Sunteți pe pagina 1din 2

STUFUL SAU TRESTIA

Stuful formeaz una din cele mai ntinse suprafee compacte din Delta Dunrii, acoperind peste 1500 de kmp din suprafaa totala a acesteia. Phragmites australis, (stuf, trestie), este o planta erbacee perena, care are rizom trtor (rdcina stufului), tulpina verticala rigida cu nlime intre 1-4 m (excepional atingnd 7m), frunze lanceolate verzi-albstrui cu lungimi intre 40-50 cm si flori dispuse in panicule terminale (panicule = tip de inflorescena in forma de ciorchine compus, ale crui ramuri secundare sunt si ele ramificate si poarta flori). nflorete in iulie - septembrie. Stuful formeaz plauri ce sunt constituii dintr-o mpletitur de rizomi de stuf (peste 80%) si rdcini ale altor plante acvatice in amestec cu resturi organice si sol, asociate intr -un strat gros de 0,5 - 1,7 m. Plaurul se poate desprinde de fundul ghiolurilor si blilor, transformndu -se in insule plutitoare cu diferite mrimi. Principalele utilizri ale stufului recoltat in Delta Dunrii: material in construcii: construcia de acoperiuri, garduri, material izolator in construcia tavanelor si pereilor cldirilor; baza pentru celuloza si hrtie: in prezent nu se mai utilizeaz; baza pentru biomasa: sursa de energie tradiional pentru localnici; producerea de mpletituri: carpete, jaluzele, decoraiuni interioare, perei despritori, umbrare pentru sere; confecionarea de fascine: folosite pentru protecia digurilor; hrana pentru animale: stuful tnr este folosit pentru furajarea animalelor pe parcursul iernii; resursa turistica: masa stuficola adpostete pasri, peti si o diversitate floristica mare ce atrag atenia turitilor din lumea ntreag.

PAPURA

Papura sau Typha angustifolia creste in locuri mltinoase, fiind o planta erbacee acvatica, cu tulpina nalta, neramificata, cu frunzele lungi, nguste (cu limea de pana la 1 cm.) si cu flori unisexuate. Spicul mascul terminal este separat de cel femel, situat mai jos, avnd culoarea brunroiatica. Se nmulete prin rizomi, care se mprtie orizontal deasupra suprafeei mltinoase a solului, pentru a ncepe o noua cretere in sus; rspndirea plantei reprezint o parte importanta in procesul de transformare a apelor in mlatini cu masa vegetativa si chiar in pmnt uscat. Florile unisexuate sunt polenizate de vnt, dezvoltnd dese inflorescene in spic. Numeroasele flori masculine formeaz in partea de sus a tulpinii verticale a plantei un spic ngust. Fiecare floare masculina este redusa la o pereche de stamine si peri, care se usuc odat ce polenul este rspndit.

Numrul mare de flori feminine mici formeaz un dens spic in forma de crncior, situat pe tulpina plantei, deasupra spicului mascul - la speciile mari acesta poate ajunge pana la 30 cm. lungime si 4 cm. grosime. Seminele sunt mici, avnd 0,2 mm lungime si sunt ataate de un puf fin. Cnd florile ajung la maturitate ele se dezintegreaz formnd un puf dens, ca de bumbac, coninnd seminele, care sunt purtate de vnt. Papura este adesea printre primele plante acvatice care colonizeaz suprafeele din apropierea mlatinilor, formnd tulpini dese, mpiedicnd de cele mai multe ori celelalte plante de a se dezvolta. Plantele cresc de-a lungul marginilor lacurilor si mlatinilor, in colonii dense, iar rdcinile lor ajuta la prevenirea eroziunii terenului. Planta in sine constituie " cminul" multor insecte, pasri si amfibieni, ajutnd la meninerea echilibrului natural.