Sunteți pe pagina 1din 36

Utilitatea depozitarii

1.Evolutia conceptului de depozitare


In sistemul logistic al firmei, depozitarea marfurilor include un ansamblu de activitati de sustinere,care ajuta la indeplinirea obiectivelor de servire a clientilor. Existenta depozitelor este considerata o necesitate pentru numeroase firme.Definitia tipica asociata conceptului de depozit subliniaza ca, in esenta acesta este un spatiu de pastrare a stocurilor de marfuri. Depozitul a fost frecvent definit in literatura de specialitate ca un loc special destinat pentru adapostirea marfurilor depuse spre pastrare, prin consimtamantul reciproc al deponentului si depozitarului.1 Depozitarea a fost initial considerate o activitate necesara dar generatoare de costuri, conceptual modificandu-se substantial pe parcursul secolului XX, ajungand ca pentru secolul XXl sa se considere ca obiectiv ideal in privinta depozitarii, reducerea neincetata a stocurilor de marfuri care nu se afla in miscare , pana cand se va realiza o miscare cvasi-continua.Scopul final va fi inlaturarea necesitatii de a depozita, in orice punct al retelei , iclusiv intre unitatile de productie , intre acestea si clienti. Depozitarea marfurilor se va modifica in viitor, sub influenta mutatiilor din domeniul relatiilor cu furnizorii, al productiei si al distributiei. Amploarea schimbarilor din domeniul depozitarii va depinde in secolul XXl , de capacitatea de inovare a managerilor logistici, pentru cresterea eficientei activitatii si a nivelului de servire a clientilor.2

2. Rolul depozitelor
2.1 O viziune asupra rolului de ieri al depozitului Rolul si dezvoltarea depozitelor de marfuri trebuiesc aprofundate tinand cont de necesitatile actuale si de viitor ale economiei nationale, pornind de la concluziile unei ample si exigente analize a retelei de depozite existente, concomitent cu aplicarea rezultatelor pozitive, rod al tendintelor moderne care se manifesta pe plan mondial in acest domeniu. Acest aspect a fost insa constientizat destul de tarziu. Abia in anii 80, atentia s-a indreptat spre imbunatatirea configuratiei depozitului si a tehnicilor de manipulare a marfurilor. Daca luam spre exemplu starea gospodaririi si exploatarii depozitelor de marfuri existente in Romania inainte de 1995, aceasta se prezenta astfel: 1. existenta unei retele de depozite de marfuri de capacitate fizica si economica mica sau medie, multe cu un grad de dotare tehnica modesta, sau cu un grad de uzura fizica si morala relative avansata ;
1 2

Rene Jacob, Les magasins de Stockage, Les Editions dOrganisation, Paris, 1979, p 35 Carmen Balan , Logistica-parte integranta a lantului de aprovizionare-livrare, Editia a lll-a, Bucuresti, p 214

2. capacitatea fizica sau economica a depozitelor era faramitata in mai multe cladiri separate, amplasate chiar in localitati diferite, ceea ce facea destul de greoaie administrarea corespunzatoare gestiunii stocurilor: 3. lipsa unor mijloace mecanice elementare de vehiculare pe orizontala si verticala a marfurilor avea consecinta negativa asupra indicatorilor de eficienta; 4. amplasarea improprie a unor depozite in centrele oraselor, fara ca acestea sa dispuna de rampe auto sau CFR, cu influente asupra asigurarii fluiditatii fluxurilor fizice; 5. lipsa unei politici clare de dotare a depozitelor cu echipamente de gestiune moderna a stocurilor,care sa asigure legaturi operative si eficiente in interiorul lantului de distributie; 6. inexistenta unei conceptii moderne, corespunzatoare cerintelor de perspectiva ale pietei cu privire la elaborarea unui program de dezvoltare de lunga durata si a unei retele corespunzatoare de depozite.Importante fonduri au fost consummate pentru modernizarea unor depozite vechi si improprii, in loc sa se construiasca depozite noi, corespunzatoare cerintelor moderne; 7. inexistenta unei politici de promovare prin intermediul depozitelor de marfuri, apartinand atat producatorilor cat si intreprinderilor comerciale.Confurenta intre depozite, in economia de piata fiind o cerinta fundamentala pentru asigurarea succesului in afaceri .1

2.2 Depozitul si rolul lui de azi Daca rolul initial al depozitului era acela de a depozita marfuri sau bunuri, astazi conducerea firmelor recunoaste ca el reprezinta mai mult decat atat. Privite in forma fizica depozitele sunt spatii, respectiv puncte de stocare, care sunt implantate in drumul fizic al unui produs de la producator la utilizatorul final (beneficiar). Amplasarea, proiectarea si alegerea spatiilor de depozitare aflate in punctele nodale ale circuitului fizic al produselor, in vederea indeplinirii in conditii de eficienta a roluilui care le revine, angreneaza numeroase decizii ce presupun si desfasurarea anumitor activitati si realizarea unor servicii, care pot avea un rol deosebit de important pentru logistica produselor.2 Astfel, rolul depozitelor a devenit unul complex ce rezulta din urmatoarele considerente: I.Coordonarea ofertei cu cererea. Acest aspect al rolului depozitelor este legat de asigurarea cantitatilor de produse necesare pentru satisfacerea cererii, in situatiile caracterizate de:

Horia Dorobantu, Managementul distributiei marfurilor editura Macarie , Bucuresti 1995, cap 4, pag 125-126 2 Ana.Lucia Ristea, Distributia marfurilor editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1996

Incertitudini referitoare la cerere care apar datorita neestimarii cu certitudine a cererii viitoare, ceea ce impune mentinerea unor stocuri care sa permita satisfacerea cererii in perioadele de varf. Incertitudini privind ciclul de performanta, strans legate de capacitatea de a onora comenzile clientilor la timpul potrivit. Cerere sezoniera, legata de cumpararea de catre clienti, a unor produse numai in anumite perioade ale anului. Productia sezoniera, ce presupune necesitatea pastrarii in cadrul depozitelor a marfurilor produse intr-o perioada de timp limitata.1

II. Obtinerea de economii de costuri. Depozitarea poate determina obtinerea unor economii de costuri in domenii precum: Cumparare .Are doua aspecte : unul este legat de posibilitatea achizitionarii unor cantitati mai mari decat cele imediat necesare ce permite valorificarea discounturilor cantitative acordate de furnizori iar un alt aspect se refera la anticiparera unei conjuncturi nefavorabile pe piata de aprovizionare ce permite obtinerea de economii prin cumpararea in avans, la preturi mai mici decat cele viitoare. Productia in loturi mari asigura o mai buna utilizare a capacitatilor de fabricatie si reducerea relativa a costurilor pe unitatea de produs. Transport. Transporturile in cantitati de masa sunt mai ieftine decat transporturile mici; expedierea in cantitati mari se face pe distante mari: producator-depozit de distributie iar expedierea de cantitati mici poate sa se limiteze pe distante mici; 2 III. Continuarea sau amanarea productiei/prelucrarii. Conceptia moderna asupra depozitarii sustine si amanarea finalizarii procesului de prelucrare pana in momentul in care sunt cunoscute caracteristicile cererii. IV. Indeplinirea unor obiective de marketing. Prin rolul pe care il au spatiile de depozitare in satisfacerea cererii clientilor, intre depozitare si marketing exista o stransa legatura ce contribuie la realizarea obiectivelor de marketing prin: Reducerea timpului de livrare prin amplasarea depozitelor in apropierea clientilor. Adaugarea de valoare prin : existenta depozitelor publice si cele dedicate pe baze contractuale deoarece acestea pot oferi servicii diferite, respectand cerintele pietei. Depozitele private au potentialul de a oferii un control mai bun, costuri mai scazute si flexibilitate sporita in comparatie cu depozitele inchirate in special in caz de cereri constante sau in cazul in care e nevoie de aptitudini speciale de depozitare Mii de firme sunt create pentu a asigura spatiu de depozitare pe termen scurt altor firme. Acestea ofera multe din aceleasi servici
1

Carmen Balan , Logistica-parte integranta a lantului de aprovizionare-livrare, Editia a lll-a, Bucuresti, p 215-216 2 Ana.Lucia Ristea, Distributia marfurilor editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1996

care ar fi efectuate in cazul depozitelor private: primirea de marfa, stocare, predare si activitati adiacente. Depozitele publice si cele private sunt similare cu cruul in transporturi in comparatie cu autobaza presonala a firmelor. American Warehousemens Association incurajeaza extinderea acestor depozite, punand la dispozitie spatii pentru amenajarea acestora propunand si noi servicii pe care sa le ofere. 1 Cresterea prezentei pe piata prin mentinerea loialitatii clientilor actuali si atragerea unor noi clienti, ceea ce duce la sporirea cotei de piata.

2.3 Rolul depozitului cand acesta se transforma intr-un centru de distributie

Privind depozitul dintr-o noua perspectiva, Gerry Hatton a expus in cadrul cartii Managementul logisticii si distributiei coordonata de John L. Gattorna, o noua viziune asupra depozitului. Cum astazi tehnicile de tip just in time pot reduce semnificativ sarcina depozitarii, din acest motiv incepe sa se prefere folosirea termenului de centru de distributie, in locul celui de depozit. Desi intr-o anumita masura diferenta este semnificativa ea reprezinta si o schimbare de conceptie.Trebuie sa construim o imagine a depozitului in care bunurile se deplaseaza constant catre destinatia finala contribuind la minimizarea timpului de depozitare si a costurilor corespunzatoare acesteia. Pricipalele functii ale unui centru de distributie se considera a fi: 1. Receptia care inlocuieste functii de tipul verificarii calitatii si cantitatii. 2. Depozitarea care cuprinde sarcina deplasarii marfurilor de la locul de receptie la cel de depozitare. 3. Preluarea comenzilor- care include adesea si transportul de la locul de depozitare la locul de incarcare a marfurilor sau efectuarea unor verificari suplimentare la locul ambalarii lor. 4 Expedierea marfurilor ce poate include uneori si stivuirea sau depozitarea intermediara a marfurilor. Asa cum se poate observa, majoritatea functiilor privesc activitati de deplasare a marfurilor .De fapt daca luam in considerare toate costurile cu exceptia costului stocului, costul de depozitare se va situa doar intre 20-30 % din costul total atunci cand produsele sunt preluate in cutii sau alte ambalaje de dimensiuni mai mici. Prin urmare, se urmareste trecerea de la conceptul de depozitare statistica intr-un depozit la cel de centru de distributie. 2

1 2

Ronald h.Ballou, Business Logistics Management, Thirt Edition, New Jersey, p 277 John L Gattorna, Managementul logisticii si distributiei , Editura Teora 2001, cap 12, pag 162

3.Functiile depozitelor
Pentru indeplinirea functiilor sale, orice unitate de depozitare organizeaza o serie de activitati, toate acestea presupunand luarea de decizii dintre cele mai diverse. Depozitarea se poate realiza pe o perioada mai mare de timp sau produsele se pot afla in tranzit. Exista, de asemenea, o mare varietate de aspecte legale si de natura financiara, toate presupunand culegerea de informatii si gasirea de alternative care sa permita integrarea eficienta a depozitarii in lantul logistic.1 Cum depozitul se afla acum pe prima linie a mobilitatii companiilor, acesta a capatat functii cat mai complexe.Pentru fiecare depozit, gama functiilor si importanta lor depind de numerosi factori, printre care: - proprietarul si utilizatorul spatiului de pastrare; - politica acestora; - particularitatile bazei de furnizori si de clienti; - amploarea activitatii utilizatorului si marfurile care fac obiectul depozitarii. O prezentare structurala surprinde functiile depozitelor sub urmatoarea clasificare: I. Functii de miscare: Primirea produselor(descarcare) Depozitare/pastrare(manipulare) Comisionare(formarea comenzilor) Expeditie

II.Functii de alimentare: Depozitare pe termen scurt; Depozitare pe termen lung,determinate de: -solicitari sezoniere -varfuri de cerere -maturizare produse(vin,fructe) -actiuni de marketing2 Vom analiza insa si o clasificare mai complexa, ce subliniaza importanta fiecarei functii in cadrul procesului de depozitare cat si al intregului proces logistic :

1 2

Virgil Balaure, Marketing, editura Uranus , Bucuresti 2002, p 468 Ana.Lucia Ristea, Distributia marfurilor editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1996

I.Pastrarea marfurilor este functia traditionala a depozitului de mentinere a stocurilor de marfuri si protejarea acestora. Sub aspectul duratei de pastrare a produselor in stoc, in practica exista mai multe variante:3 Depozitare pe termen lung pentru productia sau consumul in limitele unui sezon. Depozitul poate mentine produsele necesare pentru satisfacerea cererii la momentul potrivit. Depozitare sezoniera. Pentru aceasta este mult mai profitabila apelarea la depozite apropiate de pietele strategice, care sunt aprovizionate de la depozitul central al firmei, cu putin timp inainte de inceperea sezonului. Depozitare temporara. La o astfel de depozitare se apeleaza in cazul in care produsele sunt mentinute in depozit pana la realizarea unor livrari care utilizeaza complet capacitatea mijloacelor de transport. Crearea a unor anumite produse ca branzeturi, vinuri si lichioruri ncecesita o perioada de invechire. Depozitarea nu foloseste doar la pastratea unor produse caci in cazul in care produsele sunt taxate depozitatorul poate asigura si obligatiuni pana la vanzarea produsului. Depozitarea se poate folosi si pentru ca producatorul sa nu plateasca taxe pana la vanzarea produsului. Termenul de depozit de desfacere e folosit primar doar pentru a face diferenta de depozitele folosite doar pentru acest scop de pastrarea produselor. Diferenta se face prin cat se pune accent pe activitatile care se desfasoara in el si pe ce perioada de timp sunt depozitate produsele. Un depozit de stocare implica faptul ca majoritatea spatiului este alocata depozitarii pe termen lung sau semipermanent. In antiteza depozitul de desfacere are majoritatea spatiului alocat depozitarilor pe termen scurt si se pune accentul pe debitul intrarii si iesirii produselor din depozit. Binenteles majoritatea depozitelor fac ambele activitati, de stocare cat si de vanzare, diferenta este procentul acestora. 2 II.Consolidarea livararilor . Functia de consolidare este necesara in situatiile in care cantitatile necesare clientului din fiecare sursa sunt prea mici pentru a justifica transporturi individuale. Avantajele consolidarii sunt: - obtinerea unor tarife de transporturi mai mici - reducerea costurilor totale de distributie pentru fiecare producator, comparativ cu situatia in care ar fi distribuit marfuri in mod individual -descongestionarea platformei de descarcare a clientului III. Divizarea lotului. Depozitul capata aceasta functie in cadrul mai multor variante: a) Cand sursa este un singur producator, depozitul primeste de la firma producatoare, o combinatie de comenzi ale clientilor si livreaza marfurile catre clientii individuali, fara a pastra produsele o perioada indelungata. b) Depozitul primeste marfuri de la mai multi producatori IV Crearea unei structuri sortimentale. In functie de sursa de provenienta a produselor, aceasta functie este indeplinita sub doua variante:

Carmen Balan , Logistica-parte integranta a lantului de aprovizionare-livrare, Editia a lll-a, Bucuresti, p 217 2 Ronald h.Ballou, Business Logistics Management, Thirt Edition, New Jersey, p 238

a) unitatile de productie ale aceleiasi firme, cand depozitul primeste marfuri de la mai multe fabrici ale producatorului si livreaza clientilor o combinatie de produse b) firme diferite in cazul in care sortimentul include mai multe linii de produse de la diversi furnizori Astfel clienti se pot bucura de o serie de avantaje: - reducerea numarului furnizorilor cu care trebuie sa stabileasca relatii fiecare client - costuri de transport mai mici decat in cazul aprovizionarii de catre fiecare client, in mod individual, de la furnizor - asigurarea unei structuri sortimentale deversificate, adaptate cerinteler clientilor V Oferirea de servicii de valoare adaugata.Cele mai obijnuite servicii care constau in adaugarea de valoare sunt cele legate de ambalarea marfurilor. 1Principalele avantaje oferite sunt : - satisfacerea cerintelor clientilor in privinta ambalarii si etichetarii - reducerea riscului datorita finalizarii ambalarii si etichetarii in functie de comenzile primite - scaderea nivelului stocului necesar, in conditiile in care acelasi produs primit de la furnizori este utilizat pentru realizarea unor configuratii adaptate cerintelor clientilor Serviciile de valoare adaugata se refera si la operatiuni de asamblare a unor componente de produs sau corectare a unor probleme de productie. Pentru indeplinirea acestor functii este necesara desfasurarea unor operatiuni de manipulare a produselor:2 Incarcare si descarcare. Aceste operatiuni apar atunci cand marfurile sunt primite la depozit si apoi livrate din spatiul de depozitare. Desfasurarea lor este legata de o serie de activitati care le succed. Dupa descarcare sunt efectuate activitati de sortare si control iar incarcarea este urmata de verificarea finala a comenzii si de stabilirea ordinii de livrare a comenzilor. Miscari catre si dinspre suprafata de depozitare. Din locul in care sunt descarcate, marfurile sunt orientate catre zona de pastrare, apoi catre zona de expediere sau de executare a comenzilor. Executare comenzilor. In functie de succesiunea cu care sunt primite comenzile , marfurile sunt ridicate din zona de pastrare sau din locurile de depozitare temporara.

4. Depozitul rol si functie generarea de profit


Pe masura ce companiile se straduiesc sa elimine ineficienta din cadrul operatiunilor, cauta si noi tehnologii si strategii pentru capturarea, mutarea si gestiunea datelor din depozite.3
1

Kennet B. Ackerman, Value Added Warehousing cut Inventory Cost, in Transportation and distribution, July 1989, p 32-33 2 Ronald h.Ballou, Business Logistics Management, Thirt Edition, New Jersey,1992 p 244-245

Cu siguranta mobilitatea depozitelor este relevanta pentru aproape orice organizatie ce detine un sistem de logistica. Cele mai mari companii, indiferent de industria din care fac parte, au transformat operatiunile de depozit astfel incat sa imbunatateasca acuratetea forecasturilor, sa gestioneze cat mai bine livrarile comenzilor si sa-si mareasca profiturile. Operatiunile specifice depozitelor, intr-o forma sau alta, joaca un rol important in aproape orice tip de industrie, in orice regiune geografica. Fiecare companie necesita o solutie unica de gestionare a depozitului, in functie de particularitatile propriului business, conditiile pietei in care activeaza si cele geografice. Companiile din Europa Centrala si de Est nu au investit masiv in tehnologia codurilor de bare in trecut, astfel incat astazi au mai degraba operatiuni bazate foarte mult pe documentatie fizica. In eforturile recente ale acestora de a-si imbunatati pozitia competitiva cauta solutii cat mai performante, sarind eventual un pas intermediar ce nu a fost facut la timp catre codurile de bare. De aceea, in alegerea unui partener pentru o solutie de depozite, trebuie sa se tina cont de expertiza acestuia in industria respectiva, spre a capitaliza cunostintele pe care le detine. Partenerii de implementare trebuie sa inteleaga functiile specifice din logistica, in diverse industrii, si, in acelasi timp, trebuie sa fie capabili sa explice best practices din industria respectiva. IV.1 Solutii logistice scalabile

Tendinta curenta se orienteaza spre solutii logistice specializate, testate, integrate, adaptabile si cu un pret convenabil, care sa acopere intregul lant de furnizare (Inventar, Productie, Depozitare si Distributie), si care se bazeaza pe tehnologii de ultima ora, precum si arhitectura deschisa, pentru a proteja investitia clientului. Disponibilitatea unor astfel de solutii, permite companiilor de toate dimensiunile sa aleaga o investitie mai mica ce va livra rezultate mai rapide, pastrand totodata optiunea de a investi in functii suplimentare pe viitor, pe masura ce nevoile organizatiei cresc. Desi in prezent exista solutii specializate de logistica, in majoritatea cazurilor acestea se bazeaza pe platforme tehnologice invechite, care nu sunt adaptabile si nu beneficiaza de alte caracteristici moderne. Dificultatile economice din ultimii ani nu au permis furnizorilor specializati de software pentru logistica sa finanteze actualizari ale aplicatiilor lor, prin folosirea noilor tehnologii. In Romania sunt foarte putine optiuni pentru astfel de produse scalabile proiectate special pentru managementul activitatilor de logistica. De curand compania Novensys a incheiat un parteneriat cu compania Mantis din Grecia, care a identificat aceste cerinte ale pietei si a efectuat o investitie substantiala de peste 3 milioane EUR incepand din 2001, pentru a concepe si dezvolta cea de-a treia generatie a suitei Logistics Vision (LV-III), produsul consacrat al Mantis din gama de module de software pentru lanturile de logistica. Logistics Vision III, care a fost lansat la inceputul anului 2004, este succesorul primelor doua generatii Mantis de Logistics Vision, lansate in anii 1997 (LV-I) si respectiv 2000 (LV-II). 4.2 Informatie disponibila din orice colt al businessului
3

http://www.marketwatch.ro/articles.php?ai=1672&print=1 Market Watch IT&C :: Numarul 88 [Septembrie 2006] :: Distributie - Retail

Atat implementatorii cat si clientii acestora, trebuie sa priveasca depozitul ca parte a lantului de logistica, parte a companiei. Companiile pot obtine mai multa valoare in urma businessului, daca detin date in timp real nu numai despre activitatile de la centru, ci din activitatile desfasurate in intreaga companie. Numai atunci cand informatia este disponibila din orice colt al businessului in intreaga companie, se poate vorbi de adevaratele beneficii ale mobilitatii si ale unei solutii de management si automatizare a activitatilor de logistica. Pe partea de mobilitate exista numeroase companii care vorbesc despre acest concept la nivel mondial. Symbol este una din companiile care s-a impus de-a lungul timpului, la inceput numai in SUA, dupa care la nivel mondial, prin tehnologiile dezvoltate si implementate in cadrul unor solutii specifice de mobilitate pentru logistica. Se poate spune ca Symbol este una din putinele companii care a incercat sa-si imbunatateasca portofoliul cu produse care sa raspunda cu adevarat cerintelor existente in depozite. Rezistenta este unul din punctele ce trebuie avute in vedere la utilizarea unor terminale mobile in depozite. Utilizatorii echipamentelor Symbol pot sta linistiti, deoarece produsele acestora sunt testate in conditii create in medii speciale, asemanatoare celor din depozite, atat pentru functionare cat si pentru rezistenta la cadere sau alte pericole. Avand o strategie foarte bine pusa la punct de acoperire a nevoilor ce tin de mobilitate cu o gama larga de produse, a reusit in cele din urma sa fie singura companie care poate dovedi ca ofera solutii end-to-end complete pentru capturarea, mutarea si gestionarea datelor. In Romania, Symbol este prezent printr-o retea de parteneri alcatuita din Resseleri Autorizati si un singur Premier Business Partner: compania Novensys, care are de altfel si cea mai veche relatie de parteneriat cu Symbol in Romania. Software-ul consacrat Logistics Visions, oferit pe piata de Novensys, este o familie de aplicatii integrate de ultima ora, care permit companiilor moderne mari si mijlocii sa administreze si sa optimizeze intregul lant de aprovizionare. Aceasta include cele mai bune practici ale corporatiilor multinationale de varf de pe majoritatea pietelor. 4.3 100% - acoperire nevoi depozit Evolutia Novensys de-a lungul timpului a facilitat imbunatatirea portofoliului si largirea acestuia cu produse care sa raspunda unei mari parti din nevoile unei companii ce detine un sistem de logistica. In acest moment, solutia Novensys ofera: captarea datelor prin cititoare coduri de bare, transportul datelor prin retele wireless, managementul tuturor echipamentelor din gestiune printr-o platforma integrata si managementul tuturor activitatilor de logistica prin aplicatii specifice. Daca privim in portofoliul companiei, vom observa ca acopera partea de software prin suita de aplicatii dezvoltata de Mantis, iar partea de hardware - mobilitate prin parteneriatul cu Symbol. Un astfel de portofoliu are un mare avantaj: clientii nu trebuie sa faca mix & match intre produsele unor producatori diferiti pentru a acoperi complet nevoile existente intr-un depozit. 4.4Pasi catre automatizarea depozitelor

In domeniul automatizarii depozitelor,1 cazul ideal este acela al depozitelor digitale, complet automatizate. Pentru realizarea acestui tip de depozit, este necesara o investitie initiala substantiala in soft si echipamente. In cazul in care compania nu este pregatita pentru un astfel de cost, exista calea de mijloc a implementarii unui sistem de WM (Warehouse Management) capabil sa aduca reduceri semnificative de costuri. Un prim pas poate fi facut prin alegerea unei variante paper based pe baza de tiparire de note de colectare si depozitare. Acest tip de sistem organizeaza depozitarea automata a marfii in depozit, regasirea eficienta a acesteia in momentul pregatirii unei comenzi si poate aduce beneficii importante, in conditiile unei investitii minime. Minusul consta in lipsa de control a corectitudinii colectarii, punctul de control fiind in zona de livrare, unde se verifica diferentele dintre comanda si marfa colectata. Practic, daca un produs se afla in mai multe celule, iar sistemul indica una dintre ele in vederea colectarii, nu se poate verifica in timp real daca, din comoditate, nu a fost folosita o alta celula. Dupa realizarea acestui prim pas in organizarea depozitului si dupa evaluarea beneficiilor curente si a potentialului progres, se poate trece la implementarea unui sistem mobil integrat, care sa aiba si functionalitati extinse de control asupra calitatii operatiunilor prestate. Gradul de automatizare poate fi crescut in timp, pe masura maturizarii proceselor logistice si a disponibilizarii resurselor investitionale. 4.5Avantajele colaterale ale unui sistem de Warehouse Management Avand in vedere faptul ca in general gradul de rotatie a fortei de munca aferente operarii unui depozit este ridicat, un sistem eficient de WM poate reduce major timpul de integrare a personalului nou angajat si creeaza o reducere a impactului rotatiei de personal asupra proceselor logistice, deci genereaza reduceri de costuri. Nu mai este necesara cunoasterea in detaliu a produselor pentru a putea pregati o comanda, deoarece sistemul va indica sursa produselor si va verifica pe baza codurilor de bare corectitudinea colectarii. Deci un nou angajat poate deveni operational chiar din prima ora de lucru.

5. Studii de caz
5.1 Autoritatile pregatesc reorganizarea pietei produselor agroalimentare
Lipsa spatiilor de depozitare 2 a produselor agricole, functionarea defectuoasa a mecanismelor de piata in domeniu, precum si modificarile survenite in legislatia europeana sunt problemele la care cauta un raspuns oficialii Ministerului Agriculturii si reprezentantii organizatiilor profesionale. Recent, partile au inceput negocierile pentru
1

http://www.seniorerp.ro/resurse_logistica

http://www.wall-street.ro/articol/Companii/2926/Autoritatile-pregatesc-reorganizarea-pietei-produseloragroalimentare.html#

10

modificarea Legii nr. 73/2002 privind organizarea si functionarea pietelor produselor agricole si alimentare. Dupa cum recunosc chiar oficialii ministerului, legea in speta a functionat defectuos inca de la intrarea sa in vigoare. In primul rand, din textul initial al actului normativ au disparut prevederile referitoare la constituirea Fondului Roman de Dezvoltare a Agriculturii si Padurilor. Pe de alta parte, in cei aproape trei ani de zile de la intrarea in vigoare a legii sus-mentionate, unele prevederi ale ei au devenit neconforme chiar cu practicile europene in domeniu. Aceasta deoarece, intre timp, legislatia comunitara a suferit modificari. Lipsesc spatiile de depozitare Una dintre marile probleme care apar pe circuitul producator-consumator final al produselor agricole este lipsa acuta de spatii de depozitare.Este vorba, in principal, de spatii de depozitare specializate pentru legume si fructe, de tipul fostelor ILF (Intreprindere de Legume-Fructe). Dupa privatizare, multe dintre acestea si-au schimbat destinatia, iar Capitala, si nu numai, duce in prezent lipsa de asemenea depozite unde legumele si fructele sa fie preluate de la producatori si sa fie apoi dirijate catre pietele agroalimentare. Comentariu Acest articol pune in discutie problema spatiilor de depozitare pentru produsele agricole. Astfel, situatiile in care este necesara interventia statului pe piata (de exemplu, prin cumpararea unei anumite cantitati dintr-un anumit produs, in caz de supraproductie) nu-si mai gasesc solutionarea, in lipsa unor resurse financiare disponibile care sa raspunda unor astfel de probleme. Acelasi lucru se poate spune si despre stimularea exportului unui anumit produs, atata vreme cat fondurile alocate, strict din bugetul Ministerului Agriculturii, sunt de cele mai multe ori insuficiente. Se pare ca o problema majora care apare pe circuitul producator-consumator final al produselor agricole este lipsa acuta de spatii de depozitare. Acest aspect genereaza mai melte probleme insa , deoacere lipsa acestor spatii specializate pune in dificultate procele de preluare a acestor produse de la producator si dirijarea lor catre pietele alimentare. Pentru o mai buna functionare a mecanismelor de piata, in ultima perioada s-au format asa-numitele "consilii pe produs". Pana in momentul de fata s-au constituit noua asemenea consilii, rolul lor fiind acela de a urmari piata unui anumit produs, de la suprafetele insamantate pana la desfacerea sa in piete si magazine, trecand prin faza de prelucrare.

5.2 Depozitele, constructii cu greutate pe piata imobiliara


Capitala Romaniei 1are numai 150.000 de metri patrati de depozite moderne, la standarde occidentale. Budapesta are 650.000 mp, Varsovia 836.000 mp, iar Praga 870.000. In 2006 insa, in Bucuresti se asteapta constructia a inca 300.000 mp, ca
1

http://www.sfin.ro/articol_3417/depozitele__constructii_cu_greutate_pe_piata_imobiliara.html

11

urmare a intrarii pe piata locala a unui numar din ce in ce mai mare de companii internationale, in special din domeniul auto, transportului, comertului angro si materialelor de constructii. Toate aceste firme au nevoie de spatii pentru depozitare, care sa intruneasca toate cerintele de calitate, conform standardelor internationale. Afacerea cu terenuri industriale pentru constructia de fabrici sau de centre logistice a prins viteza si datorita integrari a tarii noastre in Uniunea Europeana. Sase proiecte importante ar putea aduce pe piata bucuresteana in 2005 circa 300.000 de metri patrati de parcuri industriale in viitorii ani. Este vorba despre Bucharest Industrial Park, Bucharest West, Cefin Industrial Park, Atlas, Apollo Center, Key Logistic. Relocari in afara orasului Pe terenurile industriale bine plasate, se bat firmele care vor sa construiasca depozite si cele care doresc sa-si deschida sau sa-si mute in afara orasului spatiile de productie. Producatorii locali sau multinationali cauta sa se mute in afara soselei de centura a Capitalei sau a marilor orase datorita conditiilor de mediu impuse in tarile din UE. Si importatorii de materiale de constructii cauta terenuri mari in afara soselei de centura din marile orase. Multe reprezentante ale unor mari concerne straine isi fac calculul ca, in loc sa inchirieze un spatiu, este mai bine sa cumpere un teren pe care sa construiasca. Centre logistice Sunt trei paliere de cerere. Firmele mici de transport si distributie doresc spatii cuprinse intre 2.000 si 6.000 mp, lanturile de retail, precum Carrefour, Cora, Metro, Bila, Knaufland, cauta suprafete pentru depozite intre 5.000 si 20.000 mp, iar marii operatorii logistici au nevoie de peste 10.000 mp, potrivit reprezentantilor companiei Colliers. Locatii preferate Vestul Capitalei ramane zona cea mai cautata pentru amplasarea de depozite sau de hale industriale.In cazul locatiilor situate pe autostrada Bucuresti-Pitesti, in primii 10 km dinspre Bucuresti, pretul terenului ajunge la 20-30 euro/mp, in functie de deschidere, dimensiuni si acces", se arata intr-un studiu al companiei imobiliare Colliers.Parcelele de teren mai indepartate, dar circumscrise unei limite de 20 de kilometri, sunt mai ieftine din cauza utilitatilor, care cad in sarcina cumparatorului. Preturile pentru aceste terenuri sunt cuprinse in intervalul 10-15 euro/mp", se mai arata in studiul citat. Desi autostrada este flancata pe ambele parti de hale si depozite, unii investitori prefera sa se indeparteze de Capitala decat sa aleaga o alta zona. Nordul Bucurestiului, desi foarte cautat, a devenit mult prea scump pentru dezvoltari industriale, insa, in momentul in care vor fi incepute lucrarile la noua autostrada spre Brasov, noi zone adiacente acesteia vor putea fi exploatate, apreciaza analistii imobiliari. Potential urias Estul Capitalei este pe cale sa devina noul pol al afacerilor cu terenuri industriale, avand un potential urias, pus acum in valoare de viitoarea autostrada BucurestiConstanta si de statia de metrou Policolor.Apollo Center, primul proiect care a aparut in zona, prevede constructia unei suprafete de depozitare de 4.000 mp si a uneia de birouri de 220 mp. Aici vor fi depozite independente, camere frigorifice si congelatoare, proiectate pe un modul flexibil, permitand modificarea spatiilor conform cerintelor si nevoilor viitorilor chiriasi. Printre facilitatile oferite se numara: electricitate, apa

12

potabila si industriala, sistem de canalizare, gaz, telefoane, locuri de parcare, acces la calea ferata, inaltime de 10 m, sistem de sprinklere pentru incendiu, paza asigurata de personal specializat. Astept provincia" Firmele cauta spatii industriale in special in zona de vest a tarii. In Timisoara, Oradea si Cluj, terenurile pentru aceasta destinatie aproape ca s-au epuizat, asa ca investitorii se orienteaza catre locatii secundare: Chisinau-Cris, Ineu, Lugoj si Caransebes. O alta locatie interesanta este Ploiestiul, care prezinta avantajul costurilor rezonabile de productie si al distantei scurte fata de Capitala. Si Pitestiul a reusit sa capteze interesul investitorilor.Pe piata imobiliara din Pitesti cea mai mare cautare o au terenurile pentru investitii, in special cele destinate dezvoltarilor de retail si spatii de depozitare, situate la iesirea din oras. Chirii mari Criza de spatii atrage dupa sine si un pret foarte ridicat pe care chiriasii trebuie sa-l plateasca. Chiriile din Capitala sunt aproape la fel de mari ca si cele din Budapesta, Praga sau Varsovia. In Bucuresti, un metru patrat de spatiu dotat cu toate facilitatile pentru depozitare se inchiriaza cu 4,5-5,5 euro/mp/luna, in timp ce in capitalele amintite pretul variaza intre 3,4 (Varsovia) si 5,3 (Praga). Odata ce noile depozite vor fi finalizate, se asteapta o stabilizare a chiriei, undeva pe la 4,5 euro/mp/luna", se arata intr-un studiu al firmei Colliers. Comentariu Criza de depozite sau de hale de productie moderne determina companiile sa-si construiasca propriile centre logistice si spatii de productie.In comparatie cu alte tari precum Budapesta, Varsovia sau Praga , se pare ca Romania are un mare deficit de spatii de depozitare moderne.Cum pe piata locala intra tot mai multe firme acestea au nevoie de spatii de depozitare pentru produsele lor. Datorita integrarii tarii noastre in Uniunea Europeana, afacerea cu terenuri industriale pentru constructia de fabrici sau de centre logistice s-a intensificat. Avalansa de retaileri necesita constructia a tot mai multe centre logistice de unde marfa sa fie distribuita spre magazine. Firmele de transport si distributie, marile lanturi de magazine, precum si companiile de logistica cauta sa inchirieze spatii mari, de peste 2.000 mp, pentru depozitarea produselor. Specialistii din domeniu spun ca acestia cumpara terenuri mari pe care construiesc atat hale, cat si sedii administrative.In general, se cauta terenuri de aproximativ 10.000 mp suprafata utila. Majoritatea firmelor care-si construiesc propriul spatiu iau in calcul extinderi viitoare si, din aceasta cauza, prefera sa achizitioneze parcele de teren care depasesc nevoile curente". Zonele cele mai cautate pentru amplasarea de depozite sau de hale industriale sunt: vestul si nordul Bucurestiului . De exemplu, grupul Rynart, companie olandeza de top in domeniul serviciilor logistice in Europa Centrala si de Est detine cel mai mare depozit din Romania. Acesta este amplasat pe autostrada Bucuresti-Pitesti, la kilometrul 23, si are o suprafata de 20.000 mp de spatii de depozitare cu o temperatura controlata.De cand au inceput lucrarile la noua autostrada spre Brasov, noi zone adiacente acesteia vor putea fi

13

exploatate. Aceasta zona are in prezent si dezavantajul unor suprafetele mici de teren, cuprinse intre 1.000 si 3.000 mp, motiv pentru care aici sunt construite atat spatii de depozitare, cat si de retail. O noua zona de interes o reprezinta Estul capitalei.Aceasta zona va fi cea care va cunoaste o dezvoltare asemanatoare zonei de vest. Locatia are marele avantaj de a fi langa autostrada, avand legatura directa cu tarile din estul Romaniei, dar si atuul utilitatilor existente pe dimensiuni industriale. Apollo Center, primul proiect care a aparut in zona, prevede constructia unei suprafete de depozitare de 4.000 mp si a uneia de birouri de 220 mp. Aici vor fi depozite independente, camere frigorifice si congelatoare, proiectate pe un modul flexibil, permitand modificarea spatiilor conform cerintelor si nevoilor viitorilor chiriasi. Apollo Center va oferi spatii de depozitare de diverse suprafete si inaltimi, spatii de birouri eficient proiectate, precum si facilitati separate pentru personal, soferi si paznici.Aceasta oferta este potrivita unor companii care doresc sa detina sau sa inchirieze un spatiu de calitate, localizat excelent in raport cu caile de acces, flexibil. Domeniile de activitate ale acestor companii pot fi cel alimentar sau de distributie", apreciaza expertii Eurisko. In afara Bucurestiului firmele cauta spatii industriale in special in zona de vest a tarii. In Timisoara, Oradea si Cluj, terenurile pentru aceasta destinatie aproape ca s-au epuizat, asa ca investitorii se orienteaza catre locatii secundare: Chisinau-Cris, Ineu, Lugoj si Caransebes. Locatii interesante par a fi si orasele Ploiesti si Pitesti , in special pentru investitii destinate dezvoltarilor de retail si spatii de depozitare. Lipsa de spatii atrage dupa sine si un pret foarte ridicat pe care chiriasii trebuie sa-l plateasca. Chiriile din Capitala sunt aproape la fel de mari ca si cele din Budapesta, Praga sau Varsovia. In Bucuresti, un metru patrat de spatiu dotat cu toate facilitatile pentru depozitare se inchiriaza cu 4,5-5,5 euro/mp/luna, in timp ce in capitalele amintite pretul variaza intre 3,4 (Varsovia) si 5,3 (Praga). Odata ce noile depozite vor fi finalizate, se asteapta o stabilizare a chiriei, undeva pe la 4,5 euro/mp/luna".

5.3 Cat mai multe depozite tarii, pentru marfa occidentala


In 2006, zona de vest a Capitalei 1, mai precis aria adiacenta autostrazii Bucuresti-Pitesti (A1), si-a consolidat statutul de locatie industriala preferata. Aici au fost demarate cele mai mari proiecte - Cefin Logistic Park, Bucharest West, Mercury Logistic Park, Rynart si ProLogis Bucharest Park (toate reprezentand peste 80% din piata warehousing-ului si logisticii) - si incheiate cele mai mari tranzactii. Printre cele mai bune afaceri incheiate in vestul Capitalei putem mentiona preluarea contra sumei de opt milioane de euro, de catre Fondul Central-European, a proiectului Phoenix Business Park si achizitionarea de catre Helios Properties a proiectului Mercury Logistic Park (11 milioane de euro). . Daca anul trecut stocul de spatii de depozitare s-a marit cu 50.000-60.000 mp (ajungand la 120.000-180.000 mp), anul acesta prognozele indica dublarea, daca nu chiar triplarea acestui ritm, respectiv 100.000-180.000 mp, cu rezerva ca toate proiectele anuntate sa fie si finalizate.
1

http://www.wall-street.ro/articol/Real-Estate/19986/Cat-mai-multe-depozite-tarii-pentru-marfaoccidentala.html

14

Cehia, in focuri Dezvoltatorul olandez CTP Invest a inchiriat mai mult de 95.000 mp din CTPark Bor, iar Bridgestone a luat peste 50.000 mp, planurile companiei vizand transformarea depozitului din Bor in centru regional de distributie care sa asigure livrari in Germania, Elvetia, Italia, Slovacia si Romania. Tot atunci a intrat pe piata ceha si compania Parkridge, dezvoltand proiecte pe autostrada D11, chiar la marginea capitalei. Parkridge a inchiriat complet faza intai a proiectului companiilor DHL (50.000 mp) si Globus, iar anul acesta urmeaza sa livreze alti 90.000 mp de spatii de depozitare si logistica. Apoi va urma si faza a treia. In mod traditional, piata pragheza este concentrata pe autostrazile D1 (Praga-Brno/sudest) si D5 (Praga-Plzen/sud-vest). Recent si D8, care traverseaza tara prin nord, catre Dresda, a intrat in atentia investitorilor straini. Pinnacle este proprietarul a 21.000 mp in Northpoint Distribution Park din Praga si intentioneaza sa construiasca alti 34.000 mp in Southpoint Distribution Park. Totodata, VGP va livra 13.000 mp in 2006, iar Parkridge si ProLogis mai au in pregatire noi proiecte. In afara capitalei cehe, la Brno si Plzen, CTP Invest ar putea pierde pozitia dominanta in favoarea altor developeri cu planuri de dezvoltare. In Brno, deve-loperul american Panattoni a cumparat un teren si intentioneaza sa construiasca 90.000 mp de spatii de depozitare. Ungaria, crestere asezata Activitatea pe piata warehouse si logistica din Ungaria a fost mai degraba asezata decat dinamica in cel de-al doilea an de la aderarea tarii la UE. Atat livrarile, cat si absorbtia de noi spatii au fost sub nivelul din 2004. Cele mai populare locatii pentru dezvoltari de acest gen se situeaza de-a lungul autostrazilor existente, precum si in zona viitoarei retele rutiere care va inconjura Budapesta: cateva noi cai la profil de autostrada sunt prevazute sa se construiasca adiacent actualei sosele de centura (M0) a Budapestei. Livrarile preconizate sunt compuse, in principal, din noile faze de proiecte ce urmeaza sa se realizeze in M1 Business Park, Parkridge si Euro-Business Park. Spre sfarsitul anului 2006 acestea isi vor fi consumat tot potentialul de noi dezvoltari. Primele faze ale unor dezvoltari precum Agrogate si East Gate Business Park au fost sau urmeaza sa fie lansate in acest an. In lumina numarului relativ mic de tranzactii, developerii sunt dispusi sa acorde avantaje chiriasilor potentiali. Boom-ul polonez In Polonia, cel de-al doilea an in UE a reprezentat un adevarat boom pe piata spatiilor industriale si de logistica. Potrivit analistilor DTZ, printre factorii care au stat la baza acestei evolutii sunt aderarea, comertul in crestere al acestei tari cu restul Uniunii, consolidarea pietei de retail si relocari ale unitatilor de productie sau ale operatiunilor de distributie in tarile din Europa Centrala si de Est. Prin urmare, atat furnizorii de warehousing, cat si solicitantii de astfel de spatii au contribuit in egala masura la atingerea indicatorilor-record. Separat fata de zona deja consacrata a spatiilor de logistica si warehousing din jurul Varsoviei, care totalizeaza circa 76% din totalul livrarilor moderne, piata regionala continua sa se dezvolte in jurul unor mari centre urbane precum Poznan,

15

coridorul silezian si triunghiul format de orasele Piotrkw Trybunalski, Ld si Strykw din Polonia centrala. Nivelul absorbtiei de noi spatii a atins un maxim istoric in 2005 (440.000 mp), dublu fata de cel realizat cu un an inainte. 49% din tranzactii au vizat parcurile din zona Varsoviei, Silezia si Poznan ocupand pozitiile doi si trei, cu o pondere de 33%, respectiv 13% din piata de warehousing.

Comentariu Intrarea in UE a reprezentat pentru toate tarile membre o dezvoltare a comertului prin deschiderea pe toate pietele din cadrul uniunii, fapt care a necesitat si o crestere a spatiilor logistice si de depozitare. Acest articol urmareste cum s-au descurcat tarile member cu cel mai mare deficit de astfel de spatii si care au fost masurile adoptate pentru acest boom pe piata spatiilor industriale. Toate aceste promisiuni de boom imobiliar pe segmentul spatiilor logistice si de depozitare nu sunt ceva specific Romaniei. Intreaga zona est-europeana a traversat aceleasi etape de pregatire a aderarii marfurilor occidentale la pietele autohtone. Bucurestiul ramane in urma marilor capitale din estul Europei din punctul de vedere al stocului de spatii industriale moderne si al ritmului de noi livrari chiar daca developerii se tin de promisiuni, iar constructorii de lucru, urmand ca la sfarsitul anului 2008, ritmul de extindere sa se stabilizeze in jurul a 150.000 mp de noi spatii livrate anual. Din momentul intrarii Cehiei in UE, piata spatiilor industriale si de depozitare a capatat un nou si alert ritm de dezvoltare. 2005 a insemnat pentru piata logisticii si de warehousing de aici un plus de 290.000 mp la sfarsitul anului, din care peste 180.000 mp au fost absorbiti in urma a sase mari tranzactii, conform unui studiu DTZ. Polul traditional de dezvoltare a acestui segment de piata s-a centrat in jurul capitalei Praga, dar incepand din 2005 zona de vest a tarii a atras cel mai mult atentia investitorilor. Analistii se asteapta ca ratele de neocupare sa urce ca rezultat al noilor proiecte in pregatire si scaderii presiunii asupra chiriilor. Nivelul chiriilor percepute pentru spatiile de depozitare a scazut usor pe parcursul celui de-al doilea an de integrare a Cehiei in UE, de la 5-5,25 euro/mp la inceputul anului pana la 4-5 euro/mp la sfarsit. De altfel, 5 euro/mp reprezinta un nivel general acceptat al chiriei pe piata warehousing-ului, iar un nivel de 5 euro/mp este tipic pentru spatiile de 2.000 mp si mai putin. Activitatea pe piata warehouse si logistica din Ungaria a fost mai degraba asezata decat dinamica in cel de-al doilea an de la aderarea tarii la UE. In ceea ce priveste oferta actuala, aceasta este caracterizata de cateva parcuri logistice de mari dimensiuni, care reprezinta mare parte a stocului de spatii specifice. Chiriile scad incet, dar nu se prevad reduceri substantiale in viitor. Chiria pentru un mp de warehouse in zona Budapestei se ridica la circa 4,2 euro/mp/luna. Absorbtia de spatii pentru depozite si logistica a reprezentat, anul trecut, 119.000 mp. Daca e sa comparam cu datele din anul precedent (158.000 mp absorbiti), ritmul absorbtiei a fost in scadere.

16

In Polonia, cel de-al doilea an in UE a reprezentat un adevarat boom pe piata spatiilor industriale si de logistica. Potrivit analistilor DTZ, printre factorii care au stat la baza acestei evolutii sunt aderarea, comertul in crestere al acestei tari cu restul Uniunii, consolidarea pietei de retail si relocari ale unitatilor de productie sau ale operatiunilor de distributie in tarile din Europa Centrala si de Est. Anul trecut, noile livrari in zona warehousing-ului au totalizat 432.000 mp, din care 57% au fost localizate in Varsovia. Majoritatea noilor parcuri au fost construite la cerere (built-to-suit), cu toate acestea, in ultimul an, s-a inmultit numarul proiectelor realizate pentru a fi vandute la liber. Chiriile uzuale pentu spatiile de depozitare proaspat livrate sunt stabile, fiind cuprinse intre 4,5 si 5,7 euro/mp/luna in Varsovia si 3-3,5 euro/mp/luna in zone mai indepartate de capitala poloneza. Pna n 1997 existau numai spatii industriale vechi, partial modernizate si transformate n spatii de depozitare si mici spatii de productie. Cererea era reprezentata de suprafete mici, iar legile pentru protectia mediului si restrictiile de trafic erau permisive. Spatiile industriale importante erau localizate n interiorul orasului sau imediata apropiere. Potrivit ARAI, incepnd cu 1998, cererea a nregistrat un trend ascendent, determinnd aparitia unor proiecte de dimensiuni mici sau medii, situate pe soseaua de centura, n vecinatatea principalelor cai de acces. Developerii de spatii industriale au preferat partea de nord a orasului, unde au fost modernizate cteva spatii industriale vechi.

5.4 Razboiul electronicelor se muta in depozit


Anul trecut au castigat in comertul de electronice doar cei care si-au gestionat "sanatos" stocurile de marfa. Cu o piata de retail in care jucatorii sunt numerosi, viteza cu care comerciantii de produse electrocasnice si IT&C reusesc sa elimine marfa depasita din depozite ajunge sa determine succesul companiei. Mutarea ii va salva insa in viitor de probleme. La capitolul vanzari, intreaga piata de retail de electronice si electrocasnice a cunoscut anul trecut o scadere de peste 20%. Grupul Flamingo International a pierdut insa doar 12,7%, una dintre cele mai bune performante din industria de profil. Cheia succesului: o eliminare realista a stocurilor, care a presupus insa si constituirea de provizioane si care isi va arata intr-adevar efectele pozitive in acest an, spunea Dragos Simion, vicepresedintele Flamingo International, la prezentarea rezultatelor financiare.Mai detaliat, valoarea stocurilor in 2006 a fost de 28,8 milioane de euro. La ora actuala, 80% din stocurile Flamingo sunt formate din produse mai recente de sase luni (n.r. - conform standardului european de provizionare, care prevede ca produsele IT sa se provizioneze dupa 6 luni de la achizitie, iar cele electronice si electrocasnice dupa 12 luni). Acest lucru duce la competitivitate si capacitatea de a cumpara stocuri noi de produse, ne-au declarat sefii de la Flamingo. Cu toate acestea, stocurile de 28,8 milioane de euro de anul trecut nu reprezinta un rezultat laudabil. Oficialii Flamingo au si o explicatie pentru aceasta situatie si o solutie de redresare. Avantaj la distribuitori si pe on-line

17

La ProCA, divizia de distributie de produse IT a holdingului RTC, volumul stocurilor realizat anul trecut este de 34 de milioane de euro, la vanzari de 36 de milioane de euro. Asa se face ca, la sfarsitul anului trecut, distribuitorul a inchis pe plus: 15% fata de 2005. Potrivit lui Sorin Stancu, directorul general al ProCA, pentru a vinde produsele ramase mai mult timp pe stoc si pentru ca acestea sa nu fie consemnate la capitolul pierderi, ProCA recurge la soldari si la bundle-uri cu alte produse. Magazinul on-line de produse IT www.pcfun.ro lucreaza cu un nivel de stoc care sa permita 30 de zile de vanzare, astfel ca valoarea totala a stocurilor variaza de la o luna la alta si, in principiu, anticipeaza cresterea sau scaderea vanzarilor, dupa cum explica Marius Ghenea, presedintele companiei. 1 Comentariu Articolul prezent dezbate problema concurentei pe piata electronicelor, in anul 2oo7 si arata care au fost strategiile adoptate de producatori.In anul trecut au avut de castigat cei care au stiu sa isi gestioneze marfa in depozite. Comertul cu electronice presupune un flux mare de rotatie si astfel cheia succesului a devenit eliminarea cat mai rapida a marfurilor departe din depozit. Cu cat stocul de produse este mai nou, cu atat cash-flow-ul (n.r. - lichiditatea) companiei este mai bun. Pe de alta parte, retailerii au suportat din propriul buzunar anticiparile gresite asupra vanzarilor si au fost nevoiti sa-si constituie provizioane suplimentare. Anul 2006 a reprezentat o scadere a volumului vanzarilor cu 20 %.Cea mai buna reactie la acesta consecinta a unei previzionari necorespunzatoare a vanzarilor au avut-o Grupul Flamingo International care a pierdut insa doar 12,7%, reusind una dintre cele mai bune performante din industria de profil. Pentru a acoperi eventualele pierderi rezultate din mentinerea stocurilor, Flamingo a constituit provizioane de 3,6 milioane de euro, si alte 1,8 milioane de euro pentru clienti, acest efort financiar facand ca in anul 2007, rezultatele financiare sa fie mai bune. Compania venea anul trecut dupa cresterea pietei in 2006 si astepta continuarea cresterii pe anumite categorii de produse. Desi se asteptam la o anumita scadere a pietei ca urmare a procesului de aderare, impactul acesteia a fost mai mare decat cel anticipat. Pentru a avea in anul 2007 un fresh start, au decis ca anumite produse sa nu mai fie introduse in magazin, tocmai pentru a avea posibilitatea de a creste lichiditatile companiei si pentru a se pozitiona cat mai bine pe o piata in crestere . Despre situatia in alte firme de profil nu s-a putut obtine informatii deoarece contactati de EVZ, reprezentantii Altex si Domo au declarat ca detaliile privind stocurile sunt confidentiale. Avantajul a fost detinut se pare de distribiutorii on-line.La ProCA, divizia de distributie de produse IT a holdingului RTC, volumul stocurilor realizat anul trecut este de 34 de milioane de euro, la vanzari de 36 de milioane de euro. Practic, ProCA a rotit stocuri de aproximativ 12 ori pe an, ceea ce inseamna ca, in medie, a facut lunar stocuri
1

http://www.shopitonline.ro/evenimentul-zilei/razboiul-electronicelor-se-muta-in-depozit/

18

de cam 3 milioane de euro. Spre deosebire de retailerul clasic Flamingo, banii au fost insa rulati, si nu blocati in magazii. Cel mai fericit caz pare a fi cel al magazinelor on-line care, in mod normal, nu trebuie sa tina produse in raft pentru ca raftul este o pagina web, iar stocurile sunt eliminate cu conditia sa poata face livrari in timp util catre clienti. Concluzia care se desprinde tine cert de faptul ca gestionarea stocurilor de marfa a departajat retailerii .

5.5 Depozitul de marfuri confiscate al capitalei imbibat cu alccol


Imbracaminte si incaltaminte, jucarii, aparate electronice si electrocasnice, tigari, biciclete, scutere, detergenti si alcool, fie ca este el de calitate sau "facut in distilerii ilegale", toate la preturi cu aproximativ 30% mai mici. Nu este oferta vreunui supermarket sau

magazin,

ci doar "stocul" momentan de marfuri confiscate din singurul depozit de profil din Capitala. Toate aceste produse, excluzand armele si tigarile - care se distrug din start - pot fi cumparate la licitatie de agentii economici interesati. In acest moment, aproximativ 80% din produsele existente in depozit reprezinta alcool si bauturi alcoolice. Paradoxal insa, acestea reprezinta marfurile cel mai greu vandabile, agentii economici nefiind interesati de achizitionarea lor, din cauza costurilor mari pe care le presupune reprocesarea acestora. In topul celor mai vandute marfuri se afla imbracamintea, incaltamintea, jucariile si produsele pentru copii, iar in cel al celor mai valoroase, casele!

Mii de litri de alcool de calitate indoielnica, "imbuteliat" in bidoane de zeci de litri in "halele" de productie ilegale, constituite in spatele portile inalte de doi metri ale evazionistilor de la marginea Capitalei au fost confiscate in acest an de inspectorii Fiscului si ai Garzii Financiare. Aceste cantitati impresionante, alaturi de alte produse confiscate, precum imbracaminte, articole pentru copii, jucarii si incaltaminte isi asteapta potentialii clienti in unicul depozit de astfel de marfuri din Capitala. Desi preturile la care toate aceste produse ar putea fi achizitionate sunt cu pana la 30% mai mici, clientii nu se inghesuie. In special in cazul alcoolului care, odata "adjudecat", ar face cumparatorului mai degraba paguba, decat profit. Sediul depozitului, intr-o hala confiscate In hala cu marfuri confiscate a Fiscului toate produsele provin de la evazionistii care, in general, nu au acte pentru marfurile detinute. Acest imobil, spre exemplu, a fost preluat de la un asemenea datornic", ne-a explicat Carmen Balasoiu, precizand ca in anumite momente, hala imensa nu poate face fata cantitatilor uriase de marfuri ce sunt confiscate de autoritati. Tigarile se distrug, iar armele se predau Odata confiscate, depozitate si evaluate, marfurile se vand. Exceptie fac tigarile si armele. "Primele se distrug, din start, pentru ca asa prevede legea. Armele confiscate si ajunse la noi sunt predate Ministerului de Interne. Acesta se ocupa de distrugerea lor", a precizat Balasoiu, explicandu-ne, totodata, ca soarta marfurilor este decisa de o comisie formata din reprezentanti ai Oficiului pentru Protectia Consumatorilor, ai Mediului, Fiscului si ai institutiei care a confiscat produsele cu pricina. "In cadrul acestei comisii se decide ce se distruge si ce merge spre vanzare. Imbracamintea si incaltamintea se vand cel mai bine

19

In topul celor mai vine vandute produse se afla imbracamintea si incaltamintea, urmate de jucarii si produsele pentru copii. Iar cele mai valoroase sunt, potrivit reprezentantului fiscal, casele, terenurile si apartamentele. "O data ce s-a clarificat situatia succesiunilor vacante, s-a putut face evaluarea tuturor proprietatilor", a mai precizat Balasoiu, explicand asadar ca Fiscul valorifica inclusiv acele case, terenuri si apartamente ale caror proprietari, fara mostenitori, au decedat. "In cotidianele centrale se publica periodic anunturi de licitatie. Toate proprietatile se supun unei expertize iar, in functie de pozitie si starea bunului imobil, se calculeaza un pret evaluat.1 Comentariu Acest articol arata care era starea depozitului in care ajung marfurile confiscate de Fisc in anul 2005, stare care cred ca nu este foarte diferita nici in momentul de fata. In depozitul de marfuri confiscate al Fiscului poti gasi aproape orice, de la imbracaminte si incaltaminte la jucarii, aparate electronice si electrocasnice, tigari, biciclete, scutere, detergenti si alcool, fie ca este el de calitate sau "facut ilegal, in spatele gardului, in distilerii improvizate, la marginea Capitalei". Toate acestea, exceptand medicamentele si tigarile, pot fi achizitionate, prin licitatie, de catre agentii economici sau pur si simplu scoase la vanzare, prin intermediul vanzatorilor care au incheiate cu Fiscul contracte de comision. Pentru ca nu li se aplica taxa pe valoare adaugata, acestea sunt, in medie, cu 30% mai ieftine decat cele existente in mod obisnuit pe piata. Chiar si in aceste conditii, se pare ca lumea nu se inghesuie sa cumpere aceste marfuri deoarece fiind o data compromise ele pot face mai degraba paguba, decat profit. Alcoolul este marfa care se gaseste in cele mai mari cantitai.Alcoolul confiscat, existent in depozit, necesita procesare, iar costurile pe care le implica aceasta operatiune sunt foarte mari. Majoritatea bauturilor existente aici au in compozitie substante aromatizante care strica instalatiile, explicand astfel stocurile mari de alcool, de la an la an. O alta motivatie a existentei in depozit a unor cantitati mari de alcool este, si faptul ca, mai ales in ultimul an, activitatile de control ale organelor statului, respectiv Fisc, Garda Financiara si Politie, s-au axat pe acest domeniu. Inclusiv hala ce "gazduieste" depozitul cu pricina este confiscata de la un debitor. "In baza Codului de procedura fiscala exista societati care au datorii la stat si ale caror debite pot fi echivalate cu bunurile din patrimoniu.Din cauza spatiului insuficient de depozitare, anumite marfuri se vand direct de la locul <faptei>. Tot la locul confiscarii se mai organizeaza si licitatiile in cazul marfurilor perisabile, precum in cazul confiscarii unor cantitati mari de fructe sau flori, statul are interes ca acestea sa fie valorificate in timp util, pana ca marfa sa se degradeze, diferenta de pret fata de piata putand urca chiar si pana la 30%. Marfurile care nu sunt supuse vanzarii sunt armele si tigarile. In piata ajung doar produsele care sunt apte consumului uman, nepunand in pericol sanatatea consumatorului", deoarece odata ajunsa in depozit, marfa este supusa evaluarii, apoi se
1

http://www.editiaspeciala.com/stiri/2005-12-12/Depozitul-de-marfuri-confiscate-al-Capitalei-%20imbibat%20cu-alcool-1566.asp

20

decid preturile si modul de comercializare a produselor. . Pretul final se obtine facanduse o medie dintre pretul obtinut si cel al pietei. In topul celor mai vine vandute produse se afla imbracamintea si incaltamintea, urmate de jucarii si produsele pentru copii. La inceputul anului se organizeaza licitatii pentru adjudecarea contractelor de vanzare in regim de comision. Persoanele juridice care participa la licitatie trebuie sa aiba spatiu de comercializare, de depozitare, mijloace proprii de transport si casa de marcat, ce poate fi folosita exclusiv pentru inregistrarea acestor marfuri. Acestea prezinta la momentul ridicarii marfii o garantie de 25% din valoarea acesteia. Celelalte doua modalitati de valorificare a marfurilor confiscate sunt vanzarea directa, adica la locul confiscarii, si prin licitatie, care se anunta in presa.

5.6 Delaco a investit peste 2 milioane de euro in unul dintre cele mai moderne depozite de lactate din Romania
La inceputul lui 2008, Delaco a pus in functiune noul sau depozit in care a investit pana acum peste 2 milioane de euro. In acest moment depozitul de lactate de la Codlea este considerat unul dintre cele mai moderne din tara si din Europa. "Pot spune cu siguranta ca exista inca depozite agreate si functionale in Germania si Franta care nu sunt la fel de dotate ca cel pe care l-am construit la Delaco. Pentru constructia lui am lucrat cu firme experimentate in acest domeniu din Romania. De asemenea, am apelat la o firma de consultanta din Germania cu proiecte realizate pentru Porsche, Pfizer, Gardena, Hilti", a declarat Tudor Comaniciu, General Manager Delaco. "Suprafata noului depozit este de 3000 mp - inclusiv zone de comisionare marfa. Capacitatea depozitului este de 4000 de euro paleti. Investitia in utilitati a fost de 200.000 euro, care vor asigura si dezvoltarile ulterioare, intrucat datorita ritmului de crestere vom extinde acest depozit", se precizeaza intr-un comunicat de presa remis www.SMARTfinancial.ro. Noul depozit Delaco este unul de frig (+2/+8 grade Celsius) si se distinge printr-o izolare foarte buna. Panourile sunt cu 20% mai groase decat dimensiunea uzuala folosita in Romania pentru astfel de depozite (uzual find de 100 mm). Pana si parodseala a fost izolata. Manipularea respectiv incaracarea/descarcarea produselor se face cu utilaje de transport electrice, astfel angajatul lucreaza comfortabil efortul fizic fiind redus considerabil. Depozitul este construit in cadrul centrului logistic Delaco din localitatea Codlea, din apropiere de Brasov si este al doilea depozit de stoc al companiei, dupa cel finalizat la sfarsitul anului 2006.1 Comentariu
1

http://www.smartfinancial.ro/smartfinancial/fmcg+ +retail/delaco+a+investit+peste+2+milioane+de+euro+in+unul+dintre+cele+mai+m oderne+depozite+de+lactate+din+romania

21

Tot mai multe companii au drept obiectiv creare de depozite specializate la standarde europene. O astfel de investitie a facut si compania Delaco.
Infiintata in 1996, Compania Delaco era specializata in productia de lactate proaspete. Incepand cu anul 2000, compania Delaco s-a concentrat pe distributia de branzeturi si alte produse lactate importate din Germania, Austria, Franta, Olanda sau produse in Romania. Din 2007 este distribuitor unic al producatorilor germani Zott si Bergader. Acum Delaco este prezent in toate retelele nationale/internationale de modern retail dar si in magazinele din comertul traditional. Are peste 1500 clienti directi, lucrand si cu distribuitori locali, prin intermediul carora produsele Delaco ajung la alti peste 3000 de clienti. Delaco a pus in functiune la inceputul anului 2008, noul sau depozit in care a investit pana acum peste 2 milioane de euro considerat in acest moment depozitul de lactate cel mai modern din tara si din Europa. Noul depozit are o suprafata de 3000 mp si este construit in conformitate cu standardele ISO 22.000 cel mai nou standard in domeniul alimentar: are colturi rotunjite, pardoseli speciale, nu are ferestre, este bine iluminat si respecta toate regulile de igiena. in acest spatiu lucreaza 40 de oameni, in ture, astfel incat depozitul este deschis si ziua si noaptea. Printre dotarile acestui depozit putem mentiona izolare foarte buna, panourile fiind cu 20% mai groase decat dimensiunea uzuala folosita in Romania pentru astfel de depozite (uzual find de 100 mm); parodseala a fost si ea izolata iar manipularea respectiv incaracarea/descarcarea produselor se face cu utilaje de transport electrice, astfel angajatul lucreaza comfortabil efortul fizic fiind redus considerabil. O astfel de investitie este generatoare de profituri viitoare ce urmeaza sa apara pana la sfarsitul anului, asemenea dotari reprezentand un element de garantie pentru clienti fata de produsele oferite de compania Delaco.

5.7 Serviciile de logistica sporesc valoarea unui depozit bun


Cateva cuvinte despre oferta "Poti sa ai cele mai bune servicii logistice, dar daca nu ai o cladire pe masura, nu faci nimic; iar in Romania s-au construit foarte putine cladiri de depozit in ultimii 12 ani", spune Cristina Matei, Logistic Manager, Kuhne & Nagel. Dar avantajele externalizarii complete a serviciilor de logistica nu au devenit evidente pentru companii decat de curand. Dragos Geletu, General Manager, Frans Maas Romania, spune ca multinationalele de pe piata romaneasca au trebuit convinse sa foloseasca intreg pachetul de servicii logistice. "In 1997, cand am deschis primul depozit, am facut munca de pionierat; dura luni de zile pana convingeam un client sa-si externalizeze aceste servicii", spune Geletu, precizand ca atunci riscul de tara parea ridicat, clientii nu aveau increderea ca in Romania se pot obtine servicii de logistica profesionale, erau convinsi ca le pot face mai bine si mai ieftin decat o companie specializata, dar nu luau in calcul pierderile si riscurile implicate. "Poti sa ai cea mai buna cladire de depozit, dar daca iti faci singur aceste servicii, nu le faci intotdeauna bine si preiei pierderile. Companiile care-si externalizeaza aceste servicii se pot concentra pe vanzare si productie, iar la sfarsitul anului fiscal, pierderea lor este zero, pentru ca furnizorul de servicii logistice preia tot riscul", spune Geletu. Irina Ion, director general, Karl Heinz Dietrich, afirma ca la sfarsitul lui 1998, cand 22

firma si-a deschis primul depozit, cererea de servicii de logistica si spatii de depozitare era foarte mare. "De atunci numarul spatiilor de depozitare de calitate a crescut, dar majorita- tea sunt depozite mici. In acelasi timp, pe langa multinationale, au inceput sa ceara servicii logis- tice si firmele romanesti", spune Irina Ion. Cristina Matei, Logistic Manager, Kuhne & Nagel, arata ca, pana de curand, tendinta a fost ca firmele - inclusiv cele mari - sa se orienteze exclusiv dupa pret in cautarea unei cladiri de depozitare, alegand ce e mai ieftin: fostele cladiri comuniste. "Acum tendinta s-a schimbat; atat multinationalele, cat si firmele romanesti, vor calitate, atat din punct de vedere al cladirii de depozit, cat si al serviciilor. Piata serviciilor logistice si de depozitare este in crestere si va mai creste. Sunt in crestere atat productia, cat si activitatea de import si export", spune Cristina Matei, aratand ca multinationalele care produc local isi importa materiile prime, pentru a-si pastra standardele de calitate ale produselor. De asemenea, au inceput sa apara tot mai multi producatori romani care exporta si au nevoie, pana la export, de spatii de depozitare sau centre de distributie amplasate in tara. Cererea e dominata de multinationale O firma adevarata de logistica asigura toate serviciile de care are nevoie un client, considera Cristina Matei, Logistics Manager, Kuhne & Nagel. "Pe plan mondial K&N se numara printre primele trei firme de logistica. Serviciile pe care le oferim merg pe ideea de Supply Chain Management. Acum cativa ani am lansat conceptul de contract logistics, pe baza caruia lucram pentru cateva firme mari, concept care presupune servicii incepand de la preluarea produselor de pe linia de fabricatie, pana la utilizatorul final. Aplicam acest concept la filiala noastra din Timisoara, unde asiguram servicii de logistica producatorului de anvelope Continental si lucram in cladirea clientului". Ea arata ca, pe de o parte, clientul vrea sa se asigure ca nu-i va fi perturbata activitatea, iar pe de alta parte, K&N trebuie sa investeasca in alt tip de echipament (stivuitoare), rafturi noi (care sa suporte o greutate mai mare), sa-si adapteze softul la tipul de produs al clientului (in functie de tipul si frecventa rapoartelor pe care le doreste clientul, de numarul si volumul produselor sale - multe si mici, multe si mari etc.), sa dimensioneze personalul dedicat acestui proiect in functie de rulajul lunar de marfa al clientului etc. Fondat in 1890 in Olanda, Koninklijke Frans Maas Groep NV - grup international de companii care se ocupa de expeditii internationale si logistica - este specializat in coordonarea si optimizarea serviciilor generatoare de valoare adaugata. Serviciile pe care le asigura Frans Maas Romania cuprind intreg pachetul logistic: de la transport international - aerian rutier si maritim - care ii permite sa preia marfa din orice locatie din lume si sa o aduca in tara, si pana la vamuire, depozitare, valoare adaugata asupra produsului si transport intern, arata Dragos Geletu, director general, Frans Maas Romania. "Dupa ce si-au externalizat toate aceste activitati, clientii nostri se pot concentra pe vanzari, iar noi primim comenzile de marfa si ne ocupam de tot, pana la livrarea la domiciliul beneficiarului clientului", spune Geletu . El precizeaza ca intre diferitele filiale si puncte de lucru ale grupului Frans Maas comunicarea se face pe baza unui sistem informational si de comunicare propriu.

23

De exemplu, printr-un sistem unic de monitorizare, Global Network Transport Systems, transporturile in reteaua Frans Maas de pe teritoriul Europei sunt urmarite 24 de ore din 24. In Romania Frans Maas are filiale si depozite in orasele Bucuresti (Pipera si Otopeni), Timisoara, Ploiesti si Oradea. In Pipera opereaza cu trei depozite, cu suprafata totala de 12.500 mp, amplasate pe un site logistic de 120.000 mp. Developerul depozitelor si proprietarul terenului este Atlas Realty & Development. In depozitele sub regim vamal din Terminalul Cargo Otopeni sunt derulate, pe langa comisionarea vamala, activitati de ground handling (manipulare la sol, n.n.) pentru marfurile care vin pe 8 linii aeriene (Air France, British Airways, KLM, Alitalia, Turkish Airlines, Olympic Airlines, Polish Airlines si Moldova Air). Karl Heinz Dietrich (KHD) isi desfasoara activitatea in propriile depozite - trei in Bucuresti, amplasate in aceeasi locatie - soseaua de centura, Otopeni (dintre care cel mai nou, finalizat la sfarsitul anului trecut, este prevazut cu mai multe zone cu temperatura controlata, pentru depozitarea produselor perisabile) si un depozit la Brasov. Capacitatea totala de depozitare a KHD in Romania se ridica la 21.000 mp. Compania opereaza zilnic, in domeniul transportului intern, cu o flota medie de circa 40 de camioane de marfa de 20 de tone. "Depozitele si terenul aferent sunt investitia KHD", precizeaza Irina Ion, Director General, Karl Heinz Dietrich Romania. Printre clientii din Bucuresti se numara: Metro Cash & Carry, Beiersdorf, Gillette, Monsanto, BASF, Rauch, ABB, Heineken Romania, Alveus, Walmark, BAT (pentru stocul de materiale promotionale), Henkel Ecolab. Depozitul din Brasov este dedicat unui client important - Kraft Foods Romania, care are doua fabrici in oras. Firma de logistica trimite zilnic materiile prime la productie, iar produsul finit se intoarce in depozitul KHD. Pentru Metro Cash & Carry, K.H.Dietrich furnizeaza, pe de o parte, serviciile clasice pentru produsele proprii ale retailerului (pe care Metro le comercializeaza sub propria marca), iar, pe de alta parte, serviciile conexe platformei de "pre-allocated cross-docking". "Conceptul de platforma este nou pe piata romaneasca si se justifica dupa deschiderea unui anumit numar de magazine", afirma Irina Ion, precizand ca acest concept implica aducerea la KHD de catre furnizori a marfii gata pregatite pentru fiecare magazin Metro, bunurile ajungand apoi la toate cele 15 magazine, din Bucuresti si din tara, in 24 de ore. "O trasatura a activitatii derulate in depozitele KHD este faptul ca angajatii au un stil de lucru nemtesc, cu salarii pe masura rezultatelor bune, fapt ce se reflecta direct asupra calitatii deosebite a serviciilor puse la dispozitia clientului".1

Comentariu Succesul unui depozit modern este asigurat nu doar de cladire, oricat de bine ar fi construita si dotata, ci si de serviciile oferite. Ele incep cu preluarea comenzilor si se
1

http://www.bizcity.ro/imobiliare/serviciile-de-logistica-sporesc-valoarea-unui-depozit-bun-25820.html

24

incheie cu livrarea marfii la sediul beneficiarului. Pe piata imobiliara romaneasca cladirile de depozit moderne, realizate la standarde internationale, sunt destul de putine. Furnizorii de logistica internationali intrati pe piata sunt putini, iar numai cativa dintre ei deruleaza activitati de amploare. Printre ei se numara Kuhne & Nagel - una dintre cele mai mari companii de transport si logistica din lume; Frans Maas - unul dintre liderii europeni in logistica si transport international, Karl Heinz Dietrich - companie germana de familie, cu o traditie de peste 50 de ani in domeniul logisticii si transportului international. Practic, pachetul de servicii asigurat de furnizorii internationali de logistica depaseste cu mult granitele activitatii de depozitare si distributie. In primul rand, acestia asigura transportul international al marfurilor (rutier, naval, aerian).Apoi, avand si abilitarea de comisionari vamali, se ocupa de vamuirea marfii dupa ce o aduc in tara, pastrand-o in propriile depozite vamale (pe termen scurt) sau antrepozite vamale (pe termen lung, in caz ca importatorul vrea sa aiba marfa in stoc, ca sa poata onora o eventuala cerere crescuta, dar nu vrea sa-si blocheze banii platind taxe vamale, inainte de a sti ca va vinde marfa). In interiorul depozitelor propriu-zise, furnizorii de logistica asigura, pe langa simpla depozitare, o serie de servicii cu valoare adaugata: manipulare, etichetare, ambalare, reambalare intr-o alta forma (pachete promotionale, Metro units - numarul standard de produse pe care trebuie sa-l contina un pachet, solicitat de retailerul cash & carry), pregatirea comenzilor, evidenta si controlul computerizat al stocurilor si trimiterea de rapoarte privind stocurile catre clienti etc. Pasul urmator este distributia propriu-zisa, respectiv transportul in tara - cu propriile camioane sau camioane inchiriate - si livrarea marfurilor catre clientii clientilor, cum sunt, de exemplu, marii retaileri. Companiile internationale de logistica sunt si mari case de expeditii internationale (specializate in intermedierea transportului de marfuri n.n.). Companiile care-si externalizeaza aceste servicii se pot concentra pe vanzare si productie, iar la sfarsitul anului fiscal, pierderea lor este zero, pentru ca furnizorul de servicii logistice preia tot riscul. Pana de curand, tendinta a fost ca firmele - inclusiv cele mari - sa se orienteze exclusiv dupa pret in cautarea unei cladiri de depozitare, alegand ce e mai ieftin, acum tendinta schimbandu-se. Serviciile oferite de firmele de specialitate logistica ofera servicii complete si coplexe pentru companii ce activeaza in toate domeniile de activitate. Principalii jucatori pe piata logisticii sunt: K&N se numara printre primele trei firme de logistica, iar serviciile pe care le ofera merg pe ideea de Supply Chain Management. Printre clientii K&N din Bucuresti se numara Philips, Unilever, Bayer si Philip Morris. Depozitul din Bucuresti este inchiriat de la developerul Rostock 2000. In total, K&N opereaza pe o suprafata de depozitare de 18.000 mp. Firma lucreaza cu un soft specializat in managementul proiectelor de depozitare, care asigura mai mult decat gestiunea stocurilor. Fiecare raft din depozit are o adresa de identificare, iar softul indica mutarile care trebuie facute, fiindca marfa e pusa mai intai pe rafturile de sus si "coboara", pe masura ce este livrata. Conceperea primei oferte de servicii catre client dureaza pana la 4 saptamani, iar decizia asupra depozitului este ultima, fiindca implica si riscul cel mai mare.

25

O alta mare companie fondata in 1890 in Olanda, Koninklijke Frans Maas Groep NV - grup international de companii care se ocupa de expeditii internationale si logistica este specializat in coordonarea si optimizarea serviciilor generatoare de valoare adaugata. Serviciile pe care le asigura Frans Maas Romania cuprind intreg pachetul logistic: de la transport international - aerian rutier si maritim - care ii permite sa preia marfa din orice locatie din lume si sa o aduca in tara, si pana la vamuire, depozitare, valoare adaugata asupra produsului si transport intern. Pe partea de logistica clientii Frans Maas, dintre care mare parte sunt importatori, sunt companiile multinationale 3M, Panasonic, Orange, Johnson Wax, Wrigley, Kraft Foods, Reckitt-Benckiser, Forte, Bosch & Siemens Home Appliance, Allied Domecq, Sititech (Fuji Film si Sharp), Atlas Trading. Avand si activitate de casa de expeditie, compania are mii de clienti, inclusiv persoanefizice, pentru care asigura transportul international al coletelor trimise in strainatate. Deocamdata, pe piata serviciilor logistice concurenta nu este prea intensa, dar multi dintre jucatorii internationali care au prospectat piata in ultimii ani si-au invins reticentele si se pregatesc sa faca investitii in Romania. "Concurenta va deveni din ce in ce mai dura", deoarece cerintele vor fi mai exigente si vor prima calitatea serviciilor, vizibila in detalii cum sunt: acuratetea in evidenta stocurilor, flexibilitatea furnizorului de logistica si disponibilitatea lui de a raspunde la cerintele clientului 24 de ore din 24. Astfel calitatea va conta mai mult decat pretul, pentru toate companiile care vor opta pentru serviciile logitice care sa sporeasca valoare depozilelor pe care le detin. 5.8 Halele industriale se construiesc

ieftin i se amortizeaz rapid


Afacerea de pe Centura Halele de producie i depozitele de mrfuri reprezint una dintre afacerile infloritoare dezvoltate in ultimii ani in jurul marilor orae, mai ales de-a lungul rutelor ocolitoare. Specialitii din domeniul imobiliar o recomand pe termen lung, datorit riscului sczut, investiia amortizandu-se in maximum zece ani. Cine construiete asemenea spaii merge la sigur, pentru c cererea este in continuare crescut, in special din partea companiilor strine de logistic, producie i distribuie de bunuri de larg consum, electrocasnice i mobilier. Investiie mic, profit mare Proiectele de hale i depozite nu presupun investiii majore, spre deosebire de construciile rezideniale. In primul rand, terenul este deocamdat ieftin, de caiva euro pe metrul ptrat. Spre exemplu, periferiile Capitalei au preuri cuprinse intre 10 - 40 euro/mp, In timp ce zonele din ora depesc cateva sute de euro/mp. "Foarte important este ca terenul s aib utiliti, de aceea se prefer imediata vecintate a altor investiii imobiliare", spune arhitectul Mircea Bursuc. Un alt aspect care recomand afacerea este cel legat de costurile de proiectare, de aproximativ 5 euro/mp, fa de 10 euro/mp cat este in ora. In privina ideilor constructive, marile companii din strintate vin de obicei i cu proiectul, pus in practic de constructorii romani. "Proiectele tehnice din alte ri trebuie adaptate normativelor romaneti in vigoare", mai spune specialistul.

26

200 mp se fac intr-o lun Chiar dac unele firme se laud c pot construi o hal in cateva zile, arhitecii atrag atenia c o construcie bine realizat are nevoie de fundaie. Spre exemplu, un spaiu de depozitare realizat din structuri metalice, avand o suprafa de aproximativ 200 mp se construiete in termen de o luna. Cine vrea s cumpere o hal cu infrastructur, fr instalaii i fr geamuri i ui trebuie s scoat din conturi cel puin 167 euro pe fiecare metru ptrat construit (preul nu include TVA).1 Comentariu Se pare ca o noua orientare in linia afacerilor este construirea de spatii de depozitare. Aceasta tendinta a luat o mai mare amploare in tara noastra odata cu intrarea in Uniunea Europeana. Construirea de spaii de depozitare reprezint una dintre afacerile pe care pariaz investitorii din domeniul imobiliar. Spaiile industriale - hale i depozite sunt peste tot la periferia marilor orae. Ridicarea cldirii necesita un timp scurt, ea putand sa apara in maximum o lun, dupa spun constructorii. Terenul este ieftin, iar construcia se poate intinde pe o suprafa cat mai de mare. O astfel de investitie se amortizeaza in maxim 10 ani si este cu siguranta generatoare de profit, pentru c cererea este in continuare crescut, in special din partea companiilor strine de logistic, producie i distribuie de bunuri de larg consum, electrocasnice i mobilier. Costurile necesare unei asemenea investitii nu sunt foarte ridicate . In primul rand, terenul este deocamdat ieftin, de caiva euro pe metrul ptrat. Spre exemplu, periferiile Capitalei au preuri cuprinse intre 10 - 40 euro/mp, In timp ce zonele din ora depesc cateva sute de euro/mp In privina ideilor constructive, marile companii din strintate vin de obicei i cu proiectul, pus in practic de constructorii romani ce reprezinta firmele de constructii cu care acestea incheie contractul.

5.9 Fortareata chinezeasca din Dobroiesti


Expansiunea asa-zisilor investitori chinezi in Romania, cu toate infractiunile economice pe care le aduce, nu a pus pe jar autoritatile centrale. Singurul care s-a luptat cinci ani cu tupeul si ilegalitatile celor doi asa-zisi oameni de afaceri chinezi este primarul sectorului 2, Neculai Ontanu. "Aceste constructii ilegale au luat in cel mai scurt timp aspectul unui buncar, cu paza dotata cu cele mai moderne sisteme de supraveghere, instalate pe foisoare pazite de santinele", a spus ieri, in conferinta de presa, primarul Ontanu. Inca de la aparitia primelor constructii fara autorizatie, inspectorii primariei au facut verificari si au sanctionat contraventional cele doua societati comerciale. De altfel, Planul de Urbanism General al Capitalei nici nu permite in zona construirea de depozite sau birouri, ci numai de locuinte. Neobrazarea lor a depasit
1

http://www.casedelux.ro/imobiliare/articole/Halele-industriale-se-construiesc-ieftin-%C5%9Fi-seamortizeaz%C4%83-rapid--243.html

27

orice limite, cei care se aflau in ilegalitate deschizand procese in instanta, prin care cereau Justitiei Romane sa oblige autoritatile locale la emiterea autorizatiilor de construire pentru cele 24 de hale deja existente. In lupta sa cu mafia chineza din Bucuresti, primarul Ontanu nu a fost ajutat prea tare nici de celelalte institutii. La controalele facute doar in decurs de o luna de Garda Financiara si Politie, la numai 12 societati comerciale au fost gasite 138 de infractiuni economice, precum contrabanda, evaziune fiscala si fals intelectual la Legea contabilitatii si neinregistrarea de acte vamale. Doar banii si marfurile confiscate ajung la aproape 1 milion RON (10 miliarde lei vechi). Una peste alta, cele doua firme cu proprietari chinezi (chiar daca una are un nume aproape dacic) nu si-au depus nici acum bilantul pe anul 2005 si nici nu si-au actualizat capitalul social dupa denominare. Primarul sectorului 2 a mai spus ca proprietarii chinezi au ramas inca de ieri fara gaze naturale si fara curent, iar astazi, incepand cu ora 7, cele doua firme selectate prin licitatie publica urmau sa inceapa demersurile pentru demolarea constructiilor ilegale. Neculai Ontanu a precizat ca Ambasada Republicii Populare Chineze la Bucuresti i-a dat tot sprijinul in demersul sau si le-a cerut permanent cetatenilor lor din Romania sa respecte legile. Din acest motiv, primarul Ontanu a propus Guvernului modificarea legii, astfel incat interventia de demolare a autoritatilor locale sa nu mai poata fi amanata cu rea-credinta, dupa ce instanta a constatat existenta unei constructii ilegale.1 Comentariu Acest articol pune in discutie problema constructiilor ilegale de depozite in capitala, aparute odata cu expansiunea asa-zisilor investitori chinezi in Romania.Cu o astfel de situatie s-a confruntat primarul sectorului 2 , timp de 5 ani.Legislatia si practica judecatoreasca din Romania, asa de incalcite cum sunt, au permis prejudicierea grava a bugetului de stat timp de cinci ani, fara ca autoritatea locala sa poata actiona. Incepand din anul 2001, pe Soseaua Dobroiesti, la numerele 91 si 95-101, pe un teren in suprafata de aproape sapte hectare, doua societati au inceput sa construiasca ilegal depozite de marfuri pentru aprovizionarea diverselor firme. In loc sa intre in legalitate, ce doi "investitori" chinezi - Zheng Siyong si Chen Zengfu -, patroni la firmele Shan Lian International Import Export SRL si Rex Getica Industries SRL, au atacat in instanta, cu tupeu, procesele-verbale de amenda. De exemplu, Parchetul si Serviciul Roman de Informatii ar trebui sa cerceteze cum de au acceptat Distrigaz Sud si Electrica bransarea celor doua firme, atata vreme cat nu exista nici o autorizatie de constructie. Ciudate sunt si reactiile Garzii Financiare si Politiei, care, in cinci ani de activitate ilegala a celor doua firme, au facut doar cateva controale sustinute la societatile care inchiriasera spatii sau se aprovizionau de la depozitele din Dobroiesti. Prejudiciul adus Bucurestiului numai pentru neplata impozitului pe teren si cladiri ajunge la 1,45 miliarde de lei. Primaria a trebuit sa astepte
1

http://www.gandul.info/social/ontanu-asediaza-astazi-fortareata-chinezeascadobroiesti.html?3932;268312=

28

cinci ani de zile incheierea ciclurilor procesuale impuse de legea romana in astfel de cazuri, precum si perioada in care cele doua firme ar fi putut incepe singure demolarea. Asa se dovedeste inca o data cat de bine sunt definite si aplicate legile in Romania.

5.10 Piata bucuresteana duce lipsa de spatii de refrigerare-congelare


Compania Regatta anunta spre inchiriere unul dintre putinele spatii de refrigerare, respectiv congelare din Bucuresti. Localizata in zona Otopeni, in apropiere de linia de centura, proprietatea ofera atat zona de refrigerare/congelare, cat si spatii de birouri. Este alcatuita din 14 module cu cate 100 mp/modul si cate 50 mp/birouri (P+1). ... Proprietatea este constituita ultra-modern, asigurand inaltimi de 7 m, capacitate de 180-205 tone, congelare si refrigerare de la minus 18 grade C pana la 2 grade C. Rampa incarcare-descarcare si serviciile de manipulare, asigurare marfa si energia electrica sunt incluse in pret. Disponibile din trimestrul al II-lea al anului viitor, aceste spatii sunt constituite in perfecta armonie cu standardele de calitate ale Uniunii Europene. Proprietatea din Otopeni poate fi luata ca exemplu, deoarece ofera conditii superioare, compatibile cu normele UE. Chiriasul se bucura de birouri moderne, de servicii cum sunt manipularea si asigurarea marfurilor, precum si toate facilitatile impuse de o proprietate de inalta calitate," a spus Costel Alecu, directorul departamentului Spatii Industriale & Comerciale, Regatta. Nu in ultimul rand, locatia este un plus pentru aceste spatii. Amplasarea in zona de nord a orasului, in proximitatea liniei de centura, faciliteaza accesul catre toate zonele de interes pentru importatori si distribuitori. 1 Comentariu Multe companii ce necesita pastrarea produselor sale in depozite ce presupun spatiii de refrigerare, respectiv congelare, se confrunta cu un deficit, deoarece sectorul spatiilor de refrigerare/congelare este foarte slab dezvoltat la noi. Desi este cerere mare, nu exista asemenea spatii de inchiriat in Capitala. Spatiile care sunt pe piata la ora actuala ofera conditii improprii de depozitare si de birouri, ca sa nu mai amintim de accesul dificil. Este imperativ sa se construiasca, fie spre inchiriere, fie spre vanzare, cat mai multe spatii de refrigerare/congelare care sa respecte standardele de calitate. Articolul present da un exemplu de firma ce dispune de aceste spatii , pe care le da spre inchiriere, compania Regatta. Aceasta este situata in Otopeni , devenind o buna locatie deoarece amplasarea in aceasta zona faciliteaza accesul catre toate zonele de interes pentru importatori si distribuitori.
1

http://www.banisiafaceri.ro/proiecte+si+investitii/piata+bucuresteana+duce+lipsa+de+sp atii+de+refrigerare-congelare

29

Este de preferat ca aceste tipuri de depozite sa fie situate in apropierea zonelor de desfacere, pentru o buna manipulare a produselor in timpul transportului.

5.11 Depozitul de legume-fructe, o investiie promitoare


Firma Marigaz Trade SRL a inaugurat ieri, n localitatea doljean Crcea, cel mai mare depozit de legume-fructe din zona Olteniei. Investiia a fost realizat cu granturi Sapard n valoare de aproape trei milioane de euro, cheltuielile totale nsemnnd aproximativ patru milioane de euro. Afacerea celor doi asociai, Adrian Poman i Gheorghe Marinescu, are premisele unei reuite, mai ales c n zon lipsesc depozitele de acest gen. n Romnia, afacerile celor doi au pornit n 1997. Am mprumutat 1,8 milioane de franci francezi de la o banc austriac i am devenit mandatari Shell, ocupndu-ne cu distribuia de butelii. Trei ani i jumtate am muncit ca s ne acoperim creditele, nu ne gndeam la vremea aceea la extindere, a povestit Adrian Poman. n prezent, firma are o cifr de afaceri de 25 de miliarde de lei vechi, ns ruleaz peste patru milioane de euro ca mandatar al Shell. Trecnd pe profit, cei doi s-au gndit s se extind i ideea i-a aparinut lui Gheorghe Marinescu. Cumnatul meu a fost plecat o perioad n Canada, unde a avut o afacere n domeniul transporturilor de marf. A cumprat ase trailere cu care efectua curse ntre Toronto i California. Cele mai multe mrfuri erau legume-fructe i aa a aprut ideea, a spus Poman. Sistemul de colectare, deja angajat Ca surs de finanare a proiectului, cei doi au ales s apeleze la fondurile nerambursabile Sapard. n 2005, s-a lucrat la concepie. S-au fcut studii de pia i documentare despre funcionarea acestui sistem n alte ri. n noiembrie 2006, firma a trecut la partea de execuie. Avem o colaborare cu o firm de rsaduri i semine din Turcia. Vom distribui aceste semine gratuit productorilor cu care colaborm. Tot noi suportm i analizele calitative. Vom merge n special pe soiurile mai uor productoare de profit, adic acelea care pot iei pe pia naintea produselor obinuite, a mai spus Adrian Poman. La punctul de lucru din Crcea, firma are deocamdat 16 angajai, ns proiectul va ajunge n cele din urm la 60-70 de salariai.1 Comentariu Una dintre investitiile profitable\ile pare a fi si construirea de depozite pentru legume si fructe sau imbunatatirea la standarde europene a celor deja existente . Acest articol mentioneaza o astfel de investitie facuta la cel mai mare depozit de legume-fructe din Oltenia care a costat patru milioane de euro, fiind finanat din fonduri
1

http://www.gds.ro/Economie/2008-01-18/Depozitul+de+legume-fructe, +o+investitie+promitatoare

30

Sapard i surse proprii ale investitorului. Zona Doljului nu avea pn acum un asemenea centru de colectare i depozitare. Depozitul are o capacitate de 3.000 de tone, pe o suprafa total de 4.800 de metri ptrai. Societatea Marigaz Trade SRL si-a pus la punct strategia de intrebuintare si valorificare a acestui deposit si lucreaz deja la implementarea sistemului de colectare a produselor, dorind o colaborare cu productorii de legume-fructe, ncheind deja 30 de contracte cu firme din Dolj, Olt i Galai. . Pe viitor, patronii se gndesc i la alte depozite, dar i la afaceri n zona distribuiei. Unul dintre obiective este localitatea Matca din judeul Galai, unde exist deja 300 de hectare de sere. De asemenea, cei doi investitori vor s deschid un punct de lucru n Bucureti. Acest articol poate fi considerat o sugestie pentru companiile care vor sa investeasca in depozite, sugerandu-le ca o puna alegere poate fi construirea depozitelor destinate pastrarii fructelo si legumelor.

5.12 Voest Alpine Ambient are depozit de 3 mil. de euro


Compania Voestalpine Ambient Stalhandel, un joint venture al firmelor Ambient si voestalpine Stalhandel GMBH, din Austria, a inaugurat ieri la Sibiu un depozit de materiale metalice in care a investit 3 milioane de euro. Depozitul se intinde pe un spatiu de 4.500 de metri patrati, a fost construit de firma sibiana Kirschbaum si are o capacitate de stocare de 6.000 de tone de materiale metalurgice (europrofile, tabla, tevi). Potrivit presedintelui consiliului de administratie al firmei romano-austriece voestalpine Ambient, Johannes Kasticky, alte doua astfel de centre metalice vor fi construite in tara, anul urmator. Kasticky arata ca voestalpine Ambient mizeaza pe rapiditatea livrarilor. "Pentru clienti conteaza mai putin pretul metalelor cat disponibilitatea materialelor. De aceea vrem sa investium in depozite, pentru a livra cat mai rapid marfa.", a declarat Johannes Kasticky. Centrul de metale de la Sibiu beneficiaza de doua macarale pe baza de electromagneti, cu o capacitate de 14, respectiv 7 tone, precum si de acces in hala la calea ferata. Potrivit lui Ioan Ciolan, directorul general al grupului Ambient, si membru in consiliul de administratie al voestalpine Ambient stahlhandel, s-a aratat multumit de colaborarea cu partenerii austrieci. "Momentul ales pentru lansarea depozitului, aproape de momentul integrarii in Uniunea Europeana, nu este unul intamplator. Acoperirea europeana a firmei austriece ne aduce mari avantaje in fata competitorilor", a declarat Ioan Ciolan Au asistat la taierea panlgicii primarul Sibiului, Klaus Johannis, prefectul Ion Ariton, dar si seful Directiei Generale a Finantelor Publice Sibiu, Grigore Popescu. Depozitul a fost sfintit de un sobor de doi preoti ortodocsi. Vanzari de 20 de mil. de euro VoestAlpine Ambient Stahlhandel este un joint venture realizat in martie, anul trecut, in cadrul caruia voestalpine Stahlhandel GMBH detine o participatiune de 51 la suta, restul revenind firmei Ambient. Unul din cei doi administratori ai VoestAlpine Ambient Stahlhandel, Cristian Paval, estimeaza pentru anul in curs vanzari de 20 de milioane de euro. Pentrul anul viitor, firma romano-austriaca si-a fixat o crestere a

31

vanzarilor de 30 la suta, pana la 26 de milioane de euro. "Ceea ce avem noi nu este doar un simplu depozit de materiale metalice. Oferim si service, cu utilaje speciale. Adica putem realiza taieri, rotunjiri si alte ajustari ale materialelor metalice", precizeaza Cristian Paval, care adauga ca firma romano-austriaca are la un an de la inceperea efectiva a activitatii un portofoliu de 200 de clienti. Portofoliul cuprinde firme din domeniul constructiilor de masini, a constructiilor de hale metalice, combinate siderurgice din tara si strainatate.1 Comentariu Odata cu aderarea la Uniunea Europeana, tot mai multe companii s-au orientat inca dinainte de a face parte din Comunitatea Europeana, asupra modernizarii depozitelor. Voestalpine Stahlhandel GMBH este o companie austriaca, ce isi are sediul in Linz si care a avut in 2006 vanzari de 426 milioane de euro. Volumul total de materiale vandute de compania austriaca, in acest an, este in jur de 600.000 de tone. Compania sibiana Ambient, care completeaza joint venture-ul romano-austriac, a inregistrat in primul semestru al anului un nivel al vanzarilor de 220,3 mil. lei (aprox. 63 mil. euro), in crestere cu 77 la suta fata de anul trecut. Pentru acest an, compania estimeaza afaceri de peste 130 mil. euro. Ambient din Sibiu a investit in aceasta vara 6,5 mil. euro pentru construirea unui centru comercial in zona de est a orasului Baia Mare. Centrul are o suprafata comerciala acoperita de 9.500 de metri patrati. Compania un joint venture al firmelor Ambient si voestalpine Stalhandel GMBH, din Austria, a inaugurat la Sibiu in 2006 un depozit de materiale metalice in care a investit 3 milioane de euro. Acesta este primul depozit de materiale metalurgice, inaugurat de austriecii de la voestalpine Stahlhandel, in Romania. . La inaugurarea depozitului Voestalpine Ambient Stahlhandel au fost prezenti cei mai importanti reprezentanti ai administratiei locale, precum si oameni de afaceri puternici ai judetului Sibiu fiind o oportunitate pentru a-si exprima intentia de a colabora cu companii ce necesi spatii de pozitare, stocare sau transport.

5.13 Francezii de la FM Logistic mai baga 40 mil. Euro in depozite autohtone


Compania franceza FM Logistic va investi in urmatorii trei ani intre 30 si 40 milioane de euro in Romania, pentru dezvoltarea unei retele de depozitare si transport de marfuri, a declarat ieri copresedintele firmei, Jacky Gervis, citat de Mediafax. "Piata logistica romaneasca este abia la inceput, insa se va dezvolta puternic in urmatorii ani si vor aparea numerosi competitori. Intentionam sa construim primul depozit propriu chiar la anul, la Timisoara sau Bucuresti, insa trebuie sa rezolvam problemele legate de achizitia terenurilor", a precizat Gervis. Suprafata unui depozit va fi cuprinsa intre 20.000 si 100.000 de metri patrati, iar valoarea investitiei ar putea ajunge la 10-20 milioane de euro, incluzand pretul
1

http://www.sibiuvirtual.ro/stiri/index.php?id=197

32

terenului, potrivit lui Gervis. FM Logistic a intrat pe piata romaneasca in 2003 si administreaza depozite cu suprafata totala de 43.000 mp, printre care trei la Timisoara si doua in Bucuresti, in spatii inchiriate.1 Comentariu Una dintre companiile ce si-a orientat investitii catre depozite este Compania franceza FM Logistic. Potrivit copresedintelui FM Logistic, valoarea investitiilor derulate pana in prezent pe piata romaneasca se ridica la aproximativ un milion de euro. Printre clientii companiei se numara retele de hypermarketuri si supermarketuri, companii de bunuri de larg consum, firme de cosmetice si de produse alimentare. Valoarea investitiilor va deveni mai mare deoarece firma intentioneaza sa faca investitii si in transporturi, fiind un prilej de extindere si afirmare pentru acesata firma. Acest articol demonstreaza cum prin reteaua de depozite construite, compania franceza a reusit sa colaboreze cu alte companii carora le-a asigurat necesarul de depozite pentru produsele lor.

5.14 Cine are depozite


In retailul romanesc, peisajul se incarca cu tot mai multe depozite, inimi care pulseaza marfa dinspre furnizori spre magazine. CARREFOUR: reteaua franceza de hipermarketuri a inaugurat centrul logistic in 2003. Pe suprafata actuala (11.500 mp) pot fi stocati cam 7.000 de paleti. Prin intermediul depozitului, retailerul francez lucreaza cu circa 60 de furnizori METRO: Metro Cash & Carry Romania a investit 12 mil. euro pentru construirea unui centru logistic situat in apropiere de Bucuresti, prin care centralizeaza toate operatiile logistice. Platforma logistica, functionala din 2004, este formata dintr-un centru de distributie pentru produse ambientale (7.700 mp) si unul pentru produse proaspete (5.600 mp). PROFI: are, la Cluj, un depozit operational de la finele anului trecut. Catre acest depozit sunt livrate toate produsele, cu exceptia celor cu termen de valabilitate foarte scurt (lapte, produse de panificatie) si produsele congelate. miniMAX DISCOUNT: a inaugurat centrul logistic la finele lunii aprilie, o data cu deschiderea primelor magazine. Depozitul, care are o suprafata de 10.000 mp, va deservi primele trei - sase magazine.
1

http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/2006-09-28/francezii-de-la-fm-logistic-mai-baga40-mil-euro-in-depozite-autohtone.html

33

BILLA: a inaugurat la inceputul acestui an un depozit la Targul-Mures. GIMA Si MEGA IMAGE: au depozite, doar pentru produsele celor mai mari furnizori.1 Comentariu Articolul prezent arata care este situatia in detinerea de depozite a marilor supermarketuri in anul 2007 fata de 2006. Aceste supermarketuri au devenite depozite pentru cele mai multe magazine din tara. Principalii concurenti par a fi : CARREFOUR, METRO, PROFI, miniMAX DISCOUNT, BILLA, GIMA Si MEGA IMAGE, avand cele mai bune centre logistice. Se pare ca ce-i de la Carrefour se afla in fruntea clasamentului, prin intermediul depozitului pe care il detine, avand contracte cu peste 60 de furnizori. Cei de la Gima si Mega Image au depozite doar pentru produsele celor mai mari furnizori. Toate aceste Supermarketuri vizeaza o strategie de extindere a acestor spatii ele fiind mari generatoare de profit, multe magazine dorind sa colaboreze cu acestea pentru a se aproviziona cu prosusele pe care doresc sa le comercializeze in in magazinele pe care le detin.

5.15 Focarul de infectie din depozit


Sute de kilograme de resturi de carne si organe de animale zac intr-un depozit din zona fostului ILF. Marfa apartinea unei firme din Magura, al carui administrator se pare ca si-a luat talpasita sau ca a decedat. Proprietarul depozitului inchiriat firmei din Magura arata acuzator spre Directia Sanitara Veterinara, sustinand ca nu a venit sa dezinfecteze locul. Sefii DSV se apara spunand ca nu e treaba lor sa faca acest lucru, ci a proprietarului. Un telefon la redactie anunta precipitat ca, in zona fostului ILF, unde se afla niste depozite private, ar exita un spatiu in care tone de carne putrezesc fara ca cineva sa intervina. Deplasandu-ne la fata locului, am aflat de la proprietarul depozitelor, firma PMS International, ca spatiul cu pricina ar fi fost inchiriat societatii Manidar Invest SRL din Magura. In acesta, chiriasul a amenajat un depozit frigorifer destinat pastrarii de carne. Initial, aici au fost depozitate cateva sute de tone de astfel de produse. Exista voci care spun ca administratorul firmei din Magura, Daniel Clatea, ar fi disparut subit, cu tot cu vreo doua milioane de euro, banii datorati firmelor din tara de la care a luat marfa. Altii avanseaza ideea decesului administratorului Manidar. Asa se face ca, prin luna februarie, executorii judecatoresti au inceput sa puna in aplicare deciziile instantei. Am inteles ca patronul de la Manidar ar fi dat cateva tepe pe la firme din tara si a fugit. Nu mai e de gasit nicaieri. Au venit creditorii si au luat vreo 180 de tone de carne, dar tot a mai ramas ceva. A fost iarna, a mai rezistat carnea, dar, imediat ce a venit caldura, totul a inceput sa se dezghete, mai ales ca E-On le-a taiat curentul, a declarat Mustafa
1

http://www.businessmagazin.ro/actualitate/cine-are-depozite.html?5531;976931

34

Solac, proprietarul depozitelor. El mai spune ca desi a facut numeroase apeluri la Directia Sanitar Veterinara, nu a venit nici pana azi vreun angajat al acestei institutii sa dezinfecteze locul. De cateva zile, tot le dau telefoane celor de la DSV ca sa vina cineva aici sa vada cum sta treaba. Ba mi se zice ca medicul veterinar este plecat in nu stiu ce delegatie, ba ca sa vin eu la ei sa le explic si tot asa. Din cauza asta, am pierdut peste 140 de milioane de lei, pentru ca nu am avut cum sa inchiriez spatiul. Cred ca nici executorul judecatoresc nu si-a facut datoria pana la capat, el si-a luat banii pentru ce a facut si, gata, nu l-a mai interesat de ce resturi nevandute au mai ramas, se plange Solac. . In plus, directorul DSV, Vasile Zaharia, sustine ca i-a notificat acest lucru, in scris, firmei PIM International. Eu i-am facut adrese, inclusiv executorului judecatoresc, ca sa-mi dea voie sa iau probe din depozit. Pana la aceasta ora nu am primit niciun raspuns. Eu stiu ca miroase si ca nu este in regula, insa nu pot sa fac nimic in afara legii. Maine, (azi n.r.) am sa cer la Primarie sa consituie o comisie din care sa faca parte un delegat de la ei, un politist, doi medici de la mine si executorul judecatoresc, sa pot intra in depozit, a declarat directorul Zaharia. De cealalta parte, si executorul judecatoresc se apara, sustinand ca el si-a valorificat sechestrul si nu mai are nimic sub sigiliu. Va dati seama ca era vorba de produse perisabile si nu puteam sa risc, mai ales ca la mijloc e o banca ce avea de recuperat vreo 15 miliarde. Creditorii siau luat ce aveau de luat si gata. Am vorbit si cu un alt coleg care avea un sechestru la aceeasi adresa si mi-a zis ca si el a luat tot ce avea de luat. Pana la urma, am inteles ca magazionera firmei cu pricina ar fi trebuit sa rezolve problema cu restul de produse animaliere. Vinerea trecuta a golit complet depozitul. 1

Comentariu Nu este suficient sa detii un depozit , daca nu mentii in cadrul lui conditiile de igiena sau temperatura specifice tipului de marfa ce este depozitata in cadrul lui. Acest articol dezbate problemele ce apar din cauza unei asemenea imprudente, Un astfel de caz a fost descoperit la o firma din Magura ce detinea un deposit infect in cadrul caruia erau pastrate 2000 kg de carne. Societatea Manidar Invest SRL dispune de un depozit frigorifer destinat pastrarii de carne. Ulterior, insa, pentru ca administratorul firmei Manidar nu a achitat marfa, creditorii au fost nevoiti sa apeleze la instanta. O parte din marfa depozitata a fost recuperata de creditori, in spatiul inchiriat de Manidar ramanand un rest de aproximativ 1.000 de kilograme de carne si organe de animale. Marea problema este ca resturile animaliere au inceput sa intre in putrefactie, urmare si a faptului ca, din cauza neplatii facturilor la curent, furnizorul de energie electrica a debransat depozitul de la retea. La randul ei, conducerea Directiei Sanitare Veterinare se apara, sustinand ca nu putea interveni la depozit atat timp cat pe el este aplicat un sigiliu. In prezent depozitul
1

http://www.agendabacau.ro/stiri-zilnice/desteptarea/1560_focarul-de-infectie-dindepozit---sechestru-pe-200-tone-de-carne.html

35

este liber din punct de vedere juridic, si ca atare, proprietarul poate face curatenie. In caz contrar, Directia Sanitara Veterinara va trebui sa aplice legea, si va trebuie sa interzica pastrarea carnii de orice tip intr-un asemea spatiu de depozitare.

36

S-ar putea să vă placă și