Nasul organul onestitii (II) E bine tiut c nasul mare arat un suflet afabil, bun i curtenitor, liberal i brav...

. Edmond Rostand Cyrano de Bergerac n tradiia evreiesc strnutul prevestete un dezastru. Iacob i-a cerut Domnului s trimit oamenilor un semn c se apropie moartea ca s le lase timp s se ciasc; Dumnezeu a creat atunci strnutul. Aristotel i grecii considerau ns strnutul un semn bun i egiptenii la fel. n secolul XIX i nceputul sec XX nasurile bulboase erau considerate ca semn al obsesiilor sexuale i al masturbrii iar medicii operau nasul att la femei ct i la brbai pentru a pune capt practicilor sexuale anormale. Azi tim c nasul bulbos nu este neaparat semn de alcoolism ci mai degrab semn al unei afeciuni numit rinofima sau rozacee o afeciune n care pielea se nroete anormal (alcoolul produce vasodilataie i de aceea nasul rou ne face s credem c purttorul este lovit de patima alcoolului). Rinofima ns presupune n afar de roea, o piele mai groas pe nas, iar numrul mare de glande sebacee ofer o piele cu aspect de cear, gras, galben. Nasul bulbos este o afeciune benign iar operaia estetic nu rezolv problema deoarece afeciunea poate reveni. Charles Drwin avea un nas bulbos i din cauza lui era ct pe ce s rateze cltoria n insulele Galapagos unde a scris teoria despre evoluia speciilor. Cpitanului corbiei care l-a dus acolo, pur i simplu nu i-a plcut nasul lui. Acesta tocmai citise o carte a celebrului fizionomist Lavater! va urma