Contabilitate de gestiune (curs 5) 02.11.

2010 Gr de automatizare si al unit ec, a prod, fact ce inflenteaza mecanizarea costurilor in sensul ca in unit cu proc de prod mecanizat complex sau automtizat, se suprav cu aj aparatelor nu numai param tehnici privind proc de prod ci si cant de mat prime si materiale, intrate in sectii precum si semafab si prod finite rezultate din proc de prod. In comparatia cu prod bazata p proc manuale sau manual econ, manual mecanice, prod este cea meecanizata presupune reducerea vol de doc si simplificarea op de completare a acestora. Proc de prod automate care se desf in aparatura inchisa conduc la miscsorarea nr de calculatii necesare pt determ costului de prod. Gr de concentrare, profilare si specializare a intrep cu implicatii majore in org CG si al calcu costurilor prin nr de elem care tre sa fie progr si urmarite pe parcursul proc de prod prin, chelt suplimentare legate de recrutarea si calificarea fortei de munca, de miscarea interna a mat prime si materialelelor a prod finite si semifabr de org unui sist informational complex, necessar pt conducerea eficienta a Concetrarea excesiva a capac de prod la intrep cu profil de fabricatie f complex, dar eterogen, pp o calculatie a costurilor f voluminoasa iar modif frecventa a nomenclatorului produselor, determ o permanenta reorganzare a calc costurilor cu toate ce decurg din aceasta. Crearea unor intrep specializate pana la limita obtineri unei eficiente convenabile, bune cu numeroasele sale avantaje econ, pp existenta unei calc de costuri mai simpla si mai ieftina. Alt fact care influenteaza org CG si a calc costului este gr de integrare al intrep legat de concentraerea rationala si specializarea prod, de imbunatatire profilari unit, influenteaza org CG in sensul ca in intrep integrate metodele de calc a costurilor adoptate in de org a prod, implica aplicarea variantei cu semifab care in principiu este mai complexa de cand varinata fara semifabr folosita d catre intrep neintegrate. Carac proc de prod care poate sa fie continuu sau sezonier are de asemenea implicatii asupra org CG si a calc costurilor ins ensul ca in cazul intrep cu activ continuua cele care lucreaza p tot parcursul anului, costul unitar efectiv se calc la sf fiecarei perioade de gest folosindu-se nomenclatura completa a art de calculatie care determ struct acestora . In cazul intrrep sezoniere si partial sezoniere a carei prod se desf numai in anumite perioade ale anului, calc costului efectiv se efectueaza ca si la intrep cu activ continua dar numai pt periaoda anului in care proc de prod s desfasoara in cond normale. In perioada de inactivitate sau cu activ redusa chelt ocazionate de remontul utilajului de preg viitoare campanii d lucru si de administr si conservarea bunului intrep sunt considerate chelt ef in avans sau anticipate si se inreg ca atare. Repartizarea acestor chelt in costuri se ef in mod esalonat pe baza unor anumite criterii. Exista alti fact care influenteazaorg CG si a calc costurilor. Luarea acestor fact in considerare tre sa aibe ca scop crearea a costului unitar. Principiile de org a CG si a calc costurilor. Indiferent de categ in care se incadreaza, de modul de org si de fact care determ org respectiva, la org CG si a calc costurilor tre sa se aiba in vedere si o serie de principii: 1. principiul separarii chelt care privesc prod, de chelt care nu sunt legate de fabricarea sau extarctia prod.

Aplicarea acestui principiu pp separarea chelt de exploatare adica cele care sunt legate de activ de prod de chelt ocazionate de restul activ desf de intrep si anume de chelt financiare si chelt exceptionale sau extraordinare. Deci, costul prod tre sa cuprinda numai chelt legate de fabricarea si realizarea acestei prod, celelalte chelt nu fac parte din costul prod, intrucat nu sunt legate nici de fabricarea si nici de desf proc de prod. Nerespectarea acestui principiu determ denaturarea costului prod si conduce in unele cazuri chiar la ascunderea unor deficiente prezente in activ intrep. 2. Un alt principiu d care tre sa se tina seama este cel al delimitarii chelt in timp In conformitate cu acest prioincpiu includerea chelt de prod in costuri tre sa s efectueze in perioada de gest in care are loc fabricatia prod la care se refera chelt in cauza indiferent de per de gest cand s-a ef chelt respective. Tinand seama de acest principiu chelt de prod se impart in 3 grupe si anume, chelt inreg in avans(anticipate), chelt curente, chelt cu provizioanele. Chelt ef in avans sunt acelea care se ef in per de gest care preced pe aceea in care are loc fabricarea prod la care se refera chelt respective. Ex de chelt inreg in avans avem: chiriile platite anticipate pt imob corporale luate cu chirie, costul abonamentelor la publicatiile periodice de specialitate platite anticipat, chelt cu remontul si intretinerea intrep cu activ sezoniera in per in care acestea nu lucreaza. Toate aceste chelt se includ in costul prod viitoare sub forma de cote calculate pt fieccare caz in parte, in raport cu suma totala cu nr per de gest care trebuie sa le suporte, in raport de efectul lor econ. Chelt curente sunt acelea care se ef in per de gest respectiva si care se refera la prod in cauza. De subliniat ca majoritatea chelt de prod din intrep fac parte din aceste chelt. Chelt cu provizioanele sunt cele care se includ in costurile prod din perioada curenta pe calea constituirii de provizioane care practic se ef in per viitoare de gest suportantandu-se din provizioanle create. Ex de astfel d proviizone sunt cele pt riscuri si chelt, pt deprecierea imob, pt deprecierea activelor circulante, si altele. Spre deosebire de cazul chelt ef in avans care se produc deja inainte de a incepe fabricatia prod, si care dat principiului delim in timp se repartizeaza esalonat in costul prod respective in per viitoare de gest, in cazul proviz fenomenul este invers in sensul ca sumele calculate se includ in costul prod la care s refera fara sa fi avt loc inca plata loc, fara sa fi avt loc consumurile productive in cauza pt k au loc ulterior. Aplicarea acestui principiu prezinta importanta pt k nerespectarea lui lipseste calc costurilor de exactitate ceea c face ca sa oscileze in mod obiectiv costurile d prod si d asemenea impiedica urmarirea dinamicii lor p anumite per de gest consecutive. 3. Prin delim chelt in spatiu, potrivit caruia chelt privind desf activ obisnuite a intrep s refalca si se delimiteaza p principale proc care le-au ocazionat si anume aprovizionare, fabricatie sau prod, desfacere si administr, adica pe principalele functii ale intrep. Pe baza acestei delim apar in CG si calc costurilor, categ de chelt coresp proc respective si anume chelt de aproviz chelt de fabricatie propriu-zise, chelt de administr si chelt de desf.

Se observa k aceasta delim are ca prim efect sectorizarea chelt in raport cu principalele functii ale intrep. In al doilea rand ea determ etapele de formare a costurilor prod, in cazul chelt de fabricatie propriu zise d prod, delim in spatiu se adnceste in primul rand la nivelul sectiilor facanduse districtie in acest sens in sectii d baza, auxiliare, de deservire si sectiile neindustriale. In cadrul sectiilor delim chelt dupa crit spatial, s poate adancii pana la niv atelierelor, al liniilor tehnolog, al grupelor de masini, al centrelor de prod si de responsab, etc. In bugetarea costurilor, aceasta delim se carac prin bug de costuri elab p ateliere si sectii, iar in CG prin conturile analitice ddeschise in scopul inreg chelt care iau nastere in atelierele si sectiile carora li sa atribuit rolul de loc sau centru de chlet, de costuri. in mod similar, dar la niv intregii struct functionale se delim si chelt generale de admin. Delim corecta a chelt in spatiu asigura premizele calc costului unitar in conf cu anumita struct. Prin delim chelt prod de cele cu caracter productiv are la baza diferentierea chelt respective dpdv econ, si anume a chelt prod care sunt creatoare de val, de chelt neproductive care nu adauga prod nici un fel de valoare. In categ chelt cu caracter neprod se incadreaza: depasirile de consumuri specifice la materiale, utilizarea unor mat de calitate superioara sau de alte dim decat cele prevazute in ............. , depasirile de chelt bugetate pt salariile muncitorilor datorate abaterilor la proc tehnolog stab, pierderile din rebuturi, intrruperi ale proc de prod, etc. Toate aceste chelt exprima gr de gospodarire necoresp si conducere ineficienta a prod. Antecalculatiile de costuri, si in special cele de buget fac o delim neta intre chelt neproductiv si cele productiv neadmitand in struct costului antecalculat bugetat normat, etc decat chelt cu caracter prod. Calc efective sau post calculatiile din cadrul intrep din tara noastra cuprind si chelt cu caract neprod din categ celor mentionate anterior, atunci cand chelt in cauza au aparut in cursul desf proc de prod. 4. Delim chelt ............................ Acest principiu se aplica la intrep la care exista la sf per de gest prod in diverse stadii d prelucrare care dif de la o per de gest la alta dpdv cantitativ si valoric. Conf acstui princ prod in curs de executie tre determ atat cant cat si val cu exactitate. Subevaluarea prod in curs de executie majoreaza artifical costul prod finite si diminueaza prof intrep in per respectiva de gest dupa cum supraevaluarea acestei prod conduce la micsorarea artificiala a costului si majorarea prof obt de intrep din activitatea sa. De regula prod in curs de executie se poate determ cu exactitate sub aspectiv cantitativ pt oinventariere in ceea c priveste ev acestuia procedeele difera in fctie de durata ciclului de fabr de preturile si tarifele folosite de met de calc aplicata. In activ practica exista si alte principii de org a CG si de calc a costurilor care trebuiesc respectate. Locurile sau centrele de costuri si importanta lor pt org CG si calc costurilor. In CG calc costurilor in locuri sau centre de costuri, intelegem subdiviziunile cadrul tehnico-productiv organizatoric si administr al intrep ion raport cu care se ogr bugetarea si urmarirea analitica a chelt de prod. Locurile sau centrele de costuri indeplinesc in CG si calc a costurilor mai multe fctii :

reprezinta crit de delim si sectorizare a chelt de prod in genere si de bugetare urmarirea analitica obligatorie a chelt indirecte de prod - reprezinta baza centrelor de responsabilitate constituite pt controlul chelt ef si l prod obtinute - formeaza crit de comparabilitate pt chelt ocazionate si prod obtinuta intre intrep cu struct similare. In cazul intrep moderne folosirea eficienta a fondurilor de care dispun studiul ev chelt ocazinate de capac de prod si obtinerea unor rezultate financiare sporite nu sunt posibile fara programarea si controlul chelt de prod pe locurile sau centrele de costuri. Locurile de chelt sau de costuri constituite in CG si calc costurilor in raport de anumite principii au caracter obiectiv. La baza acestora stau struct tehnico-org ale intrep care sunt ele insele generatoare de chelt ocazionate de crearea si mentinerea capac de prod a intrep la un anumit nivel In scopul bugetarii si urmaririi chelt de prod calc poate sa patrunda in adancime pana la nivelul locurilor de munca sau a locurilor de pod. Locurile de prod in calitatea lor de spatii in cadrul carora se prod transf mat initiale, in semifab si prod finite repr in acelasi timp locuri sua centre de chelt sau de costuri. De mentionat k locurile de prod nu reprez singura baza a locurilor de chelt, acestea se pot forma si pe baza activ de org conducere si administ a prod, precum si pe baza activ de desf. Prin urmare in raport de baza lor de formare, locurile sau centrele de costuri pot sa fie locuri sau centre de costuri operationale( centrre de costuri reale) si locuri sau centre de costuri structurale/functionale(fictive). Locurile operatioanel de chelt sunt cele care au la baza locurile d munca unde se executa operatiuni cu privire la desfacerea prod, executarea lucrarilor, prestraea serv. Locurile struct de chelt sunt cele care se constituie pe baza activ privind org conducerea si administr proc de aprovizionare de prod si de desf. Delim bugetarea si evidenta chelt la niv fiecarui loc de chelt in parte este in anumite cazuri f anevoioasa si costisitoare. In plus aceasta divizare poate sa cnduca la faramitarea ..... de aceea locurile de munca in calit lor de locuri de chelt se reunesc in scopul aratat tinand seama de particularitatile tehn si org prod si de struct intrep in locul de chelt care devin unit de calc. Locurile de chelt sunt grefat nemijlocit p struct generala de prod si conceptie a intrep constituindu-se la urm nivele : la niv sectiilor de prod, in calitatea lor de subdiviz structurale, delim de exactitate dpdv administr sectii in care se desf o anumita faza a proc de prod sau care sunt specializate in fabricarea unui prod oarecare sau unei parti componente a acestora. La nivelul atelierelor de prod care cuprind fiecare dintre ele un anumit loc de munca care pot sa functioneze atat independent cat si ca subdiviz ale sectiilor, indiferent de importanta care o prezinta, sectiile sau atelierele in proc de prod, indif daca sunt sectii d baza, auxiliare, de deservire, anexe, fiecare din ele repr locul sau centre de chelt distincte. Se pot adancii locurile de chelt ddin cadrul intrrep in raport cu proc tehnologic, p linii tehnolog, pe masini de mare capac sau gr de masini, p locuri d munca manuale care executa aceeasi , pe benzi de prod.

Locurile de chelt costituite pe seama sectiilor de baza si a subdiv acestora s numesc locuri principale de chlet iar cele care se constituite p seama sectiilor auxiliare si de deservire sau a atelierelor s numesc locuri secundare/auxiliare de chelt. In ceea ce priveste sect administr care sincronizeaza activ tuturor subdiv prod ale iintrep si creeaza armonia dintre ele in proc conlucrarii lor acest sect este urmarit in contab si constituie obiectul calc pt chelt ocazionate de diferitele sale serv sau birouri la nivelul uni singur loc/centru de costuri. Activ de desf, poate sa constituie un loc de chelt distrinct daca modul cum este org, vanzare din depozit sau magazine proprii de prezentare sau desfacere, vol chelt ocazionate precum si cond francof impun neaparat acest lucru. Locurile de chelt s constituie atat la nivelul compartimentelor productive ale intrep cat si la nivelul compartimentelor functionale generatoare de costuri avand in vedere k locurile de chelt care stau la baza lor sunt fie locuri operationale fie locuri structurale. Principial bugetarea si evidenta chelt de struct in raport cu locurile de chelt are caracter obligatoriu p knd in cazul chelt care s refera direct la confectionare prod, la executarea lucrarilro sau prestarea serv are caracter facultativ. Este insa deosebit de utila pt aprecierea activ desf si pt localizare deficientelor. Obiectul si unitatea de calculatie a costurilor Ob de calc a costurilor este repr prin purattorii de costuri, produsele, lucrarile si serviciile ca rezultat material concret al proc de prod. Purtatorii d costuri in calitatea lor de obiecte de calc constituie in calc costurilor cant pt care bugetarea s organizeaza, normarea, programarea si urmarirea analitica a chelt de prod prin indentificarea gruparea si apoi repartizarea acestora. Purtatorii de costuri indeplinesc in calc costurilor 2 fctii: 1. de indentificare a chelt specif(individuale) sau preluare a celor comune indirecte care se colecteaza initial p sectoare 2. de control a vol de activ desf de intrep in calitatea de purtator de costuri sau ob de calc, poate fi luata in considerare fie in ansamblul ei fie la nivelul unei singure unit de prod al unui semifabr al unei lucrari sau comenzi. Luate in totalitatea ei, la niv intregii intrp prod este purtatoare si generatoare de costuri in calitatea sa de prod globala sau a exercitiului si de prod marfa. Forma cea mai reprezentativa a purtatorilor de costuri este insa unit de prod sau comanda executata intrucat pctul fiinal al calc este tocmai stab chelt care revin pe o astfel de unitate celulara a prod. In alte cazuri insa avand in vedere modul de org a prod calc se poate adancii detaliind costurile fie la niv subansamblelor al pieselor sau op de prelucrare, fie la nivelul fazelor sau al statiilor de fabricatie care au ca rezultat un semifabr stabil comensurabil. In alte sit, in detalierea purtatorilor de costuri se are in vedere calitatea prod sau sortimentul lor. Acest lucru are loc atunci cand chelt de prod snt influentate de calitattive ale prod obtinute.

Atunci cand nomenclatorul prod fabricate de intrep este f larg calc p prod ar conduce la un vol de munca f mare ceea nu s justifica dpdv econom In asemenea cazuri are loc gruparea prod in calitatea sa de purtator sau ob de calc la niv grupelor, loturilor, seriilor de prod, al garniturilor de piese, tinand seama de mat prima comuna din care provin acestea de tehnolog si de tipul de fabricatie similar.