P. 1
1teste radiologie.doc

1teste radiologie.doc

|Views: 106|Likes:
Published by Petru Gorogdetchi

More info:

Published by: Petru Gorogdetchi on Jul 03, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/28/2014

pdf

text

original

1

1. Partile componente ale unui generator pentru aparat roentgen sunt: a. Transformatoarele b. Redresoarele c. Temporizatoarele d. Pupitrul de comanda Care sunt elementele metalice ale unui tub roentgen? a. Anodul b. Filamentul catodic c. Piesa de concentrare a catodului d. Peretii tubului RX Care dintre parametrii constructivi ai unei anode de tub Rx influenteaza incalzirea ei: a. Materialul din care este contruita b. Viteza de rotatie c. Panta de inclinare a fetei active d. Diametrul anodei Rolul cupolei unui tub radiogen este: a. Contentia uleiului de racire b. Protejarea mecanica a tubului c. Oprirea diseminarii haotice a radiatiilor in mediul ambiant Interactiunile direct ionizante ale radiatiilor Rontgen cu materia sunt: a. Colisiunea b. Frinarea c. Efectul Compton d. Efectul fotoelectric Alegeti tehnica radiologica cea mai iradianta a. Radiografia pulmonara b. Urografia intravenoasa c. Irigoscopia d. Tomografia computerizata abdominala Precizati care este rolul grilei antidifuzoare in achizitia radiografica a unei imagini radiografice : a. Reducerea iradierii b. Focalizarea radiatiilor c. Reducerea radiatiei secundare d. Cresterea contrastului imaginii Care sunt elementele care determina dimensiunile imaginii obiectului radiografiat fata de original: a. Dimeniunea obiectului b. Distanta obiect film c. Distanta sursa obiect d. Unghiul razei incidente centrale cu planul sau axa obiectului Precizati ce elemente intra in structura derivatilor farmaceutici cu care se realizeaza contrastul artificial pozitiv in radiologie: a. Plumbul b. Iodul c. Cuprul d. Bariul Care dintre modificarile clinice de mai jos se inscru in categoria acuzelor uzuale la administratrea i.v. de substanta de contrast iodata: a. gust metalic b. Rush-ul cutanat c. Colicile intestinale d. Senzatia de caldura generalizata Care dintre structurile de mai jos sunt hiperdense fata de structurile inconjuratoare in examenele CT craniene: a. Calciul b. Tumorile cu contrast c. Sangele proaspat d. Edemul perilezional Ce artere abdominale se pot identifica ecografic a. Aorta b. Trunchiul celiac

2.

3.

4.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

2
c. Artera mezenterica inferioara d. Arterele renale Precizati afectiunea care constituie indicatie de ecografie diagnostica de prima intentie: a. Litiaza urinara b. Litiaza veziculara biliara c. Tromboza de vase porte intrahepatice d. Ureterohidronefroza Selectati tipurile de afectiuni care beneficiaza la maximum de examenul IRM ca examen de prima intentie: a. Tumorile suprarenaliene b. Tumorile pituitare c. Tumorile cardiace d. Tumorile primitive de cai biliare Care este cea mai eficienta tehnica radiologica de punere in evidenta a fetelor sternului: a. Radiografia toracica de fata b. Radiografia toracica de profil c. Computer tomografia d. Radiografia toracica in oblic anterior stg Care vase sanguine determina existenta amprentelor vasculare de pe conturul stg al traheei: a. Aorta ascendenta b. Crosa aortica c. Vena azygos d. Trunchiul brachiocefalic arterial Cite segmente formeaza lobul superior pulmonar sting: a. 3 b. 4 c. 5 Care sunt sectoarele circulatorii vasculare din interiorul parenchimlui pulmonar explorabile radiologic standard: a. Sectorul intramediastinal b. Sectorul hilar c. Sectorul central d. Mantaua pulmonara Care sunt structurile histologice care fac ca alveolele pulmonare sa nu fie structuri terminale: a. Comunicari alveolo-alveolare porii Kohn b. Comunicari intre alveolele si bronsiolele terminale: canalele Lambert c. Ambele concomitent d. Incorecte toate cele de mai sus Care sunt formatiunile arteriale care formeaza marginea anatomica dreapta a mediastinului : a. Crosa aortica b. Trunchiul arterial pulmonar c. Artera subclavie stinga d. Trunchiul brachiocefalic arterial e. Nu exista structuri arteriale pe marginea mediastinala dreapta Care sunt elementele structurale ale mediastinului care beneficiaza de diagnostic cert computertomografic fara contrast: a. Vasele sanguine b. Grasimea c. Ganglionii limfatici calcificati d. Fluidele clare din chiste Care sunt portiunile din aorta vizibile pe radiografia toracica in incidenta postero-anterioara: a. Marginea laterala a Aortei ascendente a. Marginea mediala a portiunii orizontale a crosei b. Marginea mediala a aortei descendente toracice c. Niciuna din cele de mai sus Cum se conecteaza in incidenta de profil proiectia trunchiului arterei pulmonare cu marginea anterioara a ventricolului drept. a. In continuare pe marginea anterioara., artera cranial fata de ventricolul drept b. In continuare pe marginea anterioara artera caudal fata de ventricolul drept c. Nu se conecteaza una cu cealalata pe marginea anterioara a cordului

10.

11.

12.

13.

14.

15.

16.

17.

18.

19.

20.

3
21. Selectati situatiile clinice in care sunt create conditiile de aparitie a bronhografiei aerice a. Edemul pulmonar acut b. Pneumonia franca la debut c. Pneumonia franca la vindecare d. Tuberculoza cavitara. 22. Care este limita de dimensiuni a opacitatilor pulmonare denumite “micronoduli”: a. 1 mm b. 3 mm c. 5 mm d. peste 5 mm 23. Semnele radiologice specifice unor opacitati cu punct de plecare parietal sunt: a. Densitatea mare b. Conturul net si regulat c. Vizualizarea numai partiala a conturului d. Racordul in panta lina 24. Selectati cauzele de ridicare bilaterala a cupolelor diafragmatice a. Obezitatea b. Sarcina c. Ascita d. Expirul 28. Dublul contur al marginii craniale a unei opacitati pleuretice libere se datoareaza: a. miscarilor respiratorii b. pozitiei bolnavului c. decalajului de inaltime intre marginea anterioara si cea posterioara a fluidului d. nici una dintre cele de mai sus 29. Selectati aspectele radiografice specifice pleureziilor interlobare: a. forma lenticularta b. localizarea pe traiectul unei scizuri c. lipsa modificarilor cu pozitia d. alte semne de afectare pleurala la distanta 30. Incercuiti leziunea tumorala hepatica ce prezinta in computer tomografie densitati negative: a. chistul biliar b. lipomul c. hemangiomul d. hiperplazia nodulara focala e. colangiocarcinomul 31. Care este sensul de deplasare al bontului pulmonar intr-un pneumotorax partial : a. Cranial si dorsal b. Caudal si medial c. Caudal si ventral d. Caudal si lateral 32. Care dintre afectiunile de mai jos pot determina dilatatie vasculara poststenotica : a. Stenoza valvulara mitrala b. Stenoza valvulara aortica c. Coarctatia de aorta d. Stenoza infundibulara pulmonara 33. Opacitate masiva, sistematizata lobar, cu bronhografie aerica poate apare in: a. Sindromul alveolar b. Sindromul bronsic c. Sindromul vascular 34. Cel mai fin ca structura compartiment al interstitiului pulmonar, vizibil pe o radiografie standard in incidenta postero anterioara este : a. Compartimentul peribronhovascular b. Compartimentul interlobular c. Compartimentul parietoalveolar 35. Alegeti afectiunile care se manifesta radiologic prin prezenta de micronoduli interstitiali mai mici sau egali cu diametrul de 1,5 mm : a. Infiltratele inflamatorii cu aspect de geam mat b. Metastazele carcinomatoase

4
c. Pneumoconioza d. Hemosideroza primitiva 36.Imaginile directe de sindrom bronsic sunt: a. Ingrosarea peretelui bronsiei b. Cresterea diametrului unei bronsii cu perete ingrosat c. Obstructia unei bronsii cu atelectazie adiacenta d. Disparitia aeratiei bronsiei prin inclocuire cu fluid 37. Care sunt caracteristicile structurale si functionale ale circulatiei pulmonare cu efect in formarea imaginii radiologice. a. Debitul circulator mare b. Presiunea intraarteriala pulmonara mica c. Complianta capilara mare d. Structura musculara sau elastica a arterelor in functie de distanta fata de hil 38. Hipervascularizatia arteriala pulmonara difuza (pletora) apare in: a. Hipervolemie b. Hiperchinezie c. Shunt sistemico-pulmonar d. Fistula arterio-venoasa 39.Semnele radiologice de hipovascularizatie pulmonara difuza bilaterala congenitala sunt: a. Hipertransparenta pulmonara difuza , bilatarala, simetrica b. Desen pulmonar gracil c. Hiluri pulmonare mici, simetrice d. Dilatatie poststenotica a arterei pulmonare 40. Sindromul vascular capilar pulmonar caracterizeaza : a. Emfizemul pulmonar diffuz b. Atelectaziile parcelare c. Fibrozele pulmonare d. Staza pulmonara cronica 41. Nodulii opaci hemosiderotici din staza pulmonara cronica se caracterizeaza prin: a. Foarte numerosi b. Localizati perihilar c. Cu diametrul de maxim 3mm d. Ireversibili in timp 42. Care dintre semnele radiologice de mai jos exprima hipertensiunea vasculara pulmonara anterograda: a. Imbogatirea desenului vascular apical b. Amputarea perihilara a benzilor vasculare c. Marirea de volum a hilurilor pulmonare d. Dilatatia de Artera pulmonara 43. Care este diametrul limita inferior al al unui nodul izolat malign pulmonar : a. Sub 3 cm b. 5 cm si peste c. 7 cm si peste d. Nu exista corespondenta volum/etiologie. 44. Selectati semnele radiologice pulmonare ale sancrului de inoculare tuberculos: a. Intensitate mica b. Localizare predominenta in lobul inferior drept c. Cu adenopatii hilare d. Cu benzi de limfangita 45. Semnele carecteristice infarctului pulmonar sunt: a. Forma rotunda b. Localizarea bazala dreapta c. Semne de staza venoasa cronica d. Asociaza hemoptizia e. Reactie pleurala de la inceput 46. O cavitate intraparenchimatoasa pulmonara cu pereti grosi, cu contur intern neted , cu leziuni satelite si bronsie de drenaj este: a. Abces pulmonar cu germeni piogeni evacuat b. Chist hidatic evacuat partial c. Caverna tuberculoasa deterjata d. Cancer pulmonar necrozat

5
47. Care dintre afectiunile de mai jos se manifesta prin cavitati pulmonare multiple cu pereti subtiri: a. Bula de emfizem b. Displazia emfizematoasa c. Polichistoza bronsica congenitala d. Niciuna dintre cele de mai sus 48. Care dintre tipurile de leziuni mediastinale de mai jos beneficiaza de diagnosticul cert computer tomografic cu contrast i.v.: a. Lipoamele b. Chistele c. Vasele sanguine d. Adenopatiile calcificate 49. Care dintre tumorile de mai jos sunt localizate in mediastinul antero+inferior a. gusa plonjanta b. timomul c. lipomul d. chistul pericardic 50. Marirea opacitatii cardiopericardice prin prezenta de lichid pericardic se caracterizeaza prin: a. Marirea predominent in sens transversal b. Unghiuri cardiofrenice obtuze c. Absenta pulsatiilor pe contur d. Modificari de aspect cu pozitia 51. Marirea de volum a atriului sting se materializeaza prin semne radiologice de modificare a contururlui cardiac . In care dintre directiile spatiuli marirea nu are corespondent a. Posterior b. Lateral stg c. Caudal d. Cranial 52. Care dintre semnele radiografice de mai jos exprima marirea de volum a ventricolului sting: a. Ascensionarea apexului cardiac pe radiografia PA b. Lateralizarea spre stinga a arcului inferior sting al cordului c. Deschiderea unghiului cardiofrenic sting al cordului d. Depaseste dorsal punctul de intersectie al diafragmului cu vena cava inferioara 53. Marirea careia dintre cavitatile cordului determina in mod particular dilatatia tranversala cu etalarea cordului pe diafragm: a. Atriul stg b. Ventricolul stg c. Ventricolul dr d. Atriul drept e. Crosa aortica 54. Care dintre segmentele aparatului circulator toracic umple prin dilatatie spatiul retrosteranl inferior: a. Aorta ascendenta b. Trunchiul arterei pulmonare c. Ventricolul sting d. Atriul drept e. Ventricolul drept 55. Care este segmentul aortic care nu se vizualizeaza nici macar partial pe radiografia toracica de fata dura: a. Aorta ascendenta b. Crosa aortica c. Aorta descendenta 56. Ce cavitate conexa atriului sting apare marita in stenoza mitrala ? a. Ventricolul sting b. Artera pulmonara trunchi c. Urechiusa stinga d. Aorta ascendenta 57. Care sunt modificarile radiologice specifice insuficientei mitrale: a. Staza pulmonara discreta b. Marirea foarte accentuata a atriului sting c. Marirea de volum a ventricolului sting d. Dialatatia de aorta ascendenta

Tetralogia Fallot c. Decolarea unei placi de aterom 64. Doua amprente vasculare pe marginea dreapta a traheei d. Proiectarea metamerica a orificiului Killian si a cardiei este : a. Semnul faldului intimal la examenul CT al aortei cu contrast caracterizeaza: a. Emfizemul pulmonar 61. Amplitudinea curentului generat in fotomultiplicator d. Insuficienta aortica d. Monitorizarea post-terapeutica a lor c. Distanta de parcurs de la foton la calculatorul program. Stenoza mitrala b. Viteza fotonului Roentgen b. Stenoza mitrala cu insuficienta tricuspidiana concomitenta c. Pericardita constrictiva b. A fluxurilor sanguine pe vase 69. Decelarea de colectii fluide intraperitoneale e. Anevrism trombozant de aorta b. Incidentele oblice c. Care dintre afectiunile de mai jos dau dilatatie partiala limitata de aorta descendenta toracica a. Cu viteza de sedimentare mare d. Care dintre afectiunile de mai jos evolueaza cu aspect de cord mic sau de dimensiuni normale : a. Traheea deplasata spre stinga c. Stenoza valvulara pulmonara 59. De catre o substanta inerta chimic. 65. Intensitatea quantei de lumina emisa de cristalul de scintilatie c. a. Depistarea determinarilor secundare hepatice d. Studiul traectului si permeabilitatii unor axe vasculare 68. nemiscibila cu apa c. Stenoza mitrala cu atriu sting locuit. Disectie de aorta c.6 58. Examen de mucoasa in strat subtire la finele examenului propriu-zis 67. a. Consistenta semisolida a SO4Ba b. Stenoza mitrala cu defect septal atrial asociat b. Pseudoanevrismul postraumatic de aorta 62. Ecografia este indicata in diagnosticul afectiunilor : a. Examinarea rapida in dinamica deglutitiei d. Ulceratie ateromatoasa d. Explicati mecanismul creerii de contrast pozitiv de catre suspensia de sulfat de bariu. Scheletului osos abdomino-pelvin d. Stenoza valvulara aortica d. Care este elementul principal care sta la baza achizitiei unei imagini digitale: a. Stenoza mitrala cu plaman sarac fara semne de staza pulmonara apare in : a. Care adera de mucoasa digetiva fara sa se absoarba 66. Stenoza mitarala cu insuficienta tricuspidiana consecurtiva d. Depistarea si stadializarea tumorilor organelor parenchimatoase b. C6/T12 . Semnele radiografice ale dextropozitiei de Aorta : a.Indicatiile de utilizare ale computer tomografiei in patologia digestiva sunt: a. Cresterea absorbtiei radiatiilor b. Care valvulopatie se manifesta cu puls hilar pulmonar: a. Tractului digestiv b. 60. Coarctatia de aorta b. Ce are particular examenul cu sulfat de bariu al esofagului. Insuficienta trcuspidiana c. Adenopatiilor intra sau extraperitoneale e. Disectia de aorta c. Buton aortic pe marginea dreapta a mediastinului 63. Organelor parenchimatoase abdominale c. Absenta butonului de la locul sau normal b. Anevrismnul de aorta d. C7/T12 b.

Care este semnul cert ca radiografia unui stomac in repletie este efectuata in ortostatism: a. Lungimea ingustarii c. Pancreasul b. 72. C6/T11 d. Nu se vizualizeaza niciodata in repletie completa 71. Fata viscerala a splinei c. Fornix/2-3 unde b. Cecul si colonul ascendent b. Starea de contractilitate a muscularis mucosae d. Hiperchinezia unui segment de tub digestiv se traduce prin : a. Cum variaza dimensiunile diferitelor zone topografice ale esofagului in repletie completa : a. Incidenta radiografiei in ortostatism sau decubit c. Marea curbura.nu 75. Rinichiul sting d. Aspectul reliefului mucos 80. Vena cava inferioara e.da/mica curbura. Marea curbura /3-4 unde c. Dilatatie ampulara suprafrenica d. Ansele jejunale verticale si cele ileale orizontale b. C7/T11 70. Sigmoidul si rectul 79. Nivelul orizontal al partii opace a suspensiei baritate d. Ansele jejunale orizontale si cele ileale verticale 78. Peristaltica stomacului apare sub forma : a. Autoplastica mucoasei gastrice depinde de : a. Colonul descendent e. Alegeti portiunile fixe ale duodenului: a. Localizarea ingustarii b. Staza persistenta in segmentul afectat . Tonicitatea peretelui gastric b. Adincirea undelor peristaltice d. 73. Toate ansele orizontale indiferent de regiune c. Pancreas b. Glanda suprarenala stinga c. Unghiul hepatic c. Vizualizarea chineticii pe mica curbura c. Duodenul ascendent.Duodenul descendent si cel ascendent au rapoarte directe cu : a. Bulbul b. Precizati cum apar orientate ansele jejunului si ileonului : a. Precizati portiunile fixe ale colonului: a. Gradul de repletie a stomacului 74. Artera mezenterica superioara 77. Genunchiul inferior c. Stergerea reliefului mucos c. Diametru maxim in portiunea toracala c. Unghiul Treitz d.7 c. Caracter tranzitoriu sau definitiv d. Substanta baritata la polul distal al stomacului b. Evacuarea accelerata a segmentului digestiv e. Diametru redus in regiunea cervicala b. Cresterea numarului de unde peristaltice b. Aorta d. Tot conturul extern al doudenului D2 76. Niciunul dintre cele de mai sus. Colonul transvers d. Reactia la tratamentul antispastic e. Selectati rapoartele anatomice ale fetei posterioare a stomacului: a. Diferenta dintre spasm si stenoza unui segment digestiv se defineste in functie de : a. Mica Curbura/3-4 unde d.

Incizura se deosebeste de ancosa unui lumen digestiv: a. Dezorganizarea de pliuri . Este o fornatiune protruziva in interiorul lumenului digestiv adiacent b. Stergerea mucoasei d. Are caracter definitiv 86. O forma triunghiulara cu baza in lumenul digestiv b. Selectati caracterele radiologice ale unei amprente asupra unui lumen digestiv: a. Se umplu si se evacueaza complet d. Inel semiopac concentric cu conturul opacitatii centrale = edem perilezional c. Sunt legati de lumenul principal printr-un pedicol d.8 81. Atrofia pliurilor c. Forma este rotund ovalara d. Au contururi regulate rectilinii c. Care dintre modificarile de mucoasa de mai jos caracterizeaza afectiunile digestive maligne: a. Sunt scurte b. Apare pe ambele contururi ale unui lumen d. Sunt imagini aditionale de plus de umplere b. Pozitia sinuoasa c. Aparitia unei opacitati mediastinale inferioare cu sau fara nivel hidroaeric c. Pliurile sunt deplasate . Existenta unui esofag mai scurt decit normal d. Nu deplaseaza segmentul de tract digestiv c. nu sunt intrerupte e. Lumenul restant este ingustat 85. Hipertrofia pliurilor b. Diverticulii digestivi de pulsiune : a. Aspectul radiologic al lacunei benigne implica: a. Laturile unghiului sunt rectilinii c. Continutul este omogen 88. Detritusul necrotic determina neregularitati ale fundului nisei. Contururi regulate 83. Ascensionarea unui segment gastric cu migrarea in torace b. Elemente semiologice radiologice specifice nisei benigne sunt: a. Apar de regula pinteni si semitonuri d. Pot fi multiple c. Caracterele radiologice ale unei stenoze benigne de segment de tract digestiv sunt: a. Sunt situate in axul segmentului afectat d. Apar localizati pe orice segment digestiv. Deformeaza o portiune din contur fara sa-l intrerupa b. Intreruperea pliurilor d. 89. Stergerea reliefului mucos al segmentului gastric herniat 82. Aspectul radiologic al unei nise in incidenta ortograda : a. Pliurile mucoasei sunt convergente spre nisa e. Dolicosegmentul de tub digestiv se defineste prin: a. Nisa este circumscrisa de un inel transparent (edemul perilezional) d. Pliurile de mucoasa pot fi sau nu convergente spre leziune dupa natura leziunii d. Diverticulii digestivi de tractiune prezinta : a. Hernierea stomacului prin hiatusul diafragmatic al esofagului se materializeaza prin : a. Are o forma ascutita in unghi b. Continutul opacitatii centrale poate fi neomogen. Continutul poate fi omogen sau neomogen 87. Are de obicei contur net c. Convergenta de pliuri e. Pliurile mucoase sunt impinse si deplasate e. Alungirea segmentului b. Au forma rotund ovalara c. Peretele lumenului in zona de insertie are mobilitatea pastrata 91. Depaseste limita peretelui digestiv b. Suprafata locului de implantare este totdeauna mai mica decit adincimea nisei c. 90. mai frecvent pe esofag e. Orificiile de intrare si iesire din stenoza au forma de pilnie 84. Opacitate centrala data de substanta de contrast din nisa b.

Hipotensiune . Imagistica prin rezonanta magnetica 100. Cefalee d. Gust metalic in gura e. 99 Care este metoda imagistica de baza pentru diagnosticul calcificarilor intrapancreatice: a. Diagnosticul formatiunilor localizate intrasplenice d. Diagnosticul splinelor accesorii sau reziduale postoperatorii c. Calcificarile parietale e. Greata b. Transjugulara retrograda c. Hemangioamele e. Aspectul de membrana proligera decolata d. Precizati care dintre simptomele de mai jos se incadreaza in categoria accidentelor minore sau reactii adverse medii la administrarea i. Capacitatea de preluare activa a contrastului de catre ficat c. 101. Absenta iodofiliei 96. Care sunt caracterele CT specifice chistului hidatic: a. Permeabilitatea canalelor biliare intra si extrahepatice d. Eruptiile cutanate c. Precizati metodele radiologice de explorare directa a cailor biliare: a. Diagnosticul pozitiv si diferential de organ b. Colangiografia preoperatorie d. Care dintre categoriile de substanta de contrast iodate de mai jos dau cea mai mica rata de reactii adverse: a. Granuloamele postinflamatorii b. Densitate fluida b. Imagine rotund ovalara cu densitate si iodofilie mai mici decit ale parenchimului hepatic inconjurator. 2 93. Transhepatica b. Care sunt factorii de care depinde calitatea unei colangiografii orale ? a. Trans-splenica d. Aspectul de vezicule fiice c. Cu leziuni asociate de ciroza hepatica sau dilatatie de cai biliare 95. Chistele esentiale d. Substantele nonionice dimerice d. Abcesele parazitare vindecate c. Substantele ionice b.9 92. Transparietala abdominala venoasa mezenterica 97. b. Computer tomografia d.v. Alegeti locul de electie de injectare cu contrast pentru realizarea unei portografii directe : a. Ecografia c. Diagnosticul limfoamelor cu determinare splenica . 1 b. Limitele imprecis conturate c. de contrast iodat: a. Absorbtia contrastului in intestin b. Hidatidoza 94. Radiografia abdominala simpla b. Substantele nonionice monomerice c. Alegeti indicatiile corecte de explorare CT cu contrast a splinei: a.Alegeti entitatile patologice care pot da calcificari hepatice: a. Colangiografia percutana b.Cite segmente orientate orizontal are lobul sting hepatic: a. 3 c. Concentratia de iod in bila 98. Diagnosticul pozitiv computer tomografic de tumora hepatica implica urmatoarele semne a. Cu priza de contrast precoce d. Substantele iodate liposolubile 102. Colangiografia postoperatorie pe tub Kher. Coledocopancreatografia endoscopica retrograda(ERCP) c. Diagnosticul splinei de staza e.

Rinichiul de dimensiuni reduse. Directa d. unilateral cu contur neted apare in: a. Litiaza ureterala radioopaca c. Lobulatie fetala c. 5 minute d. Ureter retrocav e. Vasculare hilare b. nu exista un timp standardizat 104. 1 ora b.Evaluati in timp entitatea de “rinichi mut” urografic: a. Chiste hidatice d. Depistarea si caracterizarea morfologica a maselor tumorale vezicale b. Care sunt strimtorile fiziologice ale ureterelor: a. Intersectia cu vasele iliace c. Inalta c. Conturul policiclic al rinichilor la copil sub 5 ani se considera dat de : a. Anomalii arteriale in hilul renal . Cu fuziune 111. Rinichiul ischemic cronic c. 3 minute c. Portiunea intramurala vezicala 109. Joasa b. Intestin cu resturi alimentare si fecale 105. Indicatiile de utilizare a pielografiei directe : a. Rinichi dublu unicapsular 108. Boala Cacchi – Ricci e. Absenta vizualizarii unui rinichi in lomba e. Litiaza urinara radiotransparenta 107. Selectati cauzele malformative de dilatatie a sistemului pielocaliceal a. Incrucisata e. Nefrocalcinoza 110.Care este intervalul de timp limita intre timpul nefrografic si cel pielografic in urografia intravenoasa: a. Insuficienta renala cronica c. Pina la disparitia substantei de contrast din sistemul pielocaliceal contralateral. Hipoplazia renala congenitala b. Colica renala d. Obstructia ureterala de cauza neprecizata UIV 106. Ureterocel c. Polichistoza renala b. Precizati etiologia posibila a calcificarilor renale lineare rectilinii sau curbe: a. 30 minute d. Nefrita radica 112. Insuficienta renala acuta b. Cite feluri de ectopie renala cunoasteti? a. Tumora Wilms d. 2 ore c. Tumorile uroteliale inalte d. Necroza papilara d. Tuberculoza renala d. Reflux vezico-ureteral b. Leziuni inflamatorii incerte pe UIV e. Tumori maligne c. 1 minut b. Indicatiile explorarii computer tomografice in patologia urinara : a. Abcesele renale d. Precizati nonindicatiile de explorare urografica: a. Traumatisme renale cu hematurie b. 113.10 103. Jonctiunea pieloureterala b. Stadializarea tumorilor si monitorizarea postoperatorie c.

Care dintre imaginile radiologice de mai jos se incadreaza in categoria “osteoliza” a. Alegeti metoda diagnostica de baza in diagnosticul pozitiv al metastazelor osoase a. Amprenta osoasa 123. Necroza papilara e. Toate 3 combinate. Care dintre modificarile elementare ale osului se exprima prin modificari de forma a. 5 119. Scoliostoza c. Chistele parapielice d. Radiografiile osoase simple d. Caria osoasa d. 3 c. 116. 122. Arteriografia periferica 118. reducerea grosimii traveelor. Urografia intravenoasa b. Spongioasei epifizare b. In jurul virstei de 12 ani d. Exostoza 121. Nefrograma palida de partea sanatoasa d. Selectati modificarile functionale urografice din sindromul obstructiv urinar superior unilateral: a. Imagistica prin Rezonanta Magnetica b. Diverticolul caliceal b. cresterea areolelor osoase si aspect fasciculat al compactei reprezinta : a. Intre 16 si 22 de ani 120. In primul an de viata b. Fetei externe a compactei c. Fetei interne a compactei d. Caverna tuberculoasa c. Endostoza apare localizata la nivelul: a. Osteoliza d. Angiografia selectiva renala 117. Hiperostoza d. Nefrograma de partea bolnava persistenta de ordinul orelor. Care dintre formatiunile aditionale de mai jos comunica direct cu caile urinare? a. Eroziunea osoasa e. Alegeti metoda radioimagistica de electie pentru diagnosticul si stadializarea carcinomului renal(Gravitz) a. Selectati modificarile osoase care apar in osteomalacie: a. In jurul virstei scolare c. Demineralizare b. Combinatia dintre primele doua e. Scintigrama renala c. 4 d. Periostoza c. Osteoporoza c. Striuri Looser . Ecografia d. Absenta secretiei de contrast pe partea bolnava b. Oedostoza b. Corticalei 124.11 114. Alterarea structurii spongioasei unui os in sensul: reducerea opacitatii. Intensitate redusa a contrastului in caile urinare bilataral e. Hematomul intraparenchimatos post-traumatic 115. 2 b. Rezorbtie osoasa circumscrisa b. Computer Tomogafia e. In ce stadiu N se incadreza adenopatia hilara renala contra-laterala dintr-o tumora Gravitz: a. Lacuna osoasa centrala b. Intirzierea eliminarii contrastului pe partea sanatoasa c. Limita de virsta pina la care trebuie sa se realizeze sudarea nucleilor epifizari cu diafiza este: a. Computer Tomografia c. Scintigrama cu Tc 99 difosfonat e.

Contururile nete si regulate in rinichiul miniatural fata de aspectul polilobat al rinichiului hipoplazic. . Bifurcatia traheei proiectata la nivel T3 e. Morfologia sistemului pielocaliceal normala . Aspectul radiologic normal al esofagului la copil implica : a. Hipotonoie c. Cele doua ramuri mandibulare sunt separate de o banda clara d. apare ca banda transparenta mediastinala fara contrast b. Osteoliza c. dimensiuni si structura normale cu largirea traiectului de fractura 126. infiltrarea si densificarea structurilor moi b. Localizarea de electie la metafizele oaselor lungi b. nu se vizualizeaza contractii pe contur d. Sufla si intrerupe de regula corticala c. Reducerea progresiva a spatiului articular 127. Lizereu osteosclerotic la polul inferior 128. incluzii osoase in modificarile de structuri moi c. Anterolistezis vertebral C3-C4 c. Fragmente fracturare osteoporotice.Alegeti semnele corecte de osteosarcom osteogenic: a. Reflux gastro-esofagian d. Care este diferenta dintre rinichiul miniatural si rinichiul hipoplazic: a. Specificati care dintre modificarile functionale de mai jos insotesc stenoza hipertrofica de pilor : a. Hiperchinezie b. In primul an de viata se vad fontanelele c. d. Nucleii de osificare supranumerari la oasele membrelor d. prezinta in primele doua luni de viata un mic reflux gastro-esofagian 131. Sinusurile craniene apar esalonat. Care dintre modificarile de mai jos se incadreaza in limitele normalului: a. Viscerocraniul este proportional mai mare fata de neurocraniu b. Fragmente fracturare de forma. Osteoscleroza d. Fragmente fracturare demineralizate la extremitati si largirea traiectului de fractura fata de cel initial c. Modificari de structura mixte ale zonelor metafizare 133. Deformari osoase 125. nu se vizualizeaza pliuri de mucoasa c. Demineralizare b. Functia renala normala in rinichiul miniatural fata de opacifiere tardiva sau rinichi mut in rinichiul hipoplazic c. Alegeti categoriile de semne radiologice pe care le intilniti in osteoartrita tuberculoasa a. Selectati afirmatiile corecte asupra modificarilor radiologice din faza initiala inflamatorie de vindecare a unei fracturi: a. Nucleii de osificare asimetrici la oasele pereche e. Deformare a nucleilor epifizari e. Niciuna dintre cele de mai sus 134. Particularitatile aspectului radiologic toracic la copil sunt: a. Calibrul arterelor intrapulmonare egal pe toata aria de proiectie a fiecarui pulmon d. redusa ca dimensiuni in rinichiul miniatural fata de modificari morfologice de dimensiuni si orientare ale calicelor in rinichiul hipoplazic b. Fracturi in lemn verde d. Interior poliseptat d. Arcuri costale posterioare orizontalizate b. traiect de fractura identic celui din momentul producerii fracturii b. Hemidiafragme decalate invers decit la adult. Mediastin ingustat c. Suturi cerebrale supranumerare b. Pozitia ectopica a rinichiului miniatural fata de pozitia normala a celui hipoplazic. Care dintre semnele radiologice de mai jos NU corespunde aspectului de chist osos esential: a.12 c. cel sting situat mai cranial 130. Craniul copilului este diferit de cel al adultului: a. la sugari nu exista decit cele maxilare 132. intreruperea corticalei 129.

Selectati leziunile care dau hipodensitate spontana fata de tesutul cerebral la examenul computer tomografic fara contrast: a. unei tromboze venoase profunde b. 142. alterarii barierei hematoencefalice e. Intreruperea arcului cervico – obturator b. extensia in partile moi paravertebrale . timp de examinare lung b. se pot examina: a. Localizare poliostica b.13 135. Sub coasa creierului b. sangele proaspat b. Avantajele explorarii IRM fata de CT a leziunilor inflamatorii vertebrale: a. ale nucleilor bazali 138. Este frecventa reactia periostala lineara 137. Angajarile intracerebrale sunt de mai multe tipuri. Sifilisul osos la sugar prezinta: a. a. ale glandei pineale b. diagnostic precoce b. Prin foramen magnum e. Deplasarea lateral si cranial a nucleului epifizar d. Pe radiografia de fata a segmentului atlo-axoidian al coloanei vertebrale. Predominent la oasele scurte si cele late c. ale coasei creierului d. ale plexurilor coroide c. Incarcarea cu contrast iodat a unei leziuni cerebrale se datoreaza: a.Limitele examenului IRM sunt date de : a. necesitate de utilizare de echipamente nemetalice pentru operatiunile conexe 144. nici uneia dintre cele de mai sus 140. demielinizare d. Reducerea unghiului de inclinare a plafonului acetabular c. extensia in spatiul epidural d. Lichidului cefalorahidian b. Selectati semnele radiologice corecte de luxatie congenitala de sold: a. absenta de vizualizare a calcificarilor d. Selectati pe cele corecte. Pe oasele lungi are localizare metafizara d. unei hipervascularizatii tumorale d. Prin foramen ovale d. Aerului c. pierdere neuronala prin leziune ischemica c. evaluarea leziunilor plurietajate c. Calcificarilor d. zonele de hiposemnal/negru corespund : a. apofizele transverse ale atlasului c. Prin fantele sfenoidale c. condilii occipitali b. unei malformatii vasculare c. Lateralizarea axului diafizar 136. edemul e. corpul axisului si apofiza odontoida d. arcurile anterior si posterior ale atlasului 139. rezolutie spatiala inferioara CT c. Prin voletul cranian post operator. necroza 141. apofiza spinoasa a axisului e. Selectati calcificarile intracerebrale normale: a. ale vaselor arteriale e. Necrozei 143. Diafiza are structura modificata prin prezenta de lacune gomatoase e. evidentierea semnelor de suferinta medulara e. In ponderatie T1 la examenul IRM.

Radiografia pulmonara cu raze dure b. aerul c. Cite tipuri de redresoare cunoasteti: a. Lungimea cablului c. Eruptiile cutanate c. Efectul de materializare 150. Radiografia pulmonara cu regim standard c. Catodul b. sulfatul de bariu 155.Care dintre parametrii unui cablu de alimentare a unui aparat Rx influenteaza valorile curentului primar: a. Greata b. Uleiuri iodate cu injectare directa . Hidrosolubile cu metabolizare integrala d. Frisonul d. Supape cu vid 146. Prin inclinarea razei incidente centrale b. Prin inclinarea planului in care se afla obiectul c. Maduva osoasa c. Redresoare cu dublu circuit c. Efectul Compton d. Plumb b. Senzatia de caldura generalizata 156. Miocardul d. Aluminiu d. Franarea c. Redresoare uscate b. Emulsia fotografica pe ambele fete ale filmului c.Filtrele amplasate la iesirea din tub sunt confectionate din: a.14 145. derivatii iodati d.v.Alegeti elementele care contribuie la calitatea filmului radiografic: a. Tomografia computerizata e. Cupru 149.Cate forme farmacologice de substante de contrast iodate cunoasteti: a. Prin reducerea distantei focar-film 154. Dimensiunea granulului de bromura de argint b.Care dintre semnele clinice de mai jos definesc o intoleranta minora sau medie la contrast iodat injectat i. Osul 151. Tomografia plana 152.Alegeti tesutul cel mai radiorezistent: a.Alegeti cea mai putin iradianta tehnica radiologica: a. Materialul din care este construit cablul 148. Hidrosolubile cu eliminare biliara c. Peretele tubului d. Anodul c.Piesa generatoare de fotoni Rontgen a unui tub RX este: a.Precizati care dintre elementele de mai jos se utilizeaza ca substante de contrast artificial: a.Cum se obtine departajarea pe imaginea radiografica a doua obiecte suprapuse cu imagine sumata: a. Hidrosolubile cu eliminare urinara b. Coliziunea b. Piesa de concentrare 147.Interactiunile indirect ionizante ale radiatiilor Rontgen cu materia in cadrul radiologiei diagnostice sunt: a. Carbon c. Radiografia coloanei vertebrale lombare d. apa b. Spectrul de sensibilitate albastru sau verde 153. : a. Pielea b. Diametrul cablului b. Efectul fotoelectric e.

Traheea d. Esofagul e. Cranio-caudal c. Bronsiola terminala c. 4 c. Chistele intraparenchimatoase pulmonare d. Ventricolul dr c. Aorta ascendenta c. Adenopatii 162.Ce vene abdominale se identifica ecografic: a.Care sunt elementele anatomice mediastinale fixe utilizate la quantificarea maririlor ventricolului sting: a. Vena cava superioara b. Vena cava inferioara . Vena porta c. Vena mezenterica superioara d. Tuberculul costal d.Amprentele multiple pe marginea arcurilor costale posterioare pot fi date de : a. Art. Atriul stg b. Canalele alveolare 165. Esofagul d.Care elemente anatomice delimiteaza loja Baretty: a. Vena cava inferioara b. Caudo-cranial b. Colul costal c. Caile urinare c. Litiaza coledocului distal b. Nici una dintre cele de mai sus 161. Nici una dintre cele de mai sus 166. Capul costal b.Care sunt elementele vasculare continand sange neoxigenat vizibile pe marginea stanga a mediastinului: a. Vena cava superioara b. Artera pulmonara d. Venele suprahepatice d.Care este cea mai mica structura pulmonara cu functie eminamente de conducere: a.Cate segmente formeaza lobul superior pulmonar dr. Nici una dintre cele de mai sus. Pulmonul aerat 160.Alegeti formatiunile anatomice care beneficiaza de explorarea IRM: a.Care sunt cele mai caudale cavitati cardiace: a.15 157. Nici una dintre cele de mai sus 167. Tumoretele nervoase din boala Recklighausen d. Artera pulmonara stinga b.Precizati care sunt elementele anatomice ale capului coastei care realizeaza articularea cu vertebrele: a.: a. 3 b. 159. intercostale in obstructia de artera subclavie c. Caile biliare b. Art. Litiaza vezicala urinara c. Bronsiola respiratorie b. Vena azygos c. Vena cava superioara c. Dinspre lateral spre median 164. Ventricolul stg 168. Dinspre medial spre lateral d.Modificarile vasculare din cadrul redistributiei vasculare pulmonare progreseaza din aproape in aproape: a.Precizati afectiunile in care ecografia diagnostica reprezinta un gest inutil: a. intercostale in CoAo b. Venele renale 158. Atriul dr d. 5 163.

Tromboza unilaterala de artera pulmonara b. cu extremitatea anterioara flotanta d. Atelectazia completa a unui plaman c.Opacitatile din sindromul interstitial indiferent de tipul lor se caracterizeaza prin: a. Potential de confluenta in timp 179. Contur sters d. Stenoza mitrala b. Lipsa bronhografiei aerice d. Atelectazia b. modificarea cu pozitia c. Pneumotoraxul sufocant cu supapa d. Forma rotund ovalara c. Pahipleurita 174.Selectati modificarile radiologice normale ale aspectului radiologic al toracelui in inspir: a.Selectati caracterele radiologice ale nodulilor acinari: a. calcificarile d.Alegeti criteriile de diagnostic pozitiv ale pleureziilor franc lichidiene: a. emfizemul pulmonar d. Evolutia lenta . Lipsa sistematizarii c. ecografia abdominala d. Tetralogia Fallot d. rezonanta magnetica cu secvente de colangio-RM 176. atelectazia plamanului sau a unui lob b. formata numai din arc posterior si eventual lateral c. largirea spatiilor intercostale 175. necrozele b.Care dintre afectiunile de mai jos pot evolua cu cord radiologic normal ca dimensiuni si configuratie : a. ascensionarea si orizontalizarea cordului c.Metoda cu randamentul diagnostic cel mai bun in evaluarea obstructiei biliare distale cu substrat litiazic este reprezentata de: a.Care dintre aspectele de mai jos sunt incriminate in geneza termenului semiologic de “structura neomogena” a unei opacitati pulmonare: a.Aspectul radiografic de torace nelocuit fara nici o structura radioopaca in aria de proiectie a unui hemitorace caracterizeaza : a.16 169.Care afectiuni pleurale sau pulmonare realizeaza deplasarea mediastinului spre partea bolnava: a.Alegeti carcaterele radiologice ale unei coaste cervicale: a. Stenoza aortica c. colangiografia transhepatica b. orizontalizarea coastelor b. hepatomegalia 173. Pleurezia libera c. abcedarile c. Dimensiuni sub 3 mm b. lungimea mai mica decit coasta 1 b. radiografia abdominala pe gol c.Selectati cauzele de ridicare unilaterala a unui dom diafragmatic: a. Emfizemul compensator pulmonar unilateral 177. Contur net b. embolia pulmonara unilaterala c. localizarea in sinusurile costodiafragmatice b. cresterea transparentei pulmonare d. Emfizemul d. hemoragiile 171. articulata cu apofiza transversa C7 172. Pericardita exsudativa 178. computer tomografia e. ascensionarea cupolelor diafragmatice 170.

Semnele radiologice de pletora pulmonara sunt: a. Nici una dintre cele de mai sus 185. Intensitate calcara e. Atelectazia b. Noduli radioopaci de tip interstitial 186. Desen areolar perialveolar b. Amputarea perihilara a benzilor vasculare c. Epansament pleural mic cu pleura groasa d. Numar redus d. Structura neomogena 187.Aspectul radiologic al edemului pulmonar cronic este : a.Selectati caracterele radiologice ale chistului hidatic pulmonar neevacuat: a. Hil mic sau absent de partea hipertransparentei d. Desen pulmonar gracil pe toata aria de proiectie a pulmonului c. neomogenitate de structura d. Dimensiuni sub 1 cm b. Prezenta de linii Kerley B c.Sindromul de hipertensiune pulmonara retrograda se caracterizeaza prin: a. Reducerea transparentei pulmonare globale b. decubitul dorsal c.Care sunt conditiile de redistributie vasculara nepatologica : a.Semnele radiologice ale hamartomului pulmonar sunt: a. Excavare frecventa e. starile febrile b. intensitate hidrica c. Dilatatia de ventricul drept. sarcina 183.Alegeti caracterele radiologice ale nodulilor de osificare din staza pulmonara cronica: a. Cresterea numarului si grosimii benzilor vasculare (desen pulmonar) c. Absenta leziunilor parenchimatoase pulmonare d. Liniile Kerley B c. calcificari parietale e. Diametre de pina la 1 cm b. Nici una dintre cele de mai sus 182. localizare ventrala 189.Care dintre semnele radiologice de mai jos sugereaza etiologia maligna a unui nodul izolat pulmonar: a.Care dintre liniile septale Kerley au orientare strict orizontala si sunt obligatoriu in contact cu pleura: a. Caracterul pseudotumoral al hilurilor pulmonare 184. contur net d.Care dintre consecintele ventilatorii sunt efectul unei obstructii bronsice incomplete sau tranzitorii: a. Persistenta leziunilor interstitiale pulmonare periferice e. dimensiuni mari b. Hipertransparenta difuza unilaterala b. Reducerea de volum a hilului pulmonar d.Hipovascularizatia difuza unilaterala congenitala se manifesta radiologic prin: a. Prezenta calcificarilor . Distributie aleatorie c.17 180. conturul spicular c. Emfizemul localizat cu aer captiv c. forma variabila cu timpii respiratori 190. Atelectazia lamelara Fleischner d. obezitatea d. diametru mai mare de 5 cm b. Liniile Kerley A b. 188. Transparentizarea pulmonului periferic b. Liniile Kerley D d. Nici una dintre cele de mai sus 181. Contur net c. Intensitate mare d.

Care este metoda imagistica de diagnostic de prima intentie a mixomului atrial stg: a. Tumora necrozata 192. Vena cava superioara b. Caverna pulmonara deterjata veche e. Aspectul radiografic de staza pulmonara cronica se poate asocia cu: a. Dilatatia venei cave superioare 200. Dialatia de ventricul stg c. Angiocardiografia d. Dilatatia trunchiului de artera pulmonara c. Care este cea mai frecventa tumora solida localizata in mediastinul posterior la copil: a. Sinusul coronar e. Cistul hidatic evacuat d.Care dintre afectiunile de mai jos se incadreaza in categoria cavitatilor pulmonare dobandite cu pereti subtiri multipli: a. Unghiuri cardiofrenice obtuze c. Radiografia toracica dura in incidenta PA . Neuroblastomul c. Atriul stg c. fata de axul median al traheei superioare pe radiografia toracica AP este semn de: a. Rezonanta magnetica c. Marirea de ventricul dr b. Reducerea de flux si de volum a cavitatilor drepte 199. Pneumopericard d. Marirea cavitatilor stangi b. Ecocardiografia b. Aorta ascendenta c. Pneumomediastin b. Dimensiunea transversa mai mare decit ½ din diametrul maxim al toracelui b. Aorta descendenta 197. Marire a atriului stg b. Gusa plonjanta posterioara d. Urechiusa dreapta d. Bula de emfizem pericicatriceal 193. Care dintre partile componente ale aparatului cadio-vascular determina prin dilatatie modificari ale pozitiei esofagului: a. Emfizem subcutanat toracic c. Bronsiectaziile b. Care este semnificatia semiologica a aspectului radiografic in incidenta postero-anterioara de “apex cardiac globulos”: a. Reducerea amplitudinii pulsatiilor pe contur d. Crosa aortica 201. Abcesul rece toracic 194. Ventricolul sting b. Reactie lichidiana pericardica c. Pneumatocelul poststafilococic c. Atriul sting d. Semnul diafragmului continuu apare in: a. Caverna tuberculoasa veche d. Semnele directe de marire a opacitatii cardiopericardice: a. Deplasarea spre dr. Nici unul dintre cele de mai sus 196. Meningocelul b. Pneumoperitoneu 195.18 191. Abcesul pulmonar cu germeni piogeni c. Marirea de ventricul drept d.Alegeti cavitatile pulmonare cu pereti grosi: a. Bula de emfizem b. Marirea carei formatiuni anatomice de mai jos determina largirea unghiului bifurcatiei traheei: a. Hipertrofia de ventricul dr 198. Dilatatia crosei aortice d. Hipertrofia de ventricul stg d.

Ce are particular examenul radiologic cu BaSO4 a colonului: a. Stenoza mitrala b. Contrastul negativ in lumenele digestive se realizeaza : a. Manevre terapeutice. Boala Ebstein d. Care este semnul computer tomografic specific de infectie mediastinala : a. Care dintre hipertensiunile pulmonare dau dilatatie de trunchi de artera pulmonara : a. Sindromul Marfan c. Insuflarea de aer dupa evacuarea suspensiei baritate c. Disparitia structurilor grasoase ale tesutului de impachetare b. Sindromul Lutembacher d. Orice hipertensiune pulmonara indiferent de cauza. 210. Dublul contrast se poate realiza si prin insuflarea de aer consecutiv administrarii de BaSo4 211. In nici una dintre situatiile de mai sus 208. Insuficienta mitrala d. Care dintre situatiile clinice de mai jos asociaza stenozei mitrale o crestere a circulatiei pulmonare prin debit: a. dilatatie anevrismala de atriu drept. Angiografia d. Care afectiune cardiaca asociaza pulmon sarac. Care dintre elementele constituente ale unei imagini analoge finale din computer tomografie nu este influentata de sumatia de planuri: a. Angiografia selectiva a axelor vasculare abdominale se utilizeaza in: a. Care valvulopatie modifica aspectul normal al pulsatiilor pe marginea cordului: a. 212. Stenoza mitrala cu drenaj venos pulmonar aberant 203. Calcificari arcuite concentrice 207. Prin insuflare de aer direct pe o sonda tip Nelaton pozitionata la locul de interes c. Aparitia de imagini fluide c. Nici una dintre cele de mai sus. Cele prin crestere de debit c. Prezenta de hiperdensitati delimitate pseudochistice 206. care in contact cu acidul clorhidric. Aparitia unui arc suplimentar d. Aspect rectiliniu prin cresterea lungimii c. Stenoza mitrala cu persistenta de canal arterial b. Prezenta de bule de gaz d. Utilizarea concomitenta cu suspensie de sulfat de bariu se numeste examen in dublu contrast d. Nici unul dintre cele de mai sus. Diagnosticul pozitiv si etiologic al unor cavitati paraarteriale c. Stadializarea unor tumori in special ale organelor parenchimatoase d. Explorarea obligatorie in dublu contrast d. Ecografia trans-esofagiana b. Studiul vascularizatiei intratumorale b.19 202. tip sau localizare e. Radiografia toracica standard in incidenta PA si OAS c. Stenoza mitrala cu componenta de insuficienta mitrala c. Insuficienta aortica c. Bombare prin cresterea curburii b. marire accentuata de volum a cordului si absenta shunturilor cardiace: a. embolizari sau dezobstructii . Insuficienta valvulara pulmonara e. Pixelul c. Voxelul b. Dilatatia post-stenotica d. Sindromul Lutembacher b. Metoda de electie de diagnostic a disectiei de aorta cu hematom periaortic este: a. Niciuna dintre cele de mai sus 205. Pericardita exudativa 204. Administrarea de contrast prin clisma b. gastric genereaza dioxid de carbon b. Care sunt variantele de marire a arcului arterei pulmonare pe radiografia toracica de fata: a. Cele prin crestere de presiune b. Prin potiunea gazogena. Computer tomografia 209.

Selectati caracterul pliurilor mucoase esofagiene: a. Stramtoarea atriala stinga d. Sunt paralele b. Caile biliare intra si extrahepatice c. Lobul sting hepatic prin ligamentul rotund 218. Ampula rectala 224. Hipersecretia b. Jejun pliuri transversale. contur dintat. Canalul piloric c. Alegeti regiunile gastrice cu pliuri mucoase paralele: a. Nu au o orientare stabila din cauza autoplasticii c. Precizati regiunile colonice lipsite de haustratie: a. Trunchiurile arteriale mari emergente din aorta d. Stramtoarea cricoidiana b. Colonul ascendent c. Stramtoarea diafragmatica 215. Cu care dintre aspectele patologice de mai jos se asociaza hipotonia unei anse intestinale: a. L2 c. Corpul gastric c. Se intretaie la nivelul hiatusului diafragmatic 216. Care lumene abdominale beneficiaza de examenul IRM: a. Cecul b. Stramtorile fiziologice ale esofagului sunt: a. Decubitul dorsal b. La ce nivel se proiecteaza punctul unde duodenul traverseaza linia mediana : a. Antrul piloric b. Pilorul propriu-zis 217. Sigmoidul e. Pliurile mucoasei duodenului descendent si ascendent sunt orientate: a. Variaza ca orientare cu peristaltica 223. Diafragmul prin ligamentul gastrofrenic d. Stramtoarea aortica c. L4 d. Portiunea orizontala a stomacului se imparte in: a. Selectati afirmatiile corecte privitoare la rapoartele marii curburi gastrice: a. fata externa prin ligamentul gastrosplenic c. Elementele constituente ale circulatiei portale 214. Colonul descendent d.20 213. Decubitul lateral drept d. Nu se vad 222. Fixarea ansei . Alegeti incidenta radiologica de electie pentru vizualizarea pilorului: a. Tranzit ingreunat c. Fornixul gastric b. Ileon pliuri transversale cu contur neted al ansei b. Dimensiuni egale intre ele c. Colonul. Splina. Isi modifica aspectul in decubit e. Cum sunt dispuse pliurile mucoasei jejunale si cele ale mucoasei ileale: a. Se intretaie d. Antrul gastric d. Stergerea mucoasei d. ligamentul gastrocolic b. Situate in treimea inferioara a esofagului d. Ortostatismul c. Longitudinal b. Decubitul ventral 220. Lumenele digestive b. Transversal c. Promontoriul sacrat 221. T12 b. Canalul piloric 219.

Caracterele radiologice ale unei stenoze maligne de segment de tract digestiv sunt: a. Spiculii de la nivelul lumenelor digestive : a. Brahisegmentele de tract digestiv se definesc prin : a. Are baza mai larga decat adancimea c. Depasind conturul opacifiat cu bariu. Mucoasa care protruzioneaza prin colet este ingrosata e. Ptoza gastrica se vizualizeaza prin: a. Cu modificari functionale de tip hipotonic/hipokinezic d. Pliurile de vecinatate sunt intrerupte sau infiltrate . semiton sau (si) rigiditate 229. Are continut de regula neomogen d. Numarul intotdeauna mic. Opacitate de forma variabila b. Care este principalul caracter radiologic care diferentiaza ancosa de unda peristaltica: a. Sunt unice. Diverticulii digestivi de pulsiune care insotesc leziuni inflamatorii: a. Intrerupe pliurile. Conturul este perfect net 232. Au contururi interne neregulate cu stergerea pliurilor e. Elementele semiologice caracteristice nisei maligne sunt: a. Simetria pe ambele curburi d. Au localizare de electie pe ultima ansa ileala si pe colon 233. Nisa benigna in incidenta longitudinala se prezinta astfel: a. Asociaza la locul de implantare rigiditate. Aspectul radiologic de lacuna maligna implica: a. peretele normal al lumenului sau suprafata unei lacune c. Se pun in evidenta mai bine in semirepletie e. Sunt centrate pe axul segmentului afectat d. Caracterul definitiv al imaginii 230. Forma rotunjita b. Determina intreruperea conturului in zona de insertie c. Pastrarea normala a calibrului c. Sedimentarea BaSO4 in stomac cu aparitia unui mediu intermediar intre bariu si aer d. 231. Cu pastrarea reliefului mucos 228. Se asociaza cu rigiditatea c. Umplerea si golirea sunt incomplete d. Are de regula continut neomogen e. Sunt de mici dimensiuni 1-2 mm d. chiar unic c. Continutul este de obicei neomogen c. Reprezinta leziuni ulcerative de suprafata sau de profunzime mica b. Prezinta la periferie pinteni maligni si semitonuri e. Pliurile mucoasei sunt intrerupte la distanta de nisa d. Alungirea stomacului b. Dispersia suspensiei baritate cu aspect patat c. Are lungimea mica (sunt scurte) b. Hipersecretia unei segment de tub digestiv se traduce prin: a. La orificiile de intrare si de iesire pot apare pinteni. Sunt de obicei unice c. Evacuarea accelerata a segmentului respectiv b. semiton si pinteni 235. Reducerea lungimii segmentului repectiv b. Intreruperea conturului unui lumen digestiv: a. Disparitia reliefului mucos d. Stergerea reliefului mucos 226. marginale sau intralumenale b. Apar cel mai frecvent la nivelul colonului b.21 225. Au forma triunghiulara c. Nici una dintre cele de mai sus 227. Are contur regulat partial sters d. Este expresia locului de implantare a unei lacune b. Deplasarea craniocaudala a tuberozitatii si a polului inferior c. Nu depaseste conturul lumenului ci apare incastrata intr-o lacuna b. Mobilitatea segmentului de insertie este pastrata 234.

Dezorganizarea de pliuri 237. Aprecierea dimensiunilor rinichiului b. Hemocromatoza b. Hemocromatoza 243. Granuloame bruceloase e. Adenopatii celiaco-mezenterice d. Metastaze hepatice mici. Resturi de substanta de contrast iodata 246. hepatic cu emergenta din artera mezenterica superioara b. Evidentierea circulatiei porte la bolnavi splenectomizati 244. Hemangiomul splenic d. Specificati afectiunea in care nu se elimina: a. Vena ombilicala 242. Hipertrofia pliurilor b. multiple 245. Punerea in evidenta a anomaliilor frecvente de arc art. 2 c. Diagnosticul stenozelor arteriale mezenterice c. Imaginile de calcificari nodulare in splina provin din: a. Care dintre tumorile de mai jos beneficiaza de diagnostic cert computer tomografic: a. Hepatocarcinomul c. Artera mezenterica superioara b. 3 d. Care dintre modificarile de mucoasa de mai jos pot apare in cadrul afectiunilor digestive inflamatorii: a. Cirozele hepatice b. Care sunt indicatiile specifice ale angiografiei mezenterice superioare in studiul ficatului: a. Granuloame tuberculoase b. Cirozele c. Icterele de orice natura d. Artera splenica c. Hepatocarcinomul b. 4 238. Convergenta pliurilor e. Substanta de contrast iodata cu selectivitate biliara se elimina activ. Atrofia pliurilor c. Traiectul ureterelor . Adenomul 240.22 236. Prezenta calculilor calcificati d. Icterele obstructive vechi d. Chiste hidatice calcificate c. Disparitia reliefului de mucoasa d. Prezenta de procese inlocuitoare de spatiu extraperitoneale parapsoice c. Tumori necrozate b. Masa solida intrapancreatica b. Vena iliaca comuna d. 1 b. Colangiocarcinomul d. Anastomoze biliodigestive e. Care dintre obiectivele diagnostice de mai jos se pot rezolva cu ajutorul unei radiografii reno-vezicale simple: a. Prezenta de gaz in perimetrul opacitatii hepatice poate apare in : a. Steatoza hepatica difuza 241. Injectarea de contrast iodat pentru realizarea unei portografii directe sau anterograde se face in : a. Abcese piogene c. Colectii fluide peripancreatice c. Hemangiomul c. Ce afectiuni pot da hiperdensitate difuza a parenchimului hepatic: a. Infarct mezenteric 239. Precizati care sunt semnele cele mai fiabile de diagnostic ale cancerului de pancreas: a. Cate segmente caudale are lobul drept hepatic : a. Angiocolita d.

Mobile de forma variabila e. Precizati sub ce forma apar calcificarile vasculare pelvine vizibile pe radiografia renala simpla: a.v. Computer tomografia cu contrast 253. Papilomatoza vezicala c. Anamneza detaliata asupra unor manifestari alergice de orice natura in antecedente c. Malformatiile cailor urinare d. Radiografie renovezicala simpla b. Pielonefrita cronica e. Hidronefroza c. Anevrisme si fistule arteriovenoase d. Pielonefrita acuta c. 3 parti. 8-12 cm c. unilateral cu contur regulat sunt: a. Colica renala b. Lineare b. Testarea sensibilitatii inainte de injectare 248. Ecografia e. Cauzele de rinichi mare. Nu se vad pe radiografia renala simpla 255. Tromboza de vena renala d. Restringerea indicatiilor la bolnavii cu factori de risc b. Tomografia plana renala c. Prezenta de adenopatii calcificate 247. una cu doua subdiviziuni si una cu trei d. De forma neregulata d. Infarct renal vechi 257. Tumora renala b. Indicatiile de explorare prin radiografie renala simpla si urografie i. Anevrismele de aorta abdominala 249. In cate portiuni este impartita si subimpartita radiologic uretra la barbati: a. Evaluarea vascularizatiei renale la donatorii de rinichi pentru transplant e. Hidronefroza e. Care metoda radiografica permite diferentierea morfologica intre corticala si medulara rinichiului: a. Alegeti indicatiile cistografiei retrograde: a. Traumatismele arteriale c. Modificari unilaterale de volum ale rinichiului e. Diverticuloza vezicala b. Rotund ovalare c. nu este impartita 254. Diametrul longitudinal al rinichilor este de aproximativ: a. 3 portiuni a cite trei subdiviziuni b. Rinichiul dublu unicapsular d. Sindromul obstructiv b.: a. 6-10 cm b. Leziuni inflamatorii ale aparatului urinar 250. Persistenta lobulatiei fetale c. 10-14 cm 252. Manevre interventionale arteriale 251.23 e. 2 parti cu cite doua subdivizuni c. Indicatiile angiografiei pediculilor renali este indicata in: a. Cum se face profilaxia reactiilor adverse la substante de contrast iodat injectate iv pentru urografie: a. Traumatismele renale d. Refluxul vezico-ureteral . Stenozele arterelor renale b. Ischemie renala cronica 256. Urografia intravenoasa cu tomografie plana d. Ancosa pe conturul rinichiului poate fi data de: a. Hipertrofie compensatorie b. Corticoterapie si antihistaminice cu 48-72 de ore inaintea injectarii d. Sindromul tumoral c. Care sunt contraindicatiile examenului UIV cu compresie: a.

Calculii radiotransparenti 260. Urografia minutata c. Ecografia b. In nici unul dintre ele c. Ecografia Doppler 262. Care sunt mecanismele de aparitie ale unor modificari de structura osoasa de tip distructiv: a.24 d. Gradele III si IV d. Care dintre modificarile elementare de mai jos se incadreaza in aspectul radiologic al osteonecrozei : a. are opacitate de intensitate asemanatoare celei a osului adiacent: a. Computer tomografia d. Periostoza lineara b. si III 259. Rezonanta magnetica c. Gradele I. Cheagurile proaspete c. Pinetenii periostatici d. Displazia 265. Periostoza lamelara c. Care dintre modificarile periostale de mai jos. Epifiza 264. Reactie periostala adiacenta osteolizei d. Hipoplazia c. Diafiza d. Demineralizare circumscrisa necrozei 267. Urografia intravenoasa cu compresie b. Prezenta unui sechestru osos b. Selectati imaginile lacunare endolumenale cu punct de plecare in peretele caii urinare: a. Dilatatia de ureter d. Care dintre elementele osoase de mai jos nu are in structura sa os spongios: a. Radioscopia d. Alegeti metoda radioimagistica de electie pentru diagnosticul tumorilor uroteliale inalte: a. Ischemie locala c. Pielografia retrograda directa e. progresiva a ureterului 261. In care grad de hidronefroza apare nemodificat indicele parenchimatos: a. II. Imobilizare prelungita d. Ptoza vezicala 258. Amputatia de zona papilara a calicelor c. Care dintre modificarile de mai jos se insoteste de alterari ale structurii osoase: a. Dilatatia de calice b. Computer tomografia e. Zona de osteoliza in jurul sechestrului c. Prezenta de imagini lacunare intralumenale e. Selectati modificarile morfologice ale cailor urinare caracteristice sindromului obstructiv urinar superior: a. Ingustarea treptata. Procesul de imbatrinire 266. In toate cele patru grade b. Spiculii periostatici . Hiperplazia d. Alegeti metoda radioimagistica de electie in manevrele mini-invazive (punctii diagnostice sau terapeutice) aspra structurilor osoase profunde: a. Metafiza c. Papiloamele d. Mielografia 263. Papila necrozata b. Traumatisme pelvine e. Aplazia b. Apofiza b. Flux sanguin crescut b.

Ureterele sunt separate pina la jonctiunea uretero-vezicala c. Aspectul radiologic al stomacului la copil prezinta : a. Spiculi periostatici c. Fracturi intratravelare c. Periostoza lamelara sau lineara e. Prabusiri ale corticalei epifizare d. Mielomul multiplu poliostic. Cind se malignizeaza poate intrerupe corticala 272. Nu prezinta aspect de pliuri de mucoasa 275. Largirea cartilajului de crestere b. Aparitia de pinteni marginali la limita diafizara a cartilajului de crestere c.25 268. Corpii vertebrali au unghiurile rotunjite b. Particularitatile radiologice ale coloanei vertebrale la copilul prescolar sunt : a. Leziunile litice sufla corticala fara sa o sparga d. Evacuare colonica foarte lenta prin preaplin c. Timp de evacuare mai lung decit la adult b. Ingustare inelara cu aspect de “palnie” cauza a dilatatiei d. Selectati modificarile periostale posibile intr-un focar de osteomielita acuta bacteriana: a. Selectati modificarile radiologice ale nucleilor epifizari in necrozele aseptice osoase: a. Aparitia butonului aortic la virsta scolara d. Dimensiuni proportionale cu toracele mai mari la copilul mic b. Leziuni de liza mici rotunde b. In perimetrul zonei de liza se pune in evidenta o traveatie care ii da aspectul de “bule de sapun” d. Care dintre malformatiile pulmonare de mai jos se prezinta sub forma de hipotransparenta unui hemitorace: a. Microgeode in osul limitrof e. Care dintre semnele radiologice de mai jos NU corespund aspectului de tumora cu mieloplaxe: a. Rinchiul apare marit cu doua sisteme pielocaliceale separate b. Megadolicocolonul congenital se prezinta astfel: a. Absenta arterei pulmonare b. Se finalizeaza osificarea nucleilor secundari de la nivelul corpului si arcului vertebral 276. Duplicitatea pieloureterala difera de bifiditatea bazineto-ureterala prin: a. Incurbari de oase lungi 269. Volumul comparativ cu cel al adultului este mai mare c. Boala polichistica pulmonara 277. Reactie periostala liniara sau lamelara b. Prezenta benzii transparente vasculare perpendiculare pe linia conturului ventral al corpului vertebral c. Apare intotdeauna inainte de inchiderea cartilajelor de crestere c. Localizare predilecta la oasele bogate in maduva hematogena 273. Largiri ale spatiului articular 271. fara osteoscleroza c. Are o forma globuloasa fara curburi d. Demineralizarea difuza cu compacta subtiata d. In incidenta frontala platourile corpilor vertebrali apar neregulate d. Zonele de liza sunt net conturate de osul normal. Colon dilatat b. Selectati semnele radiologice ale rahitismului comun: a. Aspect globulos fara arcuri pe contur la sugar c. Haustratie colonica pastrata 278. Unul dintre sistemele pielocaliceale este frecvent displazic . politop se caracterizeaza radiologic prin: a. Disparitia completa a periostului 270. Deformare la copil b. Adancirea arcului mijlociu stang 274. Decolarea periostala d. Agenezia pulmonara d. Ureterul sistemului pielo-caliceal inferior prezinta frecvent reflux vezio-ureteral d. Particularitatile aspectului radiologic ale cordului normal la copil sunt: a. Se localizeaza predilect pe diafiza oaselor lungi b. Hipoplazia pulmonara c.

Evidentierea cavitatilor intramedulare sau a chistelor arahnoidiene posttraumatice .26 279. Tasari vertebrale c. Hipodensitatea cortexului cerebral 286. Clipuri feromagnetice b. Relief cortical cu fisuri adanci d. Leziunile osoase specifice histocitozei Langerhans la copilul de varsta prescolara sunt: a. Tumorile 285. Spatiul extradural (endocraniu/dura mater) b. Evaluarea hematomului epidural c. Ulterior atelecatazii masive 280. Selectati calcificarile intracerebrale patologice : a. Spatiul dintre arahnoida/piamater d. Unice sau multiple. mono sau poliostice d. Sangele proaspat b. Anomalii congenitale de forma sau structura a corpilor vertebrali 283. Calcificarile c. Diagnosticul herniei discale traumatice d. Cresterea de volum a cisternelor si spatiului subarahnoidian c. Localizarea electiva pe oasele craniului sau pe oasele plate 281. Hipertransparenta difuza la sugar b. In ponderatie T2 la examenul IRM. Spatiul dintre piamater si cortexul cerebral 284. Ale granulatiilor Pachioni c. Ale nucleilor bazali e. Sindromul de pierdere neuronala globala se materializeaza prin : a.Selectati conditiile patologice care se pot pune in evidenta pe radiografia standard a coloanei vertebrale: a. Diagnosticul contuziei medulare b. Ulterior microabcese pulmonare cu imagini hidroaerice d. Proteze valvulare cardiace d. Eroziuni sau amprente marginale ale corpilor vertebrali b. Ulterior semne de hipertensiune pulmonara e. Edemul d. Selectati semnele radiologice corecte ale mucoviscidozei pulmonare: a. Contraindicatiile absolute ale examenului IRM body : a. Lichidului cefalorahidian b. Lacunele osoase de forma rotunda b. Ale toxoplasmozei d. Calcificarilor d. Ale ligamentelor interclinoidiene b. Adancirea vailor silviene e. Selectati leziunile spontan hiperdense la examenul computer tomografic cerebral fara contrast: a. Vaselor sanguine cu flux rapid 287. Hemosiderinei e. Spatiul subdural (dura mater/arahnoida) c. zonele de hiposemnal corespund : a. Diagnosticul leziunilor sechelare e. Lacune intraosoase ale pediculilor vertebrali d. Demielinizarea e. Care dintre spatiile meningeale este un spatiu real si se vizualizeaza computer tomografic: a. Aerului c. Corpi straini metalici e. Pacemakeri cardiaci c. Cresterea de volum a sistemului ventricular b. Net delimitate de tesutul osos inconjurator c. Ulterior ingrosarea peretelui bronsic si noduli bronhopneumonici c. Ale craniofaringiomului 282. Obiectivul examenului IRM in patologia traumatica vertebrala este : a. Claustrofobia 288.

In proxima vecinatate a pacientului d. 999‰ caldura. Centrorul 290. Diafragmul c. Generatoarele cu redresoare 291. Lungimea de unda a fascicolului cat mai mica d. Hidrosolubile cu eliminare urinara c. In timpul efectuarii unei radiografii locul cel mai expus iradierii este: a. Care tehnica de explorare radiologica este cea mai iradianta in profunzimea structurilor anatomice: a. In spatele stativului vertical 295. Cupola b. 8% energie radianta b. Activitate la lumina zilei b. Liposolubile 300. Natura chimica a emulsiei fotosensibile b. Sa aiba un numar atomic cat mai mare c. 1‰ energie radianta c. Hidrosolubile fara eliminare. 900‰ caldura. Efect fotochimic c. Sa aiba o conductibilitate termica cat mai mare 293. Puncte de analiza multiple e. Cate tipuri de substanta de contrast pozitiv iodate se utilizeaza: a. Contrastul c. Efect de scintilatie d. In spatele tubului roentgen b. Definitia d. Care dintre generatoarele de mai jos genereaza direct curent continuu: a. Dimensiunea granulului de substanta fotosensibila c. Metalul din care e construita anoda trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: a. Luminozitatea imaginii emise de foliile intaritoare 298. Radioscopia cu amplificator c. Puterea de rezolutie 299. Calitatea imaginii pe un film radiografic este influentata de: a. Efect de fluorescenta b. Grosimea stratului de emulsie de substanta fotosensibila d. Computer tomografia . Nici una dintre cele de mai sus 296. Viteza de reactie a filmului b. Punerea in evidenta a radiatiei roentgen sub forma unei imagini vizuale se poate realiza prin: a. Reducerea distantei focar/obiect de radiografiat 294. Televiziunea radiologica are urmatoarele avantaje: a. Filtrele e.27 289. 100‰ energie radianta 292. 92% caldura. Generatoarele cu condensatoare d. Accesoriile unui tub Roentgen sunt : a. Calitatea unei imagini radiografice se apreciaza in functie de urmatorii parametrii: a. La pupitrul de comanda c. Stabilitate automata permanenta a claritatii imaginii d. Generatoarele de inalta frecventa b. Sa aiba un punct de fuziune cat mai mare b. metabolizare completa d. Hidrosolubile cu eliminare biliara b. Care este randamentul energetic al unui tub Roentgen: a. Care dintre parametrii de mai jos determina penetratia unui fascicol de radiatii: a. Doza de radiatie necesara mai mica c. Generatoarele cu supape vidate c. Radiografia pulmonara b. Grila antidifuzoare d. Posibilitati de inregistrare si prelucrare digitala a imaginii 297. Sa aiba o masa cat mai mare d. Numarul de fotoni emis pe unitatea de suprafata b. Utilizarea pentru constructia anodei a unui metal cu “Z” cat mai mare c.

Malformatii congenitale si tulburari de mielinizare la copil . Examenul ecografic sau cel computer-tomografic evidentiaza la nivelul ficatului normal: a. Melanina 311. Selectati afectiunile hepato-biliare care beneficiaza de diagnostic ecografic: a. Aerul sau gazele b. Tumorilor parenchimatoase renale d. Leziunilor inflamatorii 310. Structurile osoase d. Litiaza veziculara b. Microadenoamele hipofizare d. Afectiunile demielinizante ale substantei albe b. Niciuna dintre cele e mai sus 302. 5 – 7 MHz d. nu a fost estimat 303. Metoda este caracterizata prin inocuitate c. Care dintre structurile de mai jos sunt anecogene sau transonice: a. 2 lobi / 10 segmente c. 18% b. Gazul 307. Tumori solide intracanalare de cale biliara principala e. Dilatatiei de cai urinare cu precizarea localizarii cauzelor de obstructie c. 50% c. ureterale sau vezicale b. Grasimea b.28 d. Boala polichistica hepato-renala 309. Care dintre elementele de mai jos sunt caracterizate in computer tomografie prin prezenta artefactelor: a. Structurile lichidiene c.5 MHz c. Methemoglobina d. Aerobilia c. Timpul minim de obtinere a informatiilor este de ordinul minutelor 306. Corpii straini metalici d. Este foarte operator dependenta d. Leziunile hemoragice vechi c. Conditiile obligatorii de aparitie a ecourilor in ultrasonografie sunt: a. Trecerea prin medii cu impedante acustice diferite b. 24% d. Ce procent aproximativ din scoarta cerebrala este dedicat vederii: a.5 – 5 MHz b. Energia fascicolului reflectat sa fie suficient de mare pentru a nu fi complet atenuata d. Litiazei renale. 2 lobi / 8 segmente 308. Structurile parenchimatoase b. 3. 3 lobi / 8 segmente d. Nu necesita o frecventa speciala 305. mai mici de 3. In care dintre afectiunile cerebrale de mai jos explorarea IRM este de maxima utilitate: a. Achizitia se poate practica in orice plan b. Reflectia sa se faca in directia transductorului 304. Substanta de contrast iodata in aorta c. Apa c. Imagistica prin IRM 301. Hematoamele post-traumatice e. Selectati caracteristicile corecte ale explorarii ecografice: a. Urmatoarele medii sau structuri prezinta hipersemnal T1 in rezonanta magnetica: a. Explorarea ecografica in patologia aparatului reno-vezical permite diagnosticul: a. 3 lobi / 10 segmente b. Corpii straini metalici e. Pentru explorarea ultrasonografica a structurilor superficiale se utilizeaza sonde cu frecventa nominativa de: a. Dilatatia de cai biliare indiferent cauza d. Existenta fenomenului de reflexie c.

Apar de regula la femei dupa 50 de ani c. Orientarea d. Urografia d. Structura 317.5-2 cm b. Sunt simetrice pe radiografia de fata 318.5-3 cm . Spatiile intervertebrale si platourile vertebrelor T1-T3 si T11-T12 b. Pedicolii vertebrali ortograd d. Meniscurile intra-articulare c. Colangiopancreatografia b. Au o incidenta foarte mare b. Care este diferenta de imagine a butonului aortic la pacinetii de virsta a III-a fata de sugar: a. Nici una dintre cele de mai sus 321. Mai bogata la varfuri c. Egala pe toata suprafata plamanului d. Gazele din colon c. Butonul aortic lipseste la sugar d. Calcificarile aortice 313. Circulatia vasculara intrapulmonara este: a. Pedicolii vertebrali 316. Niciuna dintre cele de mai sus 320. Este situat mai cranial b. 1.5 cm c. Procesele transverse c. Artera pulmonara stanga este mai lunga si orientata cranial 319. Stomacul plin cu sulfat de bariu b. 2. Sistemul pielocaliceal cu contrast 322.29 312. 2-2. Procesele spinoase longitudinal 315. Osteonecroza aseptica 314. Sistemele ligamentare ale articulatiilor mari b. Hilul pulmonar stang fata de cel drept: a. Natura nodulilor hepatici c. Spatiile intervertebrale si platourile vertebrale b. Care este latimea normala a mantalei pulmonare: a. Alegeti cele mai importante indicatii ale examenului IRM in patologia viscerelor abdominale: a. Selectati elementele care apar de culoare inchisa pe o radiografie: a. Numarul coastelor b. Se pun in evidenta numai pe radiografia toracica de profil d. Procesele spinoase longitudinal d. Care dintre structurile anatomice sau epansamente patologice de mai jos beneficiaza de examenul IRM: a. Traheea e. Butonul aortic este mai putin bombat la virsta a III-a c. Calcificarile mamelonare: a. Hemoragiile intramusculare e. Butonul aortic este mai bombat la virsta a III-a b. Selectati elementele anatomice ale vertebrelor toracale vizibile pe radiografia toracica dura in incidenta PA: a. Gaurile de conjugare c. Procesele transverse longitudinal e. Selectati elementele anatomice ale vertebrelor toracale vizibile pe radiografia toracica de profil: a. Mai bogata la baze b. Morfologia articulatiei costovertebrale e. Dimensiunile (latimea) c. Analiza morfologica a coastelor pe radiografia toracica de fata implica urmatoarele elemente: a. Cordul d. Lichidul intra-articular d. Artera ocoleste bronsia primitiva prin cranial c.

In care dintre situatiile de mai jos opacitatea cardiomediastinala apare fiziologic scurtata cranio-caudal si latita lateral: a. Forma variabila cu pozitia 333. Opacitate a unui hemitorace in totalitate b. In expir 325. Care dintre afirmatiile de mai jos privind aspectul desenului pulmonar NU corespunde realitatii? a. In cazul conformatiei breviline a pacientului b. Care dintre semnele radiologice de mai jos NU apartin pleureziilor inchistate interlobare stangi pe radiografia de profil: a. Forma fuziforma a opacitatii b. Cifozele accentuate e. Orizontalizarea uni sau bilaterala a cupolelor diafragmatice apare in: a. Scoliozele pe partea convexa 328. Localizarea topografica predominenta a ganglionilor limfatici mediastinali este : a. Hipoplazii parcelare c. Pahipleurite retractile d. Emfizemul pulmonar difuz 329. Intensitatea cea mai mare pe marginea superioara a opacitatii d. Sunt de grosime egala pe toata lungimea d. Cauzele de ridicare bilaterala a cupolelor diafragmatice sunt: a. Orientarea cranio-caudala si dorso-ventrala c. libera in cavitatea pleurala: a. La indivizii scunzi b. In incidenta in decubit d. La obezi c. In loja timica b. Intensitate supracostala d. Osteoliza unei piese scheletice limitrofe d. Este mai bogat la baza decat la varfuri 324. Marirea de volum a abdomenului c. Pleureziile masive se exprima prin: a. Retrosternal 327. Intensitatea opacitatii identica pe toata suprafata de proiectie c. Obezitatea d. In hiperinflatia prin emfizem c. Inspirul incomplet b. Cresterea localizata a grosimii peretelui toracic b. Sunt dispuse paralel cu diafragmul c. In atelectaziile unui pulmon intreg d. Impingerea structurilor mediastinale e. Alterari ale tonicitatii diafragmului b. Fara conexiune cu hilul pulmonar d. Modificarile de contur ale diafragmelor pot aparea in: a. Prezenta epansamentului pleural adiacent c. Variabila cu pozitia bolnavului 331. Care dintre hipertransparentele pulmonare de mai jos se insoteste de absenta totala a desenului . Sistematizarea lobara b. Caracterul neomogen al opacitatii c. Necesita examen CT pentru analiza pulmonului mascat de pleurezie 332. O opacitate toraco-pulmonara care intereseaza peretele toracic poate prezenta: a. Mase tumorale subdiafragmatice 330. Cu alte semne de afectare pleurala la distanta e. Are forma de benzi opace b. Periesofagian d. Circumscris cailor respiratorii c. Cu efect de masa asupra structurilor limitrofe e.30 323. Se divid dicotomic e. Care dintre semnele radiologice de mai jos NU apartin unei pleurezii in cantitate medie. Fracturi costale vicios consolidate 326.

Distribuiti predominent in campurile pulmonare superioare d. Bronsia cu perete ingrosat si calibru normal se materializeaza pe imaginea radiografica sub forma: a. Cand isi ingroasa peretii fara sa-si modifice calibrul b. Valoarea diagnostica a bronhografie aerice include: a. Sistematizare segmentara sau lobara c. Venele pulmonare au aspect radiologic diferit de al arterelor: a. Contururi sterse b. Evolutie rapida 337. Contur net b. Asociaza linii interstitiale hilifuge e. Se proiecteaza orizontal in plin parenchim pulmonar c.31 vascular in perimetrul afectat: a. Opacitati masive sistematizate c. Dublul contur extern axilar 335. Au traiect diferit care pleaca de la periferia lobulilor b. Absenta sistematizarii d. Sunt vizibile in mod normal 342. Opacitatile lineare de pneumonie interstitiala c. Care dintre opacitatile in benzi de mai jos au in mod obligatoriu legatura cu hilurile pulmonare: a. Opacitatile sindromului interstitial indiferent de tipul lor se caracterizeaza prin: a. Evolutie lenta cu imagine reziduala indelungata e. Imagini hidroaerice d. Imagini nodulare si micronodulare b. Imagini reticulare 338. Micronodulii interstitiali din silicoza se caracterizeaza prin: a. Precizati care dintre caracteristicile imaginii radiologice de mai jos NU apartin sindromului alveolar: a. Cand bronsia se umple cu continut fluid d. Embolia unui ram de artera pulmonara b. Alegeti semnele radiologice caracteristice pahipleuritelor: a. Existenta de „corturi pleurale” d. Caracter confluent c. Prezenta bronhografiei aerice d. Asociaza adenopatii frecvent calcificate 340. Caracterul acut al afectiunii c. Excluderea unui sindrom tumoral d. Bronsiile devin vizibile radiologic in urmatoarele situatii: a. Alegeti leziunile elementare specifice sindromului interstitial: a. Adancirea unghiurilor costodiafragmatice c. Absenta bronhografiei aerice e. Ramificatia este de tip lateral si nu dicotomica .5 si 5 mm b. Bula de emfizem 334. Emfizemul subcutanat 341. Stergerea unghiurilor cardiofrenice b. Diametrul intre 1. O singura banda subtire bordata de transparenta si paralela cu o banda groasa c. Liniile septale Kerley C b. O opacitate circulara omogena 343. Desenul vascular pulmonar normal d. Doua benzi groase bordate de ambele parti de transparenta aerica b. Intensitate mare c. Cand se opacifiaza structurile pulmonare din jurul bronsiei c. Evolutie rapida 339. Imagini lineare e. Precizarea localizarii alveolare a leziunii b. Pneumotorax d. Intensitate hidrica a opacitatii 336. Un inel cu contur clar d. Emfizemul pulmonar vicariant c.

Localizare ventrala e. prezenta calcificarilor d. franjurate sau spiculate 349. Sindromul de hipovascularizare pulmonara unilaterala difuza congenitala sa caracterizeaza radiologic prin: a. Intensitati supracostale b. Existenta concomitenta de pletora perihilara si olighemie periferica b. Localizarea in cavitati vechi b. boselate. Frecvent calcificat 350. Racordata in panta lina cu mediastinul e. Dimensiuni mai mari de 4 cm d. Forma rotund ovalara b. Cavitati pulmonare mutiple cu pereti subtiri congenitale sunt: a. Aspectul radiografic al hipertensiunii vasculare pulmonare precapilare include: a. Dilatatia arterei pulmonare si a cavitatilor cardiace drepte 347. Contur net e. Epansament pleural bazal sau linie pleurala groasa in axila e. Conturul infiltrativ 352. Colecteaza in patru vene pulmonare care se varsa in atriul drept si sunt vizibile pe computertomografie 344. Hil mic de partea afectata d. Emfizem vicariant asociat 348. Accentuarea desenului areolar perialveolar b. Reducerea transparentei pulmonare globale b. Diametrul intre 2 si 4 cm d. Nodulul pulmonar izolat neoplazic se caracterizeaza prin: a. Aspectul radiologic al chistului hidatic pulmonar evacuat partial se caracterizeaza prin: a. Pneumatocelele stafilococice vindecate b. Contururi nete variabile cu timpii respiratori d. Aparitia liniilor Kerley c. Aspectul net al limitei intre pletora si olighemie d. Contururi neregulate. Cu conturul intern nedefinibil d. Intensitate mare c. Tuberculomul este un focar cazeos care se materializeaza: a. Hiluri voluminoase pseudotumorale 345. Mobilitatea in cadrul cavitatii c.32 d. Cu contur extern net. Structura neomogena c. Opacitate densa b. Caracterele specifice ale aspergilomului pulmonar sunt: a. Intensitate hidrica b. Polichistoza bronsica d. convex si continuu . Bula de emfizem e. Existenta concomitenta a leziunilor de tip alveolar c. Ingrosarea benzilor desenului pulmonar c. Transparenta aerica mulata pe contururl cranial 351. Hipertransparenta pulmonara unilaterala asimetrica b. Bronsectaziile pline 353. Calcificari parietale masive e. Absenta semnelor de afectare alveolara sau interstitiala e. Structura omogena c. Redistributia vasculara baze / varfuri d. Forma rotunda sau rotund ovalara c. Opacitatile mediastinale au urmatoarele caractere generale: a. Desen vascular pulmonar cu benzi gracile c. Displazia emfizematoasa c. Redistributie vasculara baze/varfuri de partea neafectata 346. Prezenta de micronoduli hemosiderotici d. Sindromul de hipervascularizare arteriala pulmonara se caracterizeaza radiologic prin: a. Edemul interstitial pulmonar de cauza hemodinamica se materializeaza radiografic prin : a.

Calcificari mediastinale lineare d. Sunt egale intre ele ca grosime 361. Sunt orientate longitudinal d. Care dintre semnele de mai jos opereaza in diagnoticul unei tumori esofagiene? a. Anevrismele de aorta descendenta e. Opacitatea cardio-pericardica apare redusa de volum fara semne de shunt sau boli vasculare in : a. Fornixul gastric b. Amprenta sau deplasarea esofagului d. Stergerea reliefului mucos c. Duodenul III e. Mediastinul antero-superior b. In mediastinul posterior la adult tumorile cu cea mai mare frecventa sunt: a. Adenopatiile 356. Sunt vizibile pe esofagul terminal b. Pliurile mucoase ale esofagului: a. Cresterea de calibru a segmentului respectiv b. Deplasarea laterala spre peretele toracic stang a apexului c. Alungirea arcului inferior stang b. Tetralogia Fallot e. Kinetica slaba cu evacuare intarziata d. Semnul convergentei hilare c. Este reversibila e. Marea curbura gastrica c. Mediastinul antero-inferior c. Cardia e. Deplasarea unei structuri mediastinale spontan vizibile d. Pericardita constrictiva 358. Selectati timpii de tranzit digestivi eronati dintre urmatorii: . Dilatatiile de aorta se pot asocia cu alte modificari radiologice. Inchiderea unghiului cardiofrenic stang e. Modificari asociate de aorta 359. Selectati portiunile de stomac unde pliurile mucoase sunt orientate altfel decat longitudinal. Niciuna dintre cele de mai sus 360. Sinusul gastric d. Care dintre portiunile duodenului sunt orientate vertical cranio-caudal: a. Mediastinul postero-superior si inferior d. Bulbul duodenal b. Duodenul II c. Sunt in numar de 2-4 c. Antrul prepiloric 362. In continuare selectati pe cele corecte: a. Emfizemul pulmonar difuz c. Modificari ale scheletului c. Tumorile neurogene b. Hipotonia unui segment de tract digestiv este definita prin: a. paralele: a.33 354. Semnul cervico-toracic 355. Mediastinul mijlociu superior si inferior 357. Unghiul Treitz 363. Herniile transhiatale c. Microcardia congenitala b. Modificari ale pulsatiilor aortei b. Boala Addison d. Genunchiul inferior d. Tumorile esofagiene d. Dilatatia de ventricul stang se exprima prin: a. Semnul atractiei esofagului e. Adenopatiile tumorale mediastinale apar localizate in mod predominent in: a. Deplasarea uneia sau mai multor linii mediastinale b. Asociaza nivel orizontal de staza 364. Modificari de circulatie pulmonara e.

Localizare pe ileonul terminal cu extindere la cec b. Asociaza modificari ale rapoartelor cu organele vecine 366. Portografia anterograda 374. Genunchiul inferior duodenal b. Colangiografia percutana c. Leziunile inflamatorii colonice d. Care dintre unghiurile intestinului subtire nu exista in caz de mezenter comun: a. Lobul caudat c. Segmentul II si III b. Dilatatia segmentului respectiv b. Excentrice fata de axul segmentului digestiv interesat d. Convergenta de pliuri c. Umplere omogena d. Care dintre tipurile de leziuni digestive de mai jos dau ulceratii spiculiforme? a. Intestin subtire: 3-5 ore d. Reprezinta o deformare a conturului unui segment digestiv b. Evacuare lenta e. Sunt multiple d. Fistule tardive 373. Hipersecretia gastrica b. Care dintre semnele radiologice de mai jos NU caracterizeaza stenoza benigna a unui segment digestiv: a.34 a. Unghiul splenic al colonului 371. Unghiul Treitz c. Hipertonia stomacului c. Lungime mare b. Pliuri suple cu autoplastica exagerata 372. Intreruperea pliurilor d. Contururi regulate d. Cu intreruperea pliurilor pe toata lungimea stenozei 367. Duodenografia hipotona b. Unghiul hepatic al colonului e. Lacunele ulcerate b. Selectati metodele de explorare biliara care utilizeaza contrast hidrosolubil iodat: a. Colon: 18-24 ore 365. Diverticulitele 369. Care dintre afectiunile de mai jos pot da calcificari intraparenchimatoase hepatice: . Care dintre modificarile de mucoasa digestiva de mai jos sunt specifice ulcerului benign gastric: a. Atrofia pliurilor 370. Ingrosarea pliurilor mucoasei d. Segmentele V si VI e. Esofag: 5-7 secunde b. Alegeti semnele radiologice ale enteritei tuberculoase: a. Nu deplaseaza organul 368. Stomac: 15 minute c. Hipertrofia de pliuri b. Segmentul IV d. Segmentele VII si VIII 375. Pliuri mucoase sterse e. Particularitatile imaginii de megadolico-segment digestiv sunt: a. Contururi regulate c. Care dintre segmentele hepatice se intinde pe toata inaltimea organului de la cupola diafragmatica pana la polul inferior : a. Colangiografia endoscopica retrograda d. Ulcere duodenale multiple c. Localizari multiple c. Care dintre semnele radiologice de mai jos sunt comune amprentelor si ancoselor: a. Dilatatii ale lumenului urmate in timp de stenoze c. Unghiul Hiss d. Care dintre semnele radiologice de mai jos apar in gastrite: a. Nu intrerupe conturul c.

Radiografie abdominala de profil b. Hipertensiune portala d. Reactii adverse la substante de contrast iodate b.35 a. Metastaze hepatice e. Traumatismele renourinare d. Tomogafie plana c. In nici una dintre cele de mai sus 379. Selectati afectiunile care pot genera calcificari nodulare la nivelul parenchimului splenic: a. Insuficienta renala acuta sau cronica b. Benzile transparente intrahepatice mai subtiri c. In ficatul normal e. Asocierea de infarct mezenteric sau pancreatite acute b. Anomalii arterio-venoase 380. Tomografie computerizata 384. Pot da aspect trabecular 377. Distributie pana la periferie (subcapsular) d. Aeroportia se deosebeste de aerobilie prin: a. Histoplasmoza b. Colica renala c. Tratamentul citostatic direct d. Colica renala b. Anevrismul de aorta abdominala 385. Apar in treimea distala a esofagului c. Leziuni focalizate tumorale e. Compresia abdominala ca tehnica de ameliorare a umplerii sistemelor pielocaliceale la pielografie intravenoasa este contraindicata in: a. Prezenta de calcificari granulare 382. Indicatiile pielografiei directe sunt : . Alegeti indicatiile arteriografiei hepatice: a. Litiaza colesterolica intrahepatica d. Varicele esofagiene din hipertensiunea portal : a. Icterul de orice natura c. Prezenta unui nodul heterodens intrapancreatic b. Hemocromatoza hepatica b. Prezenta metastazelor hepatice mici multiple d. Marirea de volum global a pancreasului c. Steatoza hepatica d. Icterul obstructiv prelungit c. Traumatisme hepatice inchise c. Gaz si (sau) resturi fecale suprapuse 386. Ischemia renala partiala d. Selectati contraindicatiile colangiografiei intravenoase: a. In care dintre situatile de mai jos vasele sanguine intrahepatice se vad cel mai bine spontan fara substanta de contrast: a. Se accentueaza in decubit si Valsalva d. Angiografie selectiva renala d. Histoplasmoza c. Hemobilia b. Anemii marcate 381. Diagnosticul localizarii unor calcificari suprapuse ariei renale se face prin: a. Afectiuni renale explorate cu contrast 383. Au aspect lacunar serpiginos b. Hemagioamele 376. Amoebiaza abcedata c. Urografia intravenoasa este nerelevanta tehnic in urmatoarele situati: a. Alegeti cel mai sigur argument semiologic computer tomografic pentru cancerul pancreatic: a. Dimensiunea lor nu este concordanta cu gradul de hipertensiune portala 378. Hidronefroza c. Bruceloza d. Tuberculoza b.

Bulbara d. Infarctul renal acut 394. Ischemia renala acuta c. Care dintre tipurile de calculi urinari de mai jos apar hiperdensi in computer tomografie: . Manevre interventionale diagnostice sau terapeutice 387. Semilunara b. In rinichiul mut unilateral d. Selectati cauza unei modificari functionale renale constituite din nefrograma normala. Dezorganizarea unui sistem pielocaliceal este efectul : a. Tubulara 390. Angiografia selectiva a arterelor renale este indicata in : a. La o creatinemie de peste 2 mg/dl b. Pielonefritele cronice d. Fistule arterio-venoase homolaterale c. Peniana 391. Diagnosticul anevrismului de aorta 388. Ischemia renala acuta c. Pancreasul 389. Rotund ovalara d. Menevre interventionale (dilatatii. Alegeti forma vezicii urinare in repletie completa : a. Triunghiulara c. Obstructiei urinare distale vechi c. Anatomia pedicolului renal la donatorii vii de rinichi pentru transplant d. Pentru precizarea notiunii de ptoza renala in comparatie cu ectopia folositi urmatoarele criterii : a. Tumorilor renale maligne b. Vena cava inferioara e. Tumori uroteliale inalte c. Obstructia ureterala cu hidronefroza 393.36 a. Aspectul sinuos al ureterului c. In hidronefrozele voluminoase 397. Pielonefrita acuta d. Sindromul obstructiv 395. Alegeti formatiunile anatomice incluse in spatiul perirenal drept : a. Rinichiul dublu c. In colica renala c. Selectati situatiile in care pentru urografie intravenoasa injectati contrast iodat in cantitate sporita: a. etc) e. Inflamatiile acute glomerulare sau pielonefritice b. Selectati cauzele de marire a volumului rinichilor: a. Leziuni inflamatori intrarenale d. Lobulatia fetala b. Selectati cauzele ancoselor conturului renal : a. Rinichiul drept b. Chistelor parapielice d. Colica renala b. simetrica si pielograma intarziata unilaterala: a. Rotatia in plan frontal a jonctiunii pieloureterale d. Obstructiile ureterale b. Inflamatii cronice d. Membranoasa c. Deplasarea rinichiului spre caudal in ortostatism sau inspir b. Stenoza arterei renale respective b. Boli polichistice forma adulta 396. Selectati portiunile fixe ale uretrei la barbat: a. embolizari. Dilatatia de calice 392. Glanda suprarenala dreapta c. Aorta abdominala d. Prostatica b.

Alegeti metoda de rutina de explorare a uretrei in adenomul de prostata : a. spongioasa epifizara c. ligamentele de orice natura e.37 a. cartilajele hialine b. Elementele anatomice articulare de la nivelul unei diartroze radiotransparente sunt : a. Ecartarea 400. Fosfatici b. Imagine aditionala la nivel papilocaliceal c. Nucleii epifizari se sudeaza cu diafiza la varsta de : a. Imobilizarea prelungita c. oedostoza c. Cistografia post-mictionala 399. Intre 16 si 22 de ani e. Osteoporoza se manifesta si la nivelul tesutului osos compact sub forma: a. Uretrografia retrograda b. La nivelul diafizei grosimea sumata a compactei trebuie sa corespunda la ½ din grosimea globala a osului d. Imbatranirea fibrelor de colagen d. Reducerea intensitatii opacitatii b. Uratici c. scoliostoza b. sinostoza b. Precizati care dintre afirmatiile de mai jos sunt corecte: a. Endoscopia uretrala d. Vezica urinara mica cu calcificari parietale 401. oedostoza e. Nici unul dintre cei de mai sus 398. Care dintre modificarile cavitatilor pielocaliceale de mai jos apartin naturii maligne a unei tumori renale: a. Modificarile de forma ale osului sunt : a. Structura patata sau fasciculata c. Intre 1 si 3 ani c. Amprentarea b. hiperostoza 406. Alegeti factorii locali incriminati in geneza osteoporozei : a. Rinchi mic cu calcifcari granulare b. In ultimul trimestru de sarcina b. capsula fibroasa d. Nu se sudeaza la adult 403. Corticala osoasa este corespondentul la nivelul metafizei a compactei de la nivelul diafizelor c. Hiperparatiroidism 407. Cistinici d. Subtierea compactei 408. scoliostoza 405. La periferie osul lung are un strat de tesut compact care se subtiaza spre capete b. Care dintre modificarile de forma ale osului se mai numeste si «os suflat» : a. Vizualizarea periostului d. Care dintre semnele de mai jos fac parte din semiologia UIV a tuberculozei urinare : a. lichidul intraarticular 404. La varsta scolara d. hiperostoza c. exostoza d. Amputarea d. Stenoze ureterale etajate multiple d. Uretrografia mictionala c. Periostul este vizibil la adult numai la nivelul epifizelor 402. Sindroame vasculare hiperkinetice b. Stenozarea c. exostoza d. O lezoiune osoasa elementara de osteoliza marginala cu profunzimea mai mare decit diametrul se .

Au contur net. Eroziune c. Asociaza de regula osteoporoza 416. de intensitate similara osului c. Aspectul bine conturat. Sunt eminamente osteolitice e. Care dintre diplaziile de mai jos determina modificari de dimensiuni si forma ale osului : a. Caracterul linear al opacitati extraosoase b. Osteoliza este marginala sub forma de carii sau geode e. Reucerea diametrului canalului medular c. displazile cartilaginoase c. Care dintre semnele radiologice de mai jos exprima modificari de debut ale ostomielitei acute : a. displazii prin tulburarea mecanismului de crestere encondrala b. Linii opace periostale multiple paralele intre ele d. Nu dau reactie periostala 418. Aparitia de noi travee e. Da sechestre voluminoase d. Ingroasarea traveelor osoase existente d. Traveatie a spongioasei redusa si areole largi 413. Se vindeca cu aparitia osteosclerozei si artrozei e. Pe diafiza oaselor lungi c. Imping structurile moi de vecinatate fara sa le infiltreze d. Apar la interval de luni de la debutul real b. bine precizat c. Carie d. Demineralizarea b. Depasirea de catre corticala a liniei metafizo-epifizare spre epifiza c. Tumorile osoase benigne au urmatoarele particularitati radiografice : a. displaziile periostale d. Largirea cu aspect de cuva a metafizei b. Intereseaza metafizele si epifizele c. regulat. Au localizare metafizara cu extindere diafizara b. Localizarea este predilecta la nivelul nucleilor epifizari sau a unor nuclei secundari c. Ingrosarea compactei osoase b. Alegeti particularitatile imaginii radiologice in necozele aseptice: a. Selectati semnele radiologice osoase ale rahitismului comun precoce : a. La doua saptamani b. Periosotoza lamelara se aseamana cu periostoza lineara prin: a. Nu sunt modificari radiologice in primele doua saptamini 415. Largirea areolelor intertraveale 410. Este localizata periferic sau central b. La doi ani d. Se extind de regula intraarticular d. Ancosa e. La cat timp de la producerea unei fracturi calusul are aspect de os defnitiv : a. displaziile prin tulburarea mecanismelor de modelare si tubulatie 412. Nu exista o varsta predilecta de aparitie la adult b. Spongioscleroza osoasa se vizualizeaza radiografic sub forma : a. Necroza d. Existenta semnelor de edem osos 411. Lacuna b. Condromul este o tumora osoasa care : a. La trei-patru luni c. Nu mai are niciodata aspect de os definitiv 414. Spatiul articular este totdeauna pastrat 417. Amprenta 409. Periostoza c. Ingrosarea compactei osoase cu canal medular ingustat d. Are un contur bine delimitat d. Leziunea dominanta este osteoliza . Alegeti particularitatile modificarilor radiologice in osteoartrita tuberculoasa : a.38 numeste : a.

osteoliza metafizara c. reactie periostala lineara 427. Sters conturate c. raport cardio-toracic mai mare decat cel de la varsta prescolara b. Particularitatile imaginii radiologice a cordului la sugari sunt : a. hipertransparenta pulmonara difuza b. bifurcatia traheei proiectata la vertebra T3 422.39 e. scolioza 425. reflux vezicoureteral pe sistemul pielocaliceal inferior 424. bombarea arcului arterei pulmonare d. Metastazele osteolitice apar predominent in cancerele cu urmatoarele localizari: a. Particularitatile imaginii radiografice toracice la sugari sunt : a. Duplicitatea bazineto-ureterala presupune : a. rahitismul nu da modificari osoase craniene 428. Cu corticala intrerupta prin infiltratie sau fractura d. Insotite de reactie periostala spiculiforma e. dehiscenta suturilor b. Tub digestiv e. cu aspectul de « dinti flotanti » 429. ingrosarea peretelui bronsic cu mici abcese d. Care dintre osteodisplaziile nou nascutului se manifesta radiologic cu osteoscleroza : a. absenta butonului aortic c. Precizati semnele radiologice de mucoviscidoza : a. Plaman b. cu aspect de harta geografica la nivelul calotei d. Selectati semnele radiologice ale sifilisului congenital: a. hemidiafragm la acelasi nivel e. ingustarea prin retractie a grilajului costal c. existenta a doua sisteme pielo-caliceale b. Infiltrative in tesuturile moi 420. cu distrugerea fosei pituitare e. Modificarile craniene in rahitism sunt : a. bose frontale d. osteoporoza metafizara b. tendinta la egalizare a diametrelor b. Semnele radiologice din afectiunile sinusale inflamatorii pe radiografia craniana standard sunt : . osteogeneza imperfecta b. Leziunile craniene de histiocitoza pot fi : a. mediastin superior largit d. Localizare metafizara cu respectarea cartilajelor de crestere b. In perimetrul zonei de osteoliza prezinta calcificari 419. largirea mediastinului superior 423. unice sau multiple c. ureter dublu pe toata lungimea lui c. osteopetroza c. Vezica urinara d. Caracterele definitorii ale tumorilor osoase maligne sunt: a. prezenta de bronsiectazii e. lacune mici multiple metafizare d. orizontalizarea arcurilor costale posterioare c. lipsa de inchidere a fontanelelor c. Rinichi 421. diafiza cu strucura modificata e. jonctiune ureterovezicala separata pentru fiecare ureter in parte d. dilatatie de artera pulmonara 426. disostoza cleidocraniana d. lacune oasoase net delimitate b. Cai urinare superioare c.

Sangele in stadiu subacut . Sindromul intracranian de masa se exprima computer tomografic prin : a. craniofaringiomul c. Angajarea parenchimului cerebral prin orificiile durei mater 434. aparitia de acumulari de tesut strain structurilor cerebrale (metastaze) 433. Patologia stancii temporalului d. Modificari de contur a vaselor adiacente d. Dimensiuni globale scazute ale creierului 435. Calcificarile 439. Malformatii ale oaselor calotei 436. Care dintre structurile de mai jos sunt in hipersemnal IRM atat in T1 cat si in T2: a. Incidenta radiografica standard de profil a coloanei vertebrale permite evidentierea : a. Studiul fosei pituitare c. Patologia orbitei b. spatiilor intervertebrale 432. oligodendrogliomul d. Aparitia abceselor paravertebrale e. Corpi straini feromagnetici oculari b. voalarea sinusurilor prin ingrosarea mucoasei b. adenomul hipofizar e. Necroza e. Vasele cu flux rapid c. Osteoporoza in cazul leziunilor tuberculoase 437. Lichidul cefalorahidian b. opacifiere omogena prin prezenta de lichid in sinuzita acuta c. Hidrocefalie interna simetrica biventriculara laterala e. meningiomul b. cordomul 431. Care sunt indicatiile examenului computer tomografic cranian in afara creierului: a. Contraindicatii de utilizare a rezonantei magnetice in explorarea extermitatii cefalice: a. Artefactele metalice d. Se manifesta prin largirea fisurilor corticale c. Sindromul de pierdere globala de substanta cerebrala (atrofia cerebrala): a. hipoxie difuza acuta sau cronica b. Alterarea structurii si dimensiunilor discului intervertebral b. Lucrari metalice dentare 438.40 a. apofizelor transverse d. corpilor vertebrali b. apofizele spinoase e. Alegeti tumorile cerebrale care dau calcificari vizibile pe radiografia craniana standard: a. Semnele computer tomografice ale spondilodiscitelor sunt: a. Care dintre structurile de mai jos sunt in hiposemnal IRM atat in T1 cat si in T2: a. Disparitia barierei hematoencefalice cu migrarea extravasculara de contrast in computer tomografia cerebrala exprima : a. Leziuni osteolitice marginale ale platourilor vertebrale adiacente c. Acumulare de gaz intra si perivertebral d. aparitia unui tesut de neoformatie (tumori) e. Deplasarea structurilor adiacente masei b. pediculilor vertebrali c. Asociata cu larghirea cisternelor d. Patologia masivului facial e. intreruperea partiala a conturului peretilor sinusali 430. nivel orizontal de lichid in ortostatism d. Ingustarea spatiilor arahnoidiene c. Claustrofobia d. Este un proces fiziologic la varsta de 3 ani b. distructia tesutului nevraxial prin leziuni ischemice d. Dehiscenta suturilor la copil e. structuri anatomice fara bariera hematoencefalica c. Clipuri metalice intracerebrale c.

Tesutul osos embrionar se intalneste in: a. Sarcoidoza 442. Reducerea in amplitudine si intensitate a ultrasunetelor in timp ce acestea străbat un anumit mediu se numeste: a. Alegeti indicatiile corecte ale examenului IRM in patologia substantei albe cerebrale: a. coeficient alfa 446. productie osoasa marginala c. Energia utila a unui fascicol fotonic intr-un tub Rontgen depinde de: a. atenuare e. suspensia de sulfat de bariu 450. absorbtie b. masa iradiata b. cu numarul atomic al structurilor iradiate c. Adenoleucodistrofia c. 1540000 m/oră 444. 3600 cm/secundă b. Viteza ultrasunetelor in tesuturile moi este de aproximativ : a. sange 445. productii osoase maligne 448. Alegeti indicatiile corecte ale examenului IRM in patologia vasculara cerebrala: a. Radiosensibilitatea biologica a unui tesut este proportionala cu : a. os d. patratul tensiunii c. SIDA d. osificarea sincondrozei b. Tesutul tumoral 440. muschi b. Sindesmofitul reprezinta: a. oasele b. Zgomotul in imagine sau factorii de perturbare a imaginii sunt dati de : a. numarul atomic al materialului anodei 447. intensitatea curentului catodic b. diametrul focarului . aerul c. grasime c. refractie 443. interfata d. impedanta c. faza initiala a calusului b.41 b. Zona de contact a doua medii cu impedanta acustica diferita se numeste: a. osificari heterotope c. Leuconevraxita b. periostoza maligna 451. difuzie d. reverberatie c. Infarctele din sistemul bazilar b. Grasimea c. Trombofeblitele cerebrale 441. 185000 km/secundă d. 1540 m/secundă c. ecou b. cu numarul de mitoze pe unitatea de volum de tesut iradiat 449. Care din urmatoarele tesuturi reprezinta un obstacol major in transmiterea ultrasunetelor: a. Lichidul cefalorahidian e. Infarctele cerebrale in momentul producerii c. Edemul d. Pe imaginea radiografica urmatoarele elemente sunt de culoare inchisa : a. Malformatiile arterio-venoase d.

scintigrama hepatica cu TC 99 b.osteoclazie 453. utilizeaza efectul de acoperire c. activitate crescutã osteoblastica c. contur extern net. se efectueaza pe scoarta lobului occipital b. care necesita cateterism arterial prealabil 456. largirea medistinului supracardiac b. modificãri de evacuare 454. Reconstructia spatiala a imaginii: a. intensitate subcostala b. Raportul normal intre diametrul compactei si diametrul total al diafizei in treimea medie este: a. modificãri de pozitie b. contururi sterse d. ridicarea apexului cordului de pe diafragm d. 70-90º c. modificãri de formã c. de explorare a patului vascular functional pulmonar b. contur intern invizibil 462. 90-110º 458. structura omogena c. 1/3 457. caudala d. modificãri de tonus d. racord in panta lina cu marginea restului mediastinului e. Alegeti entitatile patologice care pot da calcificari mediastinale lineare (rectilinii sau curbe): a. dorsala c. Ce metode radio-imagistice se utilizeaza pentru diagnosticul specific al tumorilor vasculare hepatice: a. angiografia hepatica selectiva d. ventrala 459. redistributia vaselor pulmonare spre virfuri c. Opacitatile tumorale mediastinale se caracterizeaza prin: a. lungimea de unda a fascicolului 452. ecografia Doppler 460. In hilul pulmonar drept bronsia primitiva are fata de artera pulmonara o pozitie: a. sistematizarea segmentara sau lobara e. structura relativ omogena c. densitate mult supracostala b. radiatia difuzata c. Opacitatile masive din cadrul sindromului pulmonar alveolar se caracterizeaza prin: a. 1/2 c. tumorile mediastinale dense . craniala b. continuu si convex spre pulmon d. Angiopneumografia este o metoda: a. Aspectul radiologic de “stomac hipoton” cuprinde: a. tomografia computerizata cu contrast iodat c. numarul atomic al structurilor traversate d. ascensionarea diafragmelor 463. 2/3 b. halistereza b. utilizeaza material vizual perceput biplane 455. Osteoliza se produce prin: a. absenta bronhografiei aerice 461. Radiografia toracica in decubit dorsal prezinta fata de cea in ortostatism urmatoarele aspecte particulare: a. Unghiul dintre cele doua bronsii primitive la nivelul bifurcatiei traheei este de : a. 40-70º b.42 b. care se realizeaza prin injectare de contrast iodat in ventricolul drept sau artera pulmonara c.

43 b. oasele b. iradiere mare b. Care este cantitatea minima de lichid pleural care permite obtinerea unei imagini radiologice relevante: a. formate din arterele circulatiei functionale pulmonare 474. cu cat obiectul este mai aproape de sursa c. benzi opace b. Pe imaginea radioscopica urmatoarele elemente au culoare deschisa: a. iluzie c. informatii mai multe d. Precizati grupul ganglionar limfatic mediastinal care reprezinta statie de drenaj a limfei pulmonare drepte si a portiunii inferioare a pulmonului stang: a. Care sunt avantajele explorarii radiografice a toracelui fata de cele ale examenului radioscopic: a. lobul superior de lobul inferior c. lobul inferior de cel mijlociu c. explorare “real time” c. Microradiofotografia este metoda radiografica prin care : a. cu cat diametrul conului de emisie este mai mare 467. Care sunt dezavantajele tomografiei plane fata de radiografia toracica standard: a. este de slaba calitate 471. unghiurile costo-diafragmatice posterioare. ggl. iradiere mai mica b. ateromatoza aortica 464. ggl. Care dintre unghiurile costodiafragmatice se proiecteaza pe radiografia de fata sub nivelul de proiectie al cupolei diafragmatice: a. “Desenul vascular” pulmonar reprezinta: a. halucinatie b. lobul superior de cel inferior 472. gusele plonjante intratoracice e. nici una dintre cele doua 468. se pot asigura debite mari de bolnavi examinati c. suspensia de sulfat de bariu d. aerul c. chistele hidatice d. lobul superior de lobul mijlociu 473. Conform efectului de paralaxa deplasarea imaginii unui obiect in sens invers fata de deplasarea fascicolului este cu atat mai mare : a. unghiurile costodiafragmatice anterioare c. precarinali b. imaginea este obtinuta pe un film 10/10 cm d. Perceptia denaturata a unei realitati existente se numeste : a. timp lung de expunere c. aortico-pulmonari 475. cost mai mare 470. corpii straini metalici 466. unghiurile cordio-frenice b. sumatia de planuri d. lingula de lobul inferior b. se obtine o imagine fotografica a unei imagini radioscopice b. Scizura orizontala dreapta separa: a. anevrismele arteriale c. Scizura oblica dreapta separa: a. cu cat obiectul este mai departe de placa b. lobul superior de cel mijlociu b. paratraheali inferiori drepti c. de grosime descrescatoare dinpre centru spre periferie d. 200 – 300 ml . ce se divid dicotomic e. dispuse radial dinspre hiluri spre periferie c. 465. ggl. cost mai mic 469.

Bilocularea d.4% b. Amprenta 483. nucleii epifizari d. care devine vizibil radiologic b. Precizati care dintre masele tumorale intrahepatice de mai jos au perete propriu: a. Incarcarea cu substanta de contrast a structurilor parenchimatoase hepatice evidentiabila prin tomografia computerizata este caracteristica : a. hematoamelor hepatice vechi d. oase scurte 487. 300 – 400 ml c. tumorilor hepatice 479.5 – 2 h b. Un calcul situat în vezica urinară apare ecografic ca: a.: a. 4 h 481. adenomul c. ingrosarea peretelui bronsic. apozitii periostale 484. Tractiunea e. 3 b. Cate vene hepatice se varsa in vena cava inferioara: a. vizualizarea mai buna a contractiilor pe contur b. 3 h d. imagine transonică situată într-o masă hipoecogenă . diafizele c. directionarii fascicolului fotonic 485. Ptoza c. 14. chistelor hepatice c. 1. dimensiunile proportional mai mici decat la adult 482. reducerii incalzirii anodei c.44 b. 11. Timpul normal de evacuare gastrica la sugar este de cca. Necroza aseptica la adulti are ca localizare preferentiala : a. Modificarile elementare de pozitie ale unui segment de tub digestiv pot fi: a. 2 – 2. 8. 5 478. lipsa de vizualizare a pliurilor in strat subtire c. sechestrul osos d. dispunerea imaginilor inelare de bronsii dilatate in buchete 477.2% 486. Aspectul radiologic particular al modificarilor bronsiilor in cadrul bronsiectaziilor se defineste prin: a. Cat este procentul de iradiere medicala din toata cantitatea de iradiere naturala: a. abcesul hepatic d. 400 – 500 ml 476. aparitia dilatatiilor bronsice sub forma de opacitate inelara c. osteoscleroza c. Miscarea de rotatie a anodei este destinata : a. cresterii energiei fotonilor emisi b. chistele hidatice b. Care din urmatoarele afirmatii de mai jos NU caracterizeaza imaginea radiologica normala a esofagului la sugar: a. parenchimului hepatic normal b. Selectati semnele radiologice pe care le puteti intalni in osteomielita stafilococica in primele 3 saptamani de la debut: a. demineralizarea b. Torsiunea b. hematomul 480.5 h c. epifizele b.5% c. 4 c.

absenta imaginii de compacta osoasa 489. amprenta venei azygos d. diferenta de potential dintre anod si catod b. Proiectia radiologica a venei cave inferioare se face : a. administrare i. In unghiul cardiofrenic lateral drept . presiunea gazelor din interiorul tubului radiogen 494. Proiectia bifurcatiei traheei pe radiografia toracica de fata se face la nivelul vertebrei toracale: a. imagine hiperecogenă cu con de umbră posterioară situată într-o cavitate enecogenă 488. T3 – T4 b. Fenomenul de atenuare a radiatiilor X are la baza: a. imagine hipoecogenă situată într-o masă anecogenă c. Imaginea radiologica a scheletului membrelor la sugar prezinta: a. fina reactie periostala e. trahee b. ingestie de substanţe iodate hidrosolubile c. absorbtia c. T5 – T6 495. Injectarea i. materializarea 498. pe sondă enterală e.v. structura chimica a anodului c. Examenul radiologic al intestinului subţire se poate face: a. Cantitatea de electroni accelerati in cimpul electric din interiorul unui tub Roentgen este in functie de : a. reduce iradierea bolnavului c. aorta descendenta d. gradul de incalzire a filamentului catodic d. nucleu secundar de osificare epifizar b. evidentiabila ecografic 491. Litiaza radiotransparenta bazinetala este: a. sindromului interstitial difuz c. metafiza mai lata cu marginea rotunjita d. difuziunea d. exista valori crecute ale creatininei serice c. divergenta b. creste netitatea imaginii b. nici una din cele de mai sus 499. a unei substante de contrast iodate ionice pentru obtinerea UIV. emfizemului centro hilar d. cu insuflaţie 490. cartilagiu de crestere c. Rolul grilei antidifuzoare este acela de a : a. testul la substanta de contrast iodata este negativ 492. evidentiabila la CT d. Strâmtorile fiziologice ale esofagului sunt date de: a. joncţiunea faringoesofagiană b. retrograd. “Bronhografia aerica “ este caracteristica : a. de substanţe iodate d. este contraindicata daca: a. sindromului de invazie alveolara 496. artera pulmonara dreapta 497. aorta ascendenta c.45 b. sindromului de obstructie bronsica b. Marginea mediala a ferestrei aorto-pulmonare este data de: a. T4 – T5 c. imagine anecogenă situată într-o cavitate enecogenă d.v. evidentiabila pe UIV b. amprenta aortică c. mari imaginea d. exista antecedente de astm bronsic alergic b. evidentiabila pe RRVS c. hiatusul diafragmatic 493. prin ingestie de suspensie de sulfat de bariu b.

Ansele jejunale au următoarele caractere: a. Opacităţile liniare care rămân după dispariţia cartilajului de creştere persistă până la: a. In unghiul cardiofrenic lateral sting c. Unul singur b. Doua seriate d. Cate circuite de alimentare electrica are un tub radiogen: a. Spasmul cardial produce: a. Doua separate c. intestinul subtire d. colonul 510. Radiatia secundara d.46 b. Niciunul dintre cele de mai sus 502. ficatul c. Care dintre segmentele tractului digestiv prezinta in mod normal continut de aer la sugar spre deosebire de adult: a. destinderea lumenului esofagian supraiacent 503. Radiatia reziduala c. Pancreasul ca organ extraperitoneal este inclus in unul din spatiile vizibile densimetric: a. stomacul c. Omogenitatea opacitatii c. in caz de atonii 507. până la pubertate 511. Trei 506. esofagul b. oprirea tranzitului b. Radiatia incidenta b. Computer Tomografia d. Arcul superior drept b. Care dintre organele parenchimatoase abdominale de mai jos nu se vad in conditii fiziologice pe radiografia abdominala simpla : a. dispoziţie orizontală . in caz de stenoze b. 30 – 40 de ani c. rinichii 504. Care dintre arcurile imaginii mediastinale scad electiv ca dimensiuni proportional cu virsta: a. Nici una din cele de mai sus 501. Arcul superior sting c. ingustarea lumenului esofagului c. Care dintre elementele radiologice semiologice de mai jos caracterizeaza notiunea de “structura” a unei opacitati pulmonare: a. Radioscopia conventionala c. 40 – 50 de ani d. in caz de spasme prelungite c. In unghiul cardiofrenic anterior 500. pancreasul d. Radiografia standard b. splina b. Spatiul pararenal posterior b. Spatiul pararenal anterior 509. Nici una din cele de mai sus 508. Arcul mijlociu sting d. Care tip de radiatii Roentgen au utilizare diagnostica: a. Netitatea conturului opacitatii 505. 20 – 30 de ani b. Intensitatea opacitatii b. Lichid de staza se intilneste la nivelul lumenelor tubului digestiv: a. Precizati tehnica radiologica in care fascicolul de radiatii are forma unui trunchi de con: a. In unghiul cardiofrenic posterior d. Spatiul perirenal c.

521. Care dintre elementele lumenale de mai jos se proiecteaza pe o imagine axiala in interiorul capului pancreatic: a. modificării de poziţie a corpurilor vertebrale b. impune diagnostic diferential cu chistul fistulizat d. pliuri circulare d. proiectate peste coloana vertebrala pe radiografia de profil c. metastazează 519. expresia perfuziei parenchimului renal cu substanta de contrast b. Caverna renala are urmatoarele caracteristici : a. extensiei leziunii la nivelul muşchilor paravertebrali c. Care sunt caracterele radiologice specifice ale nodulilor hemosiderotici din pulmonul de staza : a. infarcte renale 513. Atrofia prin presiune a osului determina : a. HTA de cauza renala este investigata de regula prin: a. sparge corticala 520. prezintă nidus d. persista pe clisee tardive urografice c. mobile la schimbarea pozitiei d. imagistica prin rezonanta magnetica 523. Osteoporoza este vizibilă pe o radiografie standard la o pierdere de calciu de minim: . urografie cu proba de incarcare cu apa c. artera mezenterica superioara d. ecografie Doppler b. Distributie perihilara d. periostoza 517. Caracterele osteomului osteoid sunt : a. Boselura renala poate fi generata de: a. prezenta unui oncocitom c.47 b. Criteriile radiologice de diagnostic ale condromului sunt : a. Nefrograma este: a. Dimensiuni peste 3 cm b. pliuri longitudinale c. scintigrafie renala d. Calcificarile renale parenchimatoase sunt : a. Structura neomogena. are reacţie periostală c. de aspect muriform 515. proiectate in patrulaterul Bazy – Moyrand b. intirziata la pacientii cu antecedente alergice 514. vena splenica c. subţiază corticala d. prezintă calcificări e. modificări de grosime a osului d. vena cava inferioara 522. Intensitate mai mare decit a celor din sindromul interstitial obisnuit c. modificări de lungime a osului b. coledocul b. prezenta unei tumori Grawitz d. absenta in displazia multichistica d. este o tumoră benignă osteogenica c. modificări de forma a osului c. In tuberculoza vertebrala fusul paravertebral este expresia : a. este o tumoră benignă osteolitică b. presupune existenta unei zone de necroza in parenchim 516. este proiectata inafara liniei interpapilare b. expresia timpului tisular al substantei de contrast c. abcesului rece paravertebral 518. nefrita de iradiere b. este o tumora litică b. sunt aglomerate în pelvis 512.

40% 524. se asociaza frecvent cu pensa vasculara 525. lobul superior de lobul inferior c. Scizura oblica stinga separa: a. lacuna cu contur regulat e. Caracteristicile stenozelor maligne esofagiene : a. zona de proportionalitate c. axul lung paralel cu coloana vertebrala . lacuna cu contur neregulat d. pinteni 528. pragul de reactie b. lingula de lobul inferior b. întreruperea pliurilor c. tije efilate c. Pe curba de inegrire a filmului radiografic imaginea obtinuta este utilizabila in scop diagnostic daca se incadreaza in : a. Colectiile peripancreatice sunt delimitate de: a. II poate fi generata de: a. Calciul c. Selectati semnele radiologice caracteristice unui sindrom tumoral malign gastric: a. Imaginea radiologica a rinichiului la sugar este caracterizata prin: a. convergenta de pliuri b. peritoneul posterior d. zona de solarizare 530. Lipomatoza sinusala renala are urmatoarele caracteristici pe secventele urografice: a. zona de saturatie e. 20% c. 10% b. litiaza vezicala b.48 a. reflux vezico-ureteral c. Ureterohidronefroza de gr. Alegeti elementele chimice folosite pentru fabricarea de substante producatoare de contrast artificial pozitiv in structurile biologice parenchimatoase: a. Iodul b. aspect ”in ciuperca” al cupelor caliceale d. au lungime mare d. fibroza retroperitoneala 527. sunt axiale b. lingula de lobul superior 533. Apofizele şi epifizele osoase se formează din: a. sunt de obicei unice 534. determina amprente ale sitemului pielocaliceal si ureterului b. Plumbul d. Bariul 531. sunt excentrice c. zona debutului saturatiei d. cartilaj de creştere b. 30% d. In mediastinul anterior b. pilierii diafragmactici 529. tuberculoza reno-urinara d. O tumora mediastinala al carei pol superior depaseste nivelul de proiectie al articulatiilor sternoclaviculare este situata: a. periost 526. In mediastinul posterior c. nuclei secundari d. sunt scurte e. capsulele renale c. Nu se poate preciza 532. ţesut embrionar c. fasciile perirenale anterioare b.

demineralizare b. contur b. cât şi în cea de profil. b. Între lobii pulmonari pătrund septuri generate de pleura viscerală. nu au reacţie periostală d. Extinderea leziunilor în zonele limitrofe (cervical. bine precizat b. Bulbul duodenal are în mod normal: a. abdominal etc. Referitor la segmentaţia şi la lobulaţia pulmonară: a. dispoziţie oblică dinspre ventral spre dorsal b. Existenţasemnelor radiografice ale unor eventuale leziuni traumatice toracale. intre 1 si 5 minute d.). formate dintr-o singură foiţă pleurală. ambii rinichi la acelasi nivel c. Scizurile sunt vizibile sub forma unor benzi fine numai atunci când razele sunt perpendiculare pe suprafaţa lor. “Lingula” este: a. Sunt bine vizualizate atât în incidenţa de faţă. ilustrează integritatea mucoasei b. iatrogene sau traumatice. . diametrul bipolar proportional mai mare decit la adulti (4-4. Creşterea in lungime a osului se realizează pe baza : a. niciuna din cele de mai sus 543. sub 1 minut b. Alegeţi criteriile radiologice de benignitate ale tumorilor oasoase: a. echivalentul segmentelor lobului mijlociu sting. două curburi 539. segmentul apical al lobului superior b. c. De partea dreaptă există trei lobi împărţiţi în 10 segmente. banda c. sparg corticala sau compacta c. e. În stânga. Selectaţi caracterele lizereului de siguranţă vizibil in explorarea digestiva cu bariu: a. nu este perceptibil radiologic in mod curent 540. se evidenţiază în dublu contrast d. e. integrate in economia lobului superior drept d. lobul superior înglobează. au contur net. Timpul nefrografic al urografiei dureaza: a. opacifiere tardiva a cavitatilor intrarenale d. cartilajului de conjugare 536. Diagnosticul radiologic al emfizemului subcutanat toracic se bazează pe: a. periostului b. integritatea lui garantează caracterul malign al unei leziuni 538. incizuri pe contur 535.49 b. Scizura oblică stângă se vizualizează numai în incidenţa de profil. Existenţa unor antecedente specifice.5 corpi vertebrali) e. O opacitate pulmonara de forma lineara marginita de ambele ei parti de transparenta aerica se numeste: a. Disparitia la nivelul unui os a sarurilor de calciu cu alterarea fara disparitie completa a traveelor cu substrat conjunctiv se numeste: a. nucleilor epifizari c. osteoliza 541. b. sufla corticala dar nu o intrerupe 537. lobul mijlociu d. d. structurile moi sunt împinse si infiltrate e. nici una din cele doua 542. dispoziţie oblică dinspre caudal spre cranial c. reprezintă conturul lumenului digestiv c. Prezenţa unei hipertransparenţe difuze omogene la nivelul întregului torace. osteoporoza c. sub denumirea de lingula. pe când cea de partea dreaptă se poate evidenţia în mod normal şi pe o incidenţă de faţă 544. Existenţa unor alte acumulări specifice în mediastin sau pleură 545. c. suma segmentelor caudale ale lobului inferior drept c. situaţie corespunzător vertebrei L4 d. intre 1 si 3 minute c. Revărsatele lichidiene pleurale închistate posterior: a.

Periostoza este modificarea radiologică elementară întâlnită în: a. Nu sunt sistematizate 546. au peristaltica evidentiabila la UIV 547. Cu cât un obiect este mai aproape de film şi mai departe de sursă. Este invadat de tumorile Grawitz T3a c. CT este metoda de elecţie şi cu cea mai mare fiabilitate diagnostică în evaluarea pancreatitelor acute b. pneumoperitoneului 555. Invazia hilului renal b. coledocopancreatografia endoscopică retrogradă (ERCP) reprezintă o metodă de diagnostic şi tratament în patologia căii biliare distale 548. coledocul intracefalic pancreatic apare sub forma unei imagini transonice rotunde cu diametru axial maxim de 9 mm c. nu se vad ecografic b. Încercuiţi afirmaţiile corecte: a. Absenţa desenului pulmonar în zona hipertransparentă. Care dintre următoarele principii geometrice de formare a imaginii radiologice sunt FALSE: a. imaginilor de tip hidroaeric c. Ureterele normale : a. fracturi d. Excretie intirziata . pot fi examinate prin ureteropielografie retrograda c. e. Hipertransparenţă periferică şi inferioară. b. infecţii ale osului 554. Radiografia de faţă este incidenţa cea mai evocatoare. d. De profil. In clasificarea TNM diagnosticul de tumora Grawitz T3a se bazeaza pe: a. Asociaza hidronefroza gradul III c. Obstructiile ureterale cronice au urmatoarele semne radiologice : a. se proiectează peste coloana vertebrală. varicelor localizate în fornixul gastric d. abdominală simplă c. Invazia spatiului pararenal d. cu redistribuţie vasculară 549. Invazia spatiului perirenal c. Concentratie redusa a substantei de contrast in calea excretorie a rinichiului afectat d. calcificărilor b. d. hipoecogene cu întărire posterioară 550. Nu siluetează cu marginea anterioară a cordului. Două obiecte suprapuse situate la distanţe diferite faţă de sursă şi faţă de planul filmului se proiectează sumate.50 b. Pulmonul controlateral este în hiperinflaţie. calcificările pancreatice nu pot fi niciodată vizualizate pe Rg. Proiecţia unui obiect pe filmul radiografic este mai mare decât obiectul. Mediastinul este tracţionat către pneumothorax. e. tumori maligne c. Au indice parenchimatos redus la ½ in treimea medie a rinichiului b. Un obiect plan situat paralel cu filmul apare mărit şi deformat. proiecţia lui este mai mărită. Este delimitat anterior de peritoneul parietal posterior b. c. Selectati enunturile adevarate privind spatiul perirenal: a. ecografia reprezintă metoda de primă intenţie şi de elecţie în evaluarea litiazei biliare d. Radiografia abdominală simplă permite evidenţierea: a. Invazia glandei suprarenale 553. calculii apar sub forma unor imagini rotunde. d. Un obiect plan dispus paralel cu razele şi perpendicular pe film se proiectează ca o umbră liniară. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate? a. Este invadat de tumorile Grawitz T4 d. d. Este delimitat posterior de fascia Zuckerkandl 552. Bontul pulmonar se află situat central şi paramediastinal inferior. e. Aspectul radiologic standard în pneumothoraxul liber al marii cavităţi pleurale cu cantitate medie de gaz: a. c. c. b. 551. tumori benigne b. abcesul hepatic este o leziune cu conţinut hipoecogen delimitat de un perete gros ecogen. grosimea peretelui veziculei biliare nu trebuie să depăşească la examenul ecografic 4 mm b.

c. Scara conventionala de densitati computertomografice cuprinde ca densitati de referinta: a. sunt situaţi într-un segment rigid 566. Segmentul azygos b. Edemul pulmonar acut se prezinta radiologic : a. Apa e. ca sindrom alveolar nesistematizat d. Metastazele hepatice sunt: a. Deplasarea mediastinului spre partea sanatoasa 564. minusuri de umplere 560. nu calcifica niciodata d. ancose d. Care este segmentul pulmonar care lipseste deobicei de partea stinga : a. Largirea spatiilor intercostale b.51 556. net conturati diseminati in ambii plamini e. Niciuna dintre cele de mai sus 562. Marginea superioara a opacitatii ascendenta spre peretele toracic c. nici una dintre cele mentionate mai sus 559. neregularitati b. aspect normal c. variaza ca aspect functie de punctul de plecare c. au o iodofilie variabila 557. Nici unul dintre cele de mai sus 561. Segmentul Fowler c. Stergerea conturului hemidiafragmului d. ca noduli acinari sistematizati intr-un lob b. Modificarile de contur ale stomacului sunt reprezentate de : a. regulat d. Faza de difuziune tisulara c. Care dintre fazele metabolismului substantelor de contrast iodate se foloseste pentru sporirea contrastului computertomografic al tumorilor maligne parenchimatoase: a. Cresterea frecventei (numarului) de unde perstaltice b. Segmentul apico-dorsal e. sindrom de malabsorbtie b. Aerul b. sunt lacune unice sau multiple c. Faza vasculara b. sunt imagini adiţionale pe conturul colonului b. Care din următoarele afirmaţii sunt false: a. Semnele specifice pleureziilor masive unilaterale pe radiografia toracica de fata sunt: a. cea mai bună rezolutie de densitate se obţine cu ajutorul filmului radiografic 565. Adincirea incizurilor date de unde . Aspectul granulat al mucoasei intestinale la sugar reprezinta : a. au contur net. Hiperkinezia gastrica se caracterizeaza prin : a. Grasimea c. ca accentuare a opacitatilor micronodulare in mod difuz bilateral c. Calciul 563. defect de tehnica radiologica 558. propagare enta dinpre cranial spere caudal c. rezoluţia geometrică se referă la cea mai mare dimensiune a unui detaliu din imagine care poate fi vizualizat ca atare. Inghetarea lor. plusuri de umplere e. Singele d. rezoluţia în densitate reprezintă diferenţa între densităţile a două structuri contigue la care acestea pot fi percepute separat. Faza de eliminare urinara d. incizuri c. cele mai rare leziuni inlocuitoare de spatiu hepatice b. ca multipli noduli omogeni. enterocolita acuta d. Aspectul radiologic al polipilor colonici maligni: a. Segmentul paracardiac d. b.

efectul celular este direct proportional cu doza utilizata d. imobila b. Infarctul pulmonar rotund : a. Formatiune cu densitate solida si iodofilie intensa la tomografia computerizata c. Selectati elementele semiologice imagistice sugestive pentru patologia renala inflamatorie cronica a. hipoplazia congenitala b. Precizati care sunt parametrii unui fascicol de raze X la emisie. Meningocelul 575. d. lacune multiple c. Are totdeauna localizare apicala d. Dezorganizarea SPC 570. Calcificari in interiorul patrulaterului Bazy. ruperea arhitecturii moleculare b. de care depind particularitatile operatinale : a. Fragmentarea coloanei baritate prin cresterea amplitudinii e. ionizarea unei minicelule de scintilatie . glomerulonefrita cronica 568. Modalitatile de receptare a informatiei obtinute prin iradierea unui corp de examnat sunt : a.52 d. intensitatea fascicolului c. impresionarea directa si luminoasa prin mecansim chimic al unei emulsii fotografice c. pielonefrita cronica e. inconjurata partial de substanta de constrast iodata .v. 572. Efectuarea unei urografii minutate. alterari morfologice ale genelor. Imagine ecogena cu atenuare acustica posterioara d. Se asociaza cu leziuni nodulare satelite 569. Imagine lacunara in SPC. Bolile inlamatorii colonice prezintă: a. numarul de fotoni emis pe unitatea de suprafata in unitatea de timp b. penetranta fascicolului e. Nu este influentata de atropinizare 567. ureterohidronefroza obstructiva veche c. O tumora uroteliala inalta are urmatoarele caracteristici imagistice: a. Asociaza de la inceput hemoptizia c. pe conturul medial al duodenului ascendent 573. Compresie ureterala c. dehaustrare b. stenoza de artera renala d. Pentru a obtine o opacifiere mai buna in SPC si ureterala se pot efectua urmatoarele manevre: a. pe conturul lateral al duodenului descendent b. cromozomilor si enzimelor c. rigiditate 574. Necroza papilara c. modificări de pliuri d. Stenoza ureterala d. Anevrismele aortei descendente d. Papila duodenala se află : a. Care dintre tumorile de mai jos au sediul de electie in mediastinul posterior : a. fluorescenta unei substante luminiscente b. Asociaza pleurezia de la inceput e. distanta focar obiect 576. Apare pe fond de staza pulmonara cronica b. Decubit ventral b. pe conturul medial al duodenului descendent c. actiunea fizica directa asupra unor cristale de scintilatie d. Neurinomul c. Teratomul b. generarea de substante care actioneaza prin mecansme secundare concordant cu cele de mai sus 577. lungimea de unda d. Injectarea a 40 mg furosemit i.Moyrand pe RRVS 571. Dimensiuni renale reduse cu depresiuni de contur b. Care este mecanismul de actiune directa a radiatiilor ionizante la nivel celular ? a. Selectati cauzele de rinichi mic unilateral: a.

incalzirea in unitate de caldura (HU) d. protonii c. foliile intaritoare c. miscarea in timpul expunerii 582. developare prelungita sau la temepratura prea mare d. vechimea filmului(film expirat) b. actiunea involuntara a luminii e. fotonii b. timpul in ms e. tensiunea in KV c. Natura structurilor traversate de un fascicol de raze X. dozmetrele cu camera de ionizare 581. ionii negativi 579. electronii d.53 578. care pot fi modulati si monitorizati din masa de comanda a unui aparat roentgen : a. Care sunt parametrii tehnici ai unui fascicol de radiatie. Accesoriile obligatoriinecesare expunerii diagnostce a unui film radiografic sunt : a. intensitatea in mA b. masa fizica (grosimea) c. expunere cu doza insuficienta c. grilele antidifuzoare b. Care sunt particolele utilizate in cadrul sistemelor de radioscopie televizata pentru transformarea imaginii primare in imagine secundara : a. gradul de ionizare a mediului ambiant in jurul instalatiei Rx 580. structura histologica d. Care sunt elementele care pot altera transparenta primara a unui film radiographic cu aparita “voalului”: a. actioneaza asupra radioatiei ncidente prin: a. casetele d. marimea numarului atomic b. densitatea fizica .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->