Sunteți pe pagina 1din 5

FRUCTE ALCALINE stafide, curmale, smochine, ananas, mere si cidru caise, piersici, cirese, avocado, struguri, banane coapte,

capsuni, grape-fruit, mango, pepene galben/rosu, nectarine, masline negre, papaya, pere, LEGUME ALCALINE ciuperci, mazare verde, broccoli, conopida, rosii varza rosie si alba, ceapa, usturoi, praz, salata verde, sfecla morcovi, cartofi, spanac, anghinare, castraveti, andive patrunjel, pastrnac, ardei, dovleac, ridichi, soia boabe in, bostan, nap, vinete, leguminoase ncoltite CEREALE ALCALINE cereale proaspete, orz verde alimente neutre dar care absorb aciditatea digestiva: pine prajita, pine mai veche de 2 zile (contin mai putin gluten care genereaza exces de mucus n corp). LACTATE ALCALINE lapte smntnit, kefir, zer, unt, frisca lapte proaspat (vaca, capra) iaurt simplu nepasteurizat sau lapte prins ALIMENTE GTITE ALCALINE legume fierte, coapte, mncaruri sau ghiveci de legume, dar fara rosii sau bulion supe de zarzavat si de radacinoase fara carne DULCIURI ALCALINE suc de trestie de zahar, zahar din trestie uscat sirop de orez brun ardei iute, asparagus

FRUCTE ACIDE toate conservele, gemuri, dulceturi, fructe zaharisite, glazurate, fructe uscate conservate cu sulfura fructe proaspete consumate zahar banane verzi, masline verzi, prune LEGUME ACIDE

rubarbar toate tipurile de fasole si linte cu exceptia celor germinate * CEREALE ACIDE produse de patiserie, pine alba, pine int 19219c25t egrala sau graham, amidon, aluaturi, popcorn, malai, paste fainoase, gris, orez (alb, brun, basmati) faina de ovaz, orez, orz, secara, fulgi de cereale * LACTATE ACIDE Parmezan, brnzeturi fermentate, cascaval, telemea nghetata, iaurt ndulcit sau iaurt cu fructe lapte fiert, lapte praf, smntna fermentata ALIMENTE GTITE ACIDE Alimente foarte acide: mncaruri ce contin rosii fierte, bulion sau pasta de rosii, supele n care a fiert carnea, supele cu adaos de vegeta, spanac gatit, conserve DULCIURI ACIDE dulciuri, prajituri, biscuiti, napolitane, ciocolata, ndulcitori sintetici (zaharina,aspartam, sorbitol), miere artificiala sau prelucrata cu zahar, fructoza,

(mierea n cantitati mari poate forma si acizi) PRODUSE ANIMALE ALCALINE

lactoza PRODUSE ANIMALE ACIDE mezeluri, toate tipurile de carne de mamifere, pasare, peste, gelatina, grasime, icre, oua de gaina BUTURI ACIDE

oua de prepelita, oua de rata

BUTURI ALCALINE sucuri de legume radacinoase, ceaiuri de plante nendulcite, apa plata si apa de izvor sunt considerate neutre, desi n realitate au un pH usor acid (ntre 6-7) DIVERSE - ALCALINE aproape toate condimentele, produse din lucerna, alge ghimbir, amalaki, sare de mare drojdie de bere (calup) ALIMENTE ULEIOASE ALCALINE ulei presat la rece de floarea soarelui sau masline ulei de peste, ulei de primula, migdale, smburi de dovleac, alune,susan, castane,nuca de cocos proaspata OBICEIURI CARE ALCALINIZEAZ CORPUL

toate bauturile alcoolice, racoritoare sintetice, cola, cafea, cacao, sifon

DIVERSE - ACIDE

muraturi facute cu otet, maioneze, sare rafinata, sosuri, ketchup, pasta de rosii, mustar (pasta), curry aditivi alimentari sintetici: arome, coloranti, glutamat, conservanti ca: benzoat, otet, saramura, fum

ALIMENTE ULEIOASE ACIDE ulei rafinat de floarea soarelui sau de masline fructe oleaginoase si seminte coapte sau prajite nuci, fistic OBICEIURI CARE PRODUC ACIDOZ fumatul, aromatizanti si parfumuri sintetice somn insuficient, medicamentele de sinteza suprasolicitarea, supararea, mnia, stresul,ura,revolta

somnul, relaxarea, sauna, exercitiul fizic, meditatia, exercitiile de respiratie buna dispozitie, bucuria, fericirea, calmul

* Dintre alimentele care genereaza aciditate, grupa cerealelor si a leguminoaselor constuie o parte importanta din piramida alimentatiei. Ele se recomanda a fi consumate mpreuna cu alimente alcaline pentru a realiza un echilibru n digestie. Doua grupe aparte de alimente sunt: Alimentele alcaline sau neutre care genereaza aciditate zahar, dulciuri, majoritatea produselor de cofetarie Alimentele acide care genereaza alcalinitate

lamie, grape-fruit, otet de mere diluat n apa

si patiserie preparate cu faina alba si zahar, alimente bogate n glucide cum ar fi orezul

muraturi usor fermentate cum sunt castravetii de vara n saramura sau varza murata n primele 3 luni. Aceste alimente, prin acizii slabi pe care i contin, favorizeaza digestia si scad hipersecretia de acid din stomac.

Majoritatea fructelor au o reactie chimica acida n laborator, dar nu acelasi lucru se petrece n corpul uman, pentru ca n realitate ele devin alcaline prin metabolizare. n schimb mierea si zaharul sunt alcaline, dar din cauza continutului mare de glucide formeaza acizi.
Hiperaciditatea

O stare prelungita de oboseala, uneori pna la epuizare, poate fi semnul unor deficiente sau maladii de natura foarte diferita. Este stiut ca lipsa de vitamine, de fier sau alte minerale, schimbarile de vreme sau lipsa luminii datatoare de energie pot avea drept consecinta o stare de oboseala. Dar si apneea ce nsoteste sforaitul din timpul somnului duce la o epuizare n timpul zilei. Mai putin cunoscut este faptul ca si o sinuzita cronica este nsotita de oboseala sau ca, la femei, o epuizare de durata poate anunta un infarct miocardic. Dar oboseala mai poate avea o cauza ct se poate de neasteptata. "Ploaia acida a facut vlva n urma cu ctiva ani, omul acid va face n viitor". Afirmatia i apartine publicistului Norbert Treutwein, autorul cartii "Hiperaciditate - bolnav fara motiv", sustinator al teoriei dupa care, datorita unei hiperaciditati cronice, omul nu numai ca este lipsit de vlaga si morocanos, dar si distruge cu totul sanatatea. Autorul crede ca migrenele si reumatismul, cancerul, infarctul miocardic si diabetul, psihozele si nevrozele sunt ntotdeauna nsotite de o aciditate crescuta. La orice adult sanatos sunt n functie mecanisme de reglare, care stabilesc un echilibru ntre continutul acid si cel bazic din organism. La pacientii cu acidoza (cresterea aciditatii si reducerea rezervei alcaline din snge) este vorba ntr-adevar de o stare patologica. Pe baza valorii pH se poate stabili ct de acid sau ct de bazic este sngele, dar si urina. Pe o scala de la 1 pna la 14, punctul de neutralitate se afla la 7. Sngele nostru are valori pH de 7,35 pna la 7,45, este asadar usor bazic. Valorile din urina pot oscila ntre 4 la oamenii foarte bolnavi si 8 la sugari. n general, starea de boala este asociata cu acizii, starea de sanatate cu bazele si mineralele alcaline. Dat fiind ca rinichii contribuie la eliminarea acizilor, la oamenii mai n vrsta, la care functia renala ncepe sa fie ngradita, hiperaciditatea este o problema serioasa. mbatrnirea - se mai spune - nu este nimic altceva dect intoxicarea continua cu depunerile acide, pe care organismul nu mai reuseste sa le neutralizeze. Exista n corp mai multe sisteme lichidiene interconectate si fiecare are pH-ul sau:

1.

pH-ul digestiv

n functie de alimentele consumate si de secretiile digestive, pH-ul poate varia aici de la 2 (acidul clorhidric din stomac), pna la 9 (sucul pancreatic). Dintre toate sistemele de pH amintite sistemul digestiv se dezechilibreaza cel mai usor si de aceea el reprezinta o cheie n mentinerea sanatatii. ntr-un mod similar Ayurveda considera focul digestiv Agni drept cheia sanatatii si a bolii. De aceea vom acorda un spatiu mai larg alimentatiei. 2. pH-ul sngelui si limfei

Prin cele aproximativ 5 l de snge si 2 l de limfa, aceste lichide dreneaza si hranesc restul de aproximativ 60-70 de kg de tesuturi ale unui adult. De aceea au rol de tampon pentru pastrarea unei aciditati normale n tesuturi. 3. pH-ul tesuturilor

La cei sanatosi tesuturile au un pH apropiat de cel al sngelui, dar la cei bolnavi, care semnaleaza dureri reumatice, migrene, la cei obezi, cu diabet, boli cardiovasculare sau cancer, pH-ul tesuturilor este cu siguranta acid. Spre deosebire de snge care trebuie sa-si pastreze un pH constant, tesuturile pot fi convertite n adevarate rezervoare

ale rezidurilor acide (grasime n exces, calculi, excerscente osoase sau tumori). Unele tesuturi cum ar fi oasele si muschii pot fi spoliate de rezerva de minerale alcaline, acest fapt conducnd la osteoporoza, dureri ale coloanei vertebrale si spasmofilie. Acest sistem al tesuturilor corporale necesita un timp mai ndelungat pentru a se echilibra, de aceea primele saptamni de tratament sunt destinate transformarilor ce au loc n tesuturi, fara sa apara neaparat rezultate vizibile cum ar fi scaderea n greutate sau dizolvarea calculilor. 4. pH-ul urinei si al transpiratiei

Are rol de supapa de control asupra pH-ului sanguin si de aceea poate varia ntre valorile de 4.5 si 8. Majoritatea oamenilor n conditiile alimentatiei actuale au un pH cuprins ntre 5-6. Cei vegetarieni au un pH urinar usor mai alcalin, cuprins ntre 5.8-7. Cu ct urina e mai acida, sngele si tesuturile sunt mai acide. n anumite faze ale bolilor pH-ul urinar poate fi alcalin dar tesuturile sa fie acide, acest fapt datorndu-se unor blocaje n sistemul excretor, fie datorita faptului ca reziduurile acide sunt profund legate n tesuturi si nu pot fi dizolvate usor, ci doar prin tratament adecvat. (vezi tratamentele de oleatie Abhyanga din medicina Ayurveda). http://www.medicinanaturala.20m.com/photo6.html Cauzele hiperaciditatii: 1. 2. 3. Dieta acida (explicata pe larg n tabelul anterior). Emotii negative Alimente incompatibile. Chiar si cele mai alcaline alimente pot genera aciditate daca sunt consumate mpreuna cu alimente incompatibile. De exemplu alimentele care contin glucide au nevoie de sucuri digestive alcaline n timp ce proteinele se digera la un pH acid.

Reguli pentru a asigura compatibilitatea alimentara si a evita aciditatea: Fructele se mannca nainte de masa cu cel putin 30 de minute sau constituie o masa separata Dulciurile nu se mannca dupa mncare Laptele este un aliment complex si greu de digerat. Trebuie baut cald si eventual condimentat. Este bine sa nu fie combinat cu nici un alt aliment Nu se bea apa rece la masa sau dupa masa, ci doar apa fierbinte

Vezi si capitolul Compatibilitati alimentare din cartea Ghid de alimentatie sanatoasa Dr. Ovidiu Chis Alimentatia si stilul de viata Echilibrul ntre rezervele de acizi si de baze din corp depinde de modul nostru de viata. Stresul, lipsa de miscare, o alimentatie gresita, fumatul, consumul de alcool si de cafea, cresc aciditatea din organism. Consecintele caracteristice ale unei hiperaciditati de durata sunt tulburari digestive, slabirea sistemului imunitar, afectari ale coloanei vertebrale, guta, reumatism sau sclerozari ale arterelor. Cu hiperaciditatea sunt puse n legatura si perturbarile vegetative, cum ar fi migrenele sau aritmiile functionale. Pentru a nu se ajunge la pragul de la care hiperaciditatea devine un factor extrem de nociv pentru organism, pot fi luate o serie de masuri preventive. Se ntelege ca rolul esential n asigurarea echilibrului revine unei alimentatii sanatoase. Pentru fiecare aliment luat n parte exista o proportie diferita de componente cu efect acid si cu efect bazic. Sunt cunoscute nsa grupele de alimente care actioneaza ntr-un sens sau altul: Aproape toate legumele n special cele proaspete sunt alcaline si echilibreaza aciditatea excesiva. Alimentele care contin multe minerale bazice sunt salatele, fructele si legumele, mai cu seama ceapa, cartofii, morcovii. Efect bazic slab au iaurtul, fructele uscate, ciupercile si leguminoasele n pastaie. Efect acid slab au brnza de vaci, smntna, pinea integrala si familia nucilor. Hiperaciditate provoaca mai cu seama carnea, inclusiv mezelurile si dulciurile, alcoolul si cafeaua. Dar si ouale, brnza si produsele fainoase.

Trebuie retinut faptul ca n copilarie organismul reuseste mai usor sa se echilibreze dupa consumul de dulciuri si carne, desi copii cresc mai sanatosi fara sa le mannce, dar odata cu naintarea n vrsta, consumul lor trebuie tot mai mult redus. Benefica pentru eliminarea surplusului de aciditate este transpiratia, de exemplu n sauna. Sunt de asemeni recomandate notul si mersul pe bicicleta. Mineralele naturale extrase din cochilii, coaja de ou, alge si

saruri marine, n special calciu, vitamina D, zinc, cupru si magneziu sunt recomandate n curele pentru alcalinizarea corpului. Alimentele bogate n sulfuri, cloruri, azotati si fosfati au un efect acidifiant. Proteinele animale sunt bogate n astfel de substante. Mineralele alcaline ca sodiu, potasiu, calciu, magneziu neutralizeaza aciditatea. Aceste elemente se gasesc din abundenta n alimentele vegetale. Corpul stocheaza aceste minerale n oase si le elibereaza atunci cnd trebuie sa echilibreze pH-ul sanguin. Cnd datorita consumului repetat de alimente acide sau poluate chimic dar si a mbatrnirii tesuturilor, corpul si epuizeaza rezervele vitale de minerale si apare starea de acidoza. Acidoza este cauza majoritatii bolilor la omul modern. Atunci cnd se instaleaza n tesuturile corporale, acest fenomen are loc n ordinea de hranire a tesuturilor, asa cum este data ea n medicina Ayurveda: 1 Rasa dhatu (limfa) 2 Rakta dhatu (sngele) 3 Mamsa dhatu (muschii) 4 Meda dhatu (grasimea) 5 Asthi dhatu (oasele) ulcer gastro-duodenal, gastrita, diabet zaharat, colita Hipertensiune arteriala, ateroscleroza, cardiopatie ischemica, hemoroizi, boli de piele pietre la rinichi si vezica biliara, afectiuni ale ochilor obezitate, celulita, afectiuni ale parului, unghiilor si dintilor, degenerescenta grasa a organelor osteoporoza, reumatism, artroze, artrita, guta, cariile dentare, oboseala generalizata oboseala, migrene, stres, nevroze, leucemie

6 Majja dhatu (tesutul nervos si maduva) 7 Shukra dhatu (fluidele reproducatoare) 8 Ojas (vigoarea si radiatia energetica)

infertilitate, impotenta, noduli mamari, chisturi ovariene, infectii si inflamatii ale organelor genitale, rani ale colului uterin oboseala cronica, scaderea imunitatii care poate permite instalarea unor infectii cronice ca hepatita, TBC sau a unor boli grave cum este cancerul