1

1. Partile componente ale unui generator pentru aparat roentgen sunt: a. Transformatoarele b. Redresoarele c. Temporizatoarele d. Pupitrul de comanda Care sunt elementele metalice ale unui tub roentgen? a. Anodul b. Filamentul catodic c. Piesa de concentrare a catodului d. Peretii tubului RX Care dintre parametrii constructivi ai unei anode de tub Rx influenteaza incalzirea ei: a. Materialul din care este contruita b. Viteza de rotatie c. Panta de inclinare a fetei active d. Diametrul anodei Rolul cupolei unui tub radiogen este: a. Contentia uleiului de racire b. Protejarea mecanica a tubului c. Oprirea diseminarii haotice a radiatiilor in mediul ambiant Interactiunile direct ionizante ale radiatiilor Rontgen cu materia sunt: a. Colisiunea b. Frinarea c. Efectul Compton d. Efectul fotoelectric Alegeti tehnica radiologica cea mai iradianta a. Radiografia pulmonara b. Urografia intravenoasa c. Irigoscopia d. Tomografia computerizata abdominala Precizati care este rolul grilei antidifuzoare in achizitia radiografica a unei imagini radiografice : a. Reducerea iradierii b. Focalizarea radiatiilor c. Reducerea radiatiei secundare d. Cresterea contrastului imaginii Care sunt elementele care determina dimensiunile imaginii obiectului radiografiat fata de original: a. Dimeniunea obiectului b. Distanta obiect film c. Distanta sursa obiect d. Unghiul razei incidente centrale cu planul sau axa obiectului Precizati ce elemente intra in structura derivatilor farmaceutici cu care se realizeaza contrastul artificial pozitiv in radiologie: a. Plumbul b. Iodul c. Cuprul d. Bariul Care dintre modificarile clinice de mai jos se inscru in categoria acuzelor uzuale la administratrea i.v. de substanta de contrast iodata: a. gust metalic b. Rush-ul cutanat c. Colicile intestinale d. Senzatia de caldura generalizata Care dintre structurile de mai jos sunt hiperdense fata de structurile inconjuratoare in examenele CT craniene: a. Calciul b. Tumorile cu contrast c. Sangele proaspat d. Edemul perilezional Ce artere abdominale se pot identifica ecografic a. Aorta b. Trunchiul celiac

2.

3.

4.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

2
c. Artera mezenterica inferioara d. Arterele renale Precizati afectiunea care constituie indicatie de ecografie diagnostica de prima intentie: a. Litiaza urinara b. Litiaza veziculara biliara c. Tromboza de vase porte intrahepatice d. Ureterohidronefroza Selectati tipurile de afectiuni care beneficiaza la maximum de examenul IRM ca examen de prima intentie: a. Tumorile suprarenaliene b. Tumorile pituitare c. Tumorile cardiace d. Tumorile primitive de cai biliare Care este cea mai eficienta tehnica radiologica de punere in evidenta a fetelor sternului: a. Radiografia toracica de fata b. Radiografia toracica de profil c. Computer tomografia d. Radiografia toracica in oblic anterior stg Care vase sanguine determina existenta amprentelor vasculare de pe conturul stg al traheei: a. Aorta ascendenta b. Crosa aortica c. Vena azygos d. Trunchiul brachiocefalic arterial Cite segmente formeaza lobul superior pulmonar sting: a. 3 b. 4 c. 5 Care sunt sectoarele circulatorii vasculare din interiorul parenchimlui pulmonar explorabile radiologic standard: a. Sectorul intramediastinal b. Sectorul hilar c. Sectorul central d. Mantaua pulmonara Care sunt structurile histologice care fac ca alveolele pulmonare sa nu fie structuri terminale: a. Comunicari alveolo-alveolare porii Kohn b. Comunicari intre alveolele si bronsiolele terminale: canalele Lambert c. Ambele concomitent d. Incorecte toate cele de mai sus Care sunt formatiunile arteriale care formeaza marginea anatomica dreapta a mediastinului : a. Crosa aortica b. Trunchiul arterial pulmonar c. Artera subclavie stinga d. Trunchiul brachiocefalic arterial e. Nu exista structuri arteriale pe marginea mediastinala dreapta Care sunt elementele structurale ale mediastinului care beneficiaza de diagnostic cert computertomografic fara contrast: a. Vasele sanguine b. Grasimea c. Ganglionii limfatici calcificati d. Fluidele clare din chiste Care sunt portiunile din aorta vizibile pe radiografia toracica in incidenta postero-anterioara: a. Marginea laterala a Aortei ascendente a. Marginea mediala a portiunii orizontale a crosei b. Marginea mediala a aortei descendente toracice c. Niciuna din cele de mai sus Cum se conecteaza in incidenta de profil proiectia trunchiului arterei pulmonare cu marginea anterioara a ventricolului drept. a. In continuare pe marginea anterioara., artera cranial fata de ventricolul drept b. In continuare pe marginea anterioara artera caudal fata de ventricolul drept c. Nu se conecteaza una cu cealalata pe marginea anterioara a cordului

10.

11.

12.

13.

14.

15.

16.

17.

18.

19.

20.

3
21. Selectati situatiile clinice in care sunt create conditiile de aparitie a bronhografiei aerice a. Edemul pulmonar acut b. Pneumonia franca la debut c. Pneumonia franca la vindecare d. Tuberculoza cavitara. 22. Care este limita de dimensiuni a opacitatilor pulmonare denumite “micronoduli”: a. 1 mm b. 3 mm c. 5 mm d. peste 5 mm 23. Semnele radiologice specifice unor opacitati cu punct de plecare parietal sunt: a. Densitatea mare b. Conturul net si regulat c. Vizualizarea numai partiala a conturului d. Racordul in panta lina 24. Selectati cauzele de ridicare bilaterala a cupolelor diafragmatice a. Obezitatea b. Sarcina c. Ascita d. Expirul 28. Dublul contur al marginii craniale a unei opacitati pleuretice libere se datoareaza: a. miscarilor respiratorii b. pozitiei bolnavului c. decalajului de inaltime intre marginea anterioara si cea posterioara a fluidului d. nici una dintre cele de mai sus 29. Selectati aspectele radiografice specifice pleureziilor interlobare: a. forma lenticularta b. localizarea pe traiectul unei scizuri c. lipsa modificarilor cu pozitia d. alte semne de afectare pleurala la distanta 30. Incercuiti leziunea tumorala hepatica ce prezinta in computer tomografie densitati negative: a. chistul biliar b. lipomul c. hemangiomul d. hiperplazia nodulara focala e. colangiocarcinomul 31. Care este sensul de deplasare al bontului pulmonar intr-un pneumotorax partial : a. Cranial si dorsal b. Caudal si medial c. Caudal si ventral d. Caudal si lateral 32. Care dintre afectiunile de mai jos pot determina dilatatie vasculara poststenotica : a. Stenoza valvulara mitrala b. Stenoza valvulara aortica c. Coarctatia de aorta d. Stenoza infundibulara pulmonara 33. Opacitate masiva, sistematizata lobar, cu bronhografie aerica poate apare in: a. Sindromul alveolar b. Sindromul bronsic c. Sindromul vascular 34. Cel mai fin ca structura compartiment al interstitiului pulmonar, vizibil pe o radiografie standard in incidenta postero anterioara este : a. Compartimentul peribronhovascular b. Compartimentul interlobular c. Compartimentul parietoalveolar 35. Alegeti afectiunile care se manifesta radiologic prin prezenta de micronoduli interstitiali mai mici sau egali cu diametrul de 1,5 mm : a. Infiltratele inflamatorii cu aspect de geam mat b. Metastazele carcinomatoase

4
c. Pneumoconioza d. Hemosideroza primitiva 36.Imaginile directe de sindrom bronsic sunt: a. Ingrosarea peretelui bronsiei b. Cresterea diametrului unei bronsii cu perete ingrosat c. Obstructia unei bronsii cu atelectazie adiacenta d. Disparitia aeratiei bronsiei prin inclocuire cu fluid 37. Care sunt caracteristicile structurale si functionale ale circulatiei pulmonare cu efect in formarea imaginii radiologice. a. Debitul circulator mare b. Presiunea intraarteriala pulmonara mica c. Complianta capilara mare d. Structura musculara sau elastica a arterelor in functie de distanta fata de hil 38. Hipervascularizatia arteriala pulmonara difuza (pletora) apare in: a. Hipervolemie b. Hiperchinezie c. Shunt sistemico-pulmonar d. Fistula arterio-venoasa 39.Semnele radiologice de hipovascularizatie pulmonara difuza bilaterala congenitala sunt: a. Hipertransparenta pulmonara difuza , bilatarala, simetrica b. Desen pulmonar gracil c. Hiluri pulmonare mici, simetrice d. Dilatatie poststenotica a arterei pulmonare 40. Sindromul vascular capilar pulmonar caracterizeaza : a. Emfizemul pulmonar diffuz b. Atelectaziile parcelare c. Fibrozele pulmonare d. Staza pulmonara cronica 41. Nodulii opaci hemosiderotici din staza pulmonara cronica se caracterizeaza prin: a. Foarte numerosi b. Localizati perihilar c. Cu diametrul de maxim 3mm d. Ireversibili in timp 42. Care dintre semnele radiologice de mai jos exprima hipertensiunea vasculara pulmonara anterograda: a. Imbogatirea desenului vascular apical b. Amputarea perihilara a benzilor vasculare c. Marirea de volum a hilurilor pulmonare d. Dilatatia de Artera pulmonara 43. Care este diametrul limita inferior al al unui nodul izolat malign pulmonar : a. Sub 3 cm b. 5 cm si peste c. 7 cm si peste d. Nu exista corespondenta volum/etiologie. 44. Selectati semnele radiologice pulmonare ale sancrului de inoculare tuberculos: a. Intensitate mica b. Localizare predominenta in lobul inferior drept c. Cu adenopatii hilare d. Cu benzi de limfangita 45. Semnele carecteristice infarctului pulmonar sunt: a. Forma rotunda b. Localizarea bazala dreapta c. Semne de staza venoasa cronica d. Asociaza hemoptizia e. Reactie pleurala de la inceput 46. O cavitate intraparenchimatoasa pulmonara cu pereti grosi, cu contur intern neted , cu leziuni satelite si bronsie de drenaj este: a. Abces pulmonar cu germeni piogeni evacuat b. Chist hidatic evacuat partial c. Caverna tuberculoasa deterjata d. Cancer pulmonar necrozat

5
47. Care dintre afectiunile de mai jos se manifesta prin cavitati pulmonare multiple cu pereti subtiri: a. Bula de emfizem b. Displazia emfizematoasa c. Polichistoza bronsica congenitala d. Niciuna dintre cele de mai sus 48. Care dintre tipurile de leziuni mediastinale de mai jos beneficiaza de diagnosticul cert computer tomografic cu contrast i.v.: a. Lipoamele b. Chistele c. Vasele sanguine d. Adenopatiile calcificate 49. Care dintre tumorile de mai jos sunt localizate in mediastinul antero+inferior a. gusa plonjanta b. timomul c. lipomul d. chistul pericardic 50. Marirea opacitatii cardiopericardice prin prezenta de lichid pericardic se caracterizeaza prin: a. Marirea predominent in sens transversal b. Unghiuri cardiofrenice obtuze c. Absenta pulsatiilor pe contur d. Modificari de aspect cu pozitia 51. Marirea de volum a atriului sting se materializeaza prin semne radiologice de modificare a contururlui cardiac . In care dintre directiile spatiuli marirea nu are corespondent a. Posterior b. Lateral stg c. Caudal d. Cranial 52. Care dintre semnele radiografice de mai jos exprima marirea de volum a ventricolului sting: a. Ascensionarea apexului cardiac pe radiografia PA b. Lateralizarea spre stinga a arcului inferior sting al cordului c. Deschiderea unghiului cardiofrenic sting al cordului d. Depaseste dorsal punctul de intersectie al diafragmului cu vena cava inferioara 53. Marirea careia dintre cavitatile cordului determina in mod particular dilatatia tranversala cu etalarea cordului pe diafragm: a. Atriul stg b. Ventricolul stg c. Ventricolul dr d. Atriul drept e. Crosa aortica 54. Care dintre segmentele aparatului circulator toracic umple prin dilatatie spatiul retrosteranl inferior: a. Aorta ascendenta b. Trunchiul arterei pulmonare c. Ventricolul sting d. Atriul drept e. Ventricolul drept 55. Care este segmentul aortic care nu se vizualizeaza nici macar partial pe radiografia toracica de fata dura: a. Aorta ascendenta b. Crosa aortica c. Aorta descendenta 56. Ce cavitate conexa atriului sting apare marita in stenoza mitrala ? a. Ventricolul sting b. Artera pulmonara trunchi c. Urechiusa stinga d. Aorta ascendenta 57. Care sunt modificarile radiologice specifice insuficientei mitrale: a. Staza pulmonara discreta b. Marirea foarte accentuata a atriului sting c. Marirea de volum a ventricolului sting d. Dialatatia de aorta ascendenta

Scheletului osos abdomino-pelvin d. C6/T12 . Emfizemul pulmonar 61. Stenoza mitrala cu insuficienta tricuspidiana concomitenta c. Decelarea de colectii fluide intraperitoneale e. Distanta de parcurs de la foton la calculatorul program. Examen de mucoasa in strat subtire la finele examenului propriu-zis 67. Examinarea rapida in dinamica deglutitiei d. Tetralogia Fallot c. Consistenta semisolida a SO4Ba b.6 58. Explicati mecanismul creerii de contrast pozitiv de catre suspensia de sulfat de bariu. Care dintre afectiunile de mai jos evolueaza cu aspect de cord mic sau de dimensiuni normale : a.Indicatiile de utilizare ale computer tomografiei in patologia digestiva sunt: a. Traheea deplasata spre stinga c. Absenta butonului de la locul sau normal b. 60. Stenoza mitrala cu defect septal atrial asociat b. Viteza fotonului Roentgen b. Anevrism trombozant de aorta b. Ecografia este indicata in diagnosticul afectiunilor : a. 65. a. Cresterea absorbtiei radiatiilor b. Stenoza valvulara aortica d. Amplitudinea curentului generat in fotomultiplicator d. Studiul traectului si permeabilitatii unor axe vasculare 68. Decolarea unei placi de aterom 64. Stenoza mitrala cu plaman sarac fara semne de staza pulmonara apare in : a. Intensitatea quantei de lumina emisa de cristalul de scintilatie c. Care adera de mucoasa digetiva fara sa se absoarba 66. Organelor parenchimatoase abdominale c. Insuficienta aortica d. Disectia de aorta c. Disectie de aorta c. Care valvulopatie se manifesta cu puls hilar pulmonar: a. Stenoza valvulara pulmonara 59. Buton aortic pe marginea dreapta a mediastinului 63. Stenoza mitrala cu atriu sting locuit. Semnul faldului intimal la examenul CT al aortei cu contrast caracterizeaza: a. Proiectarea metamerica a orificiului Killian si a cardiei este : a. Cu viteza de sedimentare mare d. Depistarea si stadializarea tumorilor organelor parenchimatoase b. a. Care dintre afectiunile de mai jos dau dilatatie partiala limitata de aorta descendenta toracica a. Tractului digestiv b. Stenoza mitarala cu insuficienta tricuspidiana consecurtiva d. Anevrismnul de aorta d. Pericardita constrictiva b. Stenoza mitrala b. Semnele radiografice ale dextropozitiei de Aorta : a. Ulceratie ateromatoasa d. Pseudoanevrismul postraumatic de aorta 62. De catre o substanta inerta chimic. Coarctatia de aorta b. C7/T12 b. Doua amprente vasculare pe marginea dreapta a traheei d. Insuficienta trcuspidiana c. Incidentele oblice c. nemiscibila cu apa c. Monitorizarea post-terapeutica a lor c. Care este elementul principal care sta la baza achizitiei unei imagini digitale: a. Ce are particular examenul cu sulfat de bariu al esofagului. Depistarea determinarilor secundare hepatice d. A fluxurilor sanguine pe vase 69. Adenopatiilor intra sau extraperitoneale e.

Duodenul descendent si cel ascendent au rapoarte directe cu : a. Vizualizarea chineticii pe mica curbura c. Toate ansele orizontale indiferent de regiune c. Incidenta radiografiei in ortostatism sau decubit c. Substanta baritata la polul distal al stomacului b. Evacuarea accelerata a segmentului digestiv e. 73. Nivelul orizontal al partii opace a suspensiei baritate d. Lungimea ingustarii c. Gradul de repletie a stomacului 74. Marea curbura. Mica Curbura/3-4 unde d. Hiperchinezia unui segment de tub digestiv se traduce prin : a. C6/T11 d. Ansele jejunale verticale si cele ileale orizontale b. Colonul transvers d. Starea de contractilitate a muscularis mucosae d. Artera mezenterica superioara 77. Selectati rapoartele anatomice ale fetei posterioare a stomacului: a. Reactia la tratamentul antispastic e. Autoplastica mucoasei gastrice depinde de : a. C7/T11 70. Diametru maxim in portiunea toracala c. Sigmoidul si rectul 79.da/mica curbura. Cresterea numarului de unde peristaltice b. Unghiul hepatic c. Duodenul ascendent. Precizati portiunile fixe ale colonului: a. Genunchiul inferior c.nu 75. Fata viscerala a splinei c. Tonicitatea peretelui gastric b. Aorta d. Cum variaza dimensiunile diferitelor zone topografice ale esofagului in repletie completa : a. Fornix/2-3 unde b. Diametru redus in regiunea cervicala b. Unghiul Treitz d. Alegeti portiunile fixe ale duodenului: a. Stergerea reliefului mucos c. Diferenta dintre spasm si stenoza unui segment digestiv se defineste in functie de : a. Pancreas b. Localizarea ingustarii b. Marea curbura /3-4 unde c. Staza persistenta in segmentul afectat . Cecul si colonul ascendent b. Aspectul reliefului mucos 80. Adincirea undelor peristaltice d. Colonul descendent e. Pancreasul b. Peristaltica stomacului apare sub forma : a. Vena cava inferioara e. Niciunul dintre cele de mai sus.7 c. Tot conturul extern al doudenului D2 76. Nu se vizualizeaza niciodata in repletie completa 71. Bulbul b. Care este semnul cert ca radiografia unui stomac in repletie este efectuata in ortostatism: a. Caracter tranzitoriu sau definitiv d. Precizati cum apar orientate ansele jejunului si ileonului : a. Dilatatie ampulara suprafrenica d. Glanda suprarenala stinga c. Rinichiul sting d. Ansele jejunale orizontale si cele ileale verticale 78. 72.

Care dintre modificarile de mucoasa de mai jos caracterizeaza afectiunile digestive maligne: a. Continutul poate fi omogen sau neomogen 87. Sunt situate in axul segmentului afectat d. Hernierea stomacului prin hiatusul diafragmatic al esofagului se materializeaza prin : a. Nisa este circumscrisa de un inel transparent (edemul perilezional) d. nu sunt intrerupte e. Pliurile de mucoasa pot fi sau nu convergente spre leziune dupa natura leziunii d. Dezorganizarea de pliuri . O forma triunghiulara cu baza in lumenul digestiv b.8 81. Sunt scurte b. Elemente semiologice radiologice specifice nisei benigne sunt: a. Detritusul necrotic determina neregularitati ale fundului nisei. Au forma rotund ovalara c. Apar de regula pinteni si semitonuri d. Are caracter definitiv 86. Nu deplaseaza segmentul de tract digestiv c. Suprafata locului de implantare este totdeauna mai mica decit adincimea nisei c. Au contururi regulate rectilinii c. Laturile unghiului sunt rectilinii c. Continutul este omogen 88. Sunt imagini aditionale de plus de umplere b. Depaseste limita peretelui digestiv b. Sunt legati de lumenul principal printr-un pedicol d. Selectati caracterele radiologice ale unei amprente asupra unui lumen digestiv: a. Dolicosegmentul de tub digestiv se defineste prin: a. Apare pe ambele contururi ale unui lumen d. Diverticulii digestivi de tractiune prezinta : a. Peretele lumenului in zona de insertie are mobilitatea pastrata 91. Forma este rotund ovalara d. Incizura se deosebeste de ancosa unui lumen digestiv: a. Apar localizati pe orice segment digestiv. Caracterele radiologice ale unei stenoze benigne de segment de tract digestiv sunt: a. Aspectul radiologic al unei nise in incidenta ortograda : a. Existenta unui esofag mai scurt decit normal d. Diverticulii digestivi de pulsiune : a. Stergerea reliefului mucos al segmentului gastric herniat 82. Deformeaza o portiune din contur fara sa-l intrerupa b. Stergerea mucoasei d. Alungirea segmentului b. Continutul opacitatii centrale poate fi neomogen. Orificiile de intrare si iesire din stenoza au forma de pilnie 84. Este o fornatiune protruziva in interiorul lumenului digestiv adiacent b. Pozitia sinuoasa c. mai frecvent pe esofag e. Se umplu si se evacueaza complet d. Aparitia unei opacitati mediastinale inferioare cu sau fara nivel hidroaeric c. Are o forma ascutita in unghi b. 89. Pliurile mucoase sunt impinse si deplasate e. 90. Convergenta de pliuri e. Inel semiopac concentric cu conturul opacitatii centrale = edem perilezional c. Aspectul radiologic al lacunei benigne implica: a. Opacitate centrala data de substanta de contrast din nisa b. Pliurile mucoasei sunt convergente spre nisa e. Intreruperea pliurilor d. Ascensionarea unui segment gastric cu migrarea in torace b. Pliurile sunt deplasate . Atrofia pliurilor c. Contururi regulate 83. Hipertrofia pliurilor b. Pot fi multiple c. Lumenul restant este ingustat 85. Are de obicei contur net c.

Care sunt factorii de care depinde calitatea unei colangiografii orale ? a. Transparietala abdominala venoasa mezenterica 97. Alegeti indicatiile corecte de explorare CT cu contrast a splinei: a. Substantele iodate liposolubile 102. Radiografia abdominala simpla b. Calcificarile parietale e. Computer tomografia d. Capacitatea de preluare activa a contrastului de catre ficat c. Hemangioamele e. Colangiografia preoperatorie d. Abcesele parazitare vindecate c. Diagnosticul pozitiv si diferential de organ b. Hidatidoza 94. Granuloamele postinflamatorii b. Precizati metodele radiologice de explorare directa a cailor biliare: a. 99 Care este metoda imagistica de baza pentru diagnosticul calcificarilor intrapancreatice: a. Diagnosticul formatiunilor localizate intrasplenice d. Gust metalic in gura e.9 92. b. de contrast iodat: a. Transhepatica b. Care sunt caracterele CT specifice chistului hidatic: a. Concentratia de iod in bila 98. Precizati care dintre simptomele de mai jos se incadreaza in categoria accidentelor minore sau reactii adverse medii la administrarea i. Permeabilitatea canalelor biliare intra si extrahepatice d. Limitele imprecis conturate c. Transjugulara retrograda c. Diagnosticul splinelor accesorii sau reziduale postoperatorii c. 1 b. Trans-splenica d. Colangiografia percutana b. Hipotensiune . Cu leziuni asociate de ciroza hepatica sau dilatatie de cai biliare 95. Alegeti locul de electie de injectare cu contrast pentru realizarea unei portografii directe : a. Colangiografia postoperatorie pe tub Kher. Imagistica prin rezonanta magnetica 100. 101. Aspectul de vezicule fiice c. Aspectul de membrana proligera decolata d. Substantele nonionice monomerice c.Cite segmente orientate orizontal are lobul sting hepatic: a. Care dintre categoriile de substanta de contrast iodate de mai jos dau cea mai mica rata de reactii adverse: a. 2 93. Substantele ionice b.v. Absenta iodofiliei 96. Cefalee d. Cu priza de contrast precoce d.Alegeti entitatile patologice care pot da calcificari hepatice: a. Diagnosticul pozitiv computer tomografic de tumora hepatica implica urmatoarele semne a. 3 c. Ecografia c. Eruptiile cutanate c. Greata b. Diagnosticul limfoamelor cu determinare splenica . Imagine rotund ovalara cu densitate si iodofilie mai mici decit ale parenchimului hepatic inconjurator. Densitate fluida b. Substantele nonionice dimerice d. Coledocopancreatografia endoscopica retrograda(ERCP) c. Absorbtia contrastului in intestin b. Diagnosticul splinei de staza e. Chistele esentiale d.

Nefrita radica 112. Nefrocalcinoza 110. Rinichi dublu unicapsular 108. Litiaza urinara radiotransparenta 107.Care este intervalul de timp limita intre timpul nefrografic si cel pielografic in urografia intravenoasa: a. Inalta c. Lobulatie fetala c. Litiaza ureterala radioopaca c. Indicatiile de utilizare a pielografiei directe : a. Indicatiile explorarii computer tomografice in patologia urinara : a. Ureterocel c. Rinichiul ischemic cronic c. Colica renala d. 30 minute d. Polichistoza renala b. Boala Cacchi – Ricci e. Jonctiunea pieloureterala b. Reflux vezico-ureteral b. Leziuni inflamatorii incerte pe UIV e. Precizati etiologia posibila a calcificarilor renale lineare rectilinii sau curbe: a. Obstructia ureterala de cauza neprecizata UIV 106. Tumorile uroteliale inalte d. Portiunea intramurala vezicala 109. Intestin cu resturi alimentare si fecale 105.Evaluati in timp entitatea de “rinichi mut” urografic: a. Anomalii arteriale in hilul renal . Tumora Wilms d. Absenta vizualizarii unui rinichi in lomba e. Intersectia cu vasele iliace c. Ureter retrocav e. 1 ora b. Care sunt strimtorile fiziologice ale ureterelor: a. 113. Conturul policiclic al rinichilor la copil sub 5 ani se considera dat de : a. Incrucisata e. 1 minut b. Chiste hidatice d. Hipoplazia renala congenitala b. Rinichiul de dimensiuni reduse. Pina la disparitia substantei de contrast din sistemul pielocaliceal contralateral. Cu fuziune 111. Insuficienta renala cronica c. Selectati cauzele malformative de dilatatie a sistemului pielocaliceal a. Necroza papilara d.10 103. Directa d. Precizati nonindicatiile de explorare urografica: a. Cite feluri de ectopie renala cunoasteti? a. nu exista un timp standardizat 104. 3 minute c. Vasculare hilare b. unilateral cu contur neted apare in: a. Insuficienta renala acuta b. Tuberculoza renala d. 5 minute d. Traumatisme renale cu hematurie b. Tumori maligne c. Joasa b. 2 ore c. Abcesele renale d. Stadializarea tumorilor si monitorizarea postoperatorie c. Depistarea si caracterizarea morfologica a maselor tumorale vezicale b.

3 c. Angiografia selectiva renala 117. Absenta secretiei de contrast pe partea bolnava b. Striuri Looser . Scoliostoza c. cresterea areolelor osoase si aspect fasciculat al compactei reprezinta : a. Corticalei 124. Spongioasei epifizare b. Necroza papilara e. Lacuna osoasa centrala b. Care dintre imaginile radiologice de mai jos se incadreaza in categoria “osteoliza” a. Osteoliza d. Caria osoasa d. Oedostoza b. Amprenta osoasa 123. reducerea grosimii traveelor. 5 119.11 114. Nefrograma palida de partea sanatoasa d. Nefrograma de partea bolnava persistenta de ordinul orelor. Caverna tuberculoasa c. Imagistica prin Rezonanta Magnetica b. In jurul virstei scolare c. Diverticolul caliceal b. Periostoza c. Ecografia d. Selectati modificarile osoase care apar in osteomalacie: a. Hiperostoza d. 122. In jurul virstei de 12 ani d. Alegeti metoda diagnostica de baza in diagnosticul pozitiv al metastazelor osoase a. Intensitate redusa a contrastului in caile urinare bilataral e. Scintigrama renala c. In primul an de viata b. Computer Tomogafia e. Eroziunea osoasa e. Alterarea structurii spongioasei unui os in sensul: reducerea opacitatii. Demineralizare b. Computer Tomografia c. Limita de virsta pina la care trebuie sa se realizeze sudarea nucleilor epifizari cu diafiza este: a. Endostoza apare localizata la nivelul: a. Urografia intravenoasa b. Toate 3 combinate. Radiografiile osoase simple d. Chistele parapielice d. Combinatia dintre primele doua e. 116. Care dintre formatiunile aditionale de mai jos comunica direct cu caile urinare? a. 4 d. Selectati modificarile functionale urografice din sindromul obstructiv urinar superior unilateral: a. Rezorbtie osoasa circumscrisa b. Care dintre modificarile elementare ale osului se exprima prin modificari de forma a. Fetei externe a compactei c. 2 b. Hematomul intraparenchimatos post-traumatic 115. In ce stadiu N se incadreza adenopatia hilara renala contra-laterala dintr-o tumora Gravitz: a. Intre 16 si 22 de ani 120. Osteoporoza c. Exostoza 121. Alegeti metoda radioimagistica de electie pentru diagnosticul si stadializarea carcinomului renal(Gravitz) a. Scintigrama cu Tc 99 difosfonat e. Fetei interne a compactei d. Intirzierea eliminarii contrastului pe partea sanatoasa c. Arteriografia periferica 118.

Aspectul radiologic normal al esofagului la copil implica : a. Fragmente fracturare demineralizate la extremitati si largirea traiectului de fractura fata de cel initial c. In primul an de viata se vad fontanelele c. incluzii osoase in modificarile de structuri moi c. Morfologia sistemului pielocaliceal normala . apare ca banda transparenta mediastinala fara contrast b. Mediastin ingustat c. Fragmente fracturare de forma. Hemidiafragme decalate invers decit la adult. Reducerea progresiva a spatiului articular 127. Care dintre semnele radiologice de mai jos NU corespunde aspectului de chist osos esential: a. Alegeti categoriile de semne radiologice pe care le intilniti in osteoartrita tuberculoasa a. Contururile nete si regulate in rinichiul miniatural fata de aspectul polilobat al rinichiului hipoplazic. Fracturi in lemn verde d. nu se vizualizeaza pliuri de mucoasa c. la sugari nu exista decit cele maxilare 132. redusa ca dimensiuni in rinichiul miniatural fata de modificari morfologice de dimensiuni si orientare ale calicelor in rinichiul hipoplazic b. Anterolistezis vertebral C3-C4 c. Sinusurile craniene apar esalonat. . Care dintre modificarile de mai jos se incadreaza in limitele normalului: a. prezinta in primele doua luni de viata un mic reflux gastro-esofagian 131. Lizereu osteosclerotic la polul inferior 128. nu se vizualizeaza contractii pe contur d. Osteoliza c. Cele doua ramuri mandibulare sunt separate de o banda clara d. Selectati afirmatiile corecte asupra modificarilor radiologice din faza initiala inflamatorie de vindecare a unei fracturi: a. traiect de fractura identic celui din momentul producerii fracturii b. Functia renala normala in rinichiul miniatural fata de opacifiere tardiva sau rinichi mut in rinichiul hipoplazic c. Nucleii de osificare supranumerari la oasele membrelor d. Viscerocraniul este proportional mai mare fata de neurocraniu b. Interior poliseptat d. cel sting situat mai cranial 130. Arcuri costale posterioare orizontalizate b. Hiperchinezie b.12 c. Localizarea de electie la metafizele oaselor lungi b. Fragmente fracturare osteoporotice. infiltrarea si densificarea structurilor moi b. Nucleii de osificare asimetrici la oasele pereche e. Particularitatile aspectului radiologic toracic la copil sunt: a. Osteoscleroza d. Sufla si intrerupe de regula corticala c. Demineralizare b. Specificati care dintre modificarile functionale de mai jos insotesc stenoza hipertrofica de pilor : a. d. Craniul copilului este diferit de cel al adultului: a. Hipotonoie c. dimensiuni si structura normale cu largirea traiectului de fractura 126. Deformare a nucleilor epifizari e. Modificari de structura mixte ale zonelor metafizare 133. Calibrul arterelor intrapulmonare egal pe toata aria de proiectie a fiecarui pulmon d. Niciuna dintre cele de mai sus 134.Alegeti semnele corecte de osteosarcom osteogenic: a. Care este diferenta dintre rinichiul miniatural si rinichiul hipoplazic: a. Bifurcatia traheei proiectata la nivel T3 e. Suturi cerebrale supranumerare b. Pozitia ectopica a rinichiului miniatural fata de pozitia normala a celui hipoplazic. Deformari osoase 125. Reflux gastro-esofagian d. intreruperea corticalei 129.

Sifilisul osos la sugar prezinta: a. arcurile anterior si posterior ale atlasului 139. sangele proaspat b. ale plexurilor coroide c. Localizare poliostica b. evaluarea leziunilor plurietajate c. Intreruperea arcului cervico – obturator b. a. absenta de vizualizare a calcificarilor d. unei tromboze venoase profunde b. Deplasarea lateral si cranial a nucleului epifizar d. Necrozei 143. extensia in partile moi paravertebrale . Prin fantele sfenoidale c. edemul e. Incarcarea cu contrast iodat a unei leziuni cerebrale se datoreaza: a. Selectati calcificarile intracerebrale normale: a. Selectati semnele radiologice corecte de luxatie congenitala de sold: a. demielinizare d. Pe radiografia de fata a segmentului atlo-axoidian al coloanei vertebrale. Reducerea unghiului de inclinare a plafonului acetabular c. Calcificarilor d. evidentierea semnelor de suferinta medulara e. ale vaselor arteriale e.Limitele examenului IRM sunt date de : a. alterarii barierei hematoencefalice e. nici uneia dintre cele de mai sus 140. Selectati pe cele corecte. extensia in spatiul epidural d. ale glandei pineale b. Predominent la oasele scurte si cele late c. Aerului c. Lichidului cefalorahidian b. pierdere neuronala prin leziune ischemica c. Lateralizarea axului diafizar 136. Prin foramen magnum e. Sub coasa creierului b. se pot examina: a. necesitate de utilizare de echipamente nemetalice pentru operatiunile conexe 144. 142. Angajarile intracerebrale sunt de mai multe tipuri. timp de examinare lung b. Pe oasele lungi are localizare metafizara d. unei malformatii vasculare c. Selectati leziunile care dau hipodensitate spontana fata de tesutul cerebral la examenul computer tomografic fara contrast: a. apofizele transverse ale atlasului c. necroza 141. Diafiza are structura modificata prin prezenta de lacune gomatoase e. ale nucleilor bazali 138. In ponderatie T1 la examenul IRM. diagnostic precoce b. unei hipervascularizatii tumorale d. Este frecventa reactia periostala lineara 137. zonele de hiposemnal/negru corespund : a. apofiza spinoasa a axisului e. Prin foramen ovale d. corpul axisului si apofiza odontoida d. condilii occipitali b.13 135. Prin voletul cranian post operator. rezolutie spatiala inferioara CT c. Avantajele explorarii IRM fata de CT a leziunilor inflamatorii vertebrale: a. ale coasei creierului d.

Materialul din care este construit cablul 148. Prin reducerea distantei focar-film 154. Franarea c. Radiografia pulmonara cu raze dure b. sulfatul de bariu 155.Interactiunile indirect ionizante ale radiatiilor Rontgen cu materia in cadrul radiologiei diagnostice sunt: a.Cum se obtine departajarea pe imaginea radiografica a doua obiecte suprapuse cu imagine sumata: a.Cate forme farmacologice de substante de contrast iodate cunoasteti: a. Tomografia plana 152. Plumb b.Alegeti tesutul cel mai radiorezistent: a.Alegeti cea mai putin iradianta tehnica radiologica: a. Catodul b.Filtrele amplasate la iesirea din tub sunt confectionate din: a. : a. aerul c. Pielea b. Eruptiile cutanate c. apa b.v. Greata b. Radiografia coloanei vertebrale lombare d. Prin inclinarea planului in care se afla obiectul c. Efectul de materializare 150. Dimensiunea granulului de bromura de argint b. Miocardul d. Lungimea cablului c. derivatii iodati d. Emulsia fotografica pe ambele fete ale filmului c. Diametrul cablului b. Frisonul d. Cite tipuri de redresoare cunoasteti: a. Anodul c. Osul 151. Redresoare uscate b. Carbon c. Hidrosolubile cu eliminare urinara b. Hidrosolubile cu eliminare biliara c. Tomografia computerizata e. Peretele tubului d.Piesa generatoare de fotoni Rontgen a unui tub RX este: a. Coliziunea b.Care dintre semnele clinice de mai jos definesc o intoleranta minora sau medie la contrast iodat injectat i. Uleiuri iodate cu injectare directa . Senzatia de caldura generalizata 156.Precizati care dintre elementele de mai jos se utilizeaza ca substante de contrast artificial: a. Aluminiu d. Efectul Compton d. Efectul fotoelectric e. Redresoare cu dublu circuit c. Hidrosolubile cu metabolizare integrala d. Cupru 149. Spectrul de sensibilitate albastru sau verde 153.Alegeti elementele care contribuie la calitatea filmului radiografic: a.14 145. Piesa de concentrare 147. Maduva osoasa c. Radiografia pulmonara cu regim standard c.Care dintre parametrii unui cablu de alimentare a unui aparat Rx influenteaza valorile curentului primar: a. Supape cu vid 146. Prin inclinarea razei incidente centrale b.

Litiaza vezicala urinara c. Aorta ascendenta c. 3 b. Artera pulmonara d.Cate segmente formeaza lobul superior pulmonar dr. Dinspre medial spre lateral d. Art. Vena cava inferioara . Vena cava superioara b.Care elemente anatomice delimiteaza loja Baretty: a. Litiaza coledocului distal b.Precizati afectiunile in care ecografia diagnostica reprezinta un gest inutil: a. Bronsiola terminala c.Amprentele multiple pe marginea arcurilor costale posterioare pot fi date de : a. Nici una dintre cele de mai sus 166. Nici una dintre cele de mai sus. Caile biliare b. intercostale in obstructia de artera subclavie c. Tuberculul costal d.Modificarile vasculare din cadrul redistributiei vasculare pulmonare progreseaza din aproape in aproape: a. Adenopatii 162. Bronsiola respiratorie b. Caile urinare c.Alegeti formatiunile anatomice care beneficiaza de explorarea IRM: a.Care sunt cele mai caudale cavitati cardiace: a. intercostale in CoAo b. Tumoretele nervoase din boala Recklighausen d. Venele suprahepatice d. Atriul stg b. Vena cava superioara c. 5 163. Artera pulmonara stinga b. Canalele alveolare 165. Capul costal b.: a. Pulmonul aerat 160. Nici una dintre cele de mai sus 167. Caudo-cranial b.Precizati care sunt elementele anatomice ale capului coastei care realizeaza articularea cu vertebrele: a. 159. Ventricolul dr c.Ce vene abdominale se identifica ecografic: a.Care sunt elementele anatomice mediastinale fixe utilizate la quantificarea maririlor ventricolului sting: a. Vena cava inferioara b. Traheea d.Care sunt elementele vasculare continand sange neoxigenat vizibile pe marginea stanga a mediastinului: a.Care este cea mai mica structura pulmonara cu functie eminamente de conducere: a. Vena mezenterica superioara d. Esofagul e. Nici una dintre cele de mai sus 161. 4 c. Cranio-caudal c. Chistele intraparenchimatoase pulmonare d. Dinspre lateral spre median 164. Esofagul d. Vena cava superioara b. Art. Ventricolul stg 168. Venele renale 158.15 157. Vena porta c. Vena azygos c. Atriul dr d. Colul costal c.

rezonanta magnetica cu secvente de colangio-RM 176. Pahipleurita 174.Metoda cu randamentul diagnostic cel mai bun in evaluarea obstructiei biliare distale cu substrat litiazic este reprezentata de: a. Dimensiuni sub 3 mm b. Emfizemul d. emfizemul pulmonar d. Lipsa bronhografiei aerice d. ascensionarea cupolelor diafragmatice 170. cresterea transparentei pulmonare d.Selectati cauzele de ridicare unilaterala a unui dom diafragmatic: a. Contur net b. lungimea mai mica decit coasta 1 b. computer tomografia e. hepatomegalia 173.Care dintre afectiunile de mai jos pot evolua cu cord radiologic normal ca dimensiuni si configuratie : a. Atelectazia b.Alegeti criteriile de diagnostic pozitiv ale pleureziilor franc lichidiene: a.16 169. formata numai din arc posterior si eventual lateral c. Pericardita exsudativa 178. calcificarile d. Pneumotoraxul sufocant cu supapa d. necrozele b. Tromboza unilaterala de artera pulmonara b. orizontalizarea coastelor b. Contur sters d. Atelectazia completa a unui plaman c. colangiografia transhepatica b.Aspectul radiografic de torace nelocuit fara nici o structura radioopaca in aria de proiectie a unui hemitorace caracterizeaza : a. Evolutia lenta . localizarea in sinusurile costodiafragmatice b. embolia pulmonara unilaterala c. articulata cu apofiza transversa C7 172.Care afectiuni pleurale sau pulmonare realizeaza deplasarea mediastinului spre partea bolnava: a. Lipsa sistematizarii c. Tetralogia Fallot d. cu extremitatea anterioara flotanta d. ascensionarea si orizontalizarea cordului c. Stenoza mitrala b. ecografia abdominala d. atelectazia plamanului sau a unui lob b.Alegeti carcaterele radiologice ale unei coaste cervicale: a. hemoragiile 171. modificarea cu pozitia c. Emfizemul compensator pulmonar unilateral 177. Potential de confluenta in timp 179. abcedarile c. Stenoza aortica c.Selectati caracterele radiologice ale nodulilor acinari: a. radiografia abdominala pe gol c. largirea spatiilor intercostale 175. Forma rotund ovalara c. Pleurezia libera c.Opacitatile din sindromul interstitial indiferent de tipul lor se caracterizeaza prin: a.Selectati modificarile radiologice normale ale aspectului radiologic al toracelui in inspir: a.Care dintre aspectele de mai jos sunt incriminate in geneza termenului semiologic de “structura neomogena” a unei opacitati pulmonare: a.

Structura neomogena 187. neomogenitate de structura d. Nici una dintre cele de mai sus 181. Emfizemul localizat cu aer captiv c.Aspectul radiologic al edemului pulmonar cronic este : a. Amputarea perihilara a benzilor vasculare c.Semnele radiologice de pletora pulmonara sunt: a. Absenta leziunilor parenchimatoase pulmonare d. Dimensiuni sub 1 cm b. Persistenta leziunilor interstitiale pulmonare periferice e. Liniile Kerley D d. Caracterul pseudotumoral al hilurilor pulmonare 184.Hipovascularizatia difuza unilaterala congenitala se manifesta radiologic prin: a. Atelectazia lamelara Fleischner d.Selectati caracterele radiologice ale chistului hidatic pulmonar neevacuat: a.Semnele radiologice ale hamartomului pulmonar sunt: a. obezitatea d.17 180.Care dintre liniile septale Kerley au orientare strict orizontala si sunt obligatoriu in contact cu pleura: a. decubitul dorsal c. Epansament pleural mic cu pleura groasa d. dimensiuni mari b. Nici una dintre cele de mai sus 185. Hil mic sau absent de partea hipertransparentei d. diametru mai mare de 5 cm b.Care dintre semnele radiologice de mai jos sugereaza etiologia maligna a unui nodul izolat pulmonar: a.Alegeti caracterele radiologice ale nodulilor de osificare din staza pulmonara cronica: a. Cresterea numarului si grosimii benzilor vasculare (desen pulmonar) c. Desen areolar perialveolar b. Distributie aleatorie c. Hipertransparenta difuza unilaterala b. contur net d. Reducerea transparentei pulmonare globale b. Atelectazia b. Noduli radioopaci de tip interstitial 186.Sindromul de hipertensiune pulmonara retrograda se caracterizeaza prin: a. 188. Diametre de pina la 1 cm b. Contur net c. localizare ventrala 189. Transparentizarea pulmonului periferic b. calcificari parietale e. Desen pulmonar gracil pe toata aria de proiectie a pulmonului c. Dilatatia de ventricul drept. Excavare frecventa e. Numar redus d. starile febrile b. Liniile Kerley A b. Intensitate mare d. intensitate hidrica c.Care dintre consecintele ventilatorii sunt efectul unei obstructii bronsice incomplete sau tranzitorii: a. conturul spicular c. sarcina 183. Liniile Kerley B c. Nici una dintre cele de mai sus 182. Reducerea de volum a hilului pulmonar d. Prezenta de linii Kerley B c. Intensitate calcara e.Care sunt conditiile de redistributie vasculara nepatologica : a. forma variabila cu timpii respiratori 190. Prezenta calcificarilor .

Care este metoda imagistica de diagnostic de prima intentie a mixomului atrial stg: a. Pneumopericard d. Abcesul rece toracic 194. Dilatatia venei cave superioare 200. Dilatatia trunchiului de artera pulmonara c. Semnul diafragmului continuu apare in: a. Dilatatia crosei aortice d. Angiocardiografia d. Vena cava superioara b. Bronsiectaziile b. Bula de emfizem b. Rezonanta magnetica c. Radiografia toracica dura in incidenta PA . Crosa aortica 201. Dimensiunea transversa mai mare decit ½ din diametrul maxim al toracelui b. Pneumomediastin b. Sinusul coronar e. Aorta ascendenta c. Caverna tuberculoasa veche d. Aspectul radiografic de staza pulmonara cronica se poate asocia cu: a. Urechiusa dreapta d. Semnele directe de marire a opacitatii cardiopericardice: a. Pneumoperitoneu 195. Ventricolul sting b. Marire a atriului stg b. Hipertrofia de ventricul stg d.Care dintre afectiunile de mai jos se incadreaza in categoria cavitatilor pulmonare dobandite cu pereti subtiri multipli: a. Emfizem subcutanat toracic c. Tumora necrozata 192. Unghiuri cardiofrenice obtuze c. Nici unul dintre cele de mai sus 196. Abcesul pulmonar cu germeni piogeni c. fata de axul median al traheei superioare pe radiografia toracica AP este semn de: a. Care dintre partile componente ale aparatului cadio-vascular determina prin dilatatie modificari ale pozitiei esofagului: a. Neuroblastomul c. Reducerea de flux si de volum a cavitatilor drepte 199. Gusa plonjanta posterioara d. Marirea de ventricul drept d. Atriul sting d. Deplasarea spre dr. Bula de emfizem pericicatriceal 193. Atriul stg c. Marirea carei formatiuni anatomice de mai jos determina largirea unghiului bifurcatiei traheei: a. Care este semnificatia semiologica a aspectului radiografic in incidenta postero-anterioara de “apex cardiac globulos”: a. Marirea de ventricul dr b.18 191. Reducerea amplitudinii pulsatiilor pe contur d.Alegeti cavitatile pulmonare cu pereti grosi: a. Caverna pulmonara deterjata veche e. Ecocardiografia b. Care este cea mai frecventa tumora solida localizata in mediastinul posterior la copil: a. Pneumatocelul poststafilococic c. Aorta descendenta 197. Meningocelul b. Hipertrofia de ventricul dr 198. Dialatia de ventricul stg c. Reactie lichidiana pericardica c. Marirea cavitatilor stangi b. Cistul hidatic evacuat d.

Ecografia trans-esofagiana b. dilatatie anevrismala de atriu drept. Pixelul c. Studiul vascularizatiei intratumorale b. Niciuna dintre cele de mai sus 205. Radiografia toracica standard in incidenta PA si OAS c. In nici una dintre situatiile de mai sus 208. Voxelul b. Ce are particular examenul radiologic cu BaSO4 a colonului: a. marire accentuata de volum a cordului si absenta shunturilor cardiace: a. Insuficienta valvulara pulmonara e. Contrastul negativ in lumenele digestive se realizeaza : a. Cele prin crestere de debit c.19 202. Disparitia structurilor grasoase ale tesutului de impachetare b. Prezenta de bule de gaz d. tip sau localizare e. Insuficienta aortica c. Care valvulopatie modifica aspectul normal al pulsatiilor pe marginea cordului: a. Diagnosticul pozitiv si etiologic al unor cavitati paraarteriale c. Metoda de electie de diagnostic a disectiei de aorta cu hematom periaortic este: a. Insuficienta mitrala d. Care este semnul computer tomografic specific de infectie mediastinala : a. Stenoza mitrala b. embolizari sau dezobstructii . Sindromul Lutembacher d. Stenoza mitrala cu componenta de insuficienta mitrala c. Sindromul Marfan c. Angiografia d. Angiografia selectiva a axelor vasculare abdominale se utilizeaza in: a. care in contact cu acidul clorhidric. Nici una dintre cele de mai sus. Pericardita exudativa 204. Calcificari arcuite concentrice 207. Aparitia de imagini fluide c. Care sunt variantele de marire a arcului arterei pulmonare pe radiografia toracica de fata: a. Care dintre situatiile clinice de mai jos asociaza stenozei mitrale o crestere a circulatiei pulmonare prin debit: a. 212. Aspect rectiliniu prin cresterea lungimii c. Prezenta de hiperdensitati delimitate pseudochistice 206. Administrarea de contrast prin clisma b. Stenoza mitrala cu drenaj venos pulmonar aberant 203. Care afectiune cardiaca asociaza pulmon sarac. Care dintre hipertensiunile pulmonare dau dilatatie de trunchi de artera pulmonara : a. Utilizarea concomitenta cu suspensie de sulfat de bariu se numeste examen in dublu contrast d. Care dintre elementele constituente ale unei imagini analoge finale din computer tomografie nu este influentata de sumatia de planuri: a. Bombare prin cresterea curburii b. Boala Ebstein d. Aparitia unui arc suplimentar d. Insuflarea de aer dupa evacuarea suspensiei baritate c. Prin potiunea gazogena. Nici unul dintre cele de mai sus. Sindromul Lutembacher b. gastric genereaza dioxid de carbon b. Stenoza mitrala cu persistenta de canal arterial b. Explorarea obligatorie in dublu contrast d. Computer tomografia 209. 210. Dilatatia post-stenotica d. Cele prin crestere de presiune b. Manevre terapeutice. Stadializarea unor tumori in special ale organelor parenchimatoase d. Dublul contrast se poate realiza si prin insuflarea de aer consecutiv administrarii de BaSo4 211. Orice hipertensiune pulmonara indiferent de cauza. Prin insuflare de aer direct pe o sonda tip Nelaton pozitionata la locul de interes c.

Cum sunt dispuse pliurile mucoasei jejunale si cele ale mucoasei ileale: a.20 213. Se intretaie la nivelul hiatusului diafragmatic 216. Fixarea ansei . Colonul descendent d. Nu se vad 222. Care lumene abdominale beneficiaza de examenul IRM: a. Cu care dintre aspectele patologice de mai jos se asociaza hipotonia unei anse intestinale: a. Decubitul lateral drept d. L2 c. Jejun pliuri transversale. Promontoriul sacrat 221. Pilorul propriu-zis 217. Stramtoarea diafragmatica 215. fata externa prin ligamentul gastrosplenic c. L4 d. Decubitul dorsal b. ligamentul gastrocolic b. T12 b. Lobul sting hepatic prin ligamentul rotund 218. Dimensiuni egale intre ele c. Ampula rectala 224. Alegeti incidenta radiologica de electie pentru vizualizarea pilorului: a. Portiunea orizontala a stomacului se imparte in: a. Canalul piloric 219. Hipersecretia b. Lumenele digestive b. Fornixul gastric b. Pliurile mucoasei duodenului descendent si ascendent sunt orientate: a. contur dintat. Tranzit ingreunat c. Se intretaie d. Sunt paralele b. La ce nivel se proiecteaza punctul unde duodenul traverseaza linia mediana : a. Diafragmul prin ligamentul gastrofrenic d. Ortostatismul c. Stramtorile fiziologice ale esofagului sunt: a. Splina. Alegeti regiunile gastrice cu pliuri mucoase paralele: a. Colonul ascendent c. Situate in treimea inferioara a esofagului d. Antrul piloric b. Cecul b. Corpul gastric c. Precizati regiunile colonice lipsite de haustratie: a. Elementele constituente ale circulatiei portale 214. Stramtoarea aortica c. Sigmoidul e. Nu au o orientare stabila din cauza autoplasticii c. Isi modifica aspectul in decubit e. Stramtoarea cricoidiana b. Antrul gastric d. Caile biliare intra si extrahepatice c. Transversal c. Selectati caracterul pliurilor mucoase esofagiene: a. Stramtoarea atriala stinga d. Ileon pliuri transversale cu contur neted al ansei b. Decubitul ventral 220. Stergerea mucoasei d. Variaza ca orientare cu peristaltica 223. Colonul. Trunchiurile arteriale mari emergente din aorta d. Canalul piloric c. Selectati afirmatiile corecte privitoare la rapoartele marii curburi gastrice: a. Longitudinal b.

Pliurile de vecinatate sunt intrerupte sau infiltrate . Deplasarea craniocaudala a tuberozitatii si a polului inferior c. Reprezinta leziuni ulcerative de suprafata sau de profunzime mica b. Se asociaza cu rigiditatea c. Este expresia locului de implantare a unei lacune b. Elementele semiologice caracteristice nisei maligne sunt: a. Are baza mai larga decat adancimea c. Intrerupe pliurile. Mucoasa care protruzioneaza prin colet este ingrosata e. Evacuarea accelerata a segmentului respectiv b. Ptoza gastrica se vizualizeaza prin: a. marginale sau intralumenale b. Aspectul radiologic de lacuna maligna implica: a. Determina intreruperea conturului in zona de insertie c. Stergerea reliefului mucos 226. Prezinta la periferie pinteni maligni si semitonuri e. Conturul este perfect net 232. Caracterele radiologice ale unei stenoze maligne de segment de tract digestiv sunt: a. Are continut de regula neomogen d. Are contur regulat partial sters d. peretele normal al lumenului sau suprafata unei lacune c. Diverticulii digestivi de pulsiune care insotesc leziuni inflamatorii: a. Asociaza la locul de implantare rigiditate. Numarul intotdeauna mic. chiar unic c. Intreruperea conturului unui lumen digestiv: a. Alungirea stomacului b. Forma rotunjita b. Nici una dintre cele de mai sus 227. Are de regula continut neomogen e. Caracterul definitiv al imaginii 230. Reducerea lungimii segmentului repectiv b. Brahisegmentele de tract digestiv se definesc prin : a. Au localizare de electie pe ultima ansa ileala si pe colon 233. Sunt centrate pe axul segmentului afectat d. Au contururi interne neregulate cu stergerea pliurilor e. Nu depaseste conturul lumenului ci apare incastrata intr-o lacuna b. Care este principalul caracter radiologic care diferentiaza ancosa de unda peristaltica: a. Continutul este de obicei neomogen c.21 225. Sedimentarea BaSO4 in stomac cu aparitia unui mediu intermediar intre bariu si aer d. Pliurile mucoasei sunt intrerupte la distanta de nisa d. Au forma triunghiulara c. Are lungimea mica (sunt scurte) b. Hipersecretia unei segment de tub digestiv se traduce prin: a. Spiculii de la nivelul lumenelor digestive : a. Cu modificari functionale de tip hipotonic/hipokinezic d. Nisa benigna in incidenta longitudinala se prezinta astfel: a. La orificiile de intrare si de iesire pot apare pinteni. Umplerea si golirea sunt incomplete d. Sunt de obicei unice c. Dispersia suspensiei baritate cu aspect patat c. Opacitate de forma variabila b. Cu pastrarea reliefului mucos 228. Se pun in evidenta mai bine in semirepletie e. Simetria pe ambele curburi d. 231. semiton si pinteni 235. Mobilitatea segmentului de insertie este pastrata 234. Sunt unice. semiton sau (si) rigiditate 229. Depasind conturul opacifiat cu bariu. Pastrarea normala a calibrului c. Apar cel mai frecvent la nivelul colonului b. Disparitia reliefului mucos d. Sunt de mici dimensiuni 1-2 mm d.

Injectarea de contrast iodat pentru realizarea unei portografii directe sau anterograde se face in : a. Substanta de contrast iodata cu selectivitate biliara se elimina activ. Steatoza hepatica difuza 241. 2 c. Dezorganizarea de pliuri 237. Atrofia pliurilor c. Prezenta de procese inlocuitoare de spatiu extraperitoneale parapsoice c. Adenopatii celiaco-mezenterice d. Prezenta calculilor calcificati d. Precizati care sunt semnele cele mai fiabile de diagnostic ale cancerului de pancreas: a. Masa solida intrapancreatica b. Diagnosticul stenozelor arteriale mezenterice c. Hemocromatoza 243. Care dintre tumorile de mai jos beneficiaza de diagnostic cert computer tomografic: a. Punerea in evidenta a anomaliilor frecvente de arc art. Care dintre obiectivele diagnostice de mai jos se pot rezolva cu ajutorul unei radiografii reno-vezicale simple: a. Anastomoze biliodigestive e. Care dintre modificarile de mucoasa de mai jos pot apare in cadrul afectiunilor digestive inflamatorii: a. Hemangiomul c. Specificati afectiunea in care nu se elimina: a. Resturi de substanta de contrast iodata 246. Granuloame tuberculoase b. hepatic cu emergenta din artera mezenterica superioara b. Icterele obstructive vechi d. Traiectul ureterelor . Icterele de orice natura d. Aprecierea dimensiunilor rinichiului b. Angiocolita d. Hepatocarcinomul c. Ce afectiuni pot da hiperdensitate difuza a parenchimului hepatic: a. Evidentierea circulatiei porte la bolnavi splenectomizati 244. multiple 245. Adenomul 240. Cirozele hepatice b. 1 b. Care sunt indicatiile specifice ale angiografiei mezenterice superioare in studiul ficatului: a. Cirozele c. Imaginile de calcificari nodulare in splina provin din: a. Infarct mezenteric 239. Hepatocarcinomul b. Tumori necrozate b. Vena ombilicala 242. Prezenta de gaz in perimetrul opacitatii hepatice poate apare in : a. Vena iliaca comuna d.22 236. 3 d. Hemangiomul splenic d. 4 238. Abcese piogene c. Convergenta pliurilor e. Colectii fluide peripancreatice c. Cate segmente caudale are lobul drept hepatic : a. Colangiocarcinomul d. Disparitia reliefului de mucoasa d. Hipertrofia pliurilor b. Artera splenica c. Granuloame bruceloase e. Metastaze hepatice mici. Artera mezenterica superioara b. Chiste hidatice calcificate c. Hemocromatoza b.

Refluxul vezico-ureteral . Rotund ovalare c. Pielonefrita acuta c. 6-10 cm b. Anevrisme si fistule arteriovenoase d. Evaluarea vascularizatiei renale la donatorii de rinichi pentru transplant e. 3 portiuni a cite trei subdiviziuni b. Rinichiul dublu unicapsular d. Cauzele de rinichi mare. Computer tomografia cu contrast 253.23 e. Persistenta lobulatiei fetale c.: a. Traumatismele arteriale c. Care metoda radiografica permite diferentierea morfologica intre corticala si medulara rinichiului: a. Tromboza de vena renala d. 3 parti. Testarea sensibilitatii inainte de injectare 248. Radiografie renovezicala simpla b. 10-14 cm 252. una cu doua subdiviziuni si una cu trei d. Diverticuloza vezicala b. Ischemie renala cronica 256. unilateral cu contur regulat sunt: a. Manevre interventionale arteriale 251. Indicatiile de explorare prin radiografie renala simpla si urografie i. Ecografia e. Infarct renal vechi 257. Stenozele arterelor renale b. Modificari unilaterale de volum ale rinichiului e. Mobile de forma variabila e. Tumora renala b. Sindromul tumoral c. Malformatiile cailor urinare d. Corticoterapie si antihistaminice cu 48-72 de ore inaintea injectarii d. Alegeti indicatiile cistografiei retrograde: a. Indicatiile angiografiei pediculilor renali este indicata in: a. Urografia intravenoasa cu tomografie plana d. 8-12 cm c. Cum se face profilaxia reactiilor adverse la substante de contrast iodat injectate iv pentru urografie: a. Papilomatoza vezicala c. In cate portiuni este impartita si subimpartita radiologic uretra la barbati: a. Precizati sub ce forma apar calcificarile vasculare pelvine vizibile pe radiografia renala simpla: a. Care sunt contraindicatiile examenului UIV cu compresie: a. Diametrul longitudinal al rinichilor este de aproximativ: a. Nu se vad pe radiografia renala simpla 255. nu este impartita 254. Lineare b. Prezenta de adenopatii calcificate 247. Sindromul obstructiv b. Anamneza detaliata asupra unor manifestari alergice de orice natura in antecedente c. Anevrismele de aorta abdominala 249. Hidronefroza e. Colica renala b. Hidronefroza c. Ancosa pe conturul rinichiului poate fi data de: a. De forma neregulata d. 2 parti cu cite doua subdivizuni c. Tomografia plana renala c. Traumatismele renale d. Hipertrofie compensatorie b. Pielonefrita cronica e. Restringerea indicatiilor la bolnavii cu factori de risc b. Leziuni inflamatorii ale aparatului urinar 250.v.

Hipoplazia c. Reactie periostala adiacenta osteolizei d. Prezenta de imagini lacunare intralumenale e. In care grad de hidronefroza apare nemodificat indicele parenchimatos: a. Prezenta unui sechestru osos b. Care dintre modificarile elementare de mai jos se incadreaza in aspectul radiologic al osteonecrozei : a. Ingustarea treptata. Care dintre modificarile de mai jos se insoteste de alterari ale structurii osoase: a. Displazia 265. Gradele III si IV d. Flux sanguin crescut b. Urografia minutata c. Rezonanta magnetica c. Urografia intravenoasa cu compresie b. Zona de osteoliza in jurul sechestrului c. Ecografia Doppler 262. Imobilizare prelungita d. Demineralizare circumscrisa necrozei 267. Care sunt mecanismele de aparitie ale unor modificari de structura osoasa de tip distructiv: a. II. Hiperplazia d. Computer tomografia e. In nici unul dintre ele c. Alegeti metoda radioimagistica de electie pentru diagnosticul tumorilor uroteliale inalte: a. Dilatatia de ureter d. Care dintre elementele osoase de mai jos nu are in structura sa os spongios: a. Computer tomografia d. Selectati modificarile morfologice ale cailor urinare caracteristice sindromului obstructiv urinar superior: a. Gradele I. Ptoza vezicala 258. Cheagurile proaspete c. Procesul de imbatrinire 266. Papila necrozata b. Ecografia b.24 d. Papiloamele d. Dilatatia de calice b. Mielografia 263. Traumatisme pelvine e. Spiculii periostatici . Amputatia de zona papilara a calicelor c. are opacitate de intensitate asemanatoare celei a osului adiacent: a. Metafiza c. In toate cele patru grade b. Pielografia retrograda directa e. Diafiza d. Radioscopia d. Ischemie locala c. Calculii radiotransparenti 260. Pinetenii periostatici d. Selectati imaginile lacunare endolumenale cu punct de plecare in peretele caii urinare: a. Epifiza 264. si III 259. Care dintre modificarile periostale de mai jos. progresiva a ureterului 261. Aplazia b. Apofiza b. Alegeti metoda radioimagistica de electie in manevrele mini-invazive (punctii diagnostice sau terapeutice) aspra structurilor osoase profunde: a. Periostoza lineara b. Periostoza lamelara c.

Cind se malignizeaza poate intrerupe corticala 272. Selectati semnele radiologice ale rahitismului comun: a. Are o forma globuloasa fara curburi d. Evacuare colonica foarte lenta prin preaplin c. Selectati modificarile radiologice ale nucleilor epifizari in necrozele aseptice osoase: a. Se localizeaza predilect pe diafiza oaselor lungi b. Leziunile litice sufla corticala fara sa o sparga d. Largiri ale spatiului articular 271. Demineralizarea difuza cu compacta subtiata d. Aparitia butonului aortic la virsta scolara d. In perimetrul zonei de liza se pune in evidenta o traveatie care ii da aspectul de “bule de sapun” d. Nu prezinta aspect de pliuri de mucoasa 275. Aspectul radiologic al stomacului la copil prezinta : a. Selectati modificarile periostale posibile intr-un focar de osteomielita acuta bacteriana: a. Microgeode in osul limitrof e. Fracturi intratravelare c.25 268. Deformare la copil b. Care dintre malformatiile pulmonare de mai jos se prezinta sub forma de hipotransparenta unui hemitorace: a. Agenezia pulmonara d. fara osteoscleroza c. Decolarea periostala d. Particularitatile radiologice ale coloanei vertebrale la copilul prescolar sunt : a. Zonele de liza sunt net conturate de osul normal. politop se caracterizeaza radiologic prin: a. Ureterul sistemului pielo-caliceal inferior prezinta frecvent reflux vezio-ureteral d. Apare intotdeauna inainte de inchiderea cartilajelor de crestere c. Periostoza lamelara sau lineara e. Spiculi periostatici c. Aparitia de pinteni marginali la limita diafizara a cartilajului de crestere c. Absenta arterei pulmonare b. Corpii vertebrali au unghiurile rotunjite b. Disparitia completa a periostului 270. Particularitatile aspectului radiologic ale cordului normal la copil sunt: a. Aspect globulos fara arcuri pe contur la sugar c. Incurbari de oase lungi 269. Hipoplazia pulmonara c. Ingustare inelara cu aspect de “palnie” cauza a dilatatiei d. Prabusiri ale corticalei epifizare d. Leziuni de liza mici rotunde b. Unul dintre sistemele pielocaliceale este frecvent displazic . Duplicitatea pieloureterala difera de bifiditatea bazineto-ureterala prin: a. Colon dilatat b. Care dintre semnele radiologice de mai jos NU corespund aspectului de tumora cu mieloplaxe: a. In incidenta frontala platourile corpilor vertebrali apar neregulate d. Haustratie colonica pastrata 278. Se finalizeaza osificarea nucleilor secundari de la nivelul corpului si arcului vertebral 276. Mielomul multiplu poliostic. Adancirea arcului mijlociu stang 274. Boala polichistica pulmonara 277. Reactie periostala liniara sau lamelara b. Timp de evacuare mai lung decit la adult b. Volumul comparativ cu cel al adultului este mai mare c. Prezenta benzii transparente vasculare perpendiculare pe linia conturului ventral al corpului vertebral c. Localizare predilecta la oasele bogate in maduva hematogena 273. Largirea cartilajului de crestere b. Ureterele sunt separate pina la jonctiunea uretero-vezicala c. Rinchiul apare marit cu doua sisteme pielocaliceale separate b. Megadolicocolonul congenital se prezinta astfel: a. Dimensiuni proportionale cu toracele mai mari la copilul mic b.

Anomalii congenitale de forma sau structura a corpilor vertebrali 283. Ale ligamentelor interclinoidiene b. Hipodensitatea cortexului cerebral 286. Diagnosticul herniei discale traumatice d. Unice sau multiple. Spatiul extradural (endocraniu/dura mater) b. Cresterea de volum a sistemului ventricular b. Localizarea electiva pe oasele craniului sau pe oasele plate 281. Care dintre spatiile meningeale este un spatiu real si se vizualizeaza computer tomografic: a. Obiectivul examenului IRM in patologia traumatica vertebrala este : a. Tumorile 285. Ale craniofaringiomului 282. Ale granulatiilor Pachioni c. Evidentierea cavitatilor intramedulare sau a chistelor arahnoidiene posttraumatice . Claustrofobia 288. Ale nucleilor bazali e. Spatiul dintre piamater si cortexul cerebral 284. zonele de hiposemnal corespund : a. Ulterior atelecatazii masive 280. Aerului c. Hipertransparenta difuza la sugar b. Lichidului cefalorahidian b. Lacune intraosoase ale pediculilor vertebrali d. Adancirea vailor silviene e. Spatiul dintre arahnoida/piamater d. Tasari vertebrale c. Sangele proaspat b. Net delimitate de tesutul osos inconjurator c. Spatiul subdural (dura mater/arahnoida) c. Lacunele osoase de forma rotunda b. Corpi straini metalici e. Clipuri feromagnetice b.26 279. Calcificarilor d. Ulterior microabcese pulmonare cu imagini hidroaerice d. Pacemakeri cardiaci c. mono sau poliostice d. Ulterior semne de hipertensiune pulmonara e. Edemul d. In ponderatie T2 la examenul IRM. Hemosiderinei e. Sindromul de pierdere neuronala globala se materializeaza prin : a. Selectati leziunile spontan hiperdense la examenul computer tomografic cerebral fara contrast: a. Proteze valvulare cardiace d.Selectati conditiile patologice care se pot pune in evidenta pe radiografia standard a coloanei vertebrale: a. Leziunile osoase specifice histocitozei Langerhans la copilul de varsta prescolara sunt: a. Selectati calcificarile intracerebrale patologice : a. Vaselor sanguine cu flux rapid 287. Ale toxoplasmozei d. Diagnosticul leziunilor sechelare e. Cresterea de volum a cisternelor si spatiului subarahnoidian c. Relief cortical cu fisuri adanci d. Diagnosticul contuziei medulare b. Demielinizarea e. Ulterior ingrosarea peretelui bronsic si noduli bronhopneumonici c. Contraindicatiile absolute ale examenului IRM body : a. Selectati semnele radiologice corecte ale mucoviscidozei pulmonare: a. Evaluarea hematomului epidural c. Calcificarile c. Eroziuni sau amprente marginale ale corpilor vertebrali b.

Generatoarele cu condensatoare d. Care dintre generatoarele de mai jos genereaza direct curent continuu: a. Liposolubile 300. Care este randamentul energetic al unui tub Roentgen: a. Generatoarele cu supape vidate c. In spatele stativului vertical 295. Filtrele e. 1‰ energie radianta c. metabolizare completa d. Nici una dintre cele de mai sus 296. Grila antidifuzoare d. Cate tipuri de substanta de contrast pozitiv iodate se utilizeaza: a. Calitatea imaginii pe un film radiografic este influentata de: a. Sa aiba o conductibilitate termica cat mai mare 293. Efect de fluorescenta b. Puterea de rezolutie 299. In spatele tubului roentgen b. Care tehnica de explorare radiologica este cea mai iradianta in profunzimea structurilor anatomice: a. Grosimea stratului de emulsie de substanta fotosensibila d. Radioscopia cu amplificator c.27 289. Luminozitatea imaginii emise de foliile intaritoare 298. Sa aiba un numar atomic cat mai mare c. Cupola b. Accesoriile unui tub Roentgen sunt : a. Puncte de analiza multiple e. Centrorul 290. Activitate la lumina zilei b. 100‰ energie radianta 292. Care dintre parametrii de mai jos determina penetratia unui fascicol de radiatii: a. Computer tomografia . Viteza de reactie a filmului b. Doza de radiatie necesara mai mica c. Generatoarele cu redresoare 291. Dimensiunea granulului de substanta fotosensibila c. La pupitrul de comanda c. Definitia d. Hidrosolubile fara eliminare. Radiografia pulmonara b. Generatoarele de inalta frecventa b. Calitatea unei imagini radiografice se apreciaza in functie de urmatorii parametrii: a. Stabilitate automata permanenta a claritatii imaginii d. Reducerea distantei focar/obiect de radiografiat 294. Metalul din care e construita anoda trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: a. Sa aiba un punct de fuziune cat mai mare b. Hidrosolubile cu eliminare urinara c. Natura chimica a emulsiei fotosensibile b. Posibilitati de inregistrare si prelucrare digitala a imaginii 297. Hidrosolubile cu eliminare biliara b. Punerea in evidenta a radiatiei roentgen sub forma unei imagini vizuale se poate realiza prin: a. Numarul de fotoni emis pe unitatea de suprafata b. 900‰ caldura. Sa aiba o masa cat mai mare d. Lungimea de unda a fascicolului cat mai mica d. In timpul efectuarii unei radiografii locul cel mai expus iradierii este: a. Televiziunea radiologica are urmatoarele avantaje: a. 8% energie radianta b. Utilizarea pentru constructia anodei a unui metal cu “Z” cat mai mare c. 92% caldura. Contrastul c. In proxima vecinatate a pacientului d. Efect fotochimic c. Diafragmul c. Efect de scintilatie d. 999‰ caldura.

Dilatatia de cai biliare indiferent cauza d. Imagistica prin IRM 301. Trecerea prin medii cu impedante acustice diferite b. Aerobilia c. Timpul minim de obtinere a informatiilor este de ordinul minutelor 306. Substanta de contrast iodata in aorta c. ureterale sau vezicale b. Existenta fenomenului de reflexie c. Corpii straini metalici d. Apa c. Este foarte operator dependenta d. Grasimea b. nu a fost estimat 303. Corpii straini metalici e.5 – 5 MHz b. Hematoamele post-traumatice e. Achizitia se poate practica in orice plan b. 3 lobi / 8 segmente d. Pentru explorarea ultrasonografica a structurilor superficiale se utilizeaza sonde cu frecventa nominativa de: a. 18% b. Ce procent aproximativ din scoarta cerebrala este dedicat vederii: a. Niciuna dintre cele e mai sus 302. 3 lobi / 10 segmente b. Care dintre elementele de mai jos sunt caracterizate in computer tomografie prin prezenta artefactelor: a. Selectati caracteristicile corecte ale explorarii ecografice: a. Nu necesita o frecventa speciala 305. Explorarea ecografica in patologia aparatului reno-vezical permite diagnosticul: a. Methemoglobina d. Leziunile hemoragice vechi c. 2 lobi / 8 segmente 308. Malformatii congenitale si tulburari de mielinizare la copil . Urmatoarele medii sau structuri prezinta hipersemnal T1 in rezonanta magnetica: a. Reflectia sa se faca in directia transductorului 304. Selectati afectiunile hepato-biliare care beneficiaza de diagnostic ecografic: a.28 d.5 MHz c. Conditiile obligatorii de aparitie a ecourilor in ultrasonografie sunt: a. Microadenoamele hipofizare d. Aerul sau gazele b. Litiaza veziculara b. Metoda este caracterizata prin inocuitate c. Gazul 307. Tumorilor parenchimatoase renale d. 50% c. Structurile osoase d. Dilatatiei de cai urinare cu precizarea localizarii cauzelor de obstructie c. Litiazei renale. Melanina 311. Structurile lichidiene c. 3. Energia fascicolului reflectat sa fie suficient de mare pentru a nu fi complet atenuata d. Tumori solide intracanalare de cale biliara principala e. In care dintre afectiunile cerebrale de mai jos explorarea IRM este de maxima utilitate: a. 5 – 7 MHz d. Leziunilor inflamatorii 310. 24% d. Structurile parenchimatoase b. mai mici de 3. 2 lobi / 10 segmente c. Afectiunile demielinizante ale substantei albe b. Examenul ecografic sau cel computer-tomografic evidentiaza la nivelul ficatului normal: a. Boala polichistica hepato-renala 309. Care dintre structurile de mai jos sunt anecogene sau transonice: a.

Hemoragiile intramusculare e. Apar de regula la femei dupa 50 de ani c. Alegeti cele mai importante indicatii ale examenului IRM in patologia viscerelor abdominale: a. Selectati elementele anatomice ale vertebrelor toracale vizibile pe radiografia toracica de profil: a. Care este diferenta de imagine a butonului aortic la pacinetii de virsta a III-a fata de sugar: a. 2. Selectati elementele anatomice ale vertebrelor toracale vizibile pe radiografia toracica dura in incidenta PA: a. 1. Este situat mai cranial b. Egala pe toata suprafata plamanului d. Sistemul pielocaliceal cu contrast 322. Urografia d. Circulatia vasculara intrapulmonara este: a.5-2 cm b. Pedicolii vertebrali 316. Calcificarile aortice 313. Care dintre structurile anatomice sau epansamente patologice de mai jos beneficiaza de examenul IRM: a. Butonul aortic este mai bombat la virsta a III-a b.29 312. Butonul aortic este mai putin bombat la virsta a III-a c. Artera ocoleste bronsia primitiva prin cranial c. Procesele transverse longitudinal e. Gaurile de conjugare c. Pedicolii vertebrali ortograd d. Spatiile intervertebrale si platourile vertebrale b. Care este latimea normala a mantalei pulmonare: a.5-3 cm . Artera pulmonara stanga este mai lunga si orientata cranial 319. Traheea e. Stomacul plin cu sulfat de bariu b. Cordul d. Gazele din colon c. 2-2. Colangiopancreatografia b. Spatiile intervertebrale si platourile vertebrelor T1-T3 si T11-T12 b. Natura nodulilor hepatici c. Se pun in evidenta numai pe radiografia toracica de profil d. Dimensiunile (latimea) c. Sistemele ligamentare ale articulatiilor mari b.5 cm c. Lichidul intra-articular d. Niciuna dintre cele de mai sus 320. Meniscurile intra-articulare c. Calcificarile mamelonare: a. Mai bogata la baze b. Morfologia articulatiei costovertebrale e. Au o incidenta foarte mare b. Procesele spinoase longitudinal 315. Procesele spinoase longitudinal d. Nici una dintre cele de mai sus 321. Sunt simetrice pe radiografia de fata 318. Orientarea d. Butonul aortic lipseste la sugar d. Mai bogata la varfuri c. Analiza morfologica a coastelor pe radiografia toracica de fata implica urmatoarele elemente: a. Procesele transverse c. Numarul coastelor b. Structura 317. Osteonecroza aseptica 314. Hilul pulmonar stang fata de cel drept: a. Selectati elementele care apar de culoare inchisa pe o radiografie: a.

O opacitate toraco-pulmonara care intereseaza peretele toracic poate prezenta: a. Se divid dicotomic e. Fracturi costale vicios consolidate 326. Orientarea cranio-caudala si dorso-ventrala c. Obezitatea d. Opacitate a unui hemitorace in totalitate b. Scoliozele pe partea convexa 328. In loja timica b. La indivizii scunzi b. Caracterul neomogen al opacitatii c. Sistematizarea lobara b. Prezenta epansamentului pleural adiacent c. Cu efect de masa asupra structurilor limitrofe e. Osteoliza unei piese scheletice limitrofe d. Fara conexiune cu hilul pulmonar d. Forma fuziforma a opacitatii b. Marirea de volum a abdomenului c. In incidenta in decubit d. La obezi c. libera in cavitatea pleurala: a. Sunt dispuse paralel cu diafragmul c. Care dintre semnele radiologice de mai jos NU apartin unei pleurezii in cantitate medie. Care dintre hipertransparentele pulmonare de mai jos se insoteste de absenta totala a desenului . Retrosternal 327. Hipoplazii parcelare c. In expir 325. Orizontalizarea uni sau bilaterala a cupolelor diafragmatice apare in: a. Impingerea structurilor mediastinale e.30 323. In cazul conformatiei breviline a pacientului b. Cresterea localizata a grosimii peretelui toracic b. Pahipleurite retractile d. Necesita examen CT pentru analiza pulmonului mascat de pleurezie 332. Alterari ale tonicitatii diafragmului b. Periesofagian d. Cu alte semne de afectare pleurala la distanta e. Localizarea topografica predominenta a ganglionilor limfatici mediastinali este : a. Care dintre semnele radiologice de mai jos NU apartin pleureziilor inchistate interlobare stangi pe radiografia de profil: a. Are forma de benzi opace b. In care dintre situatiile de mai jos opacitatea cardiomediastinala apare fiziologic scurtata cranio-caudal si latita lateral: a. Circumscris cailor respiratorii c. Intensitatea opacitatii identica pe toata suprafata de proiectie c. Variabila cu pozitia bolnavului 331. Forma variabila cu pozitia 333. Pleureziile masive se exprima prin: a. Intensitatea cea mai mare pe marginea superioara a opacitatii d. Care dintre afirmatiile de mai jos privind aspectul desenului pulmonar NU corespunde realitatii? a. Modificarile de contur ale diafragmelor pot aparea in: a. Inspirul incomplet b. Cauzele de ridicare bilaterala a cupolelor diafragmatice sunt: a. Intensitate supracostala d. Sunt de grosime egala pe toata lungimea d. In atelectaziile unui pulmon intreg d. Cifozele accentuate e. Este mai bogat la baza decat la varfuri 324. Emfizemul pulmonar difuz 329. Mase tumorale subdiafragmatice 330. In hiperinflatia prin emfizem c.

Valoarea diagnostica a bronhografie aerice include: a. Imagini hidroaerice d. Contur net b. Alegeti leziunile elementare specifice sindromului interstitial: a. Desenul vascular pulmonar normal d. Opacitati masive sistematizate c. Absenta sistematizarii d. Emfizemul subcutanat 341. Se proiecteaza orizontal in plin parenchim pulmonar c. Emfizemul pulmonar vicariant c. Dublul contur extern axilar 335. Contururi sterse b. Pneumotorax d. Intensitate hidrica a opacitatii 336. Opacitatile lineare de pneumonie interstitiala c. Un inel cu contur clar d. Liniile septale Kerley C b. Ramificatia este de tip lateral si nu dicotomica . Bronsia cu perete ingrosat si calibru normal se materializeaza pe imaginea radiografica sub forma: a. Imagini reticulare 338.5 si 5 mm b. Imagini lineare e. Sunt vizibile in mod normal 342. Precizati care dintre caracteristicile imaginii radiologice de mai jos NU apartin sindromului alveolar: a. Asociaza linii interstitiale hilifuge e. Stergerea unghiurilor cardiofrenice b. Venele pulmonare au aspect radiologic diferit de al arterelor: a. O singura banda subtire bordata de transparenta si paralela cu o banda groasa c. Precizarea localizarii alveolare a leziunii b. Imagini nodulare si micronodulare b. Asociaza adenopatii frecvent calcificate 340. Evolutie rapida 339. Cand se opacifiaza structurile pulmonare din jurul bronsiei c. Diametrul intre 1. Intensitate mare c.31 vascular in perimetrul afectat: a. Alegeti semnele radiologice caracteristice pahipleuritelor: a. Adancirea unghiurilor costodiafragmatice c. Doua benzi groase bordate de ambele parti de transparenta aerica b. Care dintre opacitatile in benzi de mai jos au in mod obligatoriu legatura cu hilurile pulmonare: a. O opacitate circulara omogena 343. Micronodulii interstitiali din silicoza se caracterizeaza prin: a. Cand bronsia se umple cu continut fluid d. Excluderea unui sindrom tumoral d. Prezenta bronhografiei aerice d. Bula de emfizem 334. Au traiect diferit care pleaca de la periferia lobulilor b. Embolia unui ram de artera pulmonara b. Caracter confluent c. Cand isi ingroasa peretii fara sa-si modifice calibrul b. Caracterul acut al afectiunii c. Sistematizare segmentara sau lobara c. Bronsiile devin vizibile radiologic in urmatoarele situatii: a. Opacitatile sindromului interstitial indiferent de tipul lor se caracterizeaza prin: a. Absenta bronhografiei aerice e. Evolutie rapida 337. Distribuiti predominent in campurile pulmonare superioare d. Existenta de „corturi pleurale” d. Evolutie lenta cu imagine reziduala indelungata e.

Polichistoza bronsica d. Hil mic de partea afectata d. Pneumatocelele stafilococice vindecate b. Aparitia liniilor Kerley c. Opacitate densa b. Bronsectaziile pline 353. Frecvent calcificat 350. Forma rotunda sau rotund ovalara c. Localizarea in cavitati vechi b. Epansament pleural bazal sau linie pleurala groasa in axila e. Hipertransparenta pulmonara unilaterala asimetrica b. Tuberculomul este un focar cazeos care se materializeaza: a. Opacitatile mediastinale au urmatoarele caractere generale: a. Structura omogena c. Colecteaza in patru vene pulmonare care se varsa in atriul drept si sunt vizibile pe computertomografie 344. Sindromul de hipervascularizare arteriala pulmonara se caracterizeaza radiologic prin: a. Dimensiuni mai mari de 4 cm d. Hiluri voluminoase pseudotumorale 345. Conturul infiltrativ 352. Nodulul pulmonar izolat neoplazic se caracterizeaza prin: a. Aspectul net al limitei intre pletora si olighemie d. Redistributia vasculara baze / varfuri d. Intensitate mare c. Aspectul radiologic al chistului hidatic pulmonar evacuat partial se caracterizeaza prin: a. Caracterele specifice ale aspergilomului pulmonar sunt: a. Diametrul intre 2 si 4 cm d. Contur net e. Mobilitatea in cadrul cavitatii c. Calcificari parietale masive e. boselate. Reducerea transparentei pulmonare globale b. Bula de emfizem e. Racordata in panta lina cu mediastinul e. Emfizem vicariant asociat 348. franjurate sau spiculate 349. Localizare ventrala e. Existenta concomitenta a leziunilor de tip alveolar c. Aspectul radiografic al hipertensiunii vasculare pulmonare precapilare include: a. Forma rotund ovalara b. Cu conturul intern nedefinibil d. Contururi neregulate. Redistributie vasculara baze/varfuri de partea neafectata 346. Transparenta aerica mulata pe contururl cranial 351. Ingrosarea benzilor desenului pulmonar c. Structura neomogena c. prezenta calcificarilor d. Edemul interstitial pulmonar de cauza hemodinamica se materializeaza radiografic prin : a. Contururi nete variabile cu timpii respiratori d. Dilatatia arterei pulmonare si a cavitatilor cardiace drepte 347. convex si continuu . Prezenta de micronoduli hemosiderotici d.32 d. Accentuarea desenului areolar perialveolar b. Cavitati pulmonare mutiple cu pereti subtiri congenitale sunt: a. Sindromul de hipovascularizare pulmonara unilaterala difuza congenitala sa caracterizeaza radiologic prin: a. Desen vascular pulmonar cu benzi gracile c. Intensitate hidrica b. Cu contur extern net. Displazia emfizematoasa c. Intensitati supracostale b. Absenta semnelor de afectare alveolara sau interstitiala e. Existenta concomitenta de pletora perihilara si olighemie periferica b.

Modificari de circulatie pulmonara e. Bulbul duodenal b. Sunt egale intre ele ca grosime 361. Adenopatiile tumorale mediastinale apar localizate in mod predominent in: a. Herniile transhiatale c. Calcificari mediastinale lineare d. Modificari asociate de aorta 359. Microcardia congenitala b. Duodenul III e. In continuare selectati pe cele corecte: a. Stergerea reliefului mucos c. Mediastinul mijlociu superior si inferior 357. Modificari ale scheletului c. Pliurile mucoase ale esofagului: a. Mediastinul antero-inferior c. Semnul atractiei esofagului e. Hipotonia unui segment de tract digestiv este definita prin: a. Tumorile esofagiene d. Deplasarea laterala spre peretele toracic stang a apexului c. Kinetica slaba cu evacuare intarziata d. Modificari ale pulsatiilor aortei b. Deplasarea uneia sau mai multor linii mediastinale b. Marea curbura gastrica c. Selectati timpii de tranzit digestivi eronati dintre urmatorii: . Pericardita constrictiva 358. Fornixul gastric b. Sunt in numar de 2-4 c. Mediastinul antero-superior b. Dilatatiile de aorta se pot asocia cu alte modificari radiologice. Dilatatia de ventricul stang se exprima prin: a. Alungirea arcului inferior stang b. Amprenta sau deplasarea esofagului d. Mediastinul postero-superior si inferior d. Cardia e. Sunt orientate longitudinal d. Genunchiul inferior d. Emfizemul pulmonar difuz c. Boala Addison d. Antrul prepiloric 362. Adenopatiile 356. Semnul convergentei hilare c. Niciuna dintre cele de mai sus 360. Sinusul gastric d. Care dintre portiunile duodenului sunt orientate vertical cranio-caudal: a. Duodenul II c. Tumorile neurogene b. Cresterea de calibru a segmentului respectiv b. paralele: a. Care dintre semnele de mai jos opereaza in diagnoticul unei tumori esofagiene? a. Este reversibila e. Semnul cervico-toracic 355. Deplasarea unei structuri mediastinale spontan vizibile d. Sunt vizibile pe esofagul terminal b. Unghiul Treitz 363. In mediastinul posterior la adult tumorile cu cea mai mare frecventa sunt: a. Anevrismele de aorta descendenta e. Opacitatea cardio-pericardica apare redusa de volum fara semne de shunt sau boli vasculare in : a. Selectati portiunile de stomac unde pliurile mucoase sunt orientate altfel decat longitudinal. Tetralogia Fallot e.33 354. Inchiderea unghiului cardiofrenic stang e. Asociaza nivel orizontal de staza 364.

Care dintre semnele radiologice de mai jos sunt comune amprentelor si ancoselor: a. Colangiografia endoscopica retrograda d. Sunt multiple d. Nu intrerupe conturul c. Atrofia pliurilor 370. Nu deplaseaza organul 368. Segmentele VII si VIII 375. Duodenografia hipotona b. Ulcere duodenale multiple c. Contururi regulate c. Particularitatile imaginii de megadolico-segment digestiv sunt: a. Fistule tardive 373. Hipertrofia de pliuri b. Unghiul splenic al colonului 371. Reprezinta o deformare a conturului unui segment digestiv b. Contururi regulate d. Localizari multiple c. Care dintre tipurile de leziuni digestive de mai jos dau ulceratii spiculiforme? a. Portografia anterograda 374.34 a. Unghiul Treitz c. Care dintre segmentele hepatice se intinde pe toata inaltimea organului de la cupola diafragmatica pana la polul inferior : a. Hipertonia stomacului c. Leziunile inflamatorii colonice d. Segmentele V si VI e. Dilatatia segmentului respectiv b. Excentrice fata de axul segmentului digestiv interesat d. Lobul caudat c. Localizare pe ileonul terminal cu extindere la cec b. Asociaza modificari ale rapoartelor cu organele vecine 366. Dilatatii ale lumenului urmate in timp de stenoze c. Alegeti semnele radiologice ale enteritei tuberculoase: a. Esofag: 5-7 secunde b. Colangiografia percutana c. Lungime mare b. Pliuri suple cu autoplastica exagerata 372. Hipersecretia gastrica b. Care dintre unghiurile intestinului subtire nu exista in caz de mezenter comun: a. Stomac: 15 minute c. Evacuare lenta e. Care dintre modificarile de mucoasa digestiva de mai jos sunt specifice ulcerului benign gastric: a. Selectati metodele de explorare biliara care utilizeaza contrast hidrosolubil iodat: a. Intestin subtire: 3-5 ore d. Intreruperea pliurilor d. Unghiul hepatic al colonului e. Colon: 18-24 ore 365. Diverticulitele 369. Care dintre semnele radiologice de mai jos NU caracterizeaza stenoza benigna a unui segment digestiv: a. Genunchiul inferior duodenal b. Segmentul IV d. Ingrosarea pliurilor mucoasei d. Segmentul II si III b. Umplere omogena d. Pliuri mucoase sterse e. Cu intreruperea pliurilor pe toata lungimea stenozei 367. Convergenta de pliuri c. Unghiul Hiss d. Care dintre semnele radiologice de mai jos apar in gastrite: a. Care dintre afectiunile de mai jos pot da calcificari intraparenchimatoase hepatice: . Lacunele ulcerate b.

In nici una dintre cele de mai sus 379. Litiaza colesterolica intrahepatica d. Alegeti cel mai sigur argument semiologic computer tomografic pentru cancerul pancreatic: a. Leziuni focalizate tumorale e. Distributie pana la periferie (subcapsular) d. Dimensiunea lor nu este concordanta cu gradul de hipertensiune portala 378. Prezenta de calcificari granulare 382. Traumatismele renourinare d. Colica renala b. Selectati afectiunile care pot genera calcificari nodulare la nivelul parenchimului splenic: a. Reactii adverse la substante de contrast iodate b. Tomografie computerizata 384. Anomalii arterio-venoase 380. Radiografie abdominala de profil b. Urografia intravenoasa este nerelevanta tehnic in urmatoarele situati: a. Steatoza hepatica d. Au aspect lacunar serpiginos b. Gaz si (sau) resturi fecale suprapuse 386. Pot da aspect trabecular 377. Diagnosticul localizarii unor calcificari suprapuse ariei renale se face prin: a. Angiografie selectiva renala d.35 a. Hemagioamele 376. Apar in treimea distala a esofagului c. Amoebiaza abcedata c. Insuficienta renala acuta sau cronica b. In care dintre situatile de mai jos vasele sanguine intrahepatice se vad cel mai bine spontan fara substanta de contrast: a. Histoplasmoza c. Benzile transparente intrahepatice mai subtiri c. Histoplasmoza b. Anevrismul de aorta abdominala 385. Hidronefroza c. Indicatiile pielografiei directe sunt : . Anemii marcate 381. Bruceloza d. Traumatisme hepatice inchise c. Prezenta metastazelor hepatice mici multiple d. Icterul obstructiv prelungit c. Aeroportia se deosebeste de aerobilie prin: a. Hemocromatoza hepatica b. Colica renala c. Prezenta unui nodul heterodens intrapancreatic b. Tomogafie plana c. Selectati contraindicatiile colangiografiei intravenoase: a. Ischemia renala partiala d. Icterul de orice natura c. Hemobilia b. Tuberculoza b. In ficatul normal e. Metastaze hepatice e. Varicele esofagiene din hipertensiunea portal : a. Alegeti indicatiile arteriografiei hepatice: a. Se accentueaza in decubit si Valsalva d. Asocierea de infarct mezenteric sau pancreatite acute b. Compresia abdominala ca tehnica de ameliorare a umplerii sistemelor pielocaliceale la pielografie intravenoasa este contraindicata in: a. Hipertensiune portala d. Tratamentul citostatic direct d. Afectiuni renale explorate cu contrast 383. Marirea de volum global a pancreasului c.

Tumori uroteliale inalte c. Rotund ovalara d. Menevre interventionale (dilatatii. embolizari. In rinichiul mut unilateral d. Selectati cauza unei modificari functionale renale constituite din nefrograma normala. simetrica si pielograma intarziata unilaterala: a. Ischemia renala acuta c. Obstructia ureterala cu hidronefroza 393. etc) e. Selectati portiunile fixe ale uretrei la barbat: a. Vena cava inferioara e. Sindromul obstructiv 395. Care dintre tipurile de calculi urinari de mai jos apar hiperdensi in computer tomografie: . Alegeti formatiunile anatomice incluse in spatiul perirenal drept : a. Bulbara d. Inflamatiile acute glomerulare sau pielonefritice b. Membranoasa c. Obstructiile ureterale b. Angiografia selectiva a arterelor renale este indicata in : a. Boli polichistice forma adulta 396. Infarctul renal acut 394. Diagnosticul anevrismului de aorta 388. Chistelor parapielice d. Tumorilor renale maligne b. Stenoza arterei renale respective b. Rotatia in plan frontal a jonctiunii pieloureterale d. Obstructiei urinare distale vechi c. Aorta abdominala d. Prostatica b. Pielonefritele cronice d. Leziuni inflamatori intrarenale d. Anatomia pedicolului renal la donatorii vii de rinichi pentru transplant d. Dezorganizarea unui sistem pielocaliceal este efectul : a. In hidronefrozele voluminoase 397. Alegeti forma vezicii urinare in repletie completa : a. Rinichiul dublu c. Peniana 391. Deplasarea rinichiului spre caudal in ortostatism sau inspir b. Selectati cauzele ancoselor conturului renal : a. Rinichiul drept b. Pentru precizarea notiunii de ptoza renala in comparatie cu ectopia folositi urmatoarele criterii : a. Lobulatia fetala b. Ischemia renala acuta c. In colica renala c. Glanda suprarenala dreapta c. Pancreasul 389. Aspectul sinuos al ureterului c. Colica renala b.36 a. Selectati situatiile in care pentru urografie intravenoasa injectati contrast iodat in cantitate sporita: a. Selectati cauzele de marire a volumului rinichilor: a. Tubulara 390. Pielonefrita acuta d. Semilunara b. Fistule arterio-venoase homolaterale c. Manevre interventionale diagnostice sau terapeutice 387. Triunghiulara c. Inflamatii cronice d. Dilatatia de calice 392. La o creatinemie de peste 2 mg/dl b.

scoliostoza 405. Imbatranirea fibrelor de colagen d. Ecartarea 400. oedostoza e. sinostoza b. Uretrografia retrograda b. Fosfatici b. scoliostoza b. Vezica urinara mica cu calcificari parietale 401. Subtierea compactei 408. Amprentarea b. Precizati care dintre afirmatiile de mai jos sunt corecte: a. capsula fibroasa d. ligamentele de orice natura e. Corticala osoasa este corespondentul la nivelul metafizei a compactei de la nivelul diafizelor c. hiperostoza c. O lezoiune osoasa elementara de osteoliza marginala cu profunzimea mai mare decit diametrul se . Imagine aditionala la nivel papilocaliceal c. Uratici c. Sindroame vasculare hiperkinetice b. Reducerea intensitatii opacitatii b. Alegeti metoda de rutina de explorare a uretrei in adenomul de prostata : a. Stenoze ureterale etajate multiple d. Imobilizarea prelungita c. Uretrografia mictionala c. Nici unul dintre cei de mai sus 398. Endoscopia uretrala d. hiperostoza 406. Elementele anatomice articulare de la nivelul unei diartroze radiotransparente sunt : a. Vizualizarea periostului d. Cistinici d. Periostul este vizibil la adult numai la nivelul epifizelor 402. In ultimul trimestru de sarcina b. Stenozarea c. La varsta scolara d. Intre 1 si 3 ani c. Nucleii epifizari se sudeaza cu diafiza la varsta de : a. La periferie osul lung are un strat de tesut compact care se subtiaza spre capete b. Modificarile de forma ale osului sunt : a.37 a. exostoza d. Intre 16 si 22 de ani e. Nu se sudeaza la adult 403. Alegeti factorii locali incriminati in geneza osteoporozei : a. spongioasa epifizara c. Hiperparatiroidism 407. Structura patata sau fasciculata c. cartilajele hialine b. Care dintre modificarile de forma ale osului se mai numeste si «os suflat» : a. La nivelul diafizei grosimea sumata a compactei trebuie sa corespunda la ½ din grosimea globala a osului d. Amputarea d. exostoza d. lichidul intraarticular 404. Cistografia post-mictionala 399. Osteoporoza se manifesta si la nivelul tesutului osos compact sub forma: a. Rinchi mic cu calcifcari granulare b. Care dintre semnele de mai jos fac parte din semiologia UIV a tuberculozei urinare : a. Care dintre modificarile cavitatilor pielocaliceale de mai jos apartin naturii maligne a unei tumori renale: a. oedostoza c.

Osteoliza este marginala sub forma de carii sau geode e. Largirea areolelor intertraveale 410. Imping structurile moi de vecinatate fara sa le infiltreze d. Linii opace periostale multiple paralele intre ele d. Demineralizarea b. Spongioscleroza osoasa se vizualizeaza radiografic sub forma : a. La cat timp de la producerea unei fracturi calusul are aspect de os defnitiv : a. displaziile periostale d. Ingroasarea traveelor osoase existente d.38 numeste : a. La doua saptamani b. Lacuna b. Existenta semnelor de edem osos 411. de intensitate similara osului c. Condromul este o tumora osoasa care : a. Are un contur bine delimitat d. Intereseaza metafizele si epifizele c. Pe diafiza oaselor lungi c. Da sechestre voluminoase d. Periostoza c. bine precizat c. Amprenta 409. Asociaza de regula osteoporoza 416. Care dintre semnele radiologice de mai jos exprima modificari de debut ale ostomielitei acute : a. Aspectul bine conturat. Este localizata periferic sau central b. displazile cartilaginoase c. Aparitia de noi travee e. Depasirea de catre corticala a liniei metafizo-epifizare spre epifiza c. Tumorile osoase benigne au urmatoarele particularitati radiografice : a. Ingrosarea compactei osoase b. Apar la interval de luni de la debutul real b. Reucerea diametrului canalului medular c. Care dintre diplaziile de mai jos determina modificari de dimensiuni si forma ale osului : a. Alegeti particularitatile imaginii radiologice in necozele aseptice: a. Largirea cu aspect de cuva a metafizei b. Se extind de regula intraarticular d. La trei-patru luni c. Sunt eminamente osteolitice e. Au localizare metafizara cu extindere diafizara b. Spatiul articular este totdeauna pastrat 417. Nu dau reactie periostala 418. Carie d. Nu mai are niciodata aspect de os definitiv 414. regulat. Selectati semnele radiologice osoase ale rahitismului comun precoce : a. Ingrosarea compactei osoase cu canal medular ingustat d. displaziile prin tulburarea mecanismelor de modelare si tubulatie 412. Periosotoza lamelara se aseamana cu periostoza lineara prin: a. Ancosa e. La doi ani d. Leziunea dominanta este osteoliza . Caracterul linear al opacitati extraosoase b. Eroziune c. Se vindeca cu aparitia osteosclerozei si artrozei e. Traveatie a spongioasei redusa si areole largi 413. Alegeti particularitatile modificarilor radiologice in osteoartrita tuberculoasa : a. displazii prin tulburarea mecanismului de crestere encondrala b. Localizarea este predilecta la nivelul nucleilor epifizari sau a unor nuclei secundari c. Nu exista o varsta predilecta de aparitie la adult b. Nu sunt modificari radiologice in primele doua saptamini 415. Necroza d. Au contur net.

Infiltrative in tesuturile moi 420. dilatatie de artera pulmonara 426. osteoporoza metafizara b. Localizare metafizara cu respectarea cartilajelor de crestere b. Particularitatile imaginii radiologice a cordului la sugari sunt : a. lacune mici multiple metafizare d. reactie periostala lineara 427. unice sau multiple c. Vezica urinara d. Metastazele osteolitice apar predominent in cancerele cu urmatoarele localizari: a. ingustarea prin retractie a grilajului costal c. Precizati semnele radiologice de mucoviscidoza : a. diafiza cu strucura modificata e. tendinta la egalizare a diametrelor b.39 e. mediastin superior largit d. Plaman b. ureter dublu pe toata lungimea lui c. reflux vezicoureteral pe sistemul pielocaliceal inferior 424. orizontalizarea arcurilor costale posterioare c. Modificarile craniene in rahitism sunt : a. scolioza 425. cu distrugerea fosei pituitare e. Cu corticala intrerupta prin infiltratie sau fractura d. bombarea arcului arterei pulmonare d. In perimetrul zonei de osteoliza prezinta calcificari 419. jonctiune ureterovezicala separata pentru fiecare ureter in parte d. dehiscenta suturilor b. rahitismul nu da modificari osoase craniene 428. cu aspectul de « dinti flotanti » 429. raport cardio-toracic mai mare decat cel de la varsta prescolara b. Sters conturate c. lipsa de inchidere a fontanelelor c. osteopetroza c. osteogeneza imperfecta b. cu aspect de harta geografica la nivelul calotei d. Selectati semnele radiologice ale sifilisului congenital: a. Caracterele definitorii ale tumorilor osoase maligne sunt: a. bose frontale d. Care dintre osteodisplaziile nou nascutului se manifesta radiologic cu osteoscleroza : a. Cai urinare superioare c. largirea mediastinului superior 423. absenta butonului aortic c. hemidiafragm la acelasi nivel e. prezenta de bronsiectazii e. bifurcatia traheei proiectata la vertebra T3 422. osteoliza metafizara c. Leziunile craniene de histiocitoza pot fi : a. Insotite de reactie periostala spiculiforma e. existenta a doua sisteme pielo-caliceale b. Rinichi 421. lacune oasoase net delimitate b. Semnele radiologice din afectiunile sinusale inflamatorii pe radiografia craniana standard sunt : . Duplicitatea bazineto-ureterala presupune : a. ingrosarea peretelui bronsic cu mici abcese d. Tub digestiv e. disostoza cleidocraniana d. hipertransparenta pulmonara difuza b. Particularitatile imaginii radiografice toracice la sugari sunt : a.

cordomul 431. craniofaringiomul c. Alegeti tumorile cerebrale care dau calcificari vizibile pe radiografia craniana standard: a. hipoxie difuza acuta sau cronica b. Vasele cu flux rapid c. spatiilor intervertebrale 432. Sindromul intracranian de masa se exprima computer tomografic prin : a. distructia tesutului nevraxial prin leziuni ischemice d. Care dintre structurile de mai jos sunt in hipersemnal IRM atat in T1 cat si in T2: a. Lucrari metalice dentare 438. apofizelor transverse d. Angajarea parenchimului cerebral prin orificiile durei mater 434. Osteoporoza in cazul leziunilor tuberculoase 437. Alterarea structurii si dimensiunilor discului intervertebral b. meningiomul b. Se manifesta prin largirea fisurilor corticale c. Patologia orbitei b. aparitia de acumulari de tesut strain structurilor cerebrale (metastaze) 433. Dehiscenta suturilor la copil e. Modificari de contur a vaselor adiacente d. Acumulare de gaz intra si perivertebral d. Semnele computer tomografice ale spondilodiscitelor sunt: a. Clipuri metalice intracerebrale c. Necroza e. Calcificarile 439. adenomul hipofizar e. Sangele in stadiu subacut . opacifiere omogena prin prezenta de lichid in sinuzita acuta c. Asociata cu larghirea cisternelor d. Ingustarea spatiilor arahnoidiene c. structuri anatomice fara bariera hematoencefalica c. apofizele spinoase e. Patologia masivului facial e. Care dintre structurile de mai jos sunt in hiposemnal IRM atat in T1 cat si in T2: a. Studiul fosei pituitare c. Este un proces fiziologic la varsta de 3 ani b. Sindromul de pierdere globala de substanta cerebrala (atrofia cerebrala): a. Contraindicatii de utilizare a rezonantei magnetice in explorarea extermitatii cefalice: a. Dimensiuni globale scazute ale creierului 435. Aparitia abceselor paravertebrale e. nivel orizontal de lichid in ortostatism d. Corpi straini feromagnetici oculari b. Claustrofobia d. voalarea sinusurilor prin ingrosarea mucoasei b.40 a. corpilor vertebrali b. Artefactele metalice d. Incidenta radiografica standard de profil a coloanei vertebrale permite evidentierea : a. Deplasarea structurilor adiacente masei b. Malformatii ale oaselor calotei 436. Care sunt indicatiile examenului computer tomografic cranian in afara creierului: a. Disparitia barierei hematoencefalice cu migrarea extravasculara de contrast in computer tomografia cerebrala exprima : a. oligodendrogliomul d. Leziuni osteolitice marginale ale platourilor vertebrale adiacente c. pediculilor vertebrali c. aparitia unui tesut de neoformatie (tumori) e. intreruperea partiala a conturului peretilor sinusali 430. Lichidul cefalorahidian b. Hidrocefalie interna simetrica biventriculara laterala e. Patologia stancii temporalului d.

productie osoasa marginala c. aerul c. patratul tensiunii c. os d. interfata d. muschi b. Infarctele cerebrale in momentul producerii c. Care din urmatoarele tesuturi reprezinta un obstacol major in transmiterea ultrasunetelor: a. SIDA d. Sindesmofitul reprezinta: a. sange 445. ecou b. reverberatie c. grasime c.41 b. diametrul focarului . periostoza maligna 451. Sarcoidoza 442. Radiosensibilitatea biologica a unui tesut este proportionala cu : a. Tesutul osos embrionar se intalneste in: a. absorbtie b. faza initiala a calusului b. refractie 443. Leuconevraxita b. Grasimea c. 1540000 m/oră 444. numarul atomic al materialului anodei 447. Adenoleucodistrofia c. coeficient alfa 446. Alegeti indicatiile corecte ale examenului IRM in patologia vasculara cerebrala: a. Alegeti indicatiile corecte ale examenului IRM in patologia substantei albe cerebrale: a. Lichidul cefalorahidian e. Malformatiile arterio-venoase d. atenuare e. Pe imaginea radiografica urmatoarele elemente sunt de culoare inchisa : a. 3600 cm/secundă b. intensitatea curentului catodic b. 185000 km/secundă d. Zona de contact a doua medii cu impedanta acustica diferita se numeste: a. 1540 m/secundă c. productii osoase maligne 448. Reducerea in amplitudine si intensitate a ultrasunetelor in timp ce acestea străbat un anumit mediu se numeste: a. Infarctele din sistemul bazilar b. masa iradiata b. impedanta c. Trombofeblitele cerebrale 441. difuzie d. cu numarul atomic al structurilor iradiate c. Viteza ultrasunetelor in tesuturile moi este de aproximativ : a. osificari heterotope c. Zgomotul in imagine sau factorii de perturbare a imaginii sunt dati de : a. Tesutul tumoral 440. Energia utila a unui fascicol fotonic intr-un tub Rontgen depinde de: a. cu numarul de mitoze pe unitatea de volum de tesut iradiat 449. osificarea sincondrozei b. Edemul d. suspensia de sulfat de bariu 450. oasele b.

ridicarea apexului cordului de pe diafragm d. 70-90º c. halistereza b. contururi sterse d. 1/2 c.osteoclazie 453. sistematizarea segmentara sau lobara e. structura relativ omogena c. modificãri de formã c.42 b. activitate crescutã osteoblastica c. absenta bronhografiei aerice 461. continuu si convex spre pulmon d. densitate mult supracostala b. lungimea de unda a fascicolului 452. contur extern net. ecografia Doppler 460. scintigrama hepatica cu TC 99 b. Aspectul radiologic de “stomac hipoton” cuprinde: a. contur intern invizibil 462. numarul atomic al structurilor traversate d. In hilul pulmonar drept bronsia primitiva are fata de artera pulmonara o pozitie: a. tomografia computerizata cu contrast iodat c. Ce metode radio-imagistice se utilizeaza pentru diagnosticul specific al tumorilor vasculare hepatice: a. utilizeaza efectul de acoperire c. Osteoliza se produce prin: a. angiografia hepatica selectiva d. intensitate subcostala b. largirea medistinului supracardiac b. care necesita cateterism arterial prealabil 456. redistributia vaselor pulmonare spre virfuri c. modificãri de tonus d. Angiopneumografia este o metoda: a. de explorare a patului vascular functional pulmonar b. structura omogena c. 40-70º b. modificãri de evacuare 454. 90-110º 458. Radiografia toracica in decubit dorsal prezinta fata de cea in ortostatism urmatoarele aspecte particulare: a. care se realizeaza prin injectare de contrast iodat in ventricolul drept sau artera pulmonara c. dorsala c. caudala d. craniala b. Reconstructia spatiala a imaginii: a. 2/3 b. radiatia difuzata c. Raportul normal intre diametrul compactei si diametrul total al diafizei in treimea medie este: a. Alegeti entitatile patologice care pot da calcificari mediastinale lineare (rectilinii sau curbe): a. racord in panta lina cu marginea restului mediastinului e. ventrala 459. modificãri de pozitie b. Opacitatile masive din cadrul sindromului pulmonar alveolar se caracterizeaza prin: a. 1/3 457. tumorile mediastinale dense . se efectueaza pe scoarta lobului occipital b. ascensionarea diafragmelor 463. Opacitatile tumorale mediastinale se caracterizeaza prin: a. utilizeaza material vizual perceput biplane 455. Unghiul dintre cele doua bronsii primitive la nivelul bifurcatiei traheei este de : a.

oasele b. Care sunt avantajele explorarii radiografice a toracelui fata de cele ale examenului radioscopic: a. de grosime descrescatoare dinpre centru spre periferie d. Care dintre unghiurile costodiafragmatice se proiecteaza pe radiografia de fata sub nivelul de proiectie al cupolei diafragmatice: a. se obtine o imagine fotografica a unei imagini radioscopice b.43 b. suspensia de sulfat de bariu d. cu cat diametrul conului de emisie este mai mare 467. Scizura orizontala dreapta separa: a. explorare “real time” c. Care sunt dezavantajele tomografiei plane fata de radiografia toracica standard: a. imaginea este obtinuta pe un film 10/10 cm d. lobul inferior de cel mijlociu c. lobul superior de lobul inferior c. ateromatoza aortica 464. se pot asigura debite mari de bolnavi examinati c. dispuse radial dinspre hiluri spre periferie c. sumatia de planuri d. ggl. Conform efectului de paralaxa deplasarea imaginii unui obiect in sens invers fata de deplasarea fascicolului este cu atat mai mare : a. iradiere mare b. unghiurile costodiafragmatice anterioare c. precarinali b. benzi opace b. unghiurile cordio-frenice b. cost mai mic 469. anevrismele arteriale c. Care este cantitatea minima de lichid pleural care permite obtinerea unei imagini radiologice relevante: a. 200 – 300 ml . cu cat obiectul este mai aproape de sursa c. ce se divid dicotomic e. aerul c. unghiurile costo-diafragmatice posterioare. halucinatie b. formate din arterele circulatiei functionale pulmonare 474. lobul superior de cel mijlociu b. lobul superior de lobul mijlociu 473. este de slaba calitate 471. Perceptia denaturata a unei realitati existente se numeste : a. Microradiofotografia este metoda radiografica prin care : a. nici una dintre cele doua 468. corpii straini metalici 466. cost mai mare 470. “Desenul vascular” pulmonar reprezinta: a. aortico-pulmonari 475. chistele hidatice d. iradiere mai mica b. cu cat obiectul este mai departe de placa b. Pe imaginea radioscopica urmatoarele elemente au culoare deschisa: a. gusele plonjante intratoracice e. Precizati grupul ganglionar limfatic mediastinal care reprezinta statie de drenaj a limfei pulmonare drepte si a portiunii inferioare a pulmonului stang: a. Scizura oblica dreapta separa: a. iluzie c. paratraheali inferiori drepti c. ggl. lingula de lobul inferior b. 465. informatii mai multe d. ggl. lobul superior de cel inferior 472. timp lung de expunere c.

Cate vene hepatice se varsa in vena cava inferioara: a. ingrosarea peretelui bronsic. 11. Bilocularea d. diafizele c.5% c. epifizele b. Necroza aseptica la adulti are ca localizare preferentiala : a.4% b. Miscarea de rotatie a anodei este destinata : a. abcesul hepatic d. Care din urmatoarele afirmatii de mai jos NU caracterizeaza imaginea radiologica normala a esofagului la sugar: a. nucleii epifizari d. Torsiunea b. 3 h d.44 b. Selectati semnele radiologice pe care le puteti intalni in osteomielita stafilococica in primele 3 saptamani de la debut: a. 3 b. 5 478. 1. Ptoza c.2% 486. 400 – 500 ml 476. care devine vizibil radiologic b. Incarcarea cu substanta de contrast a structurilor parenchimatoase hepatice evidentiabila prin tomografia computerizata este caracteristica : a. dimensiunile proportional mai mici decat la adult 482. Timpul normal de evacuare gastrica la sugar este de cca. Tractiunea e. 4 h 481. dispunerea imaginilor inelare de bronsii dilatate in buchete 477. chistelor hepatice c. Amprenta 483. Cat este procentul de iradiere medicala din toata cantitatea de iradiere naturala: a. parenchimului hepatic normal b. adenomul c. apozitii periostale 484. demineralizarea b. 8. oase scurte 487. 300 – 400 ml c. cresterii energiei fotonilor emisi b. 14. Precizati care dintre masele tumorale intrahepatice de mai jos au perete propriu: a. 2 – 2. aparitia dilatatiilor bronsice sub forma de opacitate inelara c. Modificarile elementare de pozitie ale unui segment de tub digestiv pot fi: a. 4 c. tumorilor hepatice 479. chistele hidatice b. directionarii fascicolului fotonic 485. lipsa de vizualizare a pliurilor in strat subtire c. Un calcul situat în vezica urinară apare ecografic ca: a. hematoamelor hepatice vechi d.: a.5 h c. hematomul 480. vizualizarea mai buna a contractiilor pe contur b. Aspectul radiologic particular al modificarilor bronsiilor in cadrul bronsiectaziilor se defineste prin: a. imagine transonică situată într-o masă hipoecogenă . reducerii incalzirii anodei c. osteoscleroza c.5 – 2 h b. sechestrul osos d.

metafiza mai lata cu marginea rotunjita d. gradul de incalzire a filamentului catodic d. nici una din cele de mai sus 499. hiatusul diafragmatic 493. Strâmtorile fiziologice ale esofagului sunt date de: a. pe sondă enterală e. joncţiunea faringoesofagiană b. evidentiabila pe RRVS c. sindromului de obstructie bronsica b. T3 – T4 b. In unghiul cardiofrenic lateral drept . Imaginea radiologica a scheletului membrelor la sugar prezinta: a. de substanţe iodate d. fina reactie periostala e. Proiectia radiologica a venei cave inferioare se face : a. testul la substanta de contrast iodata este negativ 492. imagine anecogenă situată într-o cavitate enecogenă d. amprenta venei azygos d. evidentiabila ecografic 491. exista valori crecute ale creatininei serice c. creste netitatea imaginii b.v. imagine hipoecogenă situată într-o masă anecogenă c. cartilagiu de crestere c. evidentiabila la CT d. administrare i. Marginea mediala a ferestrei aorto-pulmonare este data de: a. imagine hiperecogenă cu con de umbră posterioară situată într-o cavitate enecogenă 488. cu insuflaţie 490. Injectarea i. sindromului interstitial difuz c. sindromului de invazie alveolara 496. a unei substante de contrast iodate ionice pentru obtinerea UIV. T4 – T5 c. structura chimica a anodului c.v. artera pulmonara dreapta 497. este contraindicata daca: a. Rolul grilei antidifuzoare este acela de a : a. Examenul radiologic al intestinului subţire se poate face: a. aorta ascendenta c. difuziunea d. reduce iradierea bolnavului c. Litiaza radiotransparenta bazinetala este: a. materializarea 498. ingestie de substanţe iodate hidrosolubile c. emfizemului centro hilar d. nucleu secundar de osificare epifizar b. divergenta b. prin ingestie de suspensie de sulfat de bariu b. Proiectia bifurcatiei traheei pe radiografia toracica de fata se face la nivelul vertebrei toracale: a. retrograd. absorbtia c. amprenta aortică c. diferenta de potential dintre anod si catod b. mari imaginea d. aorta descendenta d. absenta imaginii de compacta osoasa 489. T5 – T6 495. evidentiabila pe UIV b.45 b. presiunea gazelor din interiorul tubului radiogen 494. trahee b. Cantitatea de electroni accelerati in cimpul electric din interiorul unui tub Roentgen este in functie de : a. exista antecedente de astm bronsic alergic b. Fenomenul de atenuare a radiatiilor X are la baza: a. “Bronhografia aerica “ este caracteristica : a.

ficatul c. Spatiul perirenal c. colonul 510. Opacităţile liniare care rămân după dispariţia cartilajului de creştere persistă până la: a. Radiatia reziduala c. rinichii 504. oprirea tranzitului b. In unghiul cardiofrenic anterior 500. In unghiul cardiofrenic lateral sting c. Arcul mijlociu sting d. dispoziţie orizontală . Nici una din cele de mai sus 501. in caz de stenoze b. Arcul superior sting c. in caz de spasme prelungite c. Pancreasul ca organ extraperitoneal este inclus in unul din spatiile vizibile densimetric: a. Cate circuite de alimentare electrica are un tub radiogen: a. pancreasul d. 30 – 40 de ani c. Lichid de staza se intilneste la nivelul lumenelor tubului digestiv: a.46 b. Ansele jejunale au următoarele caractere: a. Care dintre organele parenchimatoase abdominale de mai jos nu se vad in conditii fiziologice pe radiografia abdominala simpla : a. Niciunul dintre cele de mai sus 502. Netitatea conturului opacitatii 505. Radiatia secundara d. splina b. Precizati tehnica radiologica in care fascicolul de radiatii are forma unui trunchi de con: a. Care tip de radiatii Roentgen au utilizare diagnostica: a. esofagul b. 20 – 30 de ani b. Doua seriate d. 40 – 50 de ani d. intestinul subtire d. Spasmul cardial produce: a. Care dintre segmentele tractului digestiv prezinta in mod normal continut de aer la sugar spre deosebire de adult: a. Doua separate c. Spatiul pararenal anterior 509. Care dintre arcurile imaginii mediastinale scad electiv ca dimensiuni proportional cu virsta: a. Radiatia incidenta b. stomacul c. până la pubertate 511. destinderea lumenului esofagian supraiacent 503. Computer Tomografia d. Trei 506. in caz de atonii 507. Radiografia standard b. In unghiul cardiofrenic posterior d. Unul singur b. Radioscopia conventionala c. Intensitatea opacitatii b. Care dintre elementele radiologice semiologice de mai jos caracterizeaza notiunea de “structura” a unei opacitati pulmonare: a. Omogenitatea opacitatii c. Spatiul pararenal posterior b. ingustarea lumenului esofagului c. Arcul superior drept b. Nici una din cele de mai sus 508.

Calcificarile renale parenchimatoase sunt : a. vena splenica c. Care sunt caracterele radiologice specifice ale nodulilor hemosiderotici din pulmonul de staza : a. presupune existenta unei zone de necroza in parenchim 516. Care dintre elementele lumenale de mai jos se proiecteaza pe o imagine axiala in interiorul capului pancreatic: a. ecografie Doppler b. este o tumora litică b. Dimensiuni peste 3 cm b. modificării de poziţie a corpurilor vertebrale b. artera mezenterica superioara d. Osteoporoza este vizibilă pe o radiografie standard la o pierdere de calciu de minim: . Boselura renala poate fi generata de: a. expresia perfuziei parenchimului renal cu substanta de contrast b. periostoza 517. proiectate peste coloana vertebrala pe radiografia de profil c. este o tumoră benignă osteogenica c. imagistica prin rezonanta magnetica 523. Intensitate mai mare decit a celor din sindromul interstitial obisnuit c. prezenta unei tumori Grawitz d. nefrita de iradiere b. persista pe clisee tardive urografice c. Structura neomogena. intirziata la pacientii cu antecedente alergice 514. absenta in displazia multichistica d. de aspect muriform 515. are reacţie periostală c. mobile la schimbarea pozitiei d. subţiază corticala d. modificări de lungime a osului b. impune diagnostic diferential cu chistul fistulizat d. Nefrograma este: a. prezintă nidus d. vena cava inferioara 522. pliuri longitudinale c. sparge corticala 520. modificări de grosime a osului d. expresia timpului tisular al substantei de contrast c. abcesului rece paravertebral 518. Caracterele osteomului osteoid sunt : a. Caverna renala are urmatoarele caracteristici : a.47 b. pliuri circulare d. Distributie perihilara d. 521. este o tumoră benignă osteolitică b. prezenta unui oncocitom c. prezintă calcificări e. Criteriile radiologice de diagnostic ale condromului sunt : a. HTA de cauza renala este investigata de regula prin: a. coledocul b. extensiei leziunii la nivelul muşchilor paravertebrali c. modificări de forma a osului c. metastazează 519. sunt aglomerate în pelvis 512. este proiectata inafara liniei interpapilare b. Atrofia prin presiune a osului determina : a. scintigrafie renala d. urografie cu proba de incarcare cu apa c. In tuberculoza vertebrala fusul paravertebral este expresia : a. infarcte renale 513. proiectate in patrulaterul Bazy – Moyrand b.

In mediastinul anterior b. O tumora mediastinala al carei pol superior depaseste nivelul de proiectie al articulatiilor sternoclaviculare este situata: a. tije efilate c. pilierii diafragmactici 529. periost 526. sunt excentrice c. 40% 524. Calciul c. lobul superior de lobul inferior c. zona de proportionalitate c. Iodul b. Selectati semnele radiologice caracteristice unui sindrom tumoral malign gastric: a. lacuna cu contur regulat e. ţesut embrionar c. litiaza vezicala b. Nu se poate preciza 532. capsulele renale c. sunt axiale b. determina amprente ale sitemului pielocaliceal si ureterului b. nuclei secundari d. au lungime mare d. pinteni 528. Imaginea radiologica a rinichiului la sugar este caracterizata prin: a. Ureterohidronefroza de gr. Plumbul d. pragul de reactie b. zona de solarizare 530. lacuna cu contur neregulat d. lingula de lobul inferior b. 20% c. fasciile perirenale anterioare b. se asociaza frecvent cu pensa vasculara 525. sunt scurte e. Bariul 531. 10% b. aspect ”in ciuperca” al cupelor caliceale d. reflux vezico-ureteral c. II poate fi generata de: a. Caracteristicile stenozelor maligne esofagiene : a. tuberculoza reno-urinara d. Alegeti elementele chimice folosite pentru fabricarea de substante producatoare de contrast artificial pozitiv in structurile biologice parenchimatoase: a.48 a. axul lung paralel cu coloana vertebrala . Colectiile peripancreatice sunt delimitate de: a. întreruperea pliurilor c. peritoneul posterior d. zona de saturatie e. lingula de lobul superior 533. cartilaj de creştere b. In mediastinul posterior c. Scizura oblica stinga separa: a. convergenta de pliuri b. fibroza retroperitoneala 527. zona debutului saturatiei d. Apofizele şi epifizele osoase se formează din: a. Lipomatoza sinusala renala are urmatoarele caracteristici pe secventele urografice: a. sunt de obicei unice 534. Pe curba de inegrire a filmului radiografic imaginea obtinuta este utilizabila in scop diagnostic daca se incadreaza in : a. 30% d.

c. diametrul bipolar proportional mai mare decit la adulti (4-4. periostului b. integritatea lui garantează caracterul malign al unei leziuni 538. nici una din cele doua 542. intre 1 si 5 minute d. Scizura oblică stângă se vizualizează numai în incidenţa de profil. Disparitia la nivelul unui os a sarurilor de calciu cu alterarea fara disparitie completa a traveelor cu substrat conjunctiv se numeste: a.49 b. lobul superior înglobează. dispoziţie oblică dinspre ventral spre dorsal b. b. contur b. intre 1 si 3 minute c. c. se evidenţiază în dublu contrast d. Scizurile sunt vizibile sub forma unor benzi fine numai atunci când razele sunt perpendiculare pe suprafaţa lor. nucleilor epifizari c. dispoziţie oblică dinspre caudal spre cranial c. Referitor la segmentaţia şi la lobulaţia pulmonară: a. b. ambii rinichi la acelasi nivel c. Bulbul duodenal are în mod normal: a. Timpul nefrografic al urografiei dureaza: a. integrate in economia lobului superior drept d. osteoliza 541. În stânga. . situaţie corespunzător vertebrei L4 d. “Lingula” este: a. nu este perceptibil radiologic in mod curent 540. echivalentul segmentelor lobului mijlociu sting. Creşterea in lungime a osului se realizează pe baza : a. niciuna din cele de mai sus 543. Existenţa unor alte acumulări specifice în mediastin sau pleură 545. d. Selectaţi caracterele lizereului de siguranţă vizibil in explorarea digestiva cu bariu: a. sufla corticala dar nu o intrerupe 537. cartilajului de conjugare 536.). demineralizare b. Între lobii pulmonari pătrund septuri generate de pleura viscerală. Sunt bine vizualizate atât în incidenţa de faţă. Existenţasemnelor radiografice ale unor eventuale leziuni traumatice toracale. Alegeţi criteriile radiologice de benignitate ale tumorilor oasoase: a. iatrogene sau traumatice. incizuri pe contur 535. lobul mijlociu d. formate dintr-o singură foiţă pleurală. pe când cea de partea dreaptă se poate evidenţia în mod normal şi pe o incidenţă de faţă 544. abdominal etc. au contur net. Existenţa unor antecedente specifice. reprezintă conturul lumenului digestiv c. Extinderea leziunilor în zonele limitrofe (cervical. segmentul apical al lobului superior b. sparg corticala sau compacta c. banda c.5 corpi vertebrali) e. Prezenţa unei hipertransparenţe difuze omogene la nivelul întregului torace. O opacitate pulmonara de forma lineara marginita de ambele ei parti de transparenta aerica se numeste: a. suma segmentelor caudale ale lobului inferior drept c. structurile moi sunt împinse si infiltrate e. bine precizat b. Revărsatele lichidiene pleurale închistate posterior: a. ilustrează integritatea mucoasei b. nu au reacţie periostală d. două curburi 539. De partea dreaptă există trei lobi împărţiţi în 10 segmente. osteoporoza c. e. Diagnosticul radiologic al emfizemului subcutanat toracic se bazează pe: a. e. sub 1 minut b. cât şi în cea de profil. sub denumirea de lingula. opacifiere tardiva a cavitatilor intrarenale d.

551. Ureterele normale : a. cu redistribuţie vasculară 549. Aspectul radiologic standard în pneumothoraxul liber al marii cavităţi pleurale cu cantitate medie de gaz: a. Este delimitat anterior de peritoneul parietal posterior b. grosimea peretelui veziculei biliare nu trebuie să depăşească la examenul ecografic 4 mm b. e. pot fi examinate prin ureteropielografie retrograda c. calcificările pancreatice nu pot fi niciodată vizualizate pe Rg. Este delimitat posterior de fascia Zuckerkandl 552. abdominală simplă c. Radiografia abdominală simplă permite evidenţierea: a. Invazia glandei suprarenale 553. Nu sunt sistematizate 546. CT este metoda de elecţie şi cu cea mai mare fiabilitate diagnostică în evaluarea pancreatitelor acute b. pneumoperitoneului 555. c. Asociaza hidronefroza gradul III c. coledocopancreatografia endoscopică retrogradă (ERCP) reprezintă o metodă de diagnostic şi tratament în patologia căii biliare distale 548. varicelor localizate în fornixul gastric d. se proiectează peste coloana vertebrală. Este invadat de tumorile Grawitz T4 d. d. Proiecţia unui obiect pe filmul radiografic este mai mare decât obiectul.50 b. Mediastinul este tracţionat către pneumothorax. e. Hipertransparenţă periferică şi inferioară. Radiografia de faţă este incidenţa cea mai evocatoare. Au indice parenchimatos redus la ½ in treimea medie a rinichiului b. calculii apar sub forma unor imagini rotunde. Este invadat de tumorile Grawitz T3a c. Invazia spatiului pararenal d. Care dintre următoarele principii geometrice de formare a imaginii radiologice sunt FALSE: a. proiecţia lui este mai mărită. au peristaltica evidentiabila la UIV 547. Obstructiile ureterale cronice au urmatoarele semne radiologice : a. c. Nu siluetează cu marginea anterioară a cordului. Un obiect plan dispus paralel cu razele şi perpendicular pe film se proiectează ca o umbră liniară. b. Concentratie redusa a substantei de contrast in calea excretorie a rinichiului afectat d. tumori maligne c. hipoecogene cu întărire posterioară 550. Invazia hilului renal b. tumori benigne b. Selectati enunturile adevarate privind spatiul perirenal: a. In clasificarea TNM diagnosticul de tumora Grawitz T3a se bazeaza pe: a. Încercuiţi afirmaţiile corecte: a. Pulmonul controlateral este în hiperinflaţie. Bontul pulmonar se află situat central şi paramediastinal inferior. calcificărilor b. Excretie intirziata . Cu cât un obiect este mai aproape de film şi mai departe de sursă. imaginilor de tip hidroaeric c. d. e. c. De profil. abcesul hepatic este o leziune cu conţinut hipoecogen delimitat de un perete gros ecogen. Un obiect plan situat paralel cu filmul apare mărit şi deformat. ecografia reprezintă metoda de primă intenţie şi de elecţie în evaluarea litiazei biliare d. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate? a. Două obiecte suprapuse situate la distanţe diferite faţă de sursă şi faţă de planul filmului se proiectează sumate. fracturi d. Periostoza este modificarea radiologică elementară întâlnită în: a. nu se vad ecografic b. Invazia spatiului perirenal c. d. d. coledocul intracefalic pancreatic apare sub forma unei imagini transonice rotunde cu diametru axial maxim de 9 mm c. b. infecţii ale osului 554. Absenţa desenului pulmonar în zona hipertransparentă.

Modificarile de contur ale stomacului sunt reprezentate de : a. Faza vasculara b. cele mai rare leziuni inlocuitoare de spatiu hepatice b. Adincirea incizurilor date de unde . Niciuna dintre cele de mai sus 562. Grasimea c. Segmentul paracardiac d. sunt imagini adiţionale pe conturul colonului b. propagare enta dinpre cranial spere caudal c. cea mai bună rezolutie de densitate se obţine cu ajutorul filmului radiografic 565. Faza de difuziune tisulara c.51 556. net conturati diseminati in ambii plamini e. enterocolita acuta d. sindrom de malabsorbtie b. Aspectul granulat al mucoasei intestinale la sugar reprezinta : a. au o iodofilie variabila 557. Edemul pulmonar acut se prezinta radiologic : a. c. Aerul b. Segmentul azygos b. Apa e. Largirea spatiilor intercostale b. nu calcifica niciodata d. Care dintre fazele metabolismului substantelor de contrast iodate se foloseste pentru sporirea contrastului computertomografic al tumorilor maligne parenchimatoase: a. ancose d. Segmentul Fowler c. minusuri de umplere 560. rezoluţia în densitate reprezintă diferenţa între densităţile a două structuri contigue la care acestea pot fi percepute separat. Scara conventionala de densitati computertomografice cuprinde ca densitati de referinta: a. Semnele specifice pleureziilor masive unilaterale pe radiografia toracica de fata sunt: a. sunt lacune unice sau multiple c. incizuri c. Deplasarea mediastinului spre partea sanatoasa 564. ca noduli acinari sistematizati intr-un lob b. Faza de eliminare urinara d. nici una dintre cele mentionate mai sus 559. aspect normal c. ca sindrom alveolar nesistematizat d. ca multipli noduli omogeni. neregularitati b. Hiperkinezia gastrica se caracterizeaza prin : a. sunt situaţi într-un segment rigid 566. Cresterea frecventei (numarului) de unde perstaltice b. Singele d. Marginea superioara a opacitatii ascendenta spre peretele toracic c. Nici unul dintre cele de mai sus 561. Metastazele hepatice sunt: a. Inghetarea lor. rezoluţia geometrică se referă la cea mai mare dimensiune a unui detaliu din imagine care poate fi vizualizat ca atare. au contur net. ca accentuare a opacitatilor micronodulare in mod difuz bilateral c. Care din următoarele afirmaţii sunt false: a. plusuri de umplere e. Calciul 563. Stergerea conturului hemidiafragmului d. defect de tehnica radiologica 558. regulat d. Aspectul radiologic al polipilor colonici maligni: a. Care este segmentul pulmonar care lipseste deobicei de partea stinga : a. b. variaza ca aspect functie de punctul de plecare c. Segmentul apico-dorsal e.

alterari morfologice ale genelor. Neurinomul c. Care dintre tumorile de mai jos au sediul de electie in mediastinul posterior : a. Apare pe fond de staza pulmonara cronica b. Teratomul b. Se asociaza cu leziuni nodulare satelite 569. Fragmentarea coloanei baritate prin cresterea amplitudinii e. generarea de substante care actioneaza prin mecansme secundare concordant cu cele de mai sus 577. glomerulonefrita cronica 568. Pentru a obtine o opacifiere mai buna in SPC si ureterala se pot efectua urmatoarele manevre: a. cromozomilor si enzimelor c. Are totdeauna localizare apicala d. lacune multiple c. modificări de pliuri d. pe conturul lateral al duodenului descendent b. pe conturul medial al duodenului ascendent 573. hipoplazia congenitala b. Formatiune cu densitate solida si iodofilie intensa la tomografia computerizata c. impresionarea directa si luminoasa prin mecansim chimic al unei emulsii fotografice c. Stenoza ureterala d. stenoza de artera renala d. ureterohidronefroza obstructiva veche c. penetranta fascicolului e.Moyrand pe RRVS 571.v. Infarctul pulmonar rotund : a. lungimea de unda d. pielonefrita cronica e. ruperea arhitecturii moleculare b. Imagine ecogena cu atenuare acustica posterioara d. Nu este influentata de atropinizare 567. Calcificari in interiorul patrulaterului Bazy. de care depind particularitatile operatinale : a. Bolile inlamatorii colonice prezintă: a. ionizarea unei minicelule de scintilatie . Asociaza de la inceput hemoptizia c. Necroza papilara c. Precizati care sunt parametrii unui fascicol de raze X la emisie. numarul de fotoni emis pe unitatea de suprafata in unitatea de timp b. Compresie ureterala c. actiunea fizica directa asupra unor cristale de scintilatie d. Dezorganizarea SPC 570. Decubit ventral b. Efectuarea unei urografii minutate. Selectati cauzele de rinichi mic unilateral: a. Meningocelul 575. efectul celular este direct proportional cu doza utilizata d. Dimensiuni renale reduse cu depresiuni de contur b. inconjurata partial de substanta de constrast iodata . 572. Papila duodenala se află : a.52 d. pe conturul medial al duodenului descendent c. Injectarea a 40 mg furosemit i. d. O tumora uroteliala inalta are urmatoarele caracteristici imagistice: a. distanta focar obiect 576. intensitatea fascicolului c. Asociaza pleurezia de la inceput e. Imagine lacunara in SPC. Care este mecanismul de actiune directa a radiatiilor ionizante la nivel celular ? a. dehaustrare b. fluorescenta unei substante luminiscente b. rigiditate 574. imobila b. Anevrismele aortei descendente d. Modalitatile de receptare a informatiei obtinute prin iradierea unui corp de examnat sunt : a. Selectati elementele semiologice imagistice sugestive pentru patologia renala inflamatorie cronica a.

expunere cu doza insuficienta c. foliile intaritoare c. protonii c. tensiunea in KV c. casetele d. fotonii b. Care sunt elementele care pot altera transparenta primara a unui film radiographic cu aparita “voalului”: a. care pot fi modulati si monitorizati din masa de comanda a unui aparat roentgen : a. actioneaza asupra radioatiei ncidente prin: a. gradul de ionizare a mediului ambiant in jurul instalatiei Rx 580. developare prelungita sau la temepratura prea mare d. Accesoriile obligatoriinecesare expunerii diagnostce a unui film radiografic sunt : a. vechimea filmului(film expirat) b. intensitatea in mA b. ionii negativi 579. electronii d. marimea numarului atomic b. masa fizica (grosimea) c. incalzirea in unitate de caldura (HU) d. Care sunt parametrii tehnici ai unui fascicol de radiatie. structura histologica d. timpul in ms e. actiunea involuntara a luminii e. Care sunt particolele utilizate in cadrul sistemelor de radioscopie televizata pentru transformarea imaginii primare in imagine secundara : a. miscarea in timpul expunerii 582. dozmetrele cu camera de ionizare 581. grilele antidifuzoare b.53 578. densitatea fizica . Natura structurilor traversate de un fascicol de raze X.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful