Sunteți pe pagina 1din 3

Morometii

Primul roman scris de Marin Preda, Moromeii, este alctuit din dou volume, publicate la doisprezece ani distan: in 1955, volumul I, iar in 1967, volumul al II-lea. Este un roman realist obiectiv postbelic deoarece are ca i caracteristici imaginea veridic a satului romanesc din Campia Dunrii inaintea celui de-al Doilea Rzboi Mondial, perspectiva narativ, aspectul monografic, simetria incipit-final i crearea unei tipologii. Titlul Moromeii aaz familia in centrul romanului, ins evoluia i criza familiei sunt simbolice pentru transformrile din satul romanesc al vremii. Tema general a romanului este libertatea moral a individului in lupta cu istoria(Eugen Simion) i dispariia unui mod de via sub presiunea timpului istoric. Alte teme prezentate in roman sunt tema familiei, iubirea, timpul i criza comunicrii Conflictul romanului este in principal unul exterior, intre dou moduri de via, simbolic reprezentate de satul moromeian din volumul I i satul groap fr fund din volumul al II-lea. Este conflictul intrigii rnimii i al lui Ilie Moromete. Conflictul interior este resimit de Ilie Moromete i determin o dram a paternitii. Perspectiva narativ este obiectiv, include viziunea din spate a unui narator neimplicat, care relateaz la persoana a III-a. Viziunea lui este completat in primul volum de cea a naratorilor reflectori(Ilie Moromete), iar in al doilea volum de cea a naratorilor martori(personaje-martori ai evenimentelor, pe care le relateaz ulterior altora). Ca tehnici narative, intalnim in primul volum tehnica decupajului(discursul narativ include multe scene cu valoare de simbol), iar in cel de-al doilea volum tehnica rezumativ(cu eliminri de fapte i intoarceri in timp).

Volumul I include trei secvene epice, intitulate simbolic de Eugen Simion Cina, Prispa i Seceriul. Prima incepe intr-o sambt seara i continu pan a doua zi dup-amiaza, a doua conflictul direct dintre Ilie i fiii si iar a treia surprinde satul in febra seceriului. Simetria compoziional este dat de tema timpului prezent in incipit i final. In incipit, timpul este rbdtor, iar in final, timpul nu mai avea rbdare. Este un timp ineltor, care creaz iluzia c viaa curge in tiparele ei arhaice, dar care va schimba istoria i care va duce la dispariia ranului tradiional, in volumul al II-lea. Incipitul fixeaz coordonatele spaiale i temporale alea aciunii(satul Silitea Gumeti, inaintea celui de-al Doilea Rzboi Mondial). Aciunea se desfoar pe dou planuri narative. Viaa moromeilor, ameninat de destrmare i viaa comunitii steti, surprins in momentele ei specifice(aspecte monografice). Discursul narativ se concentreaz in jurul unor scene. Scena cinei ilustreaz o realitate rural, important in conturarea imaginii monografice a satului tradiionalist. Are un triplu rol in cadrul romanului, pretext pentru a prezenta personajele eponime. Anticipeaz tensiunile din familie i se constituie in aspect monografic. Ilie Moromete pare a domina o familiei format din copii provenii din dou cstorii, invrjbii din cauza averii. Aezarea in jurul mesei sugereaz evoluia ulterioar a conflictului. Cei trei frai vitregi, Paraschiv, Nil i Achim, stteau pe partea dinafar a tindei, ca i cand ar fi fost gata in orice clip s se ridice de la mas i s plece. Lang vatr, sttea Catrina, iar lang ea ii avea pe copiii fcui cu Moromete, Nicuale, Ilinca i Tita. Ilie Moromete sttea deasupra tuturor, pe pragul celei de-a doua odi, de pe care el stpanea cu privirea pe fiecare in parte. Volumul II este format din cinci pri i prezint destrmarea satului tradiional. Urmrete dou momente istorice necesare la nivelul satului: Reforma Agrar de la 1945 i Colectivizarea forat a agriculturii din 1949. Accentul se deplaseaz de pe destinul Moromeilor, pe evoluia unei ideologii abuzive. Satul devine o groap fr fund, strin i necunoscut. Dac primul volum este considerat romanul tatlui, cel de-al doilea volum este considerat romanul fiului. In paginile finale este surprins moartea tulburtoare a lui Ilie Moromete, ajuns la 80 de ani, susinand c eu intotdeauna am dus o via independent. Romanul se incheie zece ani mai tarziu, Niculae devenind inginer horticol i este cstorit cu Mrioara, fiica lui Adam Fantan. La inmormantarea tatlui, Niculae afl de la Ilinca, sora lui, c tatl se stinsese incet, fr a fi suferit de vreo boal. Niculae rezolv conflictul tat-fiu, in fapt, conflictul dintre dou mentaliti diferite. Ampla fresc a satului romanesc surprinde numeroase personaje reprezentative pentru diferite categorii sociale, tipuri umane sau teme infiate i impune o tipologie nou. In centrul romanului st familia Moromete, iar axul este este Ilie Moromete, personaj cu un destin simbolic pentru satul tradiional. Personaj principal, eponim, protagonist, este primul ran din literatura roman inzestrat cu spirit meditativ i contemplativ. Tipologic, este ranul patriarhal. Modalitile de caracterizare a personajului sunt directe(de ctre narator brbat intre dou varste, cstorit de dou ori, tat a ase copii, mai in varst decat Catrina cu 10 ani, a fcut rzboiul; autocaracterizarea eu intotdeauna am dus o via independent; alte personaje: Catrina spune c este mort dup edere i tutun, Tudor Blosu om care eu ii spun una i el se face c nu aude, stenii il consider un ciudat) i indirecte(in faptele, atitudinile, gandurile i vorbele personajul). Frmantrile sale despre soarta ranilor dependeni de roadele pmantului, de vreme i de Dumnezeu sunt relevante pentru firea sa reflexiv. Meditand asupra propriei viei, cand prsit de fiii cei mari i familia se afla in pragul destrmrii, Ilie Moromete se gandete c greise considerand c "lumea era aa cum i-o inchipuia el" i c nenorocirile sunt "numai ale altora". Simindu-se singur, ii caut linitea pe camp, in afara satului, unde poate vorbi cu sine insui(monolog interior). Dezamgit in etica sa patern, rnit de fiii si mai mari in autoritatea de tat, se consoleaz cu faptul c i-a fcut datoria de printe, dei ei au fugit ca nite trdtori. Grija lui pentru educaia copiilor rzbate cu tristee la suprafa, i, dei niciodat nu s-a artat iubitor cu ei, este limpede c le-a dorit totdeauna binele. Disimularea este o trstur definitorie a firii lui Moromete, evident in majoritatea scenelor din roman. Scena dintre Tudor Blosu i Moromete este semnificativ pentru "firea sucit" a eroului. La intrebarea lui Blosu dac s-a hotrat s-i vand salcamul, Moromete se gandete c e posibil s i- l vand, dar se poate s nu-l vand, ins rspunde cu voce tare: "S ii minte c la noapte o s plou.

Dac d ploaia asta, o s fac o grmad de grau", subinelegand c s-ar putea s scape i altfel de datorii, decat tind salcamul. Ironia ascuit, inteligena ieit din comun i spiritul jucu , felul su de a face haz de necaz contureaz un personaj aparte intre ranii literaturii romane, stand mai aproape de realitate decat de ficiune. Fire autoritar, Ilie Moromete este "capul familiei" numeroase greu de inut in frau, avand in vedere i conflictele ce mocneau, fiind gata s explodeze, intre membrii familiei. Naratorul il prezint inc de la inceputul romanului "stand deasupra tuturor" i stpanind "cu privirea pe fiecare". Ironia ascuit adresat copiilor sau Catrinei, cuvintele deseori jignitoare ("ca s se mire protii"), educaia dur in spiritul muncii i hrniciei ("m, se vede c nu suntei muncii, m") se dovedesc ineficiente, deoarece, cu toat strdania tatlui de a pstra pmantul intreg ca s le asigure traiul, nu poate salva familia de la destrmare. Plcerea vorbei este o pasiune pentru ranul mucalit, care profit de orice intalnire cu cate cineva pentru a sta la taclale, dei singurul cu care putea vorbi cu adevrat era prietenul su, Cocoil, in tovria cruiap ierdea ceasuri intregi, spre suprarea Catrinei. Prsit de Catrina i de fiii lui, rmane la btranee cu fata cea mic, Ilinca. Apropiindu-se de varsta de 80 de ani, slbit i impuinat la trup, Moromete, cu ciomagul in man, rtcete in netire pe lang garduri, pe camp, pan cand, intr-o zi, a fost adus cu roaba acas. Catrina, personaj secundar, ilustreaz condiia femeii in mediul rural. Statutul ei este precizat in scena cinei, prin caracterizare direct mam a patru copii, trei cu Ilie Moromete i o fat dintr-o alt cstorie Alboaica, care era la prinii fostului so. Ea motenete de la acesta pmantul din care vinde o parte in timpul cstoriei cu Ilie Moromete, cu promisiunea c va trece casa pe numele ei. Apare ca o femeie copleit de treburile casei, ironizat de so i dispreuit de copiii vitregi. Indirect, este caracterizat prin fapte,atitudini, relaiile cu celelalte personaje. Femeie gospodin, crete copiii lui Moromete, ingrijete de treburile casei i este cretin, aproape habotnic. Este in conflict cu Ilie Moromete, pe de o parte prin refuzul de a trece casa pe numele ei, iar pe de alt parte prin atitudinea diferit fa de colarizarea lui Niculae. Instinctul matern al Catrinei nu il vizeaz doar pe Niculae, ci si pe fiii vitregi(scena cinei, cand il influeneaz pe Moromete in luarea deciziei de a-l lsa pe Achim la Bucureti. Se afl in conflict cu cei trei, care arau convini c ii va da afar dup moartea tatlui. Este lipsit de cldura afectiv a soului i a celor trei fiii vitregi. Dezamgit de plecarea lui Ilie la Bucureti, ea il prsete. Limbajul prozei narative se remarc prin limpezimea, naturaleea i precizia stilului, oralitatea, lipsa podoabelor, imbinarea stilului direct i indirect liber, textul i subtextul ironic. Moromeii este un roman al destrmrii satului tradiional. Criza ordinii sociale se reflect in criza valorilor morale, in criza unei familii i in criza comunicrii.