Ghilgame- cuttorul nemuririi

Cultura mesopotamian a nceput s se afirme nc din mileniul al III lea nainte de Cristos, este o cultur original i prezint un interes multiplu inclusiv pentru filosofi. Un important monument al culturii sumeniene este ciclul de legende despre eroul GHILGAME. Acest ciclu poart numele de Epopeea lui Ghilgame, epopee scris pe tbli de cronic i care coninea iniial 3600 de versuri.Ghilgame era rege al oraului URUK care astzi se numete WARKA. Legenda l consider ca fiu muritor al zeiei NINSEN. Opera este incomplet dar are o substan spiritual deosebit rar ntlnit n literatura antichitii. A cunoate nseamn s strbai valul necunoscutului care-l nconjoar pe om, o lupt mpotriva destinului vieii. Atingerea acestui el reclam sacrificii dureroase, pierderi care trebuie nlturate. Dup moartea celui mai bun prieten ENKIDU, pleac ndurerat de suferinele oamenilor dar i de dorina ca el nsui s fie nemuritor, drumul lung pe care-l strbate l pune n situaia de a lupta cu fore potrivnice. Aceast lupt are o semnificaie simbolic, pune n eviden tragismul credinei umane n faa incertitudinii, dar i incercrile morale la care este supus fiina uman n aspiraia ei spre cunoatere.Trirea fundamental a acestui erou este anxietatea, care este o stare existenial izvort din setea de cunoatere i care nseamn stare de nelinite de frmntare. Poemul lui Ghilgame compus iniial probabil n Sumer i apoi a fost tlmcit i rescris n Akkad, Babilon, Asiria, ca ulterior s circule foarte mult vreme n ntreaga Mesopotamia, este o stratificare de mituri, cuprins mai trziu ntr-o organizare epic unitar. Dup mitul original, Ghilgame era al cincilea rege de dup potop i a domnit 127 de ani n Uruk. Mitul lui Ghilgame este echilibrat de prezena omului arcadic Enkidu, ridicat de la animalitatea inocent la treapt umanitii i a civilizaiei. Numai raportul acestor dou repere divulg sensul secret din mit drama existenial a omului, ntre lupta cu forele enigmatice i nfrngerea lor, ntre frica de moarte i setea de nemurire.

Epopeea lui Ghigame este cea mai celebr i popular creaie babilionian. Aceast capodoper a fost compus n limba akkadian, este una dintre cele mai impresionante legende despre cutarea nemuririi. Ghilgame este ntr-o proporie de dou treimi o fiin divin, fiul zeiei Ninsun i al unui muritor. Dou treimi din el sunt divine i o treime omeneasc,/ Forma trupului i dezvluie firea:/ mama sa, Ninsun, l-a nzestrat cu o ndoit parte divin/. Personalitatea lui Ghilgame este complex avnd dou laturi care se ciocnesc n mod continuu: o latur eroic i una tiranic, despotic. Textul epopeii debuteaz cu prezentarea marilor construcii realizate de Ghilgame El a fost cel care a poruncit s se ridice zidul Urukului celuimprejmuit .... / Privete zidul de dinafar a crui corni pare de aram/, cat spre zidul de dinuntru care-i fr pereche pe lume, i apoi atenia ne este atras asupra laturii sale demonice. El este un despot care violeaz femeile i fetele i i extenueaz pe brbai n munci grele.Ghilgame nu las pe nimeni s se bucure de femeia pe care o iubete, fie ea fiic de rzboinic sau nevasta oricruia dintre noi. Locuitorii Urukului i implor pe zei i acetia n cele din urm hotrsc s creeze un uria capabil s-l nfrunte pe Ghigame. Acest slbatic primete numele de Enkidu, este zmislit de zeitatea Aruru din lut. Enkidu este o fptur a linitii de noapte, mpletitur de puteri nnodate de Ninurta. El este singurul personaj capabil s-l infrunte pe faimosul Ghilgame. Prin intermediul unui vis, Ghilgame afl de existena acestui slbatic i dnd dovad de inteligen, apeleaz la un vicleug: el trimite o curtezan care s-l seduc prin farmecele sale i s-l aduc n cetatea Urukului. Aa cum prevzuser zeii cei doi lupttori se lupt dar n cele din urm Ghilgame iese victorios. Ghilgame i Enkidu/ se ncierar i/ ca taurii se opinteau/ Drmar uorul uii/ zidul se cltin! Ghilgame se mprietenete cu Enkidu i mpreun vor svri numeroase fapte eroice. Prima fapt eroic realizat de cei doi eroi este uciderea unei fiine monstruoase pe nume Humbaba care slluia ntr-o pdure fabuloas de cedrii. nainte de a purcede la aceast ncercare btrnii dregtori l binecuvinteaz pe Ghilgame i i dau poveele de drum. Pe putere Ghilgame s nu te bizui, privete ager, pzete-te, las s mearg Enkidu n fa el, care a rtcit pe crri i drumuri, cci el tie potecile codrului i toate nravurile lui Humbaba.

Pentru a deslnui furia fiinei monstruoase care pzea pdurea de cedrii cei doi ncep s taie cedrii sacrii. Humbaba este rpus dup cea de-a treia lovitur de sabie; monstrul se prbuete i toate mdularele lui amorir. Ei l rpuser pe strjerul codrului de cedrii sacrii, pe Humbaba, cedrii gemur pe o deprtare de doi beru de jur mprejur. Revenind in Uruk, Ghilgame este remarcat de zeita Itar. Zeita il invit s se cstoreasc cu ea, dar el o refuz cu insolen.Ghilgame refuz aceasta invitaie:Tu eti o vatr care se stinge in frig, o us neagr care nu tine la vnt si furtun, un palat care a strivit capul viteazului, o fntn care i-a inghiit copacul, smoala care i-a oprit hamalul.... Auzind Istar aceste cuvinte s-a nfuriat si ridicndu-se la cer s-a plns tatlui sau, Anu:Tat, Ghilgame m-a jignit, mi-a numrat toate pcatele,Itar isi implor tatal s creeze Taurul Ceresc pentru a-l distruge pe Ghilgame si cetatea lui, dac printele nu-i va asculta dorina, Itar amenin ca va da drumul morilor din Infern s urce la lumin. Taurul ceresc se npusteste asupra Urukului si mugetul sau doboar sute de oameni. Enkidu reusete s-l prind de coad si Ghilgame i mplnt spada in ceaf.mbtat de victoria lor, Enkidu smulge o coaps a Taurului ceresc si o azvrle in fata zeitei Itar acoperind-o de injurii. Aceast fapt va declana deznodamntul aciunilor lui Enkidu, va constitui prologul unei tragedii. In aceeiai noapte, Enkidu viseaz c a fost condamnat de zei ; a doua zi cade grav bolnav si se stinge dup dousprezece zile. O schimbare neasteptat pune stpnire pe Ghilgame i l face de nerecunoscut. Timp de 6 zile si 7 nopi el isi plnge prietenul si refuz s-l inmormnteze, spernd ca tnguirile sale vor sfri prin a-l nvia. Cnd corpul lui Enkidu ncepe s se descompun Ghilgame se nduplec i-l ngrop cu mult fast. Ghilgame este terorizat de ideea morii si aventurile sale eroice nu-l mai puteau alina. Singurul su el este s scape de destinul oamenilor si s cstige nemurirea. El tie c renumitul Unapitim, scpat din potop, triete inc si se hotarte s mearg in cutarea lui. Cltoria sa abund in ncercri de tip iniiatic.El sosete la muntele Masu si gsete poarta prin care Soarele trecea zilnic. Poarta este vegheat de o pereche de oameni-scorpioni pe care numai vzndu-i omul moare.Nenvinsul erou este paralizat de groaz dar oamenii-scorpioni recunosc partea divin din Ghilgame si ii dau voie sa ptrund in tunel.Dupa dousprezece ore de mers prin intuneric Ghilgame rzbate de cealalta parte a muntelui intr-o grdin miraculoas.Ghilgame o intlnete

pe nimfa Siduri si o intreab unde se afl Unapitim.Siduri incearc s-l fac s-si schimbe prerea:Cnd zeii i-au furit pe oameni, ei au hrzit oamenilor moartea, viata au pstrat-o pentru ei. Tu Ghilgame, satur-i pntecele, fii vesel ziua si noaptea. F srbatoare din fiecare zi, cnt si joaca ziua si noaptea . Ghilgame persist in hotarrea sa si atunci Siduri il indreapt spre Ursanabi corbierul lui Unapitim. Ei traverseaz Apele morii cu o luntre, cu toate ca acesta a distrus amuletele care protejau barca. Ghilgame il intreaba pe Unapitim cum a reuit s dobndeasc nemurirea. El afl cu acest prilej despre legenda potopului si hotarrea zeilor de a-l face pe Unapitim si pe sotia lui rude ale zeilor, asezndu-i la gurile fluviilor. Ghilgame trebuie sa treac prin cea mai dur proba iniiatic priveghiul, s nu doarm ase zile si apte nopti.Dar Ghilgames din nefericire adoarme si Unapitim exclam sarcastic:Privii-l pe omul cel tare care caut nemurirea: somnul ca un vnt puternic a nvlit asupra-i. El doarme ase zile si apte nopti fr intrerupere i in cele din urma afirm c un demon a pus stpnire pe trupul sau. Ghilgame se pregtete acum s plece, iar in ultima clipa Unapitim ii reveleaz un: secret al zeilor locul unde se afl planta cutat de acesta, o planta miraculoasa a tinereii fr btrnee i a vieii fr de moarte. Eroul reuete s culeag planta mult dorit din fundul mrii si reia drumul ntoarcerii. Dup cteva zile de mers Ghilgame zrete un izvor cu apa proaspt si se scald uitnd de planta sa miraculoasa. Fiind atras de mireasma plantei un arpe iese din ap si mnnc planta schimbndu-i n cele din urm pielea (arpele isi innoete viaa). Ghilgame n-a tiut s profite de un dar nesperat, lipsindu-i inelepciunea. Textul se termina brusc, Ghilgames il roaga pe Ursanabi s urce pe zidurile cetatii si s-i admire cladirile. Legenda lui Ghilgame ar fi mai degrab povestirea dramatizat a unei iniieri ratate. Faptele lui Ghilgame alctuiesc arhetipul eroului antic i ele sunt cirumscrise in totalitate nemulumirii i nesupunerii. Cu peste un mileniu si jumtate inainte de a fi fost create poemele homerice, pe vremea cnd apele Tigrului si Eufrat nu se impreunasera inc pentru ca intr-o singura albie cea a Shat-El-Arab-ului, sa se verse in Golful Persic-in Mesopotamia, << ara dintre cele doua fluvii >>, scribii scrijeleau pe plci de carmida ars, cu scriere cuneiforma, cea dintai epopee a lumii.

Ghilgame cuttorul nemuririi

student:Repanovici Alex. An II englez-german FR.

Fragmente din Epopeea lui Ghilgame

Poarta zeitei Itar de la intrarea in orasul Babilon, dedicata zeitei dragostei

Detalii de pe Poarta zeiei Itar

Bibliografie

1. Miturile eseniale---------------------------------------- Victor Kernbach 2. Istoria credinelor si ideilor religioase --------------- Mircea Eliade 3. Epopeea lui Ghigame tradus in romnete de Virginia erbnescu i Al.Dima

Ghilgame cuttorul nemuririi

Tragedia greceasc Antigona