1

1. Partile componente ale unui generator pentru aparat roentgen sunt: a. Transformatoarele b. Redresoarele c. Temporizatoarele d. Pupitrul de comanda Care sunt elementele metalice ale unui tub roentgen? a. Anodul b. Filamentul catodic c. Piesa de concentrare a catodului d. Peretii tubului RX Care dintre parametrii constructivi ai unei anode de tub Rx influenteaza incalzirea ei: a. Materialul din care este contruita b. Viteza de rotatie c. Panta de inclinare a fetei active d. Diametrul anodei Rolul cupolei unui tub radiogen este: a. Contentia uleiului de racire b. Protejarea mecanica a tubului c. Oprirea diseminarii haotice a radiatiilor in mediul ambiant Interactiunile direct ionizante ale radiatiilor Rontgen cu materia sunt: a. Colisiunea b. Frinarea c. Efectul Compton d. Efectul fotoelectric Alegeti tehnica radiologica cea mai iradianta a. Radiografia pulmonara b. Urografia intravenoasa c. Irigoscopia d. Tomografia computerizata abdominala Precizati care este rolul grilei antidifuzoare in achizitia radiografica a unei imagini radiografice : a. Reducerea iradierii b. Focalizarea radiatiilor c. Reducerea radiatiei secundare d. Cresterea contrastului imaginii Care sunt elementele care determina dimensiunile imaginii obiectului radiografiat fata de original: a. Dimeniunea obiectului b. Distanta obiect film c. Distanta sursa obiect d. Unghiul razei incidente centrale cu planul sau axa obiectului Precizati ce elemente intra in structura derivatilor farmaceutici cu care se realizeaza contrastul artificial pozitiv in radiologie: a. Plumbul b. Iodul c. Cuprul d. Bariul Care dintre modificarile clinice de mai jos se inscru in categoria acuzelor uzuale la administratrea i.v. de substanta de contrast iodata: a. gust metalic b. Rush-ul cutanat c. Colicile intestinale d. Senzatia de caldura generalizata Care dintre structurile de mai jos sunt hiperdense fata de structurile inconjuratoare in examenele CT craniene: a. Calciul b. Tumorile cu contrast c. Sangele proaspat d. Edemul perilezional Ce artere abdominale se pot identifica ecografic a. Aorta b. Trunchiul celiac

2.

3.

4.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

2
c. Artera mezenterica inferioara d. Arterele renale Precizati afectiunea care constituie indicatie de ecografie diagnostica de prima intentie: a. Litiaza urinara b. Litiaza veziculara biliara c. Tromboza de vase porte intrahepatice d. Ureterohidronefroza Selectati tipurile de afectiuni care beneficiaza la maximum de examenul IRM ca examen de prima intentie: a. Tumorile suprarenaliene b. Tumorile pituitare c. Tumorile cardiace d. Tumorile primitive de cai biliare Care este cea mai eficienta tehnica radiologica de punere in evidenta a fetelor sternului: a. Radiografia toracica de fata b. Radiografia toracica de profil c. Computer tomografia d. Radiografia toracica in oblic anterior stg Care vase sanguine determina existenta amprentelor vasculare de pe conturul stg al traheei: a. Aorta ascendenta b. Crosa aortica c. Vena azygos d. Trunchiul brachiocefalic arterial Cite segmente formeaza lobul superior pulmonar sting: a. 3 b. 4 c. 5 Care sunt sectoarele circulatorii vasculare din interiorul parenchimlui pulmonar explorabile radiologic standard: a. Sectorul intramediastinal b. Sectorul hilar c. Sectorul central d. Mantaua pulmonara Care sunt structurile histologice care fac ca alveolele pulmonare sa nu fie structuri terminale: a. Comunicari alveolo-alveolare porii Kohn b. Comunicari intre alveolele si bronsiolele terminale: canalele Lambert c. Ambele concomitent d. Incorecte toate cele de mai sus Care sunt formatiunile arteriale care formeaza marginea anatomica dreapta a mediastinului : a. Crosa aortica b. Trunchiul arterial pulmonar c. Artera subclavie stinga d. Trunchiul brachiocefalic arterial e. Nu exista structuri arteriale pe marginea mediastinala dreapta Care sunt elementele structurale ale mediastinului care beneficiaza de diagnostic cert computertomografic fara contrast: a. Vasele sanguine b. Grasimea c. Ganglionii limfatici calcificati d. Fluidele clare din chiste Care sunt portiunile din aorta vizibile pe radiografia toracica in incidenta postero-anterioara: a. Marginea laterala a Aortei ascendente a. Marginea mediala a portiunii orizontale a crosei b. Marginea mediala a aortei descendente toracice c. Niciuna din cele de mai sus Cum se conecteaza in incidenta de profil proiectia trunchiului arterei pulmonare cu marginea anterioara a ventricolului drept. a. In continuare pe marginea anterioara., artera cranial fata de ventricolul drept b. In continuare pe marginea anterioara artera caudal fata de ventricolul drept c. Nu se conecteaza una cu cealalata pe marginea anterioara a cordului

10.

11.

12.

13.

14.

15.

16.

17.

18.

19.

20.

3
21. Selectati situatiile clinice in care sunt create conditiile de aparitie a bronhografiei aerice a. Edemul pulmonar acut b. Pneumonia franca la debut c. Pneumonia franca la vindecare d. Tuberculoza cavitara. 22. Care este limita de dimensiuni a opacitatilor pulmonare denumite “micronoduli”: a. 1 mm b. 3 mm c. 5 mm d. peste 5 mm 23. Semnele radiologice specifice unor opacitati cu punct de plecare parietal sunt: a. Densitatea mare b. Conturul net si regulat c. Vizualizarea numai partiala a conturului d. Racordul in panta lina 24. Selectati cauzele de ridicare bilaterala a cupolelor diafragmatice a. Obezitatea b. Sarcina c. Ascita d. Expirul 28. Dublul contur al marginii craniale a unei opacitati pleuretice libere se datoareaza: a. miscarilor respiratorii b. pozitiei bolnavului c. decalajului de inaltime intre marginea anterioara si cea posterioara a fluidului d. nici una dintre cele de mai sus 29. Selectati aspectele radiografice specifice pleureziilor interlobare: a. forma lenticularta b. localizarea pe traiectul unei scizuri c. lipsa modificarilor cu pozitia d. alte semne de afectare pleurala la distanta 30. Incercuiti leziunea tumorala hepatica ce prezinta in computer tomografie densitati negative: a. chistul biliar b. lipomul c. hemangiomul d. hiperplazia nodulara focala e. colangiocarcinomul 31. Care este sensul de deplasare al bontului pulmonar intr-un pneumotorax partial : a. Cranial si dorsal b. Caudal si medial c. Caudal si ventral d. Caudal si lateral 32. Care dintre afectiunile de mai jos pot determina dilatatie vasculara poststenotica : a. Stenoza valvulara mitrala b. Stenoza valvulara aortica c. Coarctatia de aorta d. Stenoza infundibulara pulmonara 33. Opacitate masiva, sistematizata lobar, cu bronhografie aerica poate apare in: a. Sindromul alveolar b. Sindromul bronsic c. Sindromul vascular 34. Cel mai fin ca structura compartiment al interstitiului pulmonar, vizibil pe o radiografie standard in incidenta postero anterioara este : a. Compartimentul peribronhovascular b. Compartimentul interlobular c. Compartimentul parietoalveolar 35. Alegeti afectiunile care se manifesta radiologic prin prezenta de micronoduli interstitiali mai mici sau egali cu diametrul de 1,5 mm : a. Infiltratele inflamatorii cu aspect de geam mat b. Metastazele carcinomatoase

4
c. Pneumoconioza d. Hemosideroza primitiva 36.Imaginile directe de sindrom bronsic sunt: a. Ingrosarea peretelui bronsiei b. Cresterea diametrului unei bronsii cu perete ingrosat c. Obstructia unei bronsii cu atelectazie adiacenta d. Disparitia aeratiei bronsiei prin inclocuire cu fluid 37. Care sunt caracteristicile structurale si functionale ale circulatiei pulmonare cu efect in formarea imaginii radiologice. a. Debitul circulator mare b. Presiunea intraarteriala pulmonara mica c. Complianta capilara mare d. Structura musculara sau elastica a arterelor in functie de distanta fata de hil 38. Hipervascularizatia arteriala pulmonara difuza (pletora) apare in: a. Hipervolemie b. Hiperchinezie c. Shunt sistemico-pulmonar d. Fistula arterio-venoasa 39.Semnele radiologice de hipovascularizatie pulmonara difuza bilaterala congenitala sunt: a. Hipertransparenta pulmonara difuza , bilatarala, simetrica b. Desen pulmonar gracil c. Hiluri pulmonare mici, simetrice d. Dilatatie poststenotica a arterei pulmonare 40. Sindromul vascular capilar pulmonar caracterizeaza : a. Emfizemul pulmonar diffuz b. Atelectaziile parcelare c. Fibrozele pulmonare d. Staza pulmonara cronica 41. Nodulii opaci hemosiderotici din staza pulmonara cronica se caracterizeaza prin: a. Foarte numerosi b. Localizati perihilar c. Cu diametrul de maxim 3mm d. Ireversibili in timp 42. Care dintre semnele radiologice de mai jos exprima hipertensiunea vasculara pulmonara anterograda: a. Imbogatirea desenului vascular apical b. Amputarea perihilara a benzilor vasculare c. Marirea de volum a hilurilor pulmonare d. Dilatatia de Artera pulmonara 43. Care este diametrul limita inferior al al unui nodul izolat malign pulmonar : a. Sub 3 cm b. 5 cm si peste c. 7 cm si peste d. Nu exista corespondenta volum/etiologie. 44. Selectati semnele radiologice pulmonare ale sancrului de inoculare tuberculos: a. Intensitate mica b. Localizare predominenta in lobul inferior drept c. Cu adenopatii hilare d. Cu benzi de limfangita 45. Semnele carecteristice infarctului pulmonar sunt: a. Forma rotunda b. Localizarea bazala dreapta c. Semne de staza venoasa cronica d. Asociaza hemoptizia e. Reactie pleurala de la inceput 46. O cavitate intraparenchimatoasa pulmonara cu pereti grosi, cu contur intern neted , cu leziuni satelite si bronsie de drenaj este: a. Abces pulmonar cu germeni piogeni evacuat b. Chist hidatic evacuat partial c. Caverna tuberculoasa deterjata d. Cancer pulmonar necrozat

5
47. Care dintre afectiunile de mai jos se manifesta prin cavitati pulmonare multiple cu pereti subtiri: a. Bula de emfizem b. Displazia emfizematoasa c. Polichistoza bronsica congenitala d. Niciuna dintre cele de mai sus 48. Care dintre tipurile de leziuni mediastinale de mai jos beneficiaza de diagnosticul cert computer tomografic cu contrast i.v.: a. Lipoamele b. Chistele c. Vasele sanguine d. Adenopatiile calcificate 49. Care dintre tumorile de mai jos sunt localizate in mediastinul antero+inferior a. gusa plonjanta b. timomul c. lipomul d. chistul pericardic 50. Marirea opacitatii cardiopericardice prin prezenta de lichid pericardic se caracterizeaza prin: a. Marirea predominent in sens transversal b. Unghiuri cardiofrenice obtuze c. Absenta pulsatiilor pe contur d. Modificari de aspect cu pozitia 51. Marirea de volum a atriului sting se materializeaza prin semne radiologice de modificare a contururlui cardiac . In care dintre directiile spatiuli marirea nu are corespondent a. Posterior b. Lateral stg c. Caudal d. Cranial 52. Care dintre semnele radiografice de mai jos exprima marirea de volum a ventricolului sting: a. Ascensionarea apexului cardiac pe radiografia PA b. Lateralizarea spre stinga a arcului inferior sting al cordului c. Deschiderea unghiului cardiofrenic sting al cordului d. Depaseste dorsal punctul de intersectie al diafragmului cu vena cava inferioara 53. Marirea careia dintre cavitatile cordului determina in mod particular dilatatia tranversala cu etalarea cordului pe diafragm: a. Atriul stg b. Ventricolul stg c. Ventricolul dr d. Atriul drept e. Crosa aortica 54. Care dintre segmentele aparatului circulator toracic umple prin dilatatie spatiul retrosteranl inferior: a. Aorta ascendenta b. Trunchiul arterei pulmonare c. Ventricolul sting d. Atriul drept e. Ventricolul drept 55. Care este segmentul aortic care nu se vizualizeaza nici macar partial pe radiografia toracica de fata dura: a. Aorta ascendenta b. Crosa aortica c. Aorta descendenta 56. Ce cavitate conexa atriului sting apare marita in stenoza mitrala ? a. Ventricolul sting b. Artera pulmonara trunchi c. Urechiusa stinga d. Aorta ascendenta 57. Care sunt modificarile radiologice specifice insuficientei mitrale: a. Staza pulmonara discreta b. Marirea foarte accentuata a atriului sting c. Marirea de volum a ventricolului sting d. Dialatatia de aorta ascendenta

Scheletului osos abdomino-pelvin d. Stenoza valvulara pulmonara 59. Ecografia este indicata in diagnosticul afectiunilor : a. Proiectarea metamerica a orificiului Killian si a cardiei este : a. Consistenta semisolida a SO4Ba b. Insuficienta aortica d. Stenoza mitrala b. Explicati mecanismul creerii de contrast pozitiv de catre suspensia de sulfat de bariu. Care adera de mucoasa digetiva fara sa se absoarba 66. Care valvulopatie se manifesta cu puls hilar pulmonar: a. Stenoza mitrala cu defect septal atrial asociat b. Coarctatia de aorta b. 60. nemiscibila cu apa c. Care este elementul principal care sta la baza achizitiei unei imagini digitale: a. De catre o substanta inerta chimic. C6/T12 . Incidentele oblice c. Tractului digestiv b. Organelor parenchimatoase abdominale c. a. Depistarea determinarilor secundare hepatice d. Studiul traectului si permeabilitatii unor axe vasculare 68. C7/T12 b. Disectie de aorta c. Doua amprente vasculare pe marginea dreapta a traheei d. Intensitatea quantei de lumina emisa de cristalul de scintilatie c. Care dintre afectiunile de mai jos evolueaza cu aspect de cord mic sau de dimensiuni normale : a.6 58. Viteza fotonului Roentgen b. Traheea deplasata spre stinga c. Cu viteza de sedimentare mare d. Semnele radiografice ale dextropozitiei de Aorta : a. Pseudoanevrismul postraumatic de aorta 62. Amplitudinea curentului generat in fotomultiplicator d. Monitorizarea post-terapeutica a lor c. Cresterea absorbtiei radiatiilor b.Indicatiile de utilizare ale computer tomografiei in patologia digestiva sunt: a. Examinarea rapida in dinamica deglutitiei d. Care dintre afectiunile de mai jos dau dilatatie partiala limitata de aorta descendenta toracica a. Ulceratie ateromatoasa d. Semnul faldului intimal la examenul CT al aortei cu contrast caracterizeaza: a. Stenoza mitarala cu insuficienta tricuspidiana consecurtiva d. Distanta de parcurs de la foton la calculatorul program. Adenopatiilor intra sau extraperitoneale e. Disectia de aorta c. Decolarea unei placi de aterom 64. Depistarea si stadializarea tumorilor organelor parenchimatoase b. 65. Examen de mucoasa in strat subtire la finele examenului propriu-zis 67. a. Buton aortic pe marginea dreapta a mediastinului 63. Stenoza mitrala cu plaman sarac fara semne de staza pulmonara apare in : a. Tetralogia Fallot c. Emfizemul pulmonar 61. Insuficienta trcuspidiana c. Decelarea de colectii fluide intraperitoneale e. Ce are particular examenul cu sulfat de bariu al esofagului. Pericardita constrictiva b. Anevrism trombozant de aorta b. Stenoza mitrala cu insuficienta tricuspidiana concomitenta c. A fluxurilor sanguine pe vase 69. Stenoza mitrala cu atriu sting locuit. Absenta butonului de la locul sau normal b. Anevrismnul de aorta d. Stenoza valvulara aortica d.

Genunchiul inferior c. Sigmoidul si rectul 79. Localizarea ingustarii b. Selectati rapoartele anatomice ale fetei posterioare a stomacului: a. Toate ansele orizontale indiferent de regiune c. Peristaltica stomacului apare sub forma : a. Ansele jejunale verticale si cele ileale orizontale b. Vena cava inferioara e. Marea curbura. 73. Aorta d. Substanta baritata la polul distal al stomacului b. Precizati portiunile fixe ale colonului: a. Diametru maxim in portiunea toracala c. Tonicitatea peretelui gastric b. Pancreas b. Staza persistenta in segmentul afectat . Gradul de repletie a stomacului 74. Alegeti portiunile fixe ale duodenului: a. Caracter tranzitoriu sau definitiv d. Nu se vizualizeaza niciodata in repletie completa 71. Niciunul dintre cele de mai sus. Dilatatie ampulara suprafrenica d. C6/T11 d. Rinichiul sting d. Bulbul b. Ansele jejunale orizontale si cele ileale verticale 78. Glanda suprarenala stinga c. Vizualizarea chineticii pe mica curbura c. Diametru redus in regiunea cervicala b. Autoplastica mucoasei gastrice depinde de : a.7 c. Tot conturul extern al doudenului D2 76.da/mica curbura. Mica Curbura/3-4 unde d. Nivelul orizontal al partii opace a suspensiei baritate d. Starea de contractilitate a muscularis mucosae d. Pancreasul b. Precizati cum apar orientate ansele jejunului si ileonului : a. Colonul transvers d. C7/T11 70. Hiperchinezia unui segment de tub digestiv se traduce prin : a. Artera mezenterica superioara 77. Marea curbura /3-4 unde c. Care este semnul cert ca radiografia unui stomac in repletie este efectuata in ortostatism: a. Diferenta dintre spasm si stenoza unui segment digestiv se defineste in functie de : a. Fata viscerala a splinei c. Aspectul reliefului mucos 80. Evacuarea accelerata a segmentului digestiv e. Lungimea ingustarii c. Unghiul Treitz d. Cum variaza dimensiunile diferitelor zone topografice ale esofagului in repletie completa : a. Cresterea numarului de unde peristaltice b. Cecul si colonul ascendent b. Adincirea undelor peristaltice d. Fornix/2-3 unde b. Unghiul hepatic c. Reactia la tratamentul antispastic e. Stergerea reliefului mucos c.nu 75. Incidenta radiografiei in ortostatism sau decubit c.Duodenul descendent si cel ascendent au rapoarte directe cu : a. Duodenul ascendent. 72. Colonul descendent e.

Depaseste limita peretelui digestiv b. Apare pe ambele contururi ale unui lumen d. Au forma rotund ovalara c. Diverticulii digestivi de pulsiune : a. Opacitate centrala data de substanta de contrast din nisa b. Dolicosegmentul de tub digestiv se defineste prin: a. nu sunt intrerupte e. Care dintre modificarile de mucoasa de mai jos caracterizeaza afectiunile digestive maligne: a. Detritusul necrotic determina neregularitati ale fundului nisei. Apar localizati pe orice segment digestiv. mai frecvent pe esofag e. Are caracter definitiv 86. Hipertrofia pliurilor b. Contururi regulate 83.8 81. Nu deplaseaza segmentul de tract digestiv c. Elemente semiologice radiologice specifice nisei benigne sunt: a. Diverticulii digestivi de tractiune prezinta : a. Are o forma ascutita in unghi b. Are de obicei contur net c. Deformeaza o portiune din contur fara sa-l intrerupa b. Continutul poate fi omogen sau neomogen 87. O forma triunghiulara cu baza in lumenul digestiv b. Aparitia unei opacitati mediastinale inferioare cu sau fara nivel hidroaeric c. Ascensionarea unui segment gastric cu migrarea in torace b. Pliurile mucoase sunt impinse si deplasate e. Sunt situate in axul segmentului afectat d. Este o fornatiune protruziva in interiorul lumenului digestiv adiacent b. Nisa este circumscrisa de un inel transparent (edemul perilezional) d. Hernierea stomacului prin hiatusul diafragmatic al esofagului se materializeaza prin : a. Sunt legati de lumenul principal printr-un pedicol d. Stergerea reliefului mucos al segmentului gastric herniat 82. Se umplu si se evacueaza complet d. Apar de regula pinteni si semitonuri d. Laturile unghiului sunt rectilinii c. Selectati caracterele radiologice ale unei amprente asupra unui lumen digestiv: a. Dezorganizarea de pliuri . Atrofia pliurilor c. Pliurile de mucoasa pot fi sau nu convergente spre leziune dupa natura leziunii d. Existenta unui esofag mai scurt decit normal d. Convergenta de pliuri e. Inel semiopac concentric cu conturul opacitatii centrale = edem perilezional c. Continutul este omogen 88. Aspectul radiologic al lacunei benigne implica: a. 89. Continutul opacitatii centrale poate fi neomogen. Caracterele radiologice ale unei stenoze benigne de segment de tract digestiv sunt: a. Lumenul restant este ingustat 85. Intreruperea pliurilor d. Suprafata locului de implantare este totdeauna mai mica decit adincimea nisei c. Incizura se deosebeste de ancosa unui lumen digestiv: a. Forma este rotund ovalara d. Pozitia sinuoasa c. Pliurile mucoasei sunt convergente spre nisa e. Sunt imagini aditionale de plus de umplere b. Alungirea segmentului b. Au contururi regulate rectilinii c. Peretele lumenului in zona de insertie are mobilitatea pastrata 91. Pliurile sunt deplasate . Pot fi multiple c. Orificiile de intrare si iesire din stenoza au forma de pilnie 84. 90. Sunt scurte b. Aspectul radiologic al unei nise in incidenta ortograda : a. Stergerea mucoasei d.

3 c.v. Cu priza de contrast precoce d. Permeabilitatea canalelor biliare intra si extrahepatice d. 99 Care este metoda imagistica de baza pentru diagnosticul calcificarilor intrapancreatice: a. Eruptiile cutanate c. de contrast iodat: a. Diagnosticul splinelor accesorii sau reziduale postoperatorii c. Coledocopancreatografia endoscopica retrograda(ERCP) c. Diagnosticul pozitiv si diferential de organ b. Ecografia c. Absenta iodofiliei 96. Absorbtia contrastului in intestin b. Colangiografia postoperatorie pe tub Kher. Transjugulara retrograda c. Imagine rotund ovalara cu densitate si iodofilie mai mici decit ale parenchimului hepatic inconjurator. Hemangioamele e. Transhepatica b. Capacitatea de preluare activa a contrastului de catre ficat c. 2 93. Care dintre categoriile de substanta de contrast iodate de mai jos dau cea mai mica rata de reactii adverse: a. Alegeti locul de electie de injectare cu contrast pentru realizarea unei portografii directe : a. Abcesele parazitare vindecate c. Trans-splenica d. Aspectul de vezicule fiice c. Substantele iodate liposolubile 102. Care sunt caracterele CT specifice chistului hidatic: a. Diagnosticul pozitiv computer tomografic de tumora hepatica implica urmatoarele semne a. Colangiografia preoperatorie d. Precizati care dintre simptomele de mai jos se incadreaza in categoria accidentelor minore sau reactii adverse medii la administrarea i. Imagistica prin rezonanta magnetica 100. Limitele imprecis conturate c. Colangiografia percutana b. Concentratia de iod in bila 98. Chistele esentiale d. Substantele nonionice monomerice c. Hidatidoza 94. Computer tomografia d.Alegeti entitatile patologice care pot da calcificari hepatice: a. Radiografia abdominala simpla b. b.9 92. Calcificarile parietale e. 101. Diagnosticul formatiunilor localizate intrasplenice d. Diagnosticul splinei de staza e. Hipotensiune . Cefalee d. Aspectul de membrana proligera decolata d. Care sunt factorii de care depinde calitatea unei colangiografii orale ? a.Cite segmente orientate orizontal are lobul sting hepatic: a. Alegeti indicatiile corecte de explorare CT cu contrast a splinei: a. Transparietala abdominala venoasa mezenterica 97. Gust metalic in gura e. Precizati metodele radiologice de explorare directa a cailor biliare: a. Densitate fluida b. 1 b. Substantele nonionice dimerice d. Granuloamele postinflamatorii b. Substantele ionice b. Greata b. Cu leziuni asociate de ciroza hepatica sau dilatatie de cai biliare 95. Diagnosticul limfoamelor cu determinare splenica .

Intersectia cu vasele iliace c. Colica renala d. Rinichiul ischemic cronic c. Joasa b. 5 minute d. Depistarea si caracterizarea morfologica a maselor tumorale vezicale b. Hipoplazia renala congenitala b. nu exista un timp standardizat 104. Chiste hidatice d. Necroza papilara d. Insuficienta renala cronica c.10 103. Rinichi dublu unicapsular 108. Polichistoza renala b. Cite feluri de ectopie renala cunoasteti? a. Absenta vizualizarii unui rinichi in lomba e. Rinichiul de dimensiuni reduse. Jonctiunea pieloureterala b. Nefrita radica 112. Directa d. Pina la disparitia substantei de contrast din sistemul pielocaliceal contralateral. Conturul policiclic al rinichilor la copil sub 5 ani se considera dat de : a. Abcesele renale d. 3 minute c. Reflux vezico-ureteral b. 113. Stadializarea tumorilor si monitorizarea postoperatorie c. Care sunt strimtorile fiziologice ale ureterelor: a. 2 ore c. Indicatiile de utilizare a pielografiei directe : a. Litiaza ureterala radioopaca c. Insuficienta renala acuta b. unilateral cu contur neted apare in: a. Litiaza urinara radiotransparenta 107.Evaluati in timp entitatea de “rinichi mut” urografic: a. 1 ora b. 30 minute d. Intestin cu resturi alimentare si fecale 105. Traumatisme renale cu hematurie b. Inalta c. Tumori maligne c. Tuberculoza renala d. Precizati etiologia posibila a calcificarilor renale lineare rectilinii sau curbe: a. Leziuni inflamatorii incerte pe UIV e. Incrucisata e. Anomalii arteriale in hilul renal . Ureterocel c. Vasculare hilare b. Ureter retrocav e. 1 minut b. Lobulatie fetala c. Obstructia ureterala de cauza neprecizata UIV 106. Selectati cauzele malformative de dilatatie a sistemului pielocaliceal a. Indicatiile explorarii computer tomografice in patologia urinara : a.Care este intervalul de timp limita intre timpul nefrografic si cel pielografic in urografia intravenoasa: a. Boala Cacchi – Ricci e. Precizati nonindicatiile de explorare urografica: a. Cu fuziune 111. Tumora Wilms d. Tumorile uroteliale inalte d. Nefrocalcinoza 110. Portiunea intramurala vezicala 109.

Intre 16 si 22 de ani 120. Absenta secretiei de contrast pe partea bolnava b. Endostoza apare localizata la nivelul: a. Urografia intravenoasa b. Amprenta osoasa 123. Scintigrama cu Tc 99 difosfonat e. In jurul virstei de 12 ani d. Necroza papilara e. 2 b. Diverticolul caliceal b. Care dintre imaginile radiologice de mai jos se incadreaza in categoria “osteoliza” a. reducerea grosimii traveelor. cresterea areolelor osoase si aspect fasciculat al compactei reprezinta : a. Ecografia d. 5 119. Nefrograma de partea bolnava persistenta de ordinul orelor. Intensitate redusa a contrastului in caile urinare bilataral e. Selectati modificarile osoase care apar in osteomalacie: a. Fetei externe a compactei c. Scoliostoza c. Demineralizare b. In ce stadiu N se incadreza adenopatia hilara renala contra-laterala dintr-o tumora Gravitz: a. Arteriografia periferica 118. Rezorbtie osoasa circumscrisa b. 122. Radiografiile osoase simple d. Care dintre modificarile elementare ale osului se exprima prin modificari de forma a. Hiperostoza d. Computer Tomografia c. Alegeti metoda diagnostica de baza in diagnosticul pozitiv al metastazelor osoase a. Nefrograma palida de partea sanatoasa d. Chistele parapielice d. Corticalei 124. Scintigrama renala c. Spongioasei epifizare b. Alegeti metoda radioimagistica de electie pentru diagnosticul si stadializarea carcinomului renal(Gravitz) a. 116. Hematomul intraparenchimatos post-traumatic 115. Care dintre formatiunile aditionale de mai jos comunica direct cu caile urinare? a. Fetei interne a compactei d. Computer Tomogafia e. In jurul virstei scolare c. Toate 3 combinate. Exostoza 121. 3 c. Caria osoasa d. Selectati modificarile functionale urografice din sindromul obstructiv urinar superior unilateral: a. Imagistica prin Rezonanta Magnetica b. Caverna tuberculoasa c.11 114. In primul an de viata b. Osteoliza d. Limita de virsta pina la care trebuie sa se realizeze sudarea nucleilor epifizari cu diafiza este: a. Periostoza c. Angiografia selectiva renala 117. Combinatia dintre primele doua e. Oedostoza b. Osteoporoza c. Eroziunea osoasa e. Alterarea structurii spongioasei unui os in sensul: reducerea opacitatii. Striuri Looser . Lacuna osoasa centrala b. 4 d. Intirzierea eliminarii contrastului pe partea sanatoasa c.

12 c. Contururile nete si regulate in rinichiul miniatural fata de aspectul polilobat al rinichiului hipoplazic. traiect de fractura identic celui din momentul producerii fracturii b. nu se vizualizeaza pliuri de mucoasa c. intreruperea corticalei 129. Hemidiafragme decalate invers decit la adult. Suturi cerebrale supranumerare b.Alegeti semnele corecte de osteosarcom osteogenic: a. Morfologia sistemului pielocaliceal normala . Alegeti categoriile de semne radiologice pe care le intilniti in osteoartrita tuberculoasa a. Particularitatile aspectului radiologic toracic la copil sunt: a. Lizereu osteosclerotic la polul inferior 128. Localizarea de electie la metafizele oaselor lungi b. Modificari de structura mixte ale zonelor metafizare 133. Craniul copilului este diferit de cel al adultului: a. incluzii osoase in modificarile de structuri moi c. Sufla si intrerupe de regula corticala c. Deformari osoase 125. Viscerocraniul este proportional mai mare fata de neurocraniu b. In primul an de viata se vad fontanelele c. apare ca banda transparenta mediastinala fara contrast b. Reflux gastro-esofagian d. Fracturi in lemn verde d. d. Hipotonoie c. Anterolistezis vertebral C3-C4 c. Fragmente fracturare demineralizate la extremitati si largirea traiectului de fractura fata de cel initial c. Fragmente fracturare osteoporotice. prezinta in primele doua luni de viata un mic reflux gastro-esofagian 131. Calibrul arterelor intrapulmonare egal pe toata aria de proiectie a fiecarui pulmon d. Functia renala normala in rinichiul miniatural fata de opacifiere tardiva sau rinichi mut in rinichiul hipoplazic c. cel sting situat mai cranial 130. Cele doua ramuri mandibulare sunt separate de o banda clara d. Osteoliza c. dimensiuni si structura normale cu largirea traiectului de fractura 126. la sugari nu exista decit cele maxilare 132. redusa ca dimensiuni in rinichiul miniatural fata de modificari morfologice de dimensiuni si orientare ale calicelor in rinichiul hipoplazic b. Sinusurile craniene apar esalonat. Hiperchinezie b. Nucleii de osificare asimetrici la oasele pereche e. Care dintre semnele radiologice de mai jos NU corespunde aspectului de chist osos esential: a. Osteoscleroza d. nu se vizualizeaza contractii pe contur d. infiltrarea si densificarea structurilor moi b. Demineralizare b. Niciuna dintre cele de mai sus 134. Selectati afirmatiile corecte asupra modificarilor radiologice din faza initiala inflamatorie de vindecare a unei fracturi: a. Pozitia ectopica a rinichiului miniatural fata de pozitia normala a celui hipoplazic. Specificati care dintre modificarile functionale de mai jos insotesc stenoza hipertrofica de pilor : a. Deformare a nucleilor epifizari e. Nucleii de osificare supranumerari la oasele membrelor d. Arcuri costale posterioare orizontalizate b. Bifurcatia traheei proiectata la nivel T3 e. Interior poliseptat d. Reducerea progresiva a spatiului articular 127. Aspectul radiologic normal al esofagului la copil implica : a. Care este diferenta dintre rinichiul miniatural si rinichiul hipoplazic: a. Care dintre modificarile de mai jos se incadreaza in limitele normalului: a. . Mediastin ingustat c. Fragmente fracturare de forma.

apofizele transverse ale atlasului c. a. Lichidului cefalorahidian b. necroza 141. pierdere neuronala prin leziune ischemica c. necesitate de utilizare de echipamente nemetalice pentru operatiunile conexe 144. Prin foramen ovale d. Selectati pe cele corecte. unei malformatii vasculare c. ale vaselor arteriale e. ale glandei pineale b. Sub coasa creierului b. Pe oasele lungi are localizare metafizara d. Angajarile intracerebrale sunt de mai multe tipuri. timp de examinare lung b. unei tromboze venoase profunde b. absenta de vizualizare a calcificarilor d. Selectati semnele radiologice corecte de luxatie congenitala de sold: a. zonele de hiposemnal/negru corespund : a.Limitele examenului IRM sunt date de : a. Intreruperea arcului cervico – obturator b. apofiza spinoasa a axisului e. se pot examina: a. alterarii barierei hematoencefalice e. Deplasarea lateral si cranial a nucleului epifizar d. ale nucleilor bazali 138. ale coasei creierului d. Selectati leziunile care dau hipodensitate spontana fata de tesutul cerebral la examenul computer tomografic fara contrast: a. Lateralizarea axului diafizar 136. Avantajele explorarii IRM fata de CT a leziunilor inflamatorii vertebrale: a.13 135. Diafiza are structura modificata prin prezenta de lacune gomatoase e. edemul e. Calcificarilor d. Incarcarea cu contrast iodat a unei leziuni cerebrale se datoreaza: a. evidentierea semnelor de suferinta medulara e. condilii occipitali b. arcurile anterior si posterior ale atlasului 139. 142. demielinizare d. In ponderatie T1 la examenul IRM. Predominent la oasele scurte si cele late c. Prin foramen magnum e. Prin fantele sfenoidale c. unei hipervascularizatii tumorale d. Este frecventa reactia periostala lineara 137. Sifilisul osos la sugar prezinta: a. sangele proaspat b. extensia in partile moi paravertebrale . extensia in spatiul epidural d. Necrozei 143. Reducerea unghiului de inclinare a plafonului acetabular c. Localizare poliostica b. Pe radiografia de fata a segmentului atlo-axoidian al coloanei vertebrale. Selectati calcificarile intracerebrale normale: a. diagnostic precoce b. Aerului c. ale plexurilor coroide c. nici uneia dintre cele de mai sus 140. rezolutie spatiala inferioara CT c. Prin voletul cranian post operator. evaluarea leziunilor plurietajate c. corpul axisului si apofiza odontoida d.

Senzatia de caldura generalizata 156.v. Prin inclinarea planului in care se afla obiectul c. Carbon c. Radiografia pulmonara cu raze dure b. Tomografia plana 152. Radiografia pulmonara cu regim standard c. Eruptiile cutanate c.Care dintre semnele clinice de mai jos definesc o intoleranta minora sau medie la contrast iodat injectat i.14 145. Radiografia coloanei vertebrale lombare d. Anodul c. Prin reducerea distantei focar-film 154.Precizati care dintre elementele de mai jos se utilizeaza ca substante de contrast artificial: a. aerul c. Materialul din care este construit cablul 148. Tomografia computerizata e.Filtrele amplasate la iesirea din tub sunt confectionate din: a. sulfatul de bariu 155. Efectul de materializare 150. : a. Peretele tubului d.Interactiunile indirect ionizante ale radiatiilor Rontgen cu materia in cadrul radiologiei diagnostice sunt: a. Hidrosolubile cu eliminare biliara c. Cite tipuri de redresoare cunoasteti: a. Redresoare uscate b. Osul 151.Care dintre parametrii unui cablu de alimentare a unui aparat Rx influenteaza valorile curentului primar: a. Aluminiu d. Franarea c.Piesa generatoare de fotoni Rontgen a unui tub RX este: a. Miocardul d. Hidrosolubile cu metabolizare integrala d. Catodul b. Frisonul d. apa b. Lungimea cablului c. derivatii iodati d. Spectrul de sensibilitate albastru sau verde 153. Prin inclinarea razei incidente centrale b. Supape cu vid 146. Coliziunea b. Piesa de concentrare 147.Alegeti tesutul cel mai radiorezistent: a. Pielea b.Alegeti cea mai putin iradianta tehnica radiologica: a. Uleiuri iodate cu injectare directa . Efectul Compton d. Emulsia fotografica pe ambele fete ale filmului c.Alegeti elementele care contribuie la calitatea filmului radiografic: a. Hidrosolubile cu eliminare urinara b. Dimensiunea granulului de bromura de argint b. Greata b.Cum se obtine departajarea pe imaginea radiografica a doua obiecte suprapuse cu imagine sumata: a. Cupru 149. Maduva osoasa c. Diametrul cablului b.Cate forme farmacologice de substante de contrast iodate cunoasteti: a. Plumb b. Redresoare cu dublu circuit c. Efectul fotoelectric e.

Dinspre lateral spre median 164. Chistele intraparenchimatoase pulmonare d. Traheea d. Pulmonul aerat 160. Vena cava superioara c. Caile urinare c.Care sunt elementele anatomice mediastinale fixe utilizate la quantificarea maririlor ventricolului sting: a. Ventricolul dr c.Precizati afectiunile in care ecografia diagnostica reprezinta un gest inutil: a. Bronsiola respiratorie b. Ventricolul stg 168. Vena mezenterica superioara d. intercostale in obstructia de artera subclavie c. Vena cava superioara b. 4 c. Vena porta c.Care sunt elementele vasculare continand sange neoxigenat vizibile pe marginea stanga a mediastinului: a.Cate segmente formeaza lobul superior pulmonar dr.Modificarile vasculare din cadrul redistributiei vasculare pulmonare progreseaza din aproape in aproape: a. Esofagul e. intercostale in CoAo b. Vena azygos c. Vena cava superioara b. 159.Alegeti formatiunile anatomice care beneficiaza de explorarea IRM: a. Colul costal c. Litiaza coledocului distal b. Nici una dintre cele de mai sus 167. Aorta ascendenta c. Art.: a. 5 163. Caudo-cranial b. Venele renale 158. Tuberculul costal d.Ce vene abdominale se identifica ecografic: a. Atriul stg b. Artera pulmonara d.Amprentele multiple pe marginea arcurilor costale posterioare pot fi date de : a. Atriul dr d. Artera pulmonara stinga b. Vena cava inferioara . Nici una dintre cele de mai sus. Art. Nici una dintre cele de mai sus 166. Tumoretele nervoase din boala Recklighausen d. Nici una dintre cele de mai sus 161. Venele suprahepatice d. Canalele alveolare 165. Capul costal b.Care sunt cele mai caudale cavitati cardiace: a. Litiaza vezicala urinara c. Adenopatii 162. Cranio-caudal c.Care este cea mai mica structura pulmonara cu functie eminamente de conducere: a.Precizati care sunt elementele anatomice ale capului coastei care realizeaza articularea cu vertebrele: a. Caile biliare b. Esofagul d. Dinspre medial spre lateral d. Bronsiola terminala c. 3 b.Care elemente anatomice delimiteaza loja Baretty: a.15 157. Vena cava inferioara b.

atelectazia plamanului sau a unui lob b. lungimea mai mica decit coasta 1 b. emfizemul pulmonar d.Selectati cauzele de ridicare unilaterala a unui dom diafragmatic: a. Evolutia lenta .Opacitatile din sindromul interstitial indiferent de tipul lor se caracterizeaza prin: a. Tetralogia Fallot d.Care afectiuni pleurale sau pulmonare realizeaza deplasarea mediastinului spre partea bolnava: a. Pneumotoraxul sufocant cu supapa d. Dimensiuni sub 3 mm b. hepatomegalia 173. rezonanta magnetica cu secvente de colangio-RM 176. orizontalizarea coastelor b. embolia pulmonara unilaterala c. Tromboza unilaterala de artera pulmonara b. Atelectazia b. ascensionarea si orizontalizarea cordului c. formata numai din arc posterior si eventual lateral c. Stenoza aortica c.Selectati modificarile radiologice normale ale aspectului radiologic al toracelui in inspir: a.Selectati caracterele radiologice ale nodulilor acinari: a. calcificarile d. necrozele b. Lipsa bronhografiei aerice d. ascensionarea cupolelor diafragmatice 170.Care dintre afectiunile de mai jos pot evolua cu cord radiologic normal ca dimensiuni si configuratie : a. Pahipleurita 174. Potential de confluenta in timp 179. Pleurezia libera c. Contur net b.Metoda cu randamentul diagnostic cel mai bun in evaluarea obstructiei biliare distale cu substrat litiazic este reprezentata de: a. radiografia abdominala pe gol c. Forma rotund ovalara c. Contur sters d. Atelectazia completa a unui plaman c. Emfizemul compensator pulmonar unilateral 177. Pericardita exsudativa 178. localizarea in sinusurile costodiafragmatice b.Alegeti carcaterele radiologice ale unei coaste cervicale: a. largirea spatiilor intercostale 175. Lipsa sistematizarii c. ecografia abdominala d.Aspectul radiografic de torace nelocuit fara nici o structura radioopaca in aria de proiectie a unui hemitorace caracterizeaza : a. articulata cu apofiza transversa C7 172. cu extremitatea anterioara flotanta d. abcedarile c.Alegeti criteriile de diagnostic pozitiv ale pleureziilor franc lichidiene: a. cresterea transparentei pulmonare d. colangiografia transhepatica b.Care dintre aspectele de mai jos sunt incriminate in geneza termenului semiologic de “structura neomogena” a unei opacitati pulmonare: a. modificarea cu pozitia c. hemoragiile 171.16 169. Emfizemul d. computer tomografia e. Stenoza mitrala b.

Atelectazia lamelara Fleischner d.Semnele radiologice ale hamartomului pulmonar sunt: a. Dimensiuni sub 1 cm b. Liniile Kerley D d. Distributie aleatorie c. Intensitate mare d. calcificari parietale e. Reducerea de volum a hilului pulmonar d. Cresterea numarului si grosimii benzilor vasculare (desen pulmonar) c.Sindromul de hipertensiune pulmonara retrograda se caracterizeaza prin: a. conturul spicular c. Hil mic sau absent de partea hipertransparentei d.Care dintre semnele radiologice de mai jos sugereaza etiologia maligna a unui nodul izolat pulmonar: a. Epansament pleural mic cu pleura groasa d.Alegeti caracterele radiologice ale nodulilor de osificare din staza pulmonara cronica: a. localizare ventrala 189. Nici una dintre cele de mai sus 181. Prezenta calcificarilor . dimensiuni mari b. obezitatea d. sarcina 183. Persistenta leziunilor interstitiale pulmonare periferice e. Hipertransparenta difuza unilaterala b. forma variabila cu timpii respiratori 190. Atelectazia b. diametru mai mare de 5 cm b.Care dintre liniile septale Kerley au orientare strict orizontala si sunt obligatoriu in contact cu pleura: a.17 180. Contur net c. 188. Reducerea transparentei pulmonare globale b. Diametre de pina la 1 cm b. Liniile Kerley B c. Nici una dintre cele de mai sus 182.Hipovascularizatia difuza unilaterala congenitala se manifesta radiologic prin: a. Absenta leziunilor parenchimatoase pulmonare d. Structura neomogena 187.Semnele radiologice de pletora pulmonara sunt: a. neomogenitate de structura d.Aspectul radiologic al edemului pulmonar cronic este : a. Numar redus d. Amputarea perihilara a benzilor vasculare c. Caracterul pseudotumoral al hilurilor pulmonare 184.Care sunt conditiile de redistributie vasculara nepatologica : a.Selectati caracterele radiologice ale chistului hidatic pulmonar neevacuat: a. Desen areolar perialveolar b. Liniile Kerley A b. Desen pulmonar gracil pe toata aria de proiectie a pulmonului c. Prezenta de linii Kerley B c. Noduli radioopaci de tip interstitial 186. decubitul dorsal c. Emfizemul localizat cu aer captiv c. Excavare frecventa e. Intensitate calcara e. starile febrile b.Care dintre consecintele ventilatorii sunt efectul unei obstructii bronsice incomplete sau tranzitorii: a. Dilatatia de ventricul drept. Transparentizarea pulmonului periferic b. Nici una dintre cele de mai sus 185. contur net d. intensitate hidrica c.

Reducerea de flux si de volum a cavitatilor drepte 199. Nici unul dintre cele de mai sus 196.Alegeti cavitatile pulmonare cu pereti grosi: a. Tumora necrozata 192. Dimensiunea transversa mai mare decit ½ din diametrul maxim al toracelui b. Angiocardiografia d. Aorta ascendenta c. Abcesul pulmonar cu germeni piogeni c. Emfizem subcutanat toracic c.18 191. Abcesul rece toracic 194. Atriul sting d. Marirea cavitatilor stangi b. Cistul hidatic evacuat d. fata de axul median al traheei superioare pe radiografia toracica AP este semn de: a. Meningocelul b. Deplasarea spre dr. Care este cea mai frecventa tumora solida localizata in mediastinul posterior la copil: a. Unghiuri cardiofrenice obtuze c.Care dintre afectiunile de mai jos se incadreaza in categoria cavitatilor pulmonare dobandite cu pereti subtiri multipli: a. Marirea de ventricul dr b. Dialatia de ventricul stg c. Semnele directe de marire a opacitatii cardiopericardice: a. Pneumatocelul poststafilococic c. Hipertrofia de ventricul dr 198. Reactie lichidiana pericardica c. Urechiusa dreapta d. Vena cava superioara b. Aspectul radiografic de staza pulmonara cronica se poate asocia cu: a. Semnul diafragmului continuu apare in: a. Rezonanta magnetica c. Marirea carei formatiuni anatomice de mai jos determina largirea unghiului bifurcatiei traheei: a. Crosa aortica 201. Marire a atriului stg b. Bula de emfizem b. Marirea de ventricul drept d. Caverna tuberculoasa veche d. Bula de emfizem pericicatriceal 193. Dilatatia venei cave superioare 200. Sinusul coronar e. Care este metoda imagistica de diagnostic de prima intentie a mixomului atrial stg: a. Care dintre partile componente ale aparatului cadio-vascular determina prin dilatatie modificari ale pozitiei esofagului: a. Bronsiectaziile b. Gusa plonjanta posterioara d. Dilatatia trunchiului de artera pulmonara c. Caverna pulmonara deterjata veche e. Neuroblastomul c. Pneumopericard d. Hipertrofia de ventricul stg d. Care este semnificatia semiologica a aspectului radiografic in incidenta postero-anterioara de “apex cardiac globulos”: a. Aorta descendenta 197. Pneumoperitoneu 195. Atriul stg c. Ventricolul sting b. Pneumomediastin b. Dilatatia crosei aortice d. Radiografia toracica dura in incidenta PA . Ecocardiografia b. Reducerea amplitudinii pulsatiilor pe contur d.

Orice hipertensiune pulmonara indiferent de cauza. Care valvulopatie modifica aspectul normal al pulsatiilor pe marginea cordului: a. Radiografia toracica standard in incidenta PA si OAS c. Utilizarea concomitenta cu suspensie de sulfat de bariu se numeste examen in dublu contrast d. Sindromul Lutembacher d. Aspect rectiliniu prin cresterea lungimii c. Angiografia selectiva a axelor vasculare abdominale se utilizeaza in: a. embolizari sau dezobstructii . Diagnosticul pozitiv si etiologic al unor cavitati paraarteriale c. Manevre terapeutice. Prin insuflare de aer direct pe o sonda tip Nelaton pozitionata la locul de interes c. gastric genereaza dioxid de carbon b. Prezenta de hiperdensitati delimitate pseudochistice 206. Prezenta de bule de gaz d. Angiografia d. Pericardita exudativa 204. Computer tomografia 209. Disparitia structurilor grasoase ale tesutului de impachetare b. Prin potiunea gazogena. Care afectiune cardiaca asociaza pulmon sarac. In nici una dintre situatiile de mai sus 208. Studiul vascularizatiei intratumorale b. Sindromul Marfan c. Nici unul dintre cele de mai sus. Metoda de electie de diagnostic a disectiei de aorta cu hematom periaortic este: a. Nici una dintre cele de mai sus. Care sunt variantele de marire a arcului arterei pulmonare pe radiografia toracica de fata: a. Stenoza mitrala cu persistenta de canal arterial b. 212. Calcificari arcuite concentrice 207. dilatatie anevrismala de atriu drept. Administrarea de contrast prin clisma b. Cele prin crestere de presiune b. Stenoza mitrala cu drenaj venos pulmonar aberant 203. Ecografia trans-esofagiana b. Insuficienta valvulara pulmonara e. Aparitia de imagini fluide c. Sindromul Lutembacher b. care in contact cu acidul clorhidric. Boala Ebstein d.19 202. Care dintre hipertensiunile pulmonare dau dilatatie de trunchi de artera pulmonara : a. 210. Voxelul b. tip sau localizare e. Cele prin crestere de debit c. Aparitia unui arc suplimentar d. Dublul contrast se poate realiza si prin insuflarea de aer consecutiv administrarii de BaSo4 211. Care dintre situatiile clinice de mai jos asociaza stenozei mitrale o crestere a circulatiei pulmonare prin debit: a. marire accentuata de volum a cordului si absenta shunturilor cardiace: a. Insuflarea de aer dupa evacuarea suspensiei baritate c. Care este semnul computer tomografic specific de infectie mediastinala : a. Niciuna dintre cele de mai sus 205. Pixelul c. Stadializarea unor tumori in special ale organelor parenchimatoase d. Ce are particular examenul radiologic cu BaSO4 a colonului: a. Stenoza mitrala b. Care dintre elementele constituente ale unei imagini analoge finale din computer tomografie nu este influentata de sumatia de planuri: a. Dilatatia post-stenotica d. Contrastul negativ in lumenele digestive se realizeaza : a. Insuficienta aortica c. Stenoza mitrala cu componenta de insuficienta mitrala c. Bombare prin cresterea curburii b. Insuficienta mitrala d. Explorarea obligatorie in dublu contrast d.

ligamentul gastrocolic b. Colonul descendent d. Transversal c. Stergerea mucoasei d. Se intretaie d. Variaza ca orientare cu peristaltica 223. L2 c. Stramtoarea diafragmatica 215. Splina. Diafragmul prin ligamentul gastrofrenic d. L4 d. Sunt paralele b. Fixarea ansei . Elementele constituente ale circulatiei portale 214. Cu care dintre aspectele patologice de mai jos se asociaza hipotonia unei anse intestinale: a. Decubitul lateral drept d. Cum sunt dispuse pliurile mucoasei jejunale si cele ale mucoasei ileale: a. Ileon pliuri transversale cu contur neted al ansei b.20 213. T12 b. Precizati regiunile colonice lipsite de haustratie: a. Promontoriul sacrat 221. Decubitul ventral 220. Antrul piloric b. Stramtorile fiziologice ale esofagului sunt: a. Colonul ascendent c. Pliurile mucoasei duodenului descendent si ascendent sunt orientate: a. Stramtoarea aortica c. Pilorul propriu-zis 217. Antrul gastric d. Hipersecretia b. Tranzit ingreunat c. La ce nivel se proiecteaza punctul unde duodenul traverseaza linia mediana : a. Nu se vad 222. contur dintat. Stramtoarea cricoidiana b. Portiunea orizontala a stomacului se imparte in: a. Nu au o orientare stabila din cauza autoplasticii c. Cecul b. Caile biliare intra si extrahepatice c. Canalul piloric c. Alegeti regiunile gastrice cu pliuri mucoase paralele: a. Ortostatismul c. Decubitul dorsal b. Colonul. Canalul piloric 219. Ampula rectala 224. Isi modifica aspectul in decubit e. Alegeti incidenta radiologica de electie pentru vizualizarea pilorului: a. Care lumene abdominale beneficiaza de examenul IRM: a. Lobul sting hepatic prin ligamentul rotund 218. Dimensiuni egale intre ele c. Selectati caracterul pliurilor mucoase esofagiene: a. Trunchiurile arteriale mari emergente din aorta d. Lumenele digestive b. Corpul gastric c. Stramtoarea atriala stinga d. Fornixul gastric b. fata externa prin ligamentul gastrosplenic c. Longitudinal b. Selectati afirmatiile corecte privitoare la rapoartele marii curburi gastrice: a. Sigmoidul e. Se intretaie la nivelul hiatusului diafragmatic 216. Situate in treimea inferioara a esofagului d. Jejun pliuri transversale.

Determina intreruperea conturului in zona de insertie c. Continutul este de obicei neomogen c. Deplasarea craniocaudala a tuberozitatii si a polului inferior c. Simetria pe ambele curburi d. Mucoasa care protruzioneaza prin colet este ingrosata e. Spiculii de la nivelul lumenelor digestive : a. Umplerea si golirea sunt incomplete d. Pliurile mucoasei sunt intrerupte la distanta de nisa d. Nisa benigna in incidenta longitudinala se prezinta astfel: a. peretele normal al lumenului sau suprafata unei lacune c. Asociaza la locul de implantare rigiditate. semiton sau (si) rigiditate 229. Elementele semiologice caracteristice nisei maligne sunt: a. Caracterul definitiv al imaginii 230. Evacuarea accelerata a segmentului respectiv b. Nici una dintre cele de mai sus 227.21 225. Forma rotunjita b. Conturul este perfect net 232. Hipersecretia unei segment de tub digestiv se traduce prin: a. Reprezinta leziuni ulcerative de suprafata sau de profunzime mica b. Reducerea lungimii segmentului repectiv b. Nu depaseste conturul lumenului ci apare incastrata intr-o lacuna b. Ptoza gastrica se vizualizeaza prin: a. Mobilitatea segmentului de insertie este pastrata 234. Dispersia suspensiei baritate cu aspect patat c. Au localizare de electie pe ultima ansa ileala si pe colon 233. Prezinta la periferie pinteni maligni si semitonuri e. Are continut de regula neomogen d. Intrerupe pliurile. La orificiile de intrare si de iesire pot apare pinteni. Cu pastrarea reliefului mucos 228. Au contururi interne neregulate cu stergerea pliurilor e. Are contur regulat partial sters d. Sunt de mici dimensiuni 1-2 mm d. Sunt unice. 231. Are lungimea mica (sunt scurte) b. Are de regula continut neomogen e. Alungirea stomacului b. semiton si pinteni 235. Numarul intotdeauna mic. Sedimentarea BaSO4 in stomac cu aparitia unui mediu intermediar intre bariu si aer d. Care este principalul caracter radiologic care diferentiaza ancosa de unda peristaltica: a. Brahisegmentele de tract digestiv se definesc prin : a. Se asociaza cu rigiditatea c. Depasind conturul opacifiat cu bariu. Sunt de obicei unice c. Intreruperea conturului unui lumen digestiv: a. Sunt centrate pe axul segmentului afectat d. Au forma triunghiulara c. chiar unic c. Disparitia reliefului mucos d. Diverticulii digestivi de pulsiune care insotesc leziuni inflamatorii: a. Apar cel mai frecvent la nivelul colonului b. Aspectul radiologic de lacuna maligna implica: a. Caracterele radiologice ale unei stenoze maligne de segment de tract digestiv sunt: a. Opacitate de forma variabila b. Este expresia locului de implantare a unei lacune b. Pliurile de vecinatate sunt intrerupte sau infiltrate . Cu modificari functionale de tip hipotonic/hipokinezic d. Are baza mai larga decat adancimea c. Se pun in evidenta mai bine in semirepletie e. Stergerea reliefului mucos 226. Pastrarea normala a calibrului c. marginale sau intralumenale b.

Prezenta calculilor calcificati d. Resturi de substanta de contrast iodata 246. Vena iliaca comuna d. Injectarea de contrast iodat pentru realizarea unei portografii directe sau anterograde se face in : a. Hepatocarcinomul b. Ce afectiuni pot da hiperdensitate difuza a parenchimului hepatic: a. Angiocolita d. Hemocromatoza 243. Hepatocarcinomul c. Care dintre tumorile de mai jos beneficiaza de diagnostic cert computer tomografic: a. 2 c. Adenopatii celiaco-mezenterice d. Aprecierea dimensiunilor rinichiului b. 1 b. 4 238. Anastomoze biliodigestive e. Care dintre modificarile de mucoasa de mai jos pot apare in cadrul afectiunilor digestive inflamatorii: a. Imaginile de calcificari nodulare in splina provin din: a. Vena ombilicala 242. Granuloame tuberculoase b. Colangiocarcinomul d. Punerea in evidenta a anomaliilor frecvente de arc art. Infarct mezenteric 239. Convergenta pliurilor e. Artera splenica c. Adenomul 240. Disparitia reliefului de mucoasa d. Substanta de contrast iodata cu selectivitate biliara se elimina activ. Abcese piogene c. Artera mezenterica superioara b. Chiste hidatice calcificate c. Care dintre obiectivele diagnostice de mai jos se pot rezolva cu ajutorul unei radiografii reno-vezicale simple: a. Atrofia pliurilor c. Tumori necrozate b. Steatoza hepatica difuza 241. Precizati care sunt semnele cele mai fiabile de diagnostic ale cancerului de pancreas: a. Hipertrofia pliurilor b. Colectii fluide peripancreatice c.22 236. Traiectul ureterelor . Cate segmente caudale are lobul drept hepatic : a. Icterele de orice natura d. Hemangiomul c. Diagnosticul stenozelor arteriale mezenterice c. Granuloame bruceloase e. Care sunt indicatiile specifice ale angiografiei mezenterice superioare in studiul ficatului: a. Dezorganizarea de pliuri 237. Hemocromatoza b. multiple 245. Masa solida intrapancreatica b. Evidentierea circulatiei porte la bolnavi splenectomizati 244. Metastaze hepatice mici. Hemangiomul splenic d. Cirozele hepatice b. Prezenta de procese inlocuitoare de spatiu extraperitoneale parapsoice c. Specificati afectiunea in care nu se elimina: a. Cirozele c. hepatic cu emergenta din artera mezenterica superioara b. Icterele obstructive vechi d. 3 d. Prezenta de gaz in perimetrul opacitatii hepatice poate apare in : a.

10-14 cm 252. Tromboza de vena renala d. Rotund ovalare c. nu este impartita 254. Tumora renala b. Tomografia plana renala c. 6-10 cm b. Indicatiile de explorare prin radiografie renala simpla si urografie i.v. Modificari unilaterale de volum ale rinichiului e. Sindromul tumoral c. Persistenta lobulatiei fetale c. Diametrul longitudinal al rinichilor este de aproximativ: a. Ischemie renala cronica 256. Infarct renal vechi 257. Hipertrofie compensatorie b. Traumatismele renale d. Care sunt contraindicatiile examenului UIV cu compresie: a. Refluxul vezico-ureteral . Hidronefroza c. Testarea sensibilitatii inainte de injectare 248. Pielonefrita acuta c. Rinichiul dublu unicapsular d. Evaluarea vascularizatiei renale la donatorii de rinichi pentru transplant e. De forma neregulata d. una cu doua subdiviziuni si una cu trei d. Indicatiile angiografiei pediculilor renali este indicata in: a. Radiografie renovezicala simpla b. Ancosa pe conturul rinichiului poate fi data de: a. Lineare b. Ecografia e. Diverticuloza vezicala b. Prezenta de adenopatii calcificate 247. Anamneza detaliata asupra unor manifestari alergice de orice natura in antecedente c. Computer tomografia cu contrast 253.23 e. Alegeti indicatiile cistografiei retrograde: a. Papilomatoza vezicala c. 2 parti cu cite doua subdivizuni c. Care metoda radiografica permite diferentierea morfologica intre corticala si medulara rinichiului: a. Restringerea indicatiilor la bolnavii cu factori de risc b. Traumatismele arteriale c. Pielonefrita cronica e. Leziuni inflamatorii ale aparatului urinar 250. Anevrisme si fistule arteriovenoase d. 3 portiuni a cite trei subdiviziuni b. Corticoterapie si antihistaminice cu 48-72 de ore inaintea injectarii d. Cauzele de rinichi mare. 8-12 cm c. Anevrismele de aorta abdominala 249. Urografia intravenoasa cu tomografie plana d. Mobile de forma variabila e. Stenozele arterelor renale b. Manevre interventionale arteriale 251. In cate portiuni este impartita si subimpartita radiologic uretra la barbati: a. Malformatiile cailor urinare d. 3 parti. Cum se face profilaxia reactiilor adverse la substante de contrast iodat injectate iv pentru urografie: a. Sindromul obstructiv b. Hidronefroza e. Nu se vad pe radiografia renala simpla 255. unilateral cu contur regulat sunt: a. Colica renala b. Precizati sub ce forma apar calcificarile vasculare pelvine vizibile pe radiografia renala simpla: a.: a.

In toate cele patru grade b. Care dintre modificarile periostale de mai jos. Radioscopia d. Dilatatia de calice b. Cheagurile proaspete c. In care grad de hidronefroza apare nemodificat indicele parenchimatos: a. Care sunt mecanismele de aparitie ale unor modificari de structura osoasa de tip distructiv: a. Amputatia de zona papilara a calicelor c. Computer tomografia e. Diafiza d. Apofiza b. In nici unul dintre ele c. Pinetenii periostatici d. Hiperplazia d. Traumatisme pelvine e. Flux sanguin crescut b. Ischemie locala c. Ingustarea treptata. Selectati modificarile morfologice ale cailor urinare caracteristice sindromului obstructiv urinar superior: a. Rezonanta magnetica c. Care dintre modificarile de mai jos se insoteste de alterari ale structurii osoase: a. Periostoza lamelara c. Ecografia Doppler 262. Ptoza vezicala 258. Ecografia b. Prezenta unui sechestru osos b. Procesul de imbatrinire 266. Computer tomografia d. Urografia intravenoasa cu compresie b. Gradele III si IV d. Metafiza c. are opacitate de intensitate asemanatoare celei a osului adiacent: a. Imobilizare prelungita d. si III 259. Periostoza lineara b. Gradele I. Prezenta de imagini lacunare intralumenale e. Epifiza 264. Papila necrozata b. Care dintre elementele osoase de mai jos nu are in structura sa os spongios: a. Mielografia 263. Reactie periostala adiacenta osteolizei d. Calculii radiotransparenti 260. Dilatatia de ureter d. Hipoplazia c.24 d. Urografia minutata c. II. Displazia 265. Selectati imaginile lacunare endolumenale cu punct de plecare in peretele caii urinare: a. Zona de osteoliza in jurul sechestrului c. Alegeti metoda radioimagistica de electie pentru diagnosticul tumorilor uroteliale inalte: a. Alegeti metoda radioimagistica de electie in manevrele mini-invazive (punctii diagnostice sau terapeutice) aspra structurilor osoase profunde: a. Care dintre modificarile elementare de mai jos se incadreaza in aspectul radiologic al osteonecrozei : a. Papiloamele d. progresiva a ureterului 261. Demineralizare circumscrisa necrozei 267. Aplazia b. Pielografia retrograda directa e. Spiculii periostatici .

Nu prezinta aspect de pliuri de mucoasa 275. Aspect globulos fara arcuri pe contur la sugar c. Periostoza lamelara sau lineara e. Aparitia butonului aortic la virsta scolara d. Fracturi intratravelare c. Aspectul radiologic al stomacului la copil prezinta : a. Adancirea arcului mijlociu stang 274. In incidenta frontala platourile corpilor vertebrali apar neregulate d. Haustratie colonica pastrata 278. Microgeode in osul limitrof e. Agenezia pulmonara d. Ingustare inelara cu aspect de “palnie” cauza a dilatatiei d. Reactie periostala liniara sau lamelara b. Mielomul multiplu poliostic. Cind se malignizeaza poate intrerupe corticala 272. Rinchiul apare marit cu doua sisteme pielocaliceale separate b. Spiculi periostatici c. Volumul comparativ cu cel al adultului este mai mare c. Prabusiri ale corticalei epifizare d. Selectati modificarile radiologice ale nucleilor epifizari in necrozele aseptice osoase: a. Leziunile litice sufla corticala fara sa o sparga d. Leziuni de liza mici rotunde b. Corpii vertebrali au unghiurile rotunjite b. Prezenta benzii transparente vasculare perpendiculare pe linia conturului ventral al corpului vertebral c. Demineralizarea difuza cu compacta subtiata d. Decolarea periostala d. Incurbari de oase lungi 269. Care dintre semnele radiologice de mai jos NU corespund aspectului de tumora cu mieloplaxe: a. Selectati semnele radiologice ale rahitismului comun: a. Dimensiuni proportionale cu toracele mai mari la copilul mic b. Duplicitatea pieloureterala difera de bifiditatea bazineto-ureterala prin: a. Deformare la copil b. Are o forma globuloasa fara curburi d. In perimetrul zonei de liza se pune in evidenta o traveatie care ii da aspectul de “bule de sapun” d. Megadolicocolonul congenital se prezinta astfel: a. Unul dintre sistemele pielocaliceale este frecvent displazic . Localizare predilecta la oasele bogate in maduva hematogena 273. Absenta arterei pulmonare b. Boala polichistica pulmonara 277. fara osteoscleroza c. Selectati modificarile periostale posibile intr-un focar de osteomielita acuta bacteriana: a. Largirea cartilajului de crestere b. Se finalizeaza osificarea nucleilor secundari de la nivelul corpului si arcului vertebral 276. Se localizeaza predilect pe diafiza oaselor lungi b. Hipoplazia pulmonara c. Ureterele sunt separate pina la jonctiunea uretero-vezicala c.25 268. Particularitatile aspectului radiologic ale cordului normal la copil sunt: a. Largiri ale spatiului articular 271. Apare intotdeauna inainte de inchiderea cartilajelor de crestere c. Disparitia completa a periostului 270. Aparitia de pinteni marginali la limita diafizara a cartilajului de crestere c. Evacuare colonica foarte lenta prin preaplin c. Colon dilatat b. Zonele de liza sunt net conturate de osul normal. Particularitatile radiologice ale coloanei vertebrale la copilul prescolar sunt : a. Ureterul sistemului pielo-caliceal inferior prezinta frecvent reflux vezio-ureteral d. Care dintre malformatiile pulmonare de mai jos se prezinta sub forma de hipotransparenta unui hemitorace: a. politop se caracterizeaza radiologic prin: a. Timp de evacuare mai lung decit la adult b.

Lacunele osoase de forma rotunda b. Claustrofobia 288. mono sau poliostice d. Diagnosticul contuziei medulare b. Sindromul de pierdere neuronala globala se materializeaza prin : a. zonele de hiposemnal corespund : a. Tasari vertebrale c. Net delimitate de tesutul osos inconjurator c. Leziunile osoase specifice histocitozei Langerhans la copilul de varsta prescolara sunt: a. Corpi straini metalici e. Ale granulatiilor Pachioni c. Proteze valvulare cardiace d. Diagnosticul herniei discale traumatice d. Adancirea vailor silviene e. Selectati semnele radiologice corecte ale mucoviscidozei pulmonare: a. Aerului c. Pacemakeri cardiaci c. Sangele proaspat b. Selectati calcificarile intracerebrale patologice : a. Ale ligamentelor interclinoidiene b. Localizarea electiva pe oasele craniului sau pe oasele plate 281. Contraindicatiile absolute ale examenului IRM body : a. Obiectivul examenului IRM in patologia traumatica vertebrala este : a. Cresterea de volum a cisternelor si spatiului subarahnoidian c. Eroziuni sau amprente marginale ale corpilor vertebrali b. Ulterior microabcese pulmonare cu imagini hidroaerice d. Evidentierea cavitatilor intramedulare sau a chistelor arahnoidiene posttraumatice . Ale craniofaringiomului 282. Spatiul subdural (dura mater/arahnoida) c. Spatiul dintre piamater si cortexul cerebral 284. Ale toxoplasmozei d. Ulterior semne de hipertensiune pulmonara e.26 279. Vaselor sanguine cu flux rapid 287. Demielinizarea e. Spatiul extradural (endocraniu/dura mater) b. Clipuri feromagnetice b. Ulterior ingrosarea peretelui bronsic si noduli bronhopneumonici c. Selectati leziunile spontan hiperdense la examenul computer tomografic cerebral fara contrast: a. Ulterior atelecatazii masive 280. Unice sau multiple. Tumorile 285. Edemul d. Evaluarea hematomului epidural c. Hipodensitatea cortexului cerebral 286. Anomalii congenitale de forma sau structura a corpilor vertebrali 283. Relief cortical cu fisuri adanci d. Lacune intraosoase ale pediculilor vertebrali d. Care dintre spatiile meningeale este un spatiu real si se vizualizeaza computer tomografic: a.Selectati conditiile patologice care se pot pune in evidenta pe radiografia standard a coloanei vertebrale: a. Hipertransparenta difuza la sugar b. Lichidului cefalorahidian b. Diagnosticul leziunilor sechelare e. Hemosiderinei e. Calcificarile c. Ale nucleilor bazali e. Cresterea de volum a sistemului ventricular b. Spatiul dintre arahnoida/piamater d. In ponderatie T2 la examenul IRM. Calcificarilor d.

Doza de radiatie necesara mai mica c. Luminozitatea imaginii emise de foliile intaritoare 298. 1‰ energie radianta c. Efect fotochimic c. Care este randamentul energetic al unui tub Roentgen: a. metabolizare completa d. 100‰ energie radianta 292. Generatoarele de inalta frecventa b. Care tehnica de explorare radiologica este cea mai iradianta in profunzimea structurilor anatomice: a. Contrastul c. Natura chimica a emulsiei fotosensibile b. Generatoarele cu redresoare 291. Sa aiba un numar atomic cat mai mare c. Lungimea de unda a fascicolului cat mai mica d. Sa aiba o conductibilitate termica cat mai mare 293. Nici una dintre cele de mai sus 296. Utilizarea pentru constructia anodei a unui metal cu “Z” cat mai mare c. Generatoarele cu supape vidate c. Generatoarele cu condensatoare d. Puterea de rezolutie 299. Posibilitati de inregistrare si prelucrare digitala a imaginii 297. Accesoriile unui tub Roentgen sunt : a. La pupitrul de comanda c. Care dintre parametrii de mai jos determina penetratia unui fascicol de radiatii: a. Filtrele e. Computer tomografia . Stabilitate automata permanenta a claritatii imaginii d. Metalul din care e construita anoda trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: a. 8% energie radianta b. In proxima vecinatate a pacientului d. Diafragmul c. Grila antidifuzoare d. In spatele tubului roentgen b. Numarul de fotoni emis pe unitatea de suprafata b. Sa aiba un punct de fuziune cat mai mare b. 92% caldura. Care dintre generatoarele de mai jos genereaza direct curent continuu: a. Calitatea unei imagini radiografice se apreciaza in functie de urmatorii parametrii: a. Calitatea imaginii pe un film radiografic este influentata de: a. 900‰ caldura. Cupola b. In timpul efectuarii unei radiografii locul cel mai expus iradierii este: a. Hidrosolubile cu eliminare biliara b. Grosimea stratului de emulsie de substanta fotosensibila d.27 289. Radiografia pulmonara b. Definitia d. Efect de fluorescenta b. Hidrosolubile fara eliminare. Hidrosolubile cu eliminare urinara c. Sa aiba o masa cat mai mare d. 999‰ caldura. Reducerea distantei focar/obiect de radiografiat 294. Centrorul 290. Puncte de analiza multiple e. Liposolubile 300. Efect de scintilatie d. In spatele stativului vertical 295. Cate tipuri de substanta de contrast pozitiv iodate se utilizeaza: a. Dimensiunea granulului de substanta fotosensibila c. Televiziunea radiologica are urmatoarele avantaje: a. Punerea in evidenta a radiatiei roentgen sub forma unei imagini vizuale se poate realiza prin: a. Radioscopia cu amplificator c. Activitate la lumina zilei b. Viteza de reactie a filmului b.

18% b. Microadenoamele hipofizare d. Boala polichistica hepato-renala 309. Dilatatiei de cai urinare cu precizarea localizarii cauzelor de obstructie c. Corpii straini metalici e. Nu necesita o frecventa speciala 305. Imagistica prin IRM 301. 5 – 7 MHz d. Selectati caracteristicile corecte ale explorarii ecografice: a. mai mici de 3. 3. Timpul minim de obtinere a informatiilor este de ordinul minutelor 306. Structurile lichidiene c. Achizitia se poate practica in orice plan b. Existenta fenomenului de reflexie c. Explorarea ecografica in patologia aparatului reno-vezical permite diagnosticul: a. ureterale sau vezicale b. Litiazei renale. Examenul ecografic sau cel computer-tomografic evidentiaza la nivelul ficatului normal: a. nu a fost estimat 303. Selectati afectiunile hepato-biliare care beneficiaza de diagnostic ecografic: a.28 d. Structurile parenchimatoase b. Tumori solide intracanalare de cale biliara principala e. Care dintre structurile de mai jos sunt anecogene sau transonice: a. Afectiunile demielinizante ale substantei albe b. 2 lobi / 10 segmente c. 24% d.5 – 5 MHz b. Substanta de contrast iodata in aorta c. Dilatatia de cai biliare indiferent cauza d. Tumorilor parenchimatoase renale d. Hematoamele post-traumatice e. Conditiile obligatorii de aparitie a ecourilor in ultrasonografie sunt: a. Melanina 311. Leziunile hemoragice vechi c. Ce procent aproximativ din scoarta cerebrala este dedicat vederii: a. Urmatoarele medii sau structuri prezinta hipersemnal T1 in rezonanta magnetica: a. Trecerea prin medii cu impedante acustice diferite b. Aerobilia c. Care dintre elementele de mai jos sunt caracterizate in computer tomografie prin prezenta artefactelor: a. Methemoglobina d. Energia fascicolului reflectat sa fie suficient de mare pentru a nu fi complet atenuata d. Gazul 307. Litiaza veziculara b.5 MHz c. Apa c. 3 lobi / 8 segmente d. Niciuna dintre cele e mai sus 302. Grasimea b. Metoda este caracterizata prin inocuitate c. 50% c. Corpii straini metalici d. Reflectia sa se faca in directia transductorului 304. 3 lobi / 10 segmente b. Aerul sau gazele b. Este foarte operator dependenta d. Malformatii congenitale si tulburari de mielinizare la copil . Leziunilor inflamatorii 310. 2 lobi / 8 segmente 308. Structurile osoase d. In care dintre afectiunile cerebrale de mai jos explorarea IRM este de maxima utilitate: a. Pentru explorarea ultrasonografica a structurilor superficiale se utilizeaza sonde cu frecventa nominativa de: a.

Numarul coastelor b. Care este latimea normala a mantalei pulmonare: a. Traheea e.29 312. Osteonecroza aseptica 314. Colangiopancreatografia b. Care este diferenta de imagine a butonului aortic la pacinetii de virsta a III-a fata de sugar: a. Stomacul plin cu sulfat de bariu b. Dimensiunile (latimea) c. 2. Mai bogata la baze b. Care dintre structurile anatomice sau epansamente patologice de mai jos beneficiaza de examenul IRM: a.5-2 cm b. Niciuna dintre cele de mai sus 320. Se pun in evidenta numai pe radiografia toracica de profil d. Egala pe toata suprafata plamanului d. Alegeti cele mai importante indicatii ale examenului IRM in patologia viscerelor abdominale: a. 2-2. Nici una dintre cele de mai sus 321. Selectati elementele anatomice ale vertebrelor toracale vizibile pe radiografia toracica de profil: a. Lichidul intra-articular d. Au o incidenta foarte mare b. Procesele spinoase longitudinal d. Sistemele ligamentare ale articulatiilor mari b. Pedicolii vertebrali 316. Meniscurile intra-articulare c. Mai bogata la varfuri c.5 cm c. Hilul pulmonar stang fata de cel drept: a. Hemoragiile intramusculare e. Analiza morfologica a coastelor pe radiografia toracica de fata implica urmatoarele elemente: a. Este situat mai cranial b. Structura 317. Cordul d. Butonul aortic este mai putin bombat la virsta a III-a c. Gazele din colon c. Procesele spinoase longitudinal 315. Gaurile de conjugare c. Selectati elementele anatomice ale vertebrelor toracale vizibile pe radiografia toracica dura in incidenta PA: a. Spatiile intervertebrale si platourile vertebrelor T1-T3 si T11-T12 b. Butonul aortic lipseste la sugar d. Butonul aortic este mai bombat la virsta a III-a b. Natura nodulilor hepatici c. Procesele transverse c. Circulatia vasculara intrapulmonara este: a. Procesele transverse longitudinal e. Calcificarile mamelonare: a. Apar de regula la femei dupa 50 de ani c. Pedicolii vertebrali ortograd d. Spatiile intervertebrale si platourile vertebrale b. Artera ocoleste bronsia primitiva prin cranial c. Morfologia articulatiei costovertebrale e. Selectati elementele care apar de culoare inchisa pe o radiografie: a. Artera pulmonara stanga este mai lunga si orientata cranial 319. 1. Urografia d. Calcificarile aortice 313. Sistemul pielocaliceal cu contrast 322. Sunt simetrice pe radiografia de fata 318.5-3 cm . Orientarea d.

Alterari ale tonicitatii diafragmului b. Modificarile de contur ale diafragmelor pot aparea in: a. In atelectaziile unui pulmon intreg d. Are forma de benzi opace b. Mase tumorale subdiafragmatice 330. Cresterea localizata a grosimii peretelui toracic b. Fracturi costale vicios consolidate 326. Orizontalizarea uni sau bilaterala a cupolelor diafragmatice apare in: a. Caracterul neomogen al opacitatii c. Fara conexiune cu hilul pulmonar d. Orientarea cranio-caudala si dorso-ventrala c. Opacitate a unui hemitorace in totalitate b. Sistematizarea lobara b. Periesofagian d. Inspirul incomplet b. Sunt de grosime egala pe toata lungimea d. Localizarea topografica predominenta a ganglionilor limfatici mediastinali este : a. Prezenta epansamentului pleural adiacent c. Care dintre afirmatiile de mai jos privind aspectul desenului pulmonar NU corespunde realitatii? a. La indivizii scunzi b. Cauzele de ridicare bilaterala a cupolelor diafragmatice sunt: a. libera in cavitatea pleurala: a. Se divid dicotomic e. Intensitatea cea mai mare pe marginea superioara a opacitatii d. Osteoliza unei piese scheletice limitrofe d. Necesita examen CT pentru analiza pulmonului mascat de pleurezie 332. In incidenta in decubit d. Forma fuziforma a opacitatii b. Obezitatea d. Intensitatea opacitatii identica pe toata suprafata de proiectie c. Care dintre semnele radiologice de mai jos NU apartin pleureziilor inchistate interlobare stangi pe radiografia de profil: a. Pahipleurite retractile d. Cu alte semne de afectare pleurala la distanta e. Cu efect de masa asupra structurilor limitrofe e. In care dintre situatiile de mai jos opacitatea cardiomediastinala apare fiziologic scurtata cranio-caudal si latita lateral: a. La obezi c. Circumscris cailor respiratorii c. Pleureziile masive se exprima prin: a. Este mai bogat la baza decat la varfuri 324. Cifozele accentuate e. Scoliozele pe partea convexa 328. Care dintre hipertransparentele pulmonare de mai jos se insoteste de absenta totala a desenului . In expir 325. Retrosternal 327. In cazul conformatiei breviline a pacientului b. Forma variabila cu pozitia 333. Intensitate supracostala d. In hiperinflatia prin emfizem c. Care dintre semnele radiologice de mai jos NU apartin unei pleurezii in cantitate medie. Variabila cu pozitia bolnavului 331. In loja timica b. Hipoplazii parcelare c. Sunt dispuse paralel cu diafragmul c. Emfizemul pulmonar difuz 329.30 323. Impingerea structurilor mediastinale e. O opacitate toraco-pulmonara care intereseaza peretele toracic poate prezenta: a. Marirea de volum a abdomenului c.

Precizarea localizarii alveolare a leziunii b. Opacitatile sindromului interstitial indiferent de tipul lor se caracterizeaza prin: a. O singura banda subtire bordata de transparenta si paralela cu o banda groasa c. Imagini hidroaerice d. Opacitati masive sistematizate c. Evolutie rapida 339. Diametrul intre 1. Absenta bronhografiei aerice e. Emfizemul pulmonar vicariant c. Bronsia cu perete ingrosat si calibru normal se materializeaza pe imaginea radiografica sub forma: a. Cand bronsia se umple cu continut fluid d. Cand isi ingroasa peretii fara sa-si modifice calibrul b. Adancirea unghiurilor costodiafragmatice c. Se proiecteaza orizontal in plin parenchim pulmonar c. Ramificatia este de tip lateral si nu dicotomica .31 vascular in perimetrul afectat: a. Intensitate mare c. Asociaza linii interstitiale hilifuge e. O opacitate circulara omogena 343. Imagini nodulare si micronodulare b. Imagini lineare e. Liniile septale Kerley C b. Imagini reticulare 338. Valoarea diagnostica a bronhografie aerice include: a. Pneumotorax d. Stergerea unghiurilor cardiofrenice b. Alegeti leziunile elementare specifice sindromului interstitial: a. Embolia unui ram de artera pulmonara b. Venele pulmonare au aspect radiologic diferit de al arterelor: a. Absenta sistematizarii d. Micronodulii interstitiali din silicoza se caracterizeaza prin: a. Doua benzi groase bordate de ambele parti de transparenta aerica b. Care dintre opacitatile in benzi de mai jos au in mod obligatoriu legatura cu hilurile pulmonare: a. Evolutie rapida 337. Sunt vizibile in mod normal 342. Intensitate hidrica a opacitatii 336. Evolutie lenta cu imagine reziduala indelungata e. Precizati care dintre caracteristicile imaginii radiologice de mai jos NU apartin sindromului alveolar: a.5 si 5 mm b. Excluderea unui sindrom tumoral d. Asociaza adenopatii frecvent calcificate 340. Opacitatile lineare de pneumonie interstitiala c. Contur net b. Caracterul acut al afectiunii c. Contururi sterse b. Emfizemul subcutanat 341. Caracter confluent c. Dublul contur extern axilar 335. Au traiect diferit care pleaca de la periferia lobulilor b. Desenul vascular pulmonar normal d. Existenta de „corturi pleurale” d. Distribuiti predominent in campurile pulmonare superioare d. Bronsiile devin vizibile radiologic in urmatoarele situatii: a. Sistematizare segmentara sau lobara c. Prezenta bronhografiei aerice d. Bula de emfizem 334. Alegeti semnele radiologice caracteristice pahipleuritelor: a. Un inel cu contur clar d. Cand se opacifiaza structurile pulmonare din jurul bronsiei c.

Nodulul pulmonar izolat neoplazic se caracterizeaza prin: a. Redistributie vasculara baze/varfuri de partea neafectata 346. Aspectul net al limitei intre pletora si olighemie d. Localizare ventrala e. Racordata in panta lina cu mediastinul e. Intensitate hidrica b. Calcificari parietale masive e. Conturul infiltrativ 352. Ingrosarea benzilor desenului pulmonar c. Reducerea transparentei pulmonare globale b. Intensitate mare c. Dimensiuni mai mari de 4 cm d. Dilatatia arterei pulmonare si a cavitatilor cardiace drepte 347. Absenta semnelor de afectare alveolara sau interstitiala e. Contururi neregulate. Contur net e. Epansament pleural bazal sau linie pleurala groasa in axila e. Opacitatile mediastinale au urmatoarele caractere generale: a. Colecteaza in patru vene pulmonare care se varsa in atriul drept si sunt vizibile pe computertomografie 344. Cu conturul intern nedefinibil d. Forma rotunda sau rotund ovalara c. prezenta calcificarilor d. Aspectul radiografic al hipertensiunii vasculare pulmonare precapilare include: a.32 d. Forma rotund ovalara b. franjurate sau spiculate 349. Cavitati pulmonare mutiple cu pereti subtiri congenitale sunt: a. Localizarea in cavitati vechi b. Structura omogena c. Polichistoza bronsica d. Pneumatocelele stafilococice vindecate b. Aparitia liniilor Kerley c. Opacitate densa b. Edemul interstitial pulmonar de cauza hemodinamica se materializeaza radiografic prin : a. Frecvent calcificat 350. Tuberculomul este un focar cazeos care se materializeaza: a. Redistributia vasculara baze / varfuri d. Sindromul de hipervascularizare arteriala pulmonara se caracterizeaza radiologic prin: a. Hiluri voluminoase pseudotumorale 345. Sindromul de hipovascularizare pulmonara unilaterala difuza congenitala sa caracterizeaza radiologic prin: a. Transparenta aerica mulata pe contururl cranial 351. Bula de emfizem e. convex si continuu . Diametrul intre 2 si 4 cm d. Aspectul radiologic al chistului hidatic pulmonar evacuat partial se caracterizeaza prin: a. Bronsectaziile pline 353. Existenta concomitenta a leziunilor de tip alveolar c. Accentuarea desenului areolar perialveolar b. Displazia emfizematoasa c. Intensitati supracostale b. Contururi nete variabile cu timpii respiratori d. Hil mic de partea afectata d. Prezenta de micronoduli hemosiderotici d. Hipertransparenta pulmonara unilaterala asimetrica b. Cu contur extern net. boselate. Mobilitatea in cadrul cavitatii c. Existenta concomitenta de pletora perihilara si olighemie periferica b. Emfizem vicariant asociat 348. Structura neomogena c. Caracterele specifice ale aspergilomului pulmonar sunt: a. Desen vascular pulmonar cu benzi gracile c.

Modificari ale pulsatiilor aortei b. Sunt egale intre ele ca grosime 361. Dilatatiile de aorta se pot asocia cu alte modificari radiologice. Modificari de circulatie pulmonara e. Mediastinul antero-superior b. Semnul convergentei hilare c. Dilatatia de ventricul stang se exprima prin: a. Selectati timpii de tranzit digestivi eronati dintre urmatorii: . Modificari asociate de aorta 359. Antrul prepiloric 362. Tumorile neurogene b. Microcardia congenitala b. Unghiul Treitz 363. Mediastinul antero-inferior c. Boala Addison d. Genunchiul inferior d. Stergerea reliefului mucos c. Alungirea arcului inferior stang b. Selectati portiunile de stomac unde pliurile mucoase sunt orientate altfel decat longitudinal. Sunt in numar de 2-4 c. Modificari ale scheletului c. Opacitatea cardio-pericardica apare redusa de volum fara semne de shunt sau boli vasculare in : a. Amprenta sau deplasarea esofagului d. Duodenul III e. Inchiderea unghiului cardiofrenic stang e. Adenopatiile tumorale mediastinale apar localizate in mod predominent in: a. Anevrismele de aorta descendenta e. In continuare selectati pe cele corecte: a. Sunt vizibile pe esofagul terminal b. Asociaza nivel orizontal de staza 364. Hipotonia unui segment de tract digestiv este definita prin: a. Bulbul duodenal b. Emfizemul pulmonar difuz c. Semnul atractiei esofagului e. Care dintre portiunile duodenului sunt orientate vertical cranio-caudal: a. Kinetica slaba cu evacuare intarziata d. Mediastinul postero-superior si inferior d. Pericardita constrictiva 358. Tetralogia Fallot e. Mediastinul mijlociu superior si inferior 357. Sunt orientate longitudinal d. Semnul cervico-toracic 355.33 354. Herniile transhiatale c. Cardia e. Calcificari mediastinale lineare d. Deplasarea laterala spre peretele toracic stang a apexului c. Fornixul gastric b. paralele: a. Adenopatiile 356. Cresterea de calibru a segmentului respectiv b. Deplasarea uneia sau mai multor linii mediastinale b. Niciuna dintre cele de mai sus 360. Marea curbura gastrica c. Duodenul II c. Care dintre semnele de mai jos opereaza in diagnoticul unei tumori esofagiene? a. Este reversibila e. Tumorile esofagiene d. Pliurile mucoase ale esofagului: a. Deplasarea unei structuri mediastinale spontan vizibile d. Sinusul gastric d. In mediastinul posterior la adult tumorile cu cea mai mare frecventa sunt: a.

Pliuri suple cu autoplastica exagerata 372. Cu intreruperea pliurilor pe toata lungimea stenozei 367. Care dintre modificarile de mucoasa digestiva de mai jos sunt specifice ulcerului benign gastric: a. Convergenta de pliuri c. Colon: 18-24 ore 365. Segmentul IV d. Care dintre semnele radiologice de mai jos NU caracterizeaza stenoza benigna a unui segment digestiv: a. Segmentul II si III b. Genunchiul inferior duodenal b. Umplere omogena d. Unghiul Treitz c. Nu deplaseaza organul 368. Segmentele V si VI e. Lobul caudat c. Duodenografia hipotona b. Contururi regulate d. Excentrice fata de axul segmentului digestiv interesat d. Colangiografia endoscopica retrograda d.34 a. Fistule tardive 373. Localizari multiple c. Ingrosarea pliurilor mucoasei d. Segmentele VII si VIII 375. Care dintre tipurile de leziuni digestive de mai jos dau ulceratii spiculiforme? a. Care dintre semnele radiologice de mai jos apar in gastrite: a. Care dintre segmentele hepatice se intinde pe toata inaltimea organului de la cupola diafragmatica pana la polul inferior : a. Selectati metodele de explorare biliara care utilizeaza contrast hidrosolubil iodat: a. Dilatatia segmentului respectiv b. Intestin subtire: 3-5 ore d. Pliuri mucoase sterse e. Ulcere duodenale multiple c. Diverticulitele 369. Localizare pe ileonul terminal cu extindere la cec b. Unghiul Hiss d. Nu intrerupe conturul c. Care dintre semnele radiologice de mai jos sunt comune amprentelor si ancoselor: a. Evacuare lenta e. Particularitatile imaginii de megadolico-segment digestiv sunt: a. Lungime mare b. Hipertrofia de pliuri b. Care dintre unghiurile intestinului subtire nu exista in caz de mezenter comun: a. Colangiografia percutana c. Hipertonia stomacului c. Alegeti semnele radiologice ale enteritei tuberculoase: a. Esofag: 5-7 secunde b. Stomac: 15 minute c. Portografia anterograda 374. Leziunile inflamatorii colonice d. Dilatatii ale lumenului urmate in timp de stenoze c. Reprezinta o deformare a conturului unui segment digestiv b. Contururi regulate c. Hipersecretia gastrica b. Lacunele ulcerate b. Asociaza modificari ale rapoartelor cu organele vecine 366. Care dintre afectiunile de mai jos pot da calcificari intraparenchimatoase hepatice: . Intreruperea pliurilor d. Atrofia pliurilor 370. Unghiul hepatic al colonului e. Sunt multiple d. Unghiul splenic al colonului 371.

Tuberculoza b. Asocierea de infarct mezenteric sau pancreatite acute b. Hemobilia b. Ischemia renala partiala d. Dimensiunea lor nu este concordanta cu gradul de hipertensiune portala 378. In ficatul normal e. Compresia abdominala ca tehnica de ameliorare a umplerii sistemelor pielocaliceale la pielografie intravenoasa este contraindicata in: a. In nici una dintre cele de mai sus 379. Prezenta de calcificari granulare 382.35 a. Urografia intravenoasa este nerelevanta tehnic in urmatoarele situati: a. Radiografie abdominala de profil b. Tomogafie plana c. Leziuni focalizate tumorale e. Selectati contraindicatiile colangiografiei intravenoase: a. Tomografie computerizata 384. Colica renala b. Amoebiaza abcedata c. Alegeti indicatiile arteriografiei hepatice: a. Aeroportia se deosebeste de aerobilie prin: a. Varicele esofagiene din hipertensiunea portal : a. Prezenta unui nodul heterodens intrapancreatic b. Hemagioamele 376. In care dintre situatile de mai jos vasele sanguine intrahepatice se vad cel mai bine spontan fara substanta de contrast: a. Traumatismele renourinare d. Hidronefroza c. Litiaza colesterolica intrahepatica d. Colica renala c. Icterul de orice natura c. Icterul obstructiv prelungit c. Apar in treimea distala a esofagului c. Marirea de volum global a pancreasului c. Metastaze hepatice e. Benzile transparente intrahepatice mai subtiri c. Reactii adverse la substante de contrast iodate b. Hipertensiune portala d. Pot da aspect trabecular 377. Anomalii arterio-venoase 380. Alegeti cel mai sigur argument semiologic computer tomografic pentru cancerul pancreatic: a. Tratamentul citostatic direct d. Histoplasmoza b. Steatoza hepatica d. Bruceloza d. Anevrismul de aorta abdominala 385. Insuficienta renala acuta sau cronica b. Traumatisme hepatice inchise c. Gaz si (sau) resturi fecale suprapuse 386. Se accentueaza in decubit si Valsalva d. Anemii marcate 381. Histoplasmoza c. Angiografie selectiva renala d. Indicatiile pielografiei directe sunt : . Distributie pana la periferie (subcapsular) d. Selectati afectiunile care pot genera calcificari nodulare la nivelul parenchimului splenic: a. Au aspect lacunar serpiginos b. Hemocromatoza hepatica b. Afectiuni renale explorate cu contrast 383. Diagnosticul localizarii unor calcificari suprapuse ariei renale se face prin: a. Prezenta metastazelor hepatice mici multiple d.

Alegeti forma vezicii urinare in repletie completa : a. Selectati situatiile in care pentru urografie intravenoasa injectati contrast iodat in cantitate sporita: a. Colica renala b. Rotatia in plan frontal a jonctiunii pieloureterale d. Prostatica b. Vena cava inferioara e. Selectati cauzele de marire a volumului rinichilor: a. Infarctul renal acut 394. Sindromul obstructiv 395. Dilatatia de calice 392. Rinichiul dublu c. Leziuni inflamatori intrarenale d. Triunghiulara c. Aorta abdominala d. Pentru precizarea notiunii de ptoza renala in comparatie cu ectopia folositi urmatoarele criterii : a. In hidronefrozele voluminoase 397. Obstructiile ureterale b. Rotund ovalara d. Deplasarea rinichiului spre caudal in ortostatism sau inspir b. Selectati cauzele ancoselor conturului renal : a. Diagnosticul anevrismului de aorta 388. In colica renala c. Care dintre tipurile de calculi urinari de mai jos apar hiperdensi in computer tomografie: . Tubulara 390. Rinichiul drept b. Glanda suprarenala dreapta c. La o creatinemie de peste 2 mg/dl b. Lobulatia fetala b. Chistelor parapielice d. Tumorilor renale maligne b. Semilunara b. Selectati portiunile fixe ale uretrei la barbat: a. Inflamatiile acute glomerulare sau pielonefritice b. Peniana 391. Obstructiei urinare distale vechi c. Menevre interventionale (dilatatii. Inflamatii cronice d. simetrica si pielograma intarziata unilaterala: a. Angiografia selectiva a arterelor renale este indicata in : a. Boli polichistice forma adulta 396. Obstructia ureterala cu hidronefroza 393. Manevre interventionale diagnostice sau terapeutice 387. Stenoza arterei renale respective b. etc) e. Pielonefritele cronice d. Aspectul sinuos al ureterului c. Anatomia pedicolului renal la donatorii vii de rinichi pentru transplant d. Ischemia renala acuta c. In rinichiul mut unilateral d. Bulbara d. Membranoasa c. Pancreasul 389. Ischemia renala acuta c. Pielonefrita acuta d. Fistule arterio-venoase homolaterale c. Alegeti formatiunile anatomice incluse in spatiul perirenal drept : a.36 a. Dezorganizarea unui sistem pielocaliceal este efectul : a. Tumori uroteliale inalte c. embolizari. Selectati cauza unei modificari functionale renale constituite din nefrograma normala.

In ultimul trimestru de sarcina b. Subtierea compactei 408. Uretrografia retrograda b. Precizati care dintre afirmatiile de mai jos sunt corecte: a. Amputarea d. Rinchi mic cu calcifcari granulare b. oedostoza c. Uretrografia mictionala c. capsula fibroasa d. sinostoza b. La nivelul diafizei grosimea sumata a compactei trebuie sa corespunda la ½ din grosimea globala a osului d. oedostoza e. Cistografia post-mictionala 399. hiperostoza c. Corticala osoasa este corespondentul la nivelul metafizei a compactei de la nivelul diafizelor c. scoliostoza 405. Amprentarea b. hiperostoza 406. Vizualizarea periostului d. Stenoze ureterale etajate multiple d. exostoza d. Care dintre modificarile cavitatilor pielocaliceale de mai jos apartin naturii maligne a unei tumori renale: a. Nu se sudeaza la adult 403. scoliostoza b. Endoscopia uretrala d. Modificarile de forma ale osului sunt : a. exostoza d. O lezoiune osoasa elementara de osteoliza marginala cu profunzimea mai mare decit diametrul se . Cistinici d. Imbatranirea fibrelor de colagen d. Hiperparatiroidism 407. Vezica urinara mica cu calcificari parietale 401. Osteoporoza se manifesta si la nivelul tesutului osos compact sub forma: a. cartilajele hialine b. Care dintre modificarile de forma ale osului se mai numeste si «os suflat» : a. Alegeti factorii locali incriminati in geneza osteoporozei : a. Uratici c. Imobilizarea prelungita c. ligamentele de orice natura e. Periostul este vizibil la adult numai la nivelul epifizelor 402. Intre 16 si 22 de ani e. Structura patata sau fasciculata c. lichidul intraarticular 404. Intre 1 si 3 ani c. Alegeti metoda de rutina de explorare a uretrei in adenomul de prostata : a. Fosfatici b. Sindroame vasculare hiperkinetice b. La periferie osul lung are un strat de tesut compact care se subtiaza spre capete b. Nici unul dintre cei de mai sus 398. Imagine aditionala la nivel papilocaliceal c. Nucleii epifizari se sudeaza cu diafiza la varsta de : a. Elementele anatomice articulare de la nivelul unei diartroze radiotransparente sunt : a. spongioasa epifizara c. Reducerea intensitatii opacitatii b. Care dintre semnele de mai jos fac parte din semiologia UIV a tuberculozei urinare : a. La varsta scolara d.37 a. Ecartarea 400. Stenozarea c.

Alegeti particularitatile modificarilor radiologice in osteoartrita tuberculoasa : a. Existenta semnelor de edem osos 411. Apar la interval de luni de la debutul real b. Linii opace periostale multiple paralele intre ele d. Nu mai are niciodata aspect de os definitiv 414. de intensitate similara osului c. displaziile prin tulburarea mecanismelor de modelare si tubulatie 412. La doua saptamani b. Leziunea dominanta este osteoliza . Ingroasarea traveelor osoase existente d. Aparitia de noi travee e. Da sechestre voluminoase d. Ingrosarea compactei osoase b. Aspectul bine conturat. Pe diafiza oaselor lungi c. Alegeti particularitatile imaginii radiologice in necozele aseptice: a. displazile cartilaginoase c. Reucerea diametrului canalului medular c. Localizarea este predilecta la nivelul nucleilor epifizari sau a unor nuclei secundari c. Asociaza de regula osteoporoza 416. Selectati semnele radiologice osoase ale rahitismului comun precoce : a. Largirea areolelor intertraveale 410. Osteoliza este marginala sub forma de carii sau geode e. Carie d. Au contur net. La cat timp de la producerea unei fracturi calusul are aspect de os defnitiv : a. Necroza d. Ingrosarea compactei osoase cu canal medular ingustat d. Lacuna b. Nu dau reactie periostala 418. displaziile periostale d. Tumorile osoase benigne au urmatoarele particularitati radiografice : a. Intereseaza metafizele si epifizele c. Este localizata periferic sau central b. bine precizat c. Au localizare metafizara cu extindere diafizara b. Se vindeca cu aparitia osteosclerozei si artrozei e. Se extind de regula intraarticular d. Care dintre semnele radiologice de mai jos exprima modificari de debut ale ostomielitei acute : a. La trei-patru luni c. Amprenta 409. Largirea cu aspect de cuva a metafizei b. regulat. Ancosa e. Demineralizarea b. Imping structurile moi de vecinatate fara sa le infiltreze d. Spatiul articular este totdeauna pastrat 417. Nu sunt modificari radiologice in primele doua saptamini 415. displazii prin tulburarea mecanismului de crestere encondrala b.38 numeste : a. Periosotoza lamelara se aseamana cu periostoza lineara prin: a. Care dintre diplaziile de mai jos determina modificari de dimensiuni si forma ale osului : a. La doi ani d. Caracterul linear al opacitati extraosoase b. Nu exista o varsta predilecta de aparitie la adult b. Eroziune c. Are un contur bine delimitat d. Traveatie a spongioasei redusa si areole largi 413. Depasirea de catre corticala a liniei metafizo-epifizare spre epifiza c. Spongioscleroza osoasa se vizualizeaza radiografic sub forma : a. Condromul este o tumora osoasa care : a. Sunt eminamente osteolitice e. Periostoza c.

Particularitatile imaginii radiografice toracice la sugari sunt : a. dilatatie de artera pulmonara 426. Precizati semnele radiologice de mucoviscidoza : a. reflux vezicoureteral pe sistemul pielocaliceal inferior 424. scolioza 425. ureter dublu pe toata lungimea lui c. cu distrugerea fosei pituitare e. mediastin superior largit d. lipsa de inchidere a fontanelelor c. Duplicitatea bazineto-ureterala presupune : a. Modificarile craniene in rahitism sunt : a. Sters conturate c. ingrosarea peretelui bronsic cu mici abcese d. dehiscenta suturilor b. bombarea arcului arterei pulmonare d. reactie periostala lineara 427. Semnele radiologice din afectiunile sinusale inflamatorii pe radiografia craniana standard sunt : . lacune mici multiple metafizare d. osteoliza metafizara c. lacune oasoase net delimitate b. disostoza cleidocraniana d. largirea mediastinului superior 423.39 e. Leziunile craniene de histiocitoza pot fi : a. osteoporoza metafizara b. Vezica urinara d. osteogeneza imperfecta b. existenta a doua sisteme pielo-caliceale b. Localizare metafizara cu respectarea cartilajelor de crestere b. Selectati semnele radiologice ale sifilisului congenital: a. jonctiune ureterovezicala separata pentru fiecare ureter in parte d. Metastazele osteolitice apar predominent in cancerele cu urmatoarele localizari: a. unice sau multiple c. osteopetroza c. orizontalizarea arcurilor costale posterioare c. Insotite de reactie periostala spiculiforma e. hemidiafragm la acelasi nivel e. ingustarea prin retractie a grilajului costal c. Particularitatile imaginii radiologice a cordului la sugari sunt : a. Cu corticala intrerupta prin infiltratie sau fractura d. Cai urinare superioare c. diafiza cu strucura modificata e. raport cardio-toracic mai mare decat cel de la varsta prescolara b. tendinta la egalizare a diametrelor b. Tub digestiv e. bose frontale d. rahitismul nu da modificari osoase craniene 428. hipertransparenta pulmonara difuza b. Plaman b. Care dintre osteodisplaziile nou nascutului se manifesta radiologic cu osteoscleroza : a. cu aspectul de « dinti flotanti » 429. Caracterele definitorii ale tumorilor osoase maligne sunt: a. bifurcatia traheei proiectata la vertebra T3 422. absenta butonului aortic c. prezenta de bronsiectazii e. cu aspect de harta geografica la nivelul calotei d. In perimetrul zonei de osteoliza prezinta calcificari 419. Infiltrative in tesuturile moi 420. Rinichi 421.

apofizele spinoase e. Sangele in stadiu subacut . pediculilor vertebrali c. Acumulare de gaz intra si perivertebral d. aparitia de acumulari de tesut strain structurilor cerebrale (metastaze) 433. Alegeti tumorile cerebrale care dau calcificari vizibile pe radiografia craniana standard: a. meningiomul b. distructia tesutului nevraxial prin leziuni ischemice d. Aparitia abceselor paravertebrale e. aparitia unui tesut de neoformatie (tumori) e. Osteoporoza in cazul leziunilor tuberculoase 437. apofizelor transverse d. intreruperea partiala a conturului peretilor sinusali 430. structuri anatomice fara bariera hematoencefalica c. Clipuri metalice intracerebrale c. Care dintre structurile de mai jos sunt in hipersemnal IRM atat in T1 cat si in T2: a. opacifiere omogena prin prezenta de lichid in sinuzita acuta c. Lucrari metalice dentare 438. adenomul hipofizar e. Malformatii ale oaselor calotei 436. craniofaringiomul c. Claustrofobia d. Angajarea parenchimului cerebral prin orificiile durei mater 434. Incidenta radiografica standard de profil a coloanei vertebrale permite evidentierea : a. Artefactele metalice d. Vasele cu flux rapid c. Care dintre structurile de mai jos sunt in hiposemnal IRM atat in T1 cat si in T2: a. voalarea sinusurilor prin ingrosarea mucoasei b. spatiilor intervertebrale 432. Sindromul intracranian de masa se exprima computer tomografic prin : a. Leziuni osteolitice marginale ale platourilor vertebrale adiacente c. Semnele computer tomografice ale spondilodiscitelor sunt: a. corpilor vertebrali b. Ingustarea spatiilor arahnoidiene c. Necroza e.40 a. Este un proces fiziologic la varsta de 3 ani b. Corpi straini feromagnetici oculari b. Deplasarea structurilor adiacente masei b. hipoxie difuza acuta sau cronica b. cordomul 431. Studiul fosei pituitare c. Dehiscenta suturilor la copil e. Sindromul de pierdere globala de substanta cerebrala (atrofia cerebrala): a. Patologia orbitei b. Lichidul cefalorahidian b. nivel orizontal de lichid in ortostatism d. Patologia masivului facial e. Care sunt indicatiile examenului computer tomografic cranian in afara creierului: a. Hidrocefalie interna simetrica biventriculara laterala e. Asociata cu larghirea cisternelor d. Contraindicatii de utilizare a rezonantei magnetice in explorarea extermitatii cefalice: a. Calcificarile 439. Se manifesta prin largirea fisurilor corticale c. Modificari de contur a vaselor adiacente d. Dimensiuni globale scazute ale creierului 435. Disparitia barierei hematoencefalice cu migrarea extravasculara de contrast in computer tomografia cerebrala exprima : a. Patologia stancii temporalului d. Alterarea structurii si dimensiunilor discului intervertebral b. oligodendrogliomul d.

osificari heterotope c. masa iradiata b. Grasimea c. patratul tensiunii c. 185000 km/secundă d. grasime c. Zona de contact a doua medii cu impedanta acustica diferita se numeste: a. cu numarul atomic al structurilor iradiate c. os d. Tesutul osos embrionar se intalneste in: a. Tesutul tumoral 440. reverberatie c. faza initiala a calusului b. 3600 cm/secundă b. muschi b. aerul c. numarul atomic al materialului anodei 447. Sindesmofitul reprezinta: a. diametrul focarului . Infarctele din sistemul bazilar b. Adenoleucodistrofia c. osificarea sincondrozei b. interfata d. absorbtie b. 1540000 m/oră 444. Leuconevraxita b. difuzie d. Alegeti indicatiile corecte ale examenului IRM in patologia vasculara cerebrala: a.41 b. Reducerea in amplitudine si intensitate a ultrasunetelor in timp ce acestea străbat un anumit mediu se numeste: a. impedanta c. SIDA d. ecou b. suspensia de sulfat de bariu 450. Viteza ultrasunetelor in tesuturile moi este de aproximativ : a. refractie 443. Edemul d. Pe imaginea radiografica urmatoarele elemente sunt de culoare inchisa : a. oasele b. Energia utila a unui fascicol fotonic intr-un tub Rontgen depinde de: a. Alegeti indicatiile corecte ale examenului IRM in patologia substantei albe cerebrale: a. Radiosensibilitatea biologica a unui tesut este proportionala cu : a. productie osoasa marginala c. productii osoase maligne 448. Infarctele cerebrale in momentul producerii c. Care din urmatoarele tesuturi reprezinta un obstacol major in transmiterea ultrasunetelor: a. Malformatiile arterio-venoase d. periostoza maligna 451. Trombofeblitele cerebrale 441. atenuare e. cu numarul de mitoze pe unitatea de volum de tesut iradiat 449. sange 445. coeficient alfa 446. Lichidul cefalorahidian e. Zgomotul in imagine sau factorii de perturbare a imaginii sunt dati de : a. 1540 m/secundă c. Sarcoidoza 442. intensitatea curentului catodic b.

40-70º b. Reconstructia spatiala a imaginii: a. numarul atomic al structurilor traversate d. 90-110º 458. 1/3 457. halistereza b. utilizeaza efectul de acoperire c. Alegeti entitatile patologice care pot da calcificari mediastinale lineare (rectilinii sau curbe): a. largirea medistinului supracardiac b. ascensionarea diafragmelor 463. tomografia computerizata cu contrast iodat c. ridicarea apexului cordului de pe diafragm d. caudala d. In hilul pulmonar drept bronsia primitiva are fata de artera pulmonara o pozitie: a. lungimea de unda a fascicolului 452. Opacitatile masive din cadrul sindromului pulmonar alveolar se caracterizeaza prin: a. ventrala 459. structura relativ omogena c. contur extern net. Angiopneumografia este o metoda: a. Unghiul dintre cele doua bronsii primitive la nivelul bifurcatiei traheei este de : a. ecografia Doppler 460. utilizeaza material vizual perceput biplane 455. densitate mult supracostala b. care se realizeaza prin injectare de contrast iodat in ventricolul drept sau artera pulmonara c. contur intern invizibil 462. intensitate subcostala b. de explorare a patului vascular functional pulmonar b. 70-90º c. se efectueaza pe scoarta lobului occipital b. absenta bronhografiei aerice 461. modificãri de evacuare 454. Opacitatile tumorale mediastinale se caracterizeaza prin: a. redistributia vaselor pulmonare spre virfuri c. Aspectul radiologic de “stomac hipoton” cuprinde: a. 1/2 c. angiografia hepatica selectiva d. continuu si convex spre pulmon d. care necesita cateterism arterial prealabil 456. modificãri de pozitie b. Osteoliza se produce prin: a. racord in panta lina cu marginea restului mediastinului e. structura omogena c.osteoclazie 453. activitate crescutã osteoblastica c. modificãri de tonus d.42 b. sistematizarea segmentara sau lobara e. Radiografia toracica in decubit dorsal prezinta fata de cea in ortostatism urmatoarele aspecte particulare: a. craniala b. tumorile mediastinale dense . Ce metode radio-imagistice se utilizeaza pentru diagnosticul specific al tumorilor vasculare hepatice: a. scintigrama hepatica cu TC 99 b. modificãri de formã c. dorsala c. 2/3 b. radiatia difuzata c. Raportul normal intre diametrul compactei si diametrul total al diafizei in treimea medie este: a. contururi sterse d.

ggl. oasele b. chistele hidatice d. gusele plonjante intratoracice e. cost mai mare 470. Care sunt avantajele explorarii radiografice a toracelui fata de cele ale examenului radioscopic: a. cu cat obiectul este mai aproape de sursa c. unghiurile costodiafragmatice anterioare c. explorare “real time” c. “Desenul vascular” pulmonar reprezinta: a. lingula de lobul inferior b. Care sunt dezavantajele tomografiei plane fata de radiografia toracica standard: a. Precizati grupul ganglionar limfatic mediastinal care reprezinta statie de drenaj a limfei pulmonare drepte si a portiunii inferioare a pulmonului stang: a. precarinali b. Perceptia denaturata a unei realitati existente se numeste : a. suspensia de sulfat de bariu d. sumatia de planuri d. Pe imaginea radioscopica urmatoarele elemente au culoare deschisa: a. ateromatoza aortica 464. lobul superior de lobul inferior c.43 b. informatii mai multe d. benzi opace b. iluzie c. aortico-pulmonari 475. Care dintre unghiurile costodiafragmatice se proiecteaza pe radiografia de fata sub nivelul de proiectie al cupolei diafragmatice: a. cu cat obiectul este mai departe de placa b. Conform efectului de paralaxa deplasarea imaginii unui obiect in sens invers fata de deplasarea fascicolului este cu atat mai mare : a. cost mai mic 469. lobul superior de cel mijlociu b. 465. unghiurile costo-diafragmatice posterioare. Microradiofotografia este metoda radiografica prin care : a. se obtine o imagine fotografica a unei imagini radioscopice b. aerul c. halucinatie b. cu cat diametrul conului de emisie este mai mare 467. iradiere mare b. se pot asigura debite mari de bolnavi examinati c. timp lung de expunere c. Scizura orizontala dreapta separa: a. imaginea este obtinuta pe un film 10/10 cm d. ggl. paratraheali inferiori drepti c. lobul superior de cel inferior 472. ggl. lobul superior de lobul mijlociu 473. Care este cantitatea minima de lichid pleural care permite obtinerea unei imagini radiologice relevante: a. corpii straini metalici 466. unghiurile cordio-frenice b. formate din arterele circulatiei functionale pulmonare 474. iradiere mai mica b. de grosime descrescatoare dinpre centru spre periferie d. este de slaba calitate 471. Scizura oblica dreapta separa: a. nici una dintre cele doua 468. ce se divid dicotomic e. 200 – 300 ml . lobul inferior de cel mijlociu c. anevrismele arteriale c. dispuse radial dinspre hiluri spre periferie c.

Cat este procentul de iradiere medicala din toata cantitatea de iradiere naturala: a. 14. 5 478. imagine transonică situată într-o masă hipoecogenă . Modificarile elementare de pozitie ale unui segment de tub digestiv pot fi: a. 3 h d.5% c. Cate vene hepatice se varsa in vena cava inferioara: a. sechestrul osos d. ingrosarea peretelui bronsic. Miscarea de rotatie a anodei este destinata : a. Care din urmatoarele afirmatii de mai jos NU caracterizeaza imaginea radiologica normala a esofagului la sugar: a. reducerii incalzirii anodei c. dimensiunile proportional mai mici decat la adult 482.2% 486.5 h c. Torsiunea b. 4 c. directionarii fascicolului fotonic 485. chistelor hepatice c. tumorilor hepatice 479. epifizele b. Precizati care dintre masele tumorale intrahepatice de mai jos au perete propriu: a. Necroza aseptica la adulti are ca localizare preferentiala : a. 2 – 2. 1. vizualizarea mai buna a contractiilor pe contur b. hematoamelor hepatice vechi d. abcesul hepatic d. diafizele c. 300 – 400 ml c. demineralizarea b. Un calcul situat în vezica urinară apare ecografic ca: a. 3 b. Aspectul radiologic particular al modificarilor bronsiilor in cadrul bronsiectaziilor se defineste prin: a. Timpul normal de evacuare gastrica la sugar este de cca. Tractiunea e. Ptoza c.5 – 2 h b. nucleii epifizari d. Selectati semnele radiologice pe care le puteti intalni in osteomielita stafilococica in primele 3 saptamani de la debut: a. Bilocularea d. Incarcarea cu substanta de contrast a structurilor parenchimatoase hepatice evidentiabila prin tomografia computerizata este caracteristica : a. aparitia dilatatiilor bronsice sub forma de opacitate inelara c. Amprenta 483. apozitii periostale 484.4% b. 8. 11. chistele hidatice b. adenomul c. lipsa de vizualizare a pliurilor in strat subtire c. parenchimului hepatic normal b. 4 h 481.44 b. oase scurte 487. cresterii energiei fotonilor emisi b. care devine vizibil radiologic b. 400 – 500 ml 476. dispunerea imaginilor inelare de bronsii dilatate in buchete 477.: a. hematomul 480. osteoscleroza c.

materializarea 498. Marginea mediala a ferestrei aorto-pulmonare este data de: a. structura chimica a anodului c. T5 – T6 495. retrograd. emfizemului centro hilar d. sindromului de invazie alveolara 496.v. sindromului interstitial difuz c. artera pulmonara dreapta 497. Rolul grilei antidifuzoare este acela de a : a. T4 – T5 c. cu insuflaţie 490. Injectarea i. sindromului de obstructie bronsica b. absorbtia c. de substanţe iodate d. joncţiunea faringoesofagiană b. divergenta b. amprenta venei azygos d. amprenta aortică c. aorta ascendenta c. administrare i. evidentiabila ecografic 491. ingestie de substanţe iodate hidrosolubile c. hiatusul diafragmatic 493. “Bronhografia aerica “ este caracteristica : a. Fenomenul de atenuare a radiatiilor X are la baza: a. presiunea gazelor din interiorul tubului radiogen 494. T3 – T4 b. evidentiabila pe RRVS c. cartilagiu de crestere c. In unghiul cardiofrenic lateral drept . Litiaza radiotransparenta bazinetala este: a. Cantitatea de electroni accelerati in cimpul electric din interiorul unui tub Roentgen este in functie de : a. prin ingestie de suspensie de sulfat de bariu b. creste netitatea imaginii b. nucleu secundar de osificare epifizar b. testul la substanta de contrast iodata este negativ 492. trahee b. reduce iradierea bolnavului c. Proiectia radiologica a venei cave inferioare se face : a. absenta imaginii de compacta osoasa 489. evidentiabila la CT d. gradul de incalzire a filamentului catodic d. imagine hipoecogenă situată într-o masă anecogenă c. pe sondă enterală e.45 b. Strâmtorile fiziologice ale esofagului sunt date de: a. aorta descendenta d. nici una din cele de mai sus 499. fina reactie periostala e. metafiza mai lata cu marginea rotunjita d. mari imaginea d. a unei substante de contrast iodate ionice pentru obtinerea UIV. diferenta de potential dintre anod si catod b. Examenul radiologic al intestinului subţire se poate face: a. difuziunea d. exista valori crecute ale creatininei serice c. este contraindicata daca: a.v. evidentiabila pe UIV b. imagine anecogenă situată într-o cavitate enecogenă d. exista antecedente de astm bronsic alergic b. Proiectia bifurcatiei traheei pe radiografia toracica de fata se face la nivelul vertebrei toracale: a. Imaginea radiologica a scheletului membrelor la sugar prezinta: a. imagine hiperecogenă cu con de umbră posterioară situată într-o cavitate enecogenă 488.

Radiatia secundara d. 40 – 50 de ani d. Radiatia incidenta b. ficatul c. Arcul superior drept b. Doua separate c. Intensitatea opacitatii b. in caz de stenoze b. Spatiul pararenal posterior b. In unghiul cardiofrenic anterior 500. Radiatia reziduala c. Spasmul cardial produce: a. Nici una din cele de mai sus 508. Spatiul pararenal anterior 509. Computer Tomografia d. 30 – 40 de ani c. Doua seriate d. până la pubertate 511. Ansele jejunale au următoarele caractere: a. Nici una din cele de mai sus 501. intestinul subtire d. Pancreasul ca organ extraperitoneal este inclus in unul din spatiile vizibile densimetric: a. Lichid de staza se intilneste la nivelul lumenelor tubului digestiv: a. in caz de spasme prelungite c. pancreasul d. Care dintre elementele radiologice semiologice de mai jos caracterizeaza notiunea de “structura” a unei opacitati pulmonare: a. splina b. dispoziţie orizontală . Precizati tehnica radiologica in care fascicolul de radiatii are forma unui trunchi de con: a. Care dintre segmentele tractului digestiv prezinta in mod normal continut de aer la sugar spre deosebire de adult: a. In unghiul cardiofrenic posterior d. In unghiul cardiofrenic lateral sting c. 20 – 30 de ani b. Care dintre organele parenchimatoase abdominale de mai jos nu se vad in conditii fiziologice pe radiografia abdominala simpla : a. Niciunul dintre cele de mai sus 502. ingustarea lumenului esofagului c. esofagul b. Radiografia standard b. stomacul c. rinichii 504. Trei 506. Radioscopia conventionala c. oprirea tranzitului b. Netitatea conturului opacitatii 505. destinderea lumenului esofagian supraiacent 503.46 b. Cate circuite de alimentare electrica are un tub radiogen: a. Opacităţile liniare care rămân după dispariţia cartilajului de creştere persistă până la: a. in caz de atonii 507. colonul 510. Omogenitatea opacitatii c. Care dintre arcurile imaginii mediastinale scad electiv ca dimensiuni proportional cu virsta: a. Spatiul perirenal c. Care tip de radiatii Roentgen au utilizare diagnostica: a. Arcul superior sting c. Unul singur b. Arcul mijlociu sting d.

absenta in displazia multichistica d. Boselura renala poate fi generata de: a. modificări de forma a osului c. prezintă nidus d. Osteoporoza este vizibilă pe o radiografie standard la o pierdere de calciu de minim: . Calcificarile renale parenchimatoase sunt : a. Caverna renala are urmatoarele caracteristici : a. persista pe clisee tardive urografice c. modificări de grosime a osului d. sparge corticala 520. modificării de poziţie a corpurilor vertebrale b. de aspect muriform 515. vena splenica c. sunt aglomerate în pelvis 512. prezintă calcificări e. pliuri longitudinale c. Criteriile radiologice de diagnostic ale condromului sunt : a. HTA de cauza renala este investigata de regula prin: a. artera mezenterica superioara d. 521. Atrofia prin presiune a osului determina : a. prezenta unui oncocitom c. vena cava inferioara 522. mobile la schimbarea pozitiei d. proiectate in patrulaterul Bazy – Moyrand b. abcesului rece paravertebral 518. Nefrograma este: a. subţiază corticala d. este proiectata inafara liniei interpapilare b. Dimensiuni peste 3 cm b. ecografie Doppler b. are reacţie periostală c. metastazează 519. Distributie perihilara d. Structura neomogena. Intensitate mai mare decit a celor din sindromul interstitial obisnuit c. Care dintre elementele lumenale de mai jos se proiecteaza pe o imagine axiala in interiorul capului pancreatic: a. scintigrafie renala d. presupune existenta unei zone de necroza in parenchim 516. prezenta unei tumori Grawitz d. pliuri circulare d. urografie cu proba de incarcare cu apa c. In tuberculoza vertebrala fusul paravertebral este expresia : a. imagistica prin rezonanta magnetica 523. Caracterele osteomului osteoid sunt : a. expresia perfuziei parenchimului renal cu substanta de contrast b. extensiei leziunii la nivelul muşchilor paravertebrali c. periostoza 517. Care sunt caracterele radiologice specifice ale nodulilor hemosiderotici din pulmonul de staza : a. este o tumora litică b. este o tumoră benignă osteogenica c. nefrita de iradiere b. este o tumoră benignă osteolitică b. expresia timpului tisular al substantei de contrast c. proiectate peste coloana vertebrala pe radiografia de profil c.47 b. modificări de lungime a osului b. impune diagnostic diferential cu chistul fistulizat d. coledocul b. intirziata la pacientii cu antecedente alergice 514. infarcte renale 513.

axul lung paralel cu coloana vertebrala . tije efilate c. pragul de reactie b. Ureterohidronefroza de gr. se asociaza frecvent cu pensa vasculara 525. In mediastinul posterior c. Calciul c. ţesut embrionar c. zona debutului saturatiei d. Imaginea radiologica a rinichiului la sugar este caracterizata prin: a. convergenta de pliuri b. lingula de lobul superior 533. fibroza retroperitoneala 527. O tumora mediastinala al carei pol superior depaseste nivelul de proiectie al articulatiilor sternoclaviculare este situata: a. Colectiile peripancreatice sunt delimitate de: a. reflux vezico-ureteral c. Alegeti elementele chimice folosite pentru fabricarea de substante producatoare de contrast artificial pozitiv in structurile biologice parenchimatoase: a. Scizura oblica stinga separa: a. fasciile perirenale anterioare b. pinteni 528. Caracteristicile stenozelor maligne esofagiene : a. 20% c. periost 526. II poate fi generata de: a.48 a. zona de proportionalitate c. capsulele renale c. sunt scurte e. In mediastinul anterior b. zona de solarizare 530. tuberculoza reno-urinara d. determina amprente ale sitemului pielocaliceal si ureterului b. 10% b. Selectati semnele radiologice caracteristice unui sindrom tumoral malign gastric: a. sunt de obicei unice 534. peritoneul posterior d. aspect ”in ciuperca” al cupelor caliceale d. Lipomatoza sinusala renala are urmatoarele caracteristici pe secventele urografice: a. nuclei secundari d. Nu se poate preciza 532. zona de saturatie e. Bariul 531. întreruperea pliurilor c. cartilaj de creştere b. Pe curba de inegrire a filmului radiografic imaginea obtinuta este utilizabila in scop diagnostic daca se incadreaza in : a. litiaza vezicala b. lacuna cu contur regulat e. au lungime mare d. sunt axiale b. lobul superior de lobul inferior c. sunt excentrice c. lingula de lobul inferior b. Apofizele şi epifizele osoase se formează din: a. Plumbul d. 30% d. 40% 524. lacuna cu contur neregulat d. Iodul b. pilierii diafragmactici 529.

Alegeţi criteriile radiologice de benignitate ale tumorilor oasoase: a. Între lobii pulmonari pătrund septuri generate de pleura viscerală. cât şi în cea de profil. Selectaţi caracterele lizereului de siguranţă vizibil in explorarea digestiva cu bariu: a. intre 1 si 5 minute d. suma segmentelor caudale ale lobului inferior drept c. nu au reacţie periostală d. sub 1 minut b. e. demineralizare b. d. Creşterea in lungime a osului se realizează pe baza : a. intre 1 si 3 minute c. nici una din cele doua 542. structurile moi sunt împinse si infiltrate e. opacifiere tardiva a cavitatilor intrarenale d. periostului b. . e. au contur net. b. O opacitate pulmonara de forma lineara marginita de ambele ei parti de transparenta aerica se numeste: a. Existenţasemnelor radiografice ale unor eventuale leziuni traumatice toracale. ambii rinichi la acelasi nivel c. formate dintr-o singură foiţă pleurală. Revărsatele lichidiene pleurale închistate posterior: a. De partea dreaptă există trei lobi împărţiţi în 10 segmente. diametrul bipolar proportional mai mare decit la adulti (4-4. dispoziţie oblică dinspre caudal spre cranial c. integrate in economia lobului superior drept d. Bulbul duodenal are în mod normal: a. sub denumirea de lingula. Existenţa unor alte acumulări specifice în mediastin sau pleură 545. Diagnosticul radiologic al emfizemului subcutanat toracic se bazează pe: a. pe când cea de partea dreaptă se poate evidenţia în mod normal şi pe o incidenţă de faţă 544. lobul superior înglobează. două curburi 539. Extinderea leziunilor în zonele limitrofe (cervical. c.). incizuri pe contur 535. Disparitia la nivelul unui os a sarurilor de calciu cu alterarea fara disparitie completa a traveelor cu substrat conjunctiv se numeste: a. dispoziţie oblică dinspre ventral spre dorsal b. situaţie corespunzător vertebrei L4 d.49 b. contur b. cartilajului de conjugare 536. Timpul nefrografic al urografiei dureaza: a. c. echivalentul segmentelor lobului mijlociu sting. În stânga. “Lingula” este: a. Scizura oblică stângă se vizualizează numai în incidenţa de profil. nu este perceptibil radiologic in mod curent 540. ilustrează integritatea mucoasei b. se evidenţiază în dublu contrast d. niciuna din cele de mai sus 543. abdominal etc. bine precizat b. integritatea lui garantează caracterul malign al unei leziuni 538.5 corpi vertebrali) e. Referitor la segmentaţia şi la lobulaţia pulmonară: a. iatrogene sau traumatice. osteoliza 541. Existenţa unor antecedente specifice. sparg corticala sau compacta c. lobul mijlociu d. Scizurile sunt vizibile sub forma unor benzi fine numai atunci când razele sunt perpendiculare pe suprafaţa lor. Prezenţa unei hipertransparenţe difuze omogene la nivelul întregului torace. osteoporoza c. b. segmentul apical al lobului superior b. reprezintă conturul lumenului digestiv c. sufla corticala dar nu o intrerupe 537. nucleilor epifizari c. Sunt bine vizualizate atât în incidenţa de faţă. banda c.

tumori maligne c. d. Pulmonul controlateral este în hiperinflaţie. pneumoperitoneului 555. De profil. Obstructiile ureterale cronice au urmatoarele semne radiologice : a. Invazia glandei suprarenale 553. Radiografia abdominală simplă permite evidenţierea: a. coledocopancreatografia endoscopică retrogradă (ERCP) reprezintă o metodă de diagnostic şi tratament în patologia căii biliare distale 548. au peristaltica evidentiabila la UIV 547. fracturi d. infecţii ale osului 554. Aspectul radiologic standard în pneumothoraxul liber al marii cavităţi pleurale cu cantitate medie de gaz: a. hipoecogene cu întărire posterioară 550. b. abcesul hepatic este o leziune cu conţinut hipoecogen delimitat de un perete gros ecogen. Nu sunt sistematizate 546. ecografia reprezintă metoda de primă intenţie şi de elecţie în evaluarea litiazei biliare d. Un obiect plan dispus paralel cu razele şi perpendicular pe film se proiectează ca o umbră liniară. nu se vad ecografic b. pot fi examinate prin ureteropielografie retrograda c. Un obiect plan situat paralel cu filmul apare mărit şi deformat. Periostoza este modificarea radiologică elementară întâlnită în: a. Concentratie redusa a substantei de contrast in calea excretorie a rinichiului afectat d. Hipertransparenţă periferică şi inferioară. se proiectează peste coloana vertebrală. Încercuiţi afirmaţiile corecte: a. tumori benigne b. c. Radiografia de faţă este incidenţa cea mai evocatoare. abdominală simplă c. coledocul intracefalic pancreatic apare sub forma unei imagini transonice rotunde cu diametru axial maxim de 9 mm c. Cu cât un obiect este mai aproape de film şi mai departe de sursă. Au indice parenchimatos redus la ½ in treimea medie a rinichiului b. Excretie intirziata . Care dintre următoarele principii geometrice de formare a imaginii radiologice sunt FALSE: a. d. d. e. 551. Două obiecte suprapuse situate la distanţe diferite faţă de sursă şi faţă de planul filmului se proiectează sumate. grosimea peretelui veziculei biliare nu trebuie să depăşească la examenul ecografic 4 mm b. Invazia spatiului perirenal c. Este delimitat posterior de fascia Zuckerkandl 552. Este invadat de tumorile Grawitz T3a c. Proiecţia unui obiect pe filmul radiografic este mai mare decât obiectul. calcificările pancreatice nu pot fi niciodată vizualizate pe Rg. b. proiecţia lui este mai mărită. Invazia hilului renal b. Selectati enunturile adevarate privind spatiul perirenal: a. calcificărilor b. c. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate? a. Este delimitat anterior de peritoneul parietal posterior b. e. Este invadat de tumorile Grawitz T4 d. cu redistribuţie vasculară 549. e. c. Nu siluetează cu marginea anterioară a cordului. calculii apar sub forma unor imagini rotunde. imaginilor de tip hidroaeric c.50 b. d. Asociaza hidronefroza gradul III c. Bontul pulmonar se află situat central şi paramediastinal inferior. Mediastinul este tracţionat către pneumothorax. Absenţa desenului pulmonar în zona hipertransparentă. In clasificarea TNM diagnosticul de tumora Grawitz T3a se bazeaza pe: a. varicelor localizate în fornixul gastric d. Invazia spatiului pararenal d. Ureterele normale : a. CT este metoda de elecţie şi cu cea mai mare fiabilitate diagnostică în evaluarea pancreatitelor acute b.

Faza vasculara b. ca multipli noduli omogeni. Nici unul dintre cele de mai sus 561. Care este segmentul pulmonar care lipseste deobicei de partea stinga : a. plusuri de umplere e. incizuri c. Aspectul granulat al mucoasei intestinale la sugar reprezinta : a. Inghetarea lor. rezoluţia geometrică se referă la cea mai mare dimensiune a unui detaliu din imagine care poate fi vizualizat ca atare. Adincirea incizurilor date de unde . regulat d. ancose d. variaza ca aspect functie de punctul de plecare c. Scara conventionala de densitati computertomografice cuprinde ca densitati de referinta: a. Edemul pulmonar acut se prezinta radiologic : a. ca sindrom alveolar nesistematizat d. sunt lacune unice sau multiple c. Niciuna dintre cele de mai sus 562. Cresterea frecventei (numarului) de unde perstaltice b. rezoluţia în densitate reprezintă diferenţa între densităţile a două structuri contigue la care acestea pot fi percepute separat. defect de tehnica radiologica 558. Calciul 563. Semnele specifice pleureziilor masive unilaterale pe radiografia toracica de fata sunt: a. cea mai bună rezolutie de densitate se obţine cu ajutorul filmului radiografic 565. Hiperkinezia gastrica se caracterizeaza prin : a. Modificarile de contur ale stomacului sunt reprezentate de : a. ca accentuare a opacitatilor micronodulare in mod difuz bilateral c. Faza de eliminare urinara d. Segmentul apico-dorsal e. Faza de difuziune tisulara c. enterocolita acuta d. Care dintre fazele metabolismului substantelor de contrast iodate se foloseste pentru sporirea contrastului computertomografic al tumorilor maligne parenchimatoase: a. net conturati diseminati in ambii plamini e. c. au contur net. Metastazele hepatice sunt: a. au o iodofilie variabila 557. Aspectul radiologic al polipilor colonici maligni: a. neregularitati b. ca noduli acinari sistematizati intr-un lob b. b. sunt situaţi într-un segment rigid 566. Aerul b.51 556. propagare enta dinpre cranial spere caudal c. Segmentul Fowler c. sindrom de malabsorbtie b. cele mai rare leziuni inlocuitoare de spatiu hepatice b. minusuri de umplere 560. sunt imagini adiţionale pe conturul colonului b. Apa e. Stergerea conturului hemidiafragmului d. Singele d. Marginea superioara a opacitatii ascendenta spre peretele toracic c. Grasimea c. Care din următoarele afirmaţii sunt false: a. Deplasarea mediastinului spre partea sanatoasa 564. Largirea spatiilor intercostale b. nu calcifica niciodata d. nici una dintre cele mentionate mai sus 559. Segmentul azygos b. Segmentul paracardiac d. aspect normal c.

glomerulonefrita cronica 568. modificări de pliuri d. Modalitatile de receptare a informatiei obtinute prin iradierea unui corp de examnat sunt : a. pielonefrita cronica e. Anevrismele aortei descendente d. ruperea arhitecturii moleculare b. Imagine lacunara in SPC.52 d.v. Dimensiuni renale reduse cu depresiuni de contur b. lungimea de unda d. penetranta fascicolului e. Asociaza pleurezia de la inceput e. hipoplazia congenitala b. Papila duodenala se află : a. Necroza papilara c. Care este mecanismul de actiune directa a radiatiilor ionizante la nivel celular ? a. efectul celular este direct proportional cu doza utilizata d. de care depind particularitatile operatinale : a. Stenoza ureterala d. Compresie ureterala c. Se asociaza cu leziuni nodulare satelite 569. 572. Are totdeauna localizare apicala d. inconjurata partial de substanta de constrast iodata . Selectati elementele semiologice imagistice sugestive pentru patologia renala inflamatorie cronica a. distanta focar obiect 576. Imagine ecogena cu atenuare acustica posterioara d. rigiditate 574. Pentru a obtine o opacifiere mai buna in SPC si ureterala se pot efectua urmatoarele manevre: a. Teratomul b. Precizati care sunt parametrii unui fascicol de raze X la emisie. lacune multiple c. Bolile inlamatorii colonice prezintă: a. Selectati cauzele de rinichi mic unilateral: a. Formatiune cu densitate solida si iodofilie intensa la tomografia computerizata c. ionizarea unei minicelule de scintilatie . impresionarea directa si luminoasa prin mecansim chimic al unei emulsii fotografice c. Meningocelul 575. d. Injectarea a 40 mg furosemit i. pe conturul medial al duodenului descendent c. generarea de substante care actioneaza prin mecansme secundare concordant cu cele de mai sus 577. imobila b. Decubit ventral b. Asociaza de la inceput hemoptizia c. pe conturul medial al duodenului ascendent 573. Dezorganizarea SPC 570. ureterohidronefroza obstructiva veche c. Nu este influentata de atropinizare 567. pe conturul lateral al duodenului descendent b. Infarctul pulmonar rotund : a. Care dintre tumorile de mai jos au sediul de electie in mediastinul posterior : a. cromozomilor si enzimelor c. O tumora uroteliala inalta are urmatoarele caracteristici imagistice: a. dehaustrare b. stenoza de artera renala d. Apare pe fond de staza pulmonara cronica b. Calcificari in interiorul patrulaterului Bazy. numarul de fotoni emis pe unitatea de suprafata in unitatea de timp b. intensitatea fascicolului c. alterari morfologice ale genelor. fluorescenta unei substante luminiscente b. Neurinomul c. Efectuarea unei urografii minutate.Moyrand pe RRVS 571. actiunea fizica directa asupra unor cristale de scintilatie d. Fragmentarea coloanei baritate prin cresterea amplitudinii e.

tensiunea in KV c. developare prelungita sau la temepratura prea mare d. structura histologica d. miscarea in timpul expunerii 582. densitatea fizica . casetele d. dozmetrele cu camera de ionizare 581. electronii d. grilele antidifuzoare b. Care sunt parametrii tehnici ai unui fascicol de radiatie. Care sunt particolele utilizate in cadrul sistemelor de radioscopie televizata pentru transformarea imaginii primare in imagine secundara : a. Natura structurilor traversate de un fascicol de raze X. Care sunt elementele care pot altera transparenta primara a unui film radiographic cu aparita “voalului”: a. masa fizica (grosimea) c. ionii negativi 579. gradul de ionizare a mediului ambiant in jurul instalatiei Rx 580. Accesoriile obligatoriinecesare expunerii diagnostce a unui film radiografic sunt : a. timpul in ms e. protonii c. incalzirea in unitate de caldura (HU) d. intensitatea in mA b. expunere cu doza insuficienta c. fotonii b. care pot fi modulati si monitorizati din masa de comanda a unui aparat roentgen : a. marimea numarului atomic b.53 578. foliile intaritoare c. actioneaza asupra radioatiei ncidente prin: a. vechimea filmului(film expirat) b. actiunea involuntara a luminii e.