1

1. Partile componente ale unui generator pentru aparat roentgen sunt: a. Transformatoarele b. Redresoarele c. Temporizatoarele d. Pupitrul de comanda Care sunt elementele metalice ale unui tub roentgen? a. Anodul b. Filamentul catodic c. Piesa de concentrare a catodului d. Peretii tubului RX Care dintre parametrii constructivi ai unei anode de tub Rx influenteaza incalzirea ei: a. Materialul din care este contruita b. Viteza de rotatie c. Panta de inclinare a fetei active d. Diametrul anodei Rolul cupolei unui tub radiogen este: a. Contentia uleiului de racire b. Protejarea mecanica a tubului c. Oprirea diseminarii haotice a radiatiilor in mediul ambiant Interactiunile direct ionizante ale radiatiilor Rontgen cu materia sunt: a. Colisiunea b. Frinarea c. Efectul Compton d. Efectul fotoelectric Alegeti tehnica radiologica cea mai iradianta a. Radiografia pulmonara b. Urografia intravenoasa c. Irigoscopia d. Tomografia computerizata abdominala Precizati care este rolul grilei antidifuzoare in achizitia radiografica a unei imagini radiografice : a. Reducerea iradierii b. Focalizarea radiatiilor c. Reducerea radiatiei secundare d. Cresterea contrastului imaginii Care sunt elementele care determina dimensiunile imaginii obiectului radiografiat fata de original: a. Dimeniunea obiectului b. Distanta obiect film c. Distanta sursa obiect d. Unghiul razei incidente centrale cu planul sau axa obiectului Precizati ce elemente intra in structura derivatilor farmaceutici cu care se realizeaza contrastul artificial pozitiv in radiologie: a. Plumbul b. Iodul c. Cuprul d. Bariul Care dintre modificarile clinice de mai jos se inscru in categoria acuzelor uzuale la administratrea i.v. de substanta de contrast iodata: a. gust metalic b. Rush-ul cutanat c. Colicile intestinale d. Senzatia de caldura generalizata Care dintre structurile de mai jos sunt hiperdense fata de structurile inconjuratoare in examenele CT craniene: a. Calciul b. Tumorile cu contrast c. Sangele proaspat d. Edemul perilezional Ce artere abdominale se pot identifica ecografic a. Aorta b. Trunchiul celiac

2.

3.

4.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

2
c. Artera mezenterica inferioara d. Arterele renale Precizati afectiunea care constituie indicatie de ecografie diagnostica de prima intentie: a. Litiaza urinara b. Litiaza veziculara biliara c. Tromboza de vase porte intrahepatice d. Ureterohidronefroza Selectati tipurile de afectiuni care beneficiaza la maximum de examenul IRM ca examen de prima intentie: a. Tumorile suprarenaliene b. Tumorile pituitare c. Tumorile cardiace d. Tumorile primitive de cai biliare Care este cea mai eficienta tehnica radiologica de punere in evidenta a fetelor sternului: a. Radiografia toracica de fata b. Radiografia toracica de profil c. Computer tomografia d. Radiografia toracica in oblic anterior stg Care vase sanguine determina existenta amprentelor vasculare de pe conturul stg al traheei: a. Aorta ascendenta b. Crosa aortica c. Vena azygos d. Trunchiul brachiocefalic arterial Cite segmente formeaza lobul superior pulmonar sting: a. 3 b. 4 c. 5 Care sunt sectoarele circulatorii vasculare din interiorul parenchimlui pulmonar explorabile radiologic standard: a. Sectorul intramediastinal b. Sectorul hilar c. Sectorul central d. Mantaua pulmonara Care sunt structurile histologice care fac ca alveolele pulmonare sa nu fie structuri terminale: a. Comunicari alveolo-alveolare porii Kohn b. Comunicari intre alveolele si bronsiolele terminale: canalele Lambert c. Ambele concomitent d. Incorecte toate cele de mai sus Care sunt formatiunile arteriale care formeaza marginea anatomica dreapta a mediastinului : a. Crosa aortica b. Trunchiul arterial pulmonar c. Artera subclavie stinga d. Trunchiul brachiocefalic arterial e. Nu exista structuri arteriale pe marginea mediastinala dreapta Care sunt elementele structurale ale mediastinului care beneficiaza de diagnostic cert computertomografic fara contrast: a. Vasele sanguine b. Grasimea c. Ganglionii limfatici calcificati d. Fluidele clare din chiste Care sunt portiunile din aorta vizibile pe radiografia toracica in incidenta postero-anterioara: a. Marginea laterala a Aortei ascendente a. Marginea mediala a portiunii orizontale a crosei b. Marginea mediala a aortei descendente toracice c. Niciuna din cele de mai sus Cum se conecteaza in incidenta de profil proiectia trunchiului arterei pulmonare cu marginea anterioara a ventricolului drept. a. In continuare pe marginea anterioara., artera cranial fata de ventricolul drept b. In continuare pe marginea anterioara artera caudal fata de ventricolul drept c. Nu se conecteaza una cu cealalata pe marginea anterioara a cordului

10.

11.

12.

13.

14.

15.

16.

17.

18.

19.

20.

3
21. Selectati situatiile clinice in care sunt create conditiile de aparitie a bronhografiei aerice a. Edemul pulmonar acut b. Pneumonia franca la debut c. Pneumonia franca la vindecare d. Tuberculoza cavitara. 22. Care este limita de dimensiuni a opacitatilor pulmonare denumite “micronoduli”: a. 1 mm b. 3 mm c. 5 mm d. peste 5 mm 23. Semnele radiologice specifice unor opacitati cu punct de plecare parietal sunt: a. Densitatea mare b. Conturul net si regulat c. Vizualizarea numai partiala a conturului d. Racordul in panta lina 24. Selectati cauzele de ridicare bilaterala a cupolelor diafragmatice a. Obezitatea b. Sarcina c. Ascita d. Expirul 28. Dublul contur al marginii craniale a unei opacitati pleuretice libere se datoareaza: a. miscarilor respiratorii b. pozitiei bolnavului c. decalajului de inaltime intre marginea anterioara si cea posterioara a fluidului d. nici una dintre cele de mai sus 29. Selectati aspectele radiografice specifice pleureziilor interlobare: a. forma lenticularta b. localizarea pe traiectul unei scizuri c. lipsa modificarilor cu pozitia d. alte semne de afectare pleurala la distanta 30. Incercuiti leziunea tumorala hepatica ce prezinta in computer tomografie densitati negative: a. chistul biliar b. lipomul c. hemangiomul d. hiperplazia nodulara focala e. colangiocarcinomul 31. Care este sensul de deplasare al bontului pulmonar intr-un pneumotorax partial : a. Cranial si dorsal b. Caudal si medial c. Caudal si ventral d. Caudal si lateral 32. Care dintre afectiunile de mai jos pot determina dilatatie vasculara poststenotica : a. Stenoza valvulara mitrala b. Stenoza valvulara aortica c. Coarctatia de aorta d. Stenoza infundibulara pulmonara 33. Opacitate masiva, sistematizata lobar, cu bronhografie aerica poate apare in: a. Sindromul alveolar b. Sindromul bronsic c. Sindromul vascular 34. Cel mai fin ca structura compartiment al interstitiului pulmonar, vizibil pe o radiografie standard in incidenta postero anterioara este : a. Compartimentul peribronhovascular b. Compartimentul interlobular c. Compartimentul parietoalveolar 35. Alegeti afectiunile care se manifesta radiologic prin prezenta de micronoduli interstitiali mai mici sau egali cu diametrul de 1,5 mm : a. Infiltratele inflamatorii cu aspect de geam mat b. Metastazele carcinomatoase

4
c. Pneumoconioza d. Hemosideroza primitiva 36.Imaginile directe de sindrom bronsic sunt: a. Ingrosarea peretelui bronsiei b. Cresterea diametrului unei bronsii cu perete ingrosat c. Obstructia unei bronsii cu atelectazie adiacenta d. Disparitia aeratiei bronsiei prin inclocuire cu fluid 37. Care sunt caracteristicile structurale si functionale ale circulatiei pulmonare cu efect in formarea imaginii radiologice. a. Debitul circulator mare b. Presiunea intraarteriala pulmonara mica c. Complianta capilara mare d. Structura musculara sau elastica a arterelor in functie de distanta fata de hil 38. Hipervascularizatia arteriala pulmonara difuza (pletora) apare in: a. Hipervolemie b. Hiperchinezie c. Shunt sistemico-pulmonar d. Fistula arterio-venoasa 39.Semnele radiologice de hipovascularizatie pulmonara difuza bilaterala congenitala sunt: a. Hipertransparenta pulmonara difuza , bilatarala, simetrica b. Desen pulmonar gracil c. Hiluri pulmonare mici, simetrice d. Dilatatie poststenotica a arterei pulmonare 40. Sindromul vascular capilar pulmonar caracterizeaza : a. Emfizemul pulmonar diffuz b. Atelectaziile parcelare c. Fibrozele pulmonare d. Staza pulmonara cronica 41. Nodulii opaci hemosiderotici din staza pulmonara cronica se caracterizeaza prin: a. Foarte numerosi b. Localizati perihilar c. Cu diametrul de maxim 3mm d. Ireversibili in timp 42. Care dintre semnele radiologice de mai jos exprima hipertensiunea vasculara pulmonara anterograda: a. Imbogatirea desenului vascular apical b. Amputarea perihilara a benzilor vasculare c. Marirea de volum a hilurilor pulmonare d. Dilatatia de Artera pulmonara 43. Care este diametrul limita inferior al al unui nodul izolat malign pulmonar : a. Sub 3 cm b. 5 cm si peste c. 7 cm si peste d. Nu exista corespondenta volum/etiologie. 44. Selectati semnele radiologice pulmonare ale sancrului de inoculare tuberculos: a. Intensitate mica b. Localizare predominenta in lobul inferior drept c. Cu adenopatii hilare d. Cu benzi de limfangita 45. Semnele carecteristice infarctului pulmonar sunt: a. Forma rotunda b. Localizarea bazala dreapta c. Semne de staza venoasa cronica d. Asociaza hemoptizia e. Reactie pleurala de la inceput 46. O cavitate intraparenchimatoasa pulmonara cu pereti grosi, cu contur intern neted , cu leziuni satelite si bronsie de drenaj este: a. Abces pulmonar cu germeni piogeni evacuat b. Chist hidatic evacuat partial c. Caverna tuberculoasa deterjata d. Cancer pulmonar necrozat

5
47. Care dintre afectiunile de mai jos se manifesta prin cavitati pulmonare multiple cu pereti subtiri: a. Bula de emfizem b. Displazia emfizematoasa c. Polichistoza bronsica congenitala d. Niciuna dintre cele de mai sus 48. Care dintre tipurile de leziuni mediastinale de mai jos beneficiaza de diagnosticul cert computer tomografic cu contrast i.v.: a. Lipoamele b. Chistele c. Vasele sanguine d. Adenopatiile calcificate 49. Care dintre tumorile de mai jos sunt localizate in mediastinul antero+inferior a. gusa plonjanta b. timomul c. lipomul d. chistul pericardic 50. Marirea opacitatii cardiopericardice prin prezenta de lichid pericardic se caracterizeaza prin: a. Marirea predominent in sens transversal b. Unghiuri cardiofrenice obtuze c. Absenta pulsatiilor pe contur d. Modificari de aspect cu pozitia 51. Marirea de volum a atriului sting se materializeaza prin semne radiologice de modificare a contururlui cardiac . In care dintre directiile spatiuli marirea nu are corespondent a. Posterior b. Lateral stg c. Caudal d. Cranial 52. Care dintre semnele radiografice de mai jos exprima marirea de volum a ventricolului sting: a. Ascensionarea apexului cardiac pe radiografia PA b. Lateralizarea spre stinga a arcului inferior sting al cordului c. Deschiderea unghiului cardiofrenic sting al cordului d. Depaseste dorsal punctul de intersectie al diafragmului cu vena cava inferioara 53. Marirea careia dintre cavitatile cordului determina in mod particular dilatatia tranversala cu etalarea cordului pe diafragm: a. Atriul stg b. Ventricolul stg c. Ventricolul dr d. Atriul drept e. Crosa aortica 54. Care dintre segmentele aparatului circulator toracic umple prin dilatatie spatiul retrosteranl inferior: a. Aorta ascendenta b. Trunchiul arterei pulmonare c. Ventricolul sting d. Atriul drept e. Ventricolul drept 55. Care este segmentul aortic care nu se vizualizeaza nici macar partial pe radiografia toracica de fata dura: a. Aorta ascendenta b. Crosa aortica c. Aorta descendenta 56. Ce cavitate conexa atriului sting apare marita in stenoza mitrala ? a. Ventricolul sting b. Artera pulmonara trunchi c. Urechiusa stinga d. Aorta ascendenta 57. Care sunt modificarile radiologice specifice insuficientei mitrale: a. Staza pulmonara discreta b. Marirea foarte accentuata a atriului sting c. Marirea de volum a ventricolului sting d. Dialatatia de aorta ascendenta

Stenoza valvulara aortica d. Examinarea rapida in dinamica deglutitiei d. a. Absenta butonului de la locul sau normal b. Depistarea determinarilor secundare hepatice d. Traheea deplasata spre stinga c. Explicati mecanismul creerii de contrast pozitiv de catre suspensia de sulfat de bariu. Distanta de parcurs de la foton la calculatorul program. Pseudoanevrismul postraumatic de aorta 62. Coarctatia de aorta b. C6/T12 . A fluxurilor sanguine pe vase 69. nemiscibila cu apa c. Stenoza mitrala cu plaman sarac fara semne de staza pulmonara apare in : a. Stenoza valvulara pulmonara 59. Semnele radiografice ale dextropozitiei de Aorta : a. Decolarea unei placi de aterom 64. Cresterea absorbtiei radiatiilor b. Stenoza mitrala cu atriu sting locuit. Anevrismnul de aorta d. Ulceratie ateromatoasa d. Viteza fotonului Roentgen b. Incidentele oblice c. Care valvulopatie se manifesta cu puls hilar pulmonar: a. Stenoza mitrala cu insuficienta tricuspidiana concomitenta c. Tetralogia Fallot c. Disectia de aorta c. Tractului digestiv b. 65. Disectie de aorta c. Cu viteza de sedimentare mare d. Emfizemul pulmonar 61. 60. Examen de mucoasa in strat subtire la finele examenului propriu-zis 67. Stenoza mitrala b. Care dintre afectiunile de mai jos dau dilatatie partiala limitata de aorta descendenta toracica a. Monitorizarea post-terapeutica a lor c. Insuficienta aortica d. Proiectarea metamerica a orificiului Killian si a cardiei este : a. Intensitatea quantei de lumina emisa de cristalul de scintilatie c.Indicatiile de utilizare ale computer tomografiei in patologia digestiva sunt: a. Amplitudinea curentului generat in fotomultiplicator d. Organelor parenchimatoase abdominale c. Scheletului osos abdomino-pelvin d. Stenoza mitrala cu defect septal atrial asociat b. De catre o substanta inerta chimic. Care adera de mucoasa digetiva fara sa se absoarba 66. Care dintre afectiunile de mai jos evolueaza cu aspect de cord mic sau de dimensiuni normale : a. Doua amprente vasculare pe marginea dreapta a traheei d. Insuficienta trcuspidiana c. Anevrism trombozant de aorta b. Stenoza mitarala cu insuficienta tricuspidiana consecurtiva d. Semnul faldului intimal la examenul CT al aortei cu contrast caracterizeaza: a. Studiul traectului si permeabilitatii unor axe vasculare 68. C7/T12 b. Consistenta semisolida a SO4Ba b. Ecografia este indicata in diagnosticul afectiunilor : a. Buton aortic pe marginea dreapta a mediastinului 63. Care este elementul principal care sta la baza achizitiei unei imagini digitale: a.6 58. Depistarea si stadializarea tumorilor organelor parenchimatoase b. Ce are particular examenul cu sulfat de bariu al esofagului. Adenopatiilor intra sau extraperitoneale e. a. Decelarea de colectii fluide intraperitoneale e. Pericardita constrictiva b.

Reactia la tratamentul antispastic e. Gradul de repletie a stomacului 74. Tonicitatea peretelui gastric b. Fornix/2-3 unde b. Hiperchinezia unui segment de tub digestiv se traduce prin : a. Unghiul Treitz d. Diametru maxim in portiunea toracala c. Peristaltica stomacului apare sub forma : a.Duodenul descendent si cel ascendent au rapoarte directe cu : a. Unghiul hepatic c. Bulbul b. Nivelul orizontal al partii opace a suspensiei baritate d. Duodenul ascendent. Diferenta dintre spasm si stenoza unui segment digestiv se defineste in functie de : a. Care este semnul cert ca radiografia unui stomac in repletie este efectuata in ortostatism: a.da/mica curbura. Artera mezenterica superioara 77. Ansele jejunale verticale si cele ileale orizontale b. Tot conturul extern al doudenului D2 76. Incidenta radiografiei in ortostatism sau decubit c. Nu se vizualizeaza niciodata in repletie completa 71. Cum variaza dimensiunile diferitelor zone topografice ale esofagului in repletie completa : a. Genunchiul inferior c. Glanda suprarenala stinga c. Ansele jejunale orizontale si cele ileale verticale 78. Sigmoidul si rectul 79. Aorta d. Marea curbura. Cresterea numarului de unde peristaltice b. Vizualizarea chineticii pe mica curbura c. Colonul transvers d. Dilatatie ampulara suprafrenica d. Stergerea reliefului mucos c. Precizati cum apar orientate ansele jejunului si ileonului : a. Aspectul reliefului mucos 80. Marea curbura /3-4 unde c. Alegeti portiunile fixe ale duodenului: a. Adincirea undelor peristaltice d. Precizati portiunile fixe ale colonului: a. Fata viscerala a splinei c. Evacuarea accelerata a segmentului digestiv e. Toate ansele orizontale indiferent de regiune c. Autoplastica mucoasei gastrice depinde de : a. 72.nu 75. Staza persistenta in segmentul afectat . Diametru redus in regiunea cervicala b. Lungimea ingustarii c. Pancreasul b. Substanta baritata la polul distal al stomacului b. Cecul si colonul ascendent b. Rinichiul sting d. Localizarea ingustarii b. Vena cava inferioara e. Niciunul dintre cele de mai sus. C7/T11 70. Selectati rapoartele anatomice ale fetei posterioare a stomacului: a. Mica Curbura/3-4 unde d. 73.7 c. C6/T11 d. Pancreas b. Caracter tranzitoriu sau definitiv d. Colonul descendent e. Starea de contractilitate a muscularis mucosae d.

Continutul opacitatii centrale poate fi neomogen. Hipertrofia pliurilor b. Forma este rotund ovalara d. Sunt situate in axul segmentului afectat d. Laturile unghiului sunt rectilinii c. Are de obicei contur net c.8 81. Peretele lumenului in zona de insertie are mobilitatea pastrata 91. Aspectul radiologic al unei nise in incidenta ortograda : a. Aspectul radiologic al lacunei benigne implica: a. O forma triunghiulara cu baza in lumenul digestiv b. Are o forma ascutita in unghi b. Pliurile mucoasei sunt convergente spre nisa e. Convergenta de pliuri e. Lumenul restant este ingustat 85. Depaseste limita peretelui digestiv b. Au contururi regulate rectilinii c. Aparitia unei opacitati mediastinale inferioare cu sau fara nivel hidroaeric c. Deformeaza o portiune din contur fara sa-l intrerupa b. nu sunt intrerupte e. Hernierea stomacului prin hiatusul diafragmatic al esofagului se materializeaza prin : a. Diverticulii digestivi de pulsiune : a. Incizura se deosebeste de ancosa unui lumen digestiv: a. Existenta unui esofag mai scurt decit normal d. Atrofia pliurilor c. Are caracter definitiv 86. Sunt legati de lumenul principal printr-un pedicol d. Pliurile de mucoasa pot fi sau nu convergente spre leziune dupa natura leziunii d. Sunt scurte b. Apar localizati pe orice segment digestiv. Inel semiopac concentric cu conturul opacitatii centrale = edem perilezional c. Opacitate centrala data de substanta de contrast din nisa b. Dezorganizarea de pliuri . Alungirea segmentului b. Continutul poate fi omogen sau neomogen 87. Este o fornatiune protruziva in interiorul lumenului digestiv adiacent b. Elemente semiologice radiologice specifice nisei benigne sunt: a. mai frecvent pe esofag e. Pliurile mucoase sunt impinse si deplasate e. Pliurile sunt deplasate . Nisa este circumscrisa de un inel transparent (edemul perilezional) d. Care dintre modificarile de mucoasa de mai jos caracterizeaza afectiunile digestive maligne: a. Apar de regula pinteni si semitonuri d. Selectati caracterele radiologice ale unei amprente asupra unui lumen digestiv: a. Pot fi multiple c. Suprafata locului de implantare este totdeauna mai mica decit adincimea nisei c. Diverticulii digestivi de tractiune prezinta : a. Intreruperea pliurilor d. Pozitia sinuoasa c. Ascensionarea unui segment gastric cu migrarea in torace b. Detritusul necrotic determina neregularitati ale fundului nisei. Dolicosegmentul de tub digestiv se defineste prin: a. 89. Contururi regulate 83. Au forma rotund ovalara c. Stergerea reliefului mucos al segmentului gastric herniat 82. Continutul este omogen 88. Se umplu si se evacueaza complet d. Apare pe ambele contururi ale unui lumen d. Orificiile de intrare si iesire din stenoza au forma de pilnie 84. Caracterele radiologice ale unei stenoze benigne de segment de tract digestiv sunt: a. 90. Stergerea mucoasei d. Nu deplaseaza segmentul de tract digestiv c. Sunt imagini aditionale de plus de umplere b.

Densitate fluida b. Gust metalic in gura e. Cefalee d. Alegeti indicatiile corecte de explorare CT cu contrast a splinei: a. Diagnosticul splinei de staza e. Imagistica prin rezonanta magnetica 100.Alegeti entitatile patologice care pot da calcificari hepatice: a. Radiografia abdominala simpla b. Hidatidoza 94. Alegeti locul de electie de injectare cu contrast pentru realizarea unei portografii directe : a. Precizati care dintre simptomele de mai jos se incadreaza in categoria accidentelor minore sau reactii adverse medii la administrarea i. Care dintre categoriile de substanta de contrast iodate de mai jos dau cea mai mica rata de reactii adverse: a. 2 93.v. Colangiografia percutana b. Diagnosticul splinelor accesorii sau reziduale postoperatorii c. Greata b. Ecografia c. 101. Transparietala abdominala venoasa mezenterica 97. Calcificarile parietale e. Colangiografia preoperatorie d. 1 b.9 92. Limitele imprecis conturate c. Care sunt caracterele CT specifice chistului hidatic: a. 3 c. Precizati metodele radiologice de explorare directa a cailor biliare: a. Cu priza de contrast precoce d. Colangiografia postoperatorie pe tub Kher. Transjugulara retrograda c. de contrast iodat: a. Eruptiile cutanate c. Absorbtia contrastului in intestin b. Hemangioamele e. 99 Care este metoda imagistica de baza pentru diagnosticul calcificarilor intrapancreatice: a. Diagnosticul pozitiv si diferential de organ b. Care sunt factorii de care depinde calitatea unei colangiografii orale ? a. Computer tomografia d. Transhepatica b. Chistele esentiale d. Substantele ionice b. Coledocopancreatografia endoscopica retrograda(ERCP) c. b. Capacitatea de preluare activa a contrastului de catre ficat c. Absenta iodofiliei 96. Substantele iodate liposolubile 102. Aspectul de membrana proligera decolata d. Permeabilitatea canalelor biliare intra si extrahepatice d. Abcesele parazitare vindecate c. Cu leziuni asociate de ciroza hepatica sau dilatatie de cai biliare 95. Substantele nonionice monomerice c. Substantele nonionice dimerice d. Granuloamele postinflamatorii b.Cite segmente orientate orizontal are lobul sting hepatic: a. Aspectul de vezicule fiice c. Concentratia de iod in bila 98. Diagnosticul formatiunilor localizate intrasplenice d. Trans-splenica d. Hipotensiune . Diagnosticul pozitiv computer tomografic de tumora hepatica implica urmatoarele semne a. Imagine rotund ovalara cu densitate si iodofilie mai mici decit ale parenchimului hepatic inconjurator. Diagnosticul limfoamelor cu determinare splenica .

Inalta c. Polichistoza renala b.10 103. Joasa b. Tumori maligne c. 5 minute d. Anomalii arteriale in hilul renal . Precizati nonindicatiile de explorare urografica: a. Conturul policiclic al rinichilor la copil sub 5 ani se considera dat de : a. unilateral cu contur neted apare in: a. Tumora Wilms d. Care sunt strimtorile fiziologice ale ureterelor: a. Insuficienta renala acuta b. Stadializarea tumorilor si monitorizarea postoperatorie c. 1 minut b. Necroza papilara d. Pina la disparitia substantei de contrast din sistemul pielocaliceal contralateral. Obstructia ureterala de cauza neprecizata UIV 106. Boala Cacchi – Ricci e.Care este intervalul de timp limita intre timpul nefrografic si cel pielografic in urografia intravenoasa: a. Litiaza ureterala radioopaca c. 113. Reflux vezico-ureteral b. Directa d. Ureter retrocav e. Vasculare hilare b. Tuberculoza renala d. Colica renala d. Depistarea si caracterizarea morfologica a maselor tumorale vezicale b. Absenta vizualizarii unui rinichi in lomba e. Jonctiunea pieloureterala b. Rinichiul de dimensiuni reduse. Precizati etiologia posibila a calcificarilor renale lineare rectilinii sau curbe: a. Intestin cu resturi alimentare si fecale 105. Portiunea intramurala vezicala 109. 3 minute c. 1 ora b. nu exista un timp standardizat 104. 2 ore c. Tumorile uroteliale inalte d. Indicatiile de utilizare a pielografiei directe : a. Chiste hidatice d. Indicatiile explorarii computer tomografice in patologia urinara : a. Intersectia cu vasele iliace c. Cite feluri de ectopie renala cunoasteti? a. 30 minute d. Insuficienta renala cronica c. Hipoplazia renala congenitala b. Traumatisme renale cu hematurie b. Lobulatie fetala c. Rinichi dublu unicapsular 108. Ureterocel c. Selectati cauzele malformative de dilatatie a sistemului pielocaliceal a. Litiaza urinara radiotransparenta 107. Leziuni inflamatorii incerte pe UIV e. Incrucisata e. Rinichiul ischemic cronic c. Cu fuziune 111. Nefrita radica 112. Abcesele renale d. Nefrocalcinoza 110.Evaluati in timp entitatea de “rinichi mut” urografic: a.

Demineralizare b. Care dintre imaginile radiologice de mai jos se incadreaza in categoria “osteoliza” a. Selectati modificarile osoase care apar in osteomalacie: a. Scintigrama renala c. Caverna tuberculoasa c. In jurul virstei scolare c. Caria osoasa d. Care dintre modificarile elementare ale osului se exprima prin modificari de forma a. Imagistica prin Rezonanta Magnetica b. Radiografiile osoase simple d. Fetei interne a compactei d. Hiperostoza d. Limita de virsta pina la care trebuie sa se realizeze sudarea nucleilor epifizari cu diafiza este: a. 116. Scintigrama cu Tc 99 difosfonat e. Nefrograma palida de partea sanatoasa d. Ecografia d. Care dintre formatiunile aditionale de mai jos comunica direct cu caile urinare? a. Angiografia selectiva renala 117. Lacuna osoasa centrala b. Rezorbtie osoasa circumscrisa b.11 114. Computer Tomografia c. Exostoza 121. Alterarea structurii spongioasei unui os in sensul: reducerea opacitatii. Alegeti metoda radioimagistica de electie pentru diagnosticul si stadializarea carcinomului renal(Gravitz) a. Eroziunea osoasa e. Computer Tomogafia e. Urografia intravenoasa b. Intirzierea eliminarii contrastului pe partea sanatoasa c. 2 b. Intensitate redusa a contrastului in caile urinare bilataral e. Nefrograma de partea bolnava persistenta de ordinul orelor. Selectati modificarile functionale urografice din sindromul obstructiv urinar superior unilateral: a. Intre 16 si 22 de ani 120. 5 119. Oedostoza b. reducerea grosimii traveelor. In primul an de viata b. Chistele parapielice d. Arteriografia periferica 118. Alegeti metoda diagnostica de baza in diagnosticul pozitiv al metastazelor osoase a. cresterea areolelor osoase si aspect fasciculat al compactei reprezinta : a. Periostoza c. Scoliostoza c. 3 c. Necroza papilara e. Osteoporoza c. In jurul virstei de 12 ani d. 4 d. In ce stadiu N se incadreza adenopatia hilara renala contra-laterala dintr-o tumora Gravitz: a. Striuri Looser . Diverticolul caliceal b. Fetei externe a compactei c. Combinatia dintre primele doua e. Osteoliza d. Hematomul intraparenchimatos post-traumatic 115. Spongioasei epifizare b. 122. Toate 3 combinate. Endostoza apare localizata la nivelul: a. Corticalei 124. Amprenta osoasa 123. Absenta secretiei de contrast pe partea bolnava b.

Morfologia sistemului pielocaliceal normala . prezinta in primele doua luni de viata un mic reflux gastro-esofagian 131. Care este diferenta dintre rinichiul miniatural si rinichiul hipoplazic: a. Localizarea de electie la metafizele oaselor lungi b. Calibrul arterelor intrapulmonare egal pe toata aria de proiectie a fiecarui pulmon d. Alegeti categoriile de semne radiologice pe care le intilniti in osteoartrita tuberculoasa a. Hipotonoie c. nu se vizualizeaza contractii pe contur d. Deformare a nucleilor epifizari e. Modificari de structura mixte ale zonelor metafizare 133. traiect de fractura identic celui din momentul producerii fracturii b. Arcuri costale posterioare orizontalizate b. apare ca banda transparenta mediastinala fara contrast b. Pozitia ectopica a rinichiului miniatural fata de pozitia normala a celui hipoplazic. . Deformari osoase 125. Demineralizare b. Cele doua ramuri mandibulare sunt separate de o banda clara d. d. Interior poliseptat d. Functia renala normala in rinichiul miniatural fata de opacifiere tardiva sau rinichi mut in rinichiul hipoplazic c. Niciuna dintre cele de mai sus 134. Mediastin ingustat c. Sinusurile craniene apar esalonat. Particularitatile aspectului radiologic toracic la copil sunt: a. nu se vizualizeaza pliuri de mucoasa c. dimensiuni si structura normale cu largirea traiectului de fractura 126. Bifurcatia traheei proiectata la nivel T3 e. intreruperea corticalei 129. Lizereu osteosclerotic la polul inferior 128. Nucleii de osificare asimetrici la oasele pereche e. cel sting situat mai cranial 130.12 c. Hiperchinezie b. Viscerocraniul este proportional mai mare fata de neurocraniu b. Fragmente fracturare demineralizate la extremitati si largirea traiectului de fractura fata de cel initial c. Fracturi in lemn verde d. Hemidiafragme decalate invers decit la adult. Craniul copilului este diferit de cel al adultului: a. Osteoliza c. Osteoscleroza d. Reducerea progresiva a spatiului articular 127. Specificati care dintre modificarile functionale de mai jos insotesc stenoza hipertrofica de pilor : a. Reflux gastro-esofagian d. Fragmente fracturare osteoporotice. redusa ca dimensiuni in rinichiul miniatural fata de modificari morfologice de dimensiuni si orientare ale calicelor in rinichiul hipoplazic b. infiltrarea si densificarea structurilor moi b. Suturi cerebrale supranumerare b. Aspectul radiologic normal al esofagului la copil implica : a. Selectati afirmatiile corecte asupra modificarilor radiologice din faza initiala inflamatorie de vindecare a unei fracturi: a. incluzii osoase in modificarile de structuri moi c. Fragmente fracturare de forma. la sugari nu exista decit cele maxilare 132. Sufla si intrerupe de regula corticala c. Care dintre semnele radiologice de mai jos NU corespunde aspectului de chist osos esential: a. Care dintre modificarile de mai jos se incadreaza in limitele normalului: a. Nucleii de osificare supranumerari la oasele membrelor d.Alegeti semnele corecte de osteosarcom osteogenic: a. Contururile nete si regulate in rinichiul miniatural fata de aspectul polilobat al rinichiului hipoplazic. Anterolistezis vertebral C3-C4 c. In primul an de viata se vad fontanelele c.

se pot examina: a. Selectati leziunile care dau hipodensitate spontana fata de tesutul cerebral la examenul computer tomografic fara contrast: a. Deplasarea lateral si cranial a nucleului epifizar d. a. Intreruperea arcului cervico – obturator b. extensia in partile moi paravertebrale . Diafiza are structura modificata prin prezenta de lacune gomatoase e. evaluarea leziunilor plurietajate c. ale coasei creierului d. Incarcarea cu contrast iodat a unei leziuni cerebrale se datoreaza: a. apofiza spinoasa a axisului e. Calcificarilor d. timp de examinare lung b. Pe radiografia de fata a segmentului atlo-axoidian al coloanei vertebrale. Predominent la oasele scurte si cele late c. 142.13 135. Localizare poliostica b. unei malformatii vasculare c. unei tromboze venoase profunde b. Este frecventa reactia periostala lineara 137. Reducerea unghiului de inclinare a plafonului acetabular c. unei hipervascularizatii tumorale d. Prin foramen ovale d. Prin fantele sfenoidale c. zonele de hiposemnal/negru corespund : a. Angajarile intracerebrale sunt de mai multe tipuri. ale glandei pineale b.Limitele examenului IRM sunt date de : a. Prin foramen magnum e. Aerului c. sangele proaspat b. condilii occipitali b. evidentierea semnelor de suferinta medulara e. absenta de vizualizare a calcificarilor d. Necrozei 143. Sub coasa creierului b. diagnostic precoce b. ale vaselor arteriale e. Selectati pe cele corecte. pierdere neuronala prin leziune ischemica c. ale plexurilor coroide c. nici uneia dintre cele de mai sus 140. apofizele transverse ale atlasului c. Sifilisul osos la sugar prezinta: a. Avantajele explorarii IRM fata de CT a leziunilor inflamatorii vertebrale: a. Selectati semnele radiologice corecte de luxatie congenitala de sold: a. edemul e. extensia in spatiul epidural d. rezolutie spatiala inferioara CT c. Lateralizarea axului diafizar 136. Pe oasele lungi are localizare metafizara d. Lichidului cefalorahidian b. ale nucleilor bazali 138. Prin voletul cranian post operator. Selectati calcificarile intracerebrale normale: a. demielinizare d. alterarii barierei hematoencefalice e. arcurile anterior si posterior ale atlasului 139. necroza 141. In ponderatie T1 la examenul IRM. corpul axisului si apofiza odontoida d. necesitate de utilizare de echipamente nemetalice pentru operatiunile conexe 144.

Radiografia pulmonara cu regim standard c. Cupru 149. Maduva osoasa c. Carbon c. Frisonul d. Dimensiunea granulului de bromura de argint b. Emulsia fotografica pe ambele fete ale filmului c.Alegeti tesutul cel mai radiorezistent: a. Lungimea cablului c.Alegeti cea mai putin iradianta tehnica radiologica: a. : a. Uleiuri iodate cu injectare directa . Prin inclinarea razei incidente centrale b. Supape cu vid 146. Pielea b.14 145. Piesa de concentrare 147. Coliziunea b. Eruptiile cutanate c. Prin reducerea distantei focar-film 154. Aluminiu d. Efectul de materializare 150. Cite tipuri de redresoare cunoasteti: a. Materialul din care este construit cablul 148. Anodul c. Senzatia de caldura generalizata 156. derivatii iodati d. Redresoare cu dublu circuit c. Hidrosolubile cu metabolizare integrala d. Efectul Compton d. Hidrosolubile cu eliminare urinara b. Redresoare uscate b. apa b. Catodul b. Prin inclinarea planului in care se afla obiectul c. Diametrul cablului b. Tomografia computerizata e.Care dintre semnele clinice de mai jos definesc o intoleranta minora sau medie la contrast iodat injectat i. Hidrosolubile cu eliminare biliara c. Franarea c. aerul c. Spectrul de sensibilitate albastru sau verde 153. Tomografia plana 152. Peretele tubului d.v. Radiografia pulmonara cu raze dure b.Cate forme farmacologice de substante de contrast iodate cunoasteti: a. Plumb b. Greata b.Alegeti elementele care contribuie la calitatea filmului radiografic: a.Filtrele amplasate la iesirea din tub sunt confectionate din: a. sulfatul de bariu 155.Care dintre parametrii unui cablu de alimentare a unui aparat Rx influenteaza valorile curentului primar: a. Efectul fotoelectric e. Osul 151.Precizati care dintre elementele de mai jos se utilizeaza ca substante de contrast artificial: a.Piesa generatoare de fotoni Rontgen a unui tub RX este: a.Interactiunile indirect ionizante ale radiatiilor Rontgen cu materia in cadrul radiologiei diagnostice sunt: a. Radiografia coloanei vertebrale lombare d.Cum se obtine departajarea pe imaginea radiografica a doua obiecte suprapuse cu imagine sumata: a. Miocardul d.

Alegeti formatiunile anatomice care beneficiaza de explorarea IRM: a.Care elemente anatomice delimiteaza loja Baretty: a.: a. Adenopatii 162. Atriul dr d. Art. Venele suprahepatice d.Precizati afectiunile in care ecografia diagnostica reprezinta un gest inutil: a. Vena cava inferioara b. Vena mezenterica superioara d. Esofagul d. 4 c.Care sunt elementele vasculare continand sange neoxigenat vizibile pe marginea stanga a mediastinului: a. Canalele alveolare 165. Colul costal c. Cranio-caudal c. Nici una dintre cele de mai sus 167. Aorta ascendenta c. Ventricolul stg 168. Vena cava superioara c. Bronsiola respiratorie b. intercostale in obstructia de artera subclavie c.Care sunt cele mai caudale cavitati cardiace: a. Nici una dintre cele de mai sus. Vena cava superioara b. Art.Cate segmente formeaza lobul superior pulmonar dr. Dinspre lateral spre median 164. Tumoretele nervoase din boala Recklighausen d.Precizati care sunt elementele anatomice ale capului coastei care realizeaza articularea cu vertebrele: a. Capul costal b.Care este cea mai mica structura pulmonara cu functie eminamente de conducere: a. Nici una dintre cele de mai sus 166. 5 163. Litiaza vezicala urinara c.Care sunt elementele anatomice mediastinale fixe utilizate la quantificarea maririlor ventricolului sting: a. Artera pulmonara d. Ventricolul dr c. Vena cava inferioara . Litiaza coledocului distal b. Atriul stg b.Amprentele multiple pe marginea arcurilor costale posterioare pot fi date de : a. Dinspre medial spre lateral d. Nici una dintre cele de mai sus 161. Caudo-cranial b.Modificarile vasculare din cadrul redistributiei vasculare pulmonare progreseaza din aproape in aproape: a. Artera pulmonara stinga b. intercostale in CoAo b. Traheea d. Tuberculul costal d. Esofagul e. Chistele intraparenchimatoase pulmonare d. Vena porta c. Pulmonul aerat 160. Venele renale 158. Vena azygos c. Vena cava superioara b. Caile urinare c.15 157. Bronsiola terminala c. 3 b. Caile biliare b. 159.Ce vene abdominale se identifica ecografic: a.

Atelectazia completa a unui plaman c. calcificarile d. Stenoza aortica c.Selectati modificarile radiologice normale ale aspectului radiologic al toracelui in inspir: a. rezonanta magnetica cu secvente de colangio-RM 176.Selectati caracterele radiologice ale nodulilor acinari: a. embolia pulmonara unilaterala c. articulata cu apofiza transversa C7 172. Pneumotoraxul sufocant cu supapa d. atelectazia plamanului sau a unui lob b. hepatomegalia 173. hemoragiile 171. ascensionarea cupolelor diafragmatice 170. Tromboza unilaterala de artera pulmonara b. Pericardita exsudativa 178. orizontalizarea coastelor b. radiografia abdominala pe gol c. largirea spatiilor intercostale 175. formata numai din arc posterior si eventual lateral c. cresterea transparentei pulmonare d. Emfizemul d.Metoda cu randamentul diagnostic cel mai bun in evaluarea obstructiei biliare distale cu substrat litiazic este reprezentata de: a. colangiografia transhepatica b. Contur net b. abcedarile c. Pleurezia libera c. Emfizemul compensator pulmonar unilateral 177. lungimea mai mica decit coasta 1 b. Stenoza mitrala b. emfizemul pulmonar d.Alegeti carcaterele radiologice ale unei coaste cervicale: a.Aspectul radiografic de torace nelocuit fara nici o structura radioopaca in aria de proiectie a unui hemitorace caracterizeaza : a. Tetralogia Fallot d. cu extremitatea anterioara flotanta d. ecografia abdominala d. modificarea cu pozitia c.Care dintre afectiunile de mai jos pot evolua cu cord radiologic normal ca dimensiuni si configuratie : a. Contur sters d. necrozele b. Potential de confluenta in timp 179.Opacitatile din sindromul interstitial indiferent de tipul lor se caracterizeaza prin: a.Alegeti criteriile de diagnostic pozitiv ale pleureziilor franc lichidiene: a.Care dintre aspectele de mai jos sunt incriminate in geneza termenului semiologic de “structura neomogena” a unei opacitati pulmonare: a. Dimensiuni sub 3 mm b. Lipsa sistematizarii c. Lipsa bronhografiei aerice d.Selectati cauzele de ridicare unilaterala a unui dom diafragmatic: a. ascensionarea si orizontalizarea cordului c. Forma rotund ovalara c.Care afectiuni pleurale sau pulmonare realizeaza deplasarea mediastinului spre partea bolnava: a. Pahipleurita 174. Atelectazia b.16 169. computer tomografia e. localizarea in sinusurile costodiafragmatice b. Evolutia lenta .

Sindromul de hipertensiune pulmonara retrograda se caracterizeaza prin: a. Nici una dintre cele de mai sus 185. Contur net c. Reducerea de volum a hilului pulmonar d.17 180.Hipovascularizatia difuza unilaterala congenitala se manifesta radiologic prin: a. Structura neomogena 187.Selectati caracterele radiologice ale chistului hidatic pulmonar neevacuat: a. Intensitate mare d. Diametre de pina la 1 cm b. Distributie aleatorie c. sarcina 183. Reducerea transparentei pulmonare globale b. Desen pulmonar gracil pe toata aria de proiectie a pulmonului c.Alegeti caracterele radiologice ale nodulilor de osificare din staza pulmonara cronica: a. calcificari parietale e. Transparentizarea pulmonului periferic b. Noduli radioopaci de tip interstitial 186. Dimensiuni sub 1 cm b. Desen areolar perialveolar b.Care sunt conditiile de redistributie vasculara nepatologica : a. Epansament pleural mic cu pleura groasa d.Care dintre semnele radiologice de mai jos sugereaza etiologia maligna a unui nodul izolat pulmonar: a. Emfizemul localizat cu aer captiv c. Atelectazia b. Amputarea perihilara a benzilor vasculare c. Persistenta leziunilor interstitiale pulmonare periferice e. intensitate hidrica c. Excavare frecventa e. Prezenta calcificarilor . forma variabila cu timpii respiratori 190.Semnele radiologice de pletora pulmonara sunt: a.Aspectul radiologic al edemului pulmonar cronic este : a. neomogenitate de structura d. starile febrile b. Absenta leziunilor parenchimatoase pulmonare d. 188. localizare ventrala 189. Numar redus d. Hil mic sau absent de partea hipertransparentei d. Liniile Kerley B c. Atelectazia lamelara Fleischner d. Nici una dintre cele de mai sus 182. decubitul dorsal c. Dilatatia de ventricul drept. Intensitate calcara e. obezitatea d.Semnele radiologice ale hamartomului pulmonar sunt: a. Liniile Kerley A b. Hipertransparenta difuza unilaterala b.Care dintre liniile septale Kerley au orientare strict orizontala si sunt obligatoriu in contact cu pleura: a. dimensiuni mari b. Nici una dintre cele de mai sus 181. Prezenta de linii Kerley B c.Care dintre consecintele ventilatorii sunt efectul unei obstructii bronsice incomplete sau tranzitorii: a. conturul spicular c. contur net d. Liniile Kerley D d. Cresterea numarului si grosimii benzilor vasculare (desen pulmonar) c. diametru mai mare de 5 cm b. Caracterul pseudotumoral al hilurilor pulmonare 184.

Hipertrofia de ventricul dr 198. Angiocardiografia d. Abcesul rece toracic 194. Reducerea amplitudinii pulsatiilor pe contur d. Caverna pulmonara deterjata veche e. Care este semnificatia semiologica a aspectului radiografic in incidenta postero-anterioara de “apex cardiac globulos”: a. Aorta descendenta 197. Care este cea mai frecventa tumora solida localizata in mediastinul posterior la copil: a. Hipertrofia de ventricul stg d. Aspectul radiografic de staza pulmonara cronica se poate asocia cu: a. Care este metoda imagistica de diagnostic de prima intentie a mixomului atrial stg: a. Pneumatocelul poststafilococic c. Reactie lichidiana pericardica c. Vena cava superioara b. Rezonanta magnetica c. Ventricolul sting b. Care dintre partile componente ale aparatului cadio-vascular determina prin dilatatie modificari ale pozitiei esofagului: a. Bronsiectaziile b. Nici unul dintre cele de mai sus 196. Pneumomediastin b. Cistul hidatic evacuat d. Meningocelul b. Pneumoperitoneu 195.Care dintre afectiunile de mai jos se incadreaza in categoria cavitatilor pulmonare dobandite cu pereti subtiri multipli: a. Neuroblastomul c. Marirea de ventricul dr b. Unghiuri cardiofrenice obtuze c.18 191. Ecocardiografia b. Atriul sting d. Marirea de ventricul drept d. Crosa aortica 201. Deplasarea spre dr. Reducerea de flux si de volum a cavitatilor drepte 199. Caverna tuberculoasa veche d. Emfizem subcutanat toracic c. Semnul diafragmului continuu apare in: a. Marirea cavitatilor stangi b. Urechiusa dreapta d. Marirea carei formatiuni anatomice de mai jos determina largirea unghiului bifurcatiei traheei: a. Bula de emfizem b. Tumora necrozata 192. Dilatatia crosei aortice d. Semnele directe de marire a opacitatii cardiopericardice: a. Dimensiunea transversa mai mare decit ½ din diametrul maxim al toracelui b. Radiografia toracica dura in incidenta PA . Gusa plonjanta posterioara d. fata de axul median al traheei superioare pe radiografia toracica AP este semn de: a. Dialatia de ventricul stg c. Marire a atriului stg b. Sinusul coronar e. Abcesul pulmonar cu germeni piogeni c.Alegeti cavitatile pulmonare cu pereti grosi: a. Pneumopericard d. Atriul stg c. Dilatatia venei cave superioare 200. Bula de emfizem pericicatriceal 193. Dilatatia trunchiului de artera pulmonara c. Aorta ascendenta c.

Computer tomografia 209. Cele prin crestere de debit c. Care dintre hipertensiunile pulmonare dau dilatatie de trunchi de artera pulmonara : a. Prezenta de bule de gaz d. Stadializarea unor tumori in special ale organelor parenchimatoase d. Metoda de electie de diagnostic a disectiei de aorta cu hematom periaortic este: a. Voxelul b. Niciuna dintre cele de mai sus 205. In nici una dintre situatiile de mai sus 208. Studiul vascularizatiei intratumorale b. Stenoza mitrala cu drenaj venos pulmonar aberant 203. Stenoza mitrala b. Insuficienta valvulara pulmonara e. marire accentuata de volum a cordului si absenta shunturilor cardiace: a. Administrarea de contrast prin clisma b. Nici una dintre cele de mai sus. Sindromul Lutembacher b. Care sunt variantele de marire a arcului arterei pulmonare pe radiografia toracica de fata: a. Utilizarea concomitenta cu suspensie de sulfat de bariu se numeste examen in dublu contrast d. Prin insuflare de aer direct pe o sonda tip Nelaton pozitionata la locul de interes c. Insuflarea de aer dupa evacuarea suspensiei baritate c. Care afectiune cardiaca asociaza pulmon sarac. Care este semnul computer tomografic specific de infectie mediastinala : a. gastric genereaza dioxid de carbon b. Ce are particular examenul radiologic cu BaSO4 a colonului: a. Pixelul c. Sindromul Marfan c. Aparitia de imagini fluide c. Aspect rectiliniu prin cresterea lungimii c. Cele prin crestere de presiune b. Angiografia d. Dilatatia post-stenotica d. Nici unul dintre cele de mai sus. Angiografia selectiva a axelor vasculare abdominale se utilizeaza in: a. 212. Ecografia trans-esofagiana b. 210.19 202. Disparitia structurilor grasoase ale tesutului de impachetare b. embolizari sau dezobstructii . Dublul contrast se poate realiza si prin insuflarea de aer consecutiv administrarii de BaSo4 211. Bombare prin cresterea curburii b. Prin potiunea gazogena. care in contact cu acidul clorhidric. Radiografia toracica standard in incidenta PA si OAS c. Stenoza mitrala cu persistenta de canal arterial b. Boala Ebstein d. Care dintre elementele constituente ale unei imagini analoge finale din computer tomografie nu este influentata de sumatia de planuri: a. Sindromul Lutembacher d. Contrastul negativ in lumenele digestive se realizeaza : a. Care valvulopatie modifica aspectul normal al pulsatiilor pe marginea cordului: a. Explorarea obligatorie in dublu contrast d. Care dintre situatiile clinice de mai jos asociaza stenozei mitrale o crestere a circulatiei pulmonare prin debit: a. Pericardita exudativa 204. Insuficienta mitrala d. Aparitia unui arc suplimentar d. Manevre terapeutice. Prezenta de hiperdensitati delimitate pseudochistice 206. Orice hipertensiune pulmonara indiferent de cauza. dilatatie anevrismala de atriu drept. Diagnosticul pozitiv si etiologic al unor cavitati paraarteriale c. Calcificari arcuite concentrice 207. tip sau localizare e. Stenoza mitrala cu componenta de insuficienta mitrala c. Insuficienta aortica c.

Stramtoarea diafragmatica 215. Lobul sting hepatic prin ligamentul rotund 218. Fornixul gastric b. Stramtoarea aortica c. T12 b. Alegeti incidenta radiologica de electie pentru vizualizarea pilorului: a. ligamentul gastrocolic b. Isi modifica aspectul in decubit e. Fixarea ansei . Caile biliare intra si extrahepatice c. Sunt paralele b. Ampula rectala 224. Stramtoarea cricoidiana b. Trunchiurile arteriale mari emergente din aorta d. Lumenele digestive b. Ortostatismul c. Antrul gastric d. Pilorul propriu-zis 217. La ce nivel se proiecteaza punctul unde duodenul traverseaza linia mediana : a. Jejun pliuri transversale. L4 d. Pliurile mucoasei duodenului descendent si ascendent sunt orientate: a. Promontoriul sacrat 221. Cecul b. Stramtoarea atriala stinga d. Stergerea mucoasei d. Portiunea orizontala a stomacului se imparte in: a. fata externa prin ligamentul gastrosplenic c. Precizati regiunile colonice lipsite de haustratie: a. Hipersecretia b. Se intretaie d. Colonul ascendent c. Variaza ca orientare cu peristaltica 223. Canalul piloric 219. Alegeti regiunile gastrice cu pliuri mucoase paralele: a. Ileon pliuri transversale cu contur neted al ansei b. Decubitul dorsal b. Stramtorile fiziologice ale esofagului sunt: a. Cum sunt dispuse pliurile mucoasei jejunale si cele ale mucoasei ileale: a. L2 c. Decubitul lateral drept d. Antrul piloric b. Se intretaie la nivelul hiatusului diafragmatic 216. Transversal c. Selectati caracterul pliurilor mucoase esofagiene: a. Situate in treimea inferioara a esofagului d. Diafragmul prin ligamentul gastrofrenic d. Dimensiuni egale intre ele c. Corpul gastric c. Care lumene abdominale beneficiaza de examenul IRM: a. Elementele constituente ale circulatiei portale 214. Longitudinal b. Tranzit ingreunat c. Splina. Colonul. Nu se vad 222. Selectati afirmatiile corecte privitoare la rapoartele marii curburi gastrice: a. Cu care dintre aspectele patologice de mai jos se asociaza hipotonia unei anse intestinale: a. Decubitul ventral 220. contur dintat. Canalul piloric c. Sigmoidul e.20 213. Colonul descendent d. Nu au o orientare stabila din cauza autoplasticii c.

Sunt de obicei unice c. Hipersecretia unei segment de tub digestiv se traduce prin: a. Pliurile de vecinatate sunt intrerupte sau infiltrate . Ptoza gastrica se vizualizeaza prin: a. Are de regula continut neomogen e. Dispersia suspensiei baritate cu aspect patat c. Diverticulii digestivi de pulsiune care insotesc leziuni inflamatorii: a. Pastrarea normala a calibrului c. La orificiile de intrare si de iesire pot apare pinteni. marginale sau intralumenale b. Este expresia locului de implantare a unei lacune b. Care este principalul caracter radiologic care diferentiaza ancosa de unda peristaltica: a. Caracterele radiologice ale unei stenoze maligne de segment de tract digestiv sunt: a.21 225. semiton sau (si) rigiditate 229. Nisa benigna in incidenta longitudinala se prezinta astfel: a. Aspectul radiologic de lacuna maligna implica: a. Deplasarea craniocaudala a tuberozitatii si a polului inferior c. Determina intreruperea conturului in zona de insertie c. Se pun in evidenta mai bine in semirepletie e. Are baza mai larga decat adancimea c. Caracterul definitiv al imaginii 230. chiar unic c. peretele normal al lumenului sau suprafata unei lacune c. Reducerea lungimii segmentului repectiv b. Nu depaseste conturul lumenului ci apare incastrata intr-o lacuna b. Mobilitatea segmentului de insertie este pastrata 234. Simetria pe ambele curburi d. Pliurile mucoasei sunt intrerupte la distanta de nisa d. Au forma triunghiulara c. Sunt unice. Opacitate de forma variabila b. Forma rotunjita b. Alungirea stomacului b. Umplerea si golirea sunt incomplete d. Spiculii de la nivelul lumenelor digestive : a. Intrerupe pliurile. Evacuarea accelerata a segmentului respectiv b. Mucoasa care protruzioneaza prin colet este ingrosata e. Are continut de regula neomogen d. Numarul intotdeauna mic. Cu modificari functionale de tip hipotonic/hipokinezic d. Au contururi interne neregulate cu stergerea pliurilor e. Sunt de mici dimensiuni 1-2 mm d. Depasind conturul opacifiat cu bariu. Reprezinta leziuni ulcerative de suprafata sau de profunzime mica b. Se asociaza cu rigiditatea c. Cu pastrarea reliefului mucos 228. Apar cel mai frecvent la nivelul colonului b. Au localizare de electie pe ultima ansa ileala si pe colon 233. Asociaza la locul de implantare rigiditate. Nici una dintre cele de mai sus 227. Sedimentarea BaSO4 in stomac cu aparitia unui mediu intermediar intre bariu si aer d. Intreruperea conturului unui lumen digestiv: a. Disparitia reliefului mucos d. Brahisegmentele de tract digestiv se definesc prin : a. semiton si pinteni 235. Continutul este de obicei neomogen c. Stergerea reliefului mucos 226. Conturul este perfect net 232. Elementele semiologice caracteristice nisei maligne sunt: a. 231. Are lungimea mica (sunt scurte) b. Prezinta la periferie pinteni maligni si semitonuri e. Sunt centrate pe axul segmentului afectat d. Are contur regulat partial sters d.

2 c. Adenomul 240. Injectarea de contrast iodat pentru realizarea unei portografii directe sau anterograde se face in : a. Care dintre tumorile de mai jos beneficiaza de diagnostic cert computer tomografic: a. Care sunt indicatiile specifice ale angiografiei mezenterice superioare in studiul ficatului: a. 3 d. Hipertrofia pliurilor b.22 236. Aprecierea dimensiunilor rinichiului b. Prezenta calculilor calcificati d. Icterele de orice natura d. Chiste hidatice calcificate c. Vena iliaca comuna d. Artera splenica c. Specificati afectiunea in care nu se elimina: a. Precizati care sunt semnele cele mai fiabile de diagnostic ale cancerului de pancreas: a. Hepatocarcinomul c. Punerea in evidenta a anomaliilor frecvente de arc art. Hemangiomul splenic d. Care dintre modificarile de mucoasa de mai jos pot apare in cadrul afectiunilor digestive inflamatorii: a. Metastaze hepatice mici. multiple 245. Imaginile de calcificari nodulare in splina provin din: a. Colangiocarcinomul d. hepatic cu emergenta din artera mezenterica superioara b. Cirozele c. Resturi de substanta de contrast iodata 246. Cirozele hepatice b. Granuloame bruceloase e. Prezenta de gaz in perimetrul opacitatii hepatice poate apare in : a. Hemocromatoza b. Artera mezenterica superioara b. Atrofia pliurilor c. Hepatocarcinomul b. Tumori necrozate b. Abcese piogene c. Adenopatii celiaco-mezenterice d. Substanta de contrast iodata cu selectivitate biliara se elimina activ. Icterele obstructive vechi d. Vena ombilicala 242. Disparitia reliefului de mucoasa d. Prezenta de procese inlocuitoare de spatiu extraperitoneale parapsoice c. Evidentierea circulatiei porte la bolnavi splenectomizati 244. Dezorganizarea de pliuri 237. Traiectul ureterelor . Care dintre obiectivele diagnostice de mai jos se pot rezolva cu ajutorul unei radiografii reno-vezicale simple: a. Hemangiomul c. 4 238. Angiocolita d. Hemocromatoza 243. Colectii fluide peripancreatice c. Steatoza hepatica difuza 241. Diagnosticul stenozelor arteriale mezenterice c. 1 b. Convergenta pliurilor e. Anastomoze biliodigestive e. Ce afectiuni pot da hiperdensitate difuza a parenchimului hepatic: a. Infarct mezenteric 239. Cate segmente caudale are lobul drept hepatic : a. Granuloame tuberculoase b. Masa solida intrapancreatica b.

nu este impartita 254. Persistenta lobulatiei fetale c. Traumatismele renale d. Prezenta de adenopatii calcificate 247. Hidronefroza e. Stenozele arterelor renale b. 6-10 cm b. De forma neregulata d. Care metoda radiografica permite diferentierea morfologica intre corticala si medulara rinichiului: a. Rinichiul dublu unicapsular d. 3 parti. Lineare b. Cauzele de rinichi mare. Modificari unilaterale de volum ale rinichiului e. Malformatiile cailor urinare d. 8-12 cm c. Radiografie renovezicala simpla b. Manevre interventionale arteriale 251. Mobile de forma variabila e. Cum se face profilaxia reactiilor adverse la substante de contrast iodat injectate iv pentru urografie: a. una cu doua subdiviziuni si una cu trei d. Leziuni inflamatorii ale aparatului urinar 250. Pielonefrita acuta c. Testarea sensibilitatii inainte de injectare 248. 3 portiuni a cite trei subdiviziuni b. 10-14 cm 252. Hipertrofie compensatorie b. Sindromul tumoral c. Indicatiile de explorare prin radiografie renala simpla si urografie i. Diametrul longitudinal al rinichilor este de aproximativ: a.: a. Care sunt contraindicatiile examenului UIV cu compresie: a. Sindromul obstructiv b. Tromboza de vena renala d. Alegeti indicatiile cistografiei retrograde: a. Ecografia e. Indicatiile angiografiei pediculilor renali este indicata in: a. Diverticuloza vezicala b. Evaluarea vascularizatiei renale la donatorii de rinichi pentru transplant e. Precizati sub ce forma apar calcificarile vasculare pelvine vizibile pe radiografia renala simpla: a. Rotund ovalare c. unilateral cu contur regulat sunt: a. Nu se vad pe radiografia renala simpla 255. Hidronefroza c. Colica renala b. Urografia intravenoasa cu tomografie plana d.v. Restringerea indicatiilor la bolnavii cu factori de risc b. Anevrismele de aorta abdominala 249. Computer tomografia cu contrast 253. Papilomatoza vezicala c. Infarct renal vechi 257.23 e. Ancosa pe conturul rinichiului poate fi data de: a. Corticoterapie si antihistaminice cu 48-72 de ore inaintea injectarii d. Tomografia plana renala c. Tumora renala b. Anevrisme si fistule arteriovenoase d. Traumatismele arteriale c. Ischemie renala cronica 256. In cate portiuni este impartita si subimpartita radiologic uretra la barbati: a. Pielonefrita cronica e. 2 parti cu cite doua subdivizuni c. Refluxul vezico-ureteral . Anamneza detaliata asupra unor manifestari alergice de orice natura in antecedente c.

Urografia intravenoasa cu compresie b. Calculii radiotransparenti 260. Ptoza vezicala 258. Hipoplazia c. In nici unul dintre ele c. Prezenta unui sechestru osos b. Aplazia b. progresiva a ureterului 261. Metafiza c. Care dintre modificarile de mai jos se insoteste de alterari ale structurii osoase: a. Flux sanguin crescut b. Computer tomografia d. Urografia minutata c. Ecografia b. Selectati imaginile lacunare endolumenale cu punct de plecare in peretele caii urinare: a. In toate cele patru grade b. Pinetenii periostatici d. Dilatatia de calice b. Spiculii periostatici . Ingustarea treptata. Traumatisme pelvine e. Care sunt mecanismele de aparitie ale unor modificari de structura osoasa de tip distructiv: a. Ischemie locala c. Gradele I. Apofiza b. Computer tomografia e. Hiperplazia d. Dilatatia de ureter d. Periostoza lamelara c. Papiloamele d. Papila necrozata b. II. Diafiza d. Procesul de imbatrinire 266. Ecografia Doppler 262. In care grad de hidronefroza apare nemodificat indicele parenchimatos: a. Selectati modificarile morfologice ale cailor urinare caracteristice sindromului obstructiv urinar superior: a. Alegeti metoda radioimagistica de electie pentru diagnosticul tumorilor uroteliale inalte: a.24 d. si III 259. Reactie periostala adiacenta osteolizei d. are opacitate de intensitate asemanatoare celei a osului adiacent: a. Radioscopia d. Alegeti metoda radioimagistica de electie in manevrele mini-invazive (punctii diagnostice sau terapeutice) aspra structurilor osoase profunde: a. Rezonanta magnetica c. Pielografia retrograda directa e. Care dintre elementele osoase de mai jos nu are in structura sa os spongios: a. Prezenta de imagini lacunare intralumenale e. Care dintre modificarile periostale de mai jos. Cheagurile proaspete c. Zona de osteoliza in jurul sechestrului c. Periostoza lineara b. Imobilizare prelungita d. Epifiza 264. Mielografia 263. Displazia 265. Demineralizare circumscrisa necrozei 267. Amputatia de zona papilara a calicelor c. Gradele III si IV d. Care dintre modificarile elementare de mai jos se incadreaza in aspectul radiologic al osteonecrozei : a.

Cind se malignizeaza poate intrerupe corticala 272. Hipoplazia pulmonara c. Are o forma globuloasa fara curburi d. Particularitatile radiologice ale coloanei vertebrale la copilul prescolar sunt : a. Aparitia butonului aortic la virsta scolara d. Evacuare colonica foarte lenta prin preaplin c.25 268. fara osteoscleroza c. Aparitia de pinteni marginali la limita diafizara a cartilajului de crestere c. Colon dilatat b. Selectati modificarile radiologice ale nucleilor epifizari in necrozele aseptice osoase: a. Particularitatile aspectului radiologic ale cordului normal la copil sunt: a. Boala polichistica pulmonara 277. Agenezia pulmonara d. politop se caracterizeaza radiologic prin: a. Absenta arterei pulmonare b. Adancirea arcului mijlociu stang 274. Ureterele sunt separate pina la jonctiunea uretero-vezicala c. Megadolicocolonul congenital se prezinta astfel: a. Unul dintre sistemele pielocaliceale este frecvent displazic . Care dintre malformatiile pulmonare de mai jos se prezinta sub forma de hipotransparenta unui hemitorace: a. Deformare la copil b. Selectati modificarile periostale posibile intr-un focar de osteomielita acuta bacteriana: a. Reactie periostala liniara sau lamelara b. Disparitia completa a periostului 270. Aspectul radiologic al stomacului la copil prezinta : a. Apare intotdeauna inainte de inchiderea cartilajelor de crestere c. Timp de evacuare mai lung decit la adult b. Aspect globulos fara arcuri pe contur la sugar c. Spiculi periostatici c. Incurbari de oase lungi 269. Corpii vertebrali au unghiurile rotunjite b. Se localizeaza predilect pe diafiza oaselor lungi b. Leziuni de liza mici rotunde b. Periostoza lamelara sau lineara e. Dimensiuni proportionale cu toracele mai mari la copilul mic b. Localizare predilecta la oasele bogate in maduva hematogena 273. Largirea cartilajului de crestere b. Prezenta benzii transparente vasculare perpendiculare pe linia conturului ventral al corpului vertebral c. Care dintre semnele radiologice de mai jos NU corespund aspectului de tumora cu mieloplaxe: a. Ureterul sistemului pielo-caliceal inferior prezinta frecvent reflux vezio-ureteral d. Largiri ale spatiului articular 271. Mielomul multiplu poliostic. Demineralizarea difuza cu compacta subtiata d. Nu prezinta aspect de pliuri de mucoasa 275. Ingustare inelara cu aspect de “palnie” cauza a dilatatiei d. Fracturi intratravelare c. Microgeode in osul limitrof e. Zonele de liza sunt net conturate de osul normal. Se finalizeaza osificarea nucleilor secundari de la nivelul corpului si arcului vertebral 276. In incidenta frontala platourile corpilor vertebrali apar neregulate d. Decolarea periostala d. Prabusiri ale corticalei epifizare d. Rinchiul apare marit cu doua sisteme pielocaliceale separate b. Volumul comparativ cu cel al adultului este mai mare c. Duplicitatea pieloureterala difera de bifiditatea bazineto-ureterala prin: a. Haustratie colonica pastrata 278. Selectati semnele radiologice ale rahitismului comun: a. Leziunile litice sufla corticala fara sa o sparga d. In perimetrul zonei de liza se pune in evidenta o traveatie care ii da aspectul de “bule de sapun” d.

mono sau poliostice d. Selectati leziunile spontan hiperdense la examenul computer tomografic cerebral fara contrast: a. Ulterior microabcese pulmonare cu imagini hidroaerice d. Evidentierea cavitatilor intramedulare sau a chistelor arahnoidiene posttraumatice . Ulterior ingrosarea peretelui bronsic si noduli bronhopneumonici c. Ale toxoplasmozei d. Vaselor sanguine cu flux rapid 287. Spatiul extradural (endocraniu/dura mater) b. Lichidului cefalorahidian b. Ale nucleilor bazali e. Tumorile 285. Leziunile osoase specifice histocitozei Langerhans la copilul de varsta prescolara sunt: a. Corpi straini metalici e. Proteze valvulare cardiace d. Lacunele osoase de forma rotunda b. Selectati calcificarile intracerebrale patologice : a. Aerului c. Sindromul de pierdere neuronala globala se materializeaza prin : a. Diagnosticul herniei discale traumatice d. Edemul d. Spatiul subdural (dura mater/arahnoida) c. Cresterea de volum a sistemului ventricular b. Sangele proaspat b. Net delimitate de tesutul osos inconjurator c. Unice sau multiple. Clipuri feromagnetice b. Diagnosticul leziunilor sechelare e. Diagnosticul contuziei medulare b. Hipodensitatea cortexului cerebral 286. Evaluarea hematomului epidural c. Selectati semnele radiologice corecte ale mucoviscidozei pulmonare: a. Ale craniofaringiomului 282. Localizarea electiva pe oasele craniului sau pe oasele plate 281.26 279. Relief cortical cu fisuri adanci d. Eroziuni sau amprente marginale ale corpilor vertebrali b. Calcificarile c. Ulterior atelecatazii masive 280. Ale ligamentelor interclinoidiene b. Anomalii congenitale de forma sau structura a corpilor vertebrali 283. Spatiul dintre arahnoida/piamater d. Cresterea de volum a cisternelor si spatiului subarahnoidian c. Pacemakeri cardiaci c. Tasari vertebrale c. Lacune intraosoase ale pediculilor vertebrali d. Adancirea vailor silviene e. Calcificarilor d.Selectati conditiile patologice care se pot pune in evidenta pe radiografia standard a coloanei vertebrale: a. Hemosiderinei e. Ale granulatiilor Pachioni c. Hipertransparenta difuza la sugar b. zonele de hiposemnal corespund : a. Contraindicatiile absolute ale examenului IRM body : a. Obiectivul examenului IRM in patologia traumatica vertebrala este : a. In ponderatie T2 la examenul IRM. Demielinizarea e. Spatiul dintre piamater si cortexul cerebral 284. Care dintre spatiile meningeale este un spatiu real si se vizualizeaza computer tomografic: a. Ulterior semne de hipertensiune pulmonara e. Claustrofobia 288.

Numarul de fotoni emis pe unitatea de suprafata b. Efect fotochimic c. Efect de scintilatie d. La pupitrul de comanda c. Contrastul c. 8% energie radianta b. Hidrosolubile cu eliminare biliara b. Diafragmul c. Stabilitate automata permanenta a claritatii imaginii d. Generatoarele cu redresoare 291. Televiziunea radiologica are urmatoarele avantaje: a. Efect de fluorescenta b. Nici una dintre cele de mai sus 296. Cate tipuri de substanta de contrast pozitiv iodate se utilizeaza: a. Care dintre generatoarele de mai jos genereaza direct curent continuu: a. In spatele stativului vertical 295. Computer tomografia . Doza de radiatie necesara mai mica c. 999‰ caldura. In proxima vecinatate a pacientului d. Metalul din care e construita anoda trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: a. Sa aiba un punct de fuziune cat mai mare b. Generatoarele cu condensatoare d. Generatoarele cu supape vidate c. 1‰ energie radianta c. Natura chimica a emulsiei fotosensibile b. 92% caldura. Care dintre parametrii de mai jos determina penetratia unui fascicol de radiatii: a. Grila antidifuzoare d. Puncte de analiza multiple e. Hidrosolubile fara eliminare. Centrorul 290. Radioscopia cu amplificator c. Care este randamentul energetic al unui tub Roentgen: a. Liposolubile 300. In timpul efectuarii unei radiografii locul cel mai expus iradierii este: a. Calitatea imaginii pe un film radiografic este influentata de: a. Luminozitatea imaginii emise de foliile intaritoare 298. Utilizarea pentru constructia anodei a unui metal cu “Z” cat mai mare c. Posibilitati de inregistrare si prelucrare digitala a imaginii 297. Punerea in evidenta a radiatiei roentgen sub forma unei imagini vizuale se poate realiza prin: a. Care tehnica de explorare radiologica este cea mai iradianta in profunzimea structurilor anatomice: a. Filtrele e. 900‰ caldura. Dimensiunea granulului de substanta fotosensibila c. Radiografia pulmonara b.27 289. Grosimea stratului de emulsie de substanta fotosensibila d. Viteza de reactie a filmului b. In spatele tubului roentgen b. Puterea de rezolutie 299. Definitia d. Sa aiba o conductibilitate termica cat mai mare 293. Sa aiba o masa cat mai mare d. Activitate la lumina zilei b. metabolizare completa d. Hidrosolubile cu eliminare urinara c. 100‰ energie radianta 292. Calitatea unei imagini radiografice se apreciaza in functie de urmatorii parametrii: a. Reducerea distantei focar/obiect de radiografiat 294. Lungimea de unda a fascicolului cat mai mica d. Sa aiba un numar atomic cat mai mare c. Accesoriile unui tub Roentgen sunt : a. Generatoarele de inalta frecventa b. Cupola b.

Selectati caracteristicile corecte ale explorarii ecografice: a. Corpii straini metalici e. mai mici de 3. Tumorilor parenchimatoase renale d. Ce procent aproximativ din scoarta cerebrala este dedicat vederii: a. 3 lobi / 8 segmente d. Care dintre elementele de mai jos sunt caracterizate in computer tomografie prin prezenta artefactelor: a. Examenul ecografic sau cel computer-tomografic evidentiaza la nivelul ficatului normal: a. 50% c. Microadenoamele hipofizare d. Selectati afectiunile hepato-biliare care beneficiaza de diagnostic ecografic: a. Achizitia se poate practica in orice plan b.5 – 5 MHz b. Hematoamele post-traumatice e. Corpii straini metalici d. Methemoglobina d.5 MHz c. Pentru explorarea ultrasonografica a structurilor superficiale se utilizeaza sonde cu frecventa nominativa de: a. Energia fascicolului reflectat sa fie suficient de mare pentru a nu fi complet atenuata d. Timpul minim de obtinere a informatiilor este de ordinul minutelor 306. Litiazei renale. Dilatatia de cai biliare indiferent cauza d. Substanta de contrast iodata in aorta c. Leziunilor inflamatorii 310. Boala polichistica hepato-renala 309. ureterale sau vezicale b. Este foarte operator dependenta d. Urmatoarele medii sau structuri prezinta hipersemnal T1 in rezonanta magnetica: a. 5 – 7 MHz d.28 d. Nu necesita o frecventa speciala 305. Care dintre structurile de mai jos sunt anecogene sau transonice: a. Apa c. Explorarea ecografica in patologia aparatului reno-vezical permite diagnosticul: a. Afectiunile demielinizante ale substantei albe b. Tumori solide intracanalare de cale biliara principala e. Niciuna dintre cele e mai sus 302. 2 lobi / 8 segmente 308. Melanina 311. Imagistica prin IRM 301. 2 lobi / 10 segmente c. Existenta fenomenului de reflexie c. Leziunile hemoragice vechi c. In care dintre afectiunile cerebrale de mai jos explorarea IRM este de maxima utilitate: a. Aerobilia c. Aerul sau gazele b. 3. Reflectia sa se faca in directia transductorului 304. Litiaza veziculara b. Structurile osoase d. Grasimea b. Metoda este caracterizata prin inocuitate c. Trecerea prin medii cu impedante acustice diferite b. Gazul 307. Dilatatiei de cai urinare cu precizarea localizarii cauzelor de obstructie c. 24% d. Structurile lichidiene c. Malformatii congenitale si tulburari de mielinizare la copil . Structurile parenchimatoase b. 18% b. Conditiile obligatorii de aparitie a ecourilor in ultrasonografie sunt: a. 3 lobi / 10 segmente b. nu a fost estimat 303.

Colangiopancreatografia b. Circulatia vasculara intrapulmonara este: a. Spatiile intervertebrale si platourile vertebrelor T1-T3 si T11-T12 b. Mai bogata la varfuri c. Care este latimea normala a mantalei pulmonare: a. Meniscurile intra-articulare c. Butonul aortic este mai bombat la virsta a III-a b. Analiza morfologica a coastelor pe radiografia toracica de fata implica urmatoarele elemente: a. Dimensiunile (latimea) c.5-3 cm .29 312. Lichidul intra-articular d. Orientarea d. Procesele transverse longitudinal e. Butonul aortic este mai putin bombat la virsta a III-a c. Nici una dintre cele de mai sus 321. Calcificarile mamelonare: a. Procesele transverse c. Pedicolii vertebrali 316. Hilul pulmonar stang fata de cel drept: a. Stomacul plin cu sulfat de bariu b. Alegeti cele mai importante indicatii ale examenului IRM in patologia viscerelor abdominale: a. Procesele spinoase longitudinal d. Hemoragiile intramusculare e. Cordul d. Se pun in evidenta numai pe radiografia toracica de profil d. Niciuna dintre cele de mai sus 320. Butonul aortic lipseste la sugar d. Egala pe toata suprafata plamanului d. Gazele din colon c. Este situat mai cranial b. Care dintre structurile anatomice sau epansamente patologice de mai jos beneficiaza de examenul IRM: a. Pedicolii vertebrali ortograd d. Traheea e. Mai bogata la baze b. Selectati elementele care apar de culoare inchisa pe o radiografie: a. Sunt simetrice pe radiografia de fata 318. Artera ocoleste bronsia primitiva prin cranial c. Procesele spinoase longitudinal 315. Care este diferenta de imagine a butonului aortic la pacinetii de virsta a III-a fata de sugar: a. Spatiile intervertebrale si platourile vertebrale b.5-2 cm b. Sistemul pielocaliceal cu contrast 322. Morfologia articulatiei costovertebrale e. Structura 317. 2-2. Gaurile de conjugare c.5 cm c. Numarul coastelor b. 2. Natura nodulilor hepatici c. 1. Calcificarile aortice 313. Selectati elementele anatomice ale vertebrelor toracale vizibile pe radiografia toracica dura in incidenta PA: a. Selectati elementele anatomice ale vertebrelor toracale vizibile pe radiografia toracica de profil: a. Apar de regula la femei dupa 50 de ani c. Osteonecroza aseptica 314. Urografia d. Artera pulmonara stanga este mai lunga si orientata cranial 319. Au o incidenta foarte mare b. Sistemele ligamentare ale articulatiilor mari b.

Inspirul incomplet b. In hiperinflatia prin emfizem c. Periesofagian d. Prezenta epansamentului pleural adiacent c. Sistematizarea lobara b. Este mai bogat la baza decat la varfuri 324. Care dintre afirmatiile de mai jos privind aspectul desenului pulmonar NU corespunde realitatii? a. Pleureziile masive se exprima prin: a. O opacitate toraco-pulmonara care intereseaza peretele toracic poate prezenta: a. Alterari ale tonicitatii diafragmului b. Care dintre semnele radiologice de mai jos NU apartin pleureziilor inchistate interlobare stangi pe radiografia de profil: a. Obezitatea d. Care dintre semnele radiologice de mai jos NU apartin unei pleurezii in cantitate medie. Intensitate supracostala d. Marirea de volum a abdomenului c. Variabila cu pozitia bolnavului 331. Forma fuziforma a opacitatii b. Modificarile de contur ale diafragmelor pot aparea in: a. Circumscris cailor respiratorii c. Opacitate a unui hemitorace in totalitate b. Care dintre hipertransparentele pulmonare de mai jos se insoteste de absenta totala a desenului . Cu alte semne de afectare pleurala la distanta e.30 323. Forma variabila cu pozitia 333. libera in cavitatea pleurala: a. Hipoplazii parcelare c. Emfizemul pulmonar difuz 329. Localizarea topografica predominenta a ganglionilor limfatici mediastinali este : a. In incidenta in decubit d. In care dintre situatiile de mai jos opacitatea cardiomediastinala apare fiziologic scurtata cranio-caudal si latita lateral: a. Are forma de benzi opace b. Orientarea cranio-caudala si dorso-ventrala c. Retrosternal 327. Sunt de grosime egala pe toata lungimea d. Intensitatea opacitatii identica pe toata suprafata de proiectie c. Fara conexiune cu hilul pulmonar d. Intensitatea cea mai mare pe marginea superioara a opacitatii d. Osteoliza unei piese scheletice limitrofe d. In expir 325. In atelectaziile unui pulmon intreg d. In cazul conformatiei breviline a pacientului b. Fracturi costale vicios consolidate 326. Cresterea localizata a grosimii peretelui toracic b. Necesita examen CT pentru analiza pulmonului mascat de pleurezie 332. Impingerea structurilor mediastinale e. Caracterul neomogen al opacitatii c. La obezi c. Scoliozele pe partea convexa 328. Mase tumorale subdiafragmatice 330. Pahipleurite retractile d. Cifozele accentuate e. Se divid dicotomic e. La indivizii scunzi b. In loja timica b. Orizontalizarea uni sau bilaterala a cupolelor diafragmatice apare in: a. Cauzele de ridicare bilaterala a cupolelor diafragmatice sunt: a. Sunt dispuse paralel cu diafragmul c. Cu efect de masa asupra structurilor limitrofe e.

Care dintre opacitatile in benzi de mai jos au in mod obligatoriu legatura cu hilurile pulmonare: a. Micronodulii interstitiali din silicoza se caracterizeaza prin: a. Se proiecteaza orizontal in plin parenchim pulmonar c. Stergerea unghiurilor cardiofrenice b. Adancirea unghiurilor costodiafragmatice c. Absenta bronhografiei aerice e. Intensitate mare c. Intensitate hidrica a opacitatii 336. Precizati care dintre caracteristicile imaginii radiologice de mai jos NU apartin sindromului alveolar: a. Imagini lineare e. Bula de emfizem 334. Prezenta bronhografiei aerice d. O opacitate circulara omogena 343. Asociaza adenopatii frecvent calcificate 340. Contur net b. Imagini reticulare 338. Au traiect diferit care pleaca de la periferia lobulilor b.5 si 5 mm b. Bronsiile devin vizibile radiologic in urmatoarele situatii: a. Liniile septale Kerley C b. Absenta sistematizarii d. Venele pulmonare au aspect radiologic diferit de al arterelor: a. Caracter confluent c. Evolutie lenta cu imagine reziduala indelungata e. Embolia unui ram de artera pulmonara b. Sistematizare segmentara sau lobara c. Asociaza linii interstitiale hilifuge e. Desenul vascular pulmonar normal d. Sunt vizibile in mod normal 342. Emfizemul pulmonar vicariant c. Imagini hidroaerice d.31 vascular in perimetrul afectat: a. Dublul contur extern axilar 335. Contururi sterse b. Imagini nodulare si micronodulare b. Cand bronsia se umple cu continut fluid d. Evolutie rapida 339. Cand se opacifiaza structurile pulmonare din jurul bronsiei c. Bronsia cu perete ingrosat si calibru normal se materializeaza pe imaginea radiografica sub forma: a. Alegeti leziunile elementare specifice sindromului interstitial: a. Diametrul intre 1. Doua benzi groase bordate de ambele parti de transparenta aerica b. Ramificatia este de tip lateral si nu dicotomica . Cand isi ingroasa peretii fara sa-si modifice calibrul b. Evolutie rapida 337. Alegeti semnele radiologice caracteristice pahipleuritelor: a. Excluderea unui sindrom tumoral d. Emfizemul subcutanat 341. Valoarea diagnostica a bronhografie aerice include: a. Distribuiti predominent in campurile pulmonare superioare d. Opacitatile sindromului interstitial indiferent de tipul lor se caracterizeaza prin: a. Pneumotorax d. O singura banda subtire bordata de transparenta si paralela cu o banda groasa c. Opacitatile lineare de pneumonie interstitiala c. Opacitati masive sistematizate c. Un inel cu contur clar d. Caracterul acut al afectiunii c. Precizarea localizarii alveolare a leziunii b. Existenta de „corturi pleurale” d.

Opacitatile mediastinale au urmatoarele caractere generale: a. Aspectul net al limitei intre pletora si olighemie d. Cu conturul intern nedefinibil d. franjurate sau spiculate 349. Polichistoza bronsica d. Contururi nete variabile cu timpii respiratori d. Opacitate densa b. Structura omogena c. Mobilitatea in cadrul cavitatii c. Existenta concomitenta de pletora perihilara si olighemie periferica b. Contururi neregulate. Structura neomogena c. Prezenta de micronoduli hemosiderotici d. convex si continuu . Hiluri voluminoase pseudotumorale 345. Dilatatia arterei pulmonare si a cavitatilor cardiace drepte 347. Tuberculomul este un focar cazeos care se materializeaza: a. Hipertransparenta pulmonara unilaterala asimetrica b. Nodulul pulmonar izolat neoplazic se caracterizeaza prin: a. Hil mic de partea afectata d. Aparitia liniilor Kerley c. Colecteaza in patru vene pulmonare care se varsa in atriul drept si sunt vizibile pe computertomografie 344. prezenta calcificarilor d. Ingrosarea benzilor desenului pulmonar c. Bula de emfizem e. Frecvent calcificat 350. Accentuarea desenului areolar perialveolar b. Reducerea transparentei pulmonare globale b. Intensitati supracostale b. Forma rotunda sau rotund ovalara c. Displazia emfizematoasa c. boselate. Existenta concomitenta a leziunilor de tip alveolar c. Sindromul de hipovascularizare pulmonara unilaterala difuza congenitala sa caracterizeaza radiologic prin: a. Pneumatocelele stafilococice vindecate b. Cavitati pulmonare mutiple cu pereti subtiri congenitale sunt: a. Forma rotund ovalara b. Epansament pleural bazal sau linie pleurala groasa in axila e. Caracterele specifice ale aspergilomului pulmonar sunt: a. Sindromul de hipervascularizare arteriala pulmonara se caracterizeaza radiologic prin: a. Conturul infiltrativ 352. Absenta semnelor de afectare alveolara sau interstitiala e. Dimensiuni mai mari de 4 cm d. Bronsectaziile pline 353. Edemul interstitial pulmonar de cauza hemodinamica se materializeaza radiografic prin : a.32 d. Transparenta aerica mulata pe contururl cranial 351. Desen vascular pulmonar cu benzi gracile c. Racordata in panta lina cu mediastinul e. Cu contur extern net. Intensitate hidrica b. Aspectul radiologic al chistului hidatic pulmonar evacuat partial se caracterizeaza prin: a. Localizarea in cavitati vechi b. Contur net e. Calcificari parietale masive e. Redistributie vasculara baze/varfuri de partea neafectata 346. Redistributia vasculara baze / varfuri d. Intensitate mare c. Aspectul radiografic al hipertensiunii vasculare pulmonare precapilare include: a. Localizare ventrala e. Emfizem vicariant asociat 348. Diametrul intre 2 si 4 cm d.

Duodenul II c. Selectati portiunile de stomac unde pliurile mucoase sunt orientate altfel decat longitudinal.33 354. Mediastinul antero-inferior c. Microcardia congenitala b. Deplasarea unei structuri mediastinale spontan vizibile d. Care dintre semnele de mai jos opereaza in diagnoticul unei tumori esofagiene? a. Niciuna dintre cele de mai sus 360. Care dintre portiunile duodenului sunt orientate vertical cranio-caudal: a. Alungirea arcului inferior stang b. Mediastinul antero-superior b. Tetralogia Fallot e. Dilatatia de ventricul stang se exprima prin: a. Deplasarea uneia sau mai multor linii mediastinale b. Anevrismele de aorta descendenta e. Inchiderea unghiului cardiofrenic stang e. Genunchiul inferior d. Selectati timpii de tranzit digestivi eronati dintre urmatorii: . Modificari de circulatie pulmonara e. Kinetica slaba cu evacuare intarziata d. Sunt orientate longitudinal d. Opacitatea cardio-pericardica apare redusa de volum fara semne de shunt sau boli vasculare in : a. Herniile transhiatale c. Pliurile mucoase ale esofagului: a. Calcificari mediastinale lineare d. Emfizemul pulmonar difuz c. Deplasarea laterala spre peretele toracic stang a apexului c. Semnul convergentei hilare c. Semnul cervico-toracic 355. Cresterea de calibru a segmentului respectiv b. Este reversibila e. Adenopatiile 356. Asociaza nivel orizontal de staza 364. Semnul atractiei esofagului e. Boala Addison d. Cardia e. Mediastinul mijlociu superior si inferior 357. In continuare selectati pe cele corecte: a. Sunt vizibile pe esofagul terminal b. Hipotonia unui segment de tract digestiv este definita prin: a. paralele: a. Dilatatiile de aorta se pot asocia cu alte modificari radiologice. Modificari ale pulsatiilor aortei b. Adenopatiile tumorale mediastinale apar localizate in mod predominent in: a. Tumorile esofagiene d. Tumorile neurogene b. In mediastinul posterior la adult tumorile cu cea mai mare frecventa sunt: a. Mediastinul postero-superior si inferior d. Antrul prepiloric 362. Unghiul Treitz 363. Amprenta sau deplasarea esofagului d. Pericardita constrictiva 358. Fornixul gastric b. Bulbul duodenal b. Sinusul gastric d. Modificari asociate de aorta 359. Sunt in numar de 2-4 c. Sunt egale intre ele ca grosime 361. Modificari ale scheletului c. Marea curbura gastrica c. Duodenul III e. Stergerea reliefului mucos c.

Unghiul hepatic al colonului e. Convergenta de pliuri c. Ingrosarea pliurilor mucoasei d. Lungime mare b. Care dintre modificarile de mucoasa digestiva de mai jos sunt specifice ulcerului benign gastric: a. Alegeti semnele radiologice ale enteritei tuberculoase: a. Dilatatii ale lumenului urmate in timp de stenoze c. Nu intrerupe conturul c. Colon: 18-24 ore 365. Unghiul Hiss d. Care dintre afectiunile de mai jos pot da calcificari intraparenchimatoase hepatice: . Colangiografia percutana c. Cu intreruperea pliurilor pe toata lungimea stenozei 367. Contururi regulate d. Care dintre segmentele hepatice se intinde pe toata inaltimea organului de la cupola diafragmatica pana la polul inferior : a. Fistule tardive 373. Care dintre semnele radiologice de mai jos sunt comune amprentelor si ancoselor: a. Segmentul IV d. Reprezinta o deformare a conturului unui segment digestiv b. Intestin subtire: 3-5 ore d. Hipersecretia gastrica b. Colangiografia endoscopica retrograda d. Contururi regulate c. Stomac: 15 minute c. Care dintre unghiurile intestinului subtire nu exista in caz de mezenter comun: a. Nu deplaseaza organul 368. Unghiul Treitz c. Segmentul II si III b. Segmentele V si VI e. Pliuri mucoase sterse e. Lacunele ulcerate b. Leziunile inflamatorii colonice d. Unghiul splenic al colonului 371. Particularitatile imaginii de megadolico-segment digestiv sunt: a. Selectati metodele de explorare biliara care utilizeaza contrast hidrosolubil iodat: a. Care dintre semnele radiologice de mai jos NU caracterizeaza stenoza benigna a unui segment digestiv: a. Genunchiul inferior duodenal b. Sunt multiple d. Care dintre semnele radiologice de mai jos apar in gastrite: a. Hipertonia stomacului c. Ulcere duodenale multiple c. Intreruperea pliurilor d. Esofag: 5-7 secunde b.34 a. Asociaza modificari ale rapoartelor cu organele vecine 366. Atrofia pliurilor 370. Localizari multiple c. Localizare pe ileonul terminal cu extindere la cec b. Segmentele VII si VIII 375. Care dintre tipurile de leziuni digestive de mai jos dau ulceratii spiculiforme? a. Duodenografia hipotona b. Umplere omogena d. Hipertrofia de pliuri b. Lobul caudat c. Excentrice fata de axul segmentului digestiv interesat d. Portografia anterograda 374. Diverticulitele 369. Pliuri suple cu autoplastica exagerata 372. Dilatatia segmentului respectiv b. Evacuare lenta e.

Anomalii arterio-venoase 380. Asocierea de infarct mezenteric sau pancreatite acute b. Gaz si (sau) resturi fecale suprapuse 386. Apar in treimea distala a esofagului c. Hidronefroza c. Colica renala c. Tuberculoza b. Hemobilia b. Colica renala b. Hemagioamele 376. Prezenta de calcificari granulare 382. Tratamentul citostatic direct d. Distributie pana la periferie (subcapsular) d. Hemocromatoza hepatica b. Anevrismul de aorta abdominala 385. Steatoza hepatica d. Icterul obstructiv prelungit c. Dimensiunea lor nu este concordanta cu gradul de hipertensiune portala 378. In nici una dintre cele de mai sus 379. Au aspect lacunar serpiginos b. Tomogafie plana c. Selectati contraindicatiile colangiografiei intravenoase: a. Afectiuni renale explorate cu contrast 383. Benzile transparente intrahepatice mai subtiri c. Traumatismele renourinare d. Alegeti cel mai sigur argument semiologic computer tomografic pentru cancerul pancreatic: a. Se accentueaza in decubit si Valsalva d. In care dintre situatile de mai jos vasele sanguine intrahepatice se vad cel mai bine spontan fara substanta de contrast: a.35 a. Prezenta unui nodul heterodens intrapancreatic b. Insuficienta renala acuta sau cronica b. Reactii adverse la substante de contrast iodate b. Varicele esofagiene din hipertensiunea portal : a. Histoplasmoza b. Litiaza colesterolica intrahepatica d. Angiografie selectiva renala d. Metastaze hepatice e. Bruceloza d. In ficatul normal e. Marirea de volum global a pancreasului c. Selectati afectiunile care pot genera calcificari nodulare la nivelul parenchimului splenic: a. Urografia intravenoasa este nerelevanta tehnic in urmatoarele situati: a. Radiografie abdominala de profil b. Leziuni focalizate tumorale e. Prezenta metastazelor hepatice mici multiple d. Diagnosticul localizarii unor calcificari suprapuse ariei renale se face prin: a. Ischemia renala partiala d. Anemii marcate 381. Traumatisme hepatice inchise c. Indicatiile pielografiei directe sunt : . Hipertensiune portala d. Compresia abdominala ca tehnica de ameliorare a umplerii sistemelor pielocaliceale la pielografie intravenoasa este contraindicata in: a. Pot da aspect trabecular 377. Aeroportia se deosebeste de aerobilie prin: a. Icterul de orice natura c. Tomografie computerizata 384. Alegeti indicatiile arteriografiei hepatice: a. Histoplasmoza c. Amoebiaza abcedata c.

Menevre interventionale (dilatatii. Obstructia ureterala cu hidronefroza 393. Pielonefritele cronice d. Aorta abdominala d. In rinichiul mut unilateral d. Lobulatia fetala b. Tumori uroteliale inalte c. Sindromul obstructiv 395. Angiografia selectiva a arterelor renale este indicata in : a. Rotatia in plan frontal a jonctiunii pieloureterale d. Anatomia pedicolului renal la donatorii vii de rinichi pentru transplant d. Glanda suprarenala dreapta c. Pielonefrita acuta d. Manevre interventionale diagnostice sau terapeutice 387. La o creatinemie de peste 2 mg/dl b. Aspectul sinuos al ureterului c. Rinichiul drept b. embolizari. Inflamatiile acute glomerulare sau pielonefritice b. Alegeti formatiunile anatomice incluse in spatiul perirenal drept : a. Semilunara b. Vena cava inferioara e. In hidronefrozele voluminoase 397. Dilatatia de calice 392. Stenoza arterei renale respective b. Chistelor parapielice d. Membranoasa c. Diagnosticul anevrismului de aorta 388. Ischemia renala acuta c. Boli polichistice forma adulta 396. Pentru precizarea notiunii de ptoza renala in comparatie cu ectopia folositi urmatoarele criterii : a. Triunghiulara c. Alegeti forma vezicii urinare in repletie completa : a. Obstructiile ureterale b. Peniana 391. Selectati situatiile in care pentru urografie intravenoasa injectati contrast iodat in cantitate sporita: a. Rotund ovalara d. Leziuni inflamatori intrarenale d. Obstructiei urinare distale vechi c. Tumorilor renale maligne b.36 a. Colica renala b. Ischemia renala acuta c. Deplasarea rinichiului spre caudal in ortostatism sau inspir b. Care dintre tipurile de calculi urinari de mai jos apar hiperdensi in computer tomografie: . Inflamatii cronice d. Selectati cauza unei modificari functionale renale constituite din nefrograma normala. Selectati cauzele ancoselor conturului renal : a. Infarctul renal acut 394. Tubulara 390. Prostatica b. Pancreasul 389. Selectati cauzele de marire a volumului rinichilor: a. Bulbara d. Dezorganizarea unui sistem pielocaliceal este efectul : a. Fistule arterio-venoase homolaterale c. Selectati portiunile fixe ale uretrei la barbat: a. etc) e. Rinichiul dublu c. simetrica si pielograma intarziata unilaterala: a. In colica renala c.

hiperostoza 406. Alegeti factorii locali incriminati in geneza osteoporozei : a. Ecartarea 400. Modificarile de forma ale osului sunt : a. Vezica urinara mica cu calcificari parietale 401. Vizualizarea periostului d. exostoza d. In ultimul trimestru de sarcina b. sinostoza b. La periferie osul lung are un strat de tesut compact care se subtiaza spre capete b. Endoscopia uretrala d. Subtierea compactei 408. Imagine aditionala la nivel papilocaliceal c. La varsta scolara d. Rinchi mic cu calcifcari granulare b. Imbatranirea fibrelor de colagen d. Uretrografia retrograda b. Periostul este vizibil la adult numai la nivelul epifizelor 402. Nu se sudeaza la adult 403. Nucleii epifizari se sudeaza cu diafiza la varsta de : a. capsula fibroasa d. Nici unul dintre cei de mai sus 398. Stenoze ureterale etajate multiple d. Reducerea intensitatii opacitatii b. Uratici c. spongioasa epifizara c. Care dintre modificarile cavitatilor pielocaliceale de mai jos apartin naturii maligne a unei tumori renale: a. Sindroame vasculare hiperkinetice b. Stenozarea c. Care dintre modificarile de forma ale osului se mai numeste si «os suflat» : a. cartilajele hialine b. lichidul intraarticular 404. Precizati care dintre afirmatiile de mai jos sunt corecte: a. ligamentele de orice natura e. Corticala osoasa este corespondentul la nivelul metafizei a compactei de la nivelul diafizelor c. Osteoporoza se manifesta si la nivelul tesutului osos compact sub forma: a. O lezoiune osoasa elementara de osteoliza marginala cu profunzimea mai mare decit diametrul se . Intre 1 si 3 ani c. Amprentarea b. oedostoza e. Fosfatici b. Care dintre semnele de mai jos fac parte din semiologia UIV a tuberculozei urinare : a. scoliostoza 405. hiperostoza c. oedostoza c. Intre 16 si 22 de ani e. Hiperparatiroidism 407. exostoza d. La nivelul diafizei grosimea sumata a compactei trebuie sa corespunda la ½ din grosimea globala a osului d. Uretrografia mictionala c. Structura patata sau fasciculata c. Cistinici d. Cistografia post-mictionala 399. Alegeti metoda de rutina de explorare a uretrei in adenomul de prostata : a. Amputarea d. Elementele anatomice articulare de la nivelul unei diartroze radiotransparente sunt : a.37 a. Imobilizarea prelungita c. scoliostoza b.

Ingroasarea traveelor osoase existente d. displazile cartilaginoase c. Alegeti particularitatile modificarilor radiologice in osteoartrita tuberculoasa : a.38 numeste : a. Largirea cu aspect de cuva a metafizei b. Demineralizarea b. Este localizata periferic sau central b. Localizarea este predilecta la nivelul nucleilor epifizari sau a unor nuclei secundari c. Ancosa e. Ingrosarea compactei osoase cu canal medular ingustat d. Necroza d. Osteoliza este marginala sub forma de carii sau geode e. bine precizat c. Condromul este o tumora osoasa care : a. Aspectul bine conturat. Sunt eminamente osteolitice e. Asociaza de regula osteoporoza 416. Au contur net. Alegeti particularitatile imaginii radiologice in necozele aseptice: a. Reucerea diametrului canalului medular c. regulat. displaziile periostale d. Caracterul linear al opacitati extraosoase b. de intensitate similara osului c. Au localizare metafizara cu extindere diafizara b. Imping structurile moi de vecinatate fara sa le infiltreze d. Traveatie a spongioasei redusa si areole largi 413. Periostoza c. Leziunea dominanta este osteoliza . Are un contur bine delimitat d. Depasirea de catre corticala a liniei metafizo-epifizare spre epifiza c. Aparitia de noi travee e. Nu sunt modificari radiologice in primele doua saptamini 415. Linii opace periostale multiple paralele intre ele d. Intereseaza metafizele si epifizele c. Spatiul articular este totdeauna pastrat 417. Nu dau reactie periostala 418. Da sechestre voluminoase d. Se extind de regula intraarticular d. Tumorile osoase benigne au urmatoarele particularitati radiografice : a. Se vindeca cu aparitia osteosclerozei si artrozei e. Ingrosarea compactei osoase b. Lacuna b. Pe diafiza oaselor lungi c. Largirea areolelor intertraveale 410. Eroziune c. Spongioscleroza osoasa se vizualizeaza radiografic sub forma : a. Care dintre semnele radiologice de mai jos exprima modificari de debut ale ostomielitei acute : a. Nu exista o varsta predilecta de aparitie la adult b. La cat timp de la producerea unei fracturi calusul are aspect de os defnitiv : a. La doua saptamani b. Existenta semnelor de edem osos 411. La trei-patru luni c. Periosotoza lamelara se aseamana cu periostoza lineara prin: a. Carie d. Care dintre diplaziile de mai jos determina modificari de dimensiuni si forma ale osului : a. Nu mai are niciodata aspect de os definitiv 414. Amprenta 409. displaziile prin tulburarea mecanismelor de modelare si tubulatie 412. Apar la interval de luni de la debutul real b. La doi ani d. displazii prin tulburarea mecanismului de crestere encondrala b. Selectati semnele radiologice osoase ale rahitismului comun precoce : a.

Modificarile craniene in rahitism sunt : a. hipertransparenta pulmonara difuza b. raport cardio-toracic mai mare decat cel de la varsta prescolara b. Particularitatile imaginii radiografice toracice la sugari sunt : a. cu aspectul de « dinti flotanti » 429. osteoporoza metafizara b. Metastazele osteolitice apar predominent in cancerele cu urmatoarele localizari: a. diafiza cu strucura modificata e. Localizare metafizara cu respectarea cartilajelor de crestere b. osteoliza metafizara c. Precizati semnele radiologice de mucoviscidoza : a. Duplicitatea bazineto-ureterala presupune : a. Particularitatile imaginii radiologice a cordului la sugari sunt : a. cu aspect de harta geografica la nivelul calotei d. reflux vezicoureteral pe sistemul pielocaliceal inferior 424. unice sau multiple c. ureter dublu pe toata lungimea lui c. bose frontale d. absenta butonului aortic c. lacune mici multiple metafizare d. hemidiafragm la acelasi nivel e. Tub digestiv e. Infiltrative in tesuturile moi 420. scolioza 425. Sters conturate c. Semnele radiologice din afectiunile sinusale inflamatorii pe radiografia craniana standard sunt : . tendinta la egalizare a diametrelor b. ingustarea prin retractie a grilajului costal c. rahitismul nu da modificari osoase craniene 428. cu distrugerea fosei pituitare e. osteogeneza imperfecta b. Care dintre osteodisplaziile nou nascutului se manifesta radiologic cu osteoscleroza : a. ingrosarea peretelui bronsic cu mici abcese d. Cu corticala intrerupta prin infiltratie sau fractura d. existenta a doua sisteme pielo-caliceale b. bifurcatia traheei proiectata la vertebra T3 422. Leziunile craniene de histiocitoza pot fi : a. jonctiune ureterovezicala separata pentru fiecare ureter in parte d. dilatatie de artera pulmonara 426. Insotite de reactie periostala spiculiforma e. prezenta de bronsiectazii e. osteopetroza c. Vezica urinara d. dehiscenta suturilor b. mediastin superior largit d. lipsa de inchidere a fontanelelor c. Plaman b. In perimetrul zonei de osteoliza prezinta calcificari 419. reactie periostala lineara 427. disostoza cleidocraniana d.39 e. Cai urinare superioare c. largirea mediastinului superior 423. bombarea arcului arterei pulmonare d. Rinichi 421. Caracterele definitorii ale tumorilor osoase maligne sunt: a. orizontalizarea arcurilor costale posterioare c. Selectati semnele radiologice ale sifilisului congenital: a. lacune oasoase net delimitate b.

Vasele cu flux rapid c. Leziuni osteolitice marginale ale platourilor vertebrale adiacente c. Semnele computer tomografice ale spondilodiscitelor sunt: a. Se manifesta prin largirea fisurilor corticale c. aparitia unui tesut de neoformatie (tumori) e. intreruperea partiala a conturului peretilor sinusali 430. distructia tesutului nevraxial prin leziuni ischemice d. aparitia de acumulari de tesut strain structurilor cerebrale (metastaze) 433. Claustrofobia d. Sindromul de pierdere globala de substanta cerebrala (atrofia cerebrala): a. pediculilor vertebrali c. adenomul hipofizar e. meningiomul b. Ingustarea spatiilor arahnoidiene c. Care dintre structurile de mai jos sunt in hipersemnal IRM atat in T1 cat si in T2: a. corpilor vertebrali b. apofizele spinoase e. Patologia stancii temporalului d. Alegeti tumorile cerebrale care dau calcificari vizibile pe radiografia craniana standard: a. hipoxie difuza acuta sau cronica b. structuri anatomice fara bariera hematoencefalica c. Hidrocefalie interna simetrica biventriculara laterala e. Alterarea structurii si dimensiunilor discului intervertebral b. Incidenta radiografica standard de profil a coloanei vertebrale permite evidentierea : a. Care sunt indicatiile examenului computer tomografic cranian in afara creierului: a. spatiilor intervertebrale 432. voalarea sinusurilor prin ingrosarea mucoasei b. Studiul fosei pituitare c. Lucrari metalice dentare 438. apofizelor transverse d. Deplasarea structurilor adiacente masei b. Corpi straini feromagnetici oculari b. Care dintre structurile de mai jos sunt in hiposemnal IRM atat in T1 cat si in T2: a. Dehiscenta suturilor la copil e. Lichidul cefalorahidian b. Patologia masivului facial e. Angajarea parenchimului cerebral prin orificiile durei mater 434. Patologia orbitei b. Artefactele metalice d. Acumulare de gaz intra si perivertebral d. Necroza e.40 a. Modificari de contur a vaselor adiacente d. craniofaringiomul c. Asociata cu larghirea cisternelor d. Osteoporoza in cazul leziunilor tuberculoase 437. Disparitia barierei hematoencefalice cu migrarea extravasculara de contrast in computer tomografia cerebrala exprima : a. Sangele in stadiu subacut . Contraindicatii de utilizare a rezonantei magnetice in explorarea extermitatii cefalice: a. Calcificarile 439. Dimensiuni globale scazute ale creierului 435. opacifiere omogena prin prezenta de lichid in sinuzita acuta c. Malformatii ale oaselor calotei 436. Sindromul intracranian de masa se exprima computer tomografic prin : a. cordomul 431. Aparitia abceselor paravertebrale e. nivel orizontal de lichid in ortostatism d. Este un proces fiziologic la varsta de 3 ani b. Clipuri metalice intracerebrale c. oligodendrogliomul d.

1540000 m/oră 444. masa iradiata b. Reducerea in amplitudine si intensitate a ultrasunetelor in timp ce acestea străbat un anumit mediu se numeste: a. faza initiala a calusului b. ecou b. patratul tensiunii c. difuzie d. impedanta c. cu numarul de mitoze pe unitatea de volum de tesut iradiat 449. 3600 cm/secundă b. SIDA d. 1540 m/secundă c. 185000 km/secundă d. Zgomotul in imagine sau factorii de perturbare a imaginii sunt dati de : a. Pe imaginea radiografica urmatoarele elemente sunt de culoare inchisa : a. Malformatiile arterio-venoase d. oasele b. Sarcoidoza 442. aerul c. Leuconevraxita b. refractie 443. grasime c. Lichidul cefalorahidian e. Infarctele cerebrale in momentul producerii c. Tesutul osos embrionar se intalneste in: a. atenuare e. Radiosensibilitatea biologica a unui tesut este proportionala cu : a. periostoza maligna 451. numarul atomic al materialului anodei 447. Viteza ultrasunetelor in tesuturile moi este de aproximativ : a. intensitatea curentului catodic b. sange 445. Tesutul tumoral 440. cu numarul atomic al structurilor iradiate c. Edemul d. productie osoasa marginala c. os d. productii osoase maligne 448.41 b. osificari heterotope c. Alegeti indicatiile corecte ale examenului IRM in patologia vasculara cerebrala: a. osificarea sincondrozei b. Grasimea c. coeficient alfa 446. Trombofeblitele cerebrale 441. muschi b. suspensia de sulfat de bariu 450. Zona de contact a doua medii cu impedanta acustica diferita se numeste: a. interfata d. absorbtie b. Care din urmatoarele tesuturi reprezinta un obstacol major in transmiterea ultrasunetelor: a. Adenoleucodistrofia c. diametrul focarului . reverberatie c. Infarctele din sistemul bazilar b. Alegeti indicatiile corecte ale examenului IRM in patologia substantei albe cerebrale: a. Sindesmofitul reprezinta: a. Energia utila a unui fascicol fotonic intr-un tub Rontgen depinde de: a.

ventrala 459. structura omogena c. Angiopneumografia este o metoda: a. 1/3 457. halistereza b. 40-70º b. angiografia hepatica selectiva d. Osteoliza se produce prin: a. contur intern invizibil 462. modificãri de evacuare 454. Radiografia toracica in decubit dorsal prezinta fata de cea in ortostatism urmatoarele aspecte particulare: a. intensitate subcostala b. ecografia Doppler 460. numarul atomic al structurilor traversate d. utilizeaza material vizual perceput biplane 455. densitate mult supracostala b. modificãri de tonus d. care se realizeaza prin injectare de contrast iodat in ventricolul drept sau artera pulmonara c. 70-90º c. continuu si convex spre pulmon d. activitate crescutã osteoblastica c. Opacitatile masive din cadrul sindromului pulmonar alveolar se caracterizeaza prin: a. 1/2 c. sistematizarea segmentara sau lobara e. 90-110º 458. Raportul normal intre diametrul compactei si diametrul total al diafizei in treimea medie este: a. se efectueaza pe scoarta lobului occipital b. lungimea de unda a fascicolului 452. Reconstructia spatiala a imaginii: a. scintigrama hepatica cu TC 99 b. ridicarea apexului cordului de pe diafragm d. absenta bronhografiei aerice 461. contur extern net. modificãri de formã c. Unghiul dintre cele doua bronsii primitive la nivelul bifurcatiei traheei este de : a. Alegeti entitatile patologice care pot da calcificari mediastinale lineare (rectilinii sau curbe): a. structura relativ omogena c. radiatia difuzata c. 2/3 b. tomografia computerizata cu contrast iodat c. contururi sterse d. dorsala c. In hilul pulmonar drept bronsia primitiva are fata de artera pulmonara o pozitie: a. racord in panta lina cu marginea restului mediastinului e. tumorile mediastinale dense . ascensionarea diafragmelor 463.42 b. utilizeaza efectul de acoperire c. Opacitatile tumorale mediastinale se caracterizeaza prin: a. caudala d.osteoclazie 453. largirea medistinului supracardiac b. Aspectul radiologic de “stomac hipoton” cuprinde: a. craniala b. care necesita cateterism arterial prealabil 456. de explorare a patului vascular functional pulmonar b. Ce metode radio-imagistice se utilizeaza pentru diagnosticul specific al tumorilor vasculare hepatice: a. redistributia vaselor pulmonare spre virfuri c. modificãri de pozitie b.

unghiurile costodiafragmatice anterioare c. gusele plonjante intratoracice e. corpii straini metalici 466. Pe imaginea radioscopica urmatoarele elemente au culoare deschisa: a. Care sunt avantajele explorarii radiografice a toracelui fata de cele ale examenului radioscopic: a. cu cat obiectul este mai aproape de sursa c. lobul superior de cel mijlociu b. este de slaba calitate 471. dispuse radial dinspre hiluri spre periferie c. cost mai mare 470. oasele b. chistele hidatice d. benzi opace b. Conform efectului de paralaxa deplasarea imaginii unui obiect in sens invers fata de deplasarea fascicolului este cu atat mai mare : a. Care dintre unghiurile costodiafragmatice se proiecteaza pe radiografia de fata sub nivelul de proiectie al cupolei diafragmatice: a. informatii mai multe d. Scizura orizontala dreapta separa: a. cost mai mic 469. Scizura oblica dreapta separa: a. aortico-pulmonari 475. iradiere mai mica b. aerul c. “Desenul vascular” pulmonar reprezinta: a. ateromatoza aortica 464. de grosime descrescatoare dinpre centru spre periferie d. 200 – 300 ml . ggl. Microradiofotografia este metoda radiografica prin care : a. anevrismele arteriale c. halucinatie b. precarinali b. cu cat obiectul este mai departe de placa b. iluzie c. cu cat diametrul conului de emisie este mai mare 467. Care sunt dezavantajele tomografiei plane fata de radiografia toracica standard: a. paratraheali inferiori drepti c. iradiere mare b. timp lung de expunere c. Care este cantitatea minima de lichid pleural care permite obtinerea unei imagini radiologice relevante: a. unghiurile cordio-frenice b. ggl. lobul superior de lobul inferior c. lobul superior de lobul mijlociu 473. Precizati grupul ganglionar limfatic mediastinal care reprezinta statie de drenaj a limfei pulmonare drepte si a portiunii inferioare a pulmonului stang: a. se obtine o imagine fotografica a unei imagini radioscopice b. nici una dintre cele doua 468.43 b. ce se divid dicotomic e. ggl. lingula de lobul inferior b. Perceptia denaturata a unei realitati existente se numeste : a. unghiurile costo-diafragmatice posterioare. 465. suspensia de sulfat de bariu d. lobul superior de cel inferior 472. sumatia de planuri d. formate din arterele circulatiei functionale pulmonare 474. se pot asigura debite mari de bolnavi examinati c. imaginea este obtinuta pe un film 10/10 cm d. lobul inferior de cel mijlociu c. explorare “real time” c.

Care din urmatoarele afirmatii de mai jos NU caracterizeaza imaginea radiologica normala a esofagului la sugar: a. 11. demineralizarea b. 3 h d. sechestrul osos d. Cat este procentul de iradiere medicala din toata cantitatea de iradiere naturala: a. oase scurte 487.: a. chistele hidatice b. aparitia dilatatiilor bronsice sub forma de opacitate inelara c. hematomul 480. abcesul hepatic d. 5 478. 3 b.2% 486. 4 h 481. 4 c. Incarcarea cu substanta de contrast a structurilor parenchimatoase hepatice evidentiabila prin tomografia computerizata este caracteristica : a. 400 – 500 ml 476. diafizele c. Cate vene hepatice se varsa in vena cava inferioara: a.4% b. dispunerea imaginilor inelare de bronsii dilatate in buchete 477. osteoscleroza c. imagine transonică situată într-o masă hipoecogenă . cresterii energiei fotonilor emisi b. Tractiunea e. 8. Necroza aseptica la adulti are ca localizare preferentiala : a. chistelor hepatice c. apozitii periostale 484. Torsiunea b. Aspectul radiologic particular al modificarilor bronsiilor in cadrul bronsiectaziilor se defineste prin: a. adenomul c. parenchimului hepatic normal b. vizualizarea mai buna a contractiilor pe contur b. ingrosarea peretelui bronsic.5 – 2 h b. nucleii epifizari d. dimensiunile proportional mai mici decat la adult 482.5% c. directionarii fascicolului fotonic 485. 1. lipsa de vizualizare a pliurilor in strat subtire c. 2 – 2. Amprenta 483.44 b. Un calcul situat în vezica urinară apare ecografic ca: a. Miscarea de rotatie a anodei este destinata : a.5 h c. Ptoza c. Bilocularea d. Modificarile elementare de pozitie ale unui segment de tub digestiv pot fi: a. Precizati care dintre masele tumorale intrahepatice de mai jos au perete propriu: a. hematoamelor hepatice vechi d. 300 – 400 ml c. reducerii incalzirii anodei c. epifizele b. 14. tumorilor hepatice 479. Selectati semnele radiologice pe care le puteti intalni in osteomielita stafilococica in primele 3 saptamani de la debut: a. Timpul normal de evacuare gastrica la sugar este de cca. care devine vizibil radiologic b.

45 b. amprenta aortică c. Marginea mediala a ferestrei aorto-pulmonare este data de: a. absenta imaginii de compacta osoasa 489. creste netitatea imaginii b. aorta descendenta d. imagine hipoecogenă situată într-o masă anecogenă c. Imaginea radiologica a scheletului membrelor la sugar prezinta: a. In unghiul cardiofrenic lateral drept . structura chimica a anodului c. evidentiabila pe UIV b. evidentiabila pe RRVS c. artera pulmonara dreapta 497. Injectarea i. Cantitatea de electroni accelerati in cimpul electric din interiorul unui tub Roentgen este in functie de : a. absorbtia c. administrare i. retrograd. cartilagiu de crestere c. aorta ascendenta c. hiatusul diafragmatic 493. diferenta de potential dintre anod si catod b. a unei substante de contrast iodate ionice pentru obtinerea UIV. materializarea 498. amprenta venei azygos d. T5 – T6 495. testul la substanta de contrast iodata este negativ 492. sindromului interstitial difuz c. Proiectia bifurcatiei traheei pe radiografia toracica de fata se face la nivelul vertebrei toracale: a. ingestie de substanţe iodate hidrosolubile c. Strâmtorile fiziologice ale esofagului sunt date de: a.v. metafiza mai lata cu marginea rotunjita d. Proiectia radiologica a venei cave inferioare se face : a. imagine hiperecogenă cu con de umbră posterioară situată într-o cavitate enecogenă 488. gradul de incalzire a filamentului catodic d. evidentiabila ecografic 491. pe sondă enterală e. imagine anecogenă situată într-o cavitate enecogenă d.v. emfizemului centro hilar d. “Bronhografia aerica “ este caracteristica : a. trahee b. evidentiabila la CT d. Examenul radiologic al intestinului subţire se poate face: a. divergenta b. Litiaza radiotransparenta bazinetala este: a. nucleu secundar de osificare epifizar b. prin ingestie de suspensie de sulfat de bariu b. fina reactie periostala e. reduce iradierea bolnavului c. presiunea gazelor din interiorul tubului radiogen 494. T3 – T4 b. Fenomenul de atenuare a radiatiilor X are la baza: a. sindromului de obstructie bronsica b. exista antecedente de astm bronsic alergic b. mari imaginea d. este contraindicata daca: a. nici una din cele de mai sus 499. sindromului de invazie alveolara 496. cu insuflaţie 490. T4 – T5 c. exista valori crecute ale creatininei serice c. Rolul grilei antidifuzoare este acela de a : a. de substanţe iodate d. difuziunea d. joncţiunea faringoesofagiană b.

Lichid de staza se intilneste la nivelul lumenelor tubului digestiv: a. Care dintre organele parenchimatoase abdominale de mai jos nu se vad in conditii fiziologice pe radiografia abdominala simpla : a. Care tip de radiatii Roentgen au utilizare diagnostica: a. ficatul c. Radiatia secundara d. Unul singur b. Omogenitatea opacitatii c. Arcul superior drept b. Opacităţile liniare care rămân după dispariţia cartilajului de creştere persistă până la: a. In unghiul cardiofrenic anterior 500. in caz de spasme prelungite c. Intensitatea opacitatii b. Nici una din cele de mai sus 501. splina b. pancreasul d. destinderea lumenului esofagian supraiacent 503. Doua seriate d. in caz de stenoze b. Cate circuite de alimentare electrica are un tub radiogen: a. stomacul c. Care dintre elementele radiologice semiologice de mai jos caracterizeaza notiunea de “structura” a unei opacitati pulmonare: a.46 b. rinichii 504. Radioscopia conventionala c. ingustarea lumenului esofagului c. Radiatia incidenta b. Radiografia standard b. până la pubertate 511. 40 – 50 de ani d. Spatiul pararenal posterior b. Radiatia reziduala c. oprirea tranzitului b. Niciunul dintre cele de mai sus 502. In unghiul cardiofrenic posterior d. 20 – 30 de ani b. esofagul b. Trei 506. In unghiul cardiofrenic lateral sting c. Nici una din cele de mai sus 508. intestinul subtire d. Doua separate c. Arcul superior sting c. Care dintre arcurile imaginii mediastinale scad electiv ca dimensiuni proportional cu virsta: a. Computer Tomografia d. Pancreasul ca organ extraperitoneal este inclus in unul din spatiile vizibile densimetric: a. colonul 510. Precizati tehnica radiologica in care fascicolul de radiatii are forma unui trunchi de con: a. 30 – 40 de ani c. Spatiul perirenal c. Spasmul cardial produce: a. Ansele jejunale au următoarele caractere: a. in caz de atonii 507. Netitatea conturului opacitatii 505. dispoziţie orizontală . Spatiul pararenal anterior 509. Care dintre segmentele tractului digestiv prezinta in mod normal continut de aer la sugar spre deosebire de adult: a. Arcul mijlociu sting d.

prezintă calcificări e. Structura neomogena. imagistica prin rezonanta magnetica 523. Dimensiuni peste 3 cm b. periostoza 517. este o tumoră benignă osteolitică b. proiectate peste coloana vertebrala pe radiografia de profil c. prezenta unui oncocitom c. mobile la schimbarea pozitiei d. Atrofia prin presiune a osului determina : a. Nefrograma este: a. Osteoporoza este vizibilă pe o radiografie standard la o pierdere de calciu de minim: . coledocul b. modificări de lungime a osului b. extensiei leziunii la nivelul muşchilor paravertebrali c. pliuri circulare d. Boselura renala poate fi generata de: a. absenta in displazia multichistica d. modificării de poziţie a corpurilor vertebrale b. Distributie perihilara d. de aspect muriform 515. infarcte renale 513. impune diagnostic diferential cu chistul fistulizat d. expresia timpului tisular al substantei de contrast c. persista pe clisee tardive urografice c. sunt aglomerate în pelvis 512. proiectate in patrulaterul Bazy – Moyrand b. Intensitate mai mare decit a celor din sindromul interstitial obisnuit c. este proiectata inafara liniei interpapilare b. este o tumoră benignă osteogenica c. prezintă nidus d. Criteriile radiologice de diagnostic ale condromului sunt : a. modificări de forma a osului c. este o tumora litică b. prezenta unei tumori Grawitz d. Caverna renala are urmatoarele caracteristici : a. vena splenica c. Care sunt caracterele radiologice specifice ale nodulilor hemosiderotici din pulmonul de staza : a. nefrita de iradiere b. In tuberculoza vertebrala fusul paravertebral este expresia : a. HTA de cauza renala este investigata de regula prin: a. sparge corticala 520. presupune existenta unei zone de necroza in parenchim 516. artera mezenterica superioara d. expresia perfuziei parenchimului renal cu substanta de contrast b. scintigrafie renala d. subţiază corticala d. modificări de grosime a osului d. vena cava inferioara 522. Care dintre elementele lumenale de mai jos se proiecteaza pe o imagine axiala in interiorul capului pancreatic: a. urografie cu proba de incarcare cu apa c. intirziata la pacientii cu antecedente alergice 514. 521. pliuri longitudinale c.47 b. metastazează 519. ecografie Doppler b. Calcificarile renale parenchimatoase sunt : a. abcesului rece paravertebral 518. are reacţie periostală c. Caracterele osteomului osteoid sunt : a.

pinteni 528. sunt scurte e. lacuna cu contur regulat e. 30% d. periost 526. au lungime mare d. peritoneul posterior d. lingula de lobul inferior b. Imaginea radiologica a rinichiului la sugar este caracterizata prin: a. se asociaza frecvent cu pensa vasculara 525. nuclei secundari d. Colectiile peripancreatice sunt delimitate de: a. sunt axiale b. Pe curba de inegrire a filmului radiografic imaginea obtinuta este utilizabila in scop diagnostic daca se incadreaza in : a. întreruperea pliurilor c. aspect ”in ciuperca” al cupelor caliceale d. Lipomatoza sinusala renala are urmatoarele caracteristici pe secventele urografice: a. lacuna cu contur neregulat d.48 a. sunt de obicei unice 534. 40% 524. Ureterohidronefroza de gr. Plumbul d. In mediastinul anterior b. Apofizele şi epifizele osoase se formează din: a. cartilaj de creştere b. pragul de reactie b. convergenta de pliuri b. litiaza vezicala b. Caracteristicile stenozelor maligne esofagiene : a. fasciile perirenale anterioare b. Calciul c. 10% b. pilierii diafragmactici 529. zona de proportionalitate c. Iodul b. ţesut embrionar c. zona debutului saturatiei d. lobul superior de lobul inferior c. Alegeti elementele chimice folosite pentru fabricarea de substante producatoare de contrast artificial pozitiv in structurile biologice parenchimatoase: a. axul lung paralel cu coloana vertebrala . Nu se poate preciza 532. O tumora mediastinala al carei pol superior depaseste nivelul de proiectie al articulatiilor sternoclaviculare este situata: a. reflux vezico-ureteral c. fibroza retroperitoneala 527. capsulele renale c. tuberculoza reno-urinara d. lingula de lobul superior 533. determina amprente ale sitemului pielocaliceal si ureterului b. sunt excentrice c. Selectati semnele radiologice caracteristice unui sindrom tumoral malign gastric: a. 20% c. tije efilate c. Bariul 531. II poate fi generata de: a. zona de saturatie e. zona de solarizare 530. Scizura oblica stinga separa: a. In mediastinul posterior c.

diametrul bipolar proportional mai mare decit la adulti (4-4. incizuri pe contur 535. structurile moi sunt împinse si infiltrate e. nu au reacţie periostală d. Scizurile sunt vizibile sub forma unor benzi fine numai atunci când razele sunt perpendiculare pe suprafaţa lor. intre 1 si 3 minute c. lobul mijlociu d. lobul superior înglobează. integritatea lui garantează caracterul malign al unei leziuni 538. cartilajului de conjugare 536. banda c. d. Între lobii pulmonari pătrund septuri generate de pleura viscerală. sparg corticala sau compacta c. Diagnosticul radiologic al emfizemului subcutanat toracic se bazează pe: a. Existenţa unor antecedente specifice. ilustrează integritatea mucoasei b. e. dispoziţie oblică dinspre ventral spre dorsal b. e. suma segmentelor caudale ale lobului inferior drept c. au contur net. pe când cea de partea dreaptă se poate evidenţia în mod normal şi pe o incidenţă de faţă 544. segmentul apical al lobului superior b. În stânga.). Bulbul duodenal are în mod normal: a. dispoziţie oblică dinspre caudal spre cranial c. Existenţa unor alte acumulări specifice în mediastin sau pleură 545. intre 1 si 5 minute d. periostului b. nu este perceptibil radiologic in mod curent 540. Creşterea in lungime a osului se realizează pe baza : a. b. Existenţasemnelor radiografice ale unor eventuale leziuni traumatice toracale. cât şi în cea de profil. Disparitia la nivelul unui os a sarurilor de calciu cu alterarea fara disparitie completa a traveelor cu substrat conjunctiv se numeste: a. De partea dreaptă există trei lobi împărţiţi în 10 segmente. Referitor la segmentaţia şi la lobulaţia pulmonară: a. integrate in economia lobului superior drept d. demineralizare b. Selectaţi caracterele lizereului de siguranţă vizibil in explorarea digestiva cu bariu: a. Alegeţi criteriile radiologice de benignitate ale tumorilor oasoase: a. nucleilor epifizari c. c. Timpul nefrografic al urografiei dureaza: a. niciuna din cele de mai sus 543. Sunt bine vizualizate atât în incidenţa de faţă. echivalentul segmentelor lobului mijlociu sting. iatrogene sau traumatice. Revărsatele lichidiene pleurale închistate posterior: a. osteoporoza c. b. osteoliza 541. se evidenţiază în dublu contrast d. bine precizat b. sufla corticala dar nu o intrerupe 537. reprezintă conturul lumenului digestiv c. . contur b. Extinderea leziunilor în zonele limitrofe (cervical. opacifiere tardiva a cavitatilor intrarenale d. două curburi 539. Scizura oblică stângă se vizualizează numai în incidenţa de profil. Prezenţa unei hipertransparenţe difuze omogene la nivelul întregului torace.5 corpi vertebrali) e. ambii rinichi la acelasi nivel c. “Lingula” este: a. situaţie corespunzător vertebrei L4 d.49 b. c. nici una din cele doua 542. formate dintr-o singură foiţă pleurală. sub denumirea de lingula. sub 1 minut b. abdominal etc. O opacitate pulmonara de forma lineara marginita de ambele ei parti de transparenta aerica se numeste: a.

Invazia glandei suprarenale 553. d. varicelor localizate în fornixul gastric d. Concentratie redusa a substantei de contrast in calea excretorie a rinichiului afectat d. Care dintre următoarele principii geometrice de formare a imaginii radiologice sunt FALSE: a. e. Mediastinul este tracţionat către pneumothorax. De profil. tumori maligne c. infecţii ale osului 554. d. c. Nu sunt sistematizate 546. fracturi d. Absenţa desenului pulmonar în zona hipertransparentă. pneumoperitoneului 555. c. imaginilor de tip hidroaeric c.50 b. cu redistribuţie vasculară 549. Aspectul radiologic standard în pneumothoraxul liber al marii cavităţi pleurale cu cantitate medie de gaz: a. coledocul intracefalic pancreatic apare sub forma unei imagini transonice rotunde cu diametru axial maxim de 9 mm c. abcesul hepatic este o leziune cu conţinut hipoecogen delimitat de un perete gros ecogen. proiecţia lui este mai mărită. Invazia hilului renal b. e. Cu cât un obiect este mai aproape de film şi mai departe de sursă. d. Hipertransparenţă periferică şi inferioară. Invazia spatiului perirenal c. tumori benigne b. In clasificarea TNM diagnosticul de tumora Grawitz T3a se bazeaza pe: a. Invazia spatiului pararenal d. e. Ureterele normale : a. calculii apar sub forma unor imagini rotunde. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate? a. Radiografia abdominală simplă permite evidenţierea: a. Două obiecte suprapuse situate la distanţe diferite faţă de sursă şi faţă de planul filmului se proiectează sumate. Este invadat de tumorile Grawitz T3a c. Pulmonul controlateral este în hiperinflaţie. Un obiect plan situat paralel cu filmul apare mărit şi deformat. Nu siluetează cu marginea anterioară a cordului. Este invadat de tumorile Grawitz T4 d. Au indice parenchimatos redus la ½ in treimea medie a rinichiului b. Obstructiile ureterale cronice au urmatoarele semne radiologice : a. Este delimitat anterior de peritoneul parietal posterior b. abdominală simplă c. au peristaltica evidentiabila la UIV 547. pot fi examinate prin ureteropielografie retrograda c. Radiografia de faţă este incidenţa cea mai evocatoare. d. Un obiect plan dispus paralel cu razele şi perpendicular pe film se proiectează ca o umbră liniară. ecografia reprezintă metoda de primă intenţie şi de elecţie în evaluarea litiazei biliare d. Excretie intirziata . calcificările pancreatice nu pot fi niciodată vizualizate pe Rg. se proiectează peste coloana vertebrală. nu se vad ecografic b. b. Periostoza este modificarea radiologică elementară întâlnită în: a. calcificărilor b. Asociaza hidronefroza gradul III c. 551. c. b. Selectati enunturile adevarate privind spatiul perirenal: a. Proiecţia unui obiect pe filmul radiografic este mai mare decât obiectul. coledocopancreatografia endoscopică retrogradă (ERCP) reprezintă o metodă de diagnostic şi tratament în patologia căii biliare distale 548. grosimea peretelui veziculei biliare nu trebuie să depăşească la examenul ecografic 4 mm b. Este delimitat posterior de fascia Zuckerkandl 552. Bontul pulmonar se află situat central şi paramediastinal inferior. hipoecogene cu întărire posterioară 550. CT este metoda de elecţie şi cu cea mai mare fiabilitate diagnostică în evaluarea pancreatitelor acute b. Încercuiţi afirmaţiile corecte: a.

rezoluţia geometrică se referă la cea mai mare dimensiune a unui detaliu din imagine care poate fi vizualizat ca atare. incizuri c. au contur net. Scara conventionala de densitati computertomografice cuprinde ca densitati de referinta: a. c. Segmentul apico-dorsal e. plusuri de umplere e. Aerul b. Semnele specifice pleureziilor masive unilaterale pe radiografia toracica de fata sunt: a. Grasimea c. Stergerea conturului hemidiafragmului d. ca noduli acinari sistematizati intr-un lob b. Singele d. Niciuna dintre cele de mai sus 562. Segmentul Fowler c. Metastazele hepatice sunt: a. minusuri de umplere 560. ca sindrom alveolar nesistematizat d. sunt imagini adiţionale pe conturul colonului b. Largirea spatiilor intercostale b. rezoluţia în densitate reprezintă diferenţa între densităţile a două structuri contigue la care acestea pot fi percepute separat. Segmentul paracardiac d. nu calcifica niciodata d. Modificarile de contur ale stomacului sunt reprezentate de : a. Edemul pulmonar acut se prezinta radiologic : a. neregularitati b. Care dintre fazele metabolismului substantelor de contrast iodate se foloseste pentru sporirea contrastului computertomografic al tumorilor maligne parenchimatoase: a. cea mai bună rezolutie de densitate se obţine cu ajutorul filmului radiografic 565. aspect normal c. Faza de eliminare urinara d. Deplasarea mediastinului spre partea sanatoasa 564. sindrom de malabsorbtie b. ancose d. net conturati diseminati in ambii plamini e. sunt lacune unice sau multiple c. Aspectul radiologic al polipilor colonici maligni: a. Apa e. Segmentul azygos b. nici una dintre cele mentionate mai sus 559. Care este segmentul pulmonar care lipseste deobicei de partea stinga : a. cele mai rare leziuni inlocuitoare de spatiu hepatice b. Marginea superioara a opacitatii ascendenta spre peretele toracic c. Care din următoarele afirmaţii sunt false: a. b. Hiperkinezia gastrica se caracterizeaza prin : a. Adincirea incizurilor date de unde . variaza ca aspect functie de punctul de plecare c. sunt situaţi într-un segment rigid 566. au o iodofilie variabila 557. defect de tehnica radiologica 558. enterocolita acuta d. regulat d. Faza vasculara b. Cresterea frecventei (numarului) de unde perstaltice b.51 556. ca multipli noduli omogeni. Inghetarea lor. Nici unul dintre cele de mai sus 561. Faza de difuziune tisulara c. Calciul 563. propagare enta dinpre cranial spere caudal c. ca accentuare a opacitatilor micronodulare in mod difuz bilateral c. Aspectul granulat al mucoasei intestinale la sugar reprezinta : a.

Meningocelul 575. dehaustrare b. Compresie ureterala c. fluorescenta unei substante luminiscente b. ruperea arhitecturii moleculare b. imobila b. Formatiune cu densitate solida si iodofilie intensa la tomografia computerizata c. Teratomul b. glomerulonefrita cronica 568. Anevrismele aortei descendente d. ureterohidronefroza obstructiva veche c. efectul celular este direct proportional cu doza utilizata d. Calcificari in interiorul patrulaterului Bazy. Pentru a obtine o opacifiere mai buna in SPC si ureterala se pot efectua urmatoarele manevre: a. Se asociaza cu leziuni nodulare satelite 569. Imagine ecogena cu atenuare acustica posterioara d. Dezorganizarea SPC 570. generarea de substante care actioneaza prin mecansme secundare concordant cu cele de mai sus 577. pe conturul lateral al duodenului descendent b. Nu este influentata de atropinizare 567. hipoplazia congenitala b. Are totdeauna localizare apicala d. Asociaza de la inceput hemoptizia c. penetranta fascicolului e. Selectati cauzele de rinichi mic unilateral: a. Asociaza pleurezia de la inceput e. Fragmentarea coloanei baritate prin cresterea amplitudinii e. Stenoza ureterala d. rigiditate 574. ionizarea unei minicelule de scintilatie . distanta focar obiect 576. Modalitatile de receptare a informatiei obtinute prin iradierea unui corp de examnat sunt : a. Necroza papilara c. Injectarea a 40 mg furosemit i. stenoza de artera renala d. Infarctul pulmonar rotund : a. Papila duodenala se află : a. alterari morfologice ale genelor. Care este mecanismul de actiune directa a radiatiilor ionizante la nivel celular ? a. pe conturul medial al duodenului ascendent 573. numarul de fotoni emis pe unitatea de suprafata in unitatea de timp b. lungimea de unda d.Moyrand pe RRVS 571. 572. actiunea fizica directa asupra unor cristale de scintilatie d. Dimensiuni renale reduse cu depresiuni de contur b. inconjurata partial de substanta de constrast iodata . d.v. lacune multiple c. Apare pe fond de staza pulmonara cronica b. pe conturul medial al duodenului descendent c. cromozomilor si enzimelor c. O tumora uroteliala inalta are urmatoarele caracteristici imagistice: a. de care depind particularitatile operatinale : a. Decubit ventral b. pielonefrita cronica e. Imagine lacunara in SPC. intensitatea fascicolului c. modificări de pliuri d. Selectati elementele semiologice imagistice sugestive pentru patologia renala inflamatorie cronica a.52 d. Neurinomul c. Precizati care sunt parametrii unui fascicol de raze X la emisie. Efectuarea unei urografii minutate. Care dintre tumorile de mai jos au sediul de electie in mediastinul posterior : a. Bolile inlamatorii colonice prezintă: a. impresionarea directa si luminoasa prin mecansim chimic al unei emulsii fotografice c.

intensitatea in mA b. actiunea involuntara a luminii e. expunere cu doza insuficienta c. Care sunt particolele utilizate in cadrul sistemelor de radioscopie televizata pentru transformarea imaginii primare in imagine secundara : a. masa fizica (grosimea) c. dozmetrele cu camera de ionizare 581. structura histologica d. Accesoriile obligatoriinecesare expunerii diagnostce a unui film radiografic sunt : a. miscarea in timpul expunerii 582. developare prelungita sau la temepratura prea mare d. fotonii b.53 578. Care sunt parametrii tehnici ai unui fascicol de radiatie. care pot fi modulati si monitorizati din masa de comanda a unui aparat roentgen : a. incalzirea in unitate de caldura (HU) d. casetele d. grilele antidifuzoare b. gradul de ionizare a mediului ambiant in jurul instalatiei Rx 580. densitatea fizica . protonii c. marimea numarului atomic b. vechimea filmului(film expirat) b. foliile intaritoare c. electronii d. tensiunea in KV c. actioneaza asupra radioatiei ncidente prin: a. timpul in ms e. Natura structurilor traversate de un fascicol de raze X. Care sunt elementele care pot altera transparenta primara a unui film radiographic cu aparita “voalului”: a. ionii negativi 579.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful