Contabilitate de gestiune curs 8 (23.11.

2010) Procedeul punctelor de max si minim Aplicarea acestui procedeu necesita parcurgerea urmat etape metodologice de calcul: 1. calc ch var unitare Prin raportarea dif dintre ch maxime si cele minime, din perioada luata in calcul, la diferenta dintre vol activ maxime si vol activ minime din perioada respectiva potrivit relatiei : Chvu = chmax-chmin/qmax-qmin = D ch/DQ Restul etape metodologice de calc sunt aceleasi care au fost prezentate la procedeul celor mai mici patrate. Pt exemplificare utilizam aceleasi date din tabelul din cursul precedent : Chvu = 750.000 690.000 / 7000 5800 = 60000/1200 = 50 lei/h Procedeul analitic Se utilizeaza pt separarea ch de prod in variabile si fixe in ipoteza ca nu exista date referitoare la costurile perioadelor precedente sau chiar daca exista aceastea reflecta o alta evolutie a costurilor decat cea liniara. Potrivit acestui procedeu organele de post calcul analizeaza impreuna cu inginerii tehnologi si cu cei de la org si progr prod fiecare activ in parte pt a gasii metodele optime de executare a lucrarilor si stab costurilor aferente acestora. Prin analiza atenta se stab si carac fiecarei ch in parte, adica daca e variabila sau fixa. Pe baza comportamentului fiecarei ch fata de vol prod se stab standarde pt ch de prod variabile, pt cele fixe si pt cele mixte. De regula consumurile cantitative standard se pondereaza cu preturile sau tarifele standard si se stab standardele valorice. Procedee de calcul a costului unitar Calc costului unitar pe purtator de costuri se efectueaza utilizand diverse procedee in raport de nr prod de carac si importanta lor, de corelatia care exista intre prod si per de prod, etc. Intre aceste procedee pot fi mentionate : proc cantitativ, proc indicilor de echivalenta, echivalarii prod secundar cu o cant de data de prod principal, proc deducerii valorii prod secundare. Aceste procedee pot fi folosite fie ca atare, fiecare in parte dar se pot utiliza si combinat in fctie de specificul lor : - proc diviziunii simple se fol pt calc costului unitar al prod atunci cand prod fabricata este perfect omogena. Costul unitar se stab pe baza rel : ctu = Echi in antecalculul costului de prod pe purtatori, proc diviziunii simple se utilizeaza numai in cazul in care calc se ef pt o grupa de produse : 1000 buc anvelope, 100 buc arbori cotiti. Se utilizeaza intrucat in final trebuie sa se calc costul pe unit de prod, pe bucata. Aplicarea singulara a acestui procedeu se intalneste rar, intrucat presupune in cazul bazei de raportare a ch o prod perfect omogena ceea ce este greu de intalnit in cazul industriei moderne cand prod este diversificata. El totusi isi gaseste aplicarea deoarece se utiliz in cadrul dif metode de calc impreuna cu alte procedee.

proc cantitativ se fol pt calc costului prod colaterale cunoscute si sub denumirea de produse cuplate, simultane sau asociate atunci cand prod in cauza au val de intrebuintare apropiate si sunt considerate in totalitatea lor prod principale. El se utilizeaza numai in cateva cazuri ca de ex : la fabricarea sodei caustice prin electroliza crorurei de sodiu, la fabricarea semicoxului, la sudarea neutralizarea prod petroliere si numai pt ch de prelucrare, in cazul obtinerii unui prod dupa amestecare. Cauza principala aplicarii acestui procedeu este aceea ca in general cant de prod rezultata din proc de prod nu coincide cu cant utilizata, motiv pt care costul unitar al prod utilizate trebuie sa contina si ch ale prod care nu a putut fi utilizata din diverse motive subiective sau obiective : pierderile pe parcursul transportului, pierderi datorita lipsei capac de prod pt a putea utiliza intreaga cant de prod folosita, etc Aplicarea acestui procedeu pp parcurgerea urmat etape metodologice de calc : 1. calc cosului unitar mediu al prod obtinute din proc de pod raportand pe motive de calc la cant totala de prod obtinuta din proc de prod Ctu = E Chi/Eqj 2. calc costului efectiv unitar raportand ch aferente cant totale d prod obtinuta la candt de prod utilizata Ctuej = Cte* qj / qu Exemplu : intr-o intrep de clorosodice ch ocazionate de instalatia de electroliza a cloruri de sodiu sunt de 100 mil lei iar prod obtinuta consta in 597 mii tone lesie de soda caustica, 3000 tone hidrogen si 400 mii tone clor. Din cant de prod rezultata se utilizeaza intreaga cant de lesie de soda caustica, 2000 tone de hidrogen si 350 mii tone de clor. Calc costul. Ctu = 100.000.000 / 597.000 + 3000 +400000 = 100.000.000 / 1.000.000 = 100 lei /tona Pt clorura de sodiu : Ctuej = 100 * 597.000/597.000 = 100 lei Pt hidrogen : Ctuej = 100*3000/ 2000 = 150 lei/tona. Pt clor : Ctuej = 100*400000/350.000 = 114,28 lei/tona Procedeul indicilor de echivalenta Utilizarea acestui proc la calc costului unitar se face atunci cand : 1. cand din acelasi consum din forta de munca si mijloace materiale apar prod finite 2. din acelasi material se prelucreaza in diverse produse cu un consum diferit de forte de munca. O cond obligatorie pt aplicarea aceastui proc este aceea ca toate produsele obtinute simultan sau cel putin majoritatea dintre ele sa fie considerate prod principale. Pt calc costuui unitar cu aj acestui proc se parcurg urmat etape de calc : 1. se calc mai intai indicii de echivalenta care servesc la transformarea prod obtinute din unit de masura fizice sau naturale in conventionale, in vederea omogenizarii ei pt insumare. 2. se calc cant totala de prod echivalenta prin amplificarea pe fiecare prod in parte a cant fizice obtinute cu indicile de echivalenta coresp si insumarea rezultatului obt : Qe = E (q*k)j

3. se calc costul pe unit conventioanala prin raportarea sumei totale a ch de prod pe articole de calc specifice cant in cauza la cant totala de prod conventionala : Ctuje = Echi/Qe 4. se calc costul pe unit fizica de prod obtinuta din proc de prod raportand totalul ch aferente prod respectiv, rezultate din inmultirea costului pe unit conventionala cu unit convent din acel prod la cant fizica la prod in cauza pe baza rel : Ctuj = qej *Ctuje / qj se ajunge la acelasi rezultat printr-un calcul simplificat anplificand costul pe unit echivalenta cu indicele de echivalenta aferent consumului in cauza : Ctuj = cute *kj Calc complet are avantajul ca ofera informatii in legatura cu tot ch de prod aferente prod in cauza ceea ce pt munca de analiza aceste infor sunt f importante. Dupa cum se observa dupa formule, problema cheie a procedeului este tocmai stab indicilor in cauza care se utilizeaza pt echivalarea prod, omogenizarea prod. La stab indicilor de trebuie sa se tina seama de faptul ca acestia devin dupa adoptarea lor criterii care hotarasc in utlima instanta cate ch de prod trebuieesc incluse in costul fiecarui prod. De aceea este necesar ca prin indicii de echivalenta calc sa se exprime cat mai exact gr de participare a fiecarui prod la formarea ch de repartizare de inclus in costuri. In aceasta privinta un loc il reprez 2 fact : 1. nr parametrilor sau al carac care stau la baza calc indicilor in cauza 2. modul de calcul al indicilor respectivi. Dpdv al modului de calcul indicii de echivalenta sunt de 2 feluri : 1. ind de echivalenta cei care au numa 2. ind de echivalenta calc ca raport invers, cei care au numitorul var si numaratorul fix. Indiferent de modul de calc, ind de echival se stab, se determ in raport de unu sau mai multi param sau caract, param sau carac respect sunt comuni ca natura tuturor prod care se fabrica dar diferentiati ca marime de la un prod la altu. Dupa modul de exprimare param pot sa aibe carac tehnic sau economic Exemplu de carac tehnic pot fi : cant de mat prime incorporata in produs, greutatea, lungimea, supraf, volumul prod fabricate, greutatea moleculara, densitatea prod, puterea valorica in cazul combustibilului, timpul de prelucrare, exprimat in ore/om, ore/masina. Exemplu de carac econ : pretul de prod la prod fabricate, val mat prime consumate, sal directe, totalul ch directe de prod Dupa nr param care stau la baza indicilor de echivalenta atat cei calc ca raport direct sau invers pot fi : indici de echiv simpla care se calc pe baza unui singur param, ind de echiv complexi, cei care se calc pe baza a 2 sau mai multi param, ind de echiv agregati, cei care au la baza serii multiple de serii de echiv care se agrega prin calc cu greutatea specif a pe articole de calc fata de totalul lor si se insumeaza pe produs Indicii de echiv simplii,( indicii de echiv simplii calc ca raport direct) pt calc acestor indici se proc astfel : 1. se ia ca baza de calc unul dintre prod care fac obiect de calc (prod de baza) 2.

se raporteaza succesiv marimea param coresp fiecarui dintre prod fabricate la param prod ales drept baza de raportare si astfel se calc indicele. Kj = Rolul de baza pt raportarea in vederea calc indicilor se poate atribuii in principiu oricaruia dintre prod fabricate in cadrul intrep. Pt exemplificare se pp o intrep care fabrica 3 prod A 30.000 buc, B- 40.000buc, C20.000 buc Pt fabricarea prod in cauza, unitatea inreg ch de prod in suma de 370.000 lei. Sa se calc costul unitar al prod prin procedeul ind de echiv simpli calc ca raport direct luand drept param lungimea prod care pe fiecare prod in parte se prezinta astfel: A- 45 cm , B - 60 cm , C 90 cm. Se considera ca prod de baza prod B Calc indicilor de echiv pt A : ka = 45/60 = 0,75 B : kb = 60/60 = 1 C : kc = 90/60 = 1,5 Cant echiv : A : Qe a = 30.000*0,75 = 22500 ue B : Qeb = 40.000*1 = 40 000 ue C: Qec = 20.000 *1,5 = 30 000 ue Ctue = 370.0000 / 92 500 = 4 lei/ue Ctuei A: 4 lei* 22 500/ 30 000 = 90000/30000 = 3 lei Ctuei B = 4 lei * 40000/40000 = 4 lei Ctuei C = 4 lei *30000/20000 = 6 lei Indicii de echiv complexi calc ca raport direct Pt calc acestor indici, se iau in considerare 2 fact : kj = pj * pj 2 *.* pjn/ pb * pb2 *.*pbn Pt param care se pondereaza se pot lua carac tehnice cum ar fi puterea calorica, supraf cu greutatea, denistatea cu pretul, masa atomica cu ch de industrializare. Met de calc a ind compusi este aceasi ca la cei simpli. Exemplu : o intrep fabrica 3 prod : a 15 000 tone, B- 10.000 tone, C 6 000 tone. Ch ocazionate de proc de prod sunt de 2 485 000 lei si se cere calc costului unitar al prod in cauza folosind ind de echiv complexi, avand in vedere pt fiecare prod 2 carac care au urmat niv: la prod A -6 000 si 1, la B 5000 si 0,8 si C 4000 si 0,5 Ka = 6000 *1 / 5000 * 0,8 = 1,5 Kb = 1 Kc = 4000*0,5 / 5000 *0,8 = 2000/4000 = 0,5 QeA = 15.000 * 1,5 = 22 500 ue QeB= 10.000*1 = 10.000 ue QeC = 6000*0,5 = 3 000 ue

Total : 35 500 ue Ctue = 2 485 000 / 35 500 = 70 lei Ctu A = 70 *22 500 / 15 000 = 105 lei CtuB = 70 *1 = 70 lei CtuC = 70*0,5 = 35 lei Procedeul ind de echiv calc ca raport direct are la baza impartirea unui nr in parti proportionale cu alte nr. Avand in vedere aceasta cerinta rezulta ca se pot utiliza pt omogenizarea calculatorie a prod nu neaparat indicii de echiv ci direct marimea absoluta a param care au stat la baza lor. Metodologia de calc a costului unitar este aceeasi de la indicii de echiv cu exceptia faptului ca prima etapa se exclude. Rezultatele obt sunt aceleasi ca in cazul ind de echiv, pt exemplificare apelam la datele de echiv simpli : QeA : 45 * 30000 = 1 350 000 ue QeB : 40000*60 = 2 400 000 ue QeC : 20000*90 = 1 800 000 ue Total : 5 550 000 ue Ctue = 370.000 / 5 550 000 = 0, 06 Aceasta tehnica are avantaje si dezavantaje : Dezavantaj se lucreaza cu cifre mari Avantaj - se elimina o etapa Atunci cand param care stau la baza calc indicilor de echiv au carac mobil se recomanda folosirea cifrelor de echiv in marimi absolute. In cazul unor param cu carac relativ stabil trebuie folositi indicii de echiv intrucat evita calc cu nr mari si prin urmare posibilit de a se gresii. Indicii de echiv inversati Utilizarea acestor indicii este necesara in cazul in care o parte din ch de prod sunt direct proportionale cu vol fizic al prod, iar celelalte se afla in raport invers proportional fata de niv coresp unui anumit param care carac prod fabricate. O astfel de situatie este specif prod de piese pt aparate de precizie fabricate in serie mare, unde valoarea consumului de mat prima este direct proportionala cu cant de piese fabricate exprimate in kg, iar ch de prelucrare si mai ales cele privind controlul tehnic de calitate se afla in raport invers proport fata de marimea pieselor. Asemenea situatii se gasesc si in industria textila in cazul filaturilor unde ch cu materiile prime sunt direct proportionale fata de finetea firului iar cele de prelucrare sunt invers proportionale. In astfel de cazuri pt repartiz ch de prelucrare se aplica procedeul ind de echiv inversati.