Obiective turistice

Muzeul de arta neolitica Cucuteni

Unic in Europa, Muzeul de arta neolitica Cucuteni a fost deschis in iunie 2005 si detine cea mai variata si bogata colectie Precucuteni-Cucuteni. Cladirea a fost ridicata in anii 1928-1930 de constructorul Carol Zani si ornamentata de sculptorul Vincenzo Puschiasis. Muzeul prezinta in jur de 300 de piese din cadrul Culturilor Precucuteni-Cucuteni incluse in categoria "tezaur" a patrimoniului cultural national.

Telegondola Piatra Neamt

Telegondola Piatra Neamt face legatura intre Gara municipiului si muntele Cozla. Este prima instalatie de acest gen din Moldova si contine o flota de 22 de cabine a cate 8 locuri, putand transporta 176 de persoane pe tura. Langa statia de pe muntele Cozla a fost amenajata partie cu teleschi. Acolo, ii va astepta pe turisti, o partie artificiala, deservita de un telescaun modern.

Sinagoga Catedrala
Sinagoga Catedrala din Piatra Neamt, constructie din lemn (1766) a fost reparata de mai multe ori pana in 1928. Sinagoga combina o arhitectura inspirata din traditia arhitectonica locala, precum si o inrudire cu Intreaga arhitectura a sinagogilor din lemn din Polonia si Boemia. Structura constructiva a sinagogii este alcatuita din doua sectiuni diferite. Partea situata sub nivelul solului este o constructie de zidarie, iar cea de deasupra este alcatuita din grinzi groase de lemn. Sinagoga are o forma patrata in plan.

Intrarea in sinagoga veche se face printr-o alta cladire de data recenta. Sinagoga este situata la peste 2 m sub nivelul strazii, explicatiile fiind: fie conformarea la vechiul obicei indicat de psalmi "din adancuri strigat-am catre Tine, Doamne" sau oprelistea uzitata in acea vreme ca sinagoga sa nu fie mai inalta decat casele parter invecinate. Partea de deasupra este foarte joasa, acoperisul e relativ inalt, cu invelitoare de tabla; in interior insa sinagoga are o inaltime normala - 5 m - fapt pentru care a fost denumita Sinagoga Catedrala.

Partia de schi de pe dealul Cozla

Partia de pe dealul Cozla se caracterizeaza printr-o inclinare constanta pe toata lungimea ei. Partia este deservita de un telescaun si din 2008 de o telegondola. Sus, in varf, undeva intre punctul de sosire al tele-scaunului si cel al telegondolei se afla o partie scurta, cu inclinatie lina, pentru colaci de cauciuc. Cauciucurile sunt trase pe un cablu in capatul partiei. In varful Cozla se poate ajunge si cu automobilul. Date tehnice: Localizare: Muntele Cozla Dificultate: medie Lungime: 965 m Altitudine maxima: 657 m Diferenta de nivel: 260 m Inclinare medie: 27% Numar balize: 10 Zapada artificiala: nu este pusa in functiune Instalatie nocturna: da Telescaun: Capacitate: 826 persoane/ora Program telescaun: 11:00 - 17:30 Tarif telescaun: 5 lei urcat / 8 lei urcat-coborat Partie tubing: Localizare: langa statia de sosire a telegondolei Tarif: 2 RON

Parcul Zoologic
Parcul Zoologic reuneste specii reprezentative din fauna locala si unde ursii, lupii, vulpile, caprioarele, pasarile si un leu, toate constituind o adevarata delectare pentru vizitatorii de toate varstele.

Muzeul Judetean de Istorie

Muzeul Judetean de Istorie si-a inceput activitatea arheologica in anul 1928; initiatorul fiind preotul Constantin Matasa, impreuna cu profesorii Radu Vulpe si Vladimir Dumitrescu. Printre savantii de mare generozitate care au sprijinit infiintarea acestui muzeu se numara si I.M. Sadoveanu, Gheorghe Titeica, Simion Mehedinti si Jean Bart. Cu cele peste 100.000 de exponate, muzeul isi plimba oaspetii din neoliticul cucutenian, prin epocile bronzului si fierului, pana in cele mai apropiate perioade istorice. O serie de piese pot fi individualizate datorita semnificatiei lor pentru civilizatia acestor meleaguri: Vasul cu colonete de la Izvoare, vasele de cult si provizii de la Gheraiesti, tezaurul de vase de aur de la Radeni si cel de argint de la Muncelu, etc.

Muzeul de Stiinte Naturale

Muzeul de Stiinte Naturale s-a deschis pentru marele public in 1969, devenind in scurt timp unul din muzeele de referinta din Romania. Expozitia de baza este conceputa sub forma unei prezentari monografice complexe a teritoriului judetului Neamt. Sub aspect geologic, paleontologic, floristic, faunistic si ecologic. In expozitie se gasesc: - exponatele de mineralogie si petrografie; - dioramele si biogrupele, care prezinta ecositeme reprezentative din judetul Neamt, cu numeroase raritati floristice si faunistice; se remarca dioramele care ilustreaza interesanta flora si fauna din Parcurile Nationale Ceahlau si Hasmas-Cheile Bicazului. - fosilele mezozoice si neozoice, remarcandu-se bogata colectie de pesti fosili oligoceni si care cuprinde numeroase holotipuri (colectia detine peste 600 de exemplare fosile, dintre care 31 sunt specii noi); Din formatiunile oligocene de la Piatra Neamt au fost descoperite si exemplare de bivalve, gasteropode, arachnidae si reptile. Colectia de paleoihtiofauna se alatura colectiilor similare din muzeele de la Moscova, Wroclaw, Brno, Viena, Paris,

reprezentand o importanta sursa de informatii despre paleoecologia Paratethysului din timpul Oligocenului. Colectiile stiintifice ale muzeului (de mineralogie-petrografie, paleontologie, botanica, zoologie) cuprind cca. 45.000 de exemplare. Muzeul editeaza periodic volumul "Studii si cercetari", cu articole stiintifice ale specialistilor muzeului si colaboratorilor.

Muzeul de Etnografie
Muzeul de Etnografie fost infiintat in 1980. In prezent, muzeul expune obiecte de etnografie si arta populara (textile, ceramica, mobilier), care ilustreaza ocupatii, obiceiuri, port din zona Neamt. Principalele piese sunt: mobilierul masiv (laitele, masa, patul), soba, bogatele tesaturi de lana (paretare, scoarte, culmea de deasupra patului pe care stau hainele de sarbatoare). Lada de zestre este asezata la capatul patului si sustine stive de tesaturi pana la grinda. Costumul popular are numeroase piese de tip stravechi cum ar fi camasa incretita la gat, camasa batraneasca, catrinta si stergarul de cap - la portul femeiesc, camasa cu fusta, itarii incretiti, gluga, sumanul si cureaua cu tinte - la cel barbatesc. Unitatea croiului, coloritul sobru, cu tonuri frumos armonizate, constituie a caracteristica a portului din zona.

Casa Lalu(Clubul Copiilor)

Localizata la adresa str. Stefan cel Mare, nr. 44, Casa Lalu adaposteste astazi Palatul Copiilor. Cladirea a fost ridicata in anul 1912 de arhitectul Carol Zane.

Lacul Batca Doamnei

Lacul Batca Doamnei este situat in orasul Piatra Neamt, el s-a format in anul 1962, prin bararea raului Bistrita si indiguirea laterala, pe partea stanga, a unui perimetru din albia majora a raului. Este alimentat, in principal, cu apa din lacul de baraj Izvoru Muntelui-Bicaz, prin intermediul

canalului de aductiune al Hidrocentralei de la Stejaru, la care se adauga vechiul curs al raului Bistrita, cu un debit foarte redus, precum si paraul Doamna, afluent de dreapta al lacului. Lacul are o suprafata de 235 ha, lungime maxima 3200 m, latime maxima 1050 m, adancime maxima 15,5 m si nu este poluat cu ape uzate industriale, intrucat in bazinul sau hidrografic nu exista obiective industriale. De altfel, lacul furnizeaza apa potabila pentru o parte din locuitorii municipiului Piatra Neamt.

Baza hipica Virgil Barbuceanu

La baza hipica "Col. Virgil Barbuceanu" puteti practica calaria de agrement, pe traseele puse la dipozitie de personalul bazei, care va va indruma spre o plimbare cu trasura sau, daca stati mai mult in zona, puteti lua si cursuri de calarie, iar pentru copii mai mici este disponibil un ponei. Grajdurile bazei hipice adapostesc 30 de cai, dintre care trei (din rasa Lipitan) sunt folositi pentru mersul cu trasura. Baza il gazduieste si pe Violet, fosta glorie olimpica de la Olimpiada de la Moscova. Una dintre odoarele bazei este "Indianul", un cal din rasa Holstein, unicat in Romania, pentru ca este obtinut in urma unui transfer de embrioni. "Indianul" este extrem de bland si arata leit ca armasarii din povestile lui Karl May.

Cetatea Batca Doamnei

La 4 km de centrul orasului Piatra-Neamt, spre vest, dincolo de Schitul si cartierul Doamna, pe o prelungire nordica a muntelui eponim, se inalta ca o straja a lacului de acumulare construit prin amenajarea hidroelectrica a vaii Bistritei, Batca Doamnei. Reprezinta o inaltime izolata (457 m), smulsa din lantul muntos, cu pante prapastioase spre apa, accesibila doar dinspre sud, unde un drum modernizat inainteaza pana la poalele stancoase. De aici, un drum improvizat urca lin pana pe creasta, unde s-au descoperit ruinele Cetatii Dacice de pe Batca Doamnei, una dintre cele mai interesante si mai comentate fortificatii antice din Moldova.

Biserica ``Sf. Ioan``

In perioada 1468 si 1475 sunt mentionate in izvoarele vremii Biserica "Sf. Ioan" si Turnul-clopotnita ca si ctitorie a lui Stefan cel Mare. Monumentala si eleganta, biserica este caracteristica stilului arhitectural moldovenesc din acea perioada imbinand tipul cu plan dreptunghiular si bolti

semicilindrice cu cel trilobat si turla pe naos. Turnul, construit in 1499 din piatra bruta si intarit cu patru contraforturi ce-i subliniaza profilul zvelt, are 19 m inaltime. Foisorul de paza a fost adaugat in epoca moderna. Constructia masoara 25, 90 m in lungime, 8, 10 m in latime in dreptul pronaosului, avand o inaltime de 11, 30 m, fiind cel mai valoros edificiu al Ansamblului arhitectural din epoca lui Stefan cel Mare. Impreuna cu cele de la Borzesti si Razboieni, aceasta biserica se distinge prin structurarea interioara aparte, prin forma si stilul rafinat ce se formeaza si care se va numi stil moldovenesc. Caracteristica tipului constituit la sfarsitul secolului al XV-lea, ea este o imbinare intre constructiile cu plan dreptunghiular si bolti semicilindrice si cele cu plan trilobat si turla pe naos. Prin cele doua nise laterale ale naosului se anticipeaza unele rezolvari arhitecturale ale veacului urmator, ce vor deveni reprezentative in cazul bisericilor de la Arbore, Reuseni si Dobrovat.

Curtea si Biserica Domneasca

Este situat in centrul orasului si, potrivit izvoarelor istorice, acest ansamblu arhitectural alcatuit din Curtea Domneasca, Biserica "Sf. Ioan Botezatorul" si Turnul-clopotnita isi are inceputurile in perioada 1468-1475 fiind ctitorit de Stefan cel Mare. Din Curtea Domneasca s-a mai pastrat doar o parte din pivnitele casei domnesti (unde se afla acum o expozitie muzeala) si portiuni din zidul de incinta. Biserica zidita in 1497-1498, monumentala si eleganta, este caracteristica stilului arhitectural moldovenesc din acea perioada imbinand tipul cu plan dreptunghiular si bolti semicilindrice cu cel trilobat si turla pe naos. Turnul, construit in 1499 din piatra bruta si intarit cu patru contraforturi ce-i subliniaza profilul zvelt, are 19 m inaltime. Foisorul de paza a fost adaugat in epoca moderna.

Teatrul Tineretului
Arhitectul Carol Zane construieste aceasta cladire in anul 1958, iar din 1961 si-a deschis portile publicului. Mitul Teatrului Tineretului a fost acreditat prin viteza cu care producea vedete. An de an au venit la Piatra Neamt cei mai buni absolventi ai Institutului de Teatru, nume care s-au impus in miscarea teatrala romaneasca si nu numai: Horatiu Malaiele, Maia Morgenstern, Virgil Ogasanu, Ileana Stana Ionescu, Mitica Popescu, Valentin Uritescu, Oana Pellea, Florin Piersic si multi altii. Toate aceste personalitati au reusit sa creeze o stare benefica a actului teatral, recunoscutul "spirit de echipa" de la Piatra Neamt. Prestigiul Teatrului Tineretului a fost consolidat si de rapiditatea cu care s-a impus in

viata teatrala internationala. Intr-un timp, cand spectacolele romanesti treceau cu greu granita, Teatrul Tineretului s-a impus in manifestari teatrale de avengura. Astazi, Teatrul Tineretului este unul din cele mai dinamice, moderne si indraznete teatre din Romania. Probabil datorita tineretii sale. 70 % dintre actori au sub 30 ani. La fel sunt si multi dintre regizorii care au lucrat aici. Repertoriul consta in principal in piese contemporane, romanesti si straine, dar si din marile valori ale dramaturgiei universale.

Muzeul de Arta
A luat fiinta in anul 1960 prin donatii, transferuri de la Muzeul arheologic regional sau prin achizitii. Muzeul are o suprafata de 695 mp si cuprinde 4 sali: Specific national si interferente europene, Metafora si culoare, Sectia maestrilor si Repere contemporane. Muzeul detine colectii de scupltura, grafica, pictura si tapiserie semnate de artisti plastici locali sau de renume national: Lascar Vorel, Nicolae Tonitza, Ion Tuculescu si Corneliu Baba. Muzeul functioneaza intr-o cladire construita in 1930 de italienii Carol Zani si Vincenzo Puschiasis, care au integrat-o armonios in zona istorica a orasului, dominata de ctitoriile lui Stefan cel Mare.

Casa Elena Cuza din Piatra Neamt

Casa Elena Cuza este situata pe strada Stefan cel Mare nr. 55 din Piatra Neamt. Cladirea impresioneaza prin trecutul sau; aici a locuit in ultimii ani de viata Elena Doamna, sotia lui Alexandru Ioan Cuza. In aceasta casa, Elena a fost vizitata inainte de a muri de catre Nicolae Iorga, in anul 1909. Elena Cuza s-a nascut la Iasi, in familia Rosetti si a murit la Piatra Neamt, fiind inmormantata la Solesti, Vaslui.

Stanca Trei Caldari, Piatra Neamt

Trei Caldari este o stanca situata la inaltimea maxima a Muntelui Cozla (679 m), ce strajuieste orasul Piatra Neamt, in partea de nord. Denumita si "La trei caldari" sau "Caldarile uriasilor", stanca parca sta de veghe in padure, asemeni unui cap cu trei ochi care asteapta sa fie descoperit. Peretele de piatra impresioneaza prin cele trei scobituri rotunde, cu diametrul de cca. 60 cm, care au fost declarate monumente ale naturii, datorita raritatii lor. Nu se cunoaste cu exactitate originea acestor stanci, specialistii avand diferite variante: unii considera ca este vorba de un fenomen carstic, altii le atribuie o valoare periglaciara, in timp ce altii le califica drept marmite eoliene, formate prin actiunea indelungata a vanturilor. Traseul pana la Trei Caldari este foarte usor si accesibil tuturor iubitorilor de drumetii, indiferent de conditie fizica. Stanca Trei Caldari, Piatra Neamt este unul dintre cele mai importante obiective turistice din Moldova.