Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CF Si SD NC
CF Si SD NC
Asocierea ntre febr i convulsii a fost observat de Hippocrat, dar au fost descrise ca entitate clinic distinct abia n 1980; CF cea mai frecvent manifestare convulsiv la sugar; cea mai frecvent problem neuropediatric.
CF - DEFINITIE
CF evenimente ce se produc n asociere cu febra, n primele 24h ale unei afeciuni acute febrile, la un copil cu vrst cuprins ntre 6 luni 5 ani, care nu prezint infecie acut de SNC i nici o alta cauz demonstrabil de convulsii (declaraia de consens a National Institute of Health, 1980); !!!Nu se defineste termenul eveniment; cel mai frecvent sunt convulsii; !!!Sunt exclui copiii care au prezentat anterior convulsiei febrile o convulsie n afebrilitate; !!!Nu sunt exclui copiii cu afectare neurologic ant. (ex. paralizii cerebrale, ntrziere n dezvoltare); !!!Nu exist o limit de temperatur:n timp, s-a convenit asupra valorii de 37,8-38C temperatur axilar.
CF - EPIDEMIOLOGIE
Incidena / Prevalena:
survin la 2-7 % din totalul copiilor sub 5 ani frecvena maxim la vrsta de 18 luni- 24 luni CF constituie 30% din toate convulsiile copilului biei > fete (uoar predominan masculin)
CF - ETIOPATOGENIE
FACTORI GENETICI CANALE DE SODIU - RECEPTORI GABA - CITOKINE PROINFLAMATORII FACTORI INFECTIOSI
ALCALOZA RESPIRATORIE
Raspunsul periferic si central la LPS. In periferie LPS stimuleaza macrofagele sa secrete cytokine pro- si anti-inflamatoare. Acestea actioneaza prin intermediul cel. endoteliale sau al aferentelor vagale si stimuleaza COX2. Activarea COX-2 creste productia de prostaglandina E2 care determina in final cresterea temperaturii corpului (calea 1). Simultan, central (in creier) sunt sintetizate cytokine pro- (TNF, IL-1, and IL-6) si anti-inflamatorii (IL-1ra) (calea 2). Aceste cytokine ar avea rol de modulare a neurotransmisiei si ar contribui la generarea convulsiei in timpul ascensiunii termice.
CF - CITOKINE PROINFLAMATORII
CITOKINE PROINFLAMATORII: IL-1, TNF-, IL-1, IL-6; CITOKINE ANTIINFLAMATORII: IL-1Ra, IL-10, IL-18;
INTREBARI: - in ce masura nivelele de IL-1 si de antagonist al receptorului IL-1 sunt modificate dupa o CF? - debutul CF se asociaza cu modificari ale nivelului IL-1? - exista relatie cauzala intre nivelele modificate de IL-1 si de antagonist al receptorului IL-1 si declansarea CF?
CF CITOKINE PROINFLAMATORII
MECANISM POTENTIAL AL IL-1 IN PRODUCEREA CF
EXCITATIEI (sist. glutaminergic): IL-1 altereaza fosforilarea receptorului NMDA cel. hipocampice de cultura; creste influxul de Ca in
CF FACTORI GENETICI 1
SUBSTRATUL GENETIC AL CF
Argument = rudele pacientilor cu CF au risc mai crescut de a dezvolta CF decat populatia generala.
2-heterogen.
Desi deocamdata nu au fost descrise gene specifice care sa conditioneze majoritatea CF, au fost totusi identificate cateva locusuri genice corelate cu CF.
CF FACTORI GENETICI 2
LOCUSURI GENETICE PENTR CF
FEB1 = locus 8q13-q21 - transmitere autosomal dominanta; - poate asocia convulsii in afebrilitate.
CF FACTORI GENETICI 3
LOCUSURI GENETICE PENTR CF
FEB5 = locus 6q22 q24 - transmitere autosomal dominanta; - rar asociaza convulsii in afebrilitate. FEB7 = locus 21q22 - transmitere autosomal dominanta cu penetranta incompleta; - uneori se asociaza cu convulsii in afebrilitate. FEB8 = locus 5q31.1 q33.1 - codifica subunitatea a receptorului pentru GABA GABRG2 = mutatie descrisa in GEFS+; - transmitere autosomal dominanta cu penetranta incompleta;
CF - FACTORI INFECTIOSI 1
CONVULSIE FEBRILA: termen care sugereaza relatie cauza-efect intre febra si convulsie; ETIOLOGIA PRIMARA A CONVULSIEI FEBRA? CAUZA FEBREI (INFECTIA)? ALTE REACTII SISTEMICE LA FEBRA? ALTE REACTII SISTEMICE LA INFECTIE? In anii 90 au devenit disponibile teste rapide de diagnostic pt: VSR adenovirus v. influenza A, B vv. parainfluenza 1, 2, 3 rotavirus infectiile virale au fost identificate la > 40% copii cu CF studiati
CF - FACTORI INFECTIOSI 2
AGENTI INFECTIOSI IMPLICATI IN ETIOLOGIA CF 35% herpes virus uman 6/17,6% influenza A 13,8% adenovirus 10,7% virus sincitial respirator 9,2% herpes virus simplex 1 3% virus citomegalic 2,3% herpes virus uman 7 1,3% rotavirus HVU-6 = cauza cea mai frecventa de CF in SUA si Europa (1/3 cazuri prima CF < 2 ani) INFLUENZA A = cauza cea mai frecventa de CF in Asia (studiu 2007, China) Definitia CF exclude infectiile acute ale SNC. Vv neurotrope ca HVU-6 sau influenza sunt incluse ca agenti cauzali pt ca dovezile de encefalita sunt neconcludente. Posibil, CF complexe au mecanism de producere diferit de CF simple. Ambele sunt rezultatul febrei si al infectiei, care in CF complexe poate fi NEUROTROPA si ENCEFALOPATICA.
CF - FACTORI INFECTIOSI 3
INFECTIA CU HVU-6 SI-7
HVU-6 = cauza a exantemum subitum/roseola infantum (1988). ES frecvent 6l-2ani, perioada de max. susceptibilitate pt CF. Infectia cu HVU-6 e frecventa, dar aparitia CF e variabila Nu virusul e factorul etiologic definitoriu.
FACTORI IMPLICATI IN ETIOLOGIA CF DIN INF CU HVU-6 Febra, m.a. amplitudinea ascensiunii termice Un proces encefalitic cu invazie virala directa? Detectarea ADN viral pt HVU-6/HVU-7 in LCR e rar. Factor neurotrop/encefalopatic? m.a. in CF complexe.
CF - FACTORI INFECTIOSI 4
INFECTIA CU V. INFLUENZA A
CF - caracteristici Frecvent prelungite, partiale (COMPLEXE) Sunt consecinta unui raspuns imun sistemic (particularitate: interferon
Masuyama et al., 2002: pacientii cu infectie cu v influenza si CF au nivele de IL-6 si interferon- mai mari ca cei cu infectie cu v influenza si fara CF. V influenza poate reactiva un HVU latent in creier Reactivarea unui HVU latent ar explica recurentele de CF
CF - FACTORI INFECTIOSI 5
Rol esential al inf virale in prod CF: gradul de inducere a febrei (intensitatea raspunsului imun). Tipul de CF simpla sau complexa legat de severitatea/intensitatea raspunsului imun citokinic la infectie. Rata cresterii T NU e factor in mecanismul de producere a CF; pragul convulsivant al T e independent de intensitatea si durata febrei; el variaza individual, cu varsta si cu gradul de maturare cerebrala; poate fi influentat de dezechilibre HE, m.a. hiponatremie.
CF-ALCALOZA RESPIRATORIE 1
Mediul alcalin creste excitabilitaea neuronala (favorizeaza influxul celular de Ca) Febra Hiperventilatia Pierdere de CO2
ALCALOZA RESPIRATORIE
CONVULSII
2006: Schuchmann et al. demonstreaza pe model animal cu CF experimentale succesiunea febra hiperventilatie alcaloza convulsii; expunerea animalului de experienta la aer atmosferic cu (concentratie crescuta de) 5% CO2 a determinat oprirea convulsiilor in 20 sec
CF - CLASIFICARE
CONVULSII FEBRILE SIMPLE CONVULSII FEBRILE COMPLEXE
CF SIMPLE - CRITERII
1.
2. 3. 4.
un unic episod n primele 24 ore ale unei afeciuni acute febrile convulsie tonico-clonic generalizat durata < 15 minute fr deficit neurologic postcritic
CF COMPLEXE - CRITERII
1. 2. 3. 4.
episoade multiple n primele 24 ore de febr sau n cursul aceleiai boli; convulsii focale; durata prelungit > 15 minute; sunt urmate de deficit motor postcritic (paralizie Todd); CF complexe constituie 10-35% din totalul de convulsii febrile; apar frecvent la copiii cu dezvoltare psihomotorie anormal anterioar crizei.
febr: n general cu valori de 39,5C, dar 25% din CF se observ la valori de 38-39C. n 25% convulsiile sunt primul simptom al bolii convulsiile survin frecvent n prima or de febr subit convulsii generalizate n CF simple i focale n CF complexe durata: < 15 minute n cele simple i > 15 minute n cele complexe CF complexe pot fi urmate de parez tranzitorie unilateral ( paralizie Todd) examinarea clinic trebuie s urmreasc i detectarea cauzei febrei la copil (rinofaringit, otita medie acut, pneumonie, gastroenterite, ITU, etc.)
CF- INVESTIGATII
Indicaia de PL trebuie INDIVIDUALIZAT obligatorie la copii sub 12 luni; recomandat la copii sub 18 luni; obligatorie cnd exist cea mai mica suspiciune de meningit (la sugar i copilul mic semnele meningiene pot lipsi); se efectueaz dup CF complexe; recomandat atunci cnd ntrzie nsntoirea;
CF- INVESTIGATII
EEG nu este indicata dup prima convulsie febril; nu are un rol predictiv privind o posibil epilepsie n viitor EKG CT/ RMN cerebrala indicate n:
CF - DIAGNOSTIC POZITIV
Diagnosticul de CF ANAMNESTIC+CLINIC
CF DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
1.
2. 3. 4.
convulsii simptomatice (m. a. infectii acute de SNC); spasm al hohotului de plns; delir febril; frisoane - cu stare de contien pstrat, cianoz a tegumentelor,tremurtur fin generalizat.
CF TRATAMENT IN CRIZA
1)
2) 3)
4)
5)
Plasarea copilului n decubit lateral pentru eliberarea cilor respiratorii Oxigen pe masc Anticonvulsivant: Intrarectal DIAZEPAM DESITINE tub 5mg/2,5ml: 0,5-1 mg/kgc n criz dac criza nu cedeaz se administreaz intravenos LENT : DIAZEPAM 0,2-0,3mg/kgc n ritm de 1mg/min pn la o doz total de 3 mg < 5ani i 5mg >5 ani (poate determina important detres respiratorie) MIDAZOLAM 0,15mg/kgc im sau 0,1mg/kgc iv (aciune mai rapid, risc mai mic de detres respiratorie) Antipiretice Acetaminofen (Paracetamol): 10-15mg/kgc/doz Ibuprofen: 5-10mg/kgc/doz mpachetri/ bi hipotermizante
recomand tratamentul continuu sau intermitent cu fenobarbital sau benzodiazepine dup o prim CF simpl !!! Nici un medicament nu s-a dovedit eficient n a preveni cu certitudine o viitoare convulsie febril sau afebril (profilaxia recurenelor sau a epilepsiei)
Fenobarbital (administrat continuu): 3-5mg/kg/zi, priza unica Efecte adverse: scderea memoriei, scderea puterii de concentrare, tulburri de somn tranzitorii Valproat de sodiu/Acid valproic (administrat continuu): 10-15 mg/kgc/zi,2-3 prize Efecte adverse: hepatotoxicitate, toxicitate renal, tulburri hematopoietice Durata profilaxiei continue: 1 an dup prima CF sau pn la vrsta de 3 ani Diazepam (administrat intermitent) Oral 1mg/kgc/zi repartizat n 3 prize egale sau ir 5mg <3ani, 7,5mg >3ani, pe durata febrei + 1- 2 zile de afebrilitate Efecte adverse: hiperactvitate, ataxie, ameeal, Efectele adverse pot masca manifestrile neurologice ale unei infecii a sistemului nervos
CF PROGNOSTIC SI EVOLUTIE
n 33%-40% din cazuri se observ recurene de CF, n 75% dintre cazuri acestea survin n primul an dup primul episod epilepsia se ntlneste la 0,5% din populaia general, dar la 3-7% din cei care au avut cndva convulsii febrile Factori de risc predictivi pentru recurene : 1. varsta < 1 an la prima CF; 2. febra mica la prima CF 3. durata scurta intre debutul febrei si debutul CF 4. CF complexe; 5. antecedente familiale de epilepsie; 1/3 copii prezint recurene: 50% apar n primele 6 luni, 75% n primul an, 90% n primii 2 ani dup o prim CF.
CF PROGNOSTIC SI EVOLUTIE
1.
2.
3.
4.
Factori de risc predictivi pentru epilepsie: afeciuni neurologice asociate intarziere in dezvoltarea neuropsihica convulsii febrile complexe antecedente familiale de epilepsie.
3% epilepsie ulterioar cu 1 caracter de complexitate 6-8% epi cu 2 caractere de complexitate 17-22% cu 3 caractere de complexitate 49% epi
Educaie sanitar primul ajutor pe care familia trebuie s l acorde copilului Parinii necesit un suport psihologic important Convulsiile febrile: nu aduc prejudicii dezvoltrii neuro-psihice; nu determina retard neuro-psihic; nu determin tulburri de comportament Riscul de epi dupa o CF simpla = 2-4%; riscul de epi dupa o CF complexa = 5-10% (doar) CF trebuie considerate ca un sindrom convulsiv reactiv si nu ca un adevarat sindrom epileptic (Engel, 2001)
DEFINIIE: grup de afeciuni ereditare de origine neuroectodermal SINONIME:displazii neuroectodermale congenitale; facomatoze (grecescul phakos = pat, pistrui).
Se caracterizeaz prin displazii/neoplazii ale organelor derivate din ectodermul embrionar: piele, sistem nervos central/periferic, ochi. Pot fi afectate structuri derivate din mezodermul/endodermul embrionar: mezoderm vase sanguine, cartilaj osos endoderm epiteliul intestinal. Ocazional pot predomina leziunile mezodermale i/sau endodermale.
SINDROAME NEUROCUTANATE
ENTITI MAJORE 1. neurofibromatoza (boala von Recklinghausen) 2. complexul sclerozei tuberoase (boala Bourneville) 3. sd. Sturge-Weber (hemangiomatoza encefalo-trigeminal) 4. boala von Hippel-Lindau (hemangiomatoza retino-cerebeloas)
NEUROFIBROMATOZA
Definiie:
Neurofibromatoza (NF) este o afeciune caracterizat prin: - tumori multiple ale sistemului nervos central i periferic (ex. neurofibroame) - pete pigmentate cutanate - leziuni ale sistemului vascular i ale viscerelor
NEUROFIBROMATOZA
Termenul a fost folosit prima dat n 1882 de Friedrich Daniel von Recklinghausen Se descriu mai multe forme, genetic distincte: 1. NF 1 (NF periferic) 2. NF 2 (NF central) 3. NF segmentar 4. NF spinal 5. pete caf au lait cu transmitere AD
NEUROFIBROMATOZA
Una din cele mai frecvente boli AD Transmitere AD cu expresivitate variabil i penetran virtual complet pn la vrsta de 5 ani 50% cazuri sporadice
NEUROFIBROMATOZA
GENETIC
SCHWANNOMINA
(neurofibromina 2: gena
Neurofibrom plexiform
Noduli Lisch
CT tridimensionala
Neurinom
1. Tumor a perechii a VIII-a de nervi cranieni bilateral. 2. Rud de gradul I cu NF2 i tumor unilateral a perechii a VIII-a. 3. Rud de gradul I cu NF2 i oricare dou dintre urmtoarele leziuni: neurofibroame,
meningeoame, astrocitoame, schwannoame, glioame sau opaciti lenticulare subcapsulare posterioare juvenile,ependimoame
Diagnostic pozitiv: pentru diagnostic sunt necesare dou sau mai multe criterii.
Descoperit i descris de Dsir Magloire Bourneville n 1880; denumit cu termenul scleroza tuberoas a convoluiilor cerebrale; TSC: tuberous sclerosis complex; D.p.d.v. APL: hamartomatoz (hamartom: din grecescul
hamartenein = a grei);
Hamartomul: conglomerat de celule displazice dispuse n grupuri bine delimitate, avnd ntotdeauna alt localizare dect n esutul/organul de origine, cu predispoziie la multiplicare excesiv; TSC: hamartomatoz care poate afecta orice organ, caracterizat prin tumori benigne care pot fi sau nu
Afeciune genetic cu transmitere AD; 50% mutaii de novo 2 gene distincte responsabile de manifestrile TSC: TSC1 pe Cr 9q34; proteina sintetizata HAMARTINA TSC2 pe Cr 16p13; proteina sintetizat = TUBERINA (mpreun alctuiesc un complex cu funcie de supresie tumoral).
CRITERII DE DIAGNOSTIC
1. CRITERII MAJORE
- angiofibroame faciale/plci frontale - fibroame unghiale/periunghiale netraumatice - macule hipomelanice (> 3) - pete shagreen (nevi de esut conjunctiv) - hamartoame retiniene nodulare multiple - tuberculi corticali - noduli subependimari - astrocitom subependimar cu celule gigante - rabdomioame cardiace, unice sau multiple - limfangiomiomatoz pulmonar - angiomiolipoame renale
CRITERII DE DIAGNOSTIC
2. CRITERII MINORE
- caviti multiple ale smalului dentar polipi rectali hamartomatoi chisturi osoase fibroame gingivale hamartoame nonrenale pete acrome retiniene leziuni cutanate n confetti chisturi renale multiple
4. Tulburari de somn
5. Tumori cerebrale
6. Hidrocefalie
7. Accident vascular cerebral (AVC)
DIAGNOSTIC
TSC cert 2M sau 1M + 2m
(2 criterii majore/1 criteriu major + 2 criterii minore)
TSC probabil 1M + 1m
(1 criteriu major + 1 criteriu minor)
Ecografie renala: la nivelul polului superior RD se remarca prezenta unor imagini transonice bine delimitate sugestive pentru chiste renale
EVOLUIE, PROGNOSTIC
Prognosticul pe termen lung este rezervat din punct de vedere funcional i vital; Un pacient cu tablou complet de boal rar atinge 25 de ani; Sperana de via depinde de localizarea i extinderea leziunilor n sistemul nervos central; Majoritatea deceselor se produc prin: stare de ru epileptic; neoplasm cerebral sau cardiac; insuficien renal cronic; bolal pulmonar progresiv.
MANIFESTRI CLINICE
Manifestri cutaneo-mucoase:
localizat unilateral, afecteaz pleoapa superioar aproape n totalitate putndu-se extinde la frunte, la obraz sau la ambele
Convulsii generalizate sau focale (hemicorpul opus malformaiei) Deficite neurologice (hemiplegie, hemianopsie, afazie, etc.) Retard mental
Manifestri oculare
Angiom coroidal Glaucom
Hemangiom coroidian
EVOLUIE, PROGNOSTIC
Sindromul Sturge-Weber tinde s evolueze progresiv i, n absena unei ngrijiri adecvate muli pacieni se deterioreaz din punct de vedere neuropsihic. Criterii de gravitate: angiom facial bilateral, anumite caracteristici ale epilepsiei (apariia de crize de convulsii i/sau anomalii EEG naintea vrstei de 1 an), gravitatea epilepsiei (crize recurente, de lung durat, refractare la tratament), apariia deficitului motor naintea vrstei de 2 ani Formele grave evolueaz sever naintea vrstei de 2 ani prin: crize de convulsii recurente, rebele la tratament, deficit intelectual care se agraveaz progresiv i deficite motorii. Formele medii se manifest printr-o epilepsie controlat de tratamentul anticonvulsivant i printr-un deficit intelectual discret. Excepional, n evoluie pot s apar o hemoragie meningeal, hematurie sau hemoragii digestive care traduc prezena de angioame viscerale asociate.