Sunteți pe pagina 1din 41

BAZELE GENERALE ALE KINETOTERAPIEI

Curs XII

EXERCIII TERAPEUTICE SPORTIVE

Sportul
Face parte din educaia individului, copil sau adult, fiind introdus, n mod firesc, n programele colare i n activitile de loisir i sntate a adulilor. El permite ameliorarea calitii gestului i asigur o mai bun dezvoltare fizi i psihic. Prin urmare, i utilizarea tehnicilor active prin introducerea sportului n programele de reeducare este ct se poate de justificat.

Definirea exerciiilor terapeutice sportive:

Numim exerciii terapeutice sportive gesturile caracteristice unor anumite sporturi, utilizate n scopuri terapeutice.

Principiile exerciiilor terapeutice sportive:


-Gestul sportiv este o micare global, realizat n mai multe planuri ale spaiului. -Gestul sportiv antreneaza o pluralitate de articulaii i de grupe musculare importante. - Gestul sportiv permite integrarea ntr-o anumit schem a unui muchi sau a unei grupe musculare inserate pe una sau mai multe articulaii.

- Gestul sportiv mobilizeaz sinergiile musculare ale grupelor musculare nvecinate. - Exerciiul terapeutic sportiv stimuleaz coordonarea membrului opus, precum i coordonarea micrilor membrelor inferioare n raport cu membrele superioare i invers.
- Adaptarea gestului sportiv la condiiile unei sli de reeducare, face terapia mai puin monoton pentru pacient.

Modaliti practice de executare a exerciiilor


- Alegerea exerciiilor n funcie de scopurile urmrite. Chiar dac gestul sportiv este o micare global, se impune o anumit selecie, ntruct fiecare sport are o anumit dominant. - Selecia se face n funcie de regiunea anatomic ce trebuie solicitat. - Selecia depinde n egal msur de efectul vizat (mobilizare sau dezvoltare a musculaturii). - Un alt element determinant este modul n care intenionm s solicitm muchiul : n bucl nchis sau n bucl deschis.

Adaptarea gestului sportiv la regiunea care trebuie tratat:


1. Exerciii pentru trunchi a. Exerciii de echilibru : ex.adaptri ale unor micri din echitaie sau sporturi nautice cu vele. b. Exerciii de mobilizare : ex. adaptri ale unor micri din cadrul gimnasticii. c.Exerciii de dezvoltare muscular: ex. adaptri ale unor micri din sporturile nautice cu vsle.

2. Exerciii pentru membrele inferioare.


a. Exerciii de dezvoltare a musculaturii : adaptri ale unor micri din ciclism sau haltere.
a. b. Exerciii de coordonare : adaptri ale unor micri din nataie, fotbal, schi.

3. Exerciii pentru membrele superioare.


a. Exerciii pentru mobilitate : adaptri ale unor micri din tenis i nataie. b. Exerciii pentru fortificarea musculaturii : adaptri ale unor micri din sportirile nautice cu vsle i din haltere. c. Exerciii de coordonare : adaptri ale unor micri din tenisul de mas. d. Exerciii de abilitate : adaptri ale uno micri din baschet i tir cu arcul.

Aspecte pedagogice
Utilizarea unui sport n scopuri terapeutice parcurge urmtoarele etape: 1. Dorina de a atinge scopul urmrit. 2. Explorarea situaiei prezente. 3. Descoperirea modalitilor posibile de a atinge respectivul scop sau de a-l aborda. 4. ncercarea de abordare. 5. Renunarea la respectiva abordare n caz de blocare i orientarea spre alt abordare. 6. Descoperirea final a celui mai eficient mijloc pentru obinerea rezultatului dorit.

Aceasta implic:

1. Alegerea scopului : care poate fi recuperarea forei fizice, vitezei, preciziei sau sincronirii.
2. Un bilan prealabil ce va permnite stabilirea impedimentelor n realizarea gestului ales.

Pentru a atinge scopul vizat, se va urmri: 1. ghidarea micrii; 2. facilitarea gestului printr-un sistem activ de sprijin ; 3. concentrarea efortului pe anumite segmente prin punerea n funciune a unui lan cinetic 4. repetarea gestului : cu ct un stimul i un rspuns sunt asociate mai frecvent, cu att este mai mare posibilitatea ca rpunsul la respectivul stimul s se produc; 5. stimularea verbal i ncurajri. 6. recurgerea la exerciiile cu rezisten.

n cazul unei persoane traumatizate, tratamentul poate fi completat prin recurgerea la un anumit sport ca element de reeducare. Reluarea unei activiti sportive prezint un anumit numr de avantaje: -reducerea mai mult sau mai puin rapid a tulburrilor motorii prin ameliorarea forei musculare - o poziie corect a coloanei verebrale, n consecin, o bun atitudine corporal de ansamblu - ameliorarea coordonrii motorii ; - contientizarea unor posibiliti de micare care red subiecilor ncrederea n sine, - abaterea ateniei pacientului de la handicapul

Caracteristicile generale ale activitilor destinate persoanelor cu handicap


Activitile fizice trbuie s fie complexe i s cuprind toate exerciiile care tind s amelioreze conduita fizic i tehnic a subiecilor n vederea practicrii sportului indicat. Sportul implic o angajare total prin ideea depirii de sine i a celorlali participani. Competiia este o confruntare ce vizeaz obinerea unui titlu sau a unui record.

Activitile de tip sportiv trebuie s fie adaptate posibilitilor fiecrui subiect n parte i s vizeze urmtoarele obiective :
- persoana cu handicap s-i recapete contiina c poate uza de muchi, articulaii, inim i plmni i c se poate servi de ele cu mai mult eficien dect crede ; - s realizeze o nou schem corporal, cu totul diferit de reprezentarea imaginii patologice ;

- s-i dezvolte i s-i perfecioneze, prin practicarea unui sport, gesturile utilitare necesare n actele vieii cotidiene ;

- s recupereze unele caliti fizice : viteza de execuie, coordonarea motorie, simul echilibrului etc. ;
- s creeze i s ntrein un spirit de grup n cadrul ambianei oferite de practicarea unui sport de echip; - pentru unii subieci, s vizeze obinerea unor performane.

Cteva dintre sporturile propuse persoanelor cu handicap:


- Sporturi de ndemnare : tir cu arcul, tir cu aer comprimat, aruncarea suliei (urmrindu-se precizia), tenis de mas (n fotoliu rulant sau n picioare), scrim, popice. - Sporturi de echilibru : echitaie, ciclism, yachting. - Sporturi de locomoie : mar, curse atletice, curse, nataie, schi, ciclism. - Sporturi cu balonul rotund: baschet n fotoliu rulant. - Sporturi de for : ridicarea halterelor din poziia culcat, aruncarea greutii, a discului, a suliei i a ciocanului (n atletism), yachting,

SPORTURI COMPETIIONALE PENTRU PERSOANE CU HANDICAP


Sporturiparalimpice Cuvntul paralimpic este o combinaie a prefixului para, derivat de la paraplegie, si limpic care vine de la olimpici cuprinde un larg domeniu al persoanelor cu handicap incluznd deficienii vizuali si de auz, persoanele cu infirmitate motorie, amputaii, persoanele cu handicap mintal si cele cu dizabilitati spinale. Prima definire a cuvntulparalimpica fost fcut cu ocazia Jocurilor Paralimpice din Tokio 1964.

Paralimpicul original dateaz din vremea lui Hipocrate (460-377 IC). Dup Cel de-al Doilea Rzboi Mondial, un progres uria a fost fcut in dezvoltarea jocurilor paralimpice.
Ulterior, au fost infiintate organizaii internaionale preocupate cu diferite tipuri de handicapuri, care sprijineau activitile sportive ale unor grupuri cu deficiente specifice.

Aceste organizaii sunt: - ISOD pentru persoane cu amputaii ale membrelor; - CP-ISRA (Sporturi Internaionale pt. Paralizii Cerebrale si Asociaia de Recreere) si - Asociaia Internaionala a Sportivilor Orbi/IBSA. Cum aceste organizaii au simit nevoia de a coordona jocurile, ei au creat Comitetul Internaional de Coordonare Sportiva pentru Hadicapatii din lume (ICC) in anul 1982.

Organizaia a reformat jocurile sportive paralimpice in: - Cupa Mondiala, - Jocurile Olimpice de Iarna si Vara. Inca de la Jocurile Olimpice din 1960 (Roma), a fost o regula nescrisa ca Jocurile Paralimpice sa fie inute in oraul gazda al Olimpiadei imediat dup nchiderea acesteia. - Jocurile Prieteniei.

Sporturi Oficiale de Var:


Natatie Atletism Baschet Bowling Ciclism Calarie Fotbal Golf Gimnastica (Artistica si Ritmica) Haltere Patinaj pe Role Softball Tenis de masa Tenis Volei

Sporturi Oficiale de Iarn:


Schi Alpin Schi Fond Patinaj Artistic

Hochei
Patinaj Viteza

Sporturi Nationale Populare:


Badminton Bocce Yachting Snowshoeing (alergare in sosoni) Handbal

Sporturi Demonstrative:
Ice-stock Judo Kaiac

Sporturi si Evenimente Interzise


- Atletism Sulita, Disc, Ciocan, Saritura cu Prajina, Triplu Salt. - Natatie- Sarituri de la platform. - Gimnastica- Trambulin. - Schi Fond - Biatlon, Sarituri. - Arte Martiale exceptand Judo. Altele: Rugby, Tir, Scrima, Tir cu arcul.

Regulamente Special Olympics in cazul sportivilor cu Sindrom Down Gimnastica, Saritura in Inaltime, Calaria, Fotbalul, Ciclismul, Scufundarile sunt interzise sportivilor cu instabilitate Atlanto-Axiala Pitch and Putt Rowing Snowboard

Alte Restrictii legate de Competitii :


- Nu exista taxe de participare - Nu exista legaturi cu producatorii de bauturi alcolice si tigari - Sportivii si antrenorii nu au voie sa fumeze si sa consume bauturi alcolice pe perioada competitiilor - Nu se arboreaza drapele nationale - Nu se folosesc mesaje comerciale

Probele competiionale la nivelul Jocurilor Paralimpice: ATLETISM: Alergri pe pista; Srituri; Aruncri; Probele de putere; Pentatlonul; Maratonul.

Probele de alergri
Probele de alergri din atletism ntlnite in competiii includ: 100m, 200m, 400m, 800m, 1500m,5000m, alergare de garduri joase, alergare de garduri nalte, tafete Probele de alergri in scaunul rulant constau in 50m, 100m si o ntrecere slalom in care concurenii trebuie sa ocoleasc cteva obstacole, prin care isi scot in evidenta fora si abilitatea cu care pot manevra cruciorul.

Probele de competiie din atletism pentru alergtorii orbi sunt de 50m, 100m,200m,400m,800m,1500m,5000m,10000 m si in unele ocazii, cross country. In probele de viteza acetia folosesc fire de ghidare ntinse pe 100m de-a lungul pistei fara supori. Ca metoda alternativa pentru ghidarea lor, se poate folosi sunetul care este realizat de un arbitru de la sosire pentru a ghidarea sportivului nevztor pe direcie. Pe distante lungi alergtorul poate fi nsoit de un partener care alearg langa sau merge cu bicicleta in fata lui si ii ofer indicii pe cale auditiva despre starea

Participantul nevztor care realizeaz sritura in inaltime, este situat in locul de desprindere ( langa stacheta ) balansnd nainte si napoi piciorul de atac pentru asi lua elan, dup care executa desprinderea peste stacheta. Paralimpicul cu un singur picior executa aceleai miscari, exceptnd balansarea piciorului de atac pentru a-si lua elan. Participanii care nu pot sa foloseasc unul sau ambele brae, trebuie sa modifice stilul sriturii in inaltime pentru a compensa rolul braelor in meninerea

Probele de srituri
Cele mai populare probe de srituri din atletism, pentru competiiile paralimpicilor, sunt sritura in lungime si sritura in inaltimea, dar pe langa acestea mai poate fi introdusa si proba de triplusalt. Participantul nevztor si cel cu un singur picior poate efectua sritura in inaltime si sritura in lungime, fara elan. De asemenea, paralimpicii mai pot executa si triplusalt tot fara elen.

Sritura in lungime:
Aria de decolare consta intr-un dreptunghi de 1.00x1.22m, care trebuie preparat intr-un mod anume ( folosind creta, pudra de talc, nisip fin) astfel incit atleii sa lase o imprimare pe suprafaa cu piciorul de decolare. Pentru sigurana, este recomandat ca distanta minima dintre axa pistei si partea cu aria de aterizare sa fie de 1.75m. Distanta minima dintre suprafaa de decolare sau prag si groapa va fi: -Sritura in lungime: 1m -Triplu salt: 9-11m Distanta exacta de la prag la groapa va fi

Probele de aruncri
Aruncarea greutii, aruncare discului si aruncare suliei sunt principalele probe de concurs la care pot participa persoanele cu handicap. Atleii in scaune cu rotile pot participa la toate cele trei probe menionate. Fiecare participant trebuie sa-si adapteze un stil de aruncare bazat pe capacitatile individuale. In probele de aruncri crucioarele trebuie sa fie bine fixate pentru a nu se rsturna.

Persoanele nevztoare pot participa in probele de aruncri cu modificri ca micorarea distanei de elan cu civa pai pentru a nu depi linia regulamentara, paralimpicii mai pot arunca sulia si fara elan. Greutatea uneltelor folosite in probele de aruncri va fi: Disc Sulia Greutate F: 1.0kg 600g 3.0-4.0kg B:1,1.5-2.0kg 600-800g 2-7.26kg Ciocan 7.26kg

Toi atleii vor lua startul mpreuna sau n val dar ordinea de la sfritul cursei va fi determinat pentru fiecare clasa in parte. Ordinea recomandata va fi: barbati si femei (paraplegie); tetra barbati si femei. Timpul minim recomandat intre starturi pentru maraton va fi de un minut. Comitetul de Organizare va furniza numere care vor face distincia intre atleii din fiecare clasa.

Pentatlonul :
Pentatlonul pentru barbatii cu handicap vizual consta in cinci probe care vor fi susinute toate in aceeai zi dup cum urmeaz: - sritura in lungime, aruncarea suliei, alergare pe 100m, disc si 1500m. Pentatlonul pentru femeile cu handicap vizual consta in cinci probe care vor fi susinute toate in aceeai zi dup cum urmeaz: - sritura in lungime, aruncarea greutii, alergare pe 100m, disc si 800m.

Probele pentru atleii (F/B) cu amputaii din clasa A2(A9)- amputaie femurala unilaterala, respectiv amputaie de membru superior bra, antebra si a unui membru inferior - femurala sau tibiala) sunt:
- sritura in lungime, aruncarea greutii, 100m,aruncarea discului, sritura in inaltime.

Pentatlonul pentru atleii in scaune rulante consta in urmtoarele probe: aruncarea greutii, a suliei, 100m, aruncarea discului, 800m. Probele pentru atleii (F/B) cu infirmitate in crucior, sunt: aruncarea greutii, a suliei, 100m, aruncarea discului, 800m. Pentru clasa C5 si C6 paraplegici sau hemiplegici in picioare, probele sunt: Femei: - aruncarea greutii, a suliei, 200m, aruncarea discului, 800m. Barbati: - aruncarea greutii, a suliei, 200m, aruncarea discului, 1500m.

Aceste sporturi sunt destinate urmtoarelor cinci categorii medicale de handicap: - amputri, - handicap cardio-respirator, - handicap vizual, - paralizii cu imobilizare n fotoliu rulant, - diverse :
afeciuni articulare (luxaii congenitale, scolioze compensate, spondilartrit anchilozant), malformaii congenitale, surditate, poliomielit, infirmiti motorii de origine cerebral.

Unele dintre aceste sporturi practicate n regim de competiie se afl sub administraia federaiei de sport pentru persoane cu handicap fizic, care stabilete, n cadrul diferitelor discipline, anumite grupe n funcie de gradul de handicap (nivelul leziunii n paralizie, nivelurile de amputare etc.).