Contabilitate de gestiune (curs 6) Determ stiintifica a costului p purtator sau ob de calculatie, nu este posibila fara comensurarea, fara exprimarea

cantitativa a productiei obtinute de catre intrep in perioada respective de gest, cu ajutorul unor unit de masura omogene. Unit d masura folosita pt exprimarea cantit a prod care face obiectul calc costurilor se numeste unitate de calculatie. Dpdv al naturii lor unit de masura care se folosesc ca unit de calculatie sunt de 2 feluri : - unit de masura fizice sau naturale - unit de masura conventionale ca unit de masura nat sau fizice se utilizeaza de preferinta unit de masura tehnice alese in raport de forma de prezentare starea de agregare, prod calitative si altor caract ale prod : unit d masura care apartin sist metric(metrul liniar, patrat,cub), kg(multiplii, submultiplii), litrul, duzina, perechea, tocul. Ca urmare a varietatii prod fabricate si a prop fizco chimice ale acesteia, diverse intrep folosesc pt exprimarea prod lor mai multe unit de masura, ca unitati de calc : in intrep integrate de pielarie si incaltaminte se utiliz ca unit de calc kg, pt a exprima prod de talpa, decimetrul patrat pt a exprima prod de piele, perechea pt a exprima prod de incaltaminte, in cadrul intrep de caonfectii si triotaej se fol ca unit de calc completul, bucata, perechea, metrul patrat, etc. Atunci cand se alege o unit de masura fizica ca unit de calc trebuie sa se mai aibe in vedere si alti fact cum ar fi cei care tin de domeniul facilitatii calc economice ce intervin la niv de intrep pt a a sigura o evaluare coresp a consumurilor specifice, pt a asigura calc preturilor de vanzare si a rentabiliatii produselor. Utilizarea unit de masura fizice ca unit de calc este conditionata in toate cazurile de existenta omogenitatii fizice a prod, cel putin pt principalele prod fabricate. Aceasta este necesara in conditiile diversitatii prod moderne, dar org in cauza care trebuie sa asigure omogenitatea prod lipseste de multe ori chiar in cazul aceluiasi prod acesta prezentand o serie de particlaritati calitative sau deosebiri constructive si functionale, de la un lot la altul. In asemenea cond se recurge uneori la unit de calc cu caracter conventional. Ele se utilizeaza ca unit de calc pt a crea o omogeniotate conventionala sau calculatorie a prod strict necesara pt repartizarea chelt asupra prod precum si pt analiza si compararea stiintifica a costurilor omogenitate ce se mai numeste si omogenitate artificiala/calculatorie. Unit de calc conventionale se pot prezenta sub urmat forme : 1. sub forma unit tehnice de masura privite in raport cu o anumita caract calitativa sau funct esentiala prod in cauza : tona de prod finit cu o anumita concentratie, sau continut de subst utila, acid clorhidric cu 33% concentratie, acid sulfuric monohidrat 2. sub forma unit de timp, folosite fie ca nr de ore de funct a utilajului fie ca nr de ore productie, sau sub forma altor unit de timp. 3. forma abstracta de cifre de echivalare obt din calcul prin compararea unor particularitati, parametru, carac sau elem determinabil ca marime comun tuturor prod. 4. sub forma valorica ca de ex 1000 lei prod marfa in pretul de prod ;

aceste unit de calc convenctionale au caracter intermediar intrucat pt fiecare prod trebuie sa se stab in ultima instanta costul in raport cu unit de masura fizica cea mai adecvata in foarte putine cazuri costul calculat pt un prod ramane determ numai in raport de unit de calc conventionala. Unit de calc privita ca unitate de prod, lucrare sau serviciu pt care se calc costul face parte in mod implicit din ob calc costului. Unit de calc coincide perfect cu purtatorul de costuri in intrep care obtin din procesul de fabricatie a prod un singur prod sau mai multe in exemplare unice pt care se calc cost distinct, in primul si al doilea caz este vb de prod finit ca exemplar unic. La intrep la care dintr-o comanda, faza, linie tehnologica, etc se obtine 2 sau mai multe unit de prod unit de calc apare ca subdiviziune a purtatorilor de costuri. Pt a putea determ costul pe fiecare ob de calculatie se impune absolut obligatoriu existenta unit de calc. Calc privind costurile de prod si clasif lor Pt org, conducerea si controlul cu aj costurilor a modului de desf a activitatii intrep se utilizeaza diverse calc care se deosebesc unele de celelalte in raport de mom elaborarii, de metodele de calc care stau la baza lor de obiectele in raport cu care se calc costurile, etc. Cunoasterea continutului acestor calc in scopul org lor depinde incontestabil de clasif rationala a acestora cel putin de principalele caract cu care se diferentieaza : 1. in raport de mom elaborarii calc fata de per in care are loc proc de prod al prod lucrarilor si serv la care se refera ele, acestea sunt de 2 feluri : - antecalculatii si post calculatii. Antecalculatiile sunt cele care se elaboreaza inainte de inceperea fabricatiei prod la care se refera acestea cum ar fi calc de proiect sau de deviz si calc de buget, cele mai des intalnite. Calc de proiect se elaboreaza de regula cu ocazia elab documentatiei privind noile unit prod care urmeaza sa se contruiasca sau cu ocazia primirii unor comenzi din afara la introducerea in fabricatie a unor prod noi. Calc de buget se intocmesc in cadrul fiecarei intrep inainte de inceperea unui nou an privit ca per de gest cu defalcare pe trimestre Aceste calc de buget imbraca forma calc de buget pe prod sau privind costul unitar a calc de buget privind intreaga prod globala sau a exercitiului sau a prod marfa pe elem de chelt si a calc indicatorilor privind reducerea costurilor de prod Calc de buget sunt ff importante pt deciziile conducerii intrep intrucat au caract de directiva in desf prod viitoare. Intre calc de proiect si cele de buget exista deosebire esentiala determ de caract normelor sau standardelor care stau la baza lor. Astfel in cazul calc de proiect normele de consum de timp au caracter statistico-experimental spre deosebire de normele sau standardele utilizate in cazul calc de buget care sunt norme cu motivare tehnica . ceea ce aseamana cele 2 tipuri de calc este faptul ca si unele si celelalte se elab inainte de inceperea fabricatiei propriu zise la care se refera ele. O serie de intrep din econ noastra elab si folosesc calc standard de costuri care se incadreaza tot in categ antecalc.

Tot forme ale calc mai sunt si antecalc thb, antecalc per cost, etc. Post calc sau calc privind costurile efective sunt cele care se elab dupa terminarea procesului de prod al prod lucrarilor si serv la care se refera. Post calc au urmat scopuri : calculul costului efectiv, al prod din fiecare per de gest - verif indeplinirii prevederilor din bug costurilor dif prod, lucrari si serv, fabricate de intrep - stab cauzelor care au condus la depasirea costurilor bugetate pt adoptarea de masuri care sa conduca la elim cauzelor respective, etc. post calc au rolul de a stab cu precizie modul si masura cum s-au indeplinit prevederile cuprinse in calc de buget. Elab antecalc si post calc inseamna de fapt o dubla determ a indicatorului privind costul de prod ce s-a impus cerintelor practicii econ de necesit conducerii moderne a activ intrep. Pt a putea indeplinii rolul care li se rezerva in urmarirea operativa a costurilor de prod comparativ cu cele bugetate si pt stab abaterilor de la bug este necesar ca la baza calc sa stea aceasi metoda sau aceleasi combinatii de metode indiferent de momentul efectuarii lor, adica indiferent ca snt antecalc sau post calc. Utilizarea aceleiasi metode de calc la elab atat la antecalc cat si la post calc are la baza urmat elem struct : 1. aceiasi nomenclatura a prod pt care se calc costurile 2. aceiasi struct org a intrep 3. aceleasi grupari sau clasif ale chelt de prod si acelasi continut al diferitelor posturi de chelt care determ struct costului 4. aceleasi procedee de calc si delim a chelt de prod pe purtator si pe sectoare 5. aplicarea aceluiasi regim pt chelt de regie si in general calc acelorasi indicatori intermediari respectand aceste cerinte se asigura metode de calc utilizate valoarea sa informationala Dpdv al purtatorului de costuri in raport cu care se calc costurile atat in cazul antecalc cat si in cazul post calc deosebim calc pe unit de prod, calc privind costul unitar, calc privind intreaga prod globala, a exercitiului si marfa a intrep. In cazul intrep care prezinta o nomenclatura larga de prod se elab in locul calc pe unit de prod calc pe grupe de prod apopiate dpdv al tehnologiei de fabricatie si al destinatiei. Dpdv al struct lor avem 2 feluri de calc : calc pe elem de chelt, calc pe articole de calc Calc pe elem are ca scop determ chelt totale ocazionate de activ prod a intrep a chelt privind prod globala si a celor privind prod marfa, privita in mod nediferentiat la niv intrep fara a tine seama de faptul ca prod respectiva provine fie de la sectiile de baza fie de la sectiile auxiliare si anexe. Calc pe articole de calc are ca scop stab costului unitar al fiecarui prod precum si pt intreaga prod marfa a intrep tinand seama de struct prod respective. Fata de calc pe elem de chelt care au in vedere in primul rand purtatorul de costuri, ob de calc format din intreaga prod a intrep indiferent de posib exprimarii ei in unit de masura fizice, calculatiile pe art de calc vizeaza pe langa problema purtatorilor sau ob si pe aceia a aunit de masura utilizate pt exprimarea cant a prod. IV. in fctie de intervalul de timp la care calc se repeta acestea snt de 2 feluri : periodice si neperiodice.

Calc periodice sunt cele care se elab la intervale de timp egale, de ex calc de buget si post calc elab de catre intrep cu prod de masa. Calc neperiodice sunt cele ce se elab la intervale inegale de timp, calc pe comenzi si cele intocmite in cazuri speciale, calc de proiect cuprinse in documentatia privind noile obiective ce urmeaza sa se consttruiasca calc in baza carora se stab preturile pt prod noi, etc. Procedee de calc a costului 1. Procedee de repartizare a chelt indirecte(Comune) 2. procedee de delim a chelt de prod variabile si fixe 3. procedee de calcul a costului pe unit de prod 1. Procedee de repartizare a chelt indirecte Utilizat in general pt repartizarea si delim chelt indirecte de prod pe sectoare sau locuri de chelt pe genuri de activ ce in ultima instanta pe purtator sau obiecte de costuri este cunoscut sub denumirea de procedeul suplimentarii. Acest procedeu imbraca in principiu 2 forme : - forma clasica - forma cifrelor relative de structura Forma clasica : in aceasta forma procedeul suplimentarii presupune parcurgerea urmat etape metodologice de calc : 1. alegerea unui crit sau a unei chei de repartizare comune ca natura tuturor prod lucrarilor serv, etc care constituie obiecte de calc in cazul dat dar dif ca marime sau nivel pt fiecare dintre ele. b baza de repartizare 2. calculul coef de repartizare prin raportarea chelt indirecte de repartizat la baza de repartizare in cazul fiecarui sector, loc de chelt gen de activ prod,lucrare sau serv cu caracter industrial. Relatia de calcul : K = ch r / bj 3. calculul cotei de chelt indirect de repartizat pt fiecare prod in parte prin amplificarea coef de repartizare calc cu marimea bazei de repartizare aferenta prod in cauza cj = kr x bj dupa nr si caract coef de repartizare calc se disting urmatoarele variante ale procedeului suplim in forma clasica : varianta coef unic sau global, varianta coef diferentiati, varianta coef selectivi. Procedeul suplim in forma clasica, varianta coef unic sau global - aceasta varianta a procedeului suplim presupune repartizarea unei intregi categ de chelt indirecte pe purtatori pe ob de calc cu ajutorul unui singur coef de suplim calc dupa formula mentionata si s aplica la repartizarea chelt generale de administer si chiar a chelt generale ale sectiei pe genuri de active: indistrie, proiectare investitii, etc

Pe exeplificare pp ca la o intrep se fabrica 3 prod : A, B si C, iar chelt generale de admin snt in suma de 432 mii lei iar pt repartizarea lor in costul celor 3 prod nivelul bazei de repartizare are urm valori, pt prod A 204 mii lei, pt prod B 120 mii lei, pt prod C 156 mii lei. Sa se calculeze cotele de chelt generale de admin care urmeaza sa se includa in costul fiecarui prod in parte. K = 432/204+120+156 = 432/480 = 0.9 Ca = 0.9 x 204 = 183.6 lei Cb = 0.9 x 120 = 108 lei Cc = 0.9 x 156 = 140.4 lei Total = 432 lei Procedeul suplimentarii in forma clasica varianta coef diferentiati - aceasta var a proc suplimentarii in forma sa clasica pp repartizarea chelt indirecte cu aj unor coef care difera de la un fel de chelt la alta. Varianta in cauza se utiliz cu precadere la repatizarea chelt indirect de prod pe sectoare sau locuri de chelt dar si pe produs. Fiecare coef de repartizare se calc in raport de un alt criteriu De ex amortizarea unei cladiri monobloc in cadrul careia funct mai multe sectii sau ateliere de prod, se repartizeaza proportional cu supraf acestora sau consumul de energie electrica in scopuri motrice se repratiz proportional cu puterea instalata a motoarelor exprimata in kw. Sau consumul de energie electrica in scopul tehnologice se repart pe sect sau locuri de chelt proportional cu puterea instalata a arcurilor voltaice, a rezistentelor, exprim in kw tinand seama si de regimul de lucru / chelt cu salariile muncitorilor auxiliari, tehnicienilor din sectii, se repartiz pe sect de chelt in raport de nr orelor de productivitate ef de acestia sau de chelt intretinerii spatiului prod, se repartiz pe sect proport cu suprafata lor, etc. Procedeul coef de diferentiati se fol si pt repartiz unor subgrupe intregi de chelt asa cum sunt chelt cu intretinerea si funct utilajelor si chelt generale ale sectiei si in allte cazuri Atat coef de suplim diferentiati cat si cotele de chelt indirecte care revin pe sect sau produs se calc dupa aceasi metodologie prezentata in cazul repartiz chelt indirect.