasculare abdominale se utilizeaza in: a. Boala Ebstein d. Disparitia structurilor grasoase ale tesutului de impachetare b. Stenoza mitrala b. Care sunt variantele de marire a arcului arterei pulmonare pe radiografia toracica de fata: a. Niciuna dintre cele de mai sus 205. Sindromul Marfan c. Radiografia toracica standard in incidenta PA si OAS c. Nici una dintre cele de mai sus. Prin potiunea gazogena. marire accentuata de volum a cordului si absenta shunturilor cardiace: a. Care afectiune cardiaca asociaza pulmon sarac. Care valvulopatie modifica aspectul normal al pulsatiilor pe marginea cordului: a. Sindromul Lutembacher d. Insuficienta mitrala d. Care dintre situatiile clinice de mai jos asociaza stenozei mitrale o crestere a circulatiei pulmonare prin debit: a. Angiografia d. Insuflarea de aer dupa evacuarea suspensiei baritate c. Care este semnul computer tomografic specific de infectie mediastinala : a. Aparitia de imagini fluide c. Insuficienta aortica c. 212. Sindromul Lutembacher b. Pixelul c. gastric genereaza dioxid de carbon b. Stenoza mitrala cu drenaj venos pulmonar aberant 203. Aparitia unui arc suplimentar d. Care dintre hipertensiunile pulmonare dau dilatatie de trunchi de artera pulmonara : a.

Tranzit ingreunat c. Corpul gastric c. Pilorul propriu-zis 217. Nu se vad 222. Situate in treimea inferioara a esofagului d. Stramtoarea cricoidiana b. Se intretaie la nivelul hiatusului diafragmatic 216. Colonul. Diafragmul prin ligamentul gastrofrenic d. Decubitul lateral drept d. Precizati regiunile colonice lipsite de haustratie: a. Fixarea ansei . L4 d. La ce nivel se proiecteaza punctul unde duodenul traverseaza linia mediana : a.20 213. Stramtoarea aortica c. Trunchiurile arteriale mari emergente din aorta d. Decubitul ventral 220. Dimensiuni egale intre ele c. Canalul piloric c. Splina. contur dintat. L2 c. Pliurile mucoasei duodenului descendent si ascendent sunt orientate: a. Cu care dintre aspectele patologice de mai jos se asociaza hipotonia unei anse intestinale: a. Colonul descendent d. Selectati caracterul pliurilor mucoase esofagiene: a. fata externa prin ligamentul gastrosplenic c. ligamentul gastrocolic b. Cum sunt dispuse pliurile mucoasei jejunale si cele ale mucoasei ileale: a. Stramtoarea atriala stinga d. Ortostatismul c. Isi modifica aspectul in decubit e. Variaza ca orientare cu peristaltica 223. Portiunea orizontala a stomacului se imparte in: a. Caile biliare intra si extrahepatice c. Fornixul gastric b. Care lumene abdominale beneficiaza de examenul IRM: a. Selectati afirmatiile corecte privitoare la rapoartele marii curburi gastrice: a. Ampula rectala 224. Se intretaie d. Decubitul dorsal b. Jejun pliuri transversale. Alegeti incidenta radiologica de electie pentru vizualizarea pilorului: a. Promontoriul sacrat 221. Sunt paralele b. Alegeti regiunile gastrice cu pliuri mucoase paralele: a. Colonul ascendent c. Stramtorile fiziologice ale esofagului sunt: a. Stergerea mucoasei d. Cecul b. Transversal c. Longitudinal b. Antrul gastric d. Canalul piloric 219. Antrul piloric b. Stramtoarea diafragmatica 215. Sigmoidul e. Nu au o orientare stabila din cauza autoplasticii c. Ileon pliuri transversale cu contur neted al ansei b. Lobul sting hepatic prin ligamentul rotund 218. Elementele constituente ale circulatiei portale 214. T12 b. Lumenele digestive b. Hipersecretia b.

Forma rotunjita b. Simetria pe ambele curburi d. Deplasarea craniocaudala a tuberozitatii si a polului inferior c. Continutul este de obicei neomogen c. Care este principalul caracter radiologic care diferentiaza ancosa de unda peristaltica: a. Elementele semiologice caracteristice nisei maligne sunt: a. Brahisegmentele de tract digestiv se definesc prin : a. Mucoasa care protruzioneaza prin colet este ingrosata e. Are lungimea mica (sunt scurte) b. semiton si pinteni 235. Caracterele radiologice ale unei stenoze maligne de segment de tract digestiv sunt: a. Umplerea si golirea sunt incomplete d. Reducerea lungimii segmentului repectiv b. Caracterul definitiv al imaginii 230. Dispersia suspensiei baritate cu aspect patat c. Sunt centrate pe axul segmentului afectat d. Sunt unice. Stergerea reliefului mucos 226. Sunt de obicei unice c. Sunt de mici dimensiuni 1-2 mm d. Are continut de regula neomogen d. Numarul intotdeauna mic. Are de regula continut neomogen e. Evacuarea accelerata a segmentului respectiv b. Mobilitatea segmentului de insertie este pastrata 234. Cu pastrarea reliefului mucos 228. Nisa benigna in incidenta longitudinala se prezinta astfel: a. Este expresia locului de implantare a unei lacune b. Pliurile mucoasei sunt intrerupte la distanta de nisa d. Opacitate de forma variabila b. Intreruperea conturului unui lumen digestiv: a. Depasind conturul opacifiat cu bariu. Cu modificari functionale de tip hipotonic/hipokinezic d. peretele normal al lumenului sau suprafata unei lacune c. Are contur regulat partial sters d. Conturul este perfect net 232. La orificiile de intrare si de iesire pot apare pinteni. Asociaza la locul de implantare rigiditate. Intrerupe pliurile. Pliurile de vecinatate sunt intrerupte sau infiltrate . marginale sau intralumenale b. Ptoza gastrica se vizualizeaza prin: a. Diverticulii digestivi de pulsiune care insotesc leziuni inflamatorii: a. Nu depaseste conturul lumenului ci apare incastrata intr-o lacuna b. Disparitia reliefului mucos d. Pastrarea normala a calibrului c. Hipersecretia unei segment de tub digestiv se traduce prin: a. Se asociaza cu rigiditatea c. Prezinta la periferie pinteni maligni si semitonuri e. Au localizare de electie pe ultima ansa ileala si pe colon 233. Are baza mai larga decat adancimea c. chiar unic c. Reprezinta leziuni ulcerative de suprafata sau de profunzime mica b. Sedimentarea BaSO4 in stomac cu aparitia unui mediu intermediar intre bariu si aer d. Se pun in evidenta mai bine in semirepletie e. Spiculii de la nivelul lumenelor digestive : a. Au forma triunghiulara c. Aspectul radiologic de lacuna maligna implica: a. Nici una dintre cele de mai sus 227. semiton sau (si) rigiditate 229. 231. Determina intreruperea conturului in zona de insertie c. Apar cel mai frecvent la nivelul colonului b.21 225. Alungirea stomacului b. Au contururi interne neregulate cu stergerea pliurilor e.

Care sunt indicatiile specifice ale angiografiei mezenterice superioare in studiul ficatului: a. Colectii fluide peripancreatice c. Disparitia reliefului de mucoasa d. Vena iliaca comuna d. Dezorganizarea de pliuri 237. Cirozele c. Imaginile de calcificari nodulare in splina provin din: a. Adenopatii celiaco-mezenterice d. Resturi de substanta de contrast iodata 246. Adenomul 240. Convergenta pliurilor e. Hemangiomul c. Steatoza hepatica difuza 241. Aprecierea dimensiunilor rinichiului b.22 236. Hemocromatoza b. Artera mezenterica superioara b. multiple 245. Colangiocarcinomul d. Metastaze hepatice mici. Atrofia pliurilor c. Icterele obstructive vechi d. Granuloame tuberculoase b. Artera splenica c. Masa solida intrapancreatica b. Hipertrofia pliurilor b. hepatic cu emergenta din artera mezenterica superioara b. Icterele de orice natura d. Anastomoze biliodigestive e. Abcese piogene c. 4 238. Cirozele hepatice b. Cate segmente caudale are lobul drept hepatic : a. Injectarea de contrast iodat pentru realizarea unei portografii directe sau anterograde se face in : a. Ce afectiuni pot da hiperdensitate difuza a parenchimului hepatic: a. Prezenta de gaz in perimetrul opacitatii hepatice poate apare in : a. 3 d. Hepatocarcinomul b. Prezenta de procese inlocuitoare de spatiu extraperitoneale parapsoice c. Tumori necrozate b. Chiste hidatice calcificate c. Prezenta calculilor calcificati d. 1 b. Punerea in evidenta a anomaliilor frecvente de arc art. Infarct mezenteric 239. 2 c. Care dintre obiectivele diagnostice de mai jos se pot rezolva cu ajutorul unei radiografii reno-vezicale simple: a. Precizati care sunt semnele cele mai fiabile de diagnostic ale cancerului de pancreas: a. Hemangiomul splenic d. Hepatocarcinomul c. Angiocolita d. Traiectul ureterelor . Care dintre tumorile de mai jos beneficiaza de diagnostic cert computer tomografic: a. Hemocromatoza 243. Vena ombilicala 242. Substanta de contrast iodata cu selectivitate biliara se elimina activ. Specificati afectiunea in care nu se elimina: a. Granuloame bruceloase e. Care dintre modificarile de mucoasa de mai jos pot apare in cadrul afectiunilor digestive inflamatorii: a. Evidentierea circulatiei porte la bolnavi splenectomizati 244. Diagnosticul stenozelor arteriale mezenterice c.

3 parti. unilateral cu contur regulat sunt: a.: a. Papilomatoza vezicala c. Infarct renal vechi 257. Hidronefroza c. Traumatismele arteriale c. Pielonefrita cronica e. Refluxul vezico-ureteral . Prezenta de adenopatii calcificate 247. Colica renala b. Stenozele arterelor renale b. 2 parti cu cite doua subdivizuni c. 8-12 cm c. Anevrisme si fistule arteriovenoase d. Rinichiul dublu unicapsular d. Ecografia e. Leziuni inflamatorii ale aparatului urinar 250. Hipertrofie compensatorie b. Sindromul obstructiv b. nu este impartita 254. Anevrismele de aorta abdominala 249. Care sunt contraindicatiile examenului UIV cu compresie: a. una cu doua subdiviziuni si una cu trei d. De forma neregulata d. Anamneza detaliata asupra unor manifestari alergice de orice natura in antecedente c. In cate portiuni este impartita si subimpartita radiologic uretra la barbati: a.v. Malformatiile cailor urinare d. 3 portiuni a cite trei subdiviziuni b. Traumatismele renale d. Nu se vad pe radiografia renala simpla 255. Cum se face profilaxia reactiilor adverse la substante de contrast iodat injectate iv pentru urografie: a. Sindromul tumoral c. Care metoda radiografica permite diferentierea morfologica intre corticala si medulara rinichiului: a. Diverticuloza vezicala b. Tumora renala b. Precizati sub ce forma apar calcificarile vasculare pelvine vizibile pe radiografia renala simpla: a. Ancosa pe conturul rinichiului poate fi data de: a. Mobile de forma variabila e. Tomografia plana renala c. Indicatiile angiografiei pediculilor renali este indicata in: a.23 e. Restringerea indicatiilor la bolnavii cu factori de risc b. Computer tomografia cu contrast 253. Cauzele de rinichi mare. Radiografie renovezicala simpla b. Corticoterapie si antihistaminice cu 48-72 de ore inaintea injectarii d. Evaluarea vascularizatiei renale la donatorii de rinichi pentru transplant e. Manevre interventionale arteriale 251. Testarea sensibilitatii inainte de injectare 248. Lineare b. Hidronefroza e. Modificari unilaterale de volum ale rinichiului e. 10-14 cm 252. Persistenta lobulatiei fetale c. Rotund ovalare c. Pielonefrita acuta c. Ischemie renala cronica 256. Diametrul longitudinal al rinichilor este de aproximativ: a. Urografia intravenoasa cu tomografie plana d. Alegeti indicatiile cistografiei retrograde: a. 6-10 cm b. Tromboza de vena renala d. Indicatiile de explorare prin radiografie renala simpla si urografie i.

Spiculii periostatici . Computer tomografia d. Metafiza c. Selectati imaginile lacunare endolumenale cu punct de plecare in peretele caii urinare: a. Rezonanta magnetica c. Imobilizare prelungita d. Demineralizare circumscrisa necrozei 267. Care sunt mecanismele de aparitie ale unor modificari de structura osoasa de tip distructiv: a. Flux sanguin crescut b. Ecografia b. Radioscopia d. Traumatisme pelvine e. Urografia intravenoasa cu compresie b. Care dintre modificarile elementare de mai jos se incadreaza in aspectul radiologic al osteonecrozei : a. Periostoza lamelara c. Diafiza d. In toate cele patru grade b. Displazia 265. Amputatia de zona papilara a calicelor c. Aplazia b. Alegeti metoda radioimagistica de electie in manevrele mini-invazive (punctii diagnostice sau terapeutice) aspra structurilor osoase profunde: a. Gradele I. Procesul de imbatrinire 266. progresiva a ureterului 261. In care grad de hidronefroza apare nemodificat indicele parenchimatos: a. II. Dilatatia de calice b. are opacitate de intensitate asemanatoare celei a osului adiacent: a.24 d. Ptoza vezicala 258. Reactie periostala adiacenta osteolizei d. Cheagurile proaspete c. Selectati modificarile morfologice ale cailor urinare caracteristice sindromului obstructiv urinar superior: a. Hipoplazia c. Apofiza b. si III 259. Urografia minutata c. Prezenta de imagini lacunare intralumenale e. Hiperplazia d. Prezenta unui sechestru osos b. Pielografia retrograda directa e. Papila necrozata b. Dilatatia de ureter d. Gradele III si IV d. Ecografia Doppler 262. Zona de osteoliza in jurul sechestrului c. Ischemie locala c. Alegeti metoda radioimagistica de electie pentru diagnosticul tumorilor uroteliale inalte: a. Epifiza 264. In nici unul dintre ele c. Care dintre elementele osoase de mai jos nu are in structura sa os spongios: a. Calculii radiotransparenti 260. Mielografia 263. Care dintre modificarile de mai jos se insoteste de alterari ale structurii osoase: a. Papiloamele d. Ingustarea treptata. Computer tomografia e. Care dintre modificarile periostale de mai jos. Pinetenii periostatici d. Periostoza lineara b.

Dimensiuni proportionale cu toracele mai mari la copilul mic b. Se finalizeaza osificarea nucleilor secundari de la nivelul corpului si arcului vertebral 276. Leziuni de liza mici rotunde b. Care dintre semnele radiologice de mai jos NU corespund aspectului de tumora cu mieloplaxe: a. Prezenta benzii transparente vasculare perpendiculare pe linia conturului ventral al corpului vertebral c. Decolarea periostala d. Localizare predilecta la oasele bogate in maduva hematogena 273. Spiculi periostatici c. politop se caracterizeaza radiologic prin: a. Timp de evacuare mai lung decit la adult b. Aspectul radiologic al stomacului la copil prezinta : a. Aparitia de pinteni marginali la limita diafizara a cartilajului de crestere c. Megadolicocolonul congenital se prezinta astfel: a. Duplicitatea pieloureterala difera de bifiditatea bazineto-ureterala prin: a. Deformare la copil b. Aparitia butonului aortic la virsta scolara d. Aspect globulos fara arcuri pe contur la sugar c. Se localizeaza predilect pe diafiza oaselor lungi b. In perimetrul zonei de liza se pune in evidenta o traveatie care ii da aspectul de “bule de sapun” d. Reactie periostala liniara sau lamelara b. Ureterul sistemului pielo-caliceal inferior prezinta frecvent reflux vezio-ureteral d.25 268. Volumul comparativ cu cel al adultului este mai mare c. Selectati modificarile radiologice ale nucleilor epifizari in necrozele aseptice osoase: a. Ingustare inelara cu aspect de “palnie” cauza a dilatatiei d. Largiri ale spatiului articular 271. fara osteoscleroza c. Hipoplazia pulmonara c. Rinchiul apare marit cu doua sisteme pielocaliceale separate b. Zonele de liza sunt net conturate de osul normal. Demineralizarea difuza cu compacta subtiata d. Largirea cartilajului de crestere b. Particularitatile aspectului radiologic ale cordului normal la copil sunt: a. Periostoza lamelara sau lineara e. Microgeode in osul limitrof e. Unul dintre sistemele pielocaliceale este frecvent displazic . Adancirea arcului mijlociu stang 274. Apare intotdeauna inainte de inchiderea cartilajelor de crestere c. Prabusiri ale corticalei epifizare d. Care dintre malformatiile pulmonare de mai jos se prezinta sub forma de hipotransparenta unui hemitorace: a. Selectati modificarile periostale posibile intr-un focar de osteomielita acuta bacteriana: a. Agenezia pulmonara d. Evacuare colonica foarte lenta prin preaplin c. Haustratie colonica pastrata 278. Are o forma globuloasa fara curburi d. Ureterele sunt separate pina la jonctiunea uretero-vezicala c. Nu prezinta aspect de pliuri de mucoasa 275. Disparitia completa a periostului 270. Particularitatile radiologice ale coloanei vertebrale la copilul prescolar sunt : a. Colon dilatat b. Corpii vertebrali au unghiurile rotunjite b. Boala polichistica pulmonara 277. Cind se malignizeaza poate intrerupe corticala 272. In incidenta frontala platourile corpilor vertebrali apar neregulate d. Absenta arterei pulmonare b. Fracturi intratravelare c. Mielomul multiplu poliostic. Incurbari de oase lungi 269. Selectati semnele radiologice ale rahitismului comun: a. Leziunile litice sufla corticala fara sa o sparga d.

Evidentierea cavitatilor intramedulare sau a chistelor arahnoidiene posttraumatice . Ulterior microabcese pulmonare cu imagini hidroaerice d.26 279. Relief cortical cu fisuri adanci d. Selectati calcificarile intracerebrale patologice : a. Vaselor sanguine cu flux rapid 287. Cresterea de volum a sistemului ventricular b. Calcificarile c. Leziunile osoase specifice histocitozei Langerhans la copilul de varsta prescolara sunt: a. Aerului c. Corpi straini metalici e. Care dintre spatiile meningeale este un spatiu real si se vizualizeaza computer tomografic: a. Eroziuni sau amprente marginale ale corpilor vertebrali b. Lacunele osoase de forma rotunda b. Selectati leziunile spontan hiperdense la examenul computer tomografic cerebral fara contrast: a.Selectati conditiile patologice care se pot pune in evidenta pe radiografia standard a coloanei vertebrale: a. Ulterior semne de hipertensiune pulmonara e. Lichidului cefalorahidian b. Spatiul subdural (dura mater/arahnoida) c. Cresterea de volum a cisternelor si spatiului subarahnoidian c. Ale craniofaringiomului 282. Unice sau multiple. Net delimitate de tesutul osos inconjurator c. Edemul d. Obiectivul examenului IRM in patologia traumatica vertebrala este : a. Proteze valvulare cardiace d. Diagnosticul contuziei medulare b. Evaluarea hematomului epidural c. zonele de hiposemnal corespund : a. Spatiul dintre piamater si cortexul cerebral 284. Ulterior ingrosarea peretelui bronsic si noduli bronhopneumonici c. Localizarea electiva pe oasele craniului sau pe oasele plate 281. Ulterior atelecatazii masive 280. Tumorile 285. Selectati semnele radiologice corecte ale mucoviscidozei pulmonare: a. Demielinizarea e. In ponderatie T2 la examenul IRM. mono sau poliostice d. Hipertransparenta difuza la sugar b. Claustrofobia 288. Ale ligamentelor interclinoidiene b. Diagnosticul herniei discale traumatice d. Ale toxoplasmozei d. Spatiul dintre arahnoida/piamater d. Lacune intraosoase ale pediculilor vertebrali d. Sindromul de pierdere neuronala globala se materializeaza prin : a. Pacemakeri cardiaci c. Clipuri feromagnetice b. Adancirea vailor silviene e. Hipodensitatea cortexului cerebral 286. Spatiul extradural (endocraniu/dura mater) b. Contraindicatiile absolute ale examenului IRM body : a. Sangele proaspat b. Anomalii congenitale de forma sau structura a corpilor vertebrali 283. Calcificarilor d. Diagnosticul leziunilor sechelare e. Ale granulatiilor Pachioni c. Ale nucleilor bazali e. Hemosiderinei e. Tasari vertebrale c.

Puterea de rezolutie 299. Natura chimica a emulsiei fotosensibile b. In timpul efectuarii unei radiografii locul cel mai expus iradierii este: a. Definitia d. Posibilitati de inregistrare si prelucrare digitala a imaginii 297. 900‰ caldura. Generatoarele cu supape vidate c. 8% energie radianta b. Grosimea stratului de emulsie de substanta fotosensibila d. Hidrosolubile cu eliminare biliara b. Doza de radiatie necesara mai mica c. Centrorul 290. Efect fotochimic c. In spatele tubului roentgen b. Radiografia pulmonara b. Radioscopia cu amplificator c. Viteza de reactie a filmului b. Sa aiba un numar atomic cat mai mare c. Generatoarele cu redresoare 291. Punerea in evidenta a radiatiei roentgen sub forma unei imagini vizuale se poate realiza prin: a. Nici una dintre cele de mai sus 296. Cupola b. Contrastul c. Filtrele e. Grila antidifuzoare d. 999‰ caldura. Care este randamentul energetic al unui tub Roentgen: a. Activitate la lumina zilei b. Reducerea distantei focar/obiect de radiografiat 294. Metalul din care e construita anoda trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: a. Sa aiba o masa cat mai mare d. Numarul de fotoni emis pe unitatea de suprafata b. 100‰ energie radianta 292. In spatele stativului vertical 295. Televiziunea radiologica are urmatoarele avantaje: a. Calitatea unei imagini radiografice se apreciaza in functie de urmatorii parametrii: a. Accesoriile unui tub Roentgen sunt : a. Cate tipuri de substanta de contrast pozitiv iodate se utilizeaza: a. Efect de fluorescenta b. Diafragmul c. Sa aiba o conductibilitate termica cat mai mare 293. Care tehnica de explorare radiologica este cea mai iradianta in profunzimea structurilor anatomice: a. Luminozitatea imaginii emise de foliile intaritoare 298. Dimensiunea granulului de substanta fotosensibila c. Computer tomografia . Hidrosolubile cu eliminare urinara c. Puncte de analiza multiple e. Sa aiba un punct de fuziune cat mai mare b. In proxima vecinatate a pacientului d. metabolizare completa d. Care dintre parametrii de mai jos determina penetratia unui fascicol de radiatii: a. Generatoarele cu condensatoare d. 1‰ energie radianta c. La pupitrul de comanda c. Care dintre generatoarele de mai jos genereaza direct curent continuu: a. Utilizarea pentru constructia anodei a unui metal cu “Z” cat mai mare c. Stabilitate automata permanenta a claritatii imaginii d. Lungimea de unda a fascicolului cat mai mica d. Calitatea imaginii pe un film radiografic este influentata de: a. Hidrosolubile fara eliminare. Efect de scintilatie d. 92% caldura. Liposolubile 300.27 289. Generatoarele de inalta frecventa b.

mai mici de 3. Nu necesita o frecventa speciala 305. Litiazei renale. 2 lobi / 8 segmente 308.5 MHz c. Selectati caracteristicile corecte ale explorarii ecografice: a. Metoda este caracterizata prin inocuitate c. Gazul 307. Timpul minim de obtinere a informatiilor este de ordinul minutelor 306. Pentru explorarea ultrasonografica a structurilor superficiale se utilizeaza sonde cu frecventa nominativa de: a. 2 lobi / 10 segmente c. Dilatatiei de cai urinare cu precizarea localizarii cauzelor de obstructie c. Microadenoamele hipofizare d. 50% c. Niciuna dintre cele e mai sus 302. Care dintre elementele de mai jos sunt caracterizate in computer tomografie prin prezenta artefactelor: a. Structurile parenchimatoase b. Achizitia se poate practica in orice plan b. 3. Urmatoarele medii sau structuri prezinta hipersemnal T1 in rezonanta magnetica: a. Malformatii congenitale si tulburari de mielinizare la copil . Selectati afectiunile hepato-biliare care beneficiaza de diagnostic ecografic: a. Methemoglobina d. Explorarea ecografica in patologia aparatului reno-vezical permite diagnosticul: a. 18% b. Grasimea b. 3 lobi / 10 segmente b.28 d. Energia fascicolului reflectat sa fie suficient de mare pentru a nu fi complet atenuata d. Reflectia sa se faca in directia transductorului 304. Structurile osoase d. Este foarte operator dependenta d. Dilatatia de cai biliare indiferent cauza d. Existenta fenomenului de reflexie c. Melanina 311. Structurile lichidiene c. Afectiunile demielinizante ale substantei albe b. Tumori solide intracanalare de cale biliara principala e. Imagistica prin IRM 301. ureterale sau vezicale b. Leziunile hemoragice vechi c. Tumorilor parenchimatoase renale d. Care dintre structurile de mai jos sunt anecogene sau transonice: a. Aerul sau gazele b. 24% d. Trecerea prin medii cu impedante acustice diferite b. Leziunilor inflamatorii 310. Hematoamele post-traumatice e. Corpii straini metalici d. In care dintre afectiunile cerebrale de mai jos explorarea IRM este de maxima utilitate: a. Conditiile obligatorii de aparitie a ecourilor in ultrasonografie sunt: a. Aerobilia c. Substanta de contrast iodata in aorta c. nu a fost estimat 303. Corpii straini metalici e. Examenul ecografic sau cel computer-tomografic evidentiaza la nivelul ficatului normal: a. Apa c. Litiaza veziculara b.5 – 5 MHz b. Boala polichistica hepato-renala 309. 3 lobi / 8 segmente d. 5 – 7 MHz d. Ce procent aproximativ din scoarta cerebrala este dedicat vederii: a.

Natura nodulilor hepatici c.29 312. Circulatia vasculara intrapulmonara este: a. Mai bogata la baze b. Butonul aortic lipseste la sugar d. Selectati elementele care apar de culoare inchisa pe o radiografie: a. Nici una dintre cele de mai sus 321. Butonul aortic este mai putin bombat la virsta a III-a c. Traheea e. Sistemul pielocaliceal cu contrast 322. Care este diferenta de imagine a butonului aortic la pacinetii de virsta a III-a fata de sugar: a. Sistemele ligamentare ale articulatiilor mari b. Numarul coastelor b. Alegeti cele mai importante indicatii ale examenului IRM in patologia viscerelor abdominale: a. Butonul aortic este mai bombat la virsta a III-a b. Dimensiunile (latimea) c. Spatiile intervertebrale si platourile vertebrale b. Orientarea d. Morfologia articulatiei costovertebrale e. Hemoragiile intramusculare e. Urografia d. Selectati elementele anatomice ale vertebrelor toracale vizibile pe radiografia toracica de profil: a. Se pun in evidenta numai pe radiografia toracica de profil d. Analiza morfologica a coastelor pe radiografia toracica de fata implica urmatoarele elemente: a. Hilul pulmonar stang fata de cel drept: a. Procesele spinoase longitudinal 315. Artera pulmonara stanga este mai lunga si orientata cranial 319. Meniscurile intra-articulare c. Calcificarile aortice 313. Sunt simetrice pe radiografia de fata 318. Niciuna dintre cele de mai sus 320. Cordul d. Calcificarile mamelonare: a. 2. Procesele transverse c. Selectati elementele anatomice ale vertebrelor toracale vizibile pe radiografia toracica dura in incidenta PA: a. Osteonecroza aseptica 314. Structura 317. Mai bogata la varfuri c. Pedicolii vertebrali ortograd d. Apar de regula la femei dupa 50 de ani c. 2-2. Colangiopancreatografia b. Artera ocoleste bronsia primitiva prin cranial c. Procesele spinoase longitudinal d. Gazele din colon c. Pedicolii vertebrali 316.5-3 cm . Egala pe toata suprafata plamanului d.5-2 cm b. 1. Spatiile intervertebrale si platourile vertebrelor T1-T3 si T11-T12 b. Au o incidenta foarte mare b. Stomacul plin cu sulfat de bariu b. Lichidul intra-articular d. Care este latimea normala a mantalei pulmonare: a.5 cm c. Gaurile de conjugare c. Care dintre structurile anatomice sau epansamente patologice de mai jos beneficiaza de examenul IRM: a. Procesele transverse longitudinal e. Este situat mai cranial b.

Scoliozele pe partea convexa 328. Care dintre semnele radiologice de mai jos NU apartin unei pleurezii in cantitate medie. Forma fuziforma a opacitatii b. In care dintre situatiile de mai jos opacitatea cardiomediastinala apare fiziologic scurtata cranio-caudal si latita lateral: a. Circumscris cailor respiratorii c. Cu alte semne de afectare pleurala la distanta e. Cresterea localizata a grosimii peretelui toracic b. Cifozele accentuate e. Intensitate supracostala d. Hipoplazii parcelare c. Care dintre afirmatiile de mai jos privind aspectul desenului pulmonar NU corespunde realitatii? a. Modificarile de contur ale diafragmelor pot aparea in: a. In atelectaziile unui pulmon intreg d. Variabila cu pozitia bolnavului 331. O opacitate toraco-pulmonara care intereseaza peretele toracic poate prezenta: a. Localizarea topografica predominenta a ganglionilor limfatici mediastinali este : a. Care dintre semnele radiologice de mai jos NU apartin pleureziilor inchistate interlobare stangi pe radiografia de profil: a. Prezenta epansamentului pleural adiacent c. In expir 325. Cu efect de masa asupra structurilor limitrofe e. Cauzele de ridicare bilaterala a cupolelor diafragmatice sunt: a. Orientarea cranio-caudala si dorso-ventrala c. Alterari ale tonicitatii diafragmului b. Inspirul incomplet b. Are forma de benzi opace b. Intensitatea opacitatii identica pe toata suprafata de proiectie c. Fracturi costale vicios consolidate 326. Necesita examen CT pentru analiza pulmonului mascat de pleurezie 332. Forma variabila cu pozitia 333. Retrosternal 327. In cazul conformatiei breviline a pacientului b. Care dintre hipertransparentele pulmonare de mai jos se insoteste de absenta totala a desenului . Sunt dispuse paralel cu diafragmul c. libera in cavitatea pleurala: a.30 323. Pahipleurite retractile d. In hiperinflatia prin emfizem c. Este mai bogat la baza decat la varfuri 324. Opacitate a unui hemitorace in totalitate b. Orizontalizarea uni sau bilaterala a cupolelor diafragmatice apare in: a. Emfizemul pulmonar difuz 329. Pleureziile masive se exprima prin: a. Se divid dicotomic e. In loja timica b. Impingerea structurilor mediastinale e. In incidenta in decubit d. Sistematizarea lobara b. Sunt de grosime egala pe toata lungimea d. La obezi c. Mase tumorale subdiafragmatice 330. Fara conexiune cu hilul pulmonar d. Marirea de volum a abdomenului c. Periesofagian d. Intensitatea cea mai mare pe marginea superioara a opacitatii d. Obezitatea d. Osteoliza unei piese scheletice limitrofe d. La indivizii scunzi b. Caracterul neomogen al opacitatii c.

Imagini reticulare 338. Valoarea diagnostica a bronhografie aerice include: a. Evolutie rapida 337. Absenta bronhografiei aerice e. Alegeti leziunile elementare specifice sindromului interstitial: a. Venele pulmonare au aspect radiologic diferit de al arterelor: a. Contururi sterse b. Asociaza adenopatii frecvent calcificate 340. Doua benzi groase bordate de ambele parti de transparenta aerica b. Intensitate mare c. Precizarea localizarii alveolare a leziunii b. Cand se opacifiaza structurile pulmonare din jurul bronsiei c. Sistematizare segmentara sau lobara c. Au traiect diferit care pleaca de la periferia lobulilor b.5 si 5 mm b. Existenta de „corturi pleurale” d. Opacitatile sindromului interstitial indiferent de tipul lor se caracterizeaza prin: a. Contur net b. Opacitatile lineare de pneumonie interstitiala c. Excluderea unui sindrom tumoral d. Pneumotorax d. Imagini hidroaerice d. O singura banda subtire bordata de transparenta si paralela cu o banda groasa c. Absenta sistematizarii d. Intensitate hidrica a opacitatii 336. Alegeti semnele radiologice caracteristice pahipleuritelor: a. Liniile septale Kerley C b. Opacitati masive sistematizate c. Diametrul intre 1. Precizati care dintre caracteristicile imaginii radiologice de mai jos NU apartin sindromului alveolar: a. Emfizemul pulmonar vicariant c. Micronodulii interstitiali din silicoza se caracterizeaza prin: a. Care dintre opacitatile in benzi de mai jos au in mod obligatoriu legatura cu hilurile pulmonare: a. Distribuiti predominent in campurile pulmonare superioare d. Prezenta bronhografiei aerice d. Imagini lineare e. Bula de emfizem 334. Caracter confluent c. Adancirea unghiurilor costodiafragmatice c.31 vascular in perimetrul afectat: a. Evolutie lenta cu imagine reziduala indelungata e. Cand bronsia se umple cu continut fluid d. Cand isi ingroasa peretii fara sa-si modifice calibrul b. Caracterul acut al afectiunii c. Evolutie rapida 339. Asociaza linii interstitiale hilifuge e. Dublul contur extern axilar 335. Imagini nodulare si micronodulare b. Stergerea unghiurilor cardiofrenice b. O opacitate circulara omogena 343. Embolia unui ram de artera pulmonara b. Bronsiile devin vizibile radiologic in urmatoarele situatii: a. Un inel cu contur clar d. Ramificatia este de tip lateral si nu dicotomica . Sunt vizibile in mod normal 342. Desenul vascular pulmonar normal d. Bronsia cu perete ingrosat si calibru normal se materializeaza pe imaginea radiografica sub forma: a. Emfizemul subcutanat 341. Se proiecteaza orizontal in plin parenchim pulmonar c.

Transparenta aerica mulata pe contururl cranial 351. Mobilitatea in cadrul cavitatii c. Redistributie vasculara baze/varfuri de partea neafectata 346. franjurate sau spiculate 349. Contururi nete variabile cu timpii respiratori d. Redistributia vasculara baze / varfuri d. Bula de emfizem e. Localizarea in cavitati vechi b. Bronsectaziile pline 353.32 d. Cu contur extern net. Absenta semnelor de afectare alveolara sau interstitiala e. Desen vascular pulmonar cu benzi gracile c. Hipertransparenta pulmonara unilaterala asimetrica b. Aparitia liniilor Kerley c. Tuberculomul este un focar cazeos care se materializeaza: a. Ingrosarea benzilor desenului pulmonar c. Cu conturul intern nedefinibil d. convex si continuu . Existenta concomitenta de pletora perihilara si olighemie periferica b. Opacitate densa b. Polichistoza bronsica d. Intensitate mare c. Aspectul radiologic al chistului hidatic pulmonar evacuat partial se caracterizeaza prin: a. Contur net e. Intensitati supracostale b. Hiluri voluminoase pseudotumorale 345. Caracterele specifice ale aspergilomului pulmonar sunt: a. Opacitatile mediastinale au urmatoarele caractere generale: a. Forma rotund ovalara b. Sindromul de hipovascularizare pulmonara unilaterala difuza congenitala sa caracterizeaza radiologic prin: a. Accentuarea desenului areolar perialveolar b. Colecteaza in patru vene pulmonare care se varsa in atriul drept si sunt vizibile pe computertomografie 344. Emfizem vicariant asociat 348. Dilatatia arterei pulmonare si a cavitatilor cardiace drepte 347. Intensitate hidrica b. Conturul infiltrativ 352. Epansament pleural bazal sau linie pleurala groasa in axila e. Aspectul radiografic al hipertensiunii vasculare pulmonare precapilare include: a. Dimensiuni mai mari de 4 cm d. Aspectul net al limitei intre pletora si olighemie d. Localizare ventrala e. Prezenta de micronoduli hemosiderotici d. Displazia emfizematoasa c. boselate. Contururi neregulate. Existenta concomitenta a leziunilor de tip alveolar c. Reducerea transparentei pulmonare globale b. Cavitati pulmonare mutiple cu pereti subtiri congenitale sunt: a. prezenta calcificarilor d. Structura neomogena c. Sindromul de hipervascularizare arteriala pulmonara se caracterizeaza radiologic prin: a. Edemul interstitial pulmonar de cauza hemodinamica se materializeaza radiografic prin : a. Frecvent calcificat 350. Hil mic de partea afectata d. Nodulul pulmonar izolat neoplazic se caracterizeaza prin: a. Calcificari parietale masive e. Forma rotunda sau rotund ovalara c. Racordata in panta lina cu mediastinul e. Structura omogena c. Diametrul intre 2 si 4 cm d. Pneumatocelele stafilococice vindecate b.

Dilatatiile de aorta se pot asocia cu alte modificari radiologice. Mediastinul antero-inferior c. Antrul prepiloric 362. Sunt orientate longitudinal d. Cresterea de calibru a segmentului respectiv b. Unghiul Treitz 363. paralele: a. Amprenta sau deplasarea esofagului d. Opacitatea cardio-pericardica apare redusa de volum fara semne de shunt sau boli vasculare in : a. In mediastinul posterior la adult tumorile cu cea mai mare frecventa sunt: a. Selectati timpii de tranzit digestivi eronati dintre urmatorii: . Inchiderea unghiului cardiofrenic stang e. Care dintre semnele de mai jos opereaza in diagnoticul unei tumori esofagiene? a. Tetralogia Fallot e. Mediastinul postero-superior si inferior d. Modificari asociate de aorta 359. Bulbul duodenal b. In continuare selectati pe cele corecte: a. Deplasarea uneia sau mai multor linii mediastinale b. Deplasarea unei structuri mediastinale spontan vizibile d. Selectati portiunile de stomac unde pliurile mucoase sunt orientate altfel decat longitudinal. Anevrismele de aorta descendenta e. Sunt in numar de 2-4 c. Niciuna dintre cele de mai sus 360. Modificari ale scheletului c. Stergerea reliefului mucos c. Hipotonia unui segment de tract digestiv este definita prin: a. Semnul cervico-toracic 355. Semnul convergentei hilare c. Adenopatiile tumorale mediastinale apar localizate in mod predominent in: a. Duodenul II c. Semnul atractiei esofagului e. Herniile transhiatale c. Microcardia congenitala b.33 354. Deplasarea laterala spre peretele toracic stang a apexului c. Sunt vizibile pe esofagul terminal b. Kinetica slaba cu evacuare intarziata d. Asociaza nivel orizontal de staza 364. Emfizemul pulmonar difuz c. Calcificari mediastinale lineare d. Cardia e. Care dintre portiunile duodenului sunt orientate vertical cranio-caudal: a. Adenopatiile 356. Este reversibila e. Duodenul III e. Sinusul gastric d. Mediastinul mijlociu superior si inferior 357. Pliurile mucoase ale esofagului: a. Genunchiul inferior d. Pericardita constrictiva 358. Sunt egale intre ele ca grosime 361. Boala Addison d. Fornixul gastric b. Tumorile esofagiene d. Tumorile neurogene b. Dilatatia de ventricul stang se exprima prin: a. Modificari ale pulsatiilor aortei b. Modificari de circulatie pulmonara e. Marea curbura gastrica c. Mediastinul antero-superior b. Alungirea arcului inferior stang b.

Hipertrofia de pliuri b. Colangiografia percutana c. Unghiul splenic al colonului 371. Contururi regulate c. Evacuare lenta e. Particularitatile imaginii de megadolico-segment digestiv sunt: a. Stomac: 15 minute c. Nu intrerupe conturul c. Dilatatii ale lumenului urmate in timp de stenoze c. Sunt multiple d. Duodenografia hipotona b. Care dintre tipurile de leziuni digestive de mai jos dau ulceratii spiculiforme? a. Hipertonia stomacului c. Care dintre semnele radiologice de mai jos NU caracterizeaza stenoza benigna a unui segment digestiv: a. Lobul caudat c. Dilatatia segmentului respectiv b. Pliuri mucoase sterse e. Care dintre modificarile de mucoasa digestiva de mai jos sunt specifice ulcerului benign gastric: a. Colangiografia endoscopica retrograda d. Segmentele V si VI e. Care dintre afectiunile de mai jos pot da calcificari intraparenchimatoase hepatice: . Intreruperea pliurilor d. Lacunele ulcerate b. Asociaza modificari ale rapoartelor cu organele vecine 366. Umplere omogena d. Contururi regulate d. Care dintre segmentele hepatice se intinde pe toata inaltimea organului de la cupola diafragmatica pana la polul inferior : a. Esofag: 5-7 secunde b. Leziunile inflamatorii colonice d. Alegeti semnele radiologice ale enteritei tuberculoase: a. Ingrosarea pliurilor mucoasei d. Segmentul IV d.34 a. Genunchiul inferior duodenal b. Reprezinta o deformare a conturului unui segment digestiv b. Ulcere duodenale multiple c. Unghiul hepatic al colonului e. Unghiul Treitz c. Fistule tardive 373. Intestin subtire: 3-5 ore d. Segmentele VII si VIII 375. Colon: 18-24 ore 365. Localizare pe ileonul terminal cu extindere la cec b. Selectati metodele de explorare biliara care utilizeaza contrast hidrosolubil iodat: a. Convergenta de pliuri c. Segmentul II si III b. Care dintre semnele radiologice de mai jos apar in gastrite: a. Cu intreruperea pliurilor pe toata lungimea stenozei 367. Hipersecretia gastrica b. Lungime mare b. Localizari multiple c. Diverticulitele 369. Care dintre semnele radiologice de mai jos sunt comune amprentelor si ancoselor: a. Excentrice fata de axul segmentului digestiv interesat d. Care dintre unghiurile intestinului subtire nu exista in caz de mezenter comun: a. Portografia anterograda 374. Atrofia pliurilor 370. Unghiul Hiss d. Pliuri suple cu autoplastica exagerata 372. Nu deplaseaza organul 368.

Colica renala b. Gaz si (sau) resturi fecale suprapuse 386. Traumatismele renourinare d. Traumatisme hepatice inchise c. Tomografie computerizata 384. Colica renala c. Bruceloza d. Hipertensiune portala d. Leziuni focalizate tumorale e. Afectiuni renale explorate cu contrast 383. Aeroportia se deosebeste de aerobilie prin: a. Apar in treimea distala a esofagului c. Histoplasmoza c. Benzile transparente intrahepatice mai subtiri c. Marirea de volum global a pancreasului c. In ficatul normal e. Au aspect lacunar serpiginos b. Icterul obstructiv prelungit c. Indicatiile pielografiei directe sunt : . Alegeti cel mai sigur argument semiologic computer tomografic pentru cancerul pancreatic: a. In nici una dintre cele de mai sus 379. Ischemia renala partiala d. Asocierea de infarct mezenteric sau pancreatite acute b. Steatoza hepatica d. Anemii marcate 381. Anomalii arterio-venoase 380. Hemagioamele 376. Angiografie selectiva renala d. Dimensiunea lor nu este concordanta cu gradul de hipertensiune portala 378. Anevrismul de aorta abdominala 385. Radiografie abdominala de profil b. Metastaze hepatice e. In care dintre situatile de mai jos vasele sanguine intrahepatice se vad cel mai bine spontan fara substanta de contrast: a. Hidronefroza c. Alegeti indicatiile arteriografiei hepatice: a. Prezenta de calcificari granulare 382. Tomogafie plana c. Reactii adverse la substante de contrast iodate b. Histoplasmoza b. Hemocromatoza hepatica b. Prezenta unui nodul heterodens intrapancreatic b. Tratamentul citostatic direct d. Icterul de orice natura c. Tuberculoza b. Varicele esofagiene din hipertensiunea portal : a. Insuficienta renala acuta sau cronica b. Selectati contraindicatiile colangiografiei intravenoase: a. Pot da aspect trabecular 377. Urografia intravenoasa este nerelevanta tehnic in urmatoarele situati: a. Diagnosticul localizarii unor calcificari suprapuse ariei renale se face prin: a. Prezenta metastazelor hepatice mici multiple d.35 a. Amoebiaza abcedata c. Distributie pana la periferie (subcapsular) d. Litiaza colesterolica intrahepatica d. Selectati afectiunile care pot genera calcificari nodulare la nivelul parenchimului splenic: a. Hemobilia b. Compresia abdominala ca tehnica de ameliorare a umplerii sistemelor pielocaliceale la pielografie intravenoasa este contraindicata in: a. Se accentueaza in decubit si Valsalva d.

Selectati situatiile in care pentru urografie intravenoasa injectati contrast iodat in cantitate sporita: a. Anatomia pedicolului renal la donatorii vii de rinichi pentru transplant d. Obstructiei urinare distale vechi c. Lobulatia fetala b. Rotatia in plan frontal a jonctiunii pieloureterale d. Menevre interventionale (dilatatii. Alegeti forma vezicii urinare in repletie completa : a. Pancreasul 389. Vena cava inferioara e. Tubulara 390. Aspectul sinuos al ureterului c. Diagnosticul anevrismului de aorta 388. Dilatatia de calice 392. Peniana 391. In rinichiul mut unilateral d.36 a. Dezorganizarea unui sistem pielocaliceal este efectul : a. Pentru precizarea notiunii de ptoza renala in comparatie cu ectopia folositi urmatoarele criterii : a. Inflamatiile acute glomerulare sau pielonefritice b. Alegeti formatiunile anatomice incluse in spatiul perirenal drept : a. simetrica si pielograma intarziata unilaterala: a. Aorta abdominala d. Selectati cauzele ancoselor conturului renal : a. Tumorilor renale maligne b. Semilunara b. Stenoza arterei renale respective b. Rinichiul dublu c. Selectati cauzele de marire a volumului rinichilor: a. Manevre interventionale diagnostice sau terapeutice 387. Obstructiile ureterale b. In hidronefrozele voluminoase 397. Care dintre tipurile de calculi urinari de mai jos apar hiperdensi in computer tomografie: . Pielonefritele cronice d. Ischemia renala acuta c. Infarctul renal acut 394. Chistelor parapielice d. Colica renala b. Selectati cauza unei modificari functionale renale constituite din nefrograma normala. Tumori uroteliale inalte c. Sindromul obstructiv 395. In colica renala c. Selectati portiunile fixe ale uretrei la barbat: a. Fistule arterio-venoase homolaterale c. Bulbara d. Ischemia renala acuta c. Membranoasa c. Triunghiulara c. Deplasarea rinichiului spre caudal in ortostatism sau inspir b. Pielonefrita acuta d. etc) e. Obstructia ureterala cu hidronefroza 393. embolizari. Leziuni inflamatori intrarenale d. Inflamatii cronice d. Glanda suprarenala dreapta c. La o creatinemie de peste 2 mg/dl b. Prostatica b. Angiografia selectiva a arterelor renale este indicata in : a. Rinichiul drept b. Rotund ovalara d. Boli polichistice forma adulta 396.

lichidul intraarticular 404. Intre 1 si 3 ani c. Ecartarea 400. Precizati care dintre afirmatiile de mai jos sunt corecte: a. Cistografia post-mictionala 399. Osteoporoza se manifesta si la nivelul tesutului osos compact sub forma: a. Reducerea intensitatii opacitatii b. Elementele anatomice articulare de la nivelul unei diartroze radiotransparente sunt : a. oedostoza c. Care dintre semnele de mai jos fac parte din semiologia UIV a tuberculozei urinare : a. cartilajele hialine b. scoliostoza b. Cistinici d. sinostoza b. exostoza d. Vezica urinara mica cu calcificari parietale 401. Nu se sudeaza la adult 403. Uretrografia mictionala c. Nici unul dintre cei de mai sus 398. Vizualizarea periostului d. oedostoza e. Nucleii epifizari se sudeaza cu diafiza la varsta de : a.37 a. Fosfatici b. Amprentarea b. O lezoiune osoasa elementara de osteoliza marginala cu profunzimea mai mare decit diametrul se . Imbatranirea fibrelor de colagen d. Stenozarea c. Uratici c. scoliostoza 405. Subtierea compactei 408. Amputarea d. Care dintre modificarile cavitatilor pielocaliceale de mai jos apartin naturii maligne a unei tumori renale: a. hiperostoza 406. Alegeti factorii locali incriminati in geneza osteoporozei : a. Sindroame vasculare hiperkinetice b. La periferie osul lung are un strat de tesut compact care se subtiaza spre capete b. In ultimul trimestru de sarcina b. Corticala osoasa este corespondentul la nivelul metafizei a compactei de la nivelul diafizelor c. Hiperparatiroidism 407. Care dintre modificarile de forma ale osului se mai numeste si «os suflat» : a. Structura patata sau fasciculata c. Periostul este vizibil la adult numai la nivelul epifizelor 402. La nivelul diafizei grosimea sumata a compactei trebuie sa corespunda la ½ din grosimea globala a osului d. capsula fibroasa d. La varsta scolara d. Stenoze ureterale etajate multiple d. Alegeti metoda de rutina de explorare a uretrei in adenomul de prostata : a. hiperostoza c. Uretrografia retrograda b. Imagine aditionala la nivel papilocaliceal c. ligamentele de orice natura e. exostoza d. Endoscopia uretrala d. Modificarile de forma ale osului sunt : a. spongioasa epifizara c. Rinchi mic cu calcifcari granulare b. Intre 16 si 22 de ani e. Imobilizarea prelungita c.

de intensitate similara osului c. Traveatie a spongioasei redusa si areole largi 413. Lacuna b. displaziile prin tulburarea mecanismelor de modelare si tubulatie 412. Care dintre diplaziile de mai jos determina modificari de dimensiuni si forma ale osului : a. La cat timp de la producerea unei fracturi calusul are aspect de os defnitiv : a. Asociaza de regula osteoporoza 416. displazile cartilaginoase c. Spongioscleroza osoasa se vizualizeaza radiografic sub forma : a. Intereseaza metafizele si epifizele c. Aspectul bine conturat. Reucerea diametrului canalului medular c. Au localizare metafizara cu extindere diafizara b. Spatiul articular este totdeauna pastrat 417. Periostoza c. Alegeti particularitatile imaginii radiologice in necozele aseptice: a. Ingrosarea compactei osoase cu canal medular ingustat d. Ancosa e. Nu sunt modificari radiologice in primele doua saptamini 415. bine precizat c. Se extind de regula intraarticular d. Are un contur bine delimitat d. Se vindeca cu aparitia osteosclerozei si artrozei e. Carie d. Depasirea de catre corticala a liniei metafizo-epifizare spre epifiza c. Condromul este o tumora osoasa care : a. Imping structurile moi de vecinatate fara sa le infiltreze d.38 numeste : a. Existenta semnelor de edem osos 411. Apar la interval de luni de la debutul real b. Leziunea dominanta este osteoliza . Localizarea este predilecta la nivelul nucleilor epifizari sau a unor nuclei secundari c. Aparitia de noi travee e. displazii prin tulburarea mecanismului de crestere encondrala b. Necroza d. Ingroasarea traveelor osoase existente d. Pe diafiza oaselor lungi c. Largirea cu aspect de cuva a metafizei b. Nu mai are niciodata aspect de os definitiv 414. Amprenta 409. displaziile periostale d. Alegeti particularitatile modificarilor radiologice in osteoartrita tuberculoasa : a. Sunt eminamente osteolitice e. Linii opace periostale multiple paralele intre ele d. Periosotoza lamelara se aseamana cu periostoza lineara prin: a. Care dintre semnele radiologice de mai jos exprima modificari de debut ale ostomielitei acute : a. Osteoliza este marginala sub forma de carii sau geode e. Au contur net. Caracterul linear al opacitati extraosoase b. Da sechestre voluminoase d. Ingrosarea compactei osoase b. Nu dau reactie periostala 418. La doua saptamani b. Este localizata periferic sau central b. La trei-patru luni c. regulat. La doi ani d. Selectati semnele radiologice osoase ale rahitismului comun precoce : a. Nu exista o varsta predilecta de aparitie la adult b. Demineralizarea b. Eroziune c. Tumorile osoase benigne au urmatoarele particularitati radiografice : a. Largirea areolelor intertraveale 410.

jonctiune ureterovezicala separata pentru fiecare ureter in parte d. Rinichi 421. Leziunile craniene de histiocitoza pot fi : a. reflux vezicoureteral pe sistemul pielocaliceal inferior 424. Insotite de reactie periostala spiculiforma e. Vezica urinara d. Precizati semnele radiologice de mucoviscidoza : a. lacune oasoase net delimitate b. Tub digestiv e. scolioza 425. mediastin superior largit d. ingustarea prin retractie a grilajului costal c. Duplicitatea bazineto-ureterala presupune : a. cu distrugerea fosei pituitare e. cu aspect de harta geografica la nivelul calotei d. Semnele radiologice din afectiunile sinusale inflamatorii pe radiografia craniana standard sunt : . orizontalizarea arcurilor costale posterioare c. Infiltrative in tesuturile moi 420. Particularitatile imaginii radiologice a cordului la sugari sunt : a. dilatatie de artera pulmonara 426. ingrosarea peretelui bronsic cu mici abcese d. ureter dublu pe toata lungimea lui c. tendinta la egalizare a diametrelor b. osteogeneza imperfecta b. unice sau multiple c. cu aspectul de « dinti flotanti » 429. rahitismul nu da modificari osoase craniene 428. lipsa de inchidere a fontanelelor c. dehiscenta suturilor b. Cu corticala intrerupta prin infiltratie sau fractura d. reactie periostala lineara 427. bifurcatia traheei proiectata la vertebra T3 422. Sters conturate c. Selectati semnele radiologice ale sifilisului congenital: a. osteoliza metafizara c. Cai urinare superioare c. absenta butonului aortic c. Modificarile craniene in rahitism sunt : a. osteopetroza c. hemidiafragm la acelasi nivel e. In perimetrul zonei de osteoliza prezinta calcificari 419. prezenta de bronsiectazii e. hipertransparenta pulmonara difuza b. bose frontale d. Localizare metafizara cu respectarea cartilajelor de crestere b. osteoporoza metafizara b. diafiza cu strucura modificata e. Particularitatile imaginii radiografice toracice la sugari sunt : a. Care dintre osteodisplaziile nou nascutului se manifesta radiologic cu osteoscleroza : a. existenta a doua sisteme pielo-caliceale b. lacune mici multiple metafizare d. raport cardio-toracic mai mare decat cel de la varsta prescolara b.39 e. bombarea arcului arterei pulmonare d. Caracterele definitorii ale tumorilor osoase maligne sunt: a. largirea mediastinului superior 423. disostoza cleidocraniana d. Plaman b. Metastazele osteolitice apar predominent in cancerele cu urmatoarele localizari: a.

Modificari de contur a vaselor adiacente d. meningiomul b. Calcificarile 439. Sangele in stadiu subacut . Este un proces fiziologic la varsta de 3 ani b. Incidenta radiografica standard de profil a coloanei vertebrale permite evidentierea : a. Osteoporoza in cazul leziunilor tuberculoase 437. Malformatii ale oaselor calotei 436. Leziuni osteolitice marginale ale platourilor vertebrale adiacente c. Sindromul intracranian de masa se exprima computer tomografic prin : a. hipoxie difuza acuta sau cronica b. Ingustarea spatiilor arahnoidiene c. Alterarea structurii si dimensiunilor discului intervertebral b. Dimensiuni globale scazute ale creierului 435. adenomul hipofizar e. Patologia masivului facial e. corpilor vertebrali b. Aparitia abceselor paravertebrale e. Corpi straini feromagnetici oculari b. Care sunt indicatiile examenului computer tomografic cranian in afara creierului: a. Dehiscenta suturilor la copil e. craniofaringiomul c. Lucrari metalice dentare 438. Lichidul cefalorahidian b. apofizele spinoase e. Alegeti tumorile cerebrale care dau calcificari vizibile pe radiografia craniana standard: a. cordomul 431. nivel orizontal de lichid in ortostatism d. aparitia unui tesut de neoformatie (tumori) e. Patologia orbitei b. apofizelor transverse d. Disparitia barierei hematoencefalice cu migrarea extravasculara de contrast in computer tomografia cerebrala exprima : a. Asociata cu larghirea cisternelor d. opacifiere omogena prin prezenta de lichid in sinuzita acuta c. Acumulare de gaz intra si perivertebral d. distructia tesutului nevraxial prin leziuni ischemice d. Artefactele metalice d. Studiul fosei pituitare c. spatiilor intervertebrale 432.40 a. Semnele computer tomografice ale spondilodiscitelor sunt: a. Clipuri metalice intracerebrale c. Deplasarea structurilor adiacente masei b. Hidrocefalie interna simetrica biventriculara laterala e. Angajarea parenchimului cerebral prin orificiile durei mater 434. pediculilor vertebrali c. Necroza e. oligodendrogliomul d. Care dintre structurile de mai jos sunt in hipersemnal IRM atat in T1 cat si in T2: a. Contraindicatii de utilizare a rezonantei magnetice in explorarea extermitatii cefalice: a. Se manifesta prin largirea fisurilor corticale c. voalarea sinusurilor prin ingrosarea mucoasei b. intreruperea partiala a conturului peretilor sinusali 430. Claustrofobia d. Care dintre structurile de mai jos sunt in hiposemnal IRM atat in T1 cat si in T2: a. Patologia stancii temporalului d. aparitia de acumulari de tesut strain structurilor cerebrale (metastaze) 433. structuri anatomice fara bariera hematoencefalica c. Sindromul de pierdere globala de substanta cerebrala (atrofia cerebrala): a. Vasele cu flux rapid c.

patratul tensiunii c. difuzie d. grasime c. reverberatie c. Tesutul osos embrionar se intalneste in: a. Zgomotul in imagine sau factorii de perturbare a imaginii sunt dati de : a. ecou b. intensitatea curentului catodic b. cu numarul de mitoze pe unitatea de volum de tesut iradiat 449. Alegeti indicatiile corecte ale examenului IRM in patologia substantei albe cerebrale: a. absorbtie b. Alegeti indicatiile corecte ale examenului IRM in patologia vasculara cerebrala: a. 1540 m/secundă c. muschi b. Viteza ultrasunetelor in tesuturile moi este de aproximativ : a. suspensia de sulfat de bariu 450. diametrul focarului . Tesutul tumoral 440. osificarea sincondrozei b. Zona de contact a doua medii cu impedanta acustica diferita se numeste: a. Trombofeblitele cerebrale 441. Lichidul cefalorahidian e. Leuconevraxita b. Reducerea in amplitudine si intensitate a ultrasunetelor in timp ce acestea străbat un anumit mediu se numeste: a. aerul c. coeficient alfa 446. Sindesmofitul reprezinta: a. numarul atomic al materialului anodei 447. SIDA d. oasele b. atenuare e. Adenoleucodistrofia c. Energia utila a unui fascicol fotonic intr-un tub Rontgen depinde de: a. impedanta c. Grasimea c. Edemul d. Malformatiile arterio-venoase d. sange 445. Radiosensibilitatea biologica a unui tesut este proportionala cu : a. cu numarul atomic al structurilor iradiate c. productii osoase maligne 448. Infarctele cerebrale in momentul producerii c. interfata d. Pe imaginea radiografica urmatoarele elemente sunt de culoare inchisa : a. masa iradiata b. 185000 km/secundă d. Sarcoidoza 442. 3600 cm/secundă b. periostoza maligna 451. Infarctele din sistemul bazilar b. productie osoasa marginala c. os d. Care din urmatoarele tesuturi reprezinta un obstacol major in transmiterea ultrasunetelor: a. osificari heterotope c. 1540000 m/oră 444.41 b. refractie 443. faza initiala a calusului b.

caudala d. contur extern net. care necesita cateterism arterial prealabil 456. Opacitatile masive din cadrul sindromului pulmonar alveolar se caracterizeaza prin: a. densitate mult supracostala b. absenta bronhografiei aerice 461. tumorile mediastinale dense . modificãri de formã c. care se realizeaza prin injectare de contrast iodat in ventricolul drept sau artera pulmonara c. ascensionarea diafragmelor 463. Osteoliza se produce prin: a. In hilul pulmonar drept bronsia primitiva are fata de artera pulmonara o pozitie: a. ecografia Doppler 460. modificãri de evacuare 454. Angiopneumografia este o metoda: a.osteoclazie 453. redistributia vaselor pulmonare spre virfuri c. de explorare a patului vascular functional pulmonar b. modificãri de pozitie b. Ce metode radio-imagistice se utilizeaza pentru diagnosticul specific al tumorilor vasculare hepatice: a. numarul atomic al structurilor traversate d. ventrala 459. Alegeti entitatile patologice care pot da calcificari mediastinale lineare (rectilinii sau curbe): a. Unghiul dintre cele doua bronsii primitive la nivelul bifurcatiei traheei este de : a. radiatia difuzata c. Reconstructia spatiala a imaginii: a. 90-110º 458.42 b. sistematizarea segmentara sau lobara e. activitate crescutã osteoblastica c. utilizeaza material vizual perceput biplane 455. structura relativ omogena c. halistereza b. continuu si convex spre pulmon d. racord in panta lina cu marginea restului mediastinului e. dorsala c. angiografia hepatica selectiva d. 40-70º b. 1/3 457. largirea medistinului supracardiac b. Radiografia toracica in decubit dorsal prezinta fata de cea in ortostatism urmatoarele aspecte particulare: a. 70-90º c. lungimea de unda a fascicolului 452. Aspectul radiologic de “stomac hipoton” cuprinde: a. utilizeaza efectul de acoperire c. Opacitatile tumorale mediastinale se caracterizeaza prin: a. craniala b. intensitate subcostala b. 1/2 c. modificãri de tonus d. scintigrama hepatica cu TC 99 b. ridicarea apexului cordului de pe diafragm d. 2/3 b. contururi sterse d. se efectueaza pe scoarta lobului occipital b. contur intern invizibil 462. structura omogena c. Raportul normal intre diametrul compactei si diametrul total al diafizei in treimea medie este: a. tomografia computerizata cu contrast iodat c.

lobul superior de cel mijlociu b. Care dintre unghiurile costodiafragmatice se proiecteaza pe radiografia de fata sub nivelul de proiectie al cupolei diafragmatice: a. iradiere mai mica b. anevrismele arteriale c. explorare “real time” c. Scizura orizontala dreapta separa: a. oasele b. informatii mai multe d. halucinatie b. cost mai mare 470. se pot asigura debite mari de bolnavi examinati c. formate din arterele circulatiei functionale pulmonare 474. lobul superior de lobul mijlociu 473. Perceptia denaturata a unei realitati existente se numeste : a. lobul inferior de cel mijlociu c. lobul superior de lobul inferior c. timp lung de expunere c. iluzie c. ggl. este de slaba calitate 471. aortico-pulmonari 475. benzi opace b. Care sunt avantajele explorarii radiografice a toracelui fata de cele ale examenului radioscopic: a. aerul c. Microradiofotografia este metoda radiografica prin care : a. paratraheali inferiori drepti c. Scizura oblica dreapta separa: a. chistele hidatice d. ggl. sumatia de planuri d. unghiurile costodiafragmatice anterioare c. corpii straini metalici 466. ateromatoza aortica 464. de grosime descrescatoare dinpre centru spre periferie d. ce se divid dicotomic e. Precizati grupul ganglionar limfatic mediastinal care reprezinta statie de drenaj a limfei pulmonare drepte si a portiunii inferioare a pulmonului stang: a. precarinali b. cost mai mic 469. Care sunt dezavantajele tomografiei plane fata de radiografia toracica standard: a. ggl. lingula de lobul inferior b. cu cat obiectul este mai departe de placa b. 465.43 b. imaginea este obtinuta pe un film 10/10 cm d. nici una dintre cele doua 468. dispuse radial dinspre hiluri spre periferie c. suspensia de sulfat de bariu d. “Desenul vascular” pulmonar reprezinta: a. unghiurile cordio-frenice b. unghiurile costo-diafragmatice posterioare. cu cat diametrul conului de emisie este mai mare 467. cu cat obiectul este mai aproape de sursa c. 200 – 300 ml . lobul superior de cel inferior 472. gusele plonjante intratoracice e. Care este cantitatea minima de lichid pleural care permite obtinerea unei imagini radiologice relevante: a. se obtine o imagine fotografica a unei imagini radioscopice b. iradiere mare b. Pe imaginea radioscopica urmatoarele elemente au culoare deschisa: a. Conform efectului de paralaxa deplasarea imaginii unui obiect in sens invers fata de deplasarea fascicolului este cu atat mai mare : a.

Selectati semnele radiologice pe care le puteti intalni in osteomielita stafilococica in primele 3 saptamani de la debut: a. epifizele b. Amprenta 483. ingrosarea peretelui bronsic. 3 b. 14. care devine vizibil radiologic b. 3 h d. directionarii fascicolului fotonic 485.: a. 4 h 481. lipsa de vizualizare a pliurilor in strat subtire c. Incarcarea cu substanta de contrast a structurilor parenchimatoase hepatice evidentiabila prin tomografia computerizata este caracteristica : a. reducerii incalzirii anodei c. Tractiunea e. Ptoza c. nucleii epifizari d. Necroza aseptica la adulti are ca localizare preferentiala : a. Miscarea de rotatie a anodei este destinata : a. dimensiunile proportional mai mici decat la adult 482. osteoscleroza c. parenchimului hepatic normal b. oase scurte 487. Modificarile elementare de pozitie ale unui segment de tub digestiv pot fi: a. Aspectul radiologic particular al modificarilor bronsiilor in cadrul bronsiectaziilor se defineste prin: a. hematoamelor hepatice vechi d. 11. imagine transonică situată într-o masă hipoecogenă . dispunerea imaginilor inelare de bronsii dilatate in buchete 477. Care din urmatoarele afirmatii de mai jos NU caracterizeaza imaginea radiologica normala a esofagului la sugar: a.4% b. chistelor hepatice c. 4 c.2% 486. Bilocularea d. Cate vene hepatice se varsa in vena cava inferioara: a. 8. Cat este procentul de iradiere medicala din toata cantitatea de iradiere naturala: a. cresterii energiei fotonilor emisi b. 5 478.5 h c. Precizati care dintre masele tumorale intrahepatice de mai jos au perete propriu: a. apozitii periostale 484. demineralizarea b.5 – 2 h b. diafizele c. abcesul hepatic d. 300 – 400 ml c. Timpul normal de evacuare gastrica la sugar este de cca. 2 – 2. sechestrul osos d. aparitia dilatatiilor bronsice sub forma de opacitate inelara c. vizualizarea mai buna a contractiilor pe contur b. 1.5% c. chistele hidatice b. Un calcul situat în vezica urinară apare ecografic ca: a. adenomul c. hematomul 480.44 b. tumorilor hepatice 479. Torsiunea b. 400 – 500 ml 476.

cartilagiu de crestere c. presiunea gazelor din interiorul tubului radiogen 494. de substanţe iodate d. artera pulmonara dreapta 497. cu insuflaţie 490. Strâmtorile fiziologice ale esofagului sunt date de: a. Imaginea radiologica a scheletului membrelor la sugar prezinta: a. divergenta b. nucleu secundar de osificare epifizar b. imagine anecogenă situată într-o cavitate enecogenă d. absorbtia c. In unghiul cardiofrenic lateral drept . evidentiabila la CT d. joncţiunea faringoesofagiană b. exista antecedente de astm bronsic alergic b. creste netitatea imaginii b. nici una din cele de mai sus 499. T3 – T4 b. imagine hipoecogenă situată într-o masă anecogenă c. difuziunea d. “Bronhografia aerica “ este caracteristica : a. sindromului interstitial difuz c. mari imaginea d. testul la substanta de contrast iodata este negativ 492. evidentiabila pe UIV b. prin ingestie de suspensie de sulfat de bariu b. Proiectia bifurcatiei traheei pe radiografia toracica de fata se face la nivelul vertebrei toracale: a. evidentiabila pe RRVS c. gradul de incalzire a filamentului catodic d. T5 – T6 495. retrograd. amprenta aortică c. diferenta de potential dintre anod si catod b. sindromului de invazie alveolara 496. Proiectia radiologica a venei cave inferioare se face : a. Marginea mediala a ferestrei aorto-pulmonare este data de: a. ingestie de substanţe iodate hidrosolubile c. Injectarea i. Fenomenul de atenuare a radiatiilor X are la baza: a. pe sondă enterală e.45 b. sindromului de obstructie bronsica b. emfizemului centro hilar d. exista valori crecute ale creatininei serice c. imagine hiperecogenă cu con de umbră posterioară situată într-o cavitate enecogenă 488. structura chimica a anodului c. hiatusul diafragmatic 493. fina reactie periostala e. absenta imaginii de compacta osoasa 489. a unei substante de contrast iodate ionice pentru obtinerea UIV.v. Litiaza radiotransparenta bazinetala este: a. materializarea 498. aorta descendenta d. evidentiabila ecografic 491. Examenul radiologic al intestinului subţire se poate face: a. amprenta venei azygos d. Cantitatea de electroni accelerati in cimpul electric din interiorul unui tub Roentgen este in functie de : a. administrare i. trahee b.v. metafiza mai lata cu marginea rotunjita d. Rolul grilei antidifuzoare este acela de a : a. este contraindicata daca: a. T4 – T5 c. aorta ascendenta c. reduce iradierea bolnavului c.

40 – 50 de ani d. Arcul mijlociu sting d. Care dintre organele parenchimatoase abdominale de mai jos nu se vad in conditii fiziologice pe radiografia abdominala simpla : a. dispoziţie orizontală . Care tip de radiatii Roentgen au utilizare diagnostica: a.46 b. in caz de stenoze b. Cate circuite de alimentare electrica are un tub radiogen: a. Computer Tomografia d. Omogenitatea opacitatii c. Spatiul pararenal posterior b. Nici una din cele de mai sus 501. Niciunul dintre cele de mai sus 502. Trei 506. ficatul c. Radiatia incidenta b. in caz de spasme prelungite c. Netitatea conturului opacitatii 505. in caz de atonii 507. Pancreasul ca organ extraperitoneal este inclus in unul din spatiile vizibile densimetric: a. Radiografia standard b. Unul singur b. In unghiul cardiofrenic posterior d. colonul 510. esofagul b. 30 – 40 de ani c. Lichid de staza se intilneste la nivelul lumenelor tubului digestiv: a. splina b. Precizati tehnica radiologica in care fascicolul de radiatii are forma unui trunchi de con: a. In unghiul cardiofrenic lateral sting c. ingustarea lumenului esofagului c. 20 – 30 de ani b. rinichii 504. Spasmul cardial produce: a. stomacul c. destinderea lumenului esofagian supraiacent 503. Care dintre arcurile imaginii mediastinale scad electiv ca dimensiuni proportional cu virsta: a. până la pubertate 511. Arcul superior drept b. In unghiul cardiofrenic anterior 500. Doua seriate d. Opacităţile liniare care rămân după dispariţia cartilajului de creştere persistă până la: a. pancreasul d. Spatiul perirenal c. intestinul subtire d. Intensitatea opacitatii b. Radioscopia conventionala c. Nici una din cele de mai sus 508. Doua separate c. Radiatia secundara d. Care dintre segmentele tractului digestiv prezinta in mod normal continut de aer la sugar spre deosebire de adult: a. Spatiul pararenal anterior 509. Care dintre elementele radiologice semiologice de mai jos caracterizeaza notiunea de “structura” a unei opacitati pulmonare: a. Ansele jejunale au următoarele caractere: a. Arcul superior sting c. oprirea tranzitului b. Radiatia reziduala c.

521. sunt aglomerate în pelvis 512. pliuri circulare d. modificări de lungime a osului b. este proiectata inafara liniei interpapilare b. are reacţie periostală c. modificări de grosime a osului d. Dimensiuni peste 3 cm b. mobile la schimbarea pozitiei d. Boselura renala poate fi generata de: a. extensiei leziunii la nivelul muşchilor paravertebrali c. Distributie perihilara d. expresia perfuziei parenchimului renal cu substanta de contrast b. persista pe clisee tardive urografice c. HTA de cauza renala este investigata de regula prin: a. proiectate in patrulaterul Bazy – Moyrand b. Care dintre elementele lumenale de mai jos se proiecteaza pe o imagine axiala in interiorul capului pancreatic: a. prezintă calcificări e. nefrita de iradiere b. intirziata la pacientii cu antecedente alergice 514. Structura neomogena. Care sunt caracterele radiologice specifice ale nodulilor hemosiderotici din pulmonul de staza : a. metastazează 519. Nefrograma este: a. prezenta unui oncocitom c. artera mezenterica superioara d. modificări de forma a osului c. este o tumora litică b. Atrofia prin presiune a osului determina : a. urografie cu proba de incarcare cu apa c. In tuberculoza vertebrala fusul paravertebral este expresia : a. imagistica prin rezonanta magnetica 523. Intensitate mai mare decit a celor din sindromul interstitial obisnuit c. expresia timpului tisular al substantei de contrast c. sparge corticala 520. abcesului rece paravertebral 518. prezenta unei tumori Grawitz d. impune diagnostic diferential cu chistul fistulizat d. presupune existenta unei zone de necroza in parenchim 516. Caracterele osteomului osteoid sunt : a. este o tumoră benignă osteolitică b. vena splenica c. pliuri longitudinale c. proiectate peste coloana vertebrala pe radiografia de profil c. subţiază corticala d. ecografie Doppler b. de aspect muriform 515. infarcte renale 513. Caverna renala are urmatoarele caracteristici : a. scintigrafie renala d. Criteriile radiologice de diagnostic ale condromului sunt : a.47 b. periostoza 517. Osteoporoza este vizibilă pe o radiografie standard la o pierdere de calciu de minim: . prezintă nidus d. vena cava inferioara 522. Calcificarile renale parenchimatoase sunt : a. coledocul b. este o tumoră benignă osteogenica c. absenta in displazia multichistica d. modificării de poziţie a corpurilor vertebrale b.

Plumbul d. tije efilate c. au lungime mare d. 40% 524. zona de saturatie e. Caracteristicile stenozelor maligne esofagiene : a. determina amprente ale sitemului pielocaliceal si ureterului b. întreruperea pliurilor c. II poate fi generata de: a. In mediastinul anterior b. zona de solarizare 530.48 a. 30% d. Colectiile peripancreatice sunt delimitate de: a. 10% b. lingula de lobul superior 533. lacuna cu contur regulat e. sunt scurte e. litiaza vezicala b. sunt de obicei unice 534. Imaginea radiologica a rinichiului la sugar este caracterizata prin: a. se asociaza frecvent cu pensa vasculara 525. zona de proportionalitate c. In mediastinul posterior c. lingula de lobul inferior b. Alegeti elementele chimice folosite pentru fabricarea de substante producatoare de contrast artificial pozitiv in structurile biologice parenchimatoase: a. Pe curba de inegrire a filmului radiografic imaginea obtinuta este utilizabila in scop diagnostic daca se incadreaza in : a. pilierii diafragmactici 529. Scizura oblica stinga separa: a. nuclei secundari d. sunt excentrice c. fibroza retroperitoneala 527. 20% c. Nu se poate preciza 532. pinteni 528. Bariul 531. reflux vezico-ureteral c. axul lung paralel cu coloana vertebrala . Ureterohidronefroza de gr. ţesut embrionar c. Selectati semnele radiologice caracteristice unui sindrom tumoral malign gastric: a. zona debutului saturatiei d. Iodul b. capsulele renale c. convergenta de pliuri b. aspect ”in ciuperca” al cupelor caliceale d. Lipomatoza sinusala renala are urmatoarele caracteristici pe secventele urografice: a. tuberculoza reno-urinara d. Apofizele şi epifizele osoase se formează din: a. lobul superior de lobul inferior c. periost 526. cartilaj de creştere b. lacuna cu contur neregulat d. Calciul c. O tumora mediastinala al carei pol superior depaseste nivelul de proiectie al articulatiilor sternoclaviculare este situata: a. peritoneul posterior d. pragul de reactie b. sunt axiale b. fasciile perirenale anterioare b.

sparg corticala sau compacta c. b. nu au reacţie periostală d. d. Existenţa unor antecedente specifice. O opacitate pulmonara de forma lineara marginita de ambele ei parti de transparenta aerica se numeste: a. diametrul bipolar proportional mai mare decit la adulti (4-4. Între lobii pulmonari pătrund septuri generate de pleura viscerală. sub denumirea de lingula. ambii rinichi la acelasi nivel c. două curburi 539. echivalentul segmentelor lobului mijlociu sting. c. b. cât şi în cea de profil. e. nucleilor epifizari c. lobul mijlociu d. Prezenţa unei hipertransparenţe difuze omogene la nivelul întregului torace. Sunt bine vizualizate atât în incidenţa de faţă. situaţie corespunzător vertebrei L4 d. Scizurile sunt vizibile sub forma unor benzi fine numai atunci când razele sunt perpendiculare pe suprafaţa lor. bine precizat b. Scizura oblică stângă se vizualizează numai în incidenţa de profil. osteoporoza c. Referitor la segmentaţia şi la lobulaţia pulmonară: a. Diagnosticul radiologic al emfizemului subcutanat toracic se bazează pe: a. Bulbul duodenal are în mod normal: a. “Lingula” este: a.). ilustrează integritatea mucoasei b. suma segmentelor caudale ale lobului inferior drept c. intre 1 si 3 minute c. osteoliza 541. pe când cea de partea dreaptă se poate evidenţia în mod normal şi pe o incidenţă de faţă 544. Extinderea leziunilor în zonele limitrofe (cervical. niciuna din cele de mai sus 543. nici una din cele doua 542. lobul superior înglobează.5 corpi vertebrali) e. integritatea lui garantează caracterul malign al unei leziuni 538. iatrogene sau traumatice. Disparitia la nivelul unui os a sarurilor de calciu cu alterarea fara disparitie completa a traveelor cu substrat conjunctiv se numeste: a. opacifiere tardiva a cavitatilor intrarenale d.49 b. se evidenţiază în dublu contrast d. sub 1 minut b. reprezintă conturul lumenului digestiv c. cartilajului de conjugare 536. Selectaţi caracterele lizereului de siguranţă vizibil in explorarea digestiva cu bariu: a. incizuri pe contur 535. Existenţa unor alte acumulări specifice în mediastin sau pleură 545. integrate in economia lobului superior drept d. Revărsatele lichidiene pleurale închistate posterior: a. demineralizare b. dispoziţie oblică dinspre caudal spre cranial c. sufla corticala dar nu o intrerupe 537. c. periostului b. . De partea dreaptă există trei lobi împărţiţi în 10 segmente. abdominal etc. e. dispoziţie oblică dinspre ventral spre dorsal b. Creşterea in lungime a osului se realizează pe baza : a. formate dintr-o singură foiţă pleurală. intre 1 si 5 minute d. Alegeţi criteriile radiologice de benignitate ale tumorilor oasoase: a. structurile moi sunt împinse si infiltrate e. au contur net. În stânga. banda c. contur b. Existenţasemnelor radiografice ale unor eventuale leziuni traumatice toracale. nu este perceptibil radiologic in mod curent 540. segmentul apical al lobului superior b. Timpul nefrografic al urografiei dureaza: a.

Nu siluetează cu marginea anterioară a cordului. Este invadat de tumorile Grawitz T4 d. Asociaza hidronefroza gradul III c. abdominală simplă c. c. Obstructiile ureterale cronice au urmatoarele semne radiologice : a. b. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate? a. d. au peristaltica evidentiabila la UIV 547. CT este metoda de elecţie şi cu cea mai mare fiabilitate diagnostică în evaluarea pancreatitelor acute b. imaginilor de tip hidroaeric c. Hipertransparenţă periferică şi inferioară. Un obiect plan dispus paralel cu razele şi perpendicular pe film se proiectează ca o umbră liniară. ecografia reprezintă metoda de primă intenţie şi de elecţie în evaluarea litiazei biliare d. Radiografia abdominală simplă permite evidenţierea: a. Au indice parenchimatos redus la ½ in treimea medie a rinichiului b. d. d. c. Radiografia de faţă este incidenţa cea mai evocatoare. Proiecţia unui obiect pe filmul radiografic este mai mare decât obiectul. tumori maligne c. Care dintre următoarele principii geometrice de formare a imaginii radiologice sunt FALSE: a. varicelor localizate în fornixul gastric d. e. Încercuiţi afirmaţiile corecte: a. abcesul hepatic este o leziune cu conţinut hipoecogen delimitat de un perete gros ecogen. tumori benigne b. proiecţia lui este mai mărită. grosimea peretelui veziculei biliare nu trebuie să depăşească la examenul ecografic 4 mm b. e. Mediastinul este tracţionat către pneumothorax. c. Nu sunt sistematizate 546. In clasificarea TNM diagnosticul de tumora Grawitz T3a se bazeaza pe: a. Este invadat de tumorile Grawitz T3a c. pot fi examinate prin ureteropielografie retrograda c. Invazia glandei suprarenale 553. Este delimitat anterior de peritoneul parietal posterior b. Este delimitat posterior de fascia Zuckerkandl 552. Invazia spatiului pararenal d. Cu cât un obiect este mai aproape de film şi mai departe de sursă. Excretie intirziata . Absenţa desenului pulmonar în zona hipertransparentă. Bontul pulmonar se află situat central şi paramediastinal inferior. hipoecogene cu întărire posterioară 550. coledocopancreatografia endoscopică retrogradă (ERCP) reprezintă o metodă de diagnostic şi tratament în patologia căii biliare distale 548. Periostoza este modificarea radiologică elementară întâlnită în: a. fracturi d. nu se vad ecografic b. Selectati enunturile adevarate privind spatiul perirenal: a. Ureterele normale : a. d. 551. cu redistribuţie vasculară 549. Un obiect plan situat paralel cu filmul apare mărit şi deformat. Pulmonul controlateral este în hiperinflaţie. Aspectul radiologic standard în pneumothoraxul liber al marii cavităţi pleurale cu cantitate medie de gaz: a. calculii apar sub forma unor imagini rotunde. calcificările pancreatice nu pot fi niciodată vizualizate pe Rg.50 b. Două obiecte suprapuse situate la distanţe diferite faţă de sursă şi faţă de planul filmului se proiectează sumate. coledocul intracefalic pancreatic apare sub forma unei imagini transonice rotunde cu diametru axial maxim de 9 mm c. Invazia hilului renal b. b. infecţii ale osului 554. De profil. Concentratie redusa a substantei de contrast in calea excretorie a rinichiului afectat d. calcificărilor b. Invazia spatiului perirenal c. pneumoperitoneului 555. e. se proiectează peste coloana vertebrală.

Aspectul radiologic al polipilor colonici maligni: a. net conturati diseminati in ambii plamini e. Care din următoarele afirmaţii sunt false: a. plusuri de umplere e. regulat d. Aerul b. b. cea mai bună rezolutie de densitate se obţine cu ajutorul filmului radiografic 565. enterocolita acuta d. variaza ca aspect functie de punctul de plecare c. Inghetarea lor. Segmentul Fowler c. Scara conventionala de densitati computertomografice cuprinde ca densitati de referinta: a. aspect normal c. Grasimea c. Singele d. Care este segmentul pulmonar care lipseste deobicei de partea stinga : a. rezoluţia geometrică se referă la cea mai mare dimensiune a unui detaliu din imagine care poate fi vizualizat ca atare. incizuri c. Segmentul paracardiac d. Metastazele hepatice sunt: a. Segmentul azygos b. Niciuna dintre cele de mai sus 562. Calciul 563. Faza de difuziune tisulara c. Cresterea frecventei (numarului) de unde perstaltice b. Stergerea conturului hemidiafragmului d. Deplasarea mediastinului spre partea sanatoasa 564. ca accentuare a opacitatilor micronodulare in mod difuz bilateral c. Faza vasculara b. neregularitati b. Edemul pulmonar acut se prezinta radiologic : a. sunt situaţi într-un segment rigid 566. Semnele specifice pleureziilor masive unilaterale pe radiografia toracica de fata sunt: a. sunt imagini adiţionale pe conturul colonului b. Largirea spatiilor intercostale b. ca noduli acinari sistematizati intr-un lob b. ca multipli noduli omogeni. minusuri de umplere 560. sunt lacune unice sau multiple c. nici una dintre cele mentionate mai sus 559.51 556. Adincirea incizurilor date de unde . Hiperkinezia gastrica se caracterizeaza prin : a. Nici unul dintre cele de mai sus 561. c. propagare enta dinpre cranial spere caudal c. Care dintre fazele metabolismului substantelor de contrast iodate se foloseste pentru sporirea contrastului computertomografic al tumorilor maligne parenchimatoase: a. ancose d. au contur net. Segmentul apico-dorsal e. Modificarile de contur ale stomacului sunt reprezentate de : a. defect de tehnica radiologica 558. Marginea superioara a opacitatii ascendenta spre peretele toracic c. cele mai rare leziuni inlocuitoare de spatiu hepatice b. nu calcifica niciodata d. ca sindrom alveolar nesistematizat d. Aspectul granulat al mucoasei intestinale la sugar reprezinta : a. rezoluţia în densitate reprezintă diferenţa între densităţile a două structuri contigue la care acestea pot fi percepute separat. Faza de eliminare urinara d. Apa e. au o iodofilie variabila 557. sindrom de malabsorbtie b.

Pentru a obtine o opacifiere mai buna in SPC si ureterala se pot efectua urmatoarele manevre: a. Dezorganizarea SPC 570. ruperea arhitecturii moleculare b. ureterohidronefroza obstructiva veche c. Neurinomul c. modificări de pliuri d. fluorescenta unei substante luminiscente b. stenoza de artera renala d. intensitatea fascicolului c. Teratomul b. de care depind particularitatile operatinale : a. ionizarea unei minicelule de scintilatie .52 d. Nu este influentata de atropinizare 567. glomerulonefrita cronica 568. inconjurata partial de substanta de constrast iodata . penetranta fascicolului e. Meningocelul 575. dehaustrare b. lacune multiple c. Compresie ureterala c. Efectuarea unei urografii minutate. lungimea de unda d. Asociaza pleurezia de la inceput e. pe conturul lateral al duodenului descendent b. Selectati cauzele de rinichi mic unilateral: a. Fragmentarea coloanei baritate prin cresterea amplitudinii e. hipoplazia congenitala b. Care este mecanismul de actiune directa a radiatiilor ionizante la nivel celular ? a. Injectarea a 40 mg furosemit i. Apare pe fond de staza pulmonara cronica b. Dimensiuni renale reduse cu depresiuni de contur b. Imagine lacunara in SPC. Necroza papilara c. Are totdeauna localizare apicala d. Care dintre tumorile de mai jos au sediul de electie in mediastinul posterior : a. Formatiune cu densitate solida si iodofilie intensa la tomografia computerizata c. Calcificari in interiorul patrulaterului Bazy. distanta focar obiect 576. imobila b. pe conturul medial al duodenului descendent c. Modalitatile de receptare a informatiei obtinute prin iradierea unui corp de examnat sunt : a. generarea de substante care actioneaza prin mecansme secundare concordant cu cele de mai sus 577. cromozomilor si enzimelor c. rigiditate 574. actiunea fizica directa asupra unor cristale de scintilatie d. impresionarea directa si luminoasa prin mecansim chimic al unei emulsii fotografice c. pielonefrita cronica e. 572. O tumora uroteliala inalta are urmatoarele caracteristici imagistice: a. Stenoza ureterala d. Imagine ecogena cu atenuare acustica posterioara d. Precizati care sunt parametrii unui fascicol de raze X la emisie. alterari morfologice ale genelor. Infarctul pulmonar rotund : a. Se asociaza cu leziuni nodulare satelite 569. numarul de fotoni emis pe unitatea de suprafata in unitatea de timp b. pe conturul medial al duodenului ascendent 573. Papila duodenala se află : a. Asociaza de la inceput hemoptizia c.v. Bolile inlamatorii colonice prezintă: a. Anevrismele aortei descendente d. Decubit ventral b.Moyrand pe RRVS 571. d. Selectati elementele semiologice imagistice sugestive pentru patologia renala inflamatorie cronica a. efectul celular este direct proportional cu doza utilizata d.

Natura structurilor traversate de un fascicol de raze X. structura histologica d. vechimea filmului(film expirat) b. masa fizica (grosimea) c. electronii d. actiunea involuntara a luminii e. developare prelungita sau la temepratura prea mare d. Care sunt particolele utilizate in cadrul sistemelor de radioscopie televizata pentru transformarea imaginii primare in imagine secundara : a. incalzirea in unitate de caldura (HU) d. expunere cu doza insuficienta c. fotonii b. foliile intaritoare c. gradul de ionizare a mediului ambiant in jurul instalatiei Rx 580.53 578. Care sunt parametrii tehnici ai unui fascicol de radiatie. tensiunea in KV c. intensitatea in mA b. actioneaza asupra radioatiei ncidente prin: a. care pot fi modulati si monitorizati din masa de comanda a unui aparat roentgen : a. Care sunt elementele care pot altera transparenta primara a unui film radiographic cu aparita “voalului”: a. casetele d. miscarea in timpul expunerii 582. densitatea fizica . Accesoriile obligatoriinecesare expunerii diagnostce a unui film radiografic sunt : a. ionii negativi 579. protonii c. timpul in ms e. marimea numarului atomic b. dozmetrele cu camera de ionizare 581. grilele antidifuzoare b.