Sunteți pe pagina 1din 8

GRAFICE DE FUNCII

1. SCOPUL LUCRRII
Reprezentarea grafic a funciilor cu ajutorul programului MATHCAD.

2 PRINCIPII TEORETICE Reprezentarea cartezian


S considerm cazul funciilor reale de o singur variabil real. Se definete funcia ce urmeaz s fie reprezentat, apoi se alege intervalul real pe care vrem s se fac reprezentarea. Acest interval se va mpri n pri egale de mrime 8, rezultnd valori discrete n care se vor calcula valorile funciei. Reprezentarea acestor puncte va furniza graficul funciei. De remarcat este faptul c expresiei f(x) (vezi exemplu prezentat) "i se atribuie " (:=) expresia funciei, variabilei a "i se atribuie " (:=) valoarea -n; variabilei b "i se atribuie " (:=) valoarea n . Intervalul (a,b) poate fi orict de mare, dar funcia trebuie s fie continu pe acest interval. Variabilei 5 "i se atribuie " (:=) valoarea 0.005, evident valoarea de 0.005 poate fi nlocuit cu orice alt valoare. Se recomand ca aceste valori s nu fie mai mici dect 0.0001 i s nu fie mai mari de 0.1. Prin comanda Graph i subcomanda X-Y Plots, care activeaz fereastra Setting Default Formats for X-Y Plots, se poate interveni relativ la axele de coordonate prin fia X-Y Axes, respectiv la tipul liniilor cu care se traseaz graficele prin fia Traces.

Fia X-Y Axes Comenzile din fia X-Y Axes pentru axele X i Y sunt: Log Scale, dac este activat se va afia o scar logaritmic pe axa respectiv; Grid Lines dac este activat, se vor afia linii de gril pentru axa respectiv; Numbered dac este activat, se va afia valoarea numeric prin care se traseaz liniile de gril pe axa respectiv; Auoscale dac este activat, se va alege n mod automat o scar de reprezentare pentru axa respectiv; Show Markers dac este activat se vor afia valorile minim i cea maxim a coordonatei respective; Auto Grid dac este activat, se va alege o gril n mod automat pentru axa respectiv; Number of Grids numrul de linii de gril, se alege n mod automat dac comanda Auto Grid este activat, iar dac comanda Auto Grid nu este activat utilizatorul poate s schimbe aceast valoare. Comenzile pentru axa Y sunt: Log Scale; Grid Lines; Numbered;

Autocale; Show Markers; Auto Grid; Number of Grids. Zona Axes Style Pentru stilul de afiare a axelor (Axes Style) avem trei comenzi care se exclud una pe alta: comanda Boxed care, va provoca afiarea graficului ntr-un dreptunghi; comanda Crossed va provoca afiarea graficului cu axele de coordonatele cartezine OX i OY; comanda None va provoca afiarea numai graficului funciei. Comanda Egual Scales, activat, va provoca egalizarea acelor axe de coordonate. Fia Traces Comenzile din fia Traces ne permit s alegem pentru fiecare traseu al graficului (tracei, ..., tracel6): simbolul (Symbol) cu care se face trasarea (none fr simbol, x's cu x-uri, +'s cu plusuri, box cu ptraturi, dmnd cu romburi, o's cu litera o); linia de trasare (Line) care poate fi: - solid, linie continu; - dot, linie scurt ntrerupt; - dash, linie lung ntrerupt; - dadot, linie punct. Mai putem alege: culoarea (Color) graficului funciei (red-rou, blu-albastru, grn-verde, mag-magenta, cya-cian, brn-maro, blk-negru, wht-alb); tipul liniei (tipe) cu care se traseaz graficul (lines grafic cu linie, points grafic cu puncte, error grafic cu bare de eroare - acest tip de grafic poate fi ales numai dac avem dou grafice pe care dorim s le comparm trasndu-se bare de diferene -, bar grafic cu bare, step grafic scar, draw grafic desenat, stern grafic sub form de bare ce au cerc n capul barei); grosimea graficului (Weight) ce poate varia ntre valorile 1 (pixel) i 9 (pixeli). Cu comanda X-Y Trace se pot afla coordonatele x i y ale unui punct din grafic, se lanseaz comanda cu ajutorul cursorului mouse-lui i se indic punctul dorit de pe grafic; n mod automat se afieaz n ferestrele X-Value i Y-Value valorile respective. Comenzile Copy X i Copy Y copiaz valoarea afiat n zona de memorie Clipboard putndu-se astfel atribui aceste valori unor variabile din zona de lucru cu ajutorul comenzii Paste din meniul Edit. Dac este activat comanda Track Data Points, cursorul mouse-ului nu va indica numai puncte de pe graficul funciei.

Comanda Zoom permite selectarea unui dreptunghi din graficul reprezentat i mrirea lui prin Zoom; dac imaginea mrit nu convine putem renuna prin butonul Unzoom. Butonul FuIIVew provoac mrirea graficului funciilor astfel nct fereastra s fie maxim ocupat. De remarcat c graficul unei funcii sau al mai multor funcii poate fi mrit sau micorat mrind sau micornd ferestra graficului ca orice fereastr Windows.

Cu ajutorul comenzii Labels se pot denumi axele de coordonate, graficul. Denumirea graficului se poate afia sus sau jos, fa de desen.

Reprezentarea polar
Prin comanda Graph i subcomanda Polar Plot, care activeaz fereastra Formatting Currently Selected Polar Plots, se poate interveni la axele de coordonate prin fia Polar Axes, la tipul liniilor cu care se traseaz graficele prin fia Traces, iar la titlul graficului i la denumirile axelor de coordonate prin fia Labels. Avem posibilitatea de a reprezenta cel mult 16 grafice deodat. Trasrile se pot face cu 4 tipuri de linii n cel mult 8 culori. De asemenea avem posibilitatea de a copia pri din grafic sau s mrim graficul afiat. Comenzile sunt similare cu cele de la reprezentarea cartezian mai puin fia Polar Axes care evident c difer de fia X-Y.

Axes. Fia Defaults este identic cu cea de la reprezentarea cartezian i ne permite resetarea la valorile standard (Change to Defaults) sau salvarea valorilor setate pentru a fi folosite i la alte reprezentri grafice (Use for Defaults).

3. DESFURAREA LUCRRII
Fiecare student va primii cte un exemplu din fiecare tip de reprezentare grafic 1. EXEMPLU DE REPREZENTARE CARTEZIAN A FUNCIILOR:

Pas 1. Se vor copia cele doua funcii exact ca in exemplul uramator.

Observatie f(x) si g(x) se scriu din tastatura negasindu-se in paleta Mathcad. Pas 2. Obligatoriu pentru afisarea graficului functiei pe intervalul dorit trebuie creat irul de valori pe care-l va lua x din intervalul dat de a si b din care a reprezinta limita inferioara, iar urmatorul termen fiind a+ ( fiind raia sirului de numere) si b care reprezint limita superioara sirului. (Exemplu Pentru intervalul 0-2 generam un sir de numere cu raia 0.1 si vom avea urmatorul sir de numere 0, 0+0.1=0.1 , 0.1+0.1=0.2, 0.2+0.1=0.3,..................................2 ) Atentie semnul paleta Matrix.

.. se va introduce in matchad de la tasta ; sau butonul cu semnul m..n din

Pas 3. Se va da clic pe icoana X-Z plot din fereastra Graph .

Apoi se va completa cu x n casua de pe mijlocul axei X, dupa care se va completa in aceeasi casuta din mijlocul axei Y cu f(x), g(x) desprite prin virgul.

Va rezulta urmtorul grafic:

Pas 4. Se va da clik dreapta pe grafic si se va alege Properties de unde sa va alege culoarea fundalului.

Pas 5. Se va da clik dreapta pe grafic si se va alege Format de unde se va bifa Grid lines pentru a afisa pe grafic grila. Se va debifa Auto grid si se va completa dedesubt numarul de linii de grila ce dorim a fi afisate pe fiecare axa. In casuta Axis Style se va alege Crosed pentru ca axele sa fie afisate in dreptul valorii 0.

Pas 6. Se va da clik pe foaia Traces se vor putea alege pentru fiecare linie de pe grafic culoarea, grosimea de linie, si un simbol special.

Pas 6. Se va da clik pe foaia Labels de unde se vor putea afisa pe grafic titlul graficului si se vor putea personaliza axele, eventual unittile de masur.

2.

EXEMPLU DE REPREZENTARE POLAR A DOU SPIRALE ALE LUI ARHIMEDE.

In exemplul de mai jos se vor reprezenta grafic urmtoarele funcii


( ) := b ( ) := a

Pentru care a si b sunt constant introduse de utilizator apartinnd numerelor naturale. Iar se va definii ca sir de valori incepand de la 0, cu pas de 0,01 pn la .. 4 Obligatoriu pentru afisarea graficului functiei pe intervalul dorit trebuie creat irul de valori pe care-l va lua , :=0,0.1.. 4 Atentie semnul paleta Matrix.

.. se va introduce in matchad de la tasta ; sau butonul cu semnul m..n din

4. PRELUCRAEA REZULTATELOR I NTOCMIREA REFERATULUI


S se reprezinte grafic in cordonate carteziene urmtoarele funcii (vezi exemplul 1):

S se rezolve urmtoarele reprezentri grafice n coordonate polare:

5. BIBLIOGRAFIE Octavian Cira , "Lectii de mathcad " Editura Albastr 2000.