Sunteți pe pagina 1din 6

Triodul - Cartea nestiuta si uitata Triodul este cunoscut atat ca o carte de cult, cat si ca o perioada liturgica a anului bisericesc.

Triodul ca si cartea de cult, cuprinde cantarile, citirile si regulile tipiconale din perioada liturgica a Triodului. Denumirea cartii provine de la numarul odelor (cantarilor) din canoanele utreniei acestei perioade. Spre deosebire de canoanele cuprinse in Octoih si Minei, formate din opt (noua) ode, in Triod sunt numai trei. Perioada Triodului este structurata in 3 saptamani/ 4 duminici de pregatire pentru Postului Sfintelor Pasti (Duminica Vamesului si a Fariseului; Duminica Fiului Risipitor; Duminica Infricosatei Judecati - numita si Duminica lasatului sec de carne; Duminica Izgonirii lui Adam din Rai, numita si Duminica iertarii sau Duminica lasatului sec de branza) si 7 saptamani/ 6 duminici ale Postului Mare (Duminica Ortodoxiei, Duminica Sfantului Grigorie Palama, Duminica Sfintei Cruci, Duminica Sfantului Ioan Scararul, Duminica Sfintei Maria Egipteanca si Duminica Floriilor). Cantarile Triodului au fost compuse, in cea mai mare parte, dupa disparitia catehumenatului. Accentul cantarilor se concentreaza deci nu asupra Botezului ci asupra Pocaintei. Necunoasterea Triodului ne lipseste de o adevarata intelegere a Postului. Pentru Parinti, ca si pentru autorii Triodului, consecinta esentiala a caderii lui Adam si a izgonirii sale din rai este moartea: stricaciunea si caracterul patimas legate de acum de natura umana. Frunzele de smochin cu care Adam incerca sa-si ascunda rusinea si "hainele de piele", pe care Dumnezeu i le-a dat prin milostivirea Sa, desemneaza grosimea trupului menit acum mortii: "De vesmantul cel de Dumnezeu tesut m-am dezbracat eu, ticalosul, prin sfatul vrajmasului, neascultand porunca Ta cea dumnezeiasca, Doamne; si acum m-am imbracat cu frunze de smochin si cu haine de piele". Postul Mare se deschide in Duminica Lasatului de branza cu imaginea lui Adam sezand in lacrimi in fata portilor raiului: "Sezut-a odinioara Adam in preajma desfatarii si a plans, iar cu mainile batandu-si fata zicea: "Indurate miluieste-ma pe mine, cel cazut!". Imitandu-si protoparintele in strapungere si lacrimi inca de la inceputul Postului Mare, crestinul e chemat sa cunoasca intinarea pe care a adus-o chipul lui Dumnezeu asezat in el, prin noi calcari ale poruncilor. Daca in trecut portile raiului au fost inchise din cauza neinfranarii, dar deschise prin Cruce si Inviere, ele se deschid pentru fiecare din cei ce intra pe calea caintei si a intoarcerii in rai cantand in toate duminicile Triodului:

"Usile pocaintei deschide-mi-le mie, Datatorule de viata, ca zoreste duhul meu la templul Tau cel sfant, purtand un templu al trupului cu totul spurcat, ci ca un Indurat curateste-1 cu mila milostivirii Tale! De-a lungul intregului Post, opozitia smereniei vamesului cu mandria si lauda de sine a fariseului este accentuata in cantari, pe cand fatarnicia este denuntata. Dar atunci care este adevaratul Post ? Triodul raspunde: este, intai de toate, o curatie interioara: "... Pentru aceasta sa postim, credinciosilor, de mancarurile cele ce strica si de patimile cele pierzatoare, ca sa culegem viata din dumnezeiasca cruce. Si impreuna cu talharul cel cu minte sa ne intoarcem la patria cea dintai..." Este, de asemenea, o intoarcere la iubire, o lupta impotriva "vietii distruse", impotriva urii, nedreptatii, invidiei: "Postindu-ne, fratilor, trupeste, sa ne postim si duhovniceste. Sa dezlegam toata legatura nedreptatii. Sa rupem incurcaturile tocmelilor celor silnice. Tot inscrisul nedrept sa-l spargem. Sa dam flamanzilor paine si pe saracii cei fara case sa-i aducem in casele noastre; ca sa luam de la Hristos Dumnezeu mare mila, veniti credinciosilor sa lucram la lumina lucrurile lui Dumnezeu; sa umblam cu chip smerit ca ziua. Toata scrisoarea nedreapta a celui de aproape sa o lepadam de la noi, nepunandu-i impiedicare spre sminteala. Sa lasam desfatarea trupeasca, sa crestem darurile sufletului, si sa dam celor lipsiti paine, si sa ne apropiem catre Hristos cu pocainta strigand: Dumnezeul nostru miluieste-ne pe noi". Centrat pe cainta si pe efortul intoarcerii, Triodul insista indeosebi asupra descrierilor iadului si a suferintelor celor osanditi, pentru a indemna pe credincios la strapungerea inimii: "Plang si ma tanguiesc, cand imi vine in simtire focul cel vesnic, intunericul cel mai din afara si tartarul, viermele cel cumplit si scrasnirea dintilor cea neincetata si durerea ce va sa fie celor ce au gresit peste masura". Amintirea pacatelor si frica la gandul Judecatii il fac de altfel sa implore cu atat mai fierbinte pe Hristos sa-l crute si sa-i dea harul caintei inainte de a fi prea tarziu: "Drepte Judecatorule, Mantuitorule, miluieste-ma si ma izbaveste de foc si de groaza ce am a petrece la judecata dupa dreptate; iarta-ma mai inainte de sfarsit prin virtuti si pocainta!". Inainte ca "sarbatoarea vietii" sa se sfarseasca si usile camarii de nunta sa se inchida, crestinul trebuie sa se grabeasca pe singura cale cu putinta pentru intoarcerea in rai: asceza, insotita de cainta, de lacrimi si de faptele milosteniei. Triodul - Cartea nestiuta si uitata! Daca stim ca exista, putem regasi prin el nu numai duhul Postului, ci si duhul Ortodoxiei insasi, duhul viziunii sale pascale asupra vietii, mortii si vesniciei.

1.Duminica ortodoxiei 1. Astfel, dup cale de o sptmn, ntlnim prima Duminic, numit Duminica Ortodoxiei. Ea ne amintete n fiecare an biruina ortodoxiei asupra ereziei numit iconoclasm, i asupra tuturor ereziilor. Dreapta credin, temelia Bisericii noastre strbune, acel grunte de mutar de care pomenete Iisus ucenicilor Si, nu a putut fi meninut dect cu foarte mult osteneal i lupte ndelungate, deoarece nc de la nceputul rspndirii ei, au aprut unele erezii - adic devieri de la adevr - precum neghina n lanul de gru. Dar Hristos Domnul, Capul Bisericii, Mirele ei, Cel ce a biruit moartea i Care a fgduit Apostolilor: ''Eu cu voi sunt n toate zilele, pn la sfritul veacului'' (Matei 28:20), a fcut biruin prin lupttorii i pururea pomeniii dascli i nvtori ai ntregii lumi din primele secole cretine. Una dintre cele mai mari erezii este iconoclasmul, sau lupta mpotriva icoanelor, lupt care a durat aproape dou secole (de la 725 la 842), dezbrcnd Biserica lui Hristos de podoabele ei i mbrcnd-o n hain de doliu. Aceasta a avut ca urmri pozitive stabilirea unei teologii a sfintelor icoane, la Sinodul al VII-lea de la Nicea (787), de ctre sfinii prini mrturisitori ai vremii aceleia, dintre care amintim pe Sf. Ioan Damaschin, Sf. Teodor Studitul, Sf. Nichifor Mrturisitorul i muli alii. Sf. Ioan Damaschin spune c ''Dac nu te nchini icoanei lui Hristos, nu te nchini nici Fiului lui Dumnezeu, care este icoan vie a nevzutului Dumnezeu i chip cu totul asemenea'' (Prof. Dr. Ene Braniste, Liturgica General, Buc., 1993, p. 420). Lupta mpotriva icoanelor se ncheie pe vremea mprtesei Teodora, cnd se fixeaz la 11 Martie, 843 prima Duminic a Marelui Post, ca fiind Duminica Ortodoxiei. 2.Duminica inchinata Sf.Grigore Palama 2. O alt biruin a Bisericii Ortodoxe o srbtorim n a doua Duminic a Postului Mare, care este nchinat Sf. Grigore Palama, cel prin care s-a adus aceast mare biruin. Aceasta s-a ntmplat n sec. al XIV-lea, cnd apare n Occident curentul renascentist. Teoriile teologice din acea vreme i schimb orientarea spre filozofia antichiti. Acum Biserica este ameninat de aa-zisul ''realism raional'', care ncearc s explice cunoaterea lui Dumnezeu i adevrul cretin pe cale raional. n aceste mprejurri, Sf. Grigore Palama, bazat pe Sf. Scriptur, pe Sf. Tradiie a Sf. Prini i pe experiena Sf. Isihati, demonstreaz c trirea mistic este posibil, i poate duce pe om la ndumnezeire, deoarece omul este chemat la sfinenie i la unirea cu Dumnezeu nc de pe pmnt: ''Fii sfini, pentruc Eu sunt Sfnt'' (1 Petru 1:16; Levitic. 11:45). Cu ajutorul acestor dogme, confirmate de sinoadele din acea vreme, Sf. Grigore Palama i Sf. Isihati menin vie flacra credinei ortodoxe i salveaz Biserica rsritean de la o posibil divizare, aa cum s-a ntmplat n Biserica Catolic, pstrnd astfel i ntrind dreapta i adevrata credin Calea neted de pn acum ne-a prezentat zbuciumrile din snul Bisericii i biruina Mntuitorului prin sfinii Si Minunat este Dumnezeu ntru sfinii Lui'' (Ps. 67:36). 3.Duminica Sf.Cruci

3. A treia Duminic este nchinat Sfintei Cruci. Aceasta a fost aezat n mijlocul postului, precum pomul vieii a fost aezat n mijlocul Raiului ''din carele mncnd vom fi vii i nu vom muri ca Adam'' (Fericirile, Duminica Glasului 7). Se face pomenirea Sfintei Cruci spre mbrbtare i aducere aminte a intei noastre. Duminica aceasta reprezint popasul de odihn al pelerinajului duhovnicesc naintea urcuului spre nviere. Ne nchinm ei, cinstind pe Hristos, care de bun voie, pironindu-se pe cruce a ridicat pcatele ntregii omeniri: ''S ne apropiem curii cu postul, cu cldur s srutm lemnul cel prea sfnt cu laude, pe care Hristos rstignindu-se a mntuit lumea ca un milostiv'' (Canonul Sf. Cruci, Cntarea a 5-a) Astfel ne amintete i bucuria pentru care ne ostenim postind att de mncare ct i de pcate. Ne odihnim puin i ne nchinm Sfintei Cruce: ''Crucii Tale ne nchinm Hristoase i sfnt nvierea Ta o ludm i o mrim'' (Canonul Sf. Cruci). Prin puterea ei cerem s fim prsii de toate ispitele, ca s putem parcurge cu bine pn la sfrit calea postului. Urcuul abia acum ncepe. 4.Duminica inchinata Sf.Ioan Scararul 4. Duminica a patra a Marelui Post este nchinat Sf. Ioan Scrarul. Ea este rnduit aici spre cinstirea acestui mare pustnic care a vieuit n Muntele Sinai i care ne nva prin viaa i scrierile sale cum s ne dirijm efortul pentru a urma pe Iisus. ''Stlp nsufleit cu adevrat i chip al nfrnrii ctigndu-te pe tine Printe Ioane, toi cinstim pomenirea ta'' (Canonul Sf. Ioan Scrarul). Acest sfnt, prin lucrarea sa intitulat ''Scara paradisului,'' mprit n 30 de capitole, ne nva prin reguli practice i precise cum putem urca spre desvrire, spre desptimire, prin nfrnare, prin post i prin rugciune. Aceast scar imaginar, asemenea scrii pe care a vzut-o Iacov din Vechiul Testament este ''... sprijinit pe pmnt, iar cu vrful atingea cerul pe care se suiau i se pogorau ngerii'' (Fac. 28:12). Astfel, prin nfrnare, post, rugciune i cu struin, omul poate ajunge eliberat de patimi, poate dobndi pacea luntric, poate avea parte de lumina Dumnezeirii ca dar de la Dumnezeu, iar n vrful acestei scri afl iubirea lui Dumnezeu, iubire care culmineaz acest urcu. Toat viaa noastr trebuie s fie un urcu; mereu trebuie s ne avntm mai sus, s dorim ca astzi s fim mai buni dect ieri, neinnd seama de vrst, cci urcuul acesta nu cunoate limite. 5.Duminica inchinata Sf.Maria Egipteanca 5. Cea de-a cincea Duminic s-a rnduit a fi nchinat Sfintei Maria Egipteanca. Dup ce am nvat cum s luptm mpotriva relelor ce zac n noi, i ca nu cumva, din ispita diavolului s cdem n desndejde prin aducerea aminte a pcatelor din trecut, ni se pune nainte viaa Sfintei Maria Egipteanca, cel mai perfect model de pocin neclintit i ndejde puternic. Cea care n tinereile ei a fost ''arma pcatului'' i ''pricina rutii multora'', prin dumnezeiasc purtare de grij, ajunge la sfinenia cea mai desvrit, vieuind ntocmai ca ngerii, lepdndu-se de lume i de toate pcatele trecutului. Suntem astfel ndemnai la pocin adevrat i la spovedanie curat, s ne judecm noi nine nainte de a fi judecai de Dreptul Judector. Cci aa cum spun Sfinii Prini, nu vom fi pedepsii pentru pcatele noastre, orict ar fi de multe i de grele, ci pentru lipsa de

pocin. Lund toate aceste ''medicamente'' prescrise de Sf. Prini pentru acest post, care au ca scop vindecarea sufleteasc i trupeasc, fr ndoial c vom deveni curai i bine pregtii pentru a lua parte la ultimele evenimente din viaa pmnteasc a Mntuitorului. 6.Duminica Floriilor 6. Intrarea n Ierusalim, sau Duminica Floriilor este a asea Duminic din Postul Mare. Pentru a mplini toate profeiile, nainte de patima Sa cea de bun voie, despre care ca un Dumnezeu tia cnd se va mplini, Iisus, pentru prima dat n viata Sa pmnteasc, accept s fie aclamat ca un mprat, pregtindu-i singur intrarea triumfal pe Poarta de Aur a Ierusalimului, dup cum spune profetul, ''Salt de bucurie fiic a Sionului ... mpratul tu vine pe mnzul asinei'' (Zah. 9,9). Prin intrarea n Ierusalim ca mprat, Iisus a vrut s arate nc din timpul vieii c El este Mesia, mpratul lumii Cel ateptat, anticipnd prin aceasta biruina Sa asupra morii. Poporul L-a ntmpinat cu ramuri de finic i buchete de flori i i aterneau hainele la picioarele Lui ca s le sfineasc, cntnd cu bucurie: ''Osana, Bine este cuvntat cel ce vine ntru numele Domnului'' (Ps. 117,26) Pentru un moment omenirea L-a simit pe Dumnezeu n mijlocul ei, dar numai peste cteva zile, aceeai mulime, cu aceleai guri va striga: ''Ia-L, Rstigneste-L'' (Ioan 19,15). De atunci i pn astzi Iisus vrea s-si fac intrarea triumfal i prin uile inimilor oamenilor, a creaturilor Sale i s se instaleze mprat: ''Iat, stau la u i bat; de va auzi cineva glasul Meu i va deschide ua, voi intra la el i voi cina cu el i el cu Mine'' (Apoc. 3,20). S-L primim, ca apoi n sptmna care urmeaz s putem sta alturi de Maica Sa, de mironosie i de Sfinii Apostoli, prtai la sfintele Sale patimi. tiind c i triete ultimele zile pmnteti, Iisus ddu ucenicilor Si, i nou, ultimele nvturi. Ca pild de smerenie, Iisus spl picioarele apostolilor ca s aib parte de El (vezi Ioan 13,8); ca amintire le ls Sfnta Euharistie, sau Sfnta mprtanie, ca s aib via n El. Apoi se d ca ''un miel spre junghiere'' (Isa. 53,7), de bun voie rbdnd toate pentru noi. Dup un ultim efort, iat-ne ajuni la captul urcuului nostru duhovnicesc - slvita nviere - biruina cea mare asupra morii. Cu cuvinte frumoase Sf. Ioan Gur de Aur ne ndeamn s ne veselim n aceast unic i sfnt zi, toi cei ce s-au ostenit i cei ce nu sau ostenit, artnd astfel ct de mare este bucuria nvierii Domnului, care este i nvierea noastr. nsui Iisus, dup nvierea Sa, primul cuvnt l-a adresat mironosielor ''Bucurai-v!'' De dou mii de ani aceasta este cea mai mare bucurie a cretintii. Noi nu o srbtorim numai o dat pe an, ci fiecare Duminic de peste an este nchinat nvierii Domnului, n care credincioii cnt la Sf. Liturghie: ''Venii s ne nchinm i s cdem la Hristos. Mntuiete-ne pe noi, Fiul lui Dumnezeu, Cel ce ai nviat din mori, pe noi ce-i cntm ie: Aliluia'' (Liturghia Sf. Ioan Gur de Aur, Intrarea Mic).