Sunteți pe pagina 1din 37

BAZELE GENERALE ALE KINETOTERAPIEI

CURS X

Mijloacele ajuttoare ale kinetoterapiei:


1. Termoterapia,

2. Electroterapia, 3. Hidroterapia, 4. Terapia ocupaional, 5. Activitile fizice adaptate,

Mijloacele asociate kinetoterapiei:


1. Factorii natural, 2. Factorii igienici i alimentaia.

a.Termoterapia prin cldur foloseste ca factor terapeutic temperatura cu valori cuprinse ntre 40-80*C n medii diferite (ap, aer nclzit, nisip, bi de soare, nmol). Reguli generale de aplicare (Cameron, M.H., 2008) a termoterapiei prin cldur: - obligatoriu se aplic comprese reci pe frunte, ceaf, precordial n timpul termoterapiei - se aplic nainte de mas; - sunt urmate de o procedur de rcire; - nu se aplica mai multe proceduri calde pe zi (dect cu foarte mult grij); - este foarte important supravegherea continu a pacientului".

1.Termoterapia.

Procedurile folosite n cadrul termoterapiei sunt: Baia cu aburi sau cldura umed, Baia de aer cald sau cldura uscat, Baia de lumin, Baia de soare, Sauna, Bi hiperterme de nmol, Onciune (ungere) cu nmol, mpachetri cu parafin,

b. Crioterapia. Termoterapia sub forma aplicaiilor scurte de ghea pe tegumentul diferitelor pari ale corpului . Aplicaiile crioterapiei pot fi sub forma lichid, solid sau gazoas, tehnicile folosite fiind: - Comprese reci - Imersia (scufundarea) unor pari sau a ntregului corp n ap - Baia de membre - Masaj cu ghea - Flux de aer rece pe tegument sau spray rece (clorur de etil sau Kelen)

2. Electroterapia "Electroterapia foloseste proprietile curentului electric pentru influenarea funcionalitii organismului n sensul dorit si necesar" (Rdulescu, A., 2002). Astfel, n cadrul electroterapiei sunt folosite: -Curentul galvanic (curentul electric de frecven zero sau curentul continuu) -curent continuu ascendent;intensitatea curentului poate varia, crescnd de la valoarea zero a intensitii pna la un anumit nivel , -curent continuu descendent; descrescnd spre zero . Dac aceste cresteri si descresteri au loc ritmic, curentul ia forma unei curbe ondulatorii si se numeste curent variabil.

-Curenii n impulsuri. ntreruperea curentului continuu cu ajutorul unui ntrerupator manual, sau prin reglare electronic determin producerea de impulsuri electrice succedate ritmic (singulare sau n serii), cu efect excitator. Curenii cu impulsuri se folosesc pentru: -stimularea contraciei musculaturii striate normo-inervate (cureni de joas frecven), -terapia musculaturii total denervate (cureni progresivi Lapique, cureni cu impulsuri trapezoi- dale, cureni triunghiulari), -terapia musculaturii spastice, pentru stimularea contraciei musculaturii netede (impulsuri exponeniale).

-Curenii diadinamici, cu efecte analgezice, hiperemiante, trofice, resorbtive,dinamogene. -Curentul electric de medie frecven, cu efecte excitomotorii, vasodilatatorii, trofice,resorbtive, decontracturante, analgezice, parasimpaticotone, simpaticolitice.

-Curentul electric de nalt frecven (unde scurte, diapulse).


- Ultrasunetele, cu efecte analgezice, miorelaxante, hiperemiante, antiinflamatorii,vasomotoare si metabolice.

- Fototerapia sau terapia cu lumin utilizeaz energia radiant luminoas asupra organismului. Ea poate fi natural sau artificial(radiaiile infrarosii radiaiile vizibile si radiaiile ultraviolete). -Terapia cu laser. LASER reprezint, Amplificarea Luminii prin Emisie Stimulat de Radiaie. Are efecte analgezice, miorelaxante, antiinflamatorii, trofice, resorbtive, bactericide si virucide. -Terapia prin cmpuri magnetice de joas frecven Un cmp magnetic este produs de un curent electric sau de un cmp electric. Aparatul MAGNETODIAFLUX funcioneaz pe baza unui generator de cmp magnetic de joas frecven.

3. Hidroterapia" este o metoda fizioterapeutic, care utilizeaz aplicarea apei pe piele,sub diferite forme de administrare, n scopul cresterii rezisten ei organismului, normalizarii funciilor sale alterate si combaterii anumitor manifestri din patologia uman" (Campion,M.R., 1997). Principalele proceduri hidroterapeutice sunt reprezentate de: - friciuni; - splri; - comprese; - cataplasme; - mpachetari; - bi; - dusuri; - afuziuni.

- Friciunile sunt proceduri hidroterapeutice care constau n friciunea unei regiuni ale corpului cu un prosop nmuiat n ap cald sau rece. Se mbin, n acest fel, aciunea cumulat a excitanilor termici si mecanici, ceea ce d o reacie vascular rapid si intens. - Splrile reprezint proceduri hidroterapeu tice prin intermediul crora se realizeaz excitarea pielii, doar prin stimuli termici. Ele constau din nmuierea n ap a unui prosop si splarea unor regiuni ale corpului. - Compresele sunt proceduri hidroterapice constau n nvelirea unei pri sau a ntregii supra fee a corpului cu o estur umed, acoperit la rndul ei cu alta, ru conducatoare de cldur, pt. a menine ct mai mult timp reacia iniiala.

- Cataplasmele sunt proceduri hidroterapice care constau n aplicaii locale cu diverse substan e umede, ce au temperaturi variabile. Aciunea lor este asemntoare compreselor, ns, datorit asocierii excitaiei chimice (datorate substanei aplicata pe piele), efectele sunt mai pronunate. -mpachetrile sunt procedurile care contau n nvelirea unei pri a corpului sau a ntregului corp ntr-un cearceaf umed, peste care se aplic o ptur. Iniial, n regiunea interesat se nregistrea z senzaia de rece, urmat de vasoconstricia vaselor pielii;apoi apare nrosirea si nclzirea pielii, urmat de o transpiraie abundent.

-Bile sunt cele mai rspndite proceduri hidroterapice. Bile se pot face fie cu ap simpl, fie cu apa mbogit cu substane chimice,plante medicinale, sau gaze (bailemedicinale). Mai exist, de asemenea, bile cu abur. Bile se mpart n complete(generale), cnd se afund tot corpul n apa si locale (pariale) cnd este supus mbierii numai o parte din corp. Temperatura apei este variabil, putnd fi folosit ap rece (pn la 20* C), cald (39-40* C) si fierbinte (peste 40* C).

- Dusurile sunt proceduri hidroterapeutice n care apa, sub form de jet, la temperaturi si presiuni diferite,este ndreptat asupra organismului. Se beneficiaza astfel de combinaia dintre excitantul termic si cel mecanic, ceea ce mreste eficiena procedurii. Se folosesc dusurile generale reci, dusurile cldue, dusurile scoiene, dusurile cu abur si dusurile subacvatice. - Afuziunile sunt proceduri hidroterapeutice care constau n proiectarea unei coloane de ap de obicei rece, fr presiune, asupra unor suprafee mai mult sau mai puin ntinse ale organismului, influenndu-se astfel circulaia sngelui, respiraia, tonusul muscular si funcionalitatea sistemului nervos. Durez cel mult un minut.

-Hidrokinetoterapia.Exerciiul fizic n ap are efecte deosebite asupra organismului, respectiv: - diminuarea durerii si contracturilor musculare; - relaxarea general si local; - meninerea sau cresterea amplitudinii de miscare articulare; - reeducarea musculaturii deficitare: cresterea forei musculare, a tonusului muscular, cresterea rezistenei si coordonrii musculare; - reeducarea ortostatismului si a mersului; - relaxare, prin activiti recreative; - efecte biotrofice si de activare a circulaiei; - redresare psihic.

Avantajele exerciiului fizic n ap (hidrokinetoterapiei), n bazin sau piscin, sunt: - descrcarea de greutate a corpului; - supraadugarea efectelor apei calde; - folosirea forei hidrostatice de mpingere de jos n sus a corpului; - utilizarea turbulenei apei pentru exerciii cu rezisten; - facilitarea reeducrii mersului; - practicarea unor procedee de not, adaptate n scop terapeutic.

4. Terapia ocupaional "Terapia ocupaional poate fi definit ca fiind o activitate mental sau fizic, prescris si dirijat n scopul bine stabilit de a contribui la refacerea sau grbirea strii de sntate, n urma unei boli sau unei leziuni" (Popescu, Al., 1993). Ocupaa este recunoscut a fiind unicul proces care implic pe deplin performana motorie individual, funciile integrate ale sistemului nervos, atenia, necesitatea soluionrii unor probleme si satisfacia emoional n urma soluionrii unor sarcini diferite. Prin metodologia proprie de aplicare si prin rezultatele pe care le poate obine, terapia ocupaional poate fi privit ca proces medical cu finalitate social.

Terapia ocupaional se practic sub urmtoarele forme: -Terapie ocupaional recreativ, cuprinde: - tehnici de exprimare (desen, pictur, sculptur, mnuit marionete, scris, etc.; - tehnici sportive (diverse jocuri sportive sau pri ale acestora); - tehnici recreative (jocuri distractive adaptate persoanelor cu deficiene). -Terapia ocupaional funcional, executarea unor anumite miscri n cadrul muncii n care sunt incluse: - tehnici de baz, formate din unele activiti practicate (mpletitul, olaritul, esutul, tmplria) - tehnici complementare, care reprezint, totalita tea activitilor lucrative umane.

Terapia ocupaional profesional, care se poate aplica n spitale bine dotate, cu centre de recupe rare bine utilate, n scoli specializate sau n ateliere-scoal de pe lng intreprinderi, cu dou subcategorii: - Terapia ocupaional pregtitoare pentru orientarea profesional a copiilor: - Terapia ocupaional de reprofesionalizare sau profesionalizare a adulilor, n sensul reintegrrii n munca desfsurat anterior mbolnvirii sau accidentului, sau al reorientrii profesionale. Pe lnga tehnicile de baz si cele complemen tare, terapia ocupaional profesional foloseste tehnici de readaptare, formate din activitile zilnice casnice, familiale, scolare, recreative, profesionale si sociale.

5. Activitile fizice adaptate n anul 1970 a luat nastere IFAPA (Internati onal Federation of Adapted Physical Actyvities), organizaie care coordoneaz, la nivel internaio nal activitile fizice adaptate si organizeaz congrese anuale. Miscarea Paralimpic s-a extins la peste 40 de ri participante la Jocurile olimpice de Vara si de iarn. n anii 80, miscarea paralimpic, cuprinde peste 60 de ri, legislaia s-a mbuntit, a cres cut atenia public, iar n 87, Consiliul Europei a publicat Carta European a Sportului pentru toi. n prezent, se acord o atenie crescnd activitilor fizice adaptate.

Legislaia european prevede, urmtoareule msuri: - cresterea numrului kinetoterapeuilor implicai n activiti fizice recuperatorii n cadrul sistemelor de sntate; - pregtirea profesorilor de educaie fizic pentru recuperarea copiilor cu disabiliti (APE Adapted Physical Education/Educaie Fizic Adaptat); - cresterea numrului organizaiilor preocupate de sportul la persoanele cu disabiliti; - angajarea de instructori sportivi la nivel local pentru conducerea programelor recreaionale / de fitness pentru peroane cu nevoi speciale.

Asociaia european de profil defineste activitile fizice adaptate ca fiind "un domeniu interdisciplinar, care caut identificarea si soluionarea diferenelor individuale n activitatea fizic. Aceasta impune o acceptare a diferenelor individuale, militeaz pentru cresterea accesului la o via activ si sportiv si promoveaz inova rea si cooperarea dintre serviciile care o asigur" (Marcu, V., Dan, M., 2002). n atenia activitilor fizice adaptate se situ eaz o serie de activiti majore, a cror perturbare poate s duc la dependen funcional. Aceste activiti sunt: autongrijirea, activiti manuale, mersul, vzul, auzul, vorbitul, respiraia, activiti lucrative.

Activitile fizice adaptate se bazeaz pe adaptarea exerciiilor, activitilor fizice la condiiile si posibilitile individului. Activitile fizice adaptate se adreseaz: - persoanelor cu disabiliti (motorii, senzoriale, intelectuale); - persoanelor cu boli cronice (afeciuni cardiovas culare, reumatism, afeciuni respiratorii, epilepsie, afeciuni musculare etc); - pensionarilor (de vrsta, de boal); - diverselor categorii profesionale sau diverselor categorii de populaie care, prin specificul activitilor pe care le desfsoar sau datorit lipsei acestor activiti risc s se mbolnveasc).

Mijloacele asociate kinetoterapiei

1. Factorii naturali -"Climatoterapia presupune utilizarea factorilor atmosferici, cosmici si telurici,caracteris tici pentru un anumit loc geografic, pentru ameliorarea unor anumite stri de boal" (Hecox, B., 2006). Mediul nconjurator are o influen considerabil asupra omului si asupra strii sale de sntate somatic si psihic. Bioclimatologia studiaz influenele factorilor climaterici asupra organis mului, influene care pot fi favorabile sau nocive. Climatoterapia cuprinde toate sectoarele terapeutice: sfera profilactic, sfera curativ,

Factorii atmosferici se refer la temperatura, presiunea, umiditatea si compoziia aerului si la curenii de aer. - Temperatura aerului / temperatura atmosferic. Aerul se nclzeste indirect prin cedarea cldurii de ctre solul si apa ncalzite iniial de soare Organismul uman reacioneaz caracteristic homeotermelor reusind s se adapteze diverselor schimbri de temperatur prin mecanisme de termoreglare. Manifestarile patologice posibile n condiii de temperaturi extreme sunt: -ocul caloric la temperaturi crescute si -degertura la temperaturi sczute.

- Presiunea aerului. Greutatea masei de gaze care apas asupra solului determin valorile presiunii atmosferice si se exprima n mm de mercur sau milibari (unmilibar=3/4mm Hg). Valorile presiunii atmosferice influeneaz organismul, cordul, abdomenul si vasele de snge fiind obligate s suporte cel mai mult aceste variaii de presiune. Sub influena presiunii sczute activitatea cordului se modific, creste frecvensa cardiac, apoi debitul cardiac. Sub influena presiunii atmosferice crescute frecvena respiratorie scade, amplitudinea respiraiilor creste, fiind favorizata oxigenarea plamnilor.

- Umiditatea aerului. Este determinat de prezena vaporilor de ap n aer. Prin termocon ductibilitatea termic, umiditatea aerului influen eaz reaciile sistemice de termoreglare. Aerul prea uscat permite transpiraia, deci evaporarea apei din organism, n schimb are o aciune oarecum iritativ bronhic. Invers, aerul prea umed, care d o senzaie sufocant, prin mpiedicarea evaporrii, favorizeaz expectoraia si poate seda tusea. Aerul cald si umed moleete, scade fora muscular; aerul rece este un bun tonifiant, asigurnd clirea organismului. n schimb, aerul umed si rece favorizeaz bolile a frigore: pneumonii, nefropatii, reumatis me, paralizii faciale periferice etc.

- Compoziia aerului. Aerul atmosferic este compus din elemente: azot 78%, O 21%, CO2, ozon, gaze nobile, apa,I,Cl,Na n cantitai f. mici n zona marilor orase, atmosfera mai coni ne si o serie de gaze toxice: oxid de carbon, clor, bioxid de sulf, ceea ce face ca astzi s se vorbeasc att de mult de poluarea aerului si de influena sa nociv asupra strii de sntate si, totodat, despre modificrile de clim aferente efectului de ser. - Curenii de aer si vnturile. Sunt deplasari ale maselor de aer pe suprafaa pamntului,mrilor sau oceanelor. Se datoresc diferenelor de pre siune atmosferic si nclzirii zonale. Curenii de aer influeneaz termoreglarea, avnd un caracter calmant sau excitant, n funcie de viteza lor.

Factorii cosmici cuprind radiaiile solare si cosmice. Radiaiile solare nu ajung toate pe sol, ci numai 60-80% dintre ele, sub form de raze calorice sau infrarosii, raze luminoase si raze ultraviolete. Factorii telurici sau teretri se grupeaz n: - factori geografici (altitudinea, latitudinea, relieful, vegetaia); - factori geologici, care au n vedere natura rocilor din zona respectiv, apele subterane, izvoarele; - factorii geofizici, care au n vedere radioactivitatea magnetismului terestru. Factorii atmosferici, cosmici si telurici sunt cei care definesc calitatea climatului. Din mbinarea lor iau nastere diferitele tipuri de clime.

n ara noastr se contureaz urmtoarele tipuri de bioclim: - Bioclim sedativ indiferent (de cruare), care este recomandat pentru punerea n repaus a funciilor neuro-vegetative si endocrine. - Bioclim excitant dou varieti bioclimatice: - bioclima de step (solicit intens sistemul ner vos, glandele cu secreie intern si metabolismul) - bioclima de litoral maritim (asemntoare cu bioclimatul de step, dar mai intens). - Bioclim tonic stimulant,confort termic redus, cu stres pulmonar si cutanat accentuat, cu caracmter hipertonic si deshidratant; are efecte de echilibrare a SNC si vegetativ, de stimulare a reaciilor adaptive si a termoreglrii, de stimulare a proceselor imunologice.

-Salina reprezint un microclimat terapeutic particular, n care se practic speleoterapia. Efectele terapeutice de salin : -se reduc perioadele de tuse si dispnee; -se rresc crizele de astm pn la dispariie; -sembunteste starea psihic; -se amelioreaz respiraia, n special prin componenta profund, datorit coninutul crescut de CO2 n aer. -Apele minerale n cur extern se face sub form de bi generale, n bazin, sau n van. Efectele bilor carbogasoase sunt: - aciune farmacodinamic asupra circulaiei cuta nate, musculare si sistemice; - bulele de gaz realizeaz un micromasaj cutanat, - favorizarea circulaiei, datorit factorului termic.

-Gazele carbonice sunt emanaii postvulca nice neogene. Mofetele eman dioxid de carbon uscat n concentraie de 90 %.CO2 gaz uscat are efecte complexe asupra circulaiei cutanate, musculare, sistemice si asupra fluxului sanguin cerebral. -Baia general sulfuroas. Hidrogenul sulfurat de concentraie diferit ptrunde n organi sm pe cale cutanat si inhalatorie si are aciune vasculotropa, prin cresterea fluxului sanguin cutanat si muscular si efecte metabolice. -Aerosoloterapia reprezint introducerea, pe cale respiratorie, n organism a unui agent terape utic - farmacodinamic activ, care se adreseaz unor stri patologice ale cailor aeriene superioare si inferioare. Efectul este local.

2. Factorii igienici i alimentaia Igiena practicrii exerciiilor fizice stabilete o serie de reguli care trebuie respectatede ctre toi, astfel: - slile n care se practic exerciiile fizice trebuie s fie bine aerisite; - echipamentul folosit trebuie s fie de o calitate care s nu stimuleze, prin natura fibrelor din care este confecionat, producerea transpiraiei, ci dimpotriv s permit absorbia acesteia; - pentru cei care efectueaz exerciii fizice n bazine sau czi, acestea trebuie igienizate dup fiecare persoan; - grupurile sanitare trebuie s respecte normele standard de igien; - vestiarele, duurile i grupurile sanitare s fie

- vestiarele, duurile i grupurile sanitare s fie poziionate n cldire ct mai aproape ntre ele i de sectorul de activitate; - vestiarele i duurile s fie, ca numr, n concordan cu activitatea efectuat; - podeaua, respectiv saltelele pe care se efectueaz exerciiile, trebuie igienizate dup fiecare activitate; - temperatura s fie optim pentru efectuarea activitii fizice.

Fitoterapia Plantele medicinale, fie c ne ofer rdcinile, rizomii, bulbii, tijele, ramurile, frunzele, florile sau fructele, si aduc contribuia din plin la buna funcionare a organismului. n ara noastr, datorit reliefului si condii ilor pedoclimatice, cresc n jur de 3200 de specii de plante, dintre care 876 sunt folosite ca plante medicinale. Acestea pot fi folosite n diverse sco puri, n funcie de efectele pe care le au asupra organismului.

-Apiterapia Mierea este o soluie concentrat de glucide, respectiv levuloz (fructoz), glucoz, zaharoz, maltoz, ap, sruri minerale (fosfat de calciu, clorur de sodiu, fier). Fiind asimilat direct de organism, datorit coninutului mare de glucoz si levuloz, mierea este un produs energetic de prim rang. n apiterapie se folosesc, n principal,polenul (cu proprieti nutritive si biostimulatoare), lptisorul de matc (cu proprieti de mobilizare a rezervelor de fier din organism si de modificare a coninutului de fier n snge) si propolisul (cu efecte antivrotice si de mbuntire a evoluiei plgilor).

-Alimentaia vegetarian Fructele si zarzavaturile trebuie s fie prezente permanent n alimentaia uman, deoarece: - au o valoare nutritiv si caloric cert, constituind o important surs de energie pentru organism; - alctuiesc mari depozite de vitamine de o mare varietate; - constituie mari depozite de sruri minerale si alte elemente nutritive indispensabile vieii; - au un coninut mare de fibre alimentare.