Sunteți pe pagina 1din 30

1

IMPORTANTA ECONOMICA SI SOCIALA A CRESTERII ANIMALELOR Importanta economica a cresterii animalelor consta in aceea ca furnizeaza omului produse de origine animala , multiple si variate, furnizeaza forta de munca, animale de paza, de vanatoare de sport sau anumale de laborator. Animalele contribuie la realizarea altor ramuri de productie. Scopul principal al cresterii animalelor este obtinerea de produse alimentare cu mare valoare biologica si nutritiva, cum sunt: lapte, carne, ouo, miere de albine, produse consumate ca atare sau constituie materii prime pentru industria alimentara.Animalele furnizeaza si alte produse ca : lana, piele, pielicele, blanuri, matase, ceara de albine, care constituie materii prime pentru o gama larga de ramuri industriale: incaltaminte, imbracaminte, optica, cosmetica, farmaceutica, perii, pensule, lacuri , vopsele etc.. O serie de subproduse de la animale ( oase, coarne,, ongloane) din care se confectioneaza obiecte de artizanat, cleiuri, fainuri furajere si ingrasaminte. Din intestine se fac membrane pentru mezeluri, corzi pentru instrumente muzicale sau ata chirurgicala(catgut). De asemenea , glandele endocrine, sangele, unele produse secundare apicole se folosesc la prepararea a numeroase medicamente. In regiuniole de deal si de munte se mai foloseste si acum forta de munca a calului, magarului, bivolului sau boului. Cainele se foloseste pentru paza si vanatoare, unele rase de cai pentru sport iar animalele de laborator servesc ca animale de experienta. In mod indirect animalele contribuie la cresterea randamentului economic al agriculturii deoarece 75% din productia vegetala secundara din agricultura este valorificata de animale si transformata in produse alimentare sau materii prime industriale cu o valoare biologica si de calitate superioara ( paie, pleava, coceni, vreji etc). De asemenea numai animalele valorifica pasunile si fanetele din zonele subcolinare si montane care nu pot fi colectate si conservate prin alte mijloace.Terenurile mlastinoase sau baltile pot fi amenajate ca iazuri si elestee pentru piscicultura. Animalele valorifica unele reziduuri industriale, cum ar fi taratele, borhoturile, sroturile, dar si unele subroduse obtinute in urma prelucrarii laptelui( zerul si zara), laptele ecremat folosite in hrana viteilor si purceilor. Ingrasamintele naturale rezultate de la animale sunt folosite pentru fertilizarea solurilor, sunt ecologice si contribuie la cresterea productiilor vegetale.
2

Albinele polenizeaza suplimentar plantele agricole entomogame , conducand la cresterea de seminte si fructe cu 20-250%. Cresterea animalelor este o ramura a agriculturii care consuma forta de munca asigurand locuri de munca si venituri populatiei din zonele rurale. Importanta cresterii bovinelor Taurinele sunt cele mai mari animale de ferm de pe glob i au rol decisiv ca surs de alimente, asigurnd totodat creterea i pstrarea fertilitii i sntii pmntului. Creterea taurinelor ocup i va ocupa locul prioritar n economia produciei animale. Importana creterii lor este dat de varietatea produselor pe care le furnizeaz - produse principale: lapte, carne; produse secundare: piei, gunoi de grajd; subproduse de abator: unghii, coarne, snge, pr. Laptele este cel mai important produs, datorit compoziiei chimice complexe, valorii biologice i gradului nalt de digestibilitate. El conine peste 100 substane necesare organismului uman: toi cei 20 aminoacizi, 10 acizi grai, 25 de vitamine i 45 de elemente minerale. Exprimat n calorii, valoarea nutritiv a unui litru de lapte este echivalent cu circa 400 g came de porc, 750 g carne de viel, 7-8 ou, 500 g pete, 2,6 kg varz sau 125 g pine. Importana laptelui const nu numai n valoarea nutritiv deosebit, ci i n faptul c poate fi transformat ntr-un numr foarte mare de produse lactate (peste 1000), ceea ce contribuie, n mod deosebit, la diversificarea alimentaiei umane. Produciile mari de lapte ce se obin astzi de la taurine sunt rezultatul muncii omului, care s-a strduit de-a lungul generaiilor s perfecioneze rasele de taurine. Dac rasele primitive produc i astzi 500-600 1 lapte ntr-o lactaie, exist rase care produc, n medie, 5000-6000 1 lapte i, n plus, variante care au produs peste 22.000 l pe an, adevrate uzine productoare de lapte". n prezent, la noi, producia de lapte ce se realizeaz nu asigur cerinele de consum la nivelul dorit; de aceea, munca specialitilor care lucreaz n acest sector trebuie s se ndrepte n urmtoarele direcii principale: creterea produciei globale; mbuntirea calitii laptelui produs (att la nsuirile igienice, ct i la compoziia lui); rentabilizarea produciei i toate acestea n condiii de cretere a

natalitii, ameliorrii raselor actuale, asigurarea bazei furajere, aprarea sntii. Carnea de taurine constituie un aliment cu valoare nutritiv i biologic ridicat, avnd un rol particular n viaa i sntatea omului. n plus, taurinele la ngrat valorific economic diversele resurse furajere, particip la interesele agriculturii. Carnea de vit ocup totui locul doi dup cea de porc, deinnd 1/3 din producia de carne total. Cei mai mari productori de carne de taurine pe plan mondial sunt S.U.A. i CE, care asigur 38% din producia mondial. Ritmul de cretere a sczut simitor att n rile mari productoare de carne de taurine (Argentina, S.U. A., Noua Zeeland), ct i n multe din rile europene. Creterea produciei de carne de taurine are la baz att sporul efectiv, ct i ridicarea greutii medii a carcaselor. Camea de taurine asigur consumatorului o mare cantitate de proteine, calciu, fosfor, vitamine. Carnea, indiferent de specie i mai ales cea provenit din regiuni corporale cu mult esut muscular, are un coninut ridicat n toi aminoacizii eseniali i reprezint un excelent aliment. Valoarea biologic a crnii de taurine variaz n funcie de vrst, starea de ngrare i individualitatea regiunii. Datorit coninutului mai redus de lipide, valoarea energetic a crnii de taurine este n medie de 205210 cal./l00 g. Carnea de taurine este bogat n vitaminele din grupa B", n special B2, acoperind 100% necesarul omului, circa 63% din necesarul de vitamina PP, 22,24% de vitamina Bft i 10% vitamina Br, carnea de bovin este srac n vitamina C. Carnea de taurine este recomandat n tratamentul anemiilor. Alturi de fier, n carnea de taurine se gsesc mari cantiti de potasiu, fosfor, sulf i clor. Exist, n ultimul timp, cu deosebire n cercurile medicale i n rndul vegetarienilor, prerea c prin consumul de carne este favorizat creterea bolilor cardiovasculare. Colesterolul este o substan care se gsete n fiecare celul animal. La carnea de taurine acesta se gsete ntr-o cantitate moderat. Conform definiiei tiinifice, calitatea crnii de taurine este suma a cinci complexe mari de nsuiri, care sunt rezultanta compoziiei fizico-chimice, biochimice i morfologice a crnii, precum i a nsuirilor microbiologice. n cadrul caracteristicilor organoleptice ale crnii de taurine intr caracterele care confer valabilitate, savoare i atractivitate, dintre acestea cele mai importante fiind: frgezimea, suculenta, culoarea, consistena etc.
4

Gustul i aroma sunt specifice fiecrei specii i depind de coninutul crnii n sulf i amoniac; acestea sunt determinate de factori genetici i tehnologici de cretere i ngrare, precum i de factori legai de prelucrarea i pstrarea crnii, n acelai timp, organele interne se folosesc n alimentaia omului. Dar, organele splenice, glandele endocrine i sngele se utilizeaz i ca materie prim pentru industria farmaceutic, rezultnd o serie de produse de uz sanitar i veterinar. Astfel, din ficat se extrage lecitina, heparina, glicogenul, peptona, hormonii i enzimele, precum i extractul de ficat, ce se folosete n combaterea anemiilor; splina servete la obinerea splenitei i a extractelor care se utilizeaz n combaterea leucemiei. Din rinichi se extrage lipoteina, iar din inim i citocromul C. Creierul i mduvioarele servesc pentru prepararea lecitinei, colesterolului, cefalinei, tromboplastinei, enzimelor i altor substane folosite pentru prevenirea hemoragiilor sau n tratamentul unor boli nervoase. Testiculele servesc pentru extragerea testosteronului, iar ovarele pentru anestrol i progesteron. Pielea constituie materia prim de nenlocuit pentru industria tbcriei. Pielea taurinelor se caracterizeaz prin suplee, compactitate, rezisten, conductibilitate termic, capacitate de inhibiie redus. n urma prelucrrii, ea se folosete n industria nclmintei (box, bizon, talp), a mbrcmintei (haine de viel, care sunt rezistente i clduroase), n marochinrie i artizanat. De asemenea, de la taurine se folosesc: prul pentru pensule i ca material de umplutur, copitele i coarnele, pentru producerea finii furajere, a cleiului i a cheratinei. Taurinele realizeaz i energie neconvenional. Aceasta se exprim prin: traciune (boul produce 0,5 CP timp de 7-8 ore zilnic sau 0,5-0,6 W/h); cldura biologic (o vac de 600 kg produce 24 kW energie caloric pe zi, din care se poate utiliza V*, ceea ce face ca o ferm de 400 vaci s poat asigura energia necesar unei cldiri n suprafa de 1500 m). Bovinele furnizeaz 70% din ngrmntul organic (40 kg/zi la taurinele adulte) folosit n agricultur. Acesta asigur mbuntirea fertiliti solului, a structurii sale fizice i chimice; intensific activitatea microorganismelor, aeraia i capacitatea de reinere a apei. n cadrul agriculturii intensive, gunoiul de la taurine determin sporuri substaniale de recolte (10-25%).

Creterea taurinelor reprezint o uzin vie", care prelucreaz materiile prime agricole n produse animale de o deosebit valoare biologic. Producia de lapte. Datorit compoziiei biochimice complexe, laptele de vac constituie un excelent aliment, de nenlocuit, de mare importan n nutriia omului, n special pentru copii. Laptele se caracterizeaz prin palatabilitate ridicat, grad mare de digestibilitate, iar comparativ cu oricare aliment natural, substanele nutritive se gsesc n proporiile cele mai favorabile organismului. Calitile menionate l recomand cu prioritate n alimentaia copiilor, covalescenilor, femeilor gravide, btrnilor i celor care lucreaz n mediu toxic. Exploatate raional, vacile pentru lapte determin i o rentabilitate ridicat, ntruct valorific n mod superior i economic furajele i necesit, n structura raiei, o cantitate mai redus de concentrate, cu coninut mai sczut de protein, comparativ cu alte specii (suine, psri). Se pot obine, totodat, producii mari de lapte numai cu furaje de volum, dar de foarte bun calitate. S-a demonstrat, spre exemplu, c la rasa Holstein-Friz se pot realiza producii de peste 3000kg pe lactaie, numai cu furaje de volum; adiministrnd i concentrate, se realizeaz producii mari de lapte, iar proteinele din furajele concentrate sunt superior valorificate. Astfel, din cercetrile efectuate pe rasa Holstein-Friz a rezultat c, la vacile cu producii de 5000-6000 kg pe lactaie, indicele de conversie a proteinei din concentratele administrate n proteina din lapte este de 96%, iar dac se introduce i uree n raie se poate reduce proteina din concentrate cu circa 30%. La vacile recordiste, cu producii de lapte de circa 10000 kg pe lactaie, care necesit i un consum mai mare de concentrate, indicele de conversie proteina din lapte este de 65%. a proteinei din concentrate n

Producia de lapte este influenat de numeroi factori, care pot fi grupai n funcie de natura lor. Producia de carne de bovine. Producia de carne joac un rol important socio-economic. Principala funcie a crnii este aceea de a contribui la mbuntirea calitii vieii sub aspect alimentar. Carnea are o contribuie important n alimentaia omului, astzi manifestndu-se tendina de a se renuna la consumul alimentelor bogate n energie, mai ales n grsimi, n favoarea crnii, legumelor i fructelor. Din analiza dinamicii consumului alimentar n ultimele decenii, n principalele ri dezvoltate economic, rezult tendina semnificativ de cretere a consumului de carne de bovine de aproape dou ori, n timp ce consumul de cereale i de cartofi a sczut de 2-6 ori. Carnea de bovine paticip la fondul mondial de carne cu peste 30%. Funcia alimentar a crnii de bovine deriv din compoziia chimic (36,2%SU, din care 18,7% protein, 15,3% grsimi i 0,95% sruri minerale) avnd o caloricitate de 1800 kcalorii/kg, din nsuirile organoleptice superioare ale acesteia. Carnea are rol energetic i plastic pentru organism. Valoarea biologic ridicat este dat n mod deosebit de substanele componente (miozin, tropomiozin, actin, mioglobin, globulin, miogen). Carnea de bovine este de calitate superioar i igienic (are caliti organoleptice bune, se prepar rapid, se preteaz la o gam larg de produse culinare, se conserv pe durat lung i are valoare dietetic). Bovinele furnizeaz o carne convenabil sub raportul costului, deoarece valorific o gam larg de furaje, n general de volum, care se gsesc mai frecvent i sunt mai ieftine.
7

Carnea contribuie la asigurarea unei alimentaii raionale i echilibrate a omului, a unei stri bune de sntate; particip la combaterea strii de subalimentaie, malnutriie.

Situatia cresterii bovinelor Cresterea bovinelor Dup cum se vede din tabelul prezentat anterior, cea mai mare important pentru omenire o au bovinele. Ele se cresc pentru carne i lapte, iar n unele tri cu un nivel jos de mecanizare a agriculturii - i pentru tractiune. Din eptelul mondial de bovine 89% sunt taurine i doar 11% - bubaline. Dac taurinele sunt rspndite pe ntreg Pmntul, atunci bubalinele se cresc mai mult n Asia de Sud i Sud-Est (India, China, Pakistan, Thailanda), mai putin n Africa i foarte putin n America de Sud. Cresterea bovinelor pentru carne este practicat n regiunile mai putin urbanizate, pe cnd n apropierea marilor aglomeratii urbane predomin cresterea bovinelor pentru lapte, unde acest produs este foarte solicitat. n anul 2005 numrul de bovine pe Terra era de 1 376 milioane capete din care cel mai mare numr le avea Asia (457,2 mil.). Se explic acest lucru prin dimensiunile conti-nentului i prin aceea c multe animale sunt folosite n tractiune, mai ales, n zonele de cultur a orezului. Afar de aceasta, n multe tri religia interzice sacrificarea lor. Mai bine de 1/3 (40,5%) din numrul de bovine ale Asiei apartinea Indiei (locul doi mondial), ea fiind una din cele mai mari exportatoare de piei din lume. Pe locul doi dup eptelul de bovine se afla America de Sud (343,4 mil. capete). Aici predomin creterea vitelor pentru carne pe baza furajelor naturale din cmpiile Brazi-liei, Uruguayului, Paraguayului i Argentinei. Brazilia s-a plasat pe locul nti n lume dup numrul de capete, depind n aceast privint India, care mult timp s-a aflat n fruntea cla-samentului. Toate trile sud-americane se fac remarcate prin exportul lor de carne de vit. n Africa (242,9 mil. capete) creterea vitelor cornute mari este o ocupatie larg rs-pndit. n multe zone se practic sistemul nomad sau seminomad traditional, slab pro-ductiv. i numai n Africa de Sud, Zimbabwe i Namibia este organizat creterea intensiv a vitelor la ferme de tip european, orientate att la producerea crnii ct i a laptelui. Tabelul Statele cu cel mai mare septel de bovine si cea mai mare productie de lapte

Numrul n mil. Lapte produs n mil. capete, 2005 tone, 2005 Brazilia 207,00 India 90,9 India 185,00 SUA 80,2 China SUA Argentina Sudan Etiopia Mexic Mondial 115,23 Rusia 95,84 Pakistan 50,76 China 40,47 Germania 38,50 Franta 31,80 Brazilia 1 376 Mondial 30,7 29,5 28,7 27,6 26,3 23,5 629,2

Litri lapte la un locuitor 2005 N. Zeeland 2 400 Irlanda 1 500 Olanda Belarus Elvetia Danemarca Franta Germania 900 700 *552 500 490 450

Rase
* Rasa Aberdeen Angus

Origine si formare Rasa de vaci Aberdeen Angus este o rasa de carne care s-a format in Scotia in regiunile Aberdeenshire si Angus. Aceasta rasa de vaci se trage din populatile de vaci locale din nord-estul Scotiei, iar imbunatatirea acesteia a inceput de la jumatatea secolului al XVIII lea. La formare au participat vaci care aveau ca si caracteristica genetica lipsa coarnelor si cu o gama larga de culori ale robei. Principalele rase care au participat la formare sunt Galloway, Shorthorn, Ayrshire, Guernesey.Fondatorul oficial al rasei este crescatorul Hugh Watson. La inceputul anilor 1800, la varsta de 19 ani cand a primit de la tatal lui cele mai bune exemplare de Aberdeend Angus, acesta a inceput selectia riguroasa a acestei rase, urmarind imbunatatirea calitatii carcasei si a performantelor.

Culoarea neagra a robei specifica rasei se datoreaza tot fondatorului ei, care a folosit la imperecheri un taur de culoare neagra care prezenta foarte bine caracterele rasei. Acel taur numit de proprietarul lui Old Jock a fost inregistrat in herdbookul rasei la varsta de 11 ani in anul 1952. Stramosul pe linie materna care se poate gasi in toate pedigreeurile este vaca Old Granny care a trait 35 de ani si a dat nastere la 29 de vitei in aceasta perioada. In S.U.A. Aberdeen Angus a ajuns prima data in anul 1873, fiind importata direct din Scotia. Americanii au fost impresionati de aceste vaci negre si fara coarne. Un crescator american de bovine a obtinut vitei negri fara coarne, foarte rezistenti la conditiile de iarna prin incurcisarea taurilor Angus cu vaci Longhorn. Rasa este indragita si raspandita in multe tari din lume precum si in Romania. Caractere de exterior Aceste bovine sunt caracterizate printr-o talie mijlocie cu valori de 127 135 cm la vaci si 136 144 cm la tauri; o greutatea este de 800 1000 kg la tauri si 550 700 kg la vaci. Se poate observa foarte bine masivitatea pronuntata a corpului cu musculatura foarte dezvoltata si constitutia robusta.

10

Capul este de dimensiuni reduse, caracterizat prin lipsa naturala a cornelor, crestet proeminent, ochi mari si expresivi, urechi late. Gatul este scurt, gros si bine imbracat in masa musculara care se continua cu un trunchi cilindric, lung, larg si adanc, iar linia superioara este dreapta. Pieptul este larg si proeminent, toracele adanc, crupa patrata si fesa convexa, mult coborata. Membrele sunt scurte cu osatura fina si aplomburi largi. Ugerul la vaci este slab dezvoltat, prins anterior, caracteristic raselor de carne, destinat in totalitate pentru alaptarea viteilor. Culoarea robei este neagra, iar oglinda botului si ongloanele sunt pigmentate. In S.U.A. se disting si exemplare de culoare rosie care se intalnesc sub numele de Red Angus. Temperament Aberdeen Angus este o rasa cu un temperament vioi, fiind animale docile cu un instinct matern foarte dezvoltat. Reproductie si performante Varsta primei monte fertile este de 14 15 luni si la o greutate minima de 350 kg, iar varsta la prima fatare este de 24 27 luni. La nastere viteii au o greutate de 30-35 kg. Fatarile se desfasoara fara probleme cu un procent de 98,6 % fatari usoare. Viteii se intarca la varsta de 8 10 luni, iar intreaga cantitate de lapte de la vaca mama este destinata pentru hranirea acestora.Tineretul taurin supus ingrasarii realizeaza sporuri medii zilnice de 1000-1300 g, ajungand la varsta de 15-16 luni la greutatea de 450-500 kg. Alte caracteristici ale rasei Profitabilitate ridicata, randament ridicat la sacrificare de peste 60%, iar la tineretul foarte bine ingrasat intre 67 72%, cu raportul de carne oase mai mare de 5:1, longevitate, usor de ingrijit si foarte adaptabila la diferite conditii de mediu.De asemenea rasa se preteaza bine la pasunat, realizandu-se astfel o productie de carne de bovina de cea mai buna calitate pe cale naturala, cu un minim de nutreturi concentrate. Viteii rezultati din incrucisari cu rasa Aberdeen-Angus cresc repede si eficient, obtinandu-se carcase de marime medie, cu greutatea in jur de 280-320 kg.

11

Carnea bovinelor Aberdeen Angus impresioneaza prin gustul ei fin si consistent. Carnea frageda si marmorata este foarte cautata in gastronomia de varf si in sectorul premium. * Rasa Bruna Rasa Bruna are aptitudini bune pentru carne fiind competitiva cu alte rase, mai ales prin tipul de carne-lapte. Acest din urma tip are greutatea corporala mare, spor mediu zilnic mai ridicat, consum mai mic si indici de abator mai buni. n general, rasa Bruna manifesta o buna precocitate n productia de carne si se preteaza la ngrasarea n toate sistemele. n functie de diferentele aparute n aplicarea tehnologiilor de ngrasare, cu referire la durata, intensitatea acestora, greutatea corporala si a carcasei, ngrasarea poate fi grupata astfel: - ngrasarea pentru carne alba care dureaza pna la vrsta de 3 luni a vitelului, cnd are o greutate de pna la 150 kg si un consum specific de circa 2,8 UN; - ngrasarea intensiva prin care taurasii se cresc circa 13-15 luni si avnd o greutate de 400-500 kg cu un consum specific de pna la 5-7 UN; - ngrasarea semiintensiva prin care tineretul se valorifica la circa 18 luni, avnd o greutate de circa 500 kg, cu 7-10 UN consum specific;

12

- ngrasarea extensiva care se deruleaza pna la 2-3 ani si la o greutate de 500-550 kg, cu un consum specific ntre 9-14 UN;

Tineretul taurin de rasa Bruna are un potential bun la ngrasare( la 6 luni atinge 157 kg iar la 12 luni 314 kg, consecutiv unui spor de 872 g pe zi. Tineretul mascul ngrasat intensiv si valorificat la 365 de zile atinge greutatea de 361 kg, iar la 500 de zile 476 kg.; ngrasat semiintensiv si valorificat la 419 zile realizeaza 350 kg, iar la 500 de zile 420 kg, consecutiv unui spor de 848-989 g/zi la ngrasarea intensiva si 841-950 g /zi la cea semiintensiva. Indicii de abator sunt si ei variabili n functie de sistemul de ngrasare. Astfel, la ngrasarea intensiva greutatea carcasei este de 198266 kg, la cea semiintensiva de 220-240 kg; sferturile posterioare cntaresc 55-75 kg, iar cele anterioare 54-65 kg. Randamentul la taiere variaza ntre 54-57%. Carnea are o pondere n carcasa de 67-79%; seul 2-14%; oasele 15-17%; raportul carne-oase 3,9-4,6:1 si carne grasime 5-5,9:1. Ponderea carnii de calitatea I este de circa 35% din carcasa si de 52% din carne iar suprafata ochiului de muschi de 52-60 cm. Carnea contine 23% apa, 19,9% proteine, 1,7% grasime, 0,4% extractive neazotate si 1,03 % cenusa. Principalele componente ale carnii au urmatoarea pondere din substanta uscata: proteine 87%, grasime 8% si cenusa 5%. nsusirile tehnologice si organoleptice sunt favorabile . Efectul economic n procesul de ngrasare este generat de potentialul genetic al rasei privind aptitudinile pentru productia de carne si tehnologiile de furajare existente.
13

Rasa Bruna se preteaza la o gama larga de sisteme de exploatare. n productia de carne se preteaza bine la sistemul de ngrasare intensiva, cele mai bune rezultate obtinndu-se n cazul ngrasarii intensive cu valorificare la 14 luni, fiind o rasa mai precoce pentru carne. Realizeaza greutatea de 420 kg, avnd un spor de peste 1000 g/zi si un consum de hrana de cca 7 UN/kg spor. n acest caz se pot obtine greutati ale carcasei de 240 kg, iar ponderea carnii de cca 70%. Dar aceasta rasa se comporta bine si n celelalte sisteme de ngrasare. Datorita conditiilor specifice din nordul tarii, respectiv suprafetele mari de pajisti, ngrasarea tineretului taurin n zona se poate face cu rezultate foarte bune n sistemele semiextensiv si extensiv, n care furajarea se face pe baza de nutreturi de volum, adaosul de concentrate fiind foarte mic. n felul acesta costurile de productie sunt reduse si se valorifica n mod eficient furajele existente n zona. n situatia n care se preteaza pentru mecanizare, nfiintarea pasunilor cultivate pe terenurile situate n zona submontana se recomanda deoarece mbunatateste compozitia floristica si chimica a productiei de masa verde de pe pasuni, aceasta are o valoare nutritiva mai buna si se consuma cu mai multa placere.

* Rasa Holstein

Rasa Holstein are la origine vechea ras Olandez care a fost adus de coloniti nc din anul 1625 i n mod foarte intens sa importat ntre anii 1852 1905. n aceast perioad au fost importate aproximativ 7760 vaci olandeze, juninci i tauri, inclusiv cteva zeci de taurine din Germania. De asemenea, n anul 1870 este nfiinat Asociaia cresctorilor de animale Blat cu negru, iar n anul 1877 a fost nfiinat Asociaia cresctorilor de animale frize-olandeze. Ulterior n anul 1885, cele dou asociaii au fuzionat i se nfiineaz Herdbook-ul rasei. Performanele productive ale

14

rasei Holstein sunt rezultatul orientrii seleciei timp de peste 70 de ani spre producia e lapte. S.U.A. reprezint cel mai important pol genetic al acestei rase, cu un efectiv de peste 9,5 milioane capete, iar ca pondere deine 80 % din taurinele specializate pentru lapte. Mari concentrri de efective sunt n jurul oraelor Chicago i Los Angeles. Rasa Holstein se caracterizeaz prin tip morfologic de lapte, cu dezvoltare hipermentric, talia la vaci de 138 cm, greutate corporal 700 kg, la tauri talia de 150 cm, iar greutatea corporal de 1000 kg. Vacile adulte pot atinge greutatea corporal de 900 10000 kg, iar taurii de 1150 1250 kg, respectiv talia de 140 144 cm la vaci i 158 160cm la tauri. La natere, masulii au greutatea de 44 kg, iar vielele de 38 40 kg. Capul este fin,expresiv, gtul subire cu salb slab dezvoltat, trunchiul este n form de trapez, cu linia superioar dreapt, crupa lung i larg, toracele adnc, abdomenul mare, aparatul digestiv bine dezvoltat, ugerul voluminos, bine prins, simetric i glandular, cu mameloane normale i arborizaii venoase bine evideniate. Membrele sunt relativ lungi, uscative i foarte rezistente. Culoarea robei poate fi blat negru cu alb sau alb cu negru, prezentnd n general pe cap o breztur. Constituia acestei rase este fin, caracter docil, temperament vioi, precocitate pronunat i o bun capacitate de valorificare a hranei. Producia de lapte este imbatabil realiznd peste 9700 kg lapte pe lactaie cu 3,8 3,9 % grsime i 3,30 % protein, frecvent existnd vaci care depesc 12.500 kg lapte pe lactaie.

15

Are aptitudini remarcabile pentru mulsul mecanic cu o vitez de eliberare a laptelui de 2,7 kg/min, iar cea mazim de 3,5 kg/min i indicele mamar de 48 %. Rasa poate realiza producii de peste 34.000 kg lapte pe lactaie i 1100 kg de grsime, ceea ce reprezint o premier absolut n filiera laptelui. Nu n ultimul rnd, deine recordul n producia medie zilnic de 125 kg lapte. n anul 2005 au fost normalizate cteva vaci recordiste i anume: Budion Redmarker Ex-94 care a realizat n 365 zile 17.709 kg lapte cu 4,5 % grsime, 791 kg grsime, vaca Scientific, Debutante Rae RC-92 a realizat pe 365 zile 14.937 kg lapte, 4,4 % grsime, 653 kg grsime.

n producia de carne se comport mai slab dect Friz european, cu excepia carcaselor care sunt mai mari. La tineretul ngrat sporul mediu zilnic este de 800 900 g,iar randamentul la sacrificare de 53 54 %. n cadrul rasei exist familii deosebit de valoroase. Familia Mendz a produs 70 de tauri de mare valoare genetic.

16

De ameliorarea rasei se ocup dou societi private A.B.C. i Letmark, care sunt dispersate pe tot teritoriul S.U.A. n S.U.A, anual sunt testai peste 1500 de turai. De menionat, taurii de mare valoare genetic Apple Elevation, Tonima Secret, Aeroline, Aerostar, Lider, .a. precum i linii genetice valoroase Hanover, Inspiration, Arlinda, Southwind BePP of Bor-Lee cu 1.208.800 doze vndute. Rasa Holstein este considerat rezervorul mondial de gene pentru ameliorarea produciei de lapte. nc din anul 1960 s-a folosit la ameliorarea raselor de tip Friz Europa i extraeuropene. De asemenea, a participat la formarea i ameliorarea raselor prin ncruciri de absorbie i infuzie. Este rspndit pe toate continentele America, Asia, Africa, Australia i Europa.

VALORIFICAREA PRODUCTIEI DE CARNE Potrivit cerintelor pietei,valorificarea este asigurata prin fluxul

sistemelor specifice ale filierelor fiecarui produs sau grupe de produse. Astfel, la noi in tara valorificarea animalelor, a carnii si a produselor prelucrate pot fi incadrate in urmatoarele piete specifice: Piata libera a producatorilor agricoli specializati in cresterea animalelor; Piata intreprinderilor integrate care preiau animalele

vii,industializeaza si comercializeaza;

17

Piata producatorilor selectie;

de animale pentru reproductie si

Progresul tehnic care se nregistreaz pe plan mondial n prelucrarea crnii are un ritm mult mai mare dect creterea cantitii de carne consumat, datorit cel puin a dou motive eseniale. Sacrificrile de bovine n uniti industriale specializate, dup numrul de capete, au sczut n 2008 fa de anul precedent cu 10,9%, n timp ce sacrificrile de porcine au crescut cu 17,1%, astfel c producia de carne de bovine a sczut anul trecut cu 8,4%, iar cea de porcine a crescut cu 13,6%. Sacrificrile de bovine au fost preponderente n regiunile Nord-Est (37,6%), Nord-Vest (16,7%) i Sud-Vest. Cantitatea de lapte de vac colectat de unitile procesatoare de la exploataii agricole i centre de colectare a sczut n 2008 comparativ cu anul precedent cu 84.891 tone (-7,5%). Cele mai mari cantiti de lapte de vac s-au colectat n regiunile Centru (29,7%), Nord-Vest (22,6%) i Nord-Est (21,9%). Cea mai mare scdere a produciei n anul 2008 fa de anul 2007 s-a nregistrat la lapte praf cu 2.950 tone (-32,5%) urmat de producia de smntn de consum cu 4.071 tone (-7,9%). Creteri s-au nregistrat la producia de unt i la producia de lapte acidulat (iaurt, iaurt de but i altele), care au nregistrat n 2008 creteri cu 973 tone (+11,8%), respectiv 12703 tone (+9,7%) fa de anul precedent. Regiunile Bucureti-Ilfov, Centru i Nord-Est dein peste 70,0% din producia de produse lactate proaspete (smntna i laptele acidulat).

18

Cantitatea de lapte de consum a avut o tendin ascendent n anul 2008, creterea fiind cu 14.034 tone (+7,7%) comparativ cu anul precedent. Laptele de consum s-a produs cu preponderen n regiunile Centru (33,8%) i Nord-Est (22,4%). Producia de brnzeturi a crescut, de asemenea, n anul 2008 fa de anul 2007, cu 1.568 tone (+2,3%). Evoluia cantitii de brnz obinut exclusiv din lapte de vac (93,2% din producia total de brnzeturi) s-a meninut n aceeai tendin ascendenta. RASE DE CARNE Bovinele din rasele de carne au cteva nsuiri general valabile pentru toate rasele, respectiv conformaia robust, musculatura bine dezvoltat, randamentul de tiere mare i viaa productiv lung.S-au ncercat diverse clasificri, pe baza a diferitelor criterii, dintre care v prezentm cteva: - locul/ara de origine: rase belgiene, engleze, franceze, italiene etc - zona de cretere: muntoas, de deal, de es etc - morfologia capului: primigenius, frontosus, brahiceros etc - rolul n hibridizare: rase folosite pentru obinerea de produi terminali, linie matern, linie patern - productivitate: producie de carne (randament de abatorizare), producia de lapte (nsuiri materne), greutatea corporal etc - grad de selecionare: rase primitive, rustice, selecionate - tehnologie de ntreinere: extensive, intensive etc 1. Rasa Hereford Greutatea vacilor este de 650-700 Kg, a taurilor este de 750-800 Kg. Culoarea este baltata, predominand cea de culoare visinie cu un desen de culoare alba ce porneste de la greban si creste catre

19

extremitatile membrelor si varful cozii. Se preteaza sistemului intensiv si semiintensiv de ingrasare. Greutatea optima este de 360-380 Kg la tineret. 2. Rasa Charolaise Este cea mai valoroasa rasa de carne de origine franceza de culoare galbuie. Vacile au o greutate de 750-800 Kg iar taurii de 1000-1100 Kg. In sistemul intensiv de ingrasare realizeaza sporuri de 1,5 Kg - 1,8 Kg iar in conditii experimentale sporul mediu depaseste 2 Kg. Randamentul la sacrificare este de 62-64%. 3. Rasa Santa Gertruda S-a format in Statele Unite in urma incrucisarii raselor locale cu tauri din rasa Shorton peste care americanii au introdus in prima generatie Zebu de tip Brabma (sau boul cu cocoasa). Greutatea este de 650-700 Kg la vaci iar la tauri ajunge la 850-900 Kg. Culoarea este rosie uniforma si prezinta coarne. Randamentul la sacrificare este 62-64%. AVANTAJE CARE VIZEAZA PIATA CARNII IN ROMANIA Sprijinul comunitar direct pentru sectorul de carne din Romania se face pornind de la actuala politica a UE de subventionare a agriculturii; Sustinerea financiara pentru reglarea pietei in Romania vizeaza urmatoarele avantaje: disciplinarea pietei; formarea grupurilor de producatori; cresterea veniturilor crescatorilor de animale; modernizarea infrastructurii in mediul rural;

20

facilitarea exportului de carne si produse din carne. SITUATIA ACTUALA A PRODUCTIEI DE CARNE LA NIVELUL U.E

2005 Europa + Europa de Est Europa de


47220851 cap 18633251 cap 6253751cap

2006
46551918 cap 18293552 cap 6460402 cap

2007
47674825 cap 19391445 cap 6511650 cap

Nord Europa de Sud 9164017 cap Europa de Vest 13169832 cap 1267423 cap Romania*

8780653 cap 8845030 cap 13017311 cap 12926700 cap 1115000 cap 1206000 cap La nivel European se constata scaderea efectivului de bovine

destinate sacrificarii in anul 2006 urmata de o usoara crestere de aproximativ 2,4% in anul 2007. In Romania se constata: -scaderea efectivului in anul 2006 fata de anul 2005 cu aproximativ 152000 cap -cresterea efectivului in anul 2007 comparativ cu anul 2006 cu aproximativ 91000 cap. SITUATIA PRODUCTIEI DE CARNE IN ROMANIA 2006-2008

UM Bovine sacrificate Greutatea in viu totala Greutatea medie Greutatea totala in


Mii capete Mii tone Kg/cap Tone

2006
1115 391 351 194380

2007
1206 427 354 211204

2008
1116 391 350 190616

21

carcasa Greutatea medie in carcasa Randament


Kg 174 175 171

% 50 50 49 Greutatea medie in viu la sacrificare a fost de 354 kg/cap in anul

2005 si 350 kg/cap in anul 2008 ceea ce presupune practicarea unui system cu sacrificari necontrolate atat la femele cat si la masculi. Acest sistem este practicat in mod deosebit in zonele in care unitatile specializate in procesarea carnii nu si au manifestat interesul pentru preluarea animalelor destinate sacrificarii pe baza de contracte ferme si la greutati optime pentru sacrificare iar crescatorii nu sunt asociati pe obiective:carne,lapte.Greutatea mica la sacrificare si randamentul scazut au determinat in anul 2008 o greutate in carcasa de cca 171 kg. De asemenea aceste data sunt rezultatul lipsei unui sistem bun organizat de crestere a taurinelor pentru productia de carne . VALORIFICAREA PRODUCTIEI DE CARNE Potrivit cerintelor pietei,valorificarea este asigurata prin fluxul sistemelor specifice ale filierelor fiecarui produs sau grupe de produse.Astfel,la noi in tara valorificarea animalelor,a carnii si produselor prelucrate pot fi incadratein urmatoarele piete specific: piata libera a producatorilor agricoli specializati in cresterea animalelor piata intreprinderilor integrate care preiau animalele

vii,industrializeaza si comercializeaza piata producatorilor de animale pentru reproductie si selectie

22

IMPORTUL SI EXPORTUL DE CARNE DE BOVINE IN PERIOADA 2005-2008

%import Specificare Anul Import total


27,1 43,0 10,7 13,0

Export total
18,4 23,8 31,4 24,3

Consum intern
200 178 146 142

din consum intern


14 24 7 9

2005

Carne de vita

2006 2007 2008

Exportul total de carne de vita a inregistrat o scadere de aproximativ 22,6% in anul 2008 fata de anul 2007; Importul total de carne de vita a inregistrat o crestere cu 21,5% in anul 2008 fata de anul 2007; Importul de carne de vita in consumul intern a fost: In anul 2003 - 2% In anul 2004 - 2% In anul 2005 - 14% In anul 2006 - 24% In anul 2007 - 7% In anul 2008 - 9% Se constata o usoara crestere a procentului reprezentat in importul de carne e vita pentru consumul intern in anul 2007 fata de anul 2008.
23

IMPORTANTA CRESTERII CARNII DE BOVINE Cresterea bovinelor este o activitate traditioanala a populatiei din zona rurala si in special din zona Montana Diversitatea productiilor pe care le realizeaza,consumul redus de energie si natura furajelor pe care le valorifica,confera cresterii si exploatarii bovinelor caracterul unei activitati durabile si de perspective Exista posibilitatea realizarii de productii pentru acoperirea necesarului intern si de export de carne de bovine care sa aduca mari venituri producatorilor Sursa pentru schimburile comerciale Asigura stabilitatea fortei de munca in zona rurala si Montana

Rasa Aberdeen Angus Blanc Blue Belge Blonde dAquitaine Charolais Galloway Hereford Limousine

Greutatea corporal (kg) vaci 500 - 600 700 - 800 650 - 750 700 - 900 400 - 500 500 - 600 600 - 800

tauri 700 - 1000 1200 - 1300 950 - 1200 1200 - 1300 550 - 850 700 - 900 950 - 1100

24

Shorthorn Sura de step

600 - 800 500 - 550

700 - 900

Studii i cercetari pe rase din Romnia * Rasa Sur de step: Este o ras neameliorat care provine din forma de origine Bos taurus primigenius. Are aptitudini universale traciune, lapte carne. Durata lactataiei este scurt 7 8 luni, producia de lapte este variabil 800 1500 kg lapte iar n condiii bune de exploatare realizeaz i 2500 kg lapte, cu 4,1 4,6 % grsimei 65 90 kg grsime total. Unele cercetri evideniaz valori medii intre 128,82 kg lapte n lactaia I a i 2479,71 kg n lactaia a III a cu 3,95 4,1 % grasime. n primele trei lactaii producia de lapte descrie o curb ascendent, sporul de producie n lactaia a II a fiind de 53,96 % iar n lactaia a III a de 107,54 % comparativ cu lactaia I a. Vrsta medie la ftare a fost de 39,03 luni, cu limite ntre 22 i 58 luni iar durata gestaiei de 280 zile, ceva mai scurt dect rasele de lapte. Producia de carne este relativ mic de 500 g/zi, carcase reduse i un randament la sacrificare sczut 45 50 %. Consumul specific de hran este mare de 1,8 UNL/kg spor. Longevitatea rasei Sur de step este ridicat, vacile fiind expoatate pn la 12 14 ani i chiar mai mult. Rasa Sur de step este pe cale de dispariie sub form pur, motiv pentru care se impune conservarea fondului genetic al rasei datorit rezistenei la boli i interperii.

25

* Rasa de Munte ( Mocria ) : Este o ras neameliorat, a crei origine nu este pe deplin elucidat. Are aptitudini productive universale pentru traciune, lapte i carne. Vacile realizeaz o producie de lapte bun comparativ cu dezvoltarea lor corporal 1000 1500 kg lapte pe lactaie, cu 4,2 4,5 % grsime i lactaie n medie de 8 luni. n producia de carne se comport slab, ntrucat dezvoltarea corporal este mic, energia de cretere a tineretului sczut, iar randamentul la sacrificare de circa 45 %. Are o longevitate remarcabil de 14 16 ani. Importana vacilor de munte const n faptul c au contribuit la formarea rasei Brun de Maramure, dar pe viitor nu se mai prevede creterea n ras pur. * Rasa Blat cu negru romneasc : Rasa s-a format n condiiile rii noastre, pe baza taurinelor Holstein Friz, introduse n Romnia ncepnd cu anul 1961, cnd s-au facut importuri de juninci i tauri ct i material seminal congelat din Canada, Anglia i Polonia. Ca urmare, la formarea rasei BNR s-au folosit ncruciri de absorbie cu rasele Roie dobrogean, Brun, Blat romnesc, Pinzgau i diferii metii ntre aceste rase. Ugerul este dezvoltat,bine prins, extinzndu-se mult nainte spre abdomen i spre napoi. Are form globuloas, sfrcuri potrivit de lungi, simetrice i bine deprtate, defectele ugerului fiind mai puin evidente dect la restul raselor autohtone.

26

Rasa are aptitudini bune pentru producia de lapte care n medie este de 4700 kg, cu 3,85 % grsime. S-a constatat pe parcursul lactaiilor o evoluie ascendent a produciei de lapte de la 5500 kg lapte n lactaia I a la peste 6000 kg n urmtoarele lactaii,respectiv pn n lactaia a V a. n producia de carne se preteaz de asemenea bine. Tineretul ngrat intensiv realizeaz un spor mediu zilnic de cca 900 g. Obiectivele principale de ameliorare vizeaz o talie de 133 135 cm, greutatea corporal 650 kg, ameliorarea potenialului productiv de lapte la peste 6000 kg pe lactaie, reducerea consumului specific i mbuntirea aptitudinilor pentru mulsul mecanic. n acest scop se va practica sistemul de ameliorare n ras curat,ct i ncruciri cu rase de tip Friz. * Taurine roii dobrogene : Sunt rezultatul ncrucirilor nesistematice practicate ntre rasa Sur de step, varietatea dobrogean i rasele Roiiimportate cum ar fi: Roie ucrainean de step, Angler, Roie danez, etc. n producia de lapte populaia are aptitudini bune, respectiv 2000 3500 kg lapte/lactaie, cu 3,7 % grsime. Producia de carne era necorespunztoare, crandament la sacrificare de 40 48 %. Populaia de taurine Roii dobrogene nu au avut perspective de cretere a efectivelor datorit sensibilitii la leucoz i aptitudinilor slabe pentru carne.

27

* Rasa Blat romneacs : S-a format pin ncruciri de absorbie ntre tauri de ras Simmental cu vaci din rasa Sur de step, varietatea transilvnean, mai puin cea moldoveneasc. Ugerul este mare, voluminos, de form globuloas, acoperit cu piele subire i fin. Este o ras semiprecoce, maturitatea morfologic fiind atins la vrsta de 4 -4,5 ani, V.P. 33 luni, greutatea vieilor la natere 38 45 kg, n funcie de sex. Longevitatea productiv este n medie de 5 6 ani. Rasa este sensibil la ntreinerea pe pardoseli dure. Are producii bune de 3700 kg lapte, 3,85 % grsime. Rasa s-a rspndit n Banat, Transilvania, N E-ul rii, Suceava, Botoani. Se umrete ameliorarea ei n tip mixt carne-lapte cu o greutate de 680 700 kg, talia de 138 cm, 60 % nsuiri de carne, 35 % nsuiri de lapte i 5 % fitness. De asemenea, se dorete mbuntirea nsuirilor pentru mulsul mecanic. * Rasa Brun de Maramure : Este o ras autohton format prin ncruciarea de absorbie ntre rasele Sur de step i Mocni cu taurinele de tip Schwyz, care au fost aduse n Maramure ncepnd cu anul 1881. Rasa aparine tipului morfoproductiv mixt de lapte-carne, avand o dezvoltare eumetric, cu talia medie, la vaci 131 cm i greutate corporal de 570 kg. Abdomenul ste bine dezvoltat, iar ugerul mare, bine prins, globulos, cu structur glandular. De asemenea, sunt semiprecoce cu

28

V.P. de 32 luni, n schimb, au o bun longevitate productiv i se adapteaz uor la condiile de mediu. Producia de lapte variaz n limite largi n funciile de condiiile de exploatare, fiind n medie de 3500 kg cu 3,9 % grsime. Potenialul este de peste 5000 kg pe lactaie normal. Activitatea de reproducie este relativ satisfctoare. n ameliorarea rasei se urmrete: sporirea efectivului, ridicarea potenialului genetic pentru lapte, ridicarea tliei i a greutii corporale,mbuntirea precocitii, a longevitii productive, mbuntirea aptitudinilor pentru mulsul mecanic. Rasa va fi supus ameliorrii prin cretere n ras curat dar i prin ncruciare de difuzie cu taurinele de tip Schwyz. * Rasa Pinzgau din Romnia : S-a format prin ncruciri de absorbie dintre Mocni i n mi mic msur rasa Sur de step, cu rasa Pinzgau Austriac. Abdomenul este voluminos, ugerul dezvoltat mijlociu, n geneal globulos cu mameloane groase i lungi. Producia de lapte este variabil, n funcie de condiiile de cretere 2700 3000 kg, cu 3,85 % grsime, n medie 2800 kg cu 3,82 % grsime. * Vaca de Dorna : Este o varietate a rasei Pinzgau, rspndit n nordul Moldovei, loclitile Vatra Dornei, Cmpulung Moldovenesc i Gura Humorului. Ea a rezultat n urma ncrucirilor dintre taurinele locale, n special rasa Mocnia, cu rasele Simmental, Friz, Pinzgau

29

i Brun. Are precocitate bun i rezisten mai mare la interperii i boli. Produciile de lapte sunt mari, n medie 3200 kg cu 3,9 4,1 % grsime. Avnd o mare capacitate de adaptare la condiiile de cretere din zona premontan i montan, se va menine n arealul n care se gsete i n prezent.

Bibliografie : 1. Site-ul oficial al U.E.Europa.eu 2. Site-ul oficial al APIA:apia.org.ro 3. Site-ul oficial al Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale

30