1

1. Partile componente ale unui generator pentru aparat roentgen sunt: a. Transformatoarele b. Redresoarele c. Temporizatoarele d. Pupitrul de comanda Care sunt elementele metalice ale unui tub roentgen? a. Anodul b. Filamentul catodic c. Piesa de concentrare a catodului d. Peretii tubului RX Care dintre parametrii constructivi ai unei anode de tub Rx influenteaza incalzirea ei: a. Materialul din care este contruita b. Viteza de rotatie c. Panta de inclinare a fetei active d. Diametrul anodei Rolul cupolei unui tub radiogen este: a. Contentia uleiului de racire b. Protejarea mecanica a tubului c. Oprirea diseminarii haotice a radiatiilor in mediul ambiant Interactiunile direct ionizante ale radiatiilor Rontgen cu materia sunt: a. Colisiunea b. Frinarea c. Efectul Compton d. Efectul fotoelectric Alegeti tehnica radiologica cea mai iradianta a. Radiografia pulmonara b. Urografia intravenoasa c. Irigoscopia d. Tomografia computerizata abdominala Precizati care este rolul grilei antidifuzoare in achizitia radiografica a unei imagini radiografice : a. Reducerea iradierii b. Focalizarea radiatiilor c. Reducerea radiatiei secundare d. Cresterea contrastului imaginii Care sunt elementele care determina dimensiunile imaginii obiectului radiografiat fata de original: a. Dimeniunea obiectului b. Distanta obiect film c. Distanta sursa obiect d. Unghiul razei incidente centrale cu planul sau axa obiectului Precizati ce elemente intra in structura derivatilor farmaceutici cu care se realizeaza contrastul artificial pozitiv in radiologie: a. Plumbul b. Iodul c. Cuprul d. Bariul Care dintre modificarile clinice de mai jos se inscru in categoria acuzelor uzuale la administratrea i.v. de substanta de contrast iodata: a. gust metalic b. Rush-ul cutanat c. Colicile intestinale d. Senzatia de caldura generalizata Care dintre structurile de mai jos sunt hiperdense fata de structurile inconjuratoare in examenele CT craniene: a. Calciul b. Tumorile cu contrast c. Sangele proaspat d. Edemul perilezional Ce artere abdominale se pot identifica ecografic a. Aorta b. Trunchiul celiac

2.

3.

4.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

2
c. Artera mezenterica inferioara d. Arterele renale Precizati afectiunea care constituie indicatie de ecografie diagnostica de prima intentie: a. Litiaza urinara b. Litiaza veziculara biliara c. Tromboza de vase porte intrahepatice d. Ureterohidronefroza Selectati tipurile de afectiuni care beneficiaza la maximum de examenul IRM ca examen de prima intentie: a. Tumorile suprarenaliene b. Tumorile pituitare c. Tumorile cardiace d. Tumorile primitive de cai biliare Care este cea mai eficienta tehnica radiologica de punere in evidenta a fetelor sternului: a. Radiografia toracica de fata b. Radiografia toracica de profil c. Computer tomografia d. Radiografia toracica in oblic anterior stg Care vase sanguine determina existenta amprentelor vasculare de pe conturul stg al traheei: a. Aorta ascendenta b. Crosa aortica c. Vena azygos d. Trunchiul brachiocefalic arterial Cite segmente formeaza lobul superior pulmonar sting: a. 3 b. 4 c. 5 Care sunt sectoarele circulatorii vasculare din interiorul parenchimlui pulmonar explorabile radiologic standard: a. Sectorul intramediastinal b. Sectorul hilar c. Sectorul central d. Mantaua pulmonara Care sunt structurile histologice care fac ca alveolele pulmonare sa nu fie structuri terminale: a. Comunicari alveolo-alveolare porii Kohn b. Comunicari intre alveolele si bronsiolele terminale: canalele Lambert c. Ambele concomitent d. Incorecte toate cele de mai sus Care sunt formatiunile arteriale care formeaza marginea anatomica dreapta a mediastinului : a. Crosa aortica b. Trunchiul arterial pulmonar c. Artera subclavie stinga d. Trunchiul brachiocefalic arterial e. Nu exista structuri arteriale pe marginea mediastinala dreapta Care sunt elementele structurale ale mediastinului care beneficiaza de diagnostic cert computertomografic fara contrast: a. Vasele sanguine b. Grasimea c. Ganglionii limfatici calcificati d. Fluidele clare din chiste Care sunt portiunile din aorta vizibile pe radiografia toracica in incidenta postero-anterioara: a. Marginea laterala a Aortei ascendente a. Marginea mediala a portiunii orizontale a crosei b. Marginea mediala a aortei descendente toracice c. Niciuna din cele de mai sus Cum se conecteaza in incidenta de profil proiectia trunchiului arterei pulmonare cu marginea anterioara a ventricolului drept. a. In continuare pe marginea anterioara., artera cranial fata de ventricolul drept b. In continuare pe marginea anterioara artera caudal fata de ventricolul drept c. Nu se conecteaza una cu cealalata pe marginea anterioara a cordului

10.

11.

12.

13.

14.

15.

16.

17.

18.

19.

20.

3
21. Selectati situatiile clinice in care sunt create conditiile de aparitie a bronhografiei aerice a. Edemul pulmonar acut b. Pneumonia franca la debut c. Pneumonia franca la vindecare d. Tuberculoza cavitara. 22. Care este limita de dimensiuni a opacitatilor pulmonare denumite “micronoduli”: a. 1 mm b. 3 mm c. 5 mm d. peste 5 mm 23. Semnele radiologice specifice unor opacitati cu punct de plecare parietal sunt: a. Densitatea mare b. Conturul net si regulat c. Vizualizarea numai partiala a conturului d. Racordul in panta lina 24. Selectati cauzele de ridicare bilaterala a cupolelor diafragmatice a. Obezitatea b. Sarcina c. Ascita d. Expirul 28. Dublul contur al marginii craniale a unei opacitati pleuretice libere se datoareaza: a. miscarilor respiratorii b. pozitiei bolnavului c. decalajului de inaltime intre marginea anterioara si cea posterioara a fluidului d. nici una dintre cele de mai sus 29. Selectati aspectele radiografice specifice pleureziilor interlobare: a. forma lenticularta b. localizarea pe traiectul unei scizuri c. lipsa modificarilor cu pozitia d. alte semne de afectare pleurala la distanta 30. Incercuiti leziunea tumorala hepatica ce prezinta in computer tomografie densitati negative: a. chistul biliar b. lipomul c. hemangiomul d. hiperplazia nodulara focala e. colangiocarcinomul 31. Care este sensul de deplasare al bontului pulmonar intr-un pneumotorax partial : a. Cranial si dorsal b. Caudal si medial c. Caudal si ventral d. Caudal si lateral 32. Care dintre afectiunile de mai jos pot determina dilatatie vasculara poststenotica : a. Stenoza valvulara mitrala b. Stenoza valvulara aortica c. Coarctatia de aorta d. Stenoza infundibulara pulmonara 33. Opacitate masiva, sistematizata lobar, cu bronhografie aerica poate apare in: a. Sindromul alveolar b. Sindromul bronsic c. Sindromul vascular 34. Cel mai fin ca structura compartiment al interstitiului pulmonar, vizibil pe o radiografie standard in incidenta postero anterioara este : a. Compartimentul peribronhovascular b. Compartimentul interlobular c. Compartimentul parietoalveolar 35. Alegeti afectiunile care se manifesta radiologic prin prezenta de micronoduli interstitiali mai mici sau egali cu diametrul de 1,5 mm : a. Infiltratele inflamatorii cu aspect de geam mat b. Metastazele carcinomatoase

4
c. Pneumoconioza d. Hemosideroza primitiva 36.Imaginile directe de sindrom bronsic sunt: a. Ingrosarea peretelui bronsiei b. Cresterea diametrului unei bronsii cu perete ingrosat c. Obstructia unei bronsii cu atelectazie adiacenta d. Disparitia aeratiei bronsiei prin inclocuire cu fluid 37. Care sunt caracteristicile structurale si functionale ale circulatiei pulmonare cu efect in formarea imaginii radiologice. a. Debitul circulator mare b. Presiunea intraarteriala pulmonara mica c. Complianta capilara mare d. Structura musculara sau elastica a arterelor in functie de distanta fata de hil 38. Hipervascularizatia arteriala pulmonara difuza (pletora) apare in: a. Hipervolemie b. Hiperchinezie c. Shunt sistemico-pulmonar d. Fistula arterio-venoasa 39.Semnele radiologice de hipovascularizatie pulmonara difuza bilaterala congenitala sunt: a. Hipertransparenta pulmonara difuza , bilatarala, simetrica b. Desen pulmonar gracil c. Hiluri pulmonare mici, simetrice d. Dilatatie poststenotica a arterei pulmonare 40. Sindromul vascular capilar pulmonar caracterizeaza : a. Emfizemul pulmonar diffuz b. Atelectaziile parcelare c. Fibrozele pulmonare d. Staza pulmonara cronica 41. Nodulii opaci hemosiderotici din staza pulmonara cronica se caracterizeaza prin: a. Foarte numerosi b. Localizati perihilar c. Cu diametrul de maxim 3mm d. Ireversibili in timp 42. Care dintre semnele radiologice de mai jos exprima hipertensiunea vasculara pulmonara anterograda: a. Imbogatirea desenului vascular apical b. Amputarea perihilara a benzilor vasculare c. Marirea de volum a hilurilor pulmonare d. Dilatatia de Artera pulmonara 43. Care este diametrul limita inferior al al unui nodul izolat malign pulmonar : a. Sub 3 cm b. 5 cm si peste c. 7 cm si peste d. Nu exista corespondenta volum/etiologie. 44. Selectati semnele radiologice pulmonare ale sancrului de inoculare tuberculos: a. Intensitate mica b. Localizare predominenta in lobul inferior drept c. Cu adenopatii hilare d. Cu benzi de limfangita 45. Semnele carecteristice infarctului pulmonar sunt: a. Forma rotunda b. Localizarea bazala dreapta c. Semne de staza venoasa cronica d. Asociaza hemoptizia e. Reactie pleurala de la inceput 46. O cavitate intraparenchimatoasa pulmonara cu pereti grosi, cu contur intern neted , cu leziuni satelite si bronsie de drenaj este: a. Abces pulmonar cu germeni piogeni evacuat b. Chist hidatic evacuat partial c. Caverna tuberculoasa deterjata d. Cancer pulmonar necrozat

5
47. Care dintre afectiunile de mai jos se manifesta prin cavitati pulmonare multiple cu pereti subtiri: a. Bula de emfizem b. Displazia emfizematoasa c. Polichistoza bronsica congenitala d. Niciuna dintre cele de mai sus 48. Care dintre tipurile de leziuni mediastinale de mai jos beneficiaza de diagnosticul cert computer tomografic cu contrast i.v.: a. Lipoamele b. Chistele c. Vasele sanguine d. Adenopatiile calcificate 49. Care dintre tumorile de mai jos sunt localizate in mediastinul antero+inferior a. gusa plonjanta b. timomul c. lipomul d. chistul pericardic 50. Marirea opacitatii cardiopericardice prin prezenta de lichid pericardic se caracterizeaza prin: a. Marirea predominent in sens transversal b. Unghiuri cardiofrenice obtuze c. Absenta pulsatiilor pe contur d. Modificari de aspect cu pozitia 51. Marirea de volum a atriului sting se materializeaza prin semne radiologice de modificare a contururlui cardiac . In care dintre directiile spatiuli marirea nu are corespondent a. Posterior b. Lateral stg c. Caudal d. Cranial 52. Care dintre semnele radiografice de mai jos exprima marirea de volum a ventricolului sting: a. Ascensionarea apexului cardiac pe radiografia PA b. Lateralizarea spre stinga a arcului inferior sting al cordului c. Deschiderea unghiului cardiofrenic sting al cordului d. Depaseste dorsal punctul de intersectie al diafragmului cu vena cava inferioara 53. Marirea careia dintre cavitatile cordului determina in mod particular dilatatia tranversala cu etalarea cordului pe diafragm: a. Atriul stg b. Ventricolul stg c. Ventricolul dr d. Atriul drept e. Crosa aortica 54. Care dintre segmentele aparatului circulator toracic umple prin dilatatie spatiul retrosteranl inferior: a. Aorta ascendenta b. Trunchiul arterei pulmonare c. Ventricolul sting d. Atriul drept e. Ventricolul drept 55. Care este segmentul aortic care nu se vizualizeaza nici macar partial pe radiografia toracica de fata dura: a. Aorta ascendenta b. Crosa aortica c. Aorta descendenta 56. Ce cavitate conexa atriului sting apare marita in stenoza mitrala ? a. Ventricolul sting b. Artera pulmonara trunchi c. Urechiusa stinga d. Aorta ascendenta 57. Care sunt modificarile radiologice specifice insuficientei mitrale: a. Staza pulmonara discreta b. Marirea foarte accentuata a atriului sting c. Marirea de volum a ventricolului sting d. Dialatatia de aorta ascendenta

Care este elementul principal care sta la baza achizitiei unei imagini digitale: a. Amplitudinea curentului generat in fotomultiplicator d. Doua amprente vasculare pe marginea dreapta a traheei d. Decolarea unei placi de aterom 64. Ecografia este indicata in diagnosticul afectiunilor : a. Emfizemul pulmonar 61. Examinarea rapida in dinamica deglutitiei d. Stenoza mitrala cu insuficienta tricuspidiana concomitenta c. Ulceratie ateromatoasa d. Anevrismnul de aorta d. Cu viteza de sedimentare mare d. 65. Semnul faldului intimal la examenul CT al aortei cu contrast caracterizeaza: a. Stenoza mitrala b. C7/T12 b. Absenta butonului de la locul sau normal b. Proiectarea metamerica a orificiului Killian si a cardiei este : a. a. Intensitatea quantei de lumina emisa de cristalul de scintilatie c. Stenoza mitrala cu defect septal atrial asociat b. Disectia de aorta c. Viteza fotonului Roentgen b. Care valvulopatie se manifesta cu puls hilar pulmonar: a. Ce are particular examenul cu sulfat de bariu al esofagului. Stenoza mitrala cu plaman sarac fara semne de staza pulmonara apare in : a. Incidentele oblice c. Pseudoanevrismul postraumatic de aorta 62. Disectie de aorta c. Decelarea de colectii fluide intraperitoneale e.Indicatiile de utilizare ale computer tomografiei in patologia digestiva sunt: a. Traheea deplasata spre stinga c. De catre o substanta inerta chimic. Insuficienta trcuspidiana c. Coarctatia de aorta b. Examen de mucoasa in strat subtire la finele examenului propriu-zis 67. Care dintre afectiunile de mai jos evolueaza cu aspect de cord mic sau de dimensiuni normale : a. Stenoza valvulara aortica d. a. Depistarea determinarilor secundare hepatice d. Explicati mecanismul creerii de contrast pozitiv de catre suspensia de sulfat de bariu. Anevrism trombozant de aorta b. nemiscibila cu apa c. Tetralogia Fallot c. A fluxurilor sanguine pe vase 69. Care dintre afectiunile de mai jos dau dilatatie partiala limitata de aorta descendenta toracica a. Scheletului osos abdomino-pelvin d. Tractului digestiv b. Depistarea si stadializarea tumorilor organelor parenchimatoase b. Buton aortic pe marginea dreapta a mediastinului 63. Cresterea absorbtiei radiatiilor b. Monitorizarea post-terapeutica a lor c. Stenoza mitrala cu atriu sting locuit. Care adera de mucoasa digetiva fara sa se absoarba 66. Adenopatiilor intra sau extraperitoneale e. C6/T12 . Studiul traectului si permeabilitatii unor axe vasculare 68. Organelor parenchimatoase abdominale c. Stenoza mitarala cu insuficienta tricuspidiana consecurtiva d.6 58. Distanta de parcurs de la foton la calculatorul program. Consistenta semisolida a SO4Ba b. Insuficienta aortica d. Pericardita constrictiva b. 60. Stenoza valvulara pulmonara 59. Semnele radiografice ale dextropozitiei de Aorta : a.

Nivelul orizontal al partii opace a suspensiei baritate d. Colonul descendent e. Localizarea ingustarii b. 73. Ansele jejunale orizontale si cele ileale verticale 78. Care este semnul cert ca radiografia unui stomac in repletie este efectuata in ortostatism: a. 72.Duodenul descendent si cel ascendent au rapoarte directe cu : a. Artera mezenterica superioara 77. Vena cava inferioara e. Nu se vizualizeaza niciodata in repletie completa 71. Toate ansele orizontale indiferent de regiune c. Caracter tranzitoriu sau definitiv d. Precizati portiunile fixe ale colonului: a. Genunchiul inferior c. Cecul si colonul ascendent b. Marea curbura /3-4 unde c. Diametru redus in regiunea cervicala b.7 c. Sigmoidul si rectul 79. Hiperchinezia unui segment de tub digestiv se traduce prin : a.nu 75. Starea de contractilitate a muscularis mucosae d. Aspectul reliefului mucos 80.da/mica curbura. Rinichiul sting d. Evacuarea accelerata a segmentului digestiv e. Cresterea numarului de unde peristaltice b. Diferenta dintre spasm si stenoza unui segment digestiv se defineste in functie de : a. Selectati rapoartele anatomice ale fetei posterioare a stomacului: a. Dilatatie ampulara suprafrenica d. Staza persistenta in segmentul afectat . Tot conturul extern al doudenului D2 76. Cum variaza dimensiunile diferitelor zone topografice ale esofagului in repletie completa : a. Peristaltica stomacului apare sub forma : a. Gradul de repletie a stomacului 74. Duodenul ascendent. Pancreas b. Marea curbura. Substanta baritata la polul distal al stomacului b. Alegeti portiunile fixe ale duodenului: a. Niciunul dintre cele de mai sus. Colonul transvers d. Unghiul Treitz d. Adincirea undelor peristaltice d. Lungimea ingustarii c. Ansele jejunale verticale si cele ileale orizontale b. Mica Curbura/3-4 unde d. Vizualizarea chineticii pe mica curbura c. Incidenta radiografiei in ortostatism sau decubit c. Unghiul hepatic c. Pancreasul b. Reactia la tratamentul antispastic e. Autoplastica mucoasei gastrice depinde de : a. Stergerea reliefului mucos c. Fornix/2-3 unde b. Precizati cum apar orientate ansele jejunului si ileonului : a. C7/T11 70. Glanda suprarenala stinga c. Aorta d. Fata viscerala a splinei c. Bulbul b. C6/T11 d. Tonicitatea peretelui gastric b. Diametru maxim in portiunea toracala c.

Are o forma ascutita in unghi b. mai frecvent pe esofag e. Alungirea segmentului b. Aspectul radiologic al lacunei benigne implica: a. Stergerea reliefului mucos al segmentului gastric herniat 82. Inel semiopac concentric cu conturul opacitatii centrale = edem perilezional c. Pozitia sinuoasa c. Au contururi regulate rectilinii c. Stergerea mucoasei d. Detritusul necrotic determina neregularitati ale fundului nisei. Suprafata locului de implantare este totdeauna mai mica decit adincimea nisei c. Caracterele radiologice ale unei stenoze benigne de segment de tract digestiv sunt: a. Deformeaza o portiune din contur fara sa-l intrerupa b. Contururi regulate 83. Opacitate centrala data de substanta de contrast din nisa b. Incizura se deosebeste de ancosa unui lumen digestiv: a. 90. Diverticulii digestivi de tractiune prezinta : a. Ascensionarea unui segment gastric cu migrarea in torace b. Are caracter definitiv 86. Se umplu si se evacueaza complet d. Aparitia unei opacitati mediastinale inferioare cu sau fara nivel hidroaeric c. Pliurile mucoasei sunt convergente spre nisa e. Au forma rotund ovalara c. Hipertrofia pliurilor b. Pliurile de mucoasa pot fi sau nu convergente spre leziune dupa natura leziunii d. Forma este rotund ovalara d. Continutul opacitatii centrale poate fi neomogen. Diverticulii digestivi de pulsiune : a. Laturile unghiului sunt rectilinii c. Peretele lumenului in zona de insertie are mobilitatea pastrata 91. Depaseste limita peretelui digestiv b. Dolicosegmentul de tub digestiv se defineste prin: a. Hernierea stomacului prin hiatusul diafragmatic al esofagului se materializeaza prin : a. Existenta unui esofag mai scurt decit normal d. Aspectul radiologic al unei nise in incidenta ortograda : a. Continutul este omogen 88. Apar de regula pinteni si semitonuri d. Convergenta de pliuri e. O forma triunghiulara cu baza in lumenul digestiv b. Sunt imagini aditionale de plus de umplere b. Intreruperea pliurilor d. Apare pe ambele contururi ale unui lumen d. Continutul poate fi omogen sau neomogen 87. Orificiile de intrare si iesire din stenoza au forma de pilnie 84. Pliurile mucoase sunt impinse si deplasate e. Apar localizati pe orice segment digestiv.8 81. Are de obicei contur net c. Sunt legati de lumenul principal printr-un pedicol d. Pot fi multiple c. Nu deplaseaza segmentul de tract digestiv c. Atrofia pliurilor c. Sunt situate in axul segmentului afectat d. Selectati caracterele radiologice ale unei amprente asupra unui lumen digestiv: a. 89. Care dintre modificarile de mucoasa de mai jos caracterizeaza afectiunile digestive maligne: a. Lumenul restant este ingustat 85. nu sunt intrerupte e. Pliurile sunt deplasate . Nisa este circumscrisa de un inel transparent (edemul perilezional) d. Dezorganizarea de pliuri . Elemente semiologice radiologice specifice nisei benigne sunt: a. Este o fornatiune protruziva in interiorul lumenului digestiv adiacent b. Sunt scurte b.

Aspectul de vezicule fiice c. Densitate fluida b. Limitele imprecis conturate c. Substantele ionice b. Granuloamele postinflamatorii b. Colangiografia preoperatorie d. Diagnosticul pozitiv si diferential de organ b. Trans-splenica d. Greata b. Transjugulara retrograda c. Abcesele parazitare vindecate c. Cu leziuni asociate de ciroza hepatica sau dilatatie de cai biliare 95. Alegeti indicatiile corecte de explorare CT cu contrast a splinei: a. Ecografia c. Capacitatea de preluare activa a contrastului de catre ficat c. Substantele iodate liposolubile 102. 2 93. 99 Care este metoda imagistica de baza pentru diagnosticul calcificarilor intrapancreatice: a.v. Hidatidoza 94. Diagnosticul splinelor accesorii sau reziduale postoperatorii c. Absenta iodofiliei 96. Aspectul de membrana proligera decolata d. 101. b. Absorbtia contrastului in intestin b. de contrast iodat: a. Computer tomografia d. Hipotensiune . Care sunt factorii de care depinde calitatea unei colangiografii orale ? a. Coledocopancreatografia endoscopica retrograda(ERCP) c. Diagnosticul pozitiv computer tomografic de tumora hepatica implica urmatoarele semne a. Diagnosticul limfoamelor cu determinare splenica . Colangiografia postoperatorie pe tub Kher. Gust metalic in gura e.9 92. Permeabilitatea canalelor biliare intra si extrahepatice d. Eruptiile cutanate c. Imagine rotund ovalara cu densitate si iodofilie mai mici decit ale parenchimului hepatic inconjurator. Diagnosticul splinei de staza e.Alegeti entitatile patologice care pot da calcificari hepatice: a. Care dintre categoriile de substanta de contrast iodate de mai jos dau cea mai mica rata de reactii adverse: a. Substantele nonionice monomerice c. Care sunt caracterele CT specifice chistului hidatic: a. Chistele esentiale d. 3 c. Colangiografia percutana b. Hemangioamele e. Transhepatica b. Substantele nonionice dimerice d. Alegeti locul de electie de injectare cu contrast pentru realizarea unei portografii directe : a.Cite segmente orientate orizontal are lobul sting hepatic: a. Transparietala abdominala venoasa mezenterica 97. 1 b. Precizati care dintre simptomele de mai jos se incadreaza in categoria accidentelor minore sau reactii adverse medii la administrarea i. Calcificarile parietale e. Radiografia abdominala simpla b. Concentratia de iod in bila 98. Precizati metodele radiologice de explorare directa a cailor biliare: a. Imagistica prin rezonanta magnetica 100. Cu priza de contrast precoce d. Diagnosticul formatiunilor localizate intrasplenice d. Cefalee d.

Colica renala d. Anomalii arteriale in hilul renal . Jonctiunea pieloureterala b. Tumorile uroteliale inalte d. Hipoplazia renala congenitala b. Leziuni inflamatorii incerte pe UIV e.10 103. Rinichiul ischemic cronic c. Traumatisme renale cu hematurie b. Depistarea si caracterizarea morfologica a maselor tumorale vezicale b. Nefrita radica 112. Stadializarea tumorilor si monitorizarea postoperatorie c. Insuficienta renala acuta b. Lobulatie fetala c. Insuficienta renala cronica c. Tumora Wilms d. Portiunea intramurala vezicala 109. Cite feluri de ectopie renala cunoasteti? a. Precizati nonindicatiile de explorare urografica: a.Evaluati in timp entitatea de “rinichi mut” urografic: a. Tumori maligne c. Obstructia ureterala de cauza neprecizata UIV 106. 1 minut b. unilateral cu contur neted apare in: a. Rinichiul de dimensiuni reduse. Inalta c. 5 minute d. 1 ora b. Reflux vezico-ureteral b. 113. Indicatiile explorarii computer tomografice in patologia urinara : a. nu exista un timp standardizat 104. 3 minute c. Selectati cauzele malformative de dilatatie a sistemului pielocaliceal a. Intersectia cu vasele iliace c. Conturul policiclic al rinichilor la copil sub 5 ani se considera dat de : a. Rinichi dublu unicapsular 108. Tuberculoza renala d. Ureterocel c. Litiaza urinara radiotransparenta 107. Abcesele renale d. 30 minute d. Care sunt strimtorile fiziologice ale ureterelor: a. Vasculare hilare b. Nefrocalcinoza 110. Necroza papilara d. Directa d. Absenta vizualizarii unui rinichi in lomba e. Litiaza ureterala radioopaca c. Cu fuziune 111. Precizati etiologia posibila a calcificarilor renale lineare rectilinii sau curbe: a.Care este intervalul de timp limita intre timpul nefrografic si cel pielografic in urografia intravenoasa: a. Incrucisata e. Pina la disparitia substantei de contrast din sistemul pielocaliceal contralateral. Ureter retrocav e. Intestin cu resturi alimentare si fecale 105. Boala Cacchi – Ricci e. Joasa b. Chiste hidatice d. 2 ore c. Indicatiile de utilizare a pielografiei directe : a. Polichistoza renala b.

Intre 16 si 22 de ani 120. 122. Combinatia dintre primele doua e. Osteoporoza c. Nefrograma palida de partea sanatoasa d. Chistele parapielice d. Care dintre modificarile elementare ale osului se exprima prin modificari de forma a. Alterarea structurii spongioasei unui os in sensul: reducerea opacitatii. Alegeti metoda diagnostica de baza in diagnosticul pozitiv al metastazelor osoase a. 2 b. Radiografiile osoase simple d. Selectati modificarile functionale urografice din sindromul obstructiv urinar superior unilateral: a. Fetei externe a compactei c. Spongioasei epifizare b. Oedostoza b. Selectati modificarile osoase care apar in osteomalacie: a. Nefrograma de partea bolnava persistenta de ordinul orelor. Rezorbtie osoasa circumscrisa b. Urografia intravenoasa b. 5 119. Lacuna osoasa centrala b. 116. Intirzierea eliminarii contrastului pe partea sanatoasa c. In jurul virstei scolare c. 4 d. Diverticolul caliceal b. Caria osoasa d. Computer Tomogafia e. Scoliostoza c. In jurul virstei de 12 ani d. Periostoza c. Intensitate redusa a contrastului in caile urinare bilataral e. Arteriografia periferica 118. Scintigrama cu Tc 99 difosfonat e. Osteoliza d. Corticalei 124. Eroziunea osoasa e. In primul an de viata b. Care dintre formatiunile aditionale de mai jos comunica direct cu caile urinare? a. Ecografia d. Demineralizare b. Hiperostoza d. Toate 3 combinate. Necroza papilara e. Amprenta osoasa 123. Exostoza 121. Angiografia selectiva renala 117. Absenta secretiei de contrast pe partea bolnava b. reducerea grosimii traveelor. In ce stadiu N se incadreza adenopatia hilara renala contra-laterala dintr-o tumora Gravitz: a. Imagistica prin Rezonanta Magnetica b. Limita de virsta pina la care trebuie sa se realizeze sudarea nucleilor epifizari cu diafiza este: a. Hematomul intraparenchimatos post-traumatic 115. Striuri Looser .11 114. Care dintre imaginile radiologice de mai jos se incadreaza in categoria “osteoliza” a. Alegeti metoda radioimagistica de electie pentru diagnosticul si stadializarea carcinomului renal(Gravitz) a. 3 c. Computer Tomografia c. Caverna tuberculoasa c. Endostoza apare localizata la nivelul: a. Scintigrama renala c. cresterea areolelor osoase si aspect fasciculat al compactei reprezinta : a. Fetei interne a compactei d.

. Deformari osoase 125. Hemidiafragme decalate invers decit la adult. Arcuri costale posterioare orizontalizate b. Selectati afirmatiile corecte asupra modificarilor radiologice din faza initiala inflamatorie de vindecare a unei fracturi: a. Hipotonoie c. In primul an de viata se vad fontanelele c. Sinusurile craniene apar esalonat. Pozitia ectopica a rinichiului miniatural fata de pozitia normala a celui hipoplazic. Aspectul radiologic normal al esofagului la copil implica : a. traiect de fractura identic celui din momentul producerii fracturii b. Niciuna dintre cele de mai sus 134. Cele doua ramuri mandibulare sunt separate de o banda clara d. Mediastin ingustat c. Fragmente fracturare osteoporotice. Hiperchinezie b. Viscerocraniul este proportional mai mare fata de neurocraniu b. apare ca banda transparenta mediastinala fara contrast b. nu se vizualizeaza contractii pe contur d. prezinta in primele doua luni de viata un mic reflux gastro-esofagian 131. cel sting situat mai cranial 130. Calibrul arterelor intrapulmonare egal pe toata aria de proiectie a fiecarui pulmon d. Bifurcatia traheei proiectata la nivel T3 e. Fracturi in lemn verde d. Localizarea de electie la metafizele oaselor lungi b. Fragmente fracturare de forma. Sufla si intrerupe de regula corticala c. Osteoscleroza d. Modificari de structura mixte ale zonelor metafizare 133. Care dintre modificarile de mai jos se incadreaza in limitele normalului: a. Anterolistezis vertebral C3-C4 c. Morfologia sistemului pielocaliceal normala . Specificati care dintre modificarile functionale de mai jos insotesc stenoza hipertrofica de pilor : a. Alegeti categoriile de semne radiologice pe care le intilniti in osteoartrita tuberculoasa a. dimensiuni si structura normale cu largirea traiectului de fractura 126. intreruperea corticalei 129. la sugari nu exista decit cele maxilare 132. nu se vizualizeaza pliuri de mucoasa c. Functia renala normala in rinichiul miniatural fata de opacifiere tardiva sau rinichi mut in rinichiul hipoplazic c. Care este diferenta dintre rinichiul miniatural si rinichiul hipoplazic: a. Fragmente fracturare demineralizate la extremitati si largirea traiectului de fractura fata de cel initial c. Nucleii de osificare asimetrici la oasele pereche e. Contururile nete si regulate in rinichiul miniatural fata de aspectul polilobat al rinichiului hipoplazic. Care dintre semnele radiologice de mai jos NU corespunde aspectului de chist osos esential: a. incluzii osoase in modificarile de structuri moi c. Nucleii de osificare supranumerari la oasele membrelor d. Demineralizare b. d.12 c. Particularitatile aspectului radiologic toracic la copil sunt: a. Osteoliza c. Deformare a nucleilor epifizari e. Reflux gastro-esofagian d. Reducerea progresiva a spatiului articular 127. Craniul copilului este diferit de cel al adultului: a. Lizereu osteosclerotic la polul inferior 128.Alegeti semnele corecte de osteosarcom osteogenic: a. Suturi cerebrale supranumerare b. redusa ca dimensiuni in rinichiul miniatural fata de modificari morfologice de dimensiuni si orientare ale calicelor in rinichiul hipoplazic b. Interior poliseptat d. infiltrarea si densificarea structurilor moi b.

extensia in spatiul epidural d. Diafiza are structura modificata prin prezenta de lacune gomatoase e. Selectati leziunile care dau hipodensitate spontana fata de tesutul cerebral la examenul computer tomografic fara contrast: a. Aerului c. Avantajele explorarii IRM fata de CT a leziunilor inflamatorii vertebrale: a. Este frecventa reactia periostala lineara 137. se pot examina: a. evaluarea leziunilor plurietajate c. Pe oasele lungi are localizare metafizara d. Localizare poliostica b. Selectati pe cele corecte. condilii occipitali b. rezolutie spatiala inferioara CT c. ale plexurilor coroide c. Sub coasa creierului b. unei hipervascularizatii tumorale d. Necrozei 143. evidentierea semnelor de suferinta medulara e. pierdere neuronala prin leziune ischemica c. ale glandei pineale b. Selectati semnele radiologice corecte de luxatie congenitala de sold: a. zonele de hiposemnal/negru corespund : a. nici uneia dintre cele de mai sus 140. demielinizare d. ale vaselor arteriale e. Pe radiografia de fata a segmentului atlo-axoidian al coloanei vertebrale. timp de examinare lung b. Predominent la oasele scurte si cele late c. Incarcarea cu contrast iodat a unei leziuni cerebrale se datoreaza: a. arcurile anterior si posterior ale atlasului 139. 142. ale coasei creierului d. In ponderatie T1 la examenul IRM. Lateralizarea axului diafizar 136.Limitele examenului IRM sunt date de : a. Calcificarilor d. edemul e. a. extensia in partile moi paravertebrale . alterarii barierei hematoencefalice e. unei malformatii vasculare c. ale nucleilor bazali 138. Prin foramen ovale d. Prin foramen magnum e. apofiza spinoasa a axisului e. unei tromboze venoase profunde b. Angajarile intracerebrale sunt de mai multe tipuri. corpul axisului si apofiza odontoida d. apofizele transverse ale atlasului c. Prin fantele sfenoidale c. Lichidului cefalorahidian b. Reducerea unghiului de inclinare a plafonului acetabular c. Prin voletul cranian post operator. Deplasarea lateral si cranial a nucleului epifizar d. necesitate de utilizare de echipamente nemetalice pentru operatiunile conexe 144.13 135. necroza 141. Intreruperea arcului cervico – obturator b. diagnostic precoce b. absenta de vizualizare a calcificarilor d. sangele proaspat b. Selectati calcificarile intracerebrale normale: a. Sifilisul osos la sugar prezinta: a.

: a. Piesa de concentrare 147. Prin reducerea distantei focar-film 154. Cupru 149. Prin inclinarea razei incidente centrale b.Filtrele amplasate la iesirea din tub sunt confectionate din: a.Piesa generatoare de fotoni Rontgen a unui tub RX este: a. apa b.Precizati care dintre elementele de mai jos se utilizeaza ca substante de contrast artificial: a. Redresoare cu dublu circuit c. Emulsia fotografica pe ambele fete ale filmului c.Care dintre semnele clinice de mai jos definesc o intoleranta minora sau medie la contrast iodat injectat i. Prin inclinarea planului in care se afla obiectul c. Plumb b. Efectul fotoelectric e. aerul c. Lungimea cablului c. Aluminiu d.Alegeti cea mai putin iradianta tehnica radiologica: a. Spectrul de sensibilitate albastru sau verde 153. Peretele tubului d. derivatii iodati d. Franarea c. Efectul de materializare 150.14 145. Senzatia de caldura generalizata 156. Radiografia pulmonara cu raze dure b.Care dintre parametrii unui cablu de alimentare a unui aparat Rx influenteaza valorile curentului primar: a. Tomografia computerizata e.Interactiunile indirect ionizante ale radiatiilor Rontgen cu materia in cadrul radiologiei diagnostice sunt: a.Cum se obtine departajarea pe imaginea radiografica a doua obiecte suprapuse cu imagine sumata: a. Pielea b. Cite tipuri de redresoare cunoasteti: a. Eruptiile cutanate c. Catodul b. Uleiuri iodate cu injectare directa . Hidrosolubile cu eliminare urinara b. Diametrul cablului b. Carbon c. Greata b. Efectul Compton d. Coliziunea b. Redresoare uscate b.Cate forme farmacologice de substante de contrast iodate cunoasteti: a. Supape cu vid 146.Alegeti tesutul cel mai radiorezistent: a.v. Hidrosolubile cu eliminare biliara c. Radiografia pulmonara cu regim standard c. Dimensiunea granulului de bromura de argint b. Miocardul d. Osul 151. Frisonul d. Hidrosolubile cu metabolizare integrala d. Radiografia coloanei vertebrale lombare d. Anodul c. Materialul din care este construit cablul 148. sulfatul de bariu 155. Tomografia plana 152.Alegeti elementele care contribuie la calitatea filmului radiografic: a. Maduva osoasa c.

3 b. 159.Care elemente anatomice delimiteaza loja Baretty: a. intercostale in CoAo b.Precizati afectiunile in care ecografia diagnostica reprezinta un gest inutil: a. Esofagul e. Atriul dr d. Vena cava superioara b.Modificarile vasculare din cadrul redistributiei vasculare pulmonare progreseaza din aproape in aproape: a. Artera pulmonara stinga b. Atriul stg b. 5 163. Vena cava inferioara . 4 c. Art.Ce vene abdominale se identifica ecografic: a. Nici una dintre cele de mai sus. Aorta ascendenta c. intercostale in obstructia de artera subclavie c. Ventricolul dr c. Tumoretele nervoase din boala Recklighausen d. Esofagul d. Artera pulmonara d. Adenopatii 162. Caile urinare c. Cranio-caudal c.Cate segmente formeaza lobul superior pulmonar dr.Amprentele multiple pe marginea arcurilor costale posterioare pot fi date de : a. Tuberculul costal d.Care este cea mai mica structura pulmonara cu functie eminamente de conducere: a. Bronsiola respiratorie b.Care sunt cele mai caudale cavitati cardiace: a.Alegeti formatiunile anatomice care beneficiaza de explorarea IRM: a. Venele renale 158. Chistele intraparenchimatoase pulmonare d. Nici una dintre cele de mai sus 166.Precizati care sunt elementele anatomice ale capului coastei care realizeaza articularea cu vertebrele: a. Colul costal c. Dinspre lateral spre median 164. Vena porta c.Care sunt elementele anatomice mediastinale fixe utilizate la quantificarea maririlor ventricolului sting: a. Caudo-cranial b.: a. Nici una dintre cele de mai sus 161. Ventricolul stg 168. Bronsiola terminala c. Vena azygos c. Canalele alveolare 165. Litiaza vezicala urinara c.15 157. Pulmonul aerat 160. Dinspre medial spre lateral d. Capul costal b. Traheea d. Vena cava inferioara b. Art. Litiaza coledocului distal b.Care sunt elementele vasculare continand sange neoxigenat vizibile pe marginea stanga a mediastinului: a. Vena mezenterica superioara d. Vena cava superioara c. Nici una dintre cele de mai sus 167. Venele suprahepatice d. Caile biliare b. Vena cava superioara b.

Forma rotund ovalara c.Opacitatile din sindromul interstitial indiferent de tipul lor se caracterizeaza prin: a. Emfizemul compensator pulmonar unilateral 177. orizontalizarea coastelor b.Selectati caracterele radiologice ale nodulilor acinari: a.Alegeti carcaterele radiologice ale unei coaste cervicale: a. Tromboza unilaterala de artera pulmonara b. Pericardita exsudativa 178. modificarea cu pozitia c. largirea spatiilor intercostale 175. lungimea mai mica decit coasta 1 b. formata numai din arc posterior si eventual lateral c. Atelectazia completa a unui plaman c. radiografia abdominala pe gol c. localizarea in sinusurile costodiafragmatice b. ecografia abdominala d. necrozele b. Stenoza aortica c. hemoragiile 171.Selectati modificarile radiologice normale ale aspectului radiologic al toracelui in inspir: a.Care dintre aspectele de mai jos sunt incriminate in geneza termenului semiologic de “structura neomogena” a unei opacitati pulmonare: a. Contur sters d. Pneumotoraxul sufocant cu supapa d. ascensionarea si orizontalizarea cordului c. Tetralogia Fallot d. Lipsa bronhografiei aerice d. atelectazia plamanului sau a unui lob b. Emfizemul d. Potential de confluenta in timp 179. rezonanta magnetica cu secvente de colangio-RM 176. ascensionarea cupolelor diafragmatice 170. Evolutia lenta . cresterea transparentei pulmonare d. hepatomegalia 173. emfizemul pulmonar d. Pleurezia libera c. Lipsa sistematizarii c.Aspectul radiografic de torace nelocuit fara nici o structura radioopaca in aria de proiectie a unui hemitorace caracterizeaza : a.Care afectiuni pleurale sau pulmonare realizeaza deplasarea mediastinului spre partea bolnava: a. Contur net b. Atelectazia b.Care dintre afectiunile de mai jos pot evolua cu cord radiologic normal ca dimensiuni si configuratie : a. Dimensiuni sub 3 mm b.16 169.Metoda cu randamentul diagnostic cel mai bun in evaluarea obstructiei biliare distale cu substrat litiazic este reprezentata de: a.Alegeti criteriile de diagnostic pozitiv ale pleureziilor franc lichidiene: a. articulata cu apofiza transversa C7 172. cu extremitatea anterioara flotanta d. calcificarile d. computer tomografia e. abcedarile c. Stenoza mitrala b. Pahipleurita 174.Selectati cauzele de ridicare unilaterala a unui dom diafragmatic: a. embolia pulmonara unilaterala c. colangiografia transhepatica b.

Liniile Kerley D d. conturul spicular c. obezitatea d. Prezenta calcificarilor . Atelectazia lamelara Fleischner d. neomogenitate de structura d. Absenta leziunilor parenchimatoase pulmonare d. contur net d. Noduli radioopaci de tip interstitial 186. decubitul dorsal c. Liniile Kerley A b. forma variabila cu timpii respiratori 190.Selectati caracterele radiologice ale chistului hidatic pulmonar neevacuat: a.17 180. Amputarea perihilara a benzilor vasculare c. Hil mic sau absent de partea hipertransparentei d.Care dintre semnele radiologice de mai jos sugereaza etiologia maligna a unui nodul izolat pulmonar: a.Care sunt conditiile de redistributie vasculara nepatologica : a.Hipovascularizatia difuza unilaterala congenitala se manifesta radiologic prin: a. intensitate hidrica c. Distributie aleatorie c. Liniile Kerley B c. Transparentizarea pulmonului periferic b. Desen areolar perialveolar b.Semnele radiologice ale hamartomului pulmonar sunt: a. Dimensiuni sub 1 cm b.Semnele radiologice de pletora pulmonara sunt: a. Intensitate mare d.Alegeti caracterele radiologice ale nodulilor de osificare din staza pulmonara cronica: a. localizare ventrala 189. 188. Excavare frecventa e. starile febrile b. dimensiuni mari b. calcificari parietale e. Dilatatia de ventricul drept. Numar redus d. Cresterea numarului si grosimii benzilor vasculare (desen pulmonar) c. Emfizemul localizat cu aer captiv c. diametru mai mare de 5 cm b. Reducerea de volum a hilului pulmonar d. Nici una dintre cele de mai sus 182. sarcina 183. Nici una dintre cele de mai sus 185. Nici una dintre cele de mai sus 181. Atelectazia b. Prezenta de linii Kerley B c.Aspectul radiologic al edemului pulmonar cronic este : a. Caracterul pseudotumoral al hilurilor pulmonare 184. Desen pulmonar gracil pe toata aria de proiectie a pulmonului c.Care dintre liniile septale Kerley au orientare strict orizontala si sunt obligatoriu in contact cu pleura: a. Hipertransparenta difuza unilaterala b.Sindromul de hipertensiune pulmonara retrograda se caracterizeaza prin: a.Care dintre consecintele ventilatorii sunt efectul unei obstructii bronsice incomplete sau tranzitorii: a. Diametre de pina la 1 cm b. Reducerea transparentei pulmonare globale b. Epansament pleural mic cu pleura groasa d. Intensitate calcara e. Structura neomogena 187. Persistenta leziunilor interstitiale pulmonare periferice e. Contur net c.

Caverna pulmonara deterjata veche e. Hipertrofia de ventricul dr 198. Reducerea amplitudinii pulsatiilor pe contur d. Neuroblastomul c. Hipertrofia de ventricul stg d. Aspectul radiografic de staza pulmonara cronica se poate asocia cu: a.18 191. Nici unul dintre cele de mai sus 196. Care este cea mai frecventa tumora solida localizata in mediastinul posterior la copil: a. Marirea carei formatiuni anatomice de mai jos determina largirea unghiului bifurcatiei traheei: a. Marirea cavitatilor stangi b. fata de axul median al traheei superioare pe radiografia toracica AP este semn de: a. Dimensiunea transversa mai mare decit ½ din diametrul maxim al toracelui b. Vena cava superioara b. Tumora necrozata 192. Care dintre partile componente ale aparatului cadio-vascular determina prin dilatatie modificari ale pozitiei esofagului: a. Semnul diafragmului continuu apare in: a. Dilatatia trunchiului de artera pulmonara c. Dilatatia crosei aortice d. Caverna tuberculoasa veche d. Urechiusa dreapta d. Pneumomediastin b. Pneumatocelul poststafilococic c. Rezonanta magnetica c. Atriul stg c. Cistul hidatic evacuat d. Dilatatia venei cave superioare 200. Meningocelul b. Care este metoda imagistica de diagnostic de prima intentie a mixomului atrial stg: a. Bula de emfizem b. Sinusul coronar e. Emfizem subcutanat toracic c. Radiografia toracica dura in incidenta PA . Atriul sting d. Bula de emfizem pericicatriceal 193. Crosa aortica 201. Angiocardiografia d.Care dintre afectiunile de mai jos se incadreaza in categoria cavitatilor pulmonare dobandite cu pereti subtiri multipli: a. Ecocardiografia b. Marirea de ventricul dr b. Unghiuri cardiofrenice obtuze c. Abcesul rece toracic 194.Alegeti cavitatile pulmonare cu pereti grosi: a. Semnele directe de marire a opacitatii cardiopericardice: a. Aorta descendenta 197. Reducerea de flux si de volum a cavitatilor drepte 199. Pneumoperitoneu 195. Marire a atriului stg b. Care este semnificatia semiologica a aspectului radiografic in incidenta postero-anterioara de “apex cardiac globulos”: a. Marirea de ventricul drept d. Reactie lichidiana pericardica c. Bronsiectaziile b. Gusa plonjanta posterioara d. Aorta ascendenta c. Pneumopericard d. Ventricolul sting b. Abcesul pulmonar cu germeni piogeni c. Deplasarea spre dr. Dialatia de ventricul stg c.

Insuficienta mitrala d. In nici una dintre situatiile de mai sus 208. Prezenta de hiperdensitati delimitate pseudochistice 206. Prin potiunea gazogena. Sindromul Lutembacher d. Cele prin crestere de presiune b. Care dintre situatiile clinice de mai jos asociaza stenozei mitrale o crestere a circulatiei pulmonare prin debit: a. Ce are particular examenul radiologic cu BaSO4 a colonului: a. Bombare prin cresterea curburii b. Pixelul c. Care este semnul computer tomografic specific de infectie mediastinala : a. Angiografia d. Voxelul b. Contrastul negativ in lumenele digestive se realizeaza : a. Nici unul dintre cele de mai sus. Niciuna dintre cele de mai sus 205. Care valvulopatie modifica aspectul normal al pulsatiilor pe marginea cordului: a. marire accentuata de volum a cordului si absenta shunturilor cardiace: a. Calcificari arcuite concentrice 207. Stenoza mitrala cu persistenta de canal arterial b. Aparitia unui arc suplimentar d. Prezenta de bule de gaz d. Sindromul Lutembacher b. dilatatie anevrismala de atriu drept. Angiografia selectiva a axelor vasculare abdominale se utilizeaza in: a. Cele prin crestere de debit c. Nici una dintre cele de mai sus. care in contact cu acidul clorhidric. Boala Ebstein d. Radiografia toracica standard in incidenta PA si OAS c. Sindromul Marfan c. Manevre terapeutice. Orice hipertensiune pulmonara indiferent de cauza. Explorarea obligatorie in dublu contrast d. Dublul contrast se poate realiza si prin insuflarea de aer consecutiv administrarii de BaSo4 211.19 202. Stenoza mitrala cu componenta de insuficienta mitrala c. 212. Care afectiune cardiaca asociaza pulmon sarac. Care sunt variantele de marire a arcului arterei pulmonare pe radiografia toracica de fata: a. gastric genereaza dioxid de carbon b. Dilatatia post-stenotica d. Stenoza mitrala cu drenaj venos pulmonar aberant 203. Insuficienta valvulara pulmonara e. Ecografia trans-esofagiana b. embolizari sau dezobstructii . Pericardita exudativa 204. Aspect rectiliniu prin cresterea lungimii c. Diagnosticul pozitiv si etiologic al unor cavitati paraarteriale c. Care dintre elementele constituente ale unei imagini analoge finale din computer tomografie nu este influentata de sumatia de planuri: a. Metoda de electie de diagnostic a disectiei de aorta cu hematom periaortic este: a. Computer tomografia 209. Studiul vascularizatiei intratumorale b. Stenoza mitrala b. Insuficienta aortica c. Disparitia structurilor grasoase ale tesutului de impachetare b. Insuflarea de aer dupa evacuarea suspensiei baritate c. Care dintre hipertensiunile pulmonare dau dilatatie de trunchi de artera pulmonara : a. Prin insuflare de aer direct pe o sonda tip Nelaton pozitionata la locul de interes c. 210. Stadializarea unor tumori in special ale organelor parenchimatoase d. Administrarea de contrast prin clisma b. Aparitia de imagini fluide c. tip sau localizare e. Utilizarea concomitenta cu suspensie de sulfat de bariu se numeste examen in dublu contrast d.

Canalul piloric 219. Colonul ascendent c. Transversal c. Nu au o orientare stabila din cauza autoplasticii c. Ortostatismul c. L4 d. Stramtorile fiziologice ale esofagului sunt: a. Hipersecretia b. Pilorul propriu-zis 217. Situate in treimea inferioara a esofagului d. Antrul piloric b. Se intretaie d. Canalul piloric c. Stramtoarea atriala stinga d. Diafragmul prin ligamentul gastrofrenic d. Precizati regiunile colonice lipsite de haustratie: a. Alegeti regiunile gastrice cu pliuri mucoase paralele: a. Cu care dintre aspectele patologice de mai jos se asociaza hipotonia unei anse intestinale: a. Sunt paralele b. Fixarea ansei . Lobul sting hepatic prin ligamentul rotund 218. Pliurile mucoasei duodenului descendent si ascendent sunt orientate: a. Se intretaie la nivelul hiatusului diafragmatic 216. Decubitul lateral drept d. Tranzit ingreunat c. contur dintat. La ce nivel se proiecteaza punctul unde duodenul traverseaza linia mediana : a. Care lumene abdominale beneficiaza de examenul IRM: a. L2 c. Jejun pliuri transversale. Promontoriul sacrat 221. Corpul gastric c. Ileon pliuri transversale cu contur neted al ansei b. Stramtoarea aortica c. Selectati caracterul pliurilor mucoase esofagiene: a. Alegeti incidenta radiologica de electie pentru vizualizarea pilorului: a. T12 b. Dimensiuni egale intre ele c. Antrul gastric d. Cecul b. fata externa prin ligamentul gastrosplenic c.20 213. Cum sunt dispuse pliurile mucoasei jejunale si cele ale mucoasei ileale: a. Caile biliare intra si extrahepatice c. Longitudinal b. Stergerea mucoasei d. Lumenele digestive b. Isi modifica aspectul in decubit e. Fornixul gastric b. Splina. Selectati afirmatiile corecte privitoare la rapoartele marii curburi gastrice: a. Decubitul dorsal b. Stramtoarea diafragmatica 215. Variaza ca orientare cu peristaltica 223. Colonul. Stramtoarea cricoidiana b. Elementele constituente ale circulatiei portale 214. Nu se vad 222. Portiunea orizontala a stomacului se imparte in: a. Trunchiurile arteriale mari emergente din aorta d. Ampula rectala 224. Colonul descendent d. Sigmoidul e. ligamentul gastrocolic b. Decubitul ventral 220.

Cu pastrarea reliefului mucos 228. Se pun in evidenta mai bine in semirepletie e. Caracterul definitiv al imaginii 230. Diverticulii digestivi de pulsiune care insotesc leziuni inflamatorii: a. semiton si pinteni 235. Care este principalul caracter radiologic care diferentiaza ancosa de unda peristaltica: a. Nisa benigna in incidenta longitudinala se prezinta astfel: a. Apar cel mai frecvent la nivelul colonului b. Hipersecretia unei segment de tub digestiv se traduce prin: a. Asociaza la locul de implantare rigiditate. Are continut de regula neomogen d. Sunt unice. Deplasarea craniocaudala a tuberozitatii si a polului inferior c. Au forma triunghiulara c. Alungirea stomacului b. Are de regula continut neomogen e. Se asociaza cu rigiditatea c. Reducerea lungimii segmentului repectiv b. Continutul este de obicei neomogen c. Mobilitatea segmentului de insertie este pastrata 234. peretele normal al lumenului sau suprafata unei lacune c. Numarul intotdeauna mic. Reprezinta leziuni ulcerative de suprafata sau de profunzime mica b. Pliurile mucoasei sunt intrerupte la distanta de nisa d. Evacuarea accelerata a segmentului respectiv b. Ptoza gastrica se vizualizeaza prin: a. Au contururi interne neregulate cu stergerea pliurilor e. Depasind conturul opacifiat cu bariu. Stergerea reliefului mucos 226. Mucoasa care protruzioneaza prin colet este ingrosata e. Simetria pe ambele curburi d. semiton sau (si) rigiditate 229. Determina intreruperea conturului in zona de insertie c. Brahisegmentele de tract digestiv se definesc prin : a. Pliurile de vecinatate sunt intrerupte sau infiltrate . Au localizare de electie pe ultima ansa ileala si pe colon 233. Umplerea si golirea sunt incomplete d. Sunt de obicei unice c. Sunt de mici dimensiuni 1-2 mm d. chiar unic c. Aspectul radiologic de lacuna maligna implica: a. Caracterele radiologice ale unei stenoze maligne de segment de tract digestiv sunt: a. Spiculii de la nivelul lumenelor digestive : a. Sunt centrate pe axul segmentului afectat d. Are baza mai larga decat adancimea c. Opacitate de forma variabila b. Intrerupe pliurile. La orificiile de intrare si de iesire pot apare pinteni. Intreruperea conturului unui lumen digestiv: a. Este expresia locului de implantare a unei lacune b. Dispersia suspensiei baritate cu aspect patat c. Conturul este perfect net 232. Disparitia reliefului mucos d. Pastrarea normala a calibrului c.21 225. Nu depaseste conturul lumenului ci apare incastrata intr-o lacuna b. Nici una dintre cele de mai sus 227. Prezinta la periferie pinteni maligni si semitonuri e. Forma rotunjita b. Sedimentarea BaSO4 in stomac cu aparitia unui mediu intermediar intre bariu si aer d. Elementele semiologice caracteristice nisei maligne sunt: a. Cu modificari functionale de tip hipotonic/hipokinezic d. 231. Are contur regulat partial sters d. marginale sau intralumenale b. Are lungimea mica (sunt scurte) b.

Prezenta de gaz in perimetrul opacitatii hepatice poate apare in : a. Care dintre tumorile de mai jos beneficiaza de diagnostic cert computer tomografic: a. Adenomul 240. Evidentierea circulatiei porte la bolnavi splenectomizati 244. Dezorganizarea de pliuri 237. Cirozele hepatice b. Metastaze hepatice mici. Hepatocarcinomul b. hepatic cu emergenta din artera mezenterica superioara b. 3 d. Hemangiomul splenic d. Hemocromatoza b. Hemocromatoza 243. Injectarea de contrast iodat pentru realizarea unei portografii directe sau anterograde se face in : a. Care sunt indicatiile specifice ale angiografiei mezenterice superioare in studiul ficatului: a. Prezenta calculilor calcificati d. Hepatocarcinomul c.22 236. Care dintre obiectivele diagnostice de mai jos se pot rezolva cu ajutorul unei radiografii reno-vezicale simple: a. Icterele obstructive vechi d. Traiectul ureterelor . Artera mezenterica superioara b. Punerea in evidenta a anomaliilor frecvente de arc art. Masa solida intrapancreatica b. Vena ombilicala 242. Chiste hidatice calcificate c. Anastomoze biliodigestive e. Steatoza hepatica difuza 241. Hipertrofia pliurilor b. 2 c. Infarct mezenteric 239. Substanta de contrast iodata cu selectivitate biliara se elimina activ. Atrofia pliurilor c. Hemangiomul c. Diagnosticul stenozelor arteriale mezenterice c. Icterele de orice natura d. Precizati care sunt semnele cele mai fiabile de diagnostic ale cancerului de pancreas: a. Ce afectiuni pot da hiperdensitate difuza a parenchimului hepatic: a. Colangiocarcinomul d. Cate segmente caudale are lobul drept hepatic : a. Care dintre modificarile de mucoasa de mai jos pot apare in cadrul afectiunilor digestive inflamatorii: a. Cirozele c. Prezenta de procese inlocuitoare de spatiu extraperitoneale parapsoice c. multiple 245. Granuloame tuberculoase b. Adenopatii celiaco-mezenterice d. Abcese piogene c. Angiocolita d. Resturi de substanta de contrast iodata 246. Specificati afectiunea in care nu se elimina: a. 1 b. Artera splenica c. Granuloame bruceloase e. Disparitia reliefului de mucoasa d. Aprecierea dimensiunilor rinichiului b. Colectii fluide peripancreatice c. Imaginile de calcificari nodulare in splina provin din: a. Convergenta pliurilor e. Tumori necrozate b. 4 238. Vena iliaca comuna d.

unilateral cu contur regulat sunt: a. Hidronefroza e. Hipertrofie compensatorie b. 8-12 cm c. Care sunt contraindicatiile examenului UIV cu compresie: a. Anevrismele de aorta abdominala 249. 2 parti cu cite doua subdivizuni c. Cum se face profilaxia reactiilor adverse la substante de contrast iodat injectate iv pentru urografie: a. Mobile de forma variabila e. Tomografia plana renala c. Traumatismele arteriale c. Indicatiile de explorare prin radiografie renala simpla si urografie i. Sindromul obstructiv b.23 e. Hidronefroza c. Restringerea indicatiilor la bolnavii cu factori de risc b. 10-14 cm 252. Cauzele de rinichi mare. Rotund ovalare c. Infarct renal vechi 257. Corticoterapie si antihistaminice cu 48-72 de ore inaintea injectarii d. nu este impartita 254. Ecografia e. Rinichiul dublu unicapsular d. Ancosa pe conturul rinichiului poate fi data de: a. Diametrul longitudinal al rinichilor este de aproximativ: a. Stenozele arterelor renale b. Diverticuloza vezicala b. Anevrisme si fistule arteriovenoase d. Leziuni inflamatorii ale aparatului urinar 250. Tromboza de vena renala d. Urografia intravenoasa cu tomografie plana d. Persistenta lobulatiei fetale c. Radiografie renovezicala simpla b. Sindromul tumoral c. Alegeti indicatiile cistografiei retrograde: a. Manevre interventionale arteriale 251. 3 parti. Refluxul vezico-ureteral . Care metoda radiografica permite diferentierea morfologica intre corticala si medulara rinichiului: a. Prezenta de adenopatii calcificate 247. Computer tomografia cu contrast 253. Traumatismele renale d. Anamneza detaliata asupra unor manifestari alergice de orice natura in antecedente c. Modificari unilaterale de volum ale rinichiului e. Indicatiile angiografiei pediculilor renali este indicata in: a. Testarea sensibilitatii inainte de injectare 248. De forma neregulata d. Precizati sub ce forma apar calcificarile vasculare pelvine vizibile pe radiografia renala simpla: a. Colica renala b. Ischemie renala cronica 256. Malformatiile cailor urinare d. Tumora renala b. Evaluarea vascularizatiei renale la donatorii de rinichi pentru transplant e. Papilomatoza vezicala c. Nu se vad pe radiografia renala simpla 255. Pielonefrita cronica e. Lineare b. 6-10 cm b. 3 portiuni a cite trei subdiviziuni b. una cu doua subdiviziuni si una cu trei d.v. In cate portiuni este impartita si subimpartita radiologic uretra la barbati: a.: a. Pielonefrita acuta c.

Care dintre modificarile elementare de mai jos se incadreaza in aspectul radiologic al osteonecrozei : a. Pinetenii periostatici d. Demineralizare circumscrisa necrozei 267. Care sunt mecanismele de aparitie ale unor modificari de structura osoasa de tip distructiv: a.24 d. Urografia minutata c. Hiperplazia d. Diafiza d. progresiva a ureterului 261. Apofiza b. Hipoplazia c. Ingustarea treptata. Rezonanta magnetica c. Flux sanguin crescut b. Amputatia de zona papilara a calicelor c. Selectati imaginile lacunare endolumenale cu punct de plecare in peretele caii urinare: a. Traumatisme pelvine e. Alegeti metoda radioimagistica de electie pentru diagnosticul tumorilor uroteliale inalte: a. Ptoza vezicala 258. Spiculii periostatici . Computer tomografia e. Cheagurile proaspete c. Selectati modificarile morfologice ale cailor urinare caracteristice sindromului obstructiv urinar superior: a. Dilatatia de ureter d. Ecografia b. Gradele I. Mielografia 263. In care grad de hidronefroza apare nemodificat indicele parenchimatos: a. Aplazia b. si III 259. Displazia 265. Care dintre modificarile de mai jos se insoteste de alterari ale structurii osoase: a. Alegeti metoda radioimagistica de electie in manevrele mini-invazive (punctii diagnostice sau terapeutice) aspra structurilor osoase profunde: a. Care dintre modificarile periostale de mai jos. II. Epifiza 264. Radioscopia d. In nici unul dintre ele c. Care dintre elementele osoase de mai jos nu are in structura sa os spongios: a. Urografia intravenoasa cu compresie b. Dilatatia de calice b. Zona de osteoliza in jurul sechestrului c. Gradele III si IV d. Periostoza lamelara c. In toate cele patru grade b. Periostoza lineara b. Calculii radiotransparenti 260. Metafiza c. Pielografia retrograda directa e. Prezenta unui sechestru osos b. Ischemie locala c. Reactie periostala adiacenta osteolizei d. Computer tomografia d. Ecografia Doppler 262. Papiloamele d. Prezenta de imagini lacunare intralumenale e. Imobilizare prelungita d. Papila necrozata b. are opacitate de intensitate asemanatoare celei a osului adiacent: a. Procesul de imbatrinire 266.

Prabusiri ale corticalei epifizare d. Dimensiuni proportionale cu toracele mai mari la copilul mic b. Leziunile litice sufla corticala fara sa o sparga d. Mielomul multiplu poliostic. Absenta arterei pulmonare b. Decolarea periostala d. Cind se malignizeaza poate intrerupe corticala 272. Aparitia de pinteni marginali la limita diafizara a cartilajului de crestere c. Periostoza lamelara sau lineara e. Unul dintre sistemele pielocaliceale este frecvent displazic . Colon dilatat b. Ureterele sunt separate pina la jonctiunea uretero-vezicala c. Se finalizeaza osificarea nucleilor secundari de la nivelul corpului si arcului vertebral 276. Prezenta benzii transparente vasculare perpendiculare pe linia conturului ventral al corpului vertebral c. Selectati modificarile periostale posibile intr-un focar de osteomielita acuta bacteriana: a. Disparitia completa a periostului 270. Se localizeaza predilect pe diafiza oaselor lungi b. Boala polichistica pulmonara 277.25 268. Corpii vertebrali au unghiurile rotunjite b. Selectati modificarile radiologice ale nucleilor epifizari in necrozele aseptice osoase: a. Duplicitatea pieloureterala difera de bifiditatea bazineto-ureterala prin: a. Reactie periostala liniara sau lamelara b. Aspect globulos fara arcuri pe contur la sugar c. Aspectul radiologic al stomacului la copil prezinta : a. Largiri ale spatiului articular 271. Are o forma globuloasa fara curburi d. Ureterul sistemului pielo-caliceal inferior prezinta frecvent reflux vezio-ureteral d. Agenezia pulmonara d. Megadolicocolonul congenital se prezinta astfel: a. Spiculi periostatici c. Zonele de liza sunt net conturate de osul normal. Localizare predilecta la oasele bogate in maduva hematogena 273. Timp de evacuare mai lung decit la adult b. Ingustare inelara cu aspect de “palnie” cauza a dilatatiei d. Demineralizarea difuza cu compacta subtiata d. Volumul comparativ cu cel al adultului este mai mare c. Apare intotdeauna inainte de inchiderea cartilajelor de crestere c. Care dintre malformatiile pulmonare de mai jos se prezinta sub forma de hipotransparenta unui hemitorace: a. Largirea cartilajului de crestere b. Deformare la copil b. Hipoplazia pulmonara c. In perimetrul zonei de liza se pune in evidenta o traveatie care ii da aspectul de “bule de sapun” d. Nu prezinta aspect de pliuri de mucoasa 275. Selectati semnele radiologice ale rahitismului comun: a. Care dintre semnele radiologice de mai jos NU corespund aspectului de tumora cu mieloplaxe: a. Rinchiul apare marit cu doua sisteme pielocaliceale separate b. Evacuare colonica foarte lenta prin preaplin c. Particularitatile aspectului radiologic ale cordului normal la copil sunt: a. Adancirea arcului mijlociu stang 274. Fracturi intratravelare c. In incidenta frontala platourile corpilor vertebrali apar neregulate d. Microgeode in osul limitrof e. politop se caracterizeaza radiologic prin: a. fara osteoscleroza c. Incurbari de oase lungi 269. Haustratie colonica pastrata 278. Leziuni de liza mici rotunde b. Particularitatile radiologice ale coloanei vertebrale la copilul prescolar sunt : a. Aparitia butonului aortic la virsta scolara d.

Hipodensitatea cortexului cerebral 286. Corpi straini metalici e. Demielinizarea e. Ulterior ingrosarea peretelui bronsic si noduli bronhopneumonici c. Lichidului cefalorahidian b. Diagnosticul herniei discale traumatice d. Calcificarilor d. Ale nucleilor bazali e. Unice sau multiple. Spatiul extradural (endocraniu/dura mater) b. Adancirea vailor silviene e. Obiectivul examenului IRM in patologia traumatica vertebrala este : a. Selectati leziunile spontan hiperdense la examenul computer tomografic cerebral fara contrast: a. Tumorile 285. Cresterea de volum a cisternelor si spatiului subarahnoidian c. Ale toxoplasmozei d. Ulterior atelecatazii masive 280. Lacunele osoase de forma rotunda b. mono sau poliostice d. Vaselor sanguine cu flux rapid 287. Edemul d. Leziunile osoase specifice histocitozei Langerhans la copilul de varsta prescolara sunt: a. Ale granulatiilor Pachioni c.26 279. Aerului c. Selectati calcificarile intracerebrale patologice : a. Localizarea electiva pe oasele craniului sau pe oasele plate 281. Ale ligamentelor interclinoidiene b. Evaluarea hematomului epidural c. Sangele proaspat b. Hipertransparenta difuza la sugar b. Relief cortical cu fisuri adanci d. Sindromul de pierdere neuronala globala se materializeaza prin : a. Spatiul dintre arahnoida/piamater d. Cresterea de volum a sistemului ventricular b. Hemosiderinei e. Ulterior semne de hipertensiune pulmonara e. Spatiul dintre piamater si cortexul cerebral 284. Diagnosticul contuziei medulare b. Clipuri feromagnetice b. Pacemakeri cardiaci c.Selectati conditiile patologice care se pot pune in evidenta pe radiografia standard a coloanei vertebrale: a. Lacune intraosoase ale pediculilor vertebrali d. Claustrofobia 288. Calcificarile c. Spatiul subdural (dura mater/arahnoida) c. Care dintre spatiile meningeale este un spatiu real si se vizualizeaza computer tomografic: a. Ale craniofaringiomului 282. Contraindicatiile absolute ale examenului IRM body : a. Proteze valvulare cardiace d. In ponderatie T2 la examenul IRM. zonele de hiposemnal corespund : a. Ulterior microabcese pulmonare cu imagini hidroaerice d. Selectati semnele radiologice corecte ale mucoviscidozei pulmonare: a. Tasari vertebrale c. Evidentierea cavitatilor intramedulare sau a chistelor arahnoidiene posttraumatice . Anomalii congenitale de forma sau structura a corpilor vertebrali 283. Net delimitate de tesutul osos inconjurator c. Eroziuni sau amprente marginale ale corpilor vertebrali b. Diagnosticul leziunilor sechelare e.

Generatoarele cu supape vidate c. Televiziunea radiologica are urmatoarele avantaje: a. Luminozitatea imaginii emise de foliile intaritoare 298. In proxima vecinatate a pacientului d. Reducerea distantei focar/obiect de radiografiat 294. Sa aiba o masa cat mai mare d. La pupitrul de comanda c. Radioscopia cu amplificator c. Grosimea stratului de emulsie de substanta fotosensibila d. 900‰ caldura. Metalul din care e construita anoda trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: a. Punerea in evidenta a radiatiei roentgen sub forma unei imagini vizuale se poate realiza prin: a. Care tehnica de explorare radiologica este cea mai iradianta in profunzimea structurilor anatomice: a. Grila antidifuzoare d. Diafragmul c. Computer tomografia . Care dintre parametrii de mai jos determina penetratia unui fascicol de radiatii: a. 92% caldura. Efect fotochimic c. Sa aiba o conductibilitate termica cat mai mare 293. Natura chimica a emulsiei fotosensibile b. Stabilitate automata permanenta a claritatii imaginii d. Generatoarele cu condensatoare d. Doza de radiatie necesara mai mica c. Care dintre generatoarele de mai jos genereaza direct curent continuu: a. Radiografia pulmonara b. 100‰ energie radianta 292. Contrastul c. In spatele tubului roentgen b. Cupola b. Efect de scintilatie d. Nici una dintre cele de mai sus 296. Accesoriile unui tub Roentgen sunt : a. Hidrosolubile fara eliminare. Viteza de reactie a filmului b. Activitate la lumina zilei b. 999‰ caldura. Generatoarele cu redresoare 291. Sa aiba un numar atomic cat mai mare c. Efect de fluorescenta b. Care este randamentul energetic al unui tub Roentgen: a. 8% energie radianta b. Hidrosolubile cu eliminare urinara c. Utilizarea pentru constructia anodei a unui metal cu “Z” cat mai mare c. In timpul efectuarii unei radiografii locul cel mai expus iradierii este: a. Hidrosolubile cu eliminare biliara b. 1‰ energie radianta c. Calitatea imaginii pe un film radiografic este influentata de: a. Posibilitati de inregistrare si prelucrare digitala a imaginii 297.27 289. Puterea de rezolutie 299. Liposolubile 300. Puncte de analiza multiple e. Numarul de fotoni emis pe unitatea de suprafata b. Sa aiba un punct de fuziune cat mai mare b. Definitia d. Dimensiunea granulului de substanta fotosensibila c. In spatele stativului vertical 295. Filtrele e. Cate tipuri de substanta de contrast pozitiv iodate se utilizeaza: a. Centrorul 290. metabolizare completa d. Lungimea de unda a fascicolului cat mai mica d. Calitatea unei imagini radiografice se apreciaza in functie de urmatorii parametrii: a. Generatoarele de inalta frecventa b.

28 d. Litiazei renale. Gazul 307. Leziunile hemoragice vechi c. Care dintre structurile de mai jos sunt anecogene sau transonice: a. Microadenoamele hipofizare d. Aerobilia c. Structurile osoase d. Melanina 311. Boala polichistica hepato-renala 309. Pentru explorarea ultrasonografica a structurilor superficiale se utilizeaza sonde cu frecventa nominativa de: a. 50% c. Leziunilor inflamatorii 310. Nu necesita o frecventa speciala 305. Energia fascicolului reflectat sa fie suficient de mare pentru a nu fi complet atenuata d. Grasimea b. nu a fost estimat 303. 3 lobi / 10 segmente b. Metoda este caracterizata prin inocuitate c. 24% d. Dilatatiei de cai urinare cu precizarea localizarii cauzelor de obstructie c. Corpii straini metalici d. Examenul ecografic sau cel computer-tomografic evidentiaza la nivelul ficatului normal: a.5 MHz c. Afectiunile demielinizante ale substantei albe b. Aerul sau gazele b. Corpii straini metalici e. Care dintre elementele de mai jos sunt caracterizate in computer tomografie prin prezenta artefactelor: a. Malformatii congenitale si tulburari de mielinizare la copil . In care dintre afectiunile cerebrale de mai jos explorarea IRM este de maxima utilitate: a. Urmatoarele medii sau structuri prezinta hipersemnal T1 in rezonanta magnetica: a. Tumorilor parenchimatoase renale d. Reflectia sa se faca in directia transductorului 304. Este foarte operator dependenta d. Imagistica prin IRM 301. 18% b. Niciuna dintre cele e mai sus 302. 3. Existenta fenomenului de reflexie c. 2 lobi / 10 segmente c. Methemoglobina d. Structurile lichidiene c. Apa c. Selectati afectiunile hepato-biliare care beneficiaza de diagnostic ecografic: a. ureterale sau vezicale b. 5 – 7 MHz d. mai mici de 3. Achizitia se poate practica in orice plan b.5 – 5 MHz b. Trecerea prin medii cu impedante acustice diferite b. Selectati caracteristicile corecte ale explorarii ecografice: a. Hematoamele post-traumatice e. Dilatatia de cai biliare indiferent cauza d. Conditiile obligatorii de aparitie a ecourilor in ultrasonografie sunt: a. Explorarea ecografica in patologia aparatului reno-vezical permite diagnosticul: a. 3 lobi / 8 segmente d. Timpul minim de obtinere a informatiilor este de ordinul minutelor 306. Tumori solide intracanalare de cale biliara principala e. Litiaza veziculara b. Structurile parenchimatoase b. 2 lobi / 8 segmente 308. Ce procent aproximativ din scoarta cerebrala este dedicat vederii: a. Substanta de contrast iodata in aorta c.

Egala pe toata suprafata plamanului d. Selectati elementele anatomice ale vertebrelor toracale vizibile pe radiografia toracica de profil: a.5-2 cm b. Procesele spinoase longitudinal 315. Butonul aortic este mai putin bombat la virsta a III-a c.5 cm c. Sistemele ligamentare ale articulatiilor mari b. Butonul aortic este mai bombat la virsta a III-a b. 2-2. Colangiopancreatografia b. Care dintre structurile anatomice sau epansamente patologice de mai jos beneficiaza de examenul IRM: a. Dimensiunile (latimea) c. Artera pulmonara stanga este mai lunga si orientata cranial 319. Sistemul pielocaliceal cu contrast 322.5-3 cm . Cordul d. Este situat mai cranial b. Orientarea d. Analiza morfologica a coastelor pe radiografia toracica de fata implica urmatoarele elemente: a. Spatiile intervertebrale si platourile vertebrelor T1-T3 si T11-T12 b. Circulatia vasculara intrapulmonara este: a. Numarul coastelor b. Selectati elementele care apar de culoare inchisa pe o radiografie: a. Se pun in evidenta numai pe radiografia toracica de profil d. Urografia d. Pedicolii vertebrali 316. Calcificarile mamelonare: a. Alegeti cele mai importante indicatii ale examenului IRM in patologia viscerelor abdominale: a. Au o incidenta foarte mare b. Calcificarile aortice 313. Mai bogata la varfuri c. Gaurile de conjugare c. Stomacul plin cu sulfat de bariu b. Morfologia articulatiei costovertebrale e. Hilul pulmonar stang fata de cel drept: a. Natura nodulilor hepatici c. Butonul aortic lipseste la sugar d. Selectati elementele anatomice ale vertebrelor toracale vizibile pe radiografia toracica dura in incidenta PA: a. Apar de regula la femei dupa 50 de ani c. Care este latimea normala a mantalei pulmonare: a. Spatiile intervertebrale si platourile vertebrale b. Procesele transverse longitudinal e. Procesele transverse c. Sunt simetrice pe radiografia de fata 318. Niciuna dintre cele de mai sus 320. Pedicolii vertebrali ortograd d. Structura 317. 1. Artera ocoleste bronsia primitiva prin cranial c. Procesele spinoase longitudinal d. 2. Lichidul intra-articular d. Care este diferenta de imagine a butonului aortic la pacinetii de virsta a III-a fata de sugar: a. Traheea e.29 312. Hemoragiile intramusculare e. Gazele din colon c. Osteonecroza aseptica 314. Mai bogata la baze b. Meniscurile intra-articulare c. Nici una dintre cele de mai sus 321.

La indivizii scunzi b. La obezi c. Necesita examen CT pentru analiza pulmonului mascat de pleurezie 332. Intensitatea opacitatii identica pe toata suprafata de proiectie c. Cu efect de masa asupra structurilor limitrofe e. In atelectaziile unui pulmon intreg d. Se divid dicotomic e. Care dintre hipertransparentele pulmonare de mai jos se insoteste de absenta totala a desenului . Cresterea localizata a grosimii peretelui toracic b. Periesofagian d. Intensitate supracostala d. Intensitatea cea mai mare pe marginea superioara a opacitatii d. Forma fuziforma a opacitatii b. Care dintre semnele radiologice de mai jos NU apartin unei pleurezii in cantitate medie. Cu alte semne de afectare pleurala la distanta e. Localizarea topografica predominenta a ganglionilor limfatici mediastinali este : a. Retrosternal 327. Inspirul incomplet b. Sunt dispuse paralel cu diafragmul c. In care dintre situatiile de mai jos opacitatea cardiomediastinala apare fiziologic scurtata cranio-caudal si latita lateral: a. Sunt de grosime egala pe toata lungimea d. Caracterul neomogen al opacitatii c. Cauzele de ridicare bilaterala a cupolelor diafragmatice sunt: a. Care dintre semnele radiologice de mai jos NU apartin pleureziilor inchistate interlobare stangi pe radiografia de profil: a. Emfizemul pulmonar difuz 329. Pahipleurite retractile d. Fara conexiune cu hilul pulmonar d. Hipoplazii parcelare c. Care dintre afirmatiile de mai jos privind aspectul desenului pulmonar NU corespunde realitatii? a. Are forma de benzi opace b. Impingerea structurilor mediastinale e. Prezenta epansamentului pleural adiacent c. Orientarea cranio-caudala si dorso-ventrala c. Osteoliza unei piese scheletice limitrofe d. Sistematizarea lobara b. Variabila cu pozitia bolnavului 331. Pleureziile masive se exprima prin: a. Obezitatea d. Circumscris cailor respiratorii c. libera in cavitatea pleurala: a. Alterari ale tonicitatii diafragmului b. In hiperinflatia prin emfizem c. Opacitate a unui hemitorace in totalitate b. Marirea de volum a abdomenului c. In loja timica b. Cifozele accentuate e. In expir 325. Mase tumorale subdiafragmatice 330. Forma variabila cu pozitia 333. Scoliozele pe partea convexa 328. Fracturi costale vicios consolidate 326. O opacitate toraco-pulmonara care intereseaza peretele toracic poate prezenta: a. Modificarile de contur ale diafragmelor pot aparea in: a. In cazul conformatiei breviline a pacientului b.30 323. Este mai bogat la baza decat la varfuri 324. In incidenta in decubit d. Orizontalizarea uni sau bilaterala a cupolelor diafragmatice apare in: a.

Sistematizare segmentara sau lobara c. Imagini reticulare 338. Precizarea localizarii alveolare a leziunii b. Valoarea diagnostica a bronhografie aerice include: a. Opacitati masive sistematizate c. Evolutie lenta cu imagine reziduala indelungata e. Bronsia cu perete ingrosat si calibru normal se materializeaza pe imaginea radiografica sub forma: a. Un inel cu contur clar d. Alegeti semnele radiologice caracteristice pahipleuritelor: a. Desenul vascular pulmonar normal d. Imagini hidroaerice d. Alegeti leziunile elementare specifice sindromului interstitial: a. Asociaza linii interstitiale hilifuge e. Au traiect diferit care pleaca de la periferia lobulilor b. Bronsiile devin vizibile radiologic in urmatoarele situatii: a. Emfizemul subcutanat 341. Cand bronsia se umple cu continut fluid d. Asociaza adenopatii frecvent calcificate 340. Contur net b. Absenta bronhografiei aerice e. Venele pulmonare au aspect radiologic diferit de al arterelor: a. Cand isi ingroasa peretii fara sa-si modifice calibrul b. Imagini lineare e. Embolia unui ram de artera pulmonara b. Prezenta bronhografiei aerice d. Se proiecteaza orizontal in plin parenchim pulmonar c. Dublul contur extern axilar 335. Cand se opacifiaza structurile pulmonare din jurul bronsiei c. Caracter confluent c. Existenta de „corturi pleurale” d. Micronodulii interstitiali din silicoza se caracterizeaza prin: a. Evolutie rapida 339. Ramificatia este de tip lateral si nu dicotomica . Contururi sterse b. Distribuiti predominent in campurile pulmonare superioare d. Opacitatile sindromului interstitial indiferent de tipul lor se caracterizeaza prin: a. Care dintre opacitatile in benzi de mai jos au in mod obligatoriu legatura cu hilurile pulmonare: a. O singura banda subtire bordata de transparenta si paralela cu o banda groasa c. Intensitate hidrica a opacitatii 336. Excluderea unui sindrom tumoral d.5 si 5 mm b. Diametrul intre 1. Caracterul acut al afectiunii c. Liniile septale Kerley C b. Doua benzi groase bordate de ambele parti de transparenta aerica b. Emfizemul pulmonar vicariant c. Bula de emfizem 334. Stergerea unghiurilor cardiofrenice b. Sunt vizibile in mod normal 342. Precizati care dintre caracteristicile imaginii radiologice de mai jos NU apartin sindromului alveolar: a. Imagini nodulare si micronodulare b. Opacitatile lineare de pneumonie interstitiala c. O opacitate circulara omogena 343. Adancirea unghiurilor costodiafragmatice c. Absenta sistematizarii d. Evolutie rapida 337. Intensitate mare c. Pneumotorax d.31 vascular in perimetrul afectat: a.

Aspectul net al limitei intre pletora si olighemie d. Contur net e. Intensitati supracostale b. Frecvent calcificat 350. Edemul interstitial pulmonar de cauza hemodinamica se materializeaza radiografic prin : a. prezenta calcificarilor d. Bula de emfizem e. Structura neomogena c. Ingrosarea benzilor desenului pulmonar c. boselate. Forma rotunda sau rotund ovalara c. Displazia emfizematoasa c. Caracterele specifice ale aspergilomului pulmonar sunt: a. Forma rotund ovalara b. Nodulul pulmonar izolat neoplazic se caracterizeaza prin: a. Absenta semnelor de afectare alveolara sau interstitiala e. Cu conturul intern nedefinibil d. Bronsectaziile pline 353. Mobilitatea in cadrul cavitatii c. Reducerea transparentei pulmonare globale b. Accentuarea desenului areolar perialveolar b. Opacitate densa b. Hiluri voluminoase pseudotumorale 345. Existenta concomitenta de pletora perihilara si olighemie periferica b. Desen vascular pulmonar cu benzi gracile c. Localizarea in cavitati vechi b. Redistributie vasculara baze/varfuri de partea neafectata 346. Calcificari parietale masive e. Structura omogena c. Sindromul de hipovascularizare pulmonara unilaterala difuza congenitala sa caracterizeaza radiologic prin: a. Sindromul de hipervascularizare arteriala pulmonara se caracterizeaza radiologic prin: a. Intensitate hidrica b.32 d. Localizare ventrala e. Colecteaza in patru vene pulmonare care se varsa in atriul drept si sunt vizibile pe computertomografie 344. Emfizem vicariant asociat 348. Pneumatocelele stafilococice vindecate b. Cavitati pulmonare mutiple cu pereti subtiri congenitale sunt: a. franjurate sau spiculate 349. Cu contur extern net. Conturul infiltrativ 352. Polichistoza bronsica d. Racordata in panta lina cu mediastinul e. Dimensiuni mai mari de 4 cm d. Tuberculomul este un focar cazeos care se materializeaza: a. Aspectul radiografic al hipertensiunii vasculare pulmonare precapilare include: a. Epansament pleural bazal sau linie pleurala groasa in axila e. Contururi nete variabile cu timpii respiratori d. Redistributia vasculara baze / varfuri d. convex si continuu . Hil mic de partea afectata d. Existenta concomitenta a leziunilor de tip alveolar c. Aspectul radiologic al chistului hidatic pulmonar evacuat partial se caracterizeaza prin: a. Opacitatile mediastinale au urmatoarele caractere generale: a. Diametrul intre 2 si 4 cm d. Hipertransparenta pulmonara unilaterala asimetrica b. Intensitate mare c. Contururi neregulate. Dilatatia arterei pulmonare si a cavitatilor cardiace drepte 347. Transparenta aerica mulata pe contururl cranial 351. Prezenta de micronoduli hemosiderotici d. Aparitia liniilor Kerley c.

Asociaza nivel orizontal de staza 364. Opacitatea cardio-pericardica apare redusa de volum fara semne de shunt sau boli vasculare in : a. Sunt orientate longitudinal d. paralele: a. Microcardia congenitala b. Inchiderea unghiului cardiofrenic stang e. Modificari ale scheletului c. Cardia e. Genunchiul inferior d. Semnul atractiei esofagului e. In mediastinul posterior la adult tumorile cu cea mai mare frecventa sunt: a. Dilatatiile de aorta se pot asocia cu alte modificari radiologice. Emfizemul pulmonar difuz c. Tetralogia Fallot e. Kinetica slaba cu evacuare intarziata d. Boala Addison d. Alungirea arcului inferior stang b. Duodenul II c. Sinusul gastric d. Hipotonia unui segment de tract digestiv este definita prin: a. Stergerea reliefului mucos c. Deplasarea uneia sau mai multor linii mediastinale b. Mediastinul antero-inferior c. Fornixul gastric b. Semnul convergentei hilare c. Cresterea de calibru a segmentului respectiv b. Mediastinul postero-superior si inferior d. Pericardita constrictiva 358. Duodenul III e. Bulbul duodenal b. Sunt egale intre ele ca grosime 361. Sunt vizibile pe esofagul terminal b. Herniile transhiatale c. Adenopatiile tumorale mediastinale apar localizate in mod predominent in: a. Amprenta sau deplasarea esofagului d. Dilatatia de ventricul stang se exprima prin: a. Anevrismele de aorta descendenta e. Deplasarea unei structuri mediastinale spontan vizibile d. Modificari asociate de aorta 359. Care dintre semnele de mai jos opereaza in diagnoticul unei tumori esofagiene? a. Sunt in numar de 2-4 c. Semnul cervico-toracic 355. Calcificari mediastinale lineare d. Modificari de circulatie pulmonara e. Unghiul Treitz 363. Modificari ale pulsatiilor aortei b. In continuare selectati pe cele corecte: a. Selectati portiunile de stomac unde pliurile mucoase sunt orientate altfel decat longitudinal. Selectati timpii de tranzit digestivi eronati dintre urmatorii: . Niciuna dintre cele de mai sus 360. Pliurile mucoase ale esofagului: a. Tumorile esofagiene d. Deplasarea laterala spre peretele toracic stang a apexului c. Este reversibila e. Mediastinul mijlociu superior si inferior 357. Mediastinul antero-superior b. Marea curbura gastrica c. Adenopatiile 356. Antrul prepiloric 362. Care dintre portiunile duodenului sunt orientate vertical cranio-caudal: a. Tumorile neurogene b.33 354.

Unghiul Hiss d. Nu intrerupe conturul c. Pliuri mucoase sterse e. Esofag: 5-7 secunde b. Umplere omogena d. Particularitatile imaginii de megadolico-segment digestiv sunt: a. Alegeti semnele radiologice ale enteritei tuberculoase: a. Ingrosarea pliurilor mucoasei d. Reprezinta o deformare a conturului unui segment digestiv b. Unghiul Treitz c. Pliuri suple cu autoplastica exagerata 372. Sunt multiple d. Care dintre semnele radiologice de mai jos NU caracterizeaza stenoza benigna a unui segment digestiv: a. Nu deplaseaza organul 368. Lobul caudat c. Care dintre afectiunile de mai jos pot da calcificari intraparenchimatoase hepatice: . Unghiul hepatic al colonului e. Hipertrofia de pliuri b. Segmentele VII si VIII 375. Colangiografia endoscopica retrograda d. Ulcere duodenale multiple c. Care dintre segmentele hepatice se intinde pe toata inaltimea organului de la cupola diafragmatica pana la polul inferior : a. Intreruperea pliurilor d. Segmentul IV d. Selectati metodele de explorare biliara care utilizeaza contrast hidrosolubil iodat: a. Care dintre unghiurile intestinului subtire nu exista in caz de mezenter comun: a. Contururi regulate c. Portografia anterograda 374. Atrofia pliurilor 370. Segmentele V si VI e. Convergenta de pliuri c. Dilatatia segmentului respectiv b. Colon: 18-24 ore 365. Cu intreruperea pliurilor pe toata lungimea stenozei 367. Segmentul II si III b. Colangiografia percutana c. Unghiul splenic al colonului 371. Care dintre tipurile de leziuni digestive de mai jos dau ulceratii spiculiforme? a. Excentrice fata de axul segmentului digestiv interesat d. Evacuare lenta e. Stomac: 15 minute c.34 a. Asociaza modificari ale rapoartelor cu organele vecine 366. Genunchiul inferior duodenal b. Localizari multiple c. Dilatatii ale lumenului urmate in timp de stenoze c. Diverticulitele 369. Contururi regulate d. Intestin subtire: 3-5 ore d. Fistule tardive 373. Leziunile inflamatorii colonice d. Care dintre modificarile de mucoasa digestiva de mai jos sunt specifice ulcerului benign gastric: a. Care dintre semnele radiologice de mai jos sunt comune amprentelor si ancoselor: a. Hipertonia stomacului c. Localizare pe ileonul terminal cu extindere la cec b. Duodenografia hipotona b. Hipersecretia gastrica b. Care dintre semnele radiologice de mai jos apar in gastrite: a. Lungime mare b. Lacunele ulcerate b.

Aeroportia se deosebeste de aerobilie prin: a. Apar in treimea distala a esofagului c. Varicele esofagiene din hipertensiunea portal : a. Reactii adverse la substante de contrast iodate b. Traumatisme hepatice inchise c. Anemii marcate 381. Indicatiile pielografiei directe sunt : . Anevrismul de aorta abdominala 385. Hemagioamele 376. Icterul de orice natura c. Ischemia renala partiala d. Steatoza hepatica d. Histoplasmoza b. Prezenta unui nodul heterodens intrapancreatic b. Prezenta de calcificari granulare 382. Selectati afectiunile care pot genera calcificari nodulare la nivelul parenchimului splenic: a. Metastaze hepatice e. Asocierea de infarct mezenteric sau pancreatite acute b. Histoplasmoza c. Au aspect lacunar serpiginos b. Urografia intravenoasa este nerelevanta tehnic in urmatoarele situati: a. Se accentueaza in decubit si Valsalva d. Tomografie computerizata 384. Alegeti cel mai sigur argument semiologic computer tomografic pentru cancerul pancreatic: a. Tuberculoza b. Hipertensiune portala d. Prezenta metastazelor hepatice mici multiple d. Distributie pana la periferie (subcapsular) d. Afectiuni renale explorate cu contrast 383. Litiaza colesterolica intrahepatica d. Diagnosticul localizarii unor calcificari suprapuse ariei renale se face prin: a. Hidronefroza c. Hemocromatoza hepatica b. In nici una dintre cele de mai sus 379. Gaz si (sau) resturi fecale suprapuse 386. Tomogafie plana c. Colica renala c. Hemobilia b. Radiografie abdominala de profil b. Insuficienta renala acuta sau cronica b. Colica renala b. In care dintre situatile de mai jos vasele sanguine intrahepatice se vad cel mai bine spontan fara substanta de contrast: a. Benzile transparente intrahepatice mai subtiri c. Amoebiaza abcedata c. Compresia abdominala ca tehnica de ameliorare a umplerii sistemelor pielocaliceale la pielografie intravenoasa este contraindicata in: a. Icterul obstructiv prelungit c. Bruceloza d. Anomalii arterio-venoase 380. Pot da aspect trabecular 377. Marirea de volum global a pancreasului c. Traumatismele renourinare d. In ficatul normal e. Angiografie selectiva renala d.35 a. Leziuni focalizate tumorale e. Tratamentul citostatic direct d. Dimensiunea lor nu este concordanta cu gradul de hipertensiune portala 378. Alegeti indicatiile arteriografiei hepatice: a. Selectati contraindicatiile colangiografiei intravenoase: a.

Selectati cauzele ancoselor conturului renal : a. Care dintre tipurile de calculi urinari de mai jos apar hiperdensi in computer tomografie: . Menevre interventionale (dilatatii. Lobulatia fetala b. Membranoasa c. Diagnosticul anevrismului de aorta 388. Tubulara 390. Sindromul obstructiv 395. Dezorganizarea unui sistem pielocaliceal este efectul : a. Tumori uroteliale inalte c. Alegeti forma vezicii urinare in repletie completa : a. Bulbara d. Rotatia in plan frontal a jonctiunii pieloureterale d. Inflamatii cronice d. In hidronefrozele voluminoase 397. Glanda suprarenala dreapta c. Dilatatia de calice 392. Semilunara b. Rotund ovalara d. Pentru precizarea notiunii de ptoza renala in comparatie cu ectopia folositi urmatoarele criterii : a. Anatomia pedicolului renal la donatorii vii de rinichi pentru transplant d. Infarctul renal acut 394. Colica renala b. In rinichiul mut unilateral d. Rinichiul dublu c. Obstructiei urinare distale vechi c. Stenoza arterei renale respective b. Alegeti formatiunile anatomice incluse in spatiul perirenal drept : a. In colica renala c. Angiografia selectiva a arterelor renale este indicata in : a. Leziuni inflamatori intrarenale d. Aorta abdominala d. etc) e. Tumorilor renale maligne b. Manevre interventionale diagnostice sau terapeutice 387. Obstructia ureterala cu hidronefroza 393. embolizari.36 a. Inflamatiile acute glomerulare sau pielonefritice b. Deplasarea rinichiului spre caudal in ortostatism sau inspir b. Triunghiulara c. Ischemia renala acuta c. Pancreasul 389. Obstructiile ureterale b. La o creatinemie de peste 2 mg/dl b. Prostatica b. Pielonefritele cronice d. Vena cava inferioara e. Boli polichistice forma adulta 396. Ischemia renala acuta c. simetrica si pielograma intarziata unilaterala: a. Chistelor parapielice d. Aspectul sinuos al ureterului c. Selectati portiunile fixe ale uretrei la barbat: a. Selectati situatiile in care pentru urografie intravenoasa injectati contrast iodat in cantitate sporita: a. Pielonefrita acuta d. Selectati cauza unei modificari functionale renale constituite din nefrograma normala. Fistule arterio-venoase homolaterale c. Rinichiul drept b. Peniana 391. Selectati cauzele de marire a volumului rinichilor: a.

Precizati care dintre afirmatiile de mai jos sunt corecte: a. Modificarile de forma ale osului sunt : a. lichidul intraarticular 404. exostoza d. Intre 16 si 22 de ani e. scoliostoza b. Corticala osoasa este corespondentul la nivelul metafizei a compactei de la nivelul diafizelor c. ligamentele de orice natura e. Uratici c. La periferie osul lung are un strat de tesut compact care se subtiaza spre capete b. exostoza d. Imobilizarea prelungita c. sinostoza b. oedostoza c. Elementele anatomice articulare de la nivelul unei diartroze radiotransparente sunt : a. Vezica urinara mica cu calcificari parietale 401. capsula fibroasa d. Alegeti factorii locali incriminati in geneza osteoporozei : a. Cistinici d. Imbatranirea fibrelor de colagen d. oedostoza e. La nivelul diafizei grosimea sumata a compactei trebuie sa corespunda la ½ din grosimea globala a osului d. Uretrografia retrograda b. hiperostoza c. Endoscopia uretrala d. Amputarea d. Hiperparatiroidism 407. Uretrografia mictionala c. Sindroame vasculare hiperkinetice b. Subtierea compactei 408. Periostul este vizibil la adult numai la nivelul epifizelor 402. Nici unul dintre cei de mai sus 398. Stenoze ureterale etajate multiple d. Amprentarea b. Stenozarea c. Osteoporoza se manifesta si la nivelul tesutului osos compact sub forma: a. Imagine aditionala la nivel papilocaliceal c. Structura patata sau fasciculata c. Care dintre semnele de mai jos fac parte din semiologia UIV a tuberculozei urinare : a. cartilajele hialine b. Rinchi mic cu calcifcari granulare b.37 a. Intre 1 si 3 ani c. In ultimul trimestru de sarcina b. spongioasa epifizara c. O lezoiune osoasa elementara de osteoliza marginala cu profunzimea mai mare decit diametrul se . Ecartarea 400. Nu se sudeaza la adult 403. Care dintre modificarile cavitatilor pielocaliceale de mai jos apartin naturii maligne a unei tumori renale: a. Alegeti metoda de rutina de explorare a uretrei in adenomul de prostata : a. Nucleii epifizari se sudeaza cu diafiza la varsta de : a. Vizualizarea periostului d. scoliostoza 405. Reducerea intensitatii opacitatii b. Care dintre modificarile de forma ale osului se mai numeste si «os suflat» : a. hiperostoza 406. Cistografia post-mictionala 399. La varsta scolara d. Fosfatici b.

Da sechestre voluminoase d. Localizarea este predilecta la nivelul nucleilor epifizari sau a unor nuclei secundari c. Nu dau reactie periostala 418. Existenta semnelor de edem osos 411. Imping structurile moi de vecinatate fara sa le infiltreze d. Periostoza c. Caracterul linear al opacitati extraosoase b. Pe diafiza oaselor lungi c. La doua saptamani b. Osteoliza este marginala sub forma de carii sau geode e. Apar la interval de luni de la debutul real b. Ancosa e. Periosotoza lamelara se aseamana cu periostoza lineara prin: a. La trei-patru luni c. Au localizare metafizara cu extindere diafizara b. Nu exista o varsta predilecta de aparitie la adult b. Nu sunt modificari radiologice in primele doua saptamini 415. Alegeti particularitatile modificarilor radiologice in osteoartrita tuberculoasa : a. Selectati semnele radiologice osoase ale rahitismului comun precoce : a. Aspectul bine conturat. Are un contur bine delimitat d. de intensitate similara osului c. Se vindeca cu aparitia osteosclerozei si artrozei e. Ingrosarea compactei osoase cu canal medular ingustat d. Ingroasarea traveelor osoase existente d. Largirea cu aspect de cuva a metafizei b. Nu mai are niciodata aspect de os definitiv 414. Eroziune c. Alegeti particularitatile imaginii radiologice in necozele aseptice: a. Demineralizarea b. Largirea areolelor intertraveale 410. Linii opace periostale multiple paralele intre ele d. Au contur net. Se extind de regula intraarticular d. Intereseaza metafizele si epifizele c. displaziile periostale d. Tumorile osoase benigne au urmatoarele particularitati radiografice : a. Necroza d. La doi ani d. Traveatie a spongioasei redusa si areole largi 413. displaziile prin tulburarea mecanismelor de modelare si tubulatie 412. Reucerea diametrului canalului medular c. regulat. Care dintre semnele radiologice de mai jos exprima modificari de debut ale ostomielitei acute : a. Lacuna b. displazile cartilaginoase c. Asociaza de regula osteoporoza 416. Spatiul articular este totdeauna pastrat 417. Sunt eminamente osteolitice e. bine precizat c. Leziunea dominanta este osteoliza . Este localizata periferic sau central b. Spongioscleroza osoasa se vizualizeaza radiografic sub forma : a. Aparitia de noi travee e. Amprenta 409. Condromul este o tumora osoasa care : a. Ingrosarea compactei osoase b. La cat timp de la producerea unei fracturi calusul are aspect de os defnitiv : a.38 numeste : a. Care dintre diplaziile de mai jos determina modificari de dimensiuni si forma ale osului : a. displazii prin tulburarea mecanismului de crestere encondrala b. Carie d. Depasirea de catre corticala a liniei metafizo-epifizare spre epifiza c.

raport cardio-toracic mai mare decat cel de la varsta prescolara b. scolioza 425. dilatatie de artera pulmonara 426. Leziunile craniene de histiocitoza pot fi : a. Semnele radiologice din afectiunile sinusale inflamatorii pe radiografia craniana standard sunt : . cu aspect de harta geografica la nivelul calotei d. Selectati semnele radiologice ale sifilisului congenital: a. Plaman b. ingrosarea peretelui bronsic cu mici abcese d. diafiza cu strucura modificata e. hipertransparenta pulmonara difuza b. osteoporoza metafizara b. lacune oasoase net delimitate b. hemidiafragm la acelasi nivel e. Infiltrative in tesuturile moi 420. Tub digestiv e. lipsa de inchidere a fontanelelor c.39 e. Rinichi 421. lacune mici multiple metafizare d. Particularitatile imaginii radiografice toracice la sugari sunt : a. absenta butonului aortic c. Caracterele definitorii ale tumorilor osoase maligne sunt: a. unice sau multiple c. Duplicitatea bazineto-ureterala presupune : a. ingustarea prin retractie a grilajului costal c. dehiscenta suturilor b. osteoliza metafizara c. Insotite de reactie periostala spiculiforma e. mediastin superior largit d. cu distrugerea fosei pituitare e. Metastazele osteolitice apar predominent in cancerele cu urmatoarele localizari: a. prezenta de bronsiectazii e. ureter dublu pe toata lungimea lui c. jonctiune ureterovezicala separata pentru fiecare ureter in parte d. tendinta la egalizare a diametrelor b. bifurcatia traheei proiectata la vertebra T3 422. osteogeneza imperfecta b. bose frontale d. cu aspectul de « dinti flotanti » 429. Modificarile craniene in rahitism sunt : a. largirea mediastinului superior 423. rahitismul nu da modificari osoase craniene 428. orizontalizarea arcurilor costale posterioare c. In perimetrul zonei de osteoliza prezinta calcificari 419. Vezica urinara d. Care dintre osteodisplaziile nou nascutului se manifesta radiologic cu osteoscleroza : a. reactie periostala lineara 427. Particularitatile imaginii radiologice a cordului la sugari sunt : a. disostoza cleidocraniana d. existenta a doua sisteme pielo-caliceale b. bombarea arcului arterei pulmonare d. Sters conturate c. Precizati semnele radiologice de mucoviscidoza : a. reflux vezicoureteral pe sistemul pielocaliceal inferior 424. osteopetroza c. Localizare metafizara cu respectarea cartilajelor de crestere b. Cu corticala intrerupta prin infiltratie sau fractura d. Cai urinare superioare c.

nivel orizontal de lichid in ortostatism d. Hidrocefalie interna simetrica biventriculara laterala e. Leziuni osteolitice marginale ale platourilor vertebrale adiacente c. Disparitia barierei hematoencefalice cu migrarea extravasculara de contrast in computer tomografia cerebrala exprima : a. Acumulare de gaz intra si perivertebral d. pediculilor vertebrali c. Sindromul intracranian de masa se exprima computer tomografic prin : a. Alegeti tumorile cerebrale care dau calcificari vizibile pe radiografia craniana standard: a. Aparitia abceselor paravertebrale e. cordomul 431. Ingustarea spatiilor arahnoidiene c. Clipuri metalice intracerebrale c. Modificari de contur a vaselor adiacente d. spatiilor intervertebrale 432. Calcificarile 439. Artefactele metalice d. Care dintre structurile de mai jos sunt in hiposemnal IRM atat in T1 cat si in T2: a. Claustrofobia d. Care dintre structurile de mai jos sunt in hipersemnal IRM atat in T1 cat si in T2: a. Patologia stancii temporalului d. Patologia orbitei b. Care sunt indicatiile examenului computer tomografic cranian in afara creierului: a. opacifiere omogena prin prezenta de lichid in sinuzita acuta c. Este un proces fiziologic la varsta de 3 ani b. Incidenta radiografica standard de profil a coloanei vertebrale permite evidentierea : a. apofizelor transverse d. Patologia masivului facial e. Lucrari metalice dentare 438. Se manifesta prin largirea fisurilor corticale c. Corpi straini feromagnetici oculari b. Contraindicatii de utilizare a rezonantei magnetice in explorarea extermitatii cefalice: a. Malformatii ale oaselor calotei 436.40 a. aparitia de acumulari de tesut strain structurilor cerebrale (metastaze) 433. Semnele computer tomografice ale spondilodiscitelor sunt: a. adenomul hipofizar e. hipoxie difuza acuta sau cronica b. Osteoporoza in cazul leziunilor tuberculoase 437. structuri anatomice fara bariera hematoencefalica c. corpilor vertebrali b. Alterarea structurii si dimensiunilor discului intervertebral b. voalarea sinusurilor prin ingrosarea mucoasei b. Sangele in stadiu subacut . Sindromul de pierdere globala de substanta cerebrala (atrofia cerebrala): a. craniofaringiomul c. Vasele cu flux rapid c. Lichidul cefalorahidian b. oligodendrogliomul d. aparitia unui tesut de neoformatie (tumori) e. Angajarea parenchimului cerebral prin orificiile durei mater 434. Necroza e. Dehiscenta suturilor la copil e. Deplasarea structurilor adiacente masei b. meningiomul b. distructia tesutului nevraxial prin leziuni ischemice d. apofizele spinoase e. Asociata cu larghirea cisternelor d. intreruperea partiala a conturului peretilor sinusali 430. Dimensiuni globale scazute ale creierului 435. Studiul fosei pituitare c.

Infarctele cerebrale in momentul producerii c. faza initiala a calusului b. coeficient alfa 446. ecou b. refractie 443. Reducerea in amplitudine si intensitate a ultrasunetelor in timp ce acestea străbat un anumit mediu se numeste: a. Zona de contact a doua medii cu impedanta acustica diferita se numeste: a. Trombofeblitele cerebrale 441. numarul atomic al materialului anodei 447. Energia utila a unui fascicol fotonic intr-un tub Rontgen depinde de: a. impedanta c. Malformatiile arterio-venoase d. aerul c. 185000 km/secundă d. SIDA d. oasele b. grasime c. Tesutul tumoral 440. intensitatea curentului catodic b. masa iradiata b. Viteza ultrasunetelor in tesuturile moi este de aproximativ : a. Sarcoidoza 442. Radiosensibilitatea biologica a unui tesut este proportionala cu : a. Grasimea c. 1540000 m/oră 444. muschi b.41 b. Sindesmofitul reprezinta: a. osificari heterotope c. Pe imaginea radiografica urmatoarele elemente sunt de culoare inchisa : a. Infarctele din sistemul bazilar b. Tesutul osos embrionar se intalneste in: a. periostoza maligna 451. reverberatie c. osificarea sincondrozei b. atenuare e. 1540 m/secundă c. productie osoasa marginala c. Lichidul cefalorahidian e. patratul tensiunii c. interfata d. sange 445. Zgomotul in imagine sau factorii de perturbare a imaginii sunt dati de : a. diametrul focarului . Edemul d. cu numarul atomic al structurilor iradiate c. Adenoleucodistrofia c. difuzie d. suspensia de sulfat de bariu 450. os d. cu numarul de mitoze pe unitatea de volum de tesut iradiat 449. Alegeti indicatiile corecte ale examenului IRM in patologia substantei albe cerebrale: a. productii osoase maligne 448. Alegeti indicatiile corecte ale examenului IRM in patologia vasculara cerebrala: a. absorbtie b. Care din urmatoarele tesuturi reprezinta un obstacol major in transmiterea ultrasunetelor: a. 3600 cm/secundă b. Leuconevraxita b.

ascensionarea diafragmelor 463. caudala d. tomografia computerizata cu contrast iodat c. 90-110º 458. In hilul pulmonar drept bronsia primitiva are fata de artera pulmonara o pozitie: a. modificãri de formã c. 40-70º b. craniala b. intensitate subcostala b. care se realizeaza prin injectare de contrast iodat in ventricolul drept sau artera pulmonara c. Aspectul radiologic de “stomac hipoton” cuprinde: a. modificãri de pozitie b. Opacitatile masive din cadrul sindromului pulmonar alveolar se caracterizeaza prin: a. 2/3 b. 1/3 457. dorsala c. Unghiul dintre cele doua bronsii primitive la nivelul bifurcatiei traheei este de : a. radiatia difuzata c. contur extern net. activitate crescutã osteoblastica c. halistereza b.42 b. Radiografia toracica in decubit dorsal prezinta fata de cea in ortostatism urmatoarele aspecte particulare: a.osteoclazie 453. continuu si convex spre pulmon d. care necesita cateterism arterial prealabil 456. racord in panta lina cu marginea restului mediastinului e. Raportul normal intre diametrul compactei si diametrul total al diafizei in treimea medie este: a. 70-90º c. contururi sterse d. contur intern invizibil 462. Reconstructia spatiala a imaginii: a. se efectueaza pe scoarta lobului occipital b. modificãri de evacuare 454. numarul atomic al structurilor traversate d. Opacitatile tumorale mediastinale se caracterizeaza prin: a. structura relativ omogena c. densitate mult supracostala b. angiografia hepatica selectiva d. ecografia Doppler 460. redistributia vaselor pulmonare spre virfuri c. utilizeaza material vizual perceput biplane 455. 1/2 c. de explorare a patului vascular functional pulmonar b. tumorile mediastinale dense . scintigrama hepatica cu TC 99 b. utilizeaza efectul de acoperire c. largirea medistinului supracardiac b. ridicarea apexului cordului de pe diafragm d. absenta bronhografiei aerice 461. Angiopneumografia este o metoda: a. Alegeti entitatile patologice care pot da calcificari mediastinale lineare (rectilinii sau curbe): a. ventrala 459. modificãri de tonus d. lungimea de unda a fascicolului 452. Ce metode radio-imagistice se utilizeaza pentru diagnosticul specific al tumorilor vasculare hepatice: a. sistematizarea segmentara sau lobara e. Osteoliza se produce prin: a. structura omogena c.

unghiurile costodiafragmatice anterioare c. Precizati grupul ganglionar limfatic mediastinal care reprezinta statie de drenaj a limfei pulmonare drepte si a portiunii inferioare a pulmonului stang: a. anevrismele arteriale c. Care este cantitatea minima de lichid pleural care permite obtinerea unei imagini radiologice relevante: a. lingula de lobul inferior b. ggl. cu cat obiectul este mai aproape de sursa c. nici una dintre cele doua 468. corpii straini metalici 466. oasele b. informatii mai multe d. ce se divid dicotomic e. este de slaba calitate 471. iradiere mai mica b. lobul superior de lobul mijlociu 473. chistele hidatice d. ateromatoza aortica 464. iradiere mare b. Pe imaginea radioscopica urmatoarele elemente au culoare deschisa: a. explorare “real time” c.43 b. lobul superior de cel inferior 472. formate din arterele circulatiei functionale pulmonare 474. dispuse radial dinspre hiluri spre periferie c. Perceptia denaturata a unei realitati existente se numeste : a. Scizura orizontala dreapta separa: a. benzi opace b. unghiurile costo-diafragmatice posterioare. lobul inferior de cel mijlociu c. halucinatie b. suspensia de sulfat de bariu d. sumatia de planuri d. gusele plonjante intratoracice e. Care sunt dezavantajele tomografiei plane fata de radiografia toracica standard: a. ggl. unghiurile cordio-frenice b. Scizura oblica dreapta separa: a. “Desenul vascular” pulmonar reprezinta: a. precarinali b. Microradiofotografia este metoda radiografica prin care : a. aortico-pulmonari 475. de grosime descrescatoare dinpre centru spre periferie d. ggl. cu cat diametrul conului de emisie este mai mare 467. cost mai mic 469. Care sunt avantajele explorarii radiografice a toracelui fata de cele ale examenului radioscopic: a. Conform efectului de paralaxa deplasarea imaginii unui obiect in sens invers fata de deplasarea fascicolului este cu atat mai mare : a. se pot asigura debite mari de bolnavi examinati c. Care dintre unghiurile costodiafragmatice se proiecteaza pe radiografia de fata sub nivelul de proiectie al cupolei diafragmatice: a. aerul c. lobul superior de lobul inferior c. iluzie c. lobul superior de cel mijlociu b. 465. imaginea este obtinuta pe un film 10/10 cm d. timp lung de expunere c. cu cat obiectul este mai departe de placa b. se obtine o imagine fotografica a unei imagini radioscopice b. cost mai mare 470. 200 – 300 ml . paratraheali inferiori drepti c.

: a. imagine transonică situată într-o masă hipoecogenă .5 h c. osteoscleroza c.4% b. Tractiunea e. Modificarile elementare de pozitie ale unui segment de tub digestiv pot fi: a.44 b. 2 – 2. chistele hidatice b.5% c. epifizele b. Bilocularea d. Cate vene hepatice se varsa in vena cava inferioara: a. 4 h 481. care devine vizibil radiologic b. 400 – 500 ml 476. Cat este procentul de iradiere medicala din toata cantitatea de iradiere naturala: a.2% 486. Aspectul radiologic particular al modificarilor bronsiilor in cadrul bronsiectaziilor se defineste prin: a. Precizati care dintre masele tumorale intrahepatice de mai jos au perete propriu: a. 3 b. diafizele c. 8. oase scurte 487. lipsa de vizualizare a pliurilor in strat subtire c. Necroza aseptica la adulti are ca localizare preferentiala : a. aparitia dilatatiilor bronsice sub forma de opacitate inelara c. ingrosarea peretelui bronsic. reducerii incalzirii anodei c. Miscarea de rotatie a anodei este destinata : a. parenchimului hepatic normal b. tumorilor hepatice 479. adenomul c. 300 – 400 ml c. demineralizarea b. directionarii fascicolului fotonic 485. Amprenta 483. 1. dispunerea imaginilor inelare de bronsii dilatate in buchete 477. 5 478. sechestrul osos d. 14. chistelor hepatice c. hematoamelor hepatice vechi d. Selectati semnele radiologice pe care le puteti intalni in osteomielita stafilococica in primele 3 saptamani de la debut: a. cresterii energiei fotonilor emisi b. Incarcarea cu substanta de contrast a structurilor parenchimatoase hepatice evidentiabila prin tomografia computerizata este caracteristica : a. Timpul normal de evacuare gastrica la sugar este de cca. 3 h d. Care din urmatoarele afirmatii de mai jos NU caracterizeaza imaginea radiologica normala a esofagului la sugar: a. Torsiunea b. hematomul 480. nucleii epifizari d. vizualizarea mai buna a contractiilor pe contur b. 11. Ptoza c. apozitii periostale 484. abcesul hepatic d.5 – 2 h b. 4 c. dimensiunile proportional mai mici decat la adult 482. Un calcul situat în vezica urinară apare ecografic ca: a.

exista valori crecute ale creatininei serice c. presiunea gazelor din interiorul tubului radiogen 494. absorbtia c. T4 – T5 c. pe sondă enterală e. imagine hipoecogenă situată într-o masă anecogenă c. evidentiabila pe RRVS c. Litiaza radiotransparenta bazinetala este: a. Imaginea radiologica a scheletului membrelor la sugar prezinta: a. diferenta de potential dintre anod si catod b. creste netitatea imaginii b. sindromului de obstructie bronsica b. de substanţe iodate d. artera pulmonara dreapta 497. a unei substante de contrast iodate ionice pentru obtinerea UIV. joncţiunea faringoesofagiană b. sindromului de invazie alveolara 496. difuziunea d. imagine anecogenă situată într-o cavitate enecogenă d. nici una din cele de mai sus 499. testul la substanta de contrast iodata este negativ 492. Examenul radiologic al intestinului subţire se poate face: a. aorta ascendenta c. gradul de incalzire a filamentului catodic d. Proiectia bifurcatiei traheei pe radiografia toracica de fata se face la nivelul vertebrei toracale: a. emfizemului centro hilar d. absenta imaginii de compacta osoasa 489.v. cartilagiu de crestere c. Fenomenul de atenuare a radiatiilor X are la baza: a. amprenta venei azygos d. metafiza mai lata cu marginea rotunjita d. “Bronhografia aerica “ este caracteristica : a. evidentiabila ecografic 491. In unghiul cardiofrenic lateral drept . evidentiabila la CT d. administrare i. Strâmtorile fiziologice ale esofagului sunt date de: a. este contraindicata daca: a. retrograd. divergenta b. nucleu secundar de osificare epifizar b. ingestie de substanţe iodate hidrosolubile c. trahee b. hiatusul diafragmatic 493. T3 – T4 b. materializarea 498.v. amprenta aortică c. Cantitatea de electroni accelerati in cimpul electric din interiorul unui tub Roentgen este in functie de : a. Injectarea i. structura chimica a anodului c. prin ingestie de suspensie de sulfat de bariu b. Proiectia radiologica a venei cave inferioare se face : a. evidentiabila pe UIV b. sindromului interstitial difuz c. exista antecedente de astm bronsic alergic b. reduce iradierea bolnavului c. mari imaginea d. cu insuflaţie 490. Rolul grilei antidifuzoare este acela de a : a. aorta descendenta d. Marginea mediala a ferestrei aorto-pulmonare este data de: a.45 b. fina reactie periostala e. imagine hiperecogenă cu con de umbră posterioară situată într-o cavitate enecogenă 488. T5 – T6 495.

Cate circuite de alimentare electrica are un tub radiogen: a. Opacităţile liniare care rămân după dispariţia cartilajului de creştere persistă până la: a. Unul singur b. ficatul c. Omogenitatea opacitatii c. Nici una din cele de mai sus 508. in caz de stenoze b. oprirea tranzitului b. Radiatia incidenta b. Netitatea conturului opacitatii 505. Arcul mijlociu sting d. 30 – 40 de ani c. Care dintre segmentele tractului digestiv prezinta in mod normal continut de aer la sugar spre deosebire de adult: a. Care dintre arcurile imaginii mediastinale scad electiv ca dimensiuni proportional cu virsta: a. In unghiul cardiofrenic posterior d. in caz de spasme prelungite c. Intensitatea opacitatii b. 20 – 30 de ani b. Niciunul dintre cele de mai sus 502. Trei 506. destinderea lumenului esofagian supraiacent 503. Precizati tehnica radiologica in care fascicolul de radiatii are forma unui trunchi de con: a. Radiatia secundara d. Radiatia reziduala c. Doua separate c. Radiografia standard b. Ansele jejunale au următoarele caractere: a. Spatiul perirenal c. Pancreasul ca organ extraperitoneal este inclus in unul din spatiile vizibile densimetric: a. colonul 510. Nici una din cele de mai sus 501. Spasmul cardial produce: a.46 b. dispoziţie orizontală . Care dintre elementele radiologice semiologice de mai jos caracterizeaza notiunea de “structura” a unei opacitati pulmonare: a. stomacul c. până la pubertate 511. rinichii 504. Spatiul pararenal posterior b. Care dintre organele parenchimatoase abdominale de mai jos nu se vad in conditii fiziologice pe radiografia abdominala simpla : a. Arcul superior drept b. Computer Tomografia d. 40 – 50 de ani d. in caz de atonii 507. Care tip de radiatii Roentgen au utilizare diagnostica: a. esofagul b. Spatiul pararenal anterior 509. Arcul superior sting c. Radioscopia conventionala c. In unghiul cardiofrenic lateral sting c. ingustarea lumenului esofagului c. Doua seriate d. In unghiul cardiofrenic anterior 500. splina b. Lichid de staza se intilneste la nivelul lumenelor tubului digestiv: a. pancreasul d. intestinul subtire d.

Calcificarile renale parenchimatoase sunt : a. abcesului rece paravertebral 518. modificări de forma a osului c. prezenta unui oncocitom c. Caverna renala are urmatoarele caracteristici : a. nefrita de iradiere b. Care sunt caracterele radiologice specifice ale nodulilor hemosiderotici din pulmonul de staza : a. coledocul b. modificării de poziţie a corpurilor vertebrale b. Structura neomogena. Distributie perihilara d. Osteoporoza este vizibilă pe o radiografie standard la o pierdere de calciu de minim: . de aspect muriform 515. mobile la schimbarea pozitiei d. este o tumoră benignă osteogenica c. pliuri longitudinale c. prezintă calcificări e. subţiază corticala d. Boselura renala poate fi generata de: a. Dimensiuni peste 3 cm b. Atrofia prin presiune a osului determina : a. presupune existenta unei zone de necroza in parenchim 516. pliuri circulare d. impune diagnostic diferential cu chistul fistulizat d. Nefrograma este: a. este proiectata inafara liniei interpapilare b. urografie cu proba de incarcare cu apa c. este o tumoră benignă osteolitică b. modificări de grosime a osului d. 521. ecografie Doppler b. este o tumora litică b. periostoza 517. sparge corticala 520. vena splenica c. Criteriile radiologice de diagnostic ale condromului sunt : a. prezintă nidus d. prezenta unei tumori Grawitz d. artera mezenterica superioara d. modificări de lungime a osului b. Care dintre elementele lumenale de mai jos se proiecteaza pe o imagine axiala in interiorul capului pancreatic: a. extensiei leziunii la nivelul muşchilor paravertebrali c. Intensitate mai mare decit a celor din sindromul interstitial obisnuit c.47 b. absenta in displazia multichistica d. metastazează 519. Caracterele osteomului osteoid sunt : a. sunt aglomerate în pelvis 512. expresia perfuziei parenchimului renal cu substanta de contrast b. proiectate in patrulaterul Bazy – Moyrand b. infarcte renale 513. scintigrafie renala d. intirziata la pacientii cu antecedente alergice 514. are reacţie periostală c. In tuberculoza vertebrala fusul paravertebral este expresia : a. imagistica prin rezonanta magnetica 523. expresia timpului tisular al substantei de contrast c. HTA de cauza renala este investigata de regula prin: a. proiectate peste coloana vertebrala pe radiografia de profil c. vena cava inferioara 522. persista pe clisee tardive urografice c.

lingula de lobul superior 533. fasciile perirenale anterioare b. Alegeti elementele chimice folosite pentru fabricarea de substante producatoare de contrast artificial pozitiv in structurile biologice parenchimatoase: a. tuberculoza reno-urinara d. Calciul c. zona debutului saturatiei d. peritoneul posterior d. se asociaza frecvent cu pensa vasculara 525. zona de solarizare 530. lacuna cu contur neregulat d. fibroza retroperitoneala 527. Lipomatoza sinusala renala are urmatoarele caracteristici pe secventele urografice: a. Ureterohidronefroza de gr. pinteni 528. lacuna cu contur regulat e. au lungime mare d. zona de proportionalitate c. Selectati semnele radiologice caracteristice unui sindrom tumoral malign gastric: a. aspect ”in ciuperca” al cupelor caliceale d. Iodul b. ţesut embrionar c. sunt axiale b. pilierii diafragmactici 529. 20% c. Imaginea radiologica a rinichiului la sugar este caracterizata prin: a. Caracteristicile stenozelor maligne esofagiene : a. Plumbul d. Nu se poate preciza 532. întreruperea pliurilor c. capsulele renale c. convergenta de pliuri b. 10% b. 30% d. 40% 524. pragul de reactie b. axul lung paralel cu coloana vertebrala . Bariul 531. II poate fi generata de: a. cartilaj de creştere b. sunt scurte e. lingula de lobul inferior b. In mediastinul posterior c. periost 526. Apofizele şi epifizele osoase se formează din: a. Pe curba de inegrire a filmului radiografic imaginea obtinuta este utilizabila in scop diagnostic daca se incadreaza in : a. reflux vezico-ureteral c. lobul superior de lobul inferior c. nuclei secundari d.48 a. Scizura oblica stinga separa: a. In mediastinul anterior b. tije efilate c. sunt excentrice c. litiaza vezicala b. Colectiile peripancreatice sunt delimitate de: a. O tumora mediastinala al carei pol superior depaseste nivelul de proiectie al articulatiilor sternoclaviculare este situata: a. zona de saturatie e. sunt de obicei unice 534. determina amprente ale sitemului pielocaliceal si ureterului b.

banda c. . au contur net. integritatea lui garantează caracterul malign al unei leziuni 538. nu este perceptibil radiologic in mod curent 540. periostului b. Extinderea leziunilor în zonele limitrofe (cervical. c. ilustrează integritatea mucoasei b.). b. Existenţa unor antecedente specifice. situaţie corespunzător vertebrei L4 d.5 corpi vertebrali) e. nucleilor epifizari c. O opacitate pulmonara de forma lineara marginita de ambele ei parti de transparenta aerica se numeste: a. abdominal etc. În stânga. d. osteoporoza c. niciuna din cele de mai sus 543. două curburi 539. cartilajului de conjugare 536. lobul superior înglobează. dispoziţie oblică dinspre caudal spre cranial c. Revărsatele lichidiene pleurale închistate posterior: a. De partea dreaptă există trei lobi împărţiţi în 10 segmente. diametrul bipolar proportional mai mare decit la adulti (4-4. formate dintr-o singură foiţă pleurală. b. Bulbul duodenal are în mod normal: a. contur b. e. Referitor la segmentaţia şi la lobulaţia pulmonară: a. dispoziţie oblică dinspre ventral spre dorsal b. lobul mijlociu d. reprezintă conturul lumenului digestiv c.49 b. se evidenţiază în dublu contrast d. osteoliza 541. iatrogene sau traumatice. Existenţasemnelor radiografice ale unor eventuale leziuni traumatice toracale. segmentul apical al lobului superior b. nu au reacţie periostală d. echivalentul segmentelor lobului mijlociu sting. Sunt bine vizualizate atât în incidenţa de faţă. Timpul nefrografic al urografiei dureaza: a. intre 1 si 3 minute c. demineralizare b. nici una din cele doua 542. c. cât şi în cea de profil. ambii rinichi la acelasi nivel c. Alegeţi criteriile radiologice de benignitate ale tumorilor oasoase: a. sub 1 minut b. integrate in economia lobului superior drept d. suma segmentelor caudale ale lobului inferior drept c. “Lingula” este: a. Prezenţa unei hipertransparenţe difuze omogene la nivelul întregului torace. Existenţa unor alte acumulări specifice în mediastin sau pleură 545. Între lobii pulmonari pătrund septuri generate de pleura viscerală. sufla corticala dar nu o intrerupe 537. Diagnosticul radiologic al emfizemului subcutanat toracic se bazează pe: a. bine precizat b. pe când cea de partea dreaptă se poate evidenţia în mod normal şi pe o incidenţă de faţă 544. sub denumirea de lingula. structurile moi sunt împinse si infiltrate e. intre 1 si 5 minute d. sparg corticala sau compacta c. opacifiere tardiva a cavitatilor intrarenale d. Creşterea in lungime a osului se realizează pe baza : a. Selectaţi caracterele lizereului de siguranţă vizibil in explorarea digestiva cu bariu: a. Disparitia la nivelul unui os a sarurilor de calciu cu alterarea fara disparitie completa a traveelor cu substrat conjunctiv se numeste: a. incizuri pe contur 535. e. Scizura oblică stângă se vizualizează numai în incidenţa de profil. Scizurile sunt vizibile sub forma unor benzi fine numai atunci când razele sunt perpendiculare pe suprafaţa lor.

Mediastinul este tracţionat către pneumothorax. c. abdominală simplă c. calcificările pancreatice nu pot fi niciodată vizualizate pe Rg. grosimea peretelui veziculei biliare nu trebuie să depăşească la examenul ecografic 4 mm b. calculii apar sub forma unor imagini rotunde. infecţii ale osului 554. Un obiect plan dispus paralel cu razele şi perpendicular pe film se proiectează ca o umbră liniară. pot fi examinate prin ureteropielografie retrograda c. cu redistribuţie vasculară 549. Aspectul radiologic standard în pneumothoraxul liber al marii cavităţi pleurale cu cantitate medie de gaz: a. e. Bontul pulmonar se află situat central şi paramediastinal inferior. e. proiecţia lui este mai mărită. CT este metoda de elecţie şi cu cea mai mare fiabilitate diagnostică în evaluarea pancreatitelor acute b. Concentratie redusa a substantei de contrast in calea excretorie a rinichiului afectat d. 551. Hipertransparenţă periferică şi inferioară. Obstructiile ureterale cronice au urmatoarele semne radiologice : a. Proiecţia unui obiect pe filmul radiografic este mai mare decât obiectul. au peristaltica evidentiabila la UIV 547. Care dintre următoarele principii geometrice de formare a imaginii radiologice sunt FALSE: a. Este delimitat posterior de fascia Zuckerkandl 552. Invazia spatiului pararenal d. ecografia reprezintă metoda de primă intenţie şi de elecţie în evaluarea litiazei biliare d. Este invadat de tumorile Grawitz T4 d. c. se proiectează peste coloana vertebrală. e. Asociaza hidronefroza gradul III c. Nu sunt sistematizate 546. Nu siluetează cu marginea anterioară a cordului. imaginilor de tip hidroaeric c. hipoecogene cu întărire posterioară 550. Invazia hilului renal b. Periostoza este modificarea radiologică elementară întâlnită în: a. Un obiect plan situat paralel cu filmul apare mărit şi deformat. Invazia spatiului perirenal c. Pulmonul controlateral este în hiperinflaţie. Selectati enunturile adevarate privind spatiul perirenal: a. Încercuiţi afirmaţiile corecte: a. Excretie intirziata . De profil. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate? a. varicelor localizate în fornixul gastric d. Ureterele normale : a. Au indice parenchimatos redus la ½ in treimea medie a rinichiului b. calcificărilor b. Radiografia de faţă este incidenţa cea mai evocatoare. pneumoperitoneului 555. b. abcesul hepatic este o leziune cu conţinut hipoecogen delimitat de un perete gros ecogen. Radiografia abdominală simplă permite evidenţierea: a. In clasificarea TNM diagnosticul de tumora Grawitz T3a se bazeaza pe: a. tumori benigne b. Este delimitat anterior de peritoneul parietal posterior b. coledocul intracefalic pancreatic apare sub forma unei imagini transonice rotunde cu diametru axial maxim de 9 mm c. Absenţa desenului pulmonar în zona hipertransparentă. d. Invazia glandei suprarenale 553.50 b. tumori maligne c. d. fracturi d. d. coledocopancreatografia endoscopică retrogradă (ERCP) reprezintă o metodă de diagnostic şi tratament în patologia căii biliare distale 548. Două obiecte suprapuse situate la distanţe diferite faţă de sursă şi faţă de planul filmului se proiectează sumate. Cu cât un obiect este mai aproape de film şi mai departe de sursă. nu se vad ecografic b. d. b. c. Este invadat de tumorile Grawitz T3a c.

Adincirea incizurilor date de unde . variaza ca aspect functie de punctul de plecare c.51 556. Cresterea frecventei (numarului) de unde perstaltice b. Care din următoarele afirmaţii sunt false: a. sunt lacune unice sau multiple c. Aspectul granulat al mucoasei intestinale la sugar reprezinta : a. net conturati diseminati in ambii plamini e. Calciul 563. c. Niciuna dintre cele de mai sus 562. Largirea spatiilor intercostale b. cele mai rare leziuni inlocuitoare de spatiu hepatice b. Segmentul paracardiac d. sunt situaţi într-un segment rigid 566. Stergerea conturului hemidiafragmului d. aspect normal c. ancose d. sindrom de malabsorbtie b. au contur net. Marginea superioara a opacitatii ascendenta spre peretele toracic c. Care dintre fazele metabolismului substantelor de contrast iodate se foloseste pentru sporirea contrastului computertomografic al tumorilor maligne parenchimatoase: a. au o iodofilie variabila 557. nu calcifica niciodata d. Deplasarea mediastinului spre partea sanatoasa 564. minusuri de umplere 560. Grasimea c. Aerul b. neregularitati b. Aspectul radiologic al polipilor colonici maligni: a. ca accentuare a opacitatilor micronodulare in mod difuz bilateral c. Singele d. Segmentul Fowler c. Metastazele hepatice sunt: a. Segmentul azygos b. nici una dintre cele mentionate mai sus 559. rezoluţia geometrică se referă la cea mai mare dimensiune a unui detaliu din imagine care poate fi vizualizat ca atare. ca multipli noduli omogeni. incizuri c. Edemul pulmonar acut se prezinta radiologic : a. ca sindrom alveolar nesistematizat d. rezoluţia în densitate reprezintă diferenţa între densităţile a două structuri contigue la care acestea pot fi percepute separat. sunt imagini adiţionale pe conturul colonului b. Faza de eliminare urinara d. Apa e. Scara conventionala de densitati computertomografice cuprinde ca densitati de referinta: a. plusuri de umplere e. Hiperkinezia gastrica se caracterizeaza prin : a. regulat d. Segmentul apico-dorsal e. Care este segmentul pulmonar care lipseste deobicei de partea stinga : a. ca noduli acinari sistematizati intr-un lob b. Faza de difuziune tisulara c. Faza vasculara b. b. defect de tehnica radiologica 558. Nici unul dintre cele de mai sus 561. cea mai bună rezolutie de densitate se obţine cu ajutorul filmului radiografic 565. propagare enta dinpre cranial spere caudal c. Semnele specifice pleureziilor masive unilaterale pe radiografia toracica de fata sunt: a. enterocolita acuta d. Inghetarea lor. Modificarile de contur ale stomacului sunt reprezentate de : a.

penetranta fascicolului e. pe conturul medial al duodenului descendent c. Apare pe fond de staza pulmonara cronica b. imobila b. Asociaza de la inceput hemoptizia c. Precizati care sunt parametrii unui fascicol de raze X la emisie. Pentru a obtine o opacifiere mai buna in SPC si ureterala se pot efectua urmatoarele manevre: a. ionizarea unei minicelule de scintilatie . Se asociaza cu leziuni nodulare satelite 569. generarea de substante care actioneaza prin mecansme secundare concordant cu cele de mai sus 577.Moyrand pe RRVS 571. Meningocelul 575. impresionarea directa si luminoasa prin mecansim chimic al unei emulsii fotografice c. Stenoza ureterala d. cromozomilor si enzimelor c. Nu este influentata de atropinizare 567. d. Dimensiuni renale reduse cu depresiuni de contur b. Calcificari in interiorul patrulaterului Bazy. fluorescenta unei substante luminiscente b. dehaustrare b. lacune multiple c. Selectati cauzele de rinichi mic unilateral: a.v. alterari morfologice ale genelor. glomerulonefrita cronica 568. Teratomul b. Neurinomul c. O tumora uroteliala inalta are urmatoarele caracteristici imagistice: a. actiunea fizica directa asupra unor cristale de scintilatie d. Fragmentarea coloanei baritate prin cresterea amplitudinii e. distanta focar obiect 576. Bolile inlamatorii colonice prezintă: a. Imagine lacunara in SPC. Asociaza pleurezia de la inceput e. Modalitatile de receptare a informatiei obtinute prin iradierea unui corp de examnat sunt : a. intensitatea fascicolului c. Decubit ventral b. numarul de fotoni emis pe unitatea de suprafata in unitatea de timp b. pe conturul lateral al duodenului descendent b. Are totdeauna localizare apicala d. inconjurata partial de substanta de constrast iodata . Compresie ureterala c. Imagine ecogena cu atenuare acustica posterioara d. stenoza de artera renala d. modificări de pliuri d. 572. Care dintre tumorile de mai jos au sediul de electie in mediastinul posterior : a. Infarctul pulmonar rotund : a. rigiditate 574. Care este mecanismul de actiune directa a radiatiilor ionizante la nivel celular ? a. ruperea arhitecturii moleculare b. hipoplazia congenitala b. lungimea de unda d. ureterohidronefroza obstructiva veche c. Papila duodenala se află : a. pielonefrita cronica e. de care depind particularitatile operatinale : a. Dezorganizarea SPC 570. Anevrismele aortei descendente d. efectul celular este direct proportional cu doza utilizata d. Formatiune cu densitate solida si iodofilie intensa la tomografia computerizata c. Necroza papilara c. Injectarea a 40 mg furosemit i.52 d. Efectuarea unei urografii minutate. Selectati elementele semiologice imagistice sugestive pentru patologia renala inflamatorie cronica a. pe conturul medial al duodenului ascendent 573.

expunere cu doza insuficienta c. fotonii b. timpul in ms e. tensiunea in KV c. Accesoriile obligatoriinecesare expunerii diagnostce a unui film radiografic sunt : a. gradul de ionizare a mediului ambiant in jurul instalatiei Rx 580. grilele antidifuzoare b.53 578. dozmetrele cu camera de ionizare 581. care pot fi modulati si monitorizati din masa de comanda a unui aparat roentgen : a. densitatea fizica . casetele d. vechimea filmului(film expirat) b. electronii d. miscarea in timpul expunerii 582. intensitatea in mA b. protonii c. masa fizica (grosimea) c. marimea numarului atomic b. structura histologica d. Natura structurilor traversate de un fascicol de raze X. incalzirea in unitate de caldura (HU) d. actioneaza asupra radioatiei ncidente prin: a. ionii negativi 579. Care sunt particolele utilizate in cadrul sistemelor de radioscopie televizata pentru transformarea imaginii primare in imagine secundara : a. developare prelungita sau la temepratura prea mare d. actiunea involuntara a luminii e. Care sunt elementele care pot altera transparenta primara a unui film radiographic cu aparita “voalului”: a. Care sunt parametrii tehnici ai unui fascicol de radiatie. foliile intaritoare c.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful