MINISTERUL EDUCAIEI NATIONALE COALA POSTLICEAL SANITAR SF.

VASILE CEL MARE FILIALA PLOIESTI

PROIECT DE CERTIFICARE A CALIFICRII PROFESIONALE

DOMENIUL - SNTATE I ASISTEN PEDAGOGIC CALIFICAREA PROFESIONAL ASISTENT MEDICAL DE FARMACIE

NDRUMTOR DR. CRISTESCU MARIOARA

ABSOLVENT JERCAN CONSTANTIN

2013

TEMA PROIECTULUI TRATAMENTUL AFECTIUNILOR INTESTINALE INFLAMATORII

CUPRINS

ARGUMENT CAPITOLUL I- NOTIUNI DESPRE BOLILE INTESTINALE INFLAMATORII I.1. Definitie i clasificare I.2. Etiologie I.3. Manifestari clinice I.4. Complicatiile afectiunilor intestinale inflamatorii CAPITOLUL II- TRATAMENTUL AFECTIUNILOR INTESTINALE INFLAMATORII II.1. Tratamentul colitei ulceroase II.2. Tratamentul Bolii Crohn

CAPITOLUL III- EXEMPLE DE MEDICAMENTE UTILIZATE IN TRATAMENTUL BOLILOR INTESTINALE INFLAMATORII

BIBLIOGRAFIE

ARGUMENT n Romnia sunt aproximativ 5.000 de pacieni diagnosticai cu bolile Crohn i rectocolit Este n cretere numrul tinerilor, inclusiv cel al copiilor, afectai de bolile inflamatorii intestinale (BII), care, totui, pot fi inute sub control prin terapii biologice, extrem de costisitoare, avertizeaz specialitii participani la cel de-al VIII-lea Congres consacrat BII, organizat de The European Crohn's and Colitis Organisation (ECCO) i Federaia European a Asociaiilor pentru Boala Crohn i Colite (European Federation of Crohn's and Colitis Associations), Viena, 13 -16 februarie. Aproximativ trei milioane de europeni sufer de BII, boala Crohn i colita ulcerativ, afeciuni cronice severe. Unul din doi pacieni cu boala Crohn are nevoie de o intervenie chirurgical major n termen de zece ani de la diagnostic, iar riscul de cancer de colon e dublu la unii pacieni cu colit ulcerativ, sunt principalele concluzii ale unui studiu prezentat de dr. Tine Jess, de la National Health Surveillance and Research Danemarca. Cu ocazia acestui evenitment medical, conf. dr. Liana Gheorghe, ef de secie, Centrul de Gastroenterologie i Hepatologie, Institutul Clinic Fundeni, a subliniat c, deocamadat, n ara noastr, BII nc nu nregistreaz o cretere alarmant, probabil, i pentru c nc mai respectm alimentaia tradiional. n urm cu zece ani am fcut primul studiu mare de epidemiologie i am gsit o prevalen de 0,5/100.00 de locuitori la boal Crohn i de 1,5/100.000 la rectocolit, ceea ce este foarte puin. De atunci, s-a mai fcut un studiu la Timioara, sub egida Societii Europene, care a artat o oarecare cretere, dar comparativ cu rile vecine i restul Europei numrul este mai mic. Boala ncepe s fie frecvent la tineri din cauza obiceiurilor alimentare. Vrem s refacem studiul de epidemiologie la nivel naional, cu chestionare despre alimentaie, comportament, intervenii chirugicale, sanitaie, spune conf. Liana Gheorghe. Predispoziia genetic este doar una dintre cauzele apariiei bolilor. Cei mai importani factori declanatori sunt legai de mediu i de stilul de via: fumatul, antibioticele n exces, alimentaia sau stresul afecteaz flora intestinal ntr-un mod de cele mai multe ori ireversibil. n legtur cu simptomele BII, boli autoimune, prof dr. Walter Reinisch, de la General Hospital din Viena, atrage atenia c sunt extrem de severe: "dureri abdominale, diaree care dureaz sptmni i chiar luni, pierdere n greutate, oboseal i chiar febr. Statistic vorbind, boala se declaneaz mai ales la persoanele cu vrste ntre 20 i 30 de ani, dar n ultimii ani n Austria i

n ntreaga lume rata diagnosticrii la copii s-a dublat. Netratate corespunztor aceste boli scad calitatea vieii pacienilor i i rup de societate. Nu mai merg la serviciu sau la coal, nu mai duc o via normal. Avem tratamente de ultim generaie care pot ine boala sub control dar, din pcate, nu am gsit unul care s i vindece". Conf. dr. Liana Gheorghe spune c, n ara noastr, terapia biologic cost nte 2.000 i 2.500 euro i este prescris doar de specialitii din centrele universitare, care precizeaz diagnosticul i stadiul bolii. n acest sens, este foarte important informarea medicilor de familie i educarea pacienilor astfel nct la primele simptome s fie orientai ctre gastroenterologi. "n cadrul congresului s-a fcut o pledoarie pentru introducerea acestor terapii foarte moderne, costisitoare, dar foarte eficiente n stadii timpurii de boal. Tratamentul se face toat viaa, n cazurile unui numr foarte mic de pacieni se ntrerupe tratamentul", precizeaz conf.dr. Liana Gheorghe. Prof. dr. Cristian Gheroghe, ef de secie, Centrul de Gastroenterologie i Hepatologie, subliniaz c ambele boli, Crohn i rectocolita, au prognostice diferite, iar n evoluie pot duce la cancerul colonorectal. Potrivit prof. Cristian Gheorghe, la Fundeni, se deruleaz un proiect cu tehnica endomicroscopic, ce permite vizualizarea modificrilor histologice, fr biopsie. n ara noastr funcioneaz Asociaiei Pacienilor cu Boli Autoimune (APAA). Preedinta APAA, Rozalia Lepdatu, spune c asociaia ofer suport persoanelor i familiilor acestora, contribuie la reintegrarea social si profesional a pacienilor, asigur consilierea de specialitate i impulsionarea structurilor guvernamentale n problematica acestor boli.

CAPITOLUL I- NOTIUNI DESPRE BOALA INFLAMATORIE INTESTINALA I.1. Definitie i clasificare Definitie Boala inflamatorie intestinala se refera la un grup de afectiuni ale sistemului digestiv, care au inflamatia ca principal simptom. Boala inflamatorie intestinala (BII) este un termen general utilizat pentru desemnarea unui grup de boli inflamatorii cronice, de cauza necunoscuta, ale tractului gastrointestinal.

Clasificare Boala intestinala inflamatorie cronica poate fi divizata in doua grupuri majore: 1. colita ulceroasa cronica nespecifica- se manifesta la nivelul intestinului gros 2. boala Crohn- implica orice parte a tractului digestiv, de la gura pana la anus, dar frecvent se manifesta in zona intestinului subtire sau a colonului Boala Crohn si colita ulcerativa (denumita si colita ulcerohemoragica, afecteaza colonul si rectul) sunt bolile inflamatorii digestive cel mai frecvent intalnite. Cand inflamatia este severa se considerata ca afectiunea se afla intr-un stadiu activ, iar manifestarile sunt evidente. Cand gradul de inflamatie este scazut bolnavul nu prezinta simptome iar boala se afla in remisie.

I.2. Etiologie Etiologia bolilor inflamatorii intestinale nu este cunoscuta, din aceata cauza aceste boli sunt considerate idiopatice - ale caror cauze nu se cunosc. Un agent necunoscut (sau o combinatie de factori) afecteaza sistemul imunitar al organismului. Rezultatul consta intr-o reactie inflamatorie la nivelul tractului intestinal, care nu poate fi mentinuta sub control. Ca urmare a acestei reactii, peretele intestinal este deteriorat determinand diaree sanguinolenta si dureri abdominale. Se considera ca factori genetici, imunologici, infectiosi si psihologici sunt inplicati in aparitia bolilor inflamatorii intestinale; cu toate acestea, factorii declansatori inca nu au fost identificati. Poate fi vorba despre un raspuns imun la un antigen (de exemplu, proteina la laptele de vaca) sau un proces autoimun. Deoarece tubul digestiv (intestinele) este expus frecvent agentilor care provoca reactii imune, abordarile recente considera ca acest proces are loc intrucat organismul esueaza in incercarea sa de a declansa raspunsuri imune normale.

I.3. Manifestari clinice Deoarece boala inflamatorie intestinala este o boala cronica vor exista perioade cand simptomele se vor manifesta mai intens. Aceste episoade sunt urmate de cele de remitere, cand simptomele dispar sau sunt diminuate. Simptomele pot varia de la usoare pana la severe si, in general, depind de partea tractului intestinal afectata. a- Colita ulceroasa Simptomele principale ale colitei ulceroase sunt: - diareea hemoragica - durere abdominala - febra i scadere ponderala in cazurile mai severe - incontinenta fecala. In cazurile usoare de boala pot aparea unul sau doua scaune neformate pe zi continand putin sange, fara manifestari sistemice. In schimb, pacientul cu boala severa poate prezenta scaunene formate, frecvente continand sange i puroi, acuzand crampe severe i prezentand simptome si semen de deshidratare, anemie, febra i scadere ponderala. In cazul unei afectari predominant rectale, constipatia apare mai frecvent decat diareea iar tenesmele pot constitui acuza principala. Semnele fizice ale colitei ulceroase sunt de obicei nespecifice; poate fi prezenta o distensie abdominal sau o sensibilitate de-a lungul colonului. In cazurile usoare examenul fizic general este normal. Examenele de laborator sunt adesea nespecifice i reflecta, de regula, gradul i severitatea hemoragiei i inflamatiei. Poate fi prezenta o anemie datorita sangerarii cornice dar i un deficit de Fe secundar pierderii cornice de sange. La pacientul cu boala severa, febril, se observa frecvent o leucocitoza cu deviere la stanga a formulei leucocitare, precum i o viteza de sedimentare a hematiilor crescuta. Anomaliile electrolitice, in special hipopotasemia, refecta gradul diareei. Hipoalbuminemia apare frecvent in forma severa, fiind de regula secundara pierderii intraluminala de proteine prin mucoasa ulcerata. Evolutia clinica a colitei ulceroase este variabila. Majoritatea pacientilor sufera o recadere in anul care urmeaza primului atac, reflectand natura recurenta a bolii.

b- Boala Crohn Boala Crohn este deseori intalnita la mai multi membrii ai aceleasi familii (transmitere genetica). Nu se cunoaste exact de ce unele persoane devolta boala, insa exista studii medicale de specialitate care au dovedit existenta anumitor factori declansatori (triggeri), ce pot declansa boala prin diferite mecanisme imune. S-a dovedit faptul ca boala poate fi declansata de aparitia unui raspuns imun anormal impotriva bacteriilor intestinale saprofite (care se gasesc in mod normal la nivelul intestinului gros) sau prin mecanisme imune complexe secundare unor infectii cu diferite bacterii sau virusi (Mycobacterii tuberculoase, Yersinia enterolitica, E.coli, B. fragilis). Se stie, de asemenea, ca factorii de mediu au un rol important in aparitia bolii. Fumatorii au un risc crescut de a dezvolta boala. Boala Crohn este o afectiune inflamatorie intestinala (face parte din familia bolilor inflamatorii intestinale - BII), care determina inflamatia si ulceratia tractului digestiv. Poate afecta orice portiune a tubului digestiv, insa are predilectie pentru partea terminala a intestinul subtire (ileon) si intestinul gros (colon). Boala Crohn afecteaza straturile profunde ale tubului digestiv, cauzand ulceratii la acest nivel. Datorita faptului ca boala Crohn are o componenta imuna, exista o afectare si a altor organe, precum ochii (tulburari vizuale), articulatiile (dureri articulare), rash cutanat (eruptii cutanate) sau ficatul (inflamatia tesutului si cailor biliare). Exista mai multe afectiuni cu simptome asemanatoare bolii Crohn, cele mai des intalnite in clinica medicala fiind diverticulita si abcesele intestinale. Simptomele bolii Crohn includ urmatoarele: - dureri abdominale cronice si recidivante, descrise de pacient ca si crampe intense si intermitente. Durerea abdominala poate varia de la un caz la altul, intre o durere difuza si mai putin intensa, pana la o durere intensa si progresiva. Abdomenul pacientilor cu boala Crohn, poate fi sensibil la palpare; - diareea, cu un numar mare de scaune, de cele mai multe ori intre 10 si 20 de scaune moi, mucoase, mai rar mucopurulente (in cazurile complicate). Uneori pacientul relateaza aparitia unor scaune nocturne; - scaderea apetitului alimentar, anorexie;

- febra, mai ales pe parcursul perioadelor de acutizare (datorate inflamatiei). Febra ridicata poate semnifica aparitia unor complicatii, precum infectia ulceratiilor intestinale sau formarea de abcese (colectii purulente); - scaderea in greutate, datorata in special diareei si lipsei poftei de mancare; - anemia (scaderea numarului de globule rosii-hematii din sange), care apare secundar pierderilor de sange prin hemoragii intestinale (de la nivelul ulceratiilor) si inflamatiei caracteristice bolii. Pacientii cu boala Crohn pot prezenta si urmatoarele simptome: - usturimi la nivelul cavitatii bucale, asociate cu leziunile caracteristice din boala Crohn (in cazuri mai rare, leziunile pot aparea si la nivelul mucoasei bucale); - deficiente nutritionale, precum deficitul de vitamina B12, deficitul de acid folic si fier precum si deficitul de vitamine liposolubile. Aceste deficiente apar secundar slabei absorbtii intestinale de alimente, datorata inflamatiei si leziunilor intestinale; - ocluzia intestinala (obstructia intestinului), o complicatie a bolii considerata o urgenta medicala. Simptomele bolii Crohn cu localizare la nivelul anusului includ: - fistule (leziuni ale peretelui intestinal, cu formarea unor traiecte anormale intre intestin si organele invecinate). Aceste fistule sunt cauzate de inflamatia si ulcerarea straturilor peretelui intestinal. Fistulele se pot forma intre 2 portiuni diferite a intestinului (fistule entero-enterice) sau intre intestin si organele invecinate (entero-vaginala, entero-rectala, entero-vezicala). In unele cazuri, fistula poate fi primul semn clinic al bolii Crohn; - abcese intestinale (colectii purulente); - fisuri anale (rupturi mici ale mucoasei anale); - formatiuni anale asemanatoare hemoroizilor, cauzate de inflamatia mucoasei anale. Boala Crohn poate cauza simptome si inafara tubului digestiv: - artralgii (dureri ale articulatiilor), artrite migratorii (umflarea, inflamatia articulatiilor), uneori independent de boala initiala, putand aparea artrita reumatoida - irita, iridociclita, uveita, conjunctivita (afectiuni inflamatorii a ochiului), care pot cauza tulburari vizuale grave - rash cutanat (eruptii la nivelul pielii), eritem nodos, afte, ulcere la nivelul cavitatii bucale - boli hepatice, precum colangita si pericolangita (inflamatia cailor biliare) - tromboze (formarea de cheaguri), vasculite (inflamatia vaselor sanghine).

Toate aceste simptome au o etiologie (cauza) de natura imuna.

I.4. Complicatiile afectiunilor intestinale inflamatorii Pot fi clasificate in: complicatii locale- care reprezinta efectul direct al inflamatiei mucoasei si al efectelor acesteia: fistule, abcese, stenoze, perforatia, dilatatia toxica, dezvoltarea unui carcinom complicatii sistemice: anemie, deficit electrolytic (K,Ca, Mg), hipoalbunimie, stenoza hepatica, eritem nodos

Complicatiile bolii inflamatorii intestinale includ: - sangerare abundenta la nivelul zonei afectate; - perforatie (ruptura) de intestin; - strictura si obstructie - La persoanele care manifesta boala Crohn, stricturile sunt de natura inflamatorie si se pot vindeca in urma tratamentului medical. Stricturile fixe sau fibroase ar putea necesita interventia chirurgicala sau endoscopica pentru ameliorarea ocluziei. In colita ulceroasa, stricturile colonului se presupune ca sunt maligne (canceroase); - megacolonul toxic (dilatarea acuta, nonobstructiva a colonului) - este o complicatie a colitei ulceroase care necesita interventie chirurgicala de urgenta, deoarece viata pacientului este pusa in pericol. - malignitatea - riscul de cancer de colon in colita ulceroasa incepe sa creasca semnificativ dupa 8-10 ani de la diagnosticare. Riscul aparitiei cancerului determinat de boala Crohn este acelasi ca in cazul colitei ulceroasa, daca intreg colonul este implicat. In schimb, riscul de malignitate creste in cazul bolii Crohn la nivelul intestinului subtire.

Complicatii extraintestinale Persoanele cu boli inflamatorii intestinale pot suferi de artrita, boli de piele, inflamatii oculare, afectiuni hepatice, boli renale si scaderea densitatii osoase. Dintre toate complicatiile extraintestinale, artrita este cel mai frecvent intalnita. Deseori, simptome comune ale ochilor si pielii se manifesta concomitent.

CAPITOLUL II- TRATAMENTUL AFECTIUNILOR INTESTINALE INFLAMATORII

Scopul principal al tratamentului afectiunilor intestinale este de a vindeca inflamatia. Tratamentul medicamentos contribuie la ameliorarea inflamatiei; in special medicamentele antiinflamatorii: sulfasalazina, corticosteroizi, dar si supresoare ale sistemului imunitar: azatioprina, mercaptopurina. Eficienta este si administrarea unui antibiotic de genul metronidazolului pentru a distruge germenii din intestine, mai ales daca pacientul sufera de boala Crohn. Alte medicamente ce pot fi recomandate: antidiareice, laxative, analgezice. In cazul aparitiei simptomelor severe (diaree, febra, varsaturi, etc.), bolnavul trebuie internat in spital pentru administrarea unui tratament cu fluide speciale si medicamente, care vor fi administrate intravenos. Colita ulcerativa se poate agrava atat de puternic incat actiunea medicamentelor sa devina nesemnificativa; in aceasta cauza se recurge la interventie chirurgicala pentru ablatia totala sau partiala a colonului. Adoptarea unei diete echilibrate si sanatoase este o optiune de tratament eficienta in cazul acestor afectiuni. In functie de simptome, se poate recomanda reducerea consumului de produse lactate sau fibrele alimentare. Pe langa regimul alimentar adecvat se recomanda si multa odihna si evitarea stresului din viata cotidiana.

II.1. TRATAMENTUL COLITEI ULCEROASE Terapia colitei ulcerative depinde in mare masura de severitatea bolii si include medicatie pentru controlul simptomelor, ca diareea si modificari ale dietei. O parte dintre pacienti au simptome persistente si severe, iar tratamentul implica medicatie suplimentara sau terapie chirurgicala. Scopurile terapiei sunt: - diminuarea simptomelor si oprirea episodului acut - tratarea complicatiilor ca anemia sau infectiile. Terapia poate implica suplimente nutritionale pentru a restaura cresterea normala si dezvoltarea sexuala la copii si adolescenti - prevenirea si intarzierea aparitiei de noi acutizari.

Tratamentul initial In cazul in care nu sunt simptome de colita ulcerativa sau boala este in remisie, medicatia nu este necesara. Simptomele usoare pot fi remise cu medicamente ce determina remisia. De cele mai multe ori este mai usor de mentinut remisia decat de tratat fazele acute. Simptomele usoare raspund la medicatie antidiareica si modificari ale dietei. Poate fi necesara administrarea de supozitoare. In mod obisnuit se administreaza corticosteroizi (hidrocortizon sau prednison) timp de cateva saptamani pentru obtinerea remisiunii. Odata remisiunea instalata se administreaza aminosalicilati (sulfasalazina sau mesalazina) pentru a o mentine. Aminosalicilatii diminueaza inflamatia din intestin. Simptomele moderate sau severe necesita terapie cortizonica pentru a controla inflamatia. Doza de steroizi necesara este mai mare decat cea pentru tratarea colitei cu simptome minime. Odata remisiunea atinsa se continua terapia cu aminosalicilati. Terapia imunomodulatoare (azatioprina sau 6-mercaptopurina) - sunt folosite in cazurile severe in care aminosalicilatii nu controleaza boala. Aceste medicamente supreseaza sistemul imun si astfel previn sindromul inflamator. Imunomodulatorii sunt de asemenea folositi pentru a evita folosirea pe termen lung de steroizi, ce au efecte adverse grave, crescand riscul de infectii si de osteoporoza. Se indica consulturi periodice la 6 luni in cazul in care boala este in remisiune si mai dese daca aceasta se acutizeaza. In cazul in care se face tratament medicamentos la domiciliu se indica consultul la perioade de 2-3 luni si efectuare de teste de laborator. Tratamentul in cazul agravarii bolii Se indica spitalizarea in cazul colitei ulcerative persistente, cu simptome in afara tractului digestiv, de genul febrei sau anemiei. Tratamentul implica inlocuirea fluidelor si electrolitilor pierduti prin diaree. Medicul poate indica doze crescute de steroizi pentru a controla activitatea bolii sau imunomodulatoare (azatioprina, 6-mercaptopurina, ciclosporina) pentru a suprima sistemul imun. Steriozii nu sunt folositi in terapia de intretinere pentru ca ei nu mentin remisiunea colitei ulceartive. Terapia chirurgicala poate fi necesara in cazul in care simptomele nu se remit in urma terapiei medicamentoase sau in cazul in care se dezvolta complicatiile ca sangerarile abundente sau perforatiile intestinale. Indepartarea chirurgicala a colonului vindeca colita ulceartiva.

Terapia chirurgicala se efectuaza si la persoanele cu modificari precanceroase pentru a preveni aparitia cancerului, chiar daca acestia nu au simptome. In unele cazuri se alege aceasta optiune de eliminare a colonului pentru a imbunatati calitatea vietii si pentru a elimina riscul de cancer de colon. Tratament ambulator (la domiciliu) Persoanele care sufera o interventie chirurgicala in urma careia vor ramane cu o stoma (deschidere a unui organ), in cazul de fata o deschidere a colonului la piele, vor avea probleme in a o accepta. Dupa o perioada de timp, majoritatea persoanelor revin la activitatile obisnuite. In unele cazuri persoanele sufera o imbunatatire obiectiva a starii de sanatate, pentru ca se remit simptomele. Copiii cu colita ulcerativa au un ritm de crestere mai scazut decat copiii de aceeasi varsta si acest lucru poate deveni un impediment. Optiuni de medicamente Terapia medicamentoasa reprezinta terapia de baza pentru colita ulcerativa. Aceasta controleaza si previne inflamatia intestinala si ajuta la: - diminuarea simptomelor - grabeste vindecarea tesuturilor lezate - instalarea remisiunii - amanarea procedeului chirurgical. Alegera terapiei depinde de obicei de severitatea bolii, de partea colonului afectata, de prezenta sau absenta complicatiilor. Terapia formelor moderate de colita ulcerativa incepe cu aminosalicilati. Acestia diminua inflamatia din intestin si ajuta la instalarea remisiunii. In cazul in care simptomele nu se remit se continua cu corticoterapie. Terapia cu medicatie supresoare a sistemului imun sau corticoterapia intravenoasa este necesara in cazurile severe de colita. La femeile insarcinate, administrarea de steroizi si aminosalicilati se face cu precautie. Acestea sunt folosite numai in cazul in care beneficiile sunt superioare riscurilor potentiale asupra fatului. Methotrexatul nu este indicat in sarcina deoarece produce malformatii fetale si pierderi de sarcina. Medicul specialist poate indica anumite medicamente in functie de varsta sarcinii si severitatea simptomelor.

Cateva studii au demonstrat ca plasturii cu nicotina se pot folosi ca adjuvanti in tratamentul colitei ulceroase. Nu se stie cat timp actioneaza plasturii cu nicotina sau daca previn acutizarile. Plasturii sunt folositori la persoanele la care simptomele se inrautatesc sau se instaleaza dupa incetarea fumatului. Totusi, din cauza efectelor de dependenta si altor efecte daunatoare ale nicotinei, aceasta nu este recomandata pentru utilizare larga. Alte medicamente folosite pentru suprimarea sistemului imun sunt inca in testare. Dintre acestea, CDP571, reprezinta un anticorp impotriva factorului de necroza tumorala, ce este crescut in inflamatie. Studii efectuate pe acest produs au demonstrat ca acesta poate fi util in terapia colitei medii si usoare. Alte terapii Multe persoane adauga procedee de medicina netraditionala la terapia clasica. Ei apleaza la aceste procedee deoarece in medicina clasica nu exista terapie de vindecare a acestei boli, in afara procedeelor chirurgicale de indepartare a colonului. Alte motive de a cauta terapii alternative sunt: - impactul negativ pe care il au simptomele asupra calitatii vietii - problemele emotionale cauzate de boala cronica - problemele cauzate de efectele adverse ale medicatiei Persoanele cu boala Crohn apeleaza mai des la terapiile alternative decat cei cu colita ulcerativa. Cu exceptia probioticelor, aceste terapii nu si-au demonstrat eficacitatea. Terapiile alternative includ: - administrarea de vitamine: vitamina D si B12 - administrarea de ierburi, ca aloe si ginseng - diete speciale sau suplimente nutritive, ca probioticele - masajul, stimularea picioarelor, a mainilor, a urechilor pentru a influenta diferite parti ale corpului (reflexoterapie) - terapiile chiropractice. Anumite studii asupra acizilor grasi din uleiul de peste (somon sau ton), au aratat ca acestia pot diminua simptomele colitei ulceartive. Totusi acestia nu sunt inca recomandati. Administrarea de alte suplimente de genul zinc, calciu, acid folic, sunt inca in studiu.

II.2. TRATAMENTUL BOLII CROHN Tratamentul bolii Crohn are scopul de a preveni acutizarile si de a mentine cat mai mult perioadele de remisiune. O parte dintre pacienti au simptome mult mai grave si necesita terapii comlementare, precum chirurgia. Terapia corecta a bolii Crohn se realizeaza in functie de tipul si gravitatea bolii. Tratament initial Boala Crohn poate fi usoara, moderat-severa, severa sau inactiva (in remisiune clinica). Afectiunea poate fi de asemenea definita si dupa sediul afectarii intestinale si anume, boala perianala (in cazul in care este interesat ultimul segment al tubului digestiv) sau boala ileocecala (cand este afectat ileonul si portinunea care il leaga pe acesta de colon). Unii pacienti pot prezenta elemente comune intre boala Crohn si colita ulcerativa sau alte tipuri de boli inflamatorii intestinale (BII). Tratamentul initial al bolii Crohn se instituie dupa confirmarea diagnosticului. In cazul in care tratamentul de prima linie este insuficient (persista simptomele sau chiar se agraveaza), este necesara introducerea altor metode terapeutice suplimentare. Formele usoare de boala Crohn raspund bine la medicatia antidiareica precum Loperamidul (Imodium). Acest medicament amelioreaza spasmele intestinale (crampele), incetineste tranzitul intestinal si scade numarul scaunelor diareice. Formele medii de boala Crohn, cu simptome persistente, necesita administrarea unor medicamente din linia a II-a, precum Sulfasalazina si Mesalazina (aminosalicilati). Aceste medicamente sunt foarte eficiente in majoritatea cazurilor de boala Crohn, in special in cele cu leziuni intestinale prezente la nivelul colonului si ariei ileocecale (zona care face legatura intre intestinul subtire si cel gros). Corticosteroizii (Hidrocortizon, Prednison), pot fi administrate oral pentru mai multe saptamani in scopul reducerii inflamatiei intestinale. Nu este recomandat insa ca aceste medicamente sa fie administrate pentru un timp indelungat (luni, ani), deoarece au efecte secundare nedorite (hipertensiune arteriala, osteoporoza, infectii, infertilitate, diabet zaharat). Complicatiile bolii Crohn, precum fistulele intestinale (formarea unor traiecte anormale intre un segment al intestinului si altul sau intre intestin si un organ invecinat), necesita administrarea de antibiotice pentru a preveni infectiile grave de la acest nivel. Dintre antibioticele mai frecvent utilizate amintim Ciprofloxacin si Metronidazol.

Formele grave ale bolii Crohn cu simptome grave, persistente si complicatii, necesita administrarea medicatiei imunosupresive (care inhiba sistemul imun). Dintre imunosupresoarele utilizate in boala Crohn, mentionam Azatioprina (AZT), 6-mercaptopurina (6-MP) si Metotrexatul (MTX). Aceste medicamente se administreaza doar in cazul in care aminosalicilatii nu sunt suportati de catre pacient sau sunt ineficienti in ameliorarea simptomelor sau atunci cand intreruperea tratametului cu corticosteroizi determina recidiva simptomelor. Mentionam ca medicatia imunosupresiva are de asemenea reactii adverse grave (infectii grave, aparitia unor tumori). Formele grave de boala Crohn pot fi, de asemenea, tratate cu corticosteroizi cu administrare injectabila. Un medicament relativ nou, folosit in tratamentul bolii Crohn este Infliximabul (Remicade anticorpi monoclonali). Acesta este introdus in schema de tratament atunci cand nu se obtine ameliorarea simptomelor dupa utilizarea celorlalte tratamente medicamentoase, in cazul pacientilor tineri sau in cazurile grave de boala Crohn. Tratament de intretinere Tratamentul de intretinere consta in gasirea unei scheme de tratament care sa mentina pentru cat mai mult timp remisiunea si sa stopeze aparitia recidivelor. In cazul in care aminosalicilatii (Sulfasalazina si Mesalazina) si medicatia imunosupresiva (Azatioprina, 6-mercaptopurina, Metrotrexatul) mentin remisiunea, este indicat sa se pastreze in cotinuare acelasi tratament. Este indicat sa se efectueze controale medicale regulate (la fiecare 6 luni), iar la 2-3 luni sa se efectueze un set de analize de laborator pentru a identifica eventualele reactii adverse la tratamentul medicamentos. Corticosteroizi (Hidrocortizonul, Prednisonul) se pot administra pentru o perioada indelungata pentru a mentine cat mai mult timp remisiunile. Administrarea corticoterapiei pe o perioada lunga necesita monotorizare adecvata, pentru reactiile adverse care pot fi grave. Este indicata profilaxia osteoporozei postcorticoterapie, prin administrarea de calciu, vitamina D si preparate speciale pentru prevenirea osteoporozei (acid alendronicum). Infliximabul (Remicade) si antibioticele (Ciprofloxacina, Metronidazolul) sunt folosite in tratamentul bolii Crohn complicata prin fistule intestinale si care nu raspunde la alt tratament medicamentos.

CAPITOLUL III- EXEMPLE DE MEDICAMENTE UTILIZATE IN TRATAMENTUL BOLILOR INTESTINALE INFLAMATORII

Principalele medicamente folosite in terapia colitei ulceroase sunt : 1- antiinflamatoarele- adeseori acestea reprezinta primul pas al terapiei medicamentoase a bolii inflamatorii intestinale, ex: sulfesalazin sau azulfidina 2- corticosteroizii 3- medicamentele imunosupresoare 4- alte medicamentele

III.1. ANTIINFLAMATOARE SULFASALAZIN EN, CAPSULE

Acest medicament a fost prescris in mod uzual pentru formele usoare sau moderate de boala Crohn si colita ulcerativa inca din 1940. Sulfasalazina (Azulfidine) reduce adeseori eficient simptomele in cazul ambelor afectiuni si poate ajuta la prevenirea recaderilor de colita ulcerativa. Totusi, medicamentul are si efecte adverse cum sunt pierderea apetitului, greata, voma, eruptiile cutanate si durerea de cap. Prezentare Cutie cu 5 blistere din PVC/Al a cate 10 comprimate filmate gastrorezistente. Compozitie Un comprimat filmat gastrorezistent contine sulfasalazina 500 g si excipienti: povidona, amidon pregelatinizat, stearat de magneziu, dioxid de siliciu coloidal, dioxid de titan, galben Sicopharm

10 (E 172), talc, citrat de trietil, macrogol 6000, carboximetilceluloza sodica, acid metacriliccopolimer etilacetat. Actiune terapeutica Sulfasalazin EN contine sulfasalazina, un antiinflamator intestinal si antireumatic. bacteriile din colon transforma sulfasalazina in sulfapiridina si acid 5-aminosalicilic. Sulfapiridina scade inflamatia sistemica. Acidul 5-aminosalicilic scade inflamatia colonului. sulfasalazin EN nu are efect analgezic. Medicamentul este utilizat in: - episoadele acute ale bolilor cronice inflamatorii intestinale (colita ulcerativa si boala crohn); - prevenirea agravarii colitei ulcerative; - artrita reumatoida la adulti si artrita reumatoida la copii (poliartrita reumatoida juvenila), care nu raspund suficient de bine la tratamentul cu medicamente antiinflamatoare nesteroidiene. Contraindicatii - hipersensibiltate (alergic) la sulfasalazina, sulfonamide, salicilati sau la oricare dintre excipientii medicamentului; - in porfirie acuta intermitenta; - la copii cu varsta sub 2 ani; - medicamentul nu este recomandat in forma sistemica a artritei reumatoide juvenile, deoarece determina deseori reactii adverse, de tipul bolii serului (febra, greata, varsaturi, dureri de cap, eruptii cutanate si alterarea functiei hepatice). Aceasta reactie este deseori severa. Mod de administrare Comprimatele se inghit intregi, cu un pahar cu apa, de preferat in timpul mesei. Nu se zdrobesc si nu se mesteca, deoarece filmul comprimatului scade riscul reactiilor adverse gastro-intestinale. Episodul acut al colitei ulcerative si bolii Crohn Adulti si adolescenti: doza recomandata este de 2 - 4 comprimate filmate gastrorezistente Sulfasalazin EN de 4 ori pe zi. Sulfasalazin EN poate fi asociat cu corticosteroizi si metronidazol. Copii peste 2 ani: doza recomandata este de 40 - 60 mg sulfasalazina/kg si zi. Dupa obtinerea remisiunii, doza trebuie scazuta progresiv.

Deoarece siguranta si eficacitatea tratamentului la copii cu varsta sub 2 ani, cu afectiuni inflamatorii intestinale cronice nu a fost stabilita, administrarea de sulfasalazina este contraindicata. Mentinerea remisiunii colitei ulcerative Durata tratamentului este nelimitata. Adulti si adolescenti: doza recomandata este de un comprimat filmat gastrorezistent Sulfasalazin EN de 4 ori pe zi. Copii peste 2 ani: doza recomandata este de 20 - 30 mg sulfasalazina/kg si zi. Artrita reumatoida la adulti si poliartrita reumatoida juvenila Adulti si adolescenti: doza recomandata este de 4 - 6 comprimate filmate gastrorezistente Sulfasalazin EN pe zi. Doza initiala recomandata este de un comprimat gastrorezistent Sulfasalazin EN pe zi. Doza trebuie crescuta treptat, saptamanal, astfel incat dupa 4 saptamani de tratament, doza va fi de 2 comprimate filmate gastrorezistente Sulfasalazin EN de 2 ori pe zi. Efectul clinic devine evident dupa 6 - 10 saptamani de tratament. Durata tratamentului va fi de cel putin 6 luni. Copii peste 6 ani: doza recomandata este de 30 - 50 mg sulfasalazina/kg si zi, divizata in 2 3 prize. Doza initiala recomandata este de 1/3 - 1/4 din doza de mentinere recomandata, de exemplu un comprimat filmat gastrorezistent Sulfasalazin EN, seara. Doza de sulfasalazina se creste treptat, la interval de o saptamana, pana la atingerea dozei de intretinere. Doza zilnica maxima recomandata este de 4 comprimate filmate gastrorezistente Sulfasalazin EN. Reactii adverse Foarte rar apar reactii adverse care sa necesite scaderea dozelor sau intreruperea tratamentului cu ar fi: mancarimi, eruptii, dificultati de respiratie sau de inghitire, tumefierea pleoapelor, a fetei sau a oricarei parti a corpului, febra sau frisoane neexplicate, inflamare faringiana, tuse, oboseala neexplicata, paloare, dureri abdominale intense, icter, sangerari cutanate, vanatai neobisnuite sau tulburari ale functiilor sistemului nervos central (vertij, sunete in urechi, dificultati in coordonarea miscarilor, convulsii, insomnie si halucinatii). Majoritatea reactiilor adverse produse de Sulfasalazin EN sunt usoare. Reactiile adverse relativ frecvente sunt tulburarile gastro-intestinale (in special greata, varsaturi si pierderea apetitului) si durerile de cap. In timpul tratamentului mai pot sa apara coloratia galben-portocalie a urinii si a

lentilelor de contact moi, afectari ale nervilor si scaderea fertilitatii. In general, aceste reactii dispar spontan dupa scaderea dozelor sau intreruperea tratamentului. Pastrare A nu se utiliza dupa data de expirare inscrisa pe ambalaj. A se pastra la temperaturi sub 25 grade C, in ambalajul original. A nu se lasa la indemana copiilor.

GASTROPYRIN

Compozitie Preparatul Gastropyrin se prezinta sub forma de comprimate continand sulfasalazina 500 mg (flacon cu 100 bucati). Actiune Sulfamida cu proprietati bacteriostatice, antiinflamatorii si imunodepresive, are afinitate specifica pentru tesutul conjunctiv. Indicatii Colita ulceroasa, boala Crohn (cu localizare colica). Administrare Oral, la adulti 2-4 comprimate (1-2 g) de 4 ori/zi ca tratament de atac (in asociatie cu glucocorticoizi), dupa inducerea remisiunii se reduce treptat la 4 comprimate zilnic, doza de intretinere; la copii 40-50 mg/kilocorp si zi pentru inducerea remisiunii, 20-30 mg/kilocorp si zica doza de intretinere. Contraindicatii

Alergie la sulfamide si salicilati. Nu se administreaza la copiii mai mici de 2 ani; prudenta la alergici, renali, hepatici, in porfirie si la cei cu deficit de glucozo-6-fosfatdehidrogenaza Reactii adverse Relativ frecvent anorexie, cefalee, greata, febra, eruptii cutanate, artralgii; rareori oligospermie, infertilitate, fotosensibilizare, anemie hemolitica, anemie aplastica, leucopenie, agranulocitoza, trombocitopenie, colestaza (se face controlul periodic al sangelui si probelor hepatice).

MESALAMINA SI OLSALAZINA Mai recent, medicii s-au indreptat spre aceste medicamente. Mesalamina (Asacol, Pentasa, Rowasa) si olsalazina (Dipentum) actioneaza in mod similar sulfasalazinei, dar au mai putine efecte adverse. Ca si sulfasalazina, mesalamina si olsalazina pot fi inghitite sub forma de tablete sau se pot administra rectal sub forma clismelor medicamentoase sau a supozitoarelor. Clismele cu mesalamina pot atenua simptomele a mai mult de 80 % dintre pacientii cu colita ulcerativa situata la nivelul portiunii inferioare a colonului (sigmoid) si la nivelul rectului. Clisma se face seara la culcare, stand intins pe partea stanga astfel ca medicamentul sa scalde peretii colonului sigmoid si rectului. Tratamentul continua in fiecare seara, timp de 4-8 saptamani sau pana cand stratul intern al colonului s-a ndecat. Piedica acestui tip de terapie este ca retinerea medicamentului poate fi dificila in cazul in care colonul este foarte activ (se contracta).

ASACOL 400 MG

Substana activ din Asacol este mesalazina (denumit i acid 5-aminosalicilic). Aceasta reduce inflamaia n afeciunile inflamatorii cronice intestinale. Mecanismul aciunii antiinflamatorii nu a fost pe deplin elucidat. Comprimatele filmate gastrorezistente Asacol sunt acoperite cu un polimer, care permite eliberarea substanei active cnd pH-ul (parametru care msoar aciditatea) n interiorul intestinului este mai mare de 7 (aceast valoare a pH-ului este atins la nivelul terminal al intestinului subire i la nivelul intestinului gros, unde este locul inflamaiei). Aceast form farmaceutic asigur o concentraie crescut a mesalazinei la locurile inflamaiei. Asacol, comprimate filmate gastrorezistente se utilizeaz pentru: - tratamentul episoadelor acute,uoarei moderate ale colitei ulcerative, - tratamentul de ntreinere alcolitei ulcerative, - tratamentul de ntreinere albolii Crohn. Contraindicatii - alergie (hipersensibilitate) la mesalazin, ali salicilai sau la oricare dintre celelalte componente ale Asacol, - insuficien renal sever, - insuficien hepatic sever, - ulcer gastric sau duodenal, - afeciuni ale rinichilor; - valori crescute ale ureei sanguine sau proteinurie; - afeciune pulmonar, n special astm bronic, Utilizarea Asacol este recomandat numai dac funcia renal este normal. n timpul tratamentului cu Asacol pot apare semne i simptome sugestive pentru afeciuni hematologice (discrazie sanguin) cum ar fi febr persistent, amigdalit, hematoame, hemoragii fr o cauz aparent, erupii cutanate sau anemie. Tratamentul trebuie ntrerupt imediat iar pacientul necesit control medical de urgen. Trebuie efectuate investigaii hematologice att la iniierea ct i n timpul tratamentului, n funcie de decizia medicului. Asemenea teste sunt n general recomandate cu14 zile nainte de iniierea tratamentului, cu 2-3 evaluri repetate la fiecare alte 4 sptmni. Dac rezultatele sunt normale, testele se repet la un interval de 3 luni. Dac apar semne suplimentare de boal, sunt necesare teste de control suplimentare. Copii

Sigurana i eficacitatea utilizrii mesalazinei la copii nu a fost pe deplin stabilit. Aduli Colita ulcerativ Tratamentul episoadelor acute: 2,4 pn la 4,8 g pe zi, mprit n doze fracionate Tratament de ntreinere: 1,2 pn la 2,4 g pe zi, mprit n doze fracionate Boala Crohn: Tratament de ntreinere: 2,4 g pe zi, mprit n doze fracionate Vrstnici Administrarea mesalazinei trebuie fcut cu precauie la vrstnici i numai la pacienii care au funcia renal normal. Copii Sigurana i eficacitatea utilizrii mesalazinei la copii nu a fost pe deplin stabilit. Medicul dumneavoastr v va prescrie Asacol 400 mg sau Asacol 800 mg n funcie de doza zilnic pe care trebuie s o luai. Comprimatele trebuie nghiite ntregi, fr a fi mestecate sau zdrobite. Comprimatele trebuie administrate nainte de mese, cu o cantitate suficient de lichid. Reactii adverse Rar pot aparea reacii de hipersensibilitate, independente de doza administrat, precum febr, bronhospasm (spasmul cilor respiratorii) sau alopecie (cderea prului). Alopecia poate fi de asemenea o manifestare rar extraintestinal a afeciunii inflamatorii cronice a intestinului. Alte reacii adverse rare sunt predominant gastro-intestinale i includ diaree i dureri abdominale.

III.2. CORTICOSTEROIZII Corticosteroizii sunt prescrisi pacientilor cu colita ulcerativa moderata sau severa, care nu raspund la alte tratamente. Corticosteroizii cei mai utilizati in tratamentul colitei ulcerative sunt prednison, metilprednisolon si hidrocortizon, administrati pe cale orala, intravenoasa sau intrarectala. Corticosteroizii prezinta numeroase efecte secundare, fapt ce limiteaza utilizarea lor atat pe termen scurt cat si pe termen lung. Steroizii reduc eficient inflamatia indiferent de locul in care este localizata boala, dar au numeroase efecte adverse ca de exemplu fata in luna plina", acneea, parul facial in exces,

transpiratiile nocturne, insomnia, iritabilitatea si hiperactitatea. Alte efecte adverse sunt mai severe, printre ele numarandu-se hipertensiunea arteriala, diabetul, osteoporoza, cataracta, glaucomul si cresterea riscului de infectii. La copii, folosirea excesiva a steroizilor poate stopa cresterea. Steroizii sunt prescrisi in principal in cazul bolii inflamatorii intestinale moderate sau severe, care nu raspunde la alte forme de tratament. Unii dintre cei mai folositi corticosteroizi sunt reprezentati de prednison, metilprednisolon si hidrocortizon. Steroizii mai noi, cu actiune prelungita, cum este budesonidul (budenofalk), au efecte mai eficiente si mai sigure in boala Crohn usoara sau moderata, localizata la nivelul intestinului subtire. Corticosteroizii pot fi luati pe cale orala sau folositi pe cale rectala sub forma supozitoarelor, clismelor sau spumei. Cea mai obisnuita modalitate de administrare a corticosteroizilor este sub forma de lete. Preparatele pentru administrare rectala sunt, in general, recomandate pentru colita ulcerativa usoara sau moderata, localizata la nivelul colonului sigmoid sau rectului

BUDENOFALK

Compozitie Substana activ din Budenofalk este budesonida. Excipieni Pelete: zahr, amidon de porumb, lactoz monohidrat, povidon K 25. Film: Eudragit L, Eudragit S, Eudragit RS, Eudragit RL, trietil citrat, talc. Capsul: gelatin, dioxid de titan (E 171), eritrozin (E 127), oxid rou de fer (E 172), oxid negru de fer (E 172), laurilsulfat de sodiu. Indicatii Budenofalk este un glucocorticoid nehalogenat, cu aciune local, utilizat pentru tratamentul bolilor inflamatorii ale intestinului cum ar fi boala Crohn.

Budenofalk este utilizat n tratamentul puseelor acute ale bolii Crohn (o boal inflamatorie a intestinului) care afecteaz ileonul i/sau pri ale intestinului gros (colonul ascendent). Tratamentul cu Budenofalk nu s-a dovedit eficace la pacienii cu boal Crohn care afecteaz poriunea superioar a tractului gastro-intestinal. Deoarece Budenofalk are aciune local, este puin probabil s fie eficace n tratamentul simptomele extraintestinale ale bolii (de exemplu cele care afecteaz pielea, ochii sau articulaiile). Contraindicatii - alergie (hipersensibiltate) la budesonid sau la oricare dintre celelalte componente ale Budenofalk; - infecii locale ale intestinului determinate de bacterii, fungi, amibe sau virusuri; - vrsta sub 18 ani datorit experienei insuficiente; - ciroz hepatic nsoit de semne de hipertensiune portal cum ar fi n stadiul tardiv al cirozei aprute la nivelul cilor biliare. Mod de administrare Doza uzual este de 3 mg budesonid (o capsul Budenofalk) de trei ori pe zi (dimineaa, la prnz i seara). Trebuie s nghiii capsula ntreag cu o cantitate suficient de lichid (de exemplu: un pahar cu ap) cu aproximativ o jumtate de or nainte de mas. Reactii adverse Ca toate medicamentele, Budenofalk poate provoca reacii adverse, cu toate c nu apar la toate persoanele. A fost raportat apariia spontan a urmtoarelor reacii adverse: - n cazuri foarte rare inclusiv cazurile izolate (<1/10000): acumulare de lichide la nivelul picioarelor, sindrom Cushing, creterea presiunii intracraniene cu bombarea discului optic, durere i slbiciune muscular difuz, osteoporoz (fragilitate a oaselor). Unele dintre aceste reacii adverse au fost observate dup utilizare pe termen ndelungat. Ocazional, pot s apar reacii adverse tipice glucocorticoizilor cu aciune sistemic (proprieti cushingoide). Aceste reacii adverse sunt dependente de doz, de durata tratamentului, efectuarea concomitent sau anterioar a altor tratamente cu glucocorticoizi sau susceptibilitatea individual.

Studiile clinice au artat c frecvena reaciilor adverse asociate glucocorticoizilor este mai sczut (cu aproximativ 50%) n cazul utilizrii Budenofalk dect n cazul utilizrii dozelor echipotente de prednisolon. Totui, nu poate fi exclus posibilitatea apariiei reaciilor adverse tipice pentru glucocorticoizi. Afeciuni cutanate i ale esutului subcutanat: - erupii cutanate datorate reaciilor de hipersensibilitate (exantem alergic), vergeturi i sngerri la nivel cutanat, acnee, ntrzierea vindecrii rnilor, dermatit de contact. Tulburri musculo-scheletice i ale esutului conjunctiv: - distrugerea osului i cartilajului (necroz osoas aseptic). Tulburri oculare: - creterea presiunii intraoculare, opacifierea cristalinului (cataract). Tulburri ale sistemului nervos, tulburri psihice: - depresie, iritabilitate, euforie. Tulburri gastro-intestinale: - tulburri gastrice, ulcer gastric, inflamaia pancreasului. Tulburri metabolice i de nutriie: - sindrom Cushing: fa n form de lun plin, obezitate troncular, diabet zaharat, creterea concentraiei din snge a glucozei, acumulare de lichide n esuturi, creterea eliminrii potasiului, inactivitate i/sau atrofie a corticosuprarenalei, ntrzierea creterii la copii, tulburri ale secreiei hormonilor sexuali (de exemplu absena sngerrii menstruale, hirsutism, impoten sexual). Tulburri cardiace i tulburri vasculare: - hipertensiune arterial, risc crescut de tromboz, boli ale vaselor de snge (sindrom de ntrerupere dup tratamentul ndelungat). Tulburri ale sistemului imunitar: - slbirea sistemului de aprare al organismului (de exemplu: risc crescut al infeciilor).

III.3. MEDICAMENTELE IMUNOSUPRESOARE Medicamentele imunosupresoare actioneaza direct asupra sistemului imunitar, reducand raspunsul imunitar, care determina inflamatia. Imunosupresoarele sunt prescrise pacientilor care nu raspund la tratamentul cu aminosalicilati sau corticosteroizi, sau la cei care necesita doze

ridicate pentru mentinerea unei remisii. Imunosupresoarele prescrise in cazurile de colita ulcerativa sunt azatioprina si mercaptopurina reduc simptomele colitei ulcerative, dar necesita 3 -6 luni pentru a fi complet eficiente si comporta efecte secundare. Una dintre teoriile despre cauzele bolii inflamatorii intestinale este reactia exagerata a sistemului imun la un virus sau o bacterie necunoscuta. Medicamentele imunosupresoare atenueaza boala inflamatorie intestinala prin inhibarea capacitatii sistemului imun de a elibera substantele chimice care lupta cu invadatorii. Azatioprina si 6-mercaptopurina. Acestea sunt cele mai folosite imunosupresoare in tratamentul bolii inflamatorii intestinale. Poate dura aproape 3 luni pana cand aceste medicamente incep sa isi faca efectul. Nu se cunoaste exact mecanismul prin care ele actioneaza, dar studiile au aratat ca azatioprina (Imuran) si 6-mercaptopurina (6-MP) sunt eficiente in reducerea simptomelor bolii inflamatorii intestinale si ndecarea fistulelor din boala Crohn.

Infliximab (Remicade) Adiministratia Alimentelor si Medicamentelor (FDA) a aprobat recent acest medicament imunosupresor, special pentru cei cu boala Crohn moderata sau severa. Infliximabul (Remicade) este creat prin metode de bioinginerie pentru a neutraliza proteina naturala denumita factor de necroza tumorala, care este implicata in inflamatie. In studiile clinice, mai mult de 60 % dintre cei tratati cu o doza intravenoasa unica de infliximab au prezentat ameliorarea simptomatologiei clinice dupa 4 saptamani. Medicamentul reduce si numarul de fistule. Totusi, efectele sale pozitive par sa se reduca in timp. Deoarece medicamentul este destul de nou, siguranta sa pe termen lung nu este dovedita. RIMICADE

Forma de prezentare: Liofilizant pentru concentratie solutie perfuzabila 100 mg/fl.; ct. x 1, 2 sau 3 fl. Remicade conine substana activ numit infliximab. Infliximab este un tip de protein care provine de la om sau de la oarece. Remicade aparine unui grup de medicamente numite blocante ale TNF. Indicatii: Boala Crohn activa, severa sau cu fistule, artrita reumatoida, spondilita anchilopoetica. Mod de administrare: Boala Crohn activa, severa sau cu fistule: perfuzie intravenoasa 5 mg/kg, timp de 2 ore, apoi perfuzii aditionale la 2 si 6 sapt., urmate de perfuzii la fiecare 8 sapt. (tratament de mentinere). Artrita reumatoida: perf. 3 mg/kg, timp de 2 ore, urmate de doze suplimentare de 3 mg/kg, la 2 si la 6 sapt. de la prima perfuzie si apoi o data la 8 sapt. Se asociaza cu metotrexat. Spondilita anchilopoetica: p.intravenos 5 mg/kg, timp de 2 ore, repetat la 2 si 6 sapt. de la prima perfuzie, apoi la fiecare 6 sau 8 saptamani. Contraindicatii: Tuberculoza, hipersensibilitate la infliximab si la alte proteine murine, sepsis, infectii manifeste clinic si/sau abcese, infectii oportuniste. insuficienta cardiaca congestiva severa (NYHA clasa III-IV). Hipersensibilitate (de tip IV) la repetarea trat. dupa 2-4 ani; infectiile trebuie tratate inaintea adm. de infliximab; nu se recomanda trat la copii, varstnici, boli hepatice sau renale, sarcina si alaptare. Reactii adverse: Infectii virale, febra, abcese, celulita, sepsis, vindecare intarziata a plagilor, infectii bacteriene, autoanticorpi, anomalii ale factorilor complementului, anemie, leucopenie, limfadenopatie, limfocitoza, limfopenie, neutropenie, depresie, stare de confuzie, agitatie, amnezie, apatie, nervozitate, somnolenta, cefalee, conjunctivita, endoftalmita, cheratoconjunctivita, HTA, echimoze/hematoame, hTA, sincopa, tromboflebita, bradicardie, palpitatii, vasospasm, infectii ale tractului respirator, dispnee, sinuzita, epistaxis, bronhospasm, pleurezie, reactii alergice, greata, diaree, dureri abdominale, dispepsie, constipatie, colecistita, rash, prurit, urticarie, hipersudoratie, dermatita fungica/onicomicoza, eczema/seboree, hordeolum, eruptie buloasa, furunculoza, hipercheratoza, reactie de fotosensibilitate, veruci, infectii ale tractului urinar,

pielonefrita, piurie, mialgii, artralgii, vaginite, durere toracica, edem, reactii la locul de injectare. Hipersensibilitate de tip IV. Tulburari limfoproliferative.

Metotrexatul Folosit timp indelungat in tratamentul psoriazisului si artritei reumatoide, precum si in cancer, acest medicament este uneori recomandat in tratamentul celor cu boala Crohn sau colita ulcerativa care nu tolereaza sau nu raspund bine la alte medicamente. Efectele adverse pe termen scurt includ greata. Efectele adverse pe termen lung ale medicamentului pot duce la fibrozarea ficatului.

Ciclosporina Acest medicament puternic este cel mai adesea folosit in cazul celor care nu raspund la alte droguri. Este eficient in cazul celor cu boala Crohn care au fistule. Poate imbunatati si simptomatologia celor suferind de colita ulcerativa severa. Dezavantajul ciclosporinei este ca poate produce multe efecte adverse, mai ales daca este luat timp indelungat. Acestea includ cresterea excesiva a parului, amorteli ale mainilor si picioarelor, convulsii, hipertensiune arteriala, afectarea ficatului si rinichiului.

Terapia cu imunosupresoare necesita monitorizarea atenta din partea medicului, pentru a evita toxicitatea. Se fac determinari din sange, iar dozele de medicament trebuie sa fie ajustate in functie de rezultatul acestor teste.

III. 4. ALTE MEDICAMENTE Pe langa controlul inflamatiei, medicamentele va pot atenua simptomele. Antibioticele In general, antibioticele nu sunt eficiente in colita ulcerativa, dar ele pot vindeca fistulele sau abcesele si pot realiza o remisiune in cazul celor cu boala Crohn.

Metronidazolul 250 mg, comprimate Acesta este unul dintre antibioticele folosite in mod obisnuit in boala Crohn. Pentru ca poate avea efecte adverse serioase, medicii sunt foarte atenti la doza si la durata de timp in care il luati. Efectele adverse ale metronidazolului (Flagyl) includ un grad de amorteala si tremuraturi la nivelul mainilor si picioarelor si, uneori, durere si slabiciune musculara. Aproximativ 1 din 3 persoane care iau antibioticul prezinta efecte adverse. Retrocedarea acestor simptome este lenta si s-ar putea ca ele sa nu dispara niciodata. Alte efecte adverse mai putin grave pot fi greata, durerile de cap, infectiile micotice si pierderea apetitului. Pe deasupra, medicamentul are gust metalic. Acest gust poate fi mascat prin guma de mestecat sau bomboane.

Indicaii terapeutice Metronidazolul este indicat n tratamentul infeciilor provocate de microorganisme sensibile: amoebiaz; tricomoniaz urogenital; vaginite nespecifice; lambliaz;

-tratament curativ n infecii medico-chirurgicale cu germeni anaerob sensibili; continuarea tratamentului curativ efectuat pe cale parenteral; - n timpul interveniilor chirurgicale cu risc mare de infecie, pentru profilaxia infeciilor postoperatorii cu germenianaer- obi sensibili. Contraindicaii Hipersensibilitate la metronidazol, la imidazoli sau la oricare dintre excipienii produsului. Precauii

Tratamentul cu metronidazol trebuie ntrerupt dac apar ataxie, ameeli sau confuzie. Datorit riscului de afectare neurologic, se recomand evitarea administrrii medicamentului la pacienii cu afeciuni neurologice centrale sau periferice. In timpul tratamentului cu metronidazol este necesar evitarea ingestiei buturilor alcoolice, precum i administrarea medicamentelor care conin alcool etilic, deoarece pot s apar reacii de tip disulfiram. La om, metronidazolul nu a dovedit risc carcinogen; acesta a fost evideniat numai la anumite animale de laborator, n condiiile administrrii medicamentului in doze foarte mari, timp ndelungat. La pacienii cu antecedente de discrazie sanguin sau n cazul tratamentelor de lung durat sau cu doze mari, se recomand monitorizarea hemoleucogramei. Dac apare leusopenie, continuarea administrrii se va decide n funcie de gravitatea infeciei, dup evaluarea raportului risc potenial/beneficu terapeutic.

Ciprofloxacina (Cipro) Este una dintre alternativele la metronidazol. Ea imbunatateste simptomele in 50-60 % dintre cazurile de boala Crohn. Efectele adverse pot cuprinde sensibilitate la lumina si, la copii, posibil sa incetineasca cresterea.

Un comprimat filmat de Ciprofloxacin contine ciprofloxacina 250 mg sub forma de clorhidrat de ciprofloxacina monohidrat si excipienti. Indicatii terapeutice:

Tratamentul infectiilor cu germeni sensibili la ciprofloxacina, cum sunt: infectii ale aparatului respirator inferior (acutizari ale bronsitei cronice, pneumonie cu germeni Gram-negativ si streptococi); infectii osteo-articulare; infectii complicate si necomplicate ale aparatului urinar; infectii gonococice, endocervicale si uretrale; prostatita; gastroenterita; infectii cutanate si ale tesuturilor moi; febra tifoida; sancru moale. Contraindicatii: Hipersensibilitate la ciprofloxacina, la alt chimioterapic din grupa chinolonelor sau la oricare dintre componentii produsului; tendinopatie provocata de fluorochinolone in antecendente. Precautii: Ciprofloxacina trebuie administrata cu precautie la pacientii cu accident vascular si boala cerebrovasculara grava in antecedente. Utilizarea ciprofloxacinei poate determina cristalurie, daca urina are pH alcalin. In consecinta este necesara o hidratare adecvata si evitarea alcalinizarii urinii. In timpul tratamentului cu ciprofloxacina pot sa apara foarte rar tendinite, care pot evolua spre ruptura de tendon, indeosebi a celui achilian. Aparitia semnelor de tendinita impune oprirea administrarii produsului si instituirea unui tratament adecvat. In timpul tratamentului, datorita riscului de fotosensibilizare trebuie evitata expunerea la soare sau la radiatii ultraviolete. Indeosebi in timpul tratamentului de lunga durata si/sau in cazul infectiilor nozocomiale se pot selecta tulpini rezistente, in special dintre Staphylococcus si Pseudomonas. Ciprofloxacina trebuie administrata cu prudenta la pacientii cu miastenie gravis, la cei cu antecedente de convulsii sau in cazul prezentei factorilor care predispun la aparitia convulsiilor. Ciprofloxacina se poate administra la copii doar in cazuri exceptionale de infectii grave cu germeni rezistenti la alte antibiotice. Sarcina si alaptarea: Studiile preclinice efectuate la animale nu au pus in evidenta efecte teratogene. Deoarece nu au fost efectuate studii adecvate si bine controlate la femeile insarcinate, in timpul sarcinii produsul trebuie administrat numai daca beneficiul justifica riscul potential pentru fat. Deoarece ciprofloxacina se excreta in laptele matern, la femeile care alapteaza se administreaza numai daca este absolut necesar, in acest caz intrerupandu-se alaptarea. Mod de administrare: Adulti -In caz de infectii osteo-articulare, pneumonie bacteriana cu germeni Gram-negativ, infectii cutanate sau ale tesuturilor moi, doza este de 2 3 comprimate filmate (500 750 mg ciprofloxacina) la intervale de 12 ore, timp de 7-14 zile. Infectiile grave sau complicate pot necesita prelungirea tratamentului. In cazul infectiilor osoase poate fi necesara administrarea

produsului timp de 4-6 saptamani sau mai mult. In gastroenterita bacteriana se administreaza cate 2 comprimate filmate (500 mg ciprofloxacina) la intervale de 12 ore timp de 5-7 zile. In cazul infectiei gonococice, endocervicala sau uretrala doza este de un comprimat filmat (250 mg ciprofloxacina) in priza unica. In febra tifoida se administreaza cate 2 comprimate filmate (500 mg ciprofloxacina) la intervale de 12 ore, timp de 10 zile. In infectiile aparatului urinar doza este de 1-2 comprimate filmate (250-500 mg ciprofloxacina) la intervale de 12 ore, timp de 7-14 zile. In caz de infectii grave sau complicate poate fi necesara prelungirea terapiei. Ciprofloxacina se poate administra la copii, in doze de 10-20 mg/kg, la intervale de 12 ore, in cazul in care este absolut necesar (infectii grave care nu raspund la alte medicamente sau in cazul in care alte produse nu pot fi utilizate). Reactii adverse: stari patologice digestive: epigastralgii, dureri abdominale, anorexie, greata, varsaturi, diaree, meteorism; reactii cutanate: eruptii eritematoase, maculopapulare, rar fotosensibilizare, purpura vasculara, foarte rar eritem poliform, sindrom Stevens-Johnson, sindrom Lyell; stari patologice ale muschilor, articulatiilor, oaselor si tesutului conjuctiv: mialgii si/sau artralgii, rar tendinita in special achiliana care poate sa apara in primele 48 ore de la inceputul tratamentului si poate deveni bilaterala, foarte rar ruptura de tendon; stari patologice neurologice si psihice: convulsii, confuzie, halucinatii, cefalee, astenie, tulburari de vedere, insomnie, senzatie ebrioasa, parestezii, hipertensiune intracraniana, eventual agravarea miasteniei gravis; stari patologice renale: la varstnici s-au raportat cazuri de insuficienta renala acuta reversibila prin nefropatie tubulointerstitiala; reactii adverse alergice: urticarie, foarte rar edem Quincke si soc anafilactic; stari patologice hepatice: rar cresterea valorilor serice ale transaminazelor, bilirubinei, fosfatazei alcaline; foarte rar hepatita.

Tetraciclina sau combinatia dintre trimetoprim (Proloprim, Trimpex) si sulfametoxazol (Bactrim, Cotrim, Septra) se poate administra in boala Crohn. Efectele adverse pot cuprinde amorteli si tremuraturi la nivelul mainilor si picioarelor. intreruperea prea rapida a acestor medicamente poate fi cauza unei recaderi, astfel ca, in general, este necesar un tratament mai indelungat.

Plasturii cu nicotina In unele studii clinice, plasturii cu nicotina (la fel cu cei folositi de fumatori) par sa ofere ameliorari de scurta durata in cazul episoadelor acute de colita ulcerativa. Aceasta descoperire a fost facuta dupa ce unele persoane au raportat ca au avut primele simptome de colita ulcerativa dupa ce s-au lasat de fumat.

Studiile au aratat ca nicotina elimina simptomele la aproape 4 din 10 persoane suferind de colita ulcerativa, care au folosit plasturi cu nicotina timp de 4 saptamani. Dar acest lucru pare eficient doar pe termen scurt. Dupa o perioada, simptomele reapar in majoritatea cazurilor. Nu este clar mecanismul prin care actioneaza nicotina. Cercetatorii presupun ca ar putea proteja colonul de efectele tipice ale inflamatiei, de ingrosarea stratului intern si de cresterea cantitatii de mucus care-l captuseste. Nicotina ar putea si sa reduca inflamatia acuta.

Medicamentele antidiareice Incetinesc tranzitul intestinal si previn diareea. Suplimentele de fibre solubile psyllium (Metamucil) sau metilceluloza contribuie la reducerea semnelor si simptomelor in cazurile usoare sau moderate de diaree, deoarece cresc volumul continutului colonului. Pentru cazuri severe, loperamida poate fi eficienta. Administrarea antidiareicelor nu trebuie sa fie lipsita de precautii, deoarece folosirea acestor medicamente prezinta riscul de megacolon toxic. Antidiareice In cazul diareei usoare sau moderate, un supliment zilnic de doua lingurite de fibre (Metamucil, Citrucel) amestecate cu apa, de doua ori pe zi, ar putea reduce numarul de episoade de diaree. Fibrele ofera consistenta materiilor fecale prin absorbtia apei.

In cazul episoadelor mai severe de diaree, loperamidul (Imodium) sau unele narcotice eliberate dupa sfatul medicului pot relaxa si incetini miscarile muschilor intestinali. Totusi, narcoticele trebuie folosite cu atentie, deoarece pot avea efecte adverse reduile, inclusiv megacolon toxic.

Imodium

Imodium este unul dintre cele mai folosite medicamente in special in cazul diareei. Imodium este cunoscut ca drept unul dintre cele mai bune antidiareice de pe piata. Indicatii: - tratamentul simptomelor diareei acute si cronice. - reducerea volumului si numarului de scaune in cazul pacientilor cu ileostomie. modium este indicat n tratamentul simptomatic al diareei acute si cronice. n cazul pacientilor cu ileostomie, produsul poate fi utilizat att pentru a reduce numarul si volumul scaunelor, ct si pentru a mari consistenta acestora. Contine Clorhidrat de loperamid. Contraindicatii Nu se administreaza copiilor cu varsta sub 5 ani. A nu se folosi in caz de dizenterie acuta. Nu se administreaza persoanelor cu colita ulceroasa acuta, pseudomembranoasa. A se opri administrarea daca constatati constipatie, subileus si distensie abdominala. Reactii secundare Rar, pot sa apara reactii de hipersensibilitate ; constipatie si/sau distensie abdominala in rare cazuri asociate cu ileus. Mod de Administrare

La adulti si copii peste 5 ani: In diaree acuta: doza initiala este de 2 capsule pentru adulti si o capsula pentru copii, urmate de o capsula dupa fiecare emisie consecutiva de scaune lichide. In diaree cronica: doza initiala este de 2 capsule pentru adulti si o capsula pentru copii; aceasta doza initiala va fi ajustata pana la obtinerea a 1-2 scaune solide/zi. Atentie, doza maxima pentru diaree acuta si cronica este de 8 capsule/zi pentru adulti, aveti grija sa nu o depasiti; la copii ea se va corela cu greutatea corporala: 3 capsule/20 kg.

Laxative Ingustarea calibrului intestinal datorita tumefactiei peretelui, poate duce uneori la constipatie. Laxativele pot fi utile pentru prevenirea constipatiei, dar trebuie sa va intrebati doctorul inainte de a lua un anumit tip. Chiar si marcile bine cunoscute, care se pot cumpara fara reteta, pot fi prea agresive pentru sistemul dumneavoastra digestiv.

Analgezice Pentru durerile usoare, medicul va poate recomanda acetaminofen (Tylenol). Etati antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS). Acestea cuprind aspirina (Bayer, Bufferin), ibuprofenul (Adl, Motrin, Nuprin), naproxenul (Aleve) si ketoprofenul (Orudis). Ele ar putea mai degraba sa va agraveze simptomele, decat sa le atenueze. Un studiu a descoperit ca cei ce sufera de colita ulcerativa si iau AINS, isi dubleaza riscul de a suferi un tratament de urgenta pentru o afectiune legata de sistemul digestiv. Tylenol extra strenght, comprimate filmate

Compozitie- comprimate continand 500 mg paracetamol. Actiune terapeutica Paracetamolul este un derivat de para-aminofenol cu actiune analgezica si antipiretica. Actiunea analgezica este asemanatoare fenacetinei, cea antipiretica fiind apropiata de a salicilatilor. Efectul antiinflamator este foarte slab, paracetamolul neputand sa inlocuiasca acidul acetilsalicilic sau celelalte ains. Se poate folosi totusi in forme usoare de osteoartrite, pentru calmarea durerilor. paracetamolul poate fi folosit in cazurile cand acidul acetilsalicilic este contraindicat: tratament simultan cu anticoagulante sau uricozurice, hemofilie sau alte tulburari hematologice, tulburari gastro-intestinale, inclusiv intoleranta digestiva la acidul acetilsalicilic sau alti derivati ai acidului salicilic. in cazul unui tratament cronic cu doze mari de paracetamol asociat cu anticoagulante, este necesara ajustarea dozelor acestora din urma. Actiunea analgezica se datoreaza inhibarii sintezei prostaglandinelor la nivelul SNC. La nivel periferic este posibila inhibarea alaturi de prostaglandine si a sintezei si actiunii altor compusi ce actioneaza pe receptorii durerii, inhibandu-se astfel transmiterea senzatiei dureroase. Efectul antipiretic se explica prin inhibarea sintezei prostaglandinelor la nivelul centrului termo-reglator din hipotalamus, rezultand o vasodilatatie periferica, ce va permite o pierdere accentuata de caldura. Doze si mod de administrare La adulti si la copiii peste 12 ani, doza obisnuita este de 500 mg la fiecare 6-8 ore (se va respecta un interval minim de 4 ore intre prize). Nu se va depasi doza maxima de 1g/priza si 4g/ 24 de ore. Pentru un tratament de lunga durata, doza maxima/zi se reduce la 2,5 g. Pentru doze mai mari tratamentul va fi efectuat sub stricta supraveghere medicala. Copii intre 6 si 12 ani: 250-500 mg la 6-8 ore. Copii intre 3 si 6 ani: 125-250 mg la 6-8 ore. Indicatii Combaterea simptomatica a febrei de cauza infectioasa. Tratamentul simptomatic al durerilor de intensitate medie: cefalee, nevralgii dentare, dureri sciatice; artralgii nereumatismale, dismenoree, dureri dupa unele interventii chirurgicale, entorse, fracturi si luxatii. Contraindicatii Se va lua in considerare raportul risc/beneficiu la bolnavii suferind de insuficienta hepatica, hepatita virala (hepatotoxicitatea este crescuta), insuficienta renala grava, alcoolism si hipersensibilitate la paracetamol sau la acidul acetilsalicilic. Masuri de precautie

Se impune prudenta in caz de insuficienta hepatica sau alcoolism cronic. Tratamentul va avea o durata pe cat posibil de scurta. Desi nu s-a putut pune in evidenta o alergie incrucisata cu derivatii acidului salicilic, anumiti bolnavi sensibili la acidul acetilsalicilic au prezentat reactii bronhospastice la administrarea paracetamolului. Se impune consultarea unui medic daca durerea persista peste 10 zile (5 zile la copii si numai 2 zile daca este vorba de o durere de gat), iar febra persista peste 3 zile de utilizare a paracetamolului. Sarcina si alaptare: Desi nu exista dovezi in ceea ce priveste un posibil efect teratogen al paracetamolului, se va evita administrarea acestuia pe timpul sarcinii, mai ales in primele trei luni de sarcina. Paracetamolul se excreta in laptele matern. Desi s-au gasit concentratii de 10 g/ml in lapte dupa o doza de 500 mg, nu s-au putut detecta paracetamolul sau metabolitii lui in urina sugarului. Comprimatele de Paracetamol se pot folosi pe toata durata alaptarii. Reactii adverse Pot sa apara reactii alergice, manifestate sub forma unor eruptii cutanate insotite de urticarie. Orice tip de reactie alergica impune oprirea administrarii paracetamolului. Nu exista o alergie incrucisata cu derivatii salicilati. S-au semnalat cazuri de agranulocitoza, anemie, dermatita si trombocitopenie. Utilizarea cronica a unor doze mari de paracetamol poate duce la o reactie hepatotoxica sau la o insuficienta renala grava.

Suplimentele de fier Pierderile de sange datorate hemoragiilor intestinale pot determina anemie prin deficit de fier. Suplimentele de fier refac nivelurile sanguine ale acestui element si vindeca acest tip de anemie. Hormonul denumit eritropoietina a fost testat in cazurile severe de anemie care nu raspund doar la tratamentul cu fier, Eritropoietina actioneaza la nivelul maduvei ososase, crescand productia de globule rosii, Glucofer Plus capsule

Prezentare:cutie cu 30 de capsule; Compozitie/capsula:gluconat de fier(II) dihidrat 200mgcorespunde la 24 mg Fe; vitamina C(acid ascorbic) 100mg;vitamina B2(riboflavina)3 mg;beta-caroten(provitamina A) 1mg;acid folic 0,4 mg;vitamina B12(ciancobalamina)2ug; Indicatii : Produsul Glucofer Plus este un supliment alimentar destinat persoanelor cu deficit de fier,astfel copii,adolescenti,sportivi,vegetarieni,persoane care au suferit pierderi de sange si varstnici. Fierul bivalent sub forma de gluconat are o biodisponibilitate excelenta,iar acidul ascorbic potenteaza absorbtia lui.Fierul,acidul folic,provitamina A,vitaminele B2 si B12 joaca un rol esential in hematopoieza. Prin administrarea unei singure capsule de Glucofer Plus timp de 40 de zile ,se obtine normalizarea nivelului de fier in organism si implicit o stare fizica si intelectuala sanatoasa. Mod de administrare: Se recomanda consumul de 1 capsula pe zi,cu un pahar de lichid(apa minerala,suc de fructe),de preferinta cu 20 minute,inainte de o masa principala. Este contraindicata depasirea dozei zilnice recomandate.

ACTIVIT FIER

Compozitie: Fier 13,5mg, vitamina C 50mg, acid folic 0,2mg, excipienti pana la un comprimat, lactoferina 20mg. Indicatii: Previne carentele de fier si acid folic: -in perioada de crestere la copii si adolescenti -in sarcina

-in premenopauza. Asocierea fierului cu lactoferina are ca rezultat cresterea gradului de absorbtie, transport si utilizare a fierului in organism. Lipsa fierului poate duce la o scadere a rezistentei organismului la infectii. Acest produs nu inlocuieste un regim alimentar variat. Mod de administrare: De 2 ori pe zi cate 1 comprimat.

Injectiile de vitamina B-l2 Vitamina B-l2 este absorbita la nivelul ileonului terminal, portiunea din intestinul subtire afectata in mod frecvent de boala Crohn. Daca maladia impiedica absorbtia acestei tamine esentiale, s-ar putea sa aveti nevoie ca ea sa va fie administrata o data pe luna, tot restul etii. Si cei carora Ii s-a indepartat ileonul terminal prin interventie chirurgicala au nevoie de injectii cu tamina B-l2 pentru tot restul vietii. Vitamina B 12

Indicatii Anemie pernicioasa si alte forme de anemie megaloblastica prin deficit de cianocobalamina; nevrite, ambliopie tabagica, hepatopatii (ca medicatie adjuvanta). Actiune terapeutica Corecteaza specific anemia megaloblastica si tulburarile neurologice din anemia pernicioasa; este considerata ca trofic pentru sistemul nervos si ficat. Mod de administrare

Intramuscular, n anemia pernicioasa 1001 000 g zilnic, 2 saptamni, apoi o data pe luna (ca tratament de ntretinere); n nevrite 1 000 g/zi. Reactii adverse Rareori reactii alergice (urticarie, chiar soc anafilactic); posibilitatea aritmiilor cardiace la nceputul tratamentului (secundar hipokaliemiei); folosirea nejudicioasa (de exemplu preparate polivitaminice continnd cantitati mici de cianocobalamina) poate ntrzia stabilirea diagnosticului si instituirea tratamentului corect al anemiei pernicioase, respectiv permite instalarea leziunilor degenerative ireversibile ale maduvei spinarii. Contraindicatii Alergie la cianocobalamina (si compusii nruditi); prudenta la bolnavii cu teren alergic astm, eczeme (risc crescut de reactii alergice la cianocobalamina). Cloramfenicolul poate micsora eficacitatea cianocobalaminei.

CONCLUZII

Bolile inflamatorii intestinale sunt boli dificile, cu un tratament sever, cu efecte adverse majore si cu un impact puternic asupra vietii pacientilor pe toate planurile vietii lor. Conform unui studiu realizat la nivel european in anul 2011, aproape 70% dintre pacienti au intampinat dificultati in asi mentine relatiile de cuplu sau de prietenie sau in a-si face altele noi si 43% au fost nevoiti sa isi ajusteze actvitatea la locul de munca, lucrand cu jumatate de norma sau de acasa. Acelasi studiu ne spune ca 83% dintre pacienti, chiar si in perioadele de remisiune ale bolii se simt obositi, slabiti si indeplinesc cu dificultate chiar si cele mai usoare activitati zilnice. Viata unui pacient cu boli inflamatorii intestinale se schimba complet si de aceea ei au nevoie ca cei din jurul lor - familia, colegii de serviciu - sa se informeze, sa ii inteleaga si sa fie alaturi de ei, mai ales in timpul crizelor. Pacientii cu boli inflamatorii intestinale pot avea o viata normala atata timp cat urmeaza tratamentul cel mai eficient pentru ei. La ora actuala, in jur de 250 de pacienti primesc terapie biologica. Este mult mai eficient din punct de vedere al costurilor pe termen lung si per ansamblu buget sanatate sa tratam un pacient de la inceput cu medicamente de noua generatie care ii imbunatatesc calitatea vietii, decat sa tratam efectele adverse cauzate de tratamentul initial, mai ieftin si abia ulterior sa ii administram un tratament mai eficient.

BIBLIOGRAFIE

1. Manual de medicina interna pentru cadre medii, Editia a III-a, All Medical, Corneliu Borundel Bucuresti Bic All 2000 2. Tratat de farmacologice N. Cristea Ediia medical 2006 3. FR X 4. MEMO 2012 5. Agenda Medical 2012 6. Farmacodinamie D. Dobrescu Ed. Med. 1986