PROTECII PRIN RELEE (CLASICE SI NUMERICE) NTR-UN SISTEM ELECTROENERGETIC (SEE)

1. ROLUL I LOCUL PROTECIILOR PRIN RELEE

Consideraii generale
Protecia ntr-un sistem electroenergetic (SEE) este una din metodele de asigurare funcionarii acestuia si de limitare a avariilor sau regimurilor anormale ce apar ntr-un astfel de sistem. n principial, PROTECIA se realizeaza prin dispozitive care asigura deconectarea automat a instalaiei, n care a aprut defectul sau cand a aparut un regim anormal de funcionare, periculos pentru instalaie. Deconectarea se efectueaz prin comanda declanarii ntreruptoarelor ce leag instalaia protejat de restul SEE. Definiiile urmtoare fac parte din terminologia specific sistemelor de protecie a sistemelor electroenergetice: Sistem de protecie: un set de dispozitive de protecie si alte echipamente auxiliare necesare realizrii unei anumite funcii de protecie, bazat, n general, pe Standardul IEC 60255-20. Dispozitive de protecie: un set de dispozitive de protecie (relee, sigurane, etc). Aici nu includem echipamente ca transformatoarele de msur (TC si TT), ntreruptoarele, contactoarele, etc. Schema de protecie: setul complet de echipamente de protecie care furnizeaz o anumit funcie de protecie; cuprinde toate dispozitivele/echipamentele necesare pentru ca schema s funcioneze (ex. relee, TC-uri, TT-uri, ntreruptoare, acumulatori, etc).

SEE

Bloc de execuie TT U I TC R S T Bloc de adaptare m Bloc de m surare u d

Bloc logic

Msuri de referina

Schema funcional a unui sistem de conducere de protecii prin relee

 Obiectivele principale ale proteciei electrice sunt urmtoarele: - limitarea dezvoltrii unui defect i eliminarea efectelor acestuia asupra celorlalte instalaii ale SEE; - prentmpinarea distrugerii instalaiei n care a aprut defectul prin ntreruperea tuturor cilor care-l alimenteaz; - sesizarea regimurilor anormale de funcionare a instalaiilor si semnalizarea acestora n scopul de prevenie. cu scopul meninerii continuitaii alimentarii cu energie electric, protecia personalului exploatare (i nu numai) i realizarea la un cost minim a reparaiilor ce pot s apar l o avarie. De regul, schemele de protecie sunt realizate pe baza releelor (clasice sau numerice). Performanele funcionale impuse schemelor de protecie: - Rapiditatea este necesar pentru ca o avarie s rman fr urmri asupra funcionarii instalaiilor neavariate (se are n vedere atat integritatea instalaiei, cat i meninerea stabilitaii dinamice). RAPIDITATEA E VITAL ! - Selectivitatea const n deconectarea numai a elementului n care a aprut defec obinandu-se astfel o ntrerupere a alimentarii unui numr minim de consumatori astfel permite lichidarea defectului n condiii optime, ntrucat celelalte instalaii neavariate vor rmane n funcionare.
CE1 L3 CE2

K I1 L1 I2 L2 I3

I1 - I3 neselectiv I1 - I2 selectiv

Unele protecii pot aciona numai la defecte, deexemplu scurtcircuite din interiorul zone protejate. Aceste protecii posed o selectivitate absolut i, de aceea, se numesc protecii absolut selective (de exemplu: proteciile difereniale). De multe ori trebuie s se realizeze un compromis contradictoriu ntre performanele de selectivitate i rapiditate. n funcie de importana uneia sau alteia se poate alege fie rapiditatea, fie selectivitatea. de - Sensibilitatea const n sesizarea tuturor defectelor i regimurilor anormale funcionare, chiar dac acestea se deosebesc foarte puin de regimul normal de funcionare. Ea se apreciaz printr-un coeficient de sensibilitate a cror valoare este stabilit prin normative. Se definete un coeficient de sensbilitate
( 2) sc,min ksens = I (3)

I pp

cu

nTC =

I pp I pr

Pentru ca o protecie s fie sensibil trebuie ca elementele componente schemei s consume o putere cat mai redus pentru acionare. - Sigurana n funcionare (fiabilitatea) const n acionarea acesteia ntotdeauna cand este necesar (sigurana la acionare) si numai cand este necesar (sigurana neacionrii absena/refuzul aciunii false). Este necesar ns ca: protecia s fie corect proiectat; echipamentul s fie fiabil. Este indicat ca asigurarea performanelor de funcionare sa se fac cu un numr minim de componente. - Independena fa de condiiile exploatrii (de topologia SEE) la momentul respectiv. - Stabilitate n sensul de a pstra intacte toate circuitele pentru a se asigura continuitatea alimentarii cu energie electric. - La realizarea constructiva a dispozitivelor de protecie trebuie avute n vedere i o serie de alte condiii, care ar fi: eficiena economic, gabarite reduse, elasticitate n modificarea caracteristicilor de acionare, etc. Zone de protecie: Pentru limitarea ariei de sistem care este deconectat la apariia unui defect, protecia este aranjat in zone. Principiul este prezentat n figura de mai jos:

Zona 1

Zona 2

Zona 3

Zona 4

Zona 5
Distrib 1 Distrib 2

Zona 7
Distrib 3

Zona 6

Zone de protecie

Ideal, zonele de protecie trebuie s se suprapun, astfel ncat nici o parte a sistemului s nu rman neprotejat.

Protecie bar colectoare

Protecie bar colectoare

Protecie distrib

Protecie

distrib b)

a)

Configuraii de zone de protecie

a) TC poziionate de ambele pari ale ntreruptorului; b) TC poziionate de o parte a ntreruptorului

Se poate observa ca ntreruptorul este inclus n ambele zone de protecie. Din motive tehnice i economice, acest ideal nu poate fi atins ntotdeauna, astfel c transformatoarele de curent sunt poziionate doar de o parte a ntreruptorului, ca n figura b. Aceasta las o seciune protejat incomplet, ntre TC i ntreruptorul A. n figura b un defect n punctul K va face ca protecia barei colectoare s declaneze i s deschid ntreruptorul, dar defectul va fi alimentat n continuare de la distribuitor. Protecia distribuitor-ului nu se va declana pentru c defectul s-a produs n afara zonei sale. Aceast problem este rezolvat prin inter-declanari sau chiar printr-o form de extindere a zonei, asigurand declanarea i la cellalt capt al distribuitorului.

~
Suprapunere zone de protecie

2. PROTECII PRIN RELEE. DEFECTE I REGIMURI ANORMALE

2.1. Principalele tipuri de protecii La proiectarea schemelor de protecie trebuie avut n vedere c pot aprea situaii cand instalaia afectata de defecte s nu fie deconectat datorit refuzului de acionare a proteciei instalaiei respective sau blocrii ntreruptorului, fapt ce agraveaz efectele avariei. Prentampinarea acestui lucru se face avand pe lang protecia de baz, o protecie de rezerv care s acioneze la nefuncionarea proteciei de baza. Spre deosebire de protecia de baz care trebuie s asigure rapiditatea n actionare la defectele din zona creia i-a fost afectat, protecia de rezerv acioneaz cu un timp mai mare decat cea de baza pentru a da posibilitatea primeia s funcioneze corect. Protecia de rezerv poate fi organizata fie ca rezerv local (se folosete o proteci suplimentar montat pe aceiai instalaie protejat cu protecia de baz), fie ca rezerv de la distana (se asigura tot o protecie de baz, dar de la o instalaie vecin i nu va mai fi selectiv, dar va fi eficient i la blocarea ntreruptorului, lucru ce nu poate fi realizat de protecia local). S-a propus i asigurarea unor protecii de rezerv centralizate prin intermediul unor calculatoare. Releele de protecie pot fi clasificate conform tehnologiei utilizate: Electromecanice; Statice; Numerice; Principalele tipuri de protecii prin relee sunt: a) Protecia de curent se realizeaz cu releu de intensitate (curent) i acioneaz la creterea curentului ca urmare a unui scurtcircuit sau suprasarcini. I pp I pr = nTC I pp > I > Ipp ; I pp > I max, sarc. unde Ipp definete curentul de pornire (acionare) al proteciei, nTC raportul de transformare al transformatorului TC, I curentul din circuitul protejat, Inom curentul nominal iar Imax,sarc. curentul maxim de sarcin. Proteciile maximale de curent sunt simple dar neselective deoarece acioneaza atat la scurtcircuite interioare, cat i exterioare. Mai rar se folosesc protecii minimale de curent, care acioneaz la scderea curentului, ca urmare a ntreruperii circuitului protejat. b) Proteciile de tensiune sunt simple i sunt alimentate cu o singur mrime electric. Protecia minimal de tensiune acioneaz la scderea U ca urmare a unui scurtcircuit: U < U pp U pp < U nom ,U pp < U min
.exp l .

U pr

U pp nTT

unde Umin,expl. este tensiunea minim care poate s apar n exploatare, nTT este raportul de transformare a transformatorului TT iar ceilali indici au aceiai semnificaie ca la protecia anterioar, numai c este vorba de tensiune. Nu sunt selective, dar permit deosebirea unui scurtcircuit de o suprasarcin ntrucat scderea tensiunii este mult mai important n primul caz i deci proteciile minimale de tensiune vor aciona. Protecia maximal de tensiune se realizeaz cu relee maximale de tensiune i e mai rar utilizat, U >U
pp

c) Protecia direcional acioneaz cand apare o modificare important a defazajului ntre U si I din circuitul protejat.
0

K (K)

u01

0 > 0
2

u 02
0 < 0
2

I 01 I 02
Variaia de faz apare numai la unul din capetele de pe linia defect; Proteciile direcionale sunt mai selective i se realizeaz cu relee direcionale, care acioneaz n funcie de sensul de circulaie a puterilor. Fac parte din categoria proteciilor complexe. d) Protecia diferenial acioneaz cand apare o diferen ntre valorile curenilor cele dou capete ale zonei protejate.

'

Ia 3

I b3

I a1 = I b1 I a2 = b2 ( K I I ) ca I

(K

a3

b 3

modul si faza

'

Sunt absolut selective. e mare I pp e) Protecia de distana se realizeaz cu relee de impedan care acioneaz cand impedana Z a circuitului protejat se micoreaz. Se bazeaz pe urmtoarea idee: dac, curentul crete, tensiunea scade, iar raportul U/I scade. I pp < I nom. si deci k sens = I scmin

Releele de impedana sunt relee minimale. Ele pot asigura selectivitatea. Sunt protecii complexe. f) Protecii cu filtre. La scurtcircuitele nesimetrice apar componente de secvena invers, iar la puneri la pamant componente homopolare. Conectand relee cu filtre de componente simetrice, se poate asigura acionarea proteciei la anumite tipuri de defecte. 95% din defecte sunt nesimetrice i numai 10% din scurtcircuite sunt ntre faze, restul sunt cu punere la pmant. g) Proteciile termice acioneaz la creterea temperaturii n timpul scurtcircuitelor sau suprasarcinilor. Se folosesc la generatoare, transformatoare i la motoare. h) Proteciile cu relee de gaze se folosesc la transformatoarele de forta prevazute cu cuva cu ulei (montate intre cuva si condensatorul cu ulei) 2.2. Defecte si regimuri anormale Defectele care pot aparea in instalatiile electroenergetice: i) Defecte electrice Scurtcircuite monofazic: - scurtcircuit - punere la pamant bifazic - metalice - simpla sau dubla punere la pamant trifazice - contact metalic sau prin rezistenta (arc) intre cele 3 faze (scurtcircuit simetric) Suprasarcini si pendulatii ii) Defecte mecanice - ruperi de conductoare sau de elemente de sustinere - avarii in mecanica producerii energiei (intreruperea uleiului de racire la bazine, nivelul de apa in tamburul cazanelor, etc.) iii) Defecte termice - incendii (in infasurarile generatoarelor sau transformatoarelor si in cabluri)

Scurtcircuitul este cel mai grav defect si se poate produce intre 3 faze, 2 faze sau o faza si pamant (la retelele cu neutrul legat la pamant). El consta din strapungerea (conturnarea) izolatiei si crearea pentru curent a unei cai de rezistenta minima, ceea ce face ca acest curent de scurtcircuit sa creasca foarte mult. Valoarea mare a acestui curent a determinat o crestere a caderii de tensiune in generatoare si pe impedantele pe care le strabate, ducand la o scadere a tensiunii in retea si influentand in sens negativ functionarea consumatorilor si a centralelor. Intrucat la locul scurtcircuitului tensiunea este aproape nula, consumatorii aflati aproape de locul de defect sau in aval raman nealimentati. Curentul de scurtcircuit provoaca prin actiunile sale dinamice sau termice si deteriorari, care pot fi destul de grave. Scurtcircuitul poate apare sub doua forme: - scurtcircuit net (atingerea directa intre faze); - scurtcircuit prin arc, deosebit de periculos datorita mobilitatii arcului care poate sa se deplaseze de la o faza la alta sau sari la aparatele din jur, extinzand astfel defectul. Punerea la pamant este un defect tot din categoria celor care constau in deteriorarea izolatiei. In retelele cu neutrul izolat, punerea la pamant a unei faze nu ar constitui in sine un defect, daca nu ar fi inceputul unui defect mai grav, care degenereaza in scurtcircuit, intrucat nu conduce la perturbatii importante. Curentul de punere la pamant poate duce la o incarcare nesimetrica a generatoarelor ceea ce face sa creasca tensiunea, datorita caracterului capacitativ al incarcarii si de asemenea la perturbatii in liniile electrice din apropierea celei defecte. Poate fi neta sau prin arc. Deosebit de periculos este arcul intermitent, care poate crea supratensiuni ce pot atinge valori de circa 3U faza: acest fenomen poate provoca aparitia unei a doua faze pusa la pamant, ajungandu-se la dubla punere la pamant. In retelele cu neutrul legat la pamant, punerea la pamant a unei faze este echivalenta cu un scurtcircuit monofazat. Intreruperile conductoarelor duc la incarcari nesimetrice. Sunt rare si sunt insotite de scurtcircuite sau de puneri la pamant. Regimuri anormale: Suprasarcina se caracterizeaza prin aceea ca I > I nom si ea se datoreste fie cresteri neasteptate a sarcinii, fie scaderii puterii surselor generatoare ceea ce poate determina fenomenul de avalansa de tensiune Pendulatiile intre generatoare sau centrale. La schimbari de regim variaza = u, E , producandu-se oscilatii pendulare, a caror amplitudine sunt cu atat mai

mari cu cat schimbarea de regim este mai importanta si mai rapida. Nota: In multe cazuri, nu este fezabil sa se protejeze o instalatie (echipament) impotriva tutur riscurilor folosind un releu care raspunde doar la o marime electrica. Se va folosi o structura in care vor fi implicate mai multe marimi electrice. In acest caz, fie se vor folosi mai multe relee, fiecare utilizand o singura marime electrica, fie se va folosi un singur releu, cu mai multe elemente, care pot raspunde independent la mai multe marimi electrice.