CAPITOLUL 1 : PREZENTAREA FIRMEI Savoureuse Roumanie

1.1 Amplasamentul
Amplasamentul pentru un restaurant este vital, el fiind factorul cheie pentru numeroasele elemente decisive care s asigure reuita i durata activitii desfurate. Cnd restaurantul este nou, mai curnd reclama de la gura la gura, dect comunicarea, va da activitii o perspectiv pe termen lung sau scurt. n consecin, un sector cu un flux puternic de persoane va permite ca restaurantul sa aib o clientel numeroas i i va implementa o ascensiune rapid. Amplasamentul particip de asemenea i la crearea imaginii restaurantului. Un restaurant amplasat lng un liceu nu va avea niciodat imaginea pe care o are un restaurant amplasat ntrun centru comercial. Aadar, pentru a ne supune conceptului restaurantului nostru (imagine, tip de clientel) am ales ca i amplasament cartierul Hotel de Ville-Quinconces din Frana, cartier n centrul Bordeaux-ului, n plin zon comercial. Restaurantul nostru va fi amplasat pe strada Elisee Reclus.

1.2 Situaia geografic, facilitatea accesului

nainte de a justifica alegerea noastr asupra locului de amplasare este esenial a vorbi despre facilitatea accesului la restaurantul nostru. Prin facilitatea accesului ntelegem mijloacele de transport aflate la dispoziia clientelei, posibilitile de staionare (din ce n ce mai importante). Din punct de vedere al accesului rutier cartierul Hotel de Ville-Quinconces este uor de traversat datorit bulevardelor Victor Hugo i Georges Clemenceau. Din punct de vedere al transportului n comun, cartierul Hotel de Ville-Quinconces este punctul de intersecie a doua tramvaie (linia A care l traverseaz de la Vest la Est, i linia B care l traverseaz de la Nord la Sud) ; mai multe linii de autobuz traverseaz cartierul : 16, 22, 48, 45, 23, 4, 15, 50, 52, 50 EXP, 51.

1.3 Servicii anexe

Cartea de fidelitate pus la dispoziie de restaurantul nostru va permite recompensarea la un pre mai mic a clienilor fideli. Pentru nceput se va orienta spre oferirea unui meniu gratis pentru zece comandate, urmnd ca n viitor s se ntrevad i alte forme de recompensare a clienilor. De asemenea se va ncerca ncheierea unui contract cu comitetul parohial n vederea pregtirii mncrii necesare cu ocazia diferitelor evenimente religioase, ncercnd a se face chiar reduceri pentru comenzi n cantiti mai mari.

1.4 Stabilirea obiectivelor planului de marketing

1.4.1 Obiective generale

Obiectivele pe termen lung (5-10 ani) ale restaurantului nostru const n atingerea poziiei de lider pe piaa din Bordeaux n rndul restaurantelor etnice, suplimentarea numrului de locuri (n prezent 100, pe termen lung 300 locuri), i diversificarea serviciilor oferite, precum i sporirea efectivului de restaurante prin implementarea unui alt local, de data aceasta n Pessac (unde ii are sediul Comitetul de nfrire Pessac-Galai), ora n care relaiile franco-romane au deja vechime, populaia pessacaise este deja obinuit cu specificul romnesc, iar autoritile sunt familiarizate cu mesele etnice romneti. Obiectivele pe termen mediu (3-5 ani) se refer la dezvoltarea unei imagini a restaurantului n rndul publicului i creterea gradului de notorietate a acestuia. Aceasta se va ncerca prin dezvoltarea unor campanii publicitare i suplimentarea bugetului alocat comunicrii. Pe termen scurt (1-3 ani) se dorete creterea vnzrilor, i atragerea unui numr ct mai mare de clieni. n acest sens raportul calitate/pre joac un rol deosebit de important, iar metodele de fidelizare a clientului devin un atuu.
1.4.2 Obiective particulare

Restaurantul va avea ca principal preocupare ncercarea de eliminare a sl biciunilor prin promovarea produselor tradiionale romneti nu att de cunoscute n rndul francezilor. Fructificarea oportunitilor prin intermediul forelor depistate vor fi orientate spre client, care dispunnd de timp liber din ce n ce mai mult sunt nclinai s i-l petreac n locuri ct mai exotice, ct mai noi i inovatoare, s ncerce mai multe mncruri ct mai variate i ct mai diferite, s cunoasc alteritatea, cultura, modul de via al celorlali.

CAPITOLUL 2 : MICROMEDIUL FIRMEI

Micromediul de marketing al restaurantului Savoureuse Roumanie este compus din ageni externi care actioneaz n strans i direct legtur cu societatea : clienii, furnizorii, concurenii. Marketerul restaurantului supravegheaz i menine relaii intense cu toi aceti agen i. Axa central a micromediului de marketing este lanul furnizori-restaurant-clieni, iar concurena i publicul sunt jaloanele dup care se orienteaz.

2.1 Clienii restaurantului, cei mai importani sunt :

Comit de Jumelage de la ville de Pessac, Maison des Associations, 19, avenue Pierre Wiehn, Pessac (la 6 km de oraul Bordeaux). Aceast asociaie, sub denumirea de Comitetul de nfrire i de prietenie intenaional, are ca i scop favorizarea schimburilor colare, universitare, economice, culturale, sociale, sportive, cu oraele nfrite i organizarea de ntlniri, vizite, sejururi a delegaiilor oraelor nfratite. Alturi de Burgos (Spania) i Goppingen (Germania), un alt ora nfrit cu Pessac-ul este oraul Galai, din Romnia. Comisia PessacGalai din cadrul Comitetului de nfratire numar 25 de membri, dintre care 3 romni, rezideni la Pessac. Avnd n vedere cei 14 ani de nfrire ntre Pessac i Galai, o bun cunotere a particularitilor romneti i numeroasele sejururi efectuate n Romnia, membrii francezi sunt
2

deja obinuii cu specialitile culinare romneti, manifestnd o preferin deosebit pentru salata de vinete i srmaluele cu smntn. Association Gironde-Roumanie, 48 rue Odilon Redon, Talence (la 3 km de Bordeaux), a crei preedint este Irina Dobre-Costa, romnca rezident la Bordeaux. Asociaia desfaoar o serie de activiti culturale i sociale, cu scopul de a face cunoscut Romnia n mediul francez ; de asemenea, ea dispune i de o publicaie, o revist ce apare lunar, n care sunt prezentate aspecte culturale, folclorice, economice, politice din Romnia i care ar putea fi o oportunitate de publicitate pentru noi, inserndu-ne reclama pentru restaurant. Alliance Franaise, 126 rue Abbe de l'Epee, Bordeaux, este o asociaie cu misiunea de a propaga limba i cultura francez n lume. Ea permite strinilor venii la Bordeaux s aprofundeze limba francez n cadrul unor cursuri de francez intensiv, s se integreze n societatea bordelez, i s-i nsueasc valorile culturale franceze. Numrul romanilor nscrii n asociaie era n 2009 de 30. Centre de dveloppement des echanges franco-roumaines, 8, Place Louis Barthou, Bordeaux. Asociaie care se ocup cu medierea schimburilor ntre societatea francez i cea romn. Pentru toate aceste asociaii franco-romane restaurantul Savoureuse Roumanie ar putea pune la dispoziie organizarea de mese festive cu ocazia diverselor activiti desfaurate de ctre asociaii. Am putea exemplifica prin dejunul oferit unei delegaii romne venit la Bordeaux, prezentarea unor proiecte asupra Romniei n cadrul unei cine la restaurant, srbtorirea a 10 ani de la existena asociaiei franco-romane, etc. Comitetul Bisericii ortodoxe romne, Saint-Joseph, 58-60 rue Paul Louis Lande, Bordeaux. Membrii sunt cretini ortodoci de origine romn, dar i cretini francezi convertii la ortodoxie. Ineditul acestei simbioze culturale l reprezint maniera de desfaurare al serviciului religios, liturghiile desfurndu-se n limba francez, dar cu rugciuni i cntri n limba romn. n acest caz, restaurantul ar putea livra produsele necesare organizrii de ctre Comitetul parohial a unor mese festive cu ocazia diferitelor srbtori religioase, precum Craciunul, Patele, hramul bisericii, i organizarea de mese pentru sraci. Produsele vor fi livrate conform notelor de comand transmise cu aproximativ 24 de ore nainte. Plata lor se va face n CEC sau numerar la livrare, iar transportul se va realiza cu mijloacele proprii ale clientului. Diaspora romna de la Bordeaux, pentru care restaurantul poate asigura pe lng serviciile zilnice i organizarea de petreceri, nuni, botezuri, n limita celor 100 locuri disponibile. Programrile se vor face cu 24 ore nainte. Restaurantul ncearc s pstreze i s consolideze o relaie ct mai bun cu fiecare client n parte, fapt pentru care va contacta periodic, prin telefon i prin e-mail clienii, fiind ntotdeauna la curent cu schimbrile nevoilor i dorinelor acestora i ncercnd astfel s satisfac ct mai eficient solicitrile. Un factor important al fidelizrii i dezvoltrii clientelei este, astzi, posibilitatea de a informa consumatorul asupra provenienei alimentelor. De fapt francezii vor s tie ce li se pune n farfurie, pentru a putea s-i formeze astfel o prere asupra credibilitii restaurantului. Se va ncerca ca aceste relaii de parteneriat s fundamenteze drumul spre care se prosper de bun seama impreuna. n urma studiilor privind motivaiile de cumprare ale clienilor situaia se prezint n felul urmtor : produsele sunt de calitate i renume, cu tradiie ndelungat, vinurile sunt vechi i de renume, preurile sunt avantajoase, serviciile sunt remarcabile.

2.2 Furnizorii
Piaa restaurantelor prezint mai multe moduri de aprovizionare. Pe de o parte, este posibil apelarea la productorii locali sau non-locali n scopul obinerii produselor direct din magazinele de desfacere ale acestora ; pe de alt parte, se poate opta pentru o aprovizionare din marile suprafee comerciale precum Metro, Auchan, Atac, Geant-Casino, Carrefour, Champion, Leclerc, Lidl, etc. De asemenea restaurantul Savoureuse Roumanie are numeroi furnizori cum ar fi: - IKEA: - ustensile de buctarie (farfurii, furculie, linguri, platouri, pahare, funduri, polonic, etc.); accesorii de buctrie (cafetier, cuptor micounde, storctor fructe, maina tocat, tirbuon, cntar, etc.); textile pentru buctrie (prosoape de buctrie, erveele, etc.); vesel pentru conservarea alimentelor (cutii din plastic, sticl, lemn, etc.); ustensile pentru gtit (oale, cratie, capace, grtar, tav, etc.); - AUCHAN: - produse de curat (vesel, esturile, suprafeele de sol, etc.); echipamente pentru menaj (mnui, serpiere,aspirator, mtura, etc.); - GASTROPOLIS 24: - main de splat vase, paniere pentru splat vase, bloc chiuvet, jet pentru ap, separator pentru grsime, aragaz electronic, friteuse, gril, aparat de fierbere ap, main de facut ghea, camer frigorific, dulap pentru buturi, hota aspirant, aparat anti-insecte; - SOFINOR: - mese de buctrie, dulap; - MIX CREATION: - scaune, mese, mini-canapele; - ANCILIA: - aparate i instalaie de iluminat; - COLORCOM: - carte meniu, carte vinuri, materiale promoionale; - DECO CENTRE: -fier de clcat, main de clcat, main de splat rufe, usctor haine; - HENRI JULIEN: - fee de mas, erveele, perdele; - BIOMIDI: - echipament personal restaurant.

2.3 Concurenii
Concurena pe piaa gastronomic este acerba, innd cont de faptul c pe lang restaurantele consacrate au aprut i o serie de productori mici care ofer produse iefine i rapide, minimiznd timpul de ateptare pentru produsul comandat (ne referim aici la snack-bar, fast-food, pizzeria, care de obicei servesc sandwicheries a la francaises, kebab de tradiie oriental, nsoii de cartofi pai i ap gazoas). Principalii concureni direci sunt reprezentani de: Restaurantul L'Entrecte: carne i fripturi; Restaurantul Chez les Ploucs: mncruri trneti; Restaurantul Le Franchouillard: specialiti franceze din toate regiunile Hexagonului; Restaurantul Les Provinces: mncare tradiional francez; Restaurantul Chai dOc: fripturi pregtite n faa clientului; Restaurantul Le Plat dans lassiette: mncruri tradiionale franuzeti copioase i savuroase, inclusiv meniuri vegetale; Restaurantul Lassiette du Vieux SaintPierre: buctrie traditional; Restaurantul Le Taj Mahal: buctrie indian, pakistanez; Restaurantul Peppone: buctrie italian, asigur i livrri la domiciliu;
4

 Restaurantul Le caf japonais: buctrie japonez, servire rapid, livrare la domiciliu; Restaurantul Amazonia: buctrie brazilian, mexican; Restaurantul The Connemara: buctrie irlandez. Cartierul Hotel de Ville Quinconces gzduiete 12 restaurante. Acestea sunt repartizate ntr-o manier omogen, i din punct de vedere al numrului lor, sunt reprezentative pentru piaa restaurantelor franceze.

CAPITOLUL 3: MACROMEDIUL FIRMEI

3.1 Mediul socio-cultural
Frana este ara gastronomiei prin excelena. Francezii sunt foarte ateni n ceea ce privete ,,arta de pe mas . Mai mult de 20% din bugetul alocat alimentaiei este cheltuit n restaurante. ,, Mncarea bun a devenit un subiect frecvent ntalnit n discuiile francezilor. Accentul este pus pe calitatea mncrii oferite i nu pe cantitate. Gastronomia reprezint o emblem pozitiv a naiunii i totodat o tradiie naional. Aceast nclinaie de a merge la restaurant reprezint un atuu pentru ideea noastr creatoare. Pentru majoritatea angajatilor francezi a propune un dejun intr-un restaurant interlocutorilor lor, inainte de a semna un contract sau a incheia o afacere, un parteneriat, apare ca un fapt natural, menit a instaura un climat de incredere si convivacitate. Mai mult, dejunul a devenit in Franta una din cele mai importante mese ale zilei, mai mult de 75% dintre francezi servind dejunul la restaurant. Cina este servita impreuna cu familia, prietenii, colegii se serviciu, fiind moment al relaxarii si schimbului de opinii pe diferite subiecte, iar romanii, rezidenti la Bordeaux, si-au insusit acest obicei a la francaise. Asadar, consumatorul caruia i se adreseaza restaurantul nostru este o fiinta umana nascuta, crescuta si educata intr-un anumit registru moral, o anumita credinta religioasa, anumite traditii culturale si obiceiuri de consum.

3.2. Mediul economic

Incepand cu anii '90 s-a observat in randul salariatilor francezi o tendinta de crestere a bugetelor alocate consumului alimentar. Aceasta ar putea fi si o consecinta a vointei de a manca bine in ciuda amenintarilor survenite ca urmare a sporirii numarului de restaurante cu servire rapida (fast-food, pizzeria, snack-bar) a caror oferta foarte variata de hamburger, sandwich, kebab, cartofi pai, nu este deloc agreata de catre francezi (asa zisa malbouffe). O alta tendinta care se poate remarca la nivelul societatii franceze este aceea de crestere a bugetului alocat petrecerii timpului liber. Aceasta conjunctura este foarte favorabila restaurantului nostru, in incercarea de a imbina aspectul festiv cu mancare traditionala. Un alt aspect important il constituie scaderea TVA-ului in domeniul restauratiei incepand cu ianuarie 2006, scaderea acestei taxe ducand la o scadere a preturilor in medie cu 4,4%. Scaderea preturilor a antrenat o crestere a cifrelor de afacere a actorilor de pe piata restauratiei. Nivelul somajului in Bordeaux este ridicat, atingand 12% in anul 2004, adica in jur de 20.000 de persoane afectate. Repartizarea populatiei active este urmatoarea : in sectorul primar 0,3%, in sectorul secundar 10,7%, iar in sectorul tertiar 89%.
5

Capitala mondiala a vinului, Bordeaux-ul numara 14.000 producatori viticoli, 117.514 ha de vie, 400 negocianti si o cifra de afacere de 14,5 miliarde de euro. Productia anuala este de 700 milioane de sticle, vin de consum curent si vin de calitate superioara de origine controlata.

3.3 Mediul politico-legislativ

Restaurantul este intreprindere individuala, persoana juridica avand forma de societate comerciala cu raspundere limitata, cu administrator unic si cu un capital social inferior sumei de 37.000 euro. Ea isi va desfasura activitatea in conformitate cu legislatia franceza si cu prevederile din contractul si statutul societatii. Functionarea ei este nelimitata cu incepere de la data inregistrarii in Registrul Comertului si al Societatilor (RCS). Datorita faptului ca mijloacele financiare sunt limitate la inceputul demararii afacerii, s-a ales ca restaurantul sa aiba statutul de societate cu raspundere limitata. S-a ales aceasta forma intrucat nu se solicita depunerea nici unui capital social minim (capitalul social minim in cazul unei societati anonime era de 37.000 euro). In materie de impozitare restaurantul va fi afiliat la regimul impozitului pe beneficii. Normele ce trebuiesc respectate sunt: Normele de securitate care trebuiesc respectate de catre toate cladirile deschise publicului. Principala norma in materie de securitate o constituie regulamentul de securitate impotriva riscurilor de incendii in cladirile in care publicul are acces (adoptata pe 22 iunie 1990). Acesta se refera la : aparatele destinate coacerii si incalzirii, iluminatul si instalatiile electrice, aparatele pentru eliminare a fumului din incaperi. Pentru deschiderea unui restaurant este necesar obtinerea unui aviz din partea serviciilor tehnice din cadrul primariei. Regulile de igiena ce prevad ca in lunile care urmeaza deschiderii restaurantului sa se intocmeasca o declaratie ce trebuie adresata directiei din cadrul departamentului de servicii veterinare din cadrul prefecturii Legislatia privind vnzarea bauturilor fac obiectul alegerii uneia dintre cele doua licente de ,,restaurant respectiv de comercializare a bauturilor consumabile pe loc. Restaurantul nostru va trebui sa obtina licenta restaurant,care nu permite servirea bauturilor decat in timpul mesei si ca accesoriu la hrana. Alte norme ce trebuiesc respectate sunt: Obligatii privind afisajul ntr-un restaurant Afisarea originii carnii, Respectarea orelor de deschidere, Respectarea legii privind fumatul in locurile colective

3.4 Mediul demografic

Populatia orasului Bordeaux insumeaza 229.900 locuitori (conform recensamantului din 2004), dintre care 46% barbati si 54% femei. Numarul strainilor in Bordeaux este de 24.800 persoane. Diaspora romana la Bordeaux insumeaza in jur de 850 locuitori, rezidenti, la care se mai adauga imigrantii clandestini care muncesc pe piata la negru, precum si studentii si cercetatorii romani veniti la specializare, pe durate care de obicei nu depasesc 2-3 ani (un numar impresionant se regaseste in domenii precum oenologie - vinificatie si anthropologie antropologie, doua sectii de invatamant renumite la Bordeaux). Un alt segment tinta il constituie populatia din Pessac in numar de 56.143 locuitori si populatia din Talence in numar de 40.700 locuitori (orase care gazguiesc sediile a doi dintre

clientii nostri, si anume Comite de Jumelage de la ville de Pessac, respectiv Association Gironde-Roumanie).

3.5 Mediul tehnologic

Astazi in domeniul restaurantelor se face din ce in ce mai mult apel la tehnologie, la acest factor important care sa asigure rentabilitatea intreprinderii. Infrastructura practica si performanta trebuie sa vizeze spatiul functional atat din bucatarie cat si din sala de mese. Se va prevede dotarea restaurantului cu sistem de aer conditionat si conectarea la internet prin sistem wifi. Din punct de vedere al infrastructurii si logisticii de transport, Bordeaux este un nod rutier si autorutier important, facilitand trecerea dinspre Europa de Nord spre Spania atlantica. Orasul este legat de Paris prin autoruta A10, de Periqueux si Clermont-Ferrand prin autoruta A89, de Toulouse prin autoruta A62, de Spania prin autoruta A63. De asemenea orasul dispune si de o rocada (N230 si A630) care in timpul verii ajunge la saturatie ca urmare a numarului foarte mare de persoane care pleaca in vacanta.

CAPITOLUL 4: ANALIZA SWOT

Puncte tari: Produs traditional; Ambianta-decor-primire; Singurul restaurant etnic romanesc in Bordeaux; Echipa pluridisciplinara; Politica salariala motivanta; Gama de meniuri echilibrate; Produse de buna calitate, inovatie in meniuri; Comunicare clara; Dezvoltarea accesului la internet; Animatii numeroase si variates; Tehnici de fidelizare; Cartier central, dinamic, commercial; Puncte slabe: Noutatea conceptului, prin urmare rezultat incert; Lipsa experientei in restaurant; Noutate, popularitate de dovedit; Nivel de notorietate in constructive;

Oportunitati: Angajatii din Franta profitat din ce in ce mai mult de timpul lor liber; Restaurant etnic cu specific romanesc - segment inexistent; Intoarcerea catre valorile traditionale; Inclinatia spre nou, exotismn, inovare din partea clientilor; Atingerea pragului de maturitate a unor segmente concurente (ex. pizzeriile)

Amenintari:

Clienti foarte versatili; Raport calitate/pret important; Nevoi de securitate; Aparitia unor noi distribuitori de hrana preparata;

CAPITOLUL 5 : SEGMENTAREA SI ALEGEREA SEGMENTELOR TINTA DE PIATA

Persoanele care aleg sa mearga la restaurant la pranz vin doar pentru a manca, in schimb persoanele care aleg sa mearga la restaurant seara vin pentru a-si satisface o placere.

5.1 Segmentarea clientelei pentru masa de prnz

Cadrele, staff-ul intreprinderilor, asociatiilor: caracteristici : barbati si femei care muncesc in intreprinderile din cartier, salariul mare, varsta 35-60 ani motiv : masa de afaceri prescriptori* : prieteni, colegi, etc. asteptari : confort, servicii remarcabile, mancare de calitate, curatenie obstacole : lipsa de confidentialitate, zgomot, local neingrijit comportament : rezervari dinainte, preferinta pentru o anumita masa fidelizare : incheierea unor parteneriate cu intreprinderea, carta de fidelitate, rezervarea celor mai bune mese. Angajatii birourilor: caracteristici : barbati si femei care muncesc in intreprinderile din cartier, salariul mediu, varsta 25-60 ani motiv : pur si simplu pentru a servi dejunul prescriptori : prieteni, colegi, etc. asteptari : servicii rapide, mancare echilibrata, loc calm si simpatic obstacole : distanta dintre locul de munca si sediul restaurantului comportament : spontan fidelizare : carte de fidelitate. Muncitorii:
8

caracteristici : barbati si femei care muncesc in intreprinderile din cartier, salariul de baza, varsta 25-60 ani motiv : pentru a manca prescriptori : prieteni, colegi, etc. asteptari : servicii rapide, mancare cantitativa si calitativa obstacole : distanta dintre locul de munca si sediul restaurantului, pretul comportament : spontan fidelizare : carte de fidelitate Studentii (in special cei de nationalitate romana) segment de proba: caracteristici : tineri care frecventeaza scolile si universitatile cartierului motiv : pur si simplu pentru a servi repede dejunul prescriptori : prieteni, colegi, familiile, etc. asteptari : servicii rapide, mancare echilibrata, loc calm si simpatic obstacole : pretul, orarul scolar comportament : spontan fidelizare : carte de fidelitate.

5.2 Segmentarea clientelei pentru masa de seara

Familii: caracteristici : familii care locuiesc in Bordeaux, sau in comunele din apropiere, Pessac sau Talence, situate la o distanta mica de aproximativ 6km, respectiv 3km motiv : pur si simplu pentru a servi cina prescriptori : prieteni, colegi, etc. asteptari : atmosfera calma si familiala, spatiu nefumator obstacole : distanta dintre locul restaurantului si resedinta, pret comportament : rezervari fidelizare : carte de fidelitate Cupluri: caracteristici : cupluri din Bordeaux, Pessac sau Talence motiv : a cina linistit prescriptori : prieteni, colegi, etc. asteptari : loc calm si atragator obstacole : zgomot, lipsa de intimitate comportament : rezervare fidelizare : carte de fidelitate

5.3 Profilul tip al consumatorilor

Conform caracteristicilor conceptului nostru si asteptarilor viitorilor nostri clienti, am putea descrie profilul tip al clientelei noastre pentre cele doua momente ale zilei in care noi ne oferim serviciile, dupa-amiaza si seara.

5.3.1 Dejunul

Segmentul tinta principal il va constitui angajatii intreprinderilor si diverselor asociatii. In urma analizelor efectuate la nivelul socio-stilului care permite degajarea sistemului de valori, motivatii si obiceiuri, situatia se prezinta in felul urmator : Neo-traditionalistii : persoane conservatoare care apreciaza micile placeri ale vietii, incluzand aici si conceptul de a manca bine. Mergand la restaurant, le place sa deguste mancarurile traditionale, fara a fi ostili noutatilor culinare, cu conditia ca acestea sa fie purtatoare a unei traditii. Mesele trebuie sa fie copioase si la preturi rezonabile. Integralistii (partizanii) : oaia neagra a restaurantului, ei considera ca serviciile oferite de un restaurant sunt un furt, si ca ar putea manca la fel de bine si la ei acasa, fara a fi nevoiti sa plateasca atat. In ceea ce priveste dezvoltarea unor strategii de atragere a lor, sunt putine lucruri de facut : pot fi atrasi doar in cadrul unor evenimente, precum nunti, botezuri, etc., dar si aici, la invitatia organizatorilor acestor petreceri. Exploratorii (cercetatorii) : persoane pentru care iesirea la restaurant este un lucru indisociabil modului lor de viata. Ei sunt sensibili la ambianta dintr-un restaurant, pentru ei, locul de intalnire a prietenilor. Sunt cei deschisi la a incerca diverse sortimente de mancare, diferite specialitati etnice culinare. Mutantii : persoane fidele restauratiei rapide ; ei mananca ce vor si la orice ora vor. Categoria lor nu este favorabila restaurantului nostru. Prin urmare categoriile de consumatori carora se adreseaza restaurantul sunt cele reprezentate de neo-traditionalisti si de exploratori. Ei sunt cei carora le place sa manance bine si nu ezita in a incerca noutatile culinare.
5.3.2 Cina

Clientela predispus a servi cina n restaurant se mparte n trei categorii : Festivii (cei care iubesc petrecerile) : persoane care profit de perioada vieii lor pentru a iei i a se distra mpreun cu prietenii. Restaurantul este locul de distracie a lor, i ateptrile lor se orienteaz spre a gsi aici o ambiana festiv, o mas copioas, totul pentru un pre rezonabil. Familitii : persoane crora le plac ieirile la restaurant n scopul petrecerii unor momente agreabile n snul familiei lor. Sunt foarte sensibili la primirea care li se face i la meniul care li se propune. De cele mai multe ori aleg un meniu deja stabilit, complet, iar preul nu reprezint un impediment. Independenii : persoane reprezentate n special de categoria studenilor care din cauza bugetului merg foarte rar la restaurant (excepie restaurantele universitare, cantinele colare). Singura modalitate de ai avea ca i clieni este aceea ca ei s vina impreuna cu familia sau n cadrul unei ieiri cu clasa. Aceast analiz a pieei va fi testat prin aplicarea unor chestionare n rndul clientelei.

CAPITOLUL 6: MIXUL DE MARKETING

Analiza mediului intern i extern al restaurantului nostru, precum i cercetarea pieei restaurantelor din Frana, ne-a furnizat informaiile necesare punerii n practic a strategiei noastre pe termen mediu (3 ani) i lung (5 ani). Pentru o mai bun viziune a acestora vom analiza n continuare mixul de marketing, incluznd aici i specificitatea mixului de marketing n domeniul serviciilor.
10

6.1 Plasarea
Cele doua segmente int ale restaurantului nostru sunt aadar : angajaii i familitii. Restaurantul trebuie s se adapteze exigenelor acestor dou categorii de clieni, prin urmare sunt dou situaii de poziionare : una pentru angajai (la prnz), cealalat pentru familiti (la cin). Pentru dup-amiaz, orientarea va viza ,, a manca bine i a ,, servi rapid , iar pentru sear orientarea va fi una spre divertisment, nsotita i de o reducere de pre n raport cu pia a concureniala.

6.2 Produsul
Particularitatea restaurantului este aceea de a oferi produse sub diferite forme de cumprare, a la carte sau meniu. Meniul va cuprinde aperitive, antreuri reci sau calde, feluri principale, deserturi i cafea. Aperitive : ficei de pui cu usturoi; ghiveci naional; uica; pui fript; Desserts : Antreuri reci sau calde: omlet cu brnz; plcint cu brnz; chiftelue; friptur de porc; negres; salat de vinete; muchi mpnat; plcint de mere; salat de icre; catite; tochitur; rcituri; pastrama de oaie; cozonac; salat boeuf; mici; papanai; ciorb de pui; drob de miel; Buturi: ciorb de peste; stufat de miel; ap mineral; ciorb de burt; ostropel de ra; sucuri naturale i ciorb de perioare; piure de urzici; carbogazoase; Feluri de mncare: cafea; saramura de pete; sarmale cu mmlig; balmos; bere romneasca Ursus; ardei umplui; tocan; vinuri romneti;

6.3 Preul
Fixarea preurilor decurge din dou etape i atingerea a dou obiective. Primul obiectiv este de acoperire a costurilor i atingerea unei marje de profit, iar al doilea obiectiv vizeaz practicarea unui pre care s corespund imaginii restaurantului pe care dorim sa o promovm. Preurile pentru mncrurile a la carte vor fi mult mai ridicate (de exemplu pastram de oaie va avea un pre de 20 euro, saramura de pete va costa 14 euro, etc.). Aperitivul va avea un pre de 0,70 euro, iar desertul se va situa ntre 3 si 5 euro. Buturile vor avea preuri cuprinse ntre 18 euro i 24 euro, depinznd de calitatetea i marca acestuia (denumire de origine controlat sau vin de masa). n raport cu preurile practicate de concuren vom opta pentru o strategie de preuri medii, cu meniunea c preurile practicate pentru meniul de prnz i cel de sear difer foarte mult cu toate c produsele servite sunt asemntoare, prin urmare ne vom alinia la aceasta politic de pre. La nceput se va opta pentru un pre psihologic, scopul fiind atragerea clientului, dup care se va renuna treptat la aceast strategie, ea fiind utilizat doar n perioade de reduceri.
11

6.4 Promovare
Conceptul nostru fiind inovator este necesar pentru noi de a-l face cunoscut i de a ne putea sprijini pe o imagine performant, clar i argumentat. n consecin, ntocmirea unui plan de comunicare devine absolut necesar. Vom face apel aadar att la elementele media ct i cele non-media. Pentru comunicarea media se apeleaz n general la televiziune, presa cotidiana, reviste, afie, radio, cinema. Avnd n vedere c bugetul nostru este limitat i c natura conceptului nostru este de restaurant etnic romnesc, vom exclude nca de la nceput reclama la televizor i n cinematografe. De asemenea nu vom apela nici la afisaje i reviste deoarece cheltuielile vor fi foarte mari, i de asemenea se impune rezervarea cu cel puin o luna nainte a spaiului publicitar. Radio i presa cotidian rmn singurele elemente media care vor promova mesajul publicitar al restaurantului nostru. Se va apela la posturile de radio locale, iar preurile pentru spoturile publicitare nu sunt ridicate, ceea ce convine bugetului nostru alocat politicii de comunicare. n ceea ce privete publicitatea n presa cotidiana, ne vom orienta spre ziarele distribuite gratuit n Bordeaux (20 minutes, Bordeaux 7, Metro), asigurndu-ne astfel c mesajul nostru va fi citit de cea mai mare parte a populaiei, inclusiv de romni. Comunicarea prin mijloace non-media este deosebit de important pentru promovarea restaurantului nostru avand n vedere faptul c bugetul alocat comunicrii este foarte mic. Vom apela aadar la promoii, precum prima directa (cafeaua oferit gratuit la pranz i aperitivul oferit seara), promoiile din interiorul restaurantului (afiele de pe mese care permit evidenierea unor produse, recomandarea din partea buctarului cu privire la un produs, scris pe o tabl, etc.). Se va crea totodat i un site internet al restaurantului, www.savoureuseroumanie.fr, unde va fi prezentat restaurantul, personalul, i produsele, incluznd chiar reete culinare. Fluturaele distribuite pe strad vor constitui un alt mod de promovare a restaurantului nostru, cu meniunea c ele vor fi create de ctre personalul restaurantului, singurele costuri fiind cele legate de listare i achiziie hrtie. De asemenea promovarea se va realiza i prin participarea la ziua tradiiilor culinare, eveniment organizat n fiecare an de Clubul ERASMUS-MUNDUS la Bordeaux, zi n care se pregtesc i se degust mncaruri din diferite ri.

6.4 Ambiana
n cele ce urmeaz se va prezenta pe rnd ambiana restaurantului (localul, muzica, decorul, etc.), personalizarea unitilor de servici (vesel, osptarii, prezentarea felurilor de mncare), i n cele din urm cartea de meniu (design, asezarea n pagin, etc.). Ambiana ntr-un restaurant este cel de-al doilea vector al reuitei, dup mncarea oferit. Amenajamentul localului nostru este flexibil ; el este prevzut i cu un spaiu pentru animaii, ns cu meniunea c acesta va fi amenajat doar seara, iar n ceea ce privete organizarea de evenimente speciale precum nuni, botezuri, aniversri, se va trece la o reamenajare a spaiilor de servire, n funcie de necesitate. Decorul va fi unul cu specific romnesc cu meniunea c el va mbina modernul cu tradiionalul. Astfel restaurantul va fi decorat cu obiecte tradiionale, specifice culturii romnesti dar care prin design-ul lor sunt actuale epocii n care trim, nelasnd clientului
12

impresia de mediu rnesc romnesc. Pentru achiziionarea acestor obiecte se va apela la societatea Ethnoarta, cu sediul n Romania. Pentru srbtorile de Crciun i Paste se va decora restaurantul cu obiecte tradiionale romneti, ca de exemplu : Ambiana sonor va fi reprezentat la prnz, printr-o muzic romneasca de fundal, iar seara se va apela la ansamblul romanesc VLIESKOU (trup folclorica, orchestr i animaii dansuri tradiionale) din Frana att pentru interpretare ct i pentru coregrafie i dans. n ceea ce privete vesela, o parte din ea va fi cu design (model) specific romnesc, ca de exemplu phruele din ceramic pictat n care se va servi uica, sau coferele n care se va servi apa. Vestimentaia personalului va avea ca element specific romnesc o centura din material textil cu imprimeuri romnesti, achiziionate tot de la Ethnoarta. Meniul va avea un design cu specific romnesc, el fiind imprimat in urma unui model standard elaborat de directorul restaurantului.

6.6 Resursele umane

Pentru ca un restaurant s-i poat desfura activitatea este necesar for de munc. Desigur c o mecanizare a sarcinilor din buctrie va diminua serios costurile dar consecina logic a acestei politici va fi o nemulumire din partea clientelei. n plus cea mai mare parte a sarcinilor ntr-un restaurant nu pot fi efectuate altfel dect de mna omului. n buctrie ntlnim buctarii, dar nu numai. n spatele ,, furnalelor este prezent o ntreag echip, adesea denumit brigada, foarte ieraehizat. n frunte, buctarii efi, apoi n ordine descresctoare, ajutorul de buctar, servitorii, spltorii de vesela (plongeur). Toat aceast mic lume traiete ore intense, n caldur i zgomot de vesel. Fiecare are locul su n buctrie i acelai scop n cap : plcerea clientului, care aezat la masa la caiva metri, asteapt cu nerbdare farfuria sa. Directorul restaurantului, care n acelai timp este i patronul restaurantului, este nainte de toate un gestionar. El definete i controleaz bugetul alocat funcionrii restaurantului. n colaborare cu buctarul definete cumprturile, stabilete meniul i preurile aferente felurilor de mncare propuse ; definete politica comercial a restaurantului, muncete pentru crearea imaginii de marc a restaurantului : campanie publicitar, relaii publice. Scopul acestor demersuri este acela de cretere a rentabilitii restaurantului. O alt faeta a meseriei sale este aceea de a participa la ncadrarea personalului : recrutare, formare, management. Cu toate acestea el este prezent i n sala de restaurant pentru a supraveghea calitatea primirii clientelei, bun derulare a serviciilor, sau, din contr pentru a asculta remarcile clienilor i astfel s adapteze restaurantul dorinelor acestora din urm. Directorul restaurantului este un om polivalent care trebuie s aib simultan cunotiine n gestiune, i o temeinic experien de teren. Directorul restaurantului trebuie s neleag c misiunea sa este de a dirija oameni i nu a manipula maini. n consecin, va acorda o atenie deosebit relaiilor umane i sociale, indiferent de organizarea ierarhica a structurii. Nu va trebui subestimat importana rolului relaiilor umane n domeniul restaurantelor. Trebuie avut n vedere c meseriile din cadrul restaurantelor presupun serioase cunotiine n domeniu (costuri, bugete, planificri, etc.), i n domeniul personalului (drepturi, organizarea muncii, relaii umane, etc.).

13

Buctarul ef este ntotdeauna n spatele furnalelor pentru a pregti mncrurile complexe. El este eful n buctrie. n colaborare cu directorul restaurantului stabilete meniul, supervizeaz cumprarea produselor, pregatete mncarea, i de asemenea el este cel cruia ntreaga brigad trebuie s i se supuna. El este cel care, mpreun cu directorul restaurantului, recruteaz i formeaz ansamblul personalului din buctrie. Buctarul ef este i un bun gestionar ; trebuie s elaboreze preparate culinare rentabile, n acelai timp sofisticate dar fr s ruineze bugetul, trebuie s tie s aleag i s stocheze produsele fr s fac risip, respectnd normele de igien. El trebuie s ntrein relaiile comerciale cu furnizorii i s participe la promovarea imaginii restaurantului. Buctarul ef este totodat i un artist ; pe umerii lui st reputaia restaurantului, el trebuie s fie tot timpul inovator, s-i impun marca, s evidenieze excelenta tradiie culinar romneasc, s i mulumeasc pe clienii fideli i s atrag al ii noi. Aadar calitile de care trebuie s dea dovada buctarul ef sunt : manager, gestionar, artist. Ajutorul de buctar este adesea considerat ca fiind cel care mai are multe de nvaat de la efii si. Sub ordinele buctarului ef, atribuiunile sale vizeaz : aranjarea proviziilor, curarea legumelor, splarea salatelor, pregtirea garniturilor, pregtirea aperitivelor reci (entree froide). Calitile ajutorului de buctar sunt urmtoarele : un bun executant, un bun observator, un fin asculttor. Trebuie s dea dovada de motivare, de pasiune pentru meseria pe care o practic, s demonstreze c nu s-a orientat spre aceast funcie din ntamplare. Chiar dac va face erori, entuziasmul su va fi apreciat. Trebuie s dea dovada de spirit de echip, ntr-un spaiu mic, i cu att mai mult n stres. Salariu lui va fi cel de baz (minimul pe economie sau SMIC n francez) i consacr regula ,, cnd eti ajutor de buctar, munceti mult, nveti mult, dar eti pltit puin . Osptarul este afectat serviciului precis al meselor. Sala de restaurant este divizat n careuri, ele insui divizate pe ranguri de mese pentru a facilita serviciul de servire. Osptarul pregatete mesele care i-au fost atribuite : aeaza fetele de masa dup un cod stabilit, aeaz vesela, se asigur ca nimic s nu lipseasc de pe mas, preia comanda de la clienii aezai la mesele lui , servete mncarea, fcnd naveta ntre sala de mese i buctrie, odata masa terminat, aduce nota de plat i ncaseaz factura, apoi debaraseaz masa i o pregatete pentru un nou client. Ansamblul gesturilor sale poate prea repetitiv, dar trebuie tiut c interesul meserie sale rezid n tehnica de servire i n relaia cu clientul. Calitile de care trebuie s dea dovad sunt urmatoarele : agilitate, rapiditate, rezisten, amabilitate, umor, apropiere de client. Osptarul trebuie de asemenea s dispun i de o memorie bun, pentru a nu uita comanda n drum spre buctrie, i de asemenea de ,, un bun ochi pentru a repera imediat ceea ce lipsete de pe masa sau s repereze un client a carui comand nc nu a fost preluat. Un bun osptar trebuie de asemenea sa dea dovad de ,, sange rece pentru a putea face fa orelor de intensitate maxim, n special cele din timpul dejunului, i de spirit de echip, el fiind cel care ntr-un fel vinde ceea ce este pregtit n buctrie. Plongeur este persoana care va curaa vesela. El va avea un program diferit de ceilali angajai, n sensul c va lucra n jur de patru ore pe zi, ncepand programul la o or dup luarea dejunului i terminndu-l dup ncheierea cinei.
14

CONCLUZII
n concluzie putem afirma c nfiinarea restarantului Savourose Roumanie n regiunea francez Bordeaux semnific reprezentarea buctriei romneti la cel mai inalt nivel. Aceasta locaie reuete s se mpotriveasca prejudecilor despre ceea ce nseamna un restaurant romnesc, adaptnd ospitalitatea tradiionala, concomitent, la exigenele moderne ale industriei i la preteniile consumatorilor experimentai din Frana. Varietatea meniurilor, ambiana i ospitalitatea personalului sperm c vor atrage un numr ct mai ridicat de consumatori i vor face din restaurantul nostru un simbol pentru Romnia.

15

CUPRINS
CAPITOLUL 1 : PREZENTAREA FIRMEI Savoureuse Roumanie......................................................... 1 1.1 Amplasamentul ............................................................................................................................. 1 1.2 Situaia geografic, facilitatea accesului ....................................................................................... 1 1.3 Servicii anexe ................................................................................................................................ 1 1.4 Stabilirea obiectivelor planului de marketing ............................................................................... 2 1.4.1 Obiective generale ................................................................................................................. 2 1.4.2 Obiective particulare.............................................................................................................. 2 CAPITOLUL 2 : MICROMEDIUL FIRMEI .................................................................................................... 2 2.1 Clienii ........................................................................................................................................... 2 2.2 Furnizorii ....................................................................................................................................... 4 2.3 Concurenii .................................................................................................................................... 4 CAPITOLUL 3: MACROMEDIUL FIRMEI.................................................................................................... 5 3.1 Mediul socio-cultural .................................................................................................................... 5 3.2. Mediul economic ......................................................................................................................... 5 3.3 Mediul politico-legislativ ............................................................................................................... 6 3.4 Mediul demografic ........................................................................................................................ 6 3.5 Mediul tehnologic ......................................................................................................................... 7 CAPITOLUL 4: ANALIZA SWOT ................................................................................................................. 7 CAPITOLUL 5 : SEGMENTAREA SI ALEGEREA SEGMENTELOR TINTA DE PIATA ...................................... 8 5.1 Segmentarea clientelei pentru masa de prnz ............................................................................. 8 5.2 Segmentarea clientelei pentru masa de seara ............................................................................. 9 5.3 Profilul tip al consumatorilor ........................................................................................................ 9 5.3.1 Dejunul ................................................................................................................................. 10 5.3.2 Cina ...................................................................................................................................... 10 CAPITOLUL 6: MIXUL DE MARKETING ................................................................................................... 10 6.1 Plasarea ....................................................................................................................................... 11 6.2 Produsul ...................................................................................................................................... 11 6.3 Preul ........................................................................................................................................... 11 6.4 Promovare................................................................................................................................... 12 6.4 Ambiana ..................................................................................................................................... 12 6.6 Resursele umane ......................................................................................................................... 13 CONCLUZII ............................................................................................................................................. 15 16

17