Contabilitate de gestiune (curs 12) 04.01.2011 1.

. Metoda globala Metoda pe comenzi Metoda pe faze Sunt cunoscute ca met de tip buget efectiv(plan efectiv), precum si met standard cost THM, pet cost, JP, p[e locuri sau centre de costuri. Sunt ucnoscute in specialit ca metode evoluate. 1. metoda globala aceasta metoda se fol in prod de baza atunci cand aceasta are ca obiect al fabricatiei un singur prod ca de ex: centralele hidroelectrice, fabricile de ciment, de caramizi, etc. Se utilizeaza si in cazul unor ateliere sau sectii auxiliare : centralele de apa, termice, statiile de transformare a energiei electrice, statiile de compresoare, centralele de frig, etc. Care produc un singur produs omogen si sunt organizate in mod independent. In toate aceste cazuri divizarea procesului tehnologic in scopul sectorizari ch de prod nu este justificat. Procesul de fabricatie nu necesita existenta productiei in curs de executie, neterminate sau acolo unde aceasta exista ea se mentine constanta de la o perioada de gest la alta. Toate ch de prod se indentif nemijlocit pe procesul, produsul care le-a ocazionat avand prin urmare caracter direct. Costul unitar se obtine prin insumarea tuturor ch inscrise in bug costului unitar sub forma de articole de calculatie. Relatia de calcul este urmatoarea : costul unitar = E chui. Daca este necesar sa se calc costul programat al intregii prod prevazut a se fabrica, rel respectiva se inmulteste cu cant de prod programata. In ctb costurile de prod se urmaresc si se inreg numai pe articole de calc la nivelul intregii prod fabricate in per de gest respectiva. Principalele costuri de prod inscrise direct in bug costului pe produs(unitar) se inreg sintetic in contul 921 ch activ de baza respectiv in contul 922 ch activ auxiliare desfasurat in analit pe prod daca este cazul, ch indirecte de prod si cele generale de administratie se inreg separat cu aj conturilor deschise in acest scop dupa care la sf perioadei de gestiune se vireaza la contul de ch 921 fara a se efectua vreun calcul de repartizare. Costul unitar efectiv se calc prin procedeul divizunii simple potrivit relatiei Ctue = Chi/Q 2. metoda de calc pe comenzi Principii generale si conditii de aplicare Aceasta met de calc se utilizeaza in intreprinderile cu prod individuala si in cele cu prod de serie : intrep constructoare de masini grele, intrep constructoare de masini unelte, intrep din industria electrotehnica, intrep industriei prod metalice de larg consum, intrep pt reparatii de masini si utilaje. Avand la baza conceptul costurilor integrale(absorbante) care se bazeaza pe gruparea ch de productie indirecte si directe, metoda pe comenzi presupune desf lucrarilor de calc potrivit etapelor specif metodelor absorbante inclusiv etapa determinarii

cantitative si valorice a prod in curs de executie aceasta etapa fiind necesara datorita variatiei pe care o prezinta prod in curs de executie de la o per de gest la alta in cazul intrep cu prod individuala si de serie. Purtatorul de costuri folosit obligatoriu in antecalcul, in bug costurilor este produsul, iar cel utilizat in post calcul este comanda. Obiectul comenzii este diferit dupa cum este vorba de productie individuala care se organizeaza de regula in varinanta fara semifabricate sau de prod de serie care se poate organiza atat in varianta fara semifab cat si in var cu semifabricate. In cazul prod fara semifab comanda are ca obiect un produs sau un lot de produse calc nefacand nici un fel de separare a ch pe seama partilor sau reperelor componente.ea releva cel mult partea cu care participa in fabricatie si respectiv la formarea costurilor fiecare sectie de prod. In cazul prod deosebit de complexe si cu ciclu de fabricatie de lunga durata comenzile pot avea ca obiect nu produsul in intregime ci numai o anumita parte ansamblabila a acestuia iar urmarirea si inreg ch se ef in aceleasi conditii. Rel de calc a costului unitar al prod in aceasta varianta este urmat :antecalc - CuA = E (E Chdux + Echiuj)s In post calcul cosul unitar : E(E chdx + E Chiy)s In cazul prod de serie org in varianta cu semifabricate unde prod finite sunt rezultatul imbinarii mecanice al unor piese si subansamble partial independente care se fabrica in intrep sau se cumpara din afara se prelucreaza si apoi se ansambleaza, comenzile au ca obiect: 1. loturile de piese sau repere brute turnate sau confectionate prin debitare, croire, etc 2. loturile de piese sau repere din prod proprie si cumparate, prelucrate si finisate 3. loturile de subansamble, agregate, etc care compun prod finit acolo unde este cazul. 4. loturile sau seriile de prod finite. Determinarea costului unitar al prod finit pp prin urmare : - elaborarea calculatiilor pt determinarea costului semifabricatelor proprii si pieselor brute. - Elab calc pt determinarea costului operatiilor de prelucrare si finisare a semifab, subansamblelor si altor piese. - Elab calc pt determinarea costului prod finit care cuprinde pe langa costul semifabr, subansamblelor, pieselor finisate si ch cu articularea, ansamblarea imbinarea acestor parti componente. Metoda de calc pe comenzi se aplica prin urmare in acest caz in varianta cu semifabricate. Modelul de calc a costului unitar al prod finit este in acest caz urmat: Ctu = E qpCtup + E Chdax + E Chiay / Q Fiecarei piese care intra in struct prod finit i se calc cu anticipatie costul pe struct completa a art de calc potrivit urmat formule: Ctup = Echdax + E Chiay / Qp

Trecerea semifabricatelor in costul prod finite se efectueaza global la articolul de calc semifabricate din prod proprie daca actele normative promit s-au desfasurat pe art de calc. De regula comenzile de prod finite primite de la clienti se lanseaza ca atare in fabricatie dupa insusirea si precizarea detaliilor tehnice de executie numai in cazul prod individuale. Pt produsele fabricate in serie comenzile interne lansate in fabricatie se formeaza prin centralizarea solicitarilor primite de la clienti pt exemplare indentice. Lansarea in fabricatie se poate efectua de catre organe diferite : de catre compartimentul desfacerii, in cazul comenzilor de prod finite, de catre organele de pregatire programare si urmarire a fabricatie pt comenzile de repere brute, de repere prelucrate, de subansamble bineinteles in baza comenzilor de prod finite lansate de compartimentul desfacerii. Pt a se asigura un caracter periodic post calculatiei comenzile se lanseaza pt cantitati determinate de prod, piese, lucrari care pot fi executate in cursul perioadei de gest adoptate pt calcul costului. Inainte de a fi lansata in sectie, comanda primeste un simbol cifric din registrul de comenzi. Dupa simbolizare organele de pregatire, programare si urmarire a prod intocmesc in limita standardelor de consum si de timp prevazute in fisele tehnologice documentele privind principalele consumuri si anume : bonurile de consum, fisele limita de consum, bonurile de lucru, fisele de insotire corespunzatoare. Emiterea anticipata a documentelor privind consumurile de materii prime, materiale directe, semifabricate proprii si indirecte, manopera asigura respectarea nivelurilro standard al ch care detin ponderea cea mai insemnata in struct costurilor si creeaza premizele sesizarii pe parcurs a depasirilor pe baza doc special emise pt solicitarilor peste norme. Acest lucru putandu-se efectua in conditiile evitarii alunecarilor de materiale si repere de la o comanda la alta. Toate documentele privind o comanda oarecare si anume bonurile de consum, fisele limita, bonurile lucru, fisele de insotire, notele de rebut, notele de remaniere, bonurile de predare produse finite, bonurile de predare prod reziduale trebuie sa cuprinda in mod obligatoriu simbolul la care se refera. Acest fapt asigura colectarea corecta a ch si inreg produselor pe comenzi. Pt comenzile lansate in sectii organele post calculului deschid fisele si situatii auxiliare pt urmarirea coresp a ch de prod. Fisele de post calclul poarta si ele simbolul comenzii la care se refera. Determinarea si inreg ch indirecte pe sectii, sectoare, se face tinand seama de continutul articolelor de calc utilizate in ramura respectiva. Lipsa de unitate intre obiectul de gest folosit obligatoriu in antecalcul, si anume produsul si cel folosit in post calcul : comanda nu permite comparatie directa pe produs a ch de prod efective cu cele prestabilite fiind necesare in acest scop calcule suplimentare in cadrul carora costurile unitare prestab se pondereaza nr prod care constituie comanda transpunandu-se intr-o alta antecalculatie. Costul efectiv al comenzilor se calc la sf perioadei de gest in care acestea s-au terminat.

Inc azul in care o comanda prinde mai multe unit de prod, se raporteaza ch de prod conectate pe art de calc la cant de prod obtinute determinandu-se astfel costul mediu unitar pe produs. Atunci cand prod care fac parte dintr-o comanda se predau partial la magazine sau clientului inainte ca aceasta sa fie terminate, produsele respective se evalueaza la costul bugetar sau standard, sau in fctie de costul efectiv a unor prod similare fabricate in perioadele de gest precedente. Diferentele care apar intre costul antecalc standard si cel efectiv la terminarea comenzii se reflecta in costul ultimului lot de produse. Metoda de evaluare adoptata in cazul predarilor anticipate de produse catre client, se mentine in mod obligatoriu pe tot parcursul anului. 3. metoda de calc pe faze aceasta metoda de calc se utilizeaza in intrep cu prod de masa : unit de exploatare carbonifera, schelele de titei si gaze, rafinariile de petrol, centralele termoelectrice, cuptoarele de fonta si otel, intrep petrochimice, de clorosodice, fabricile de sticla, fabricile de ciment, intrep textile, intrep de zahar si uleiuri, fabricile de bere, etc. Bazandu-se pe conceptul costului integral, met de calc pe faze implica desf lucrarilor privind determinarea acestuia potrivit schemei de principiu specifica metodelor de tip absorbant : 1. calc ch directe pe faze si a ch indirecte pe sectii sau sect de ch 2. repartizarea ch indirecte delimitate pe sectoare asupra fazelor. 3. calculul costului unitar al semifabricatelor rezultat. In principiu parcurgerea etapelor respective comporta folosirea procedeelor cu valabilitate generala in calculatie totusi aplicarea metodei pe faze la conditiile concrete din intrep cu prod de masa necesita gasirea unor solutii pt rezolvarea echitabila a o serie de probleme importante cum ar fi: - stab fazelor de calc a costurilor - repartizarea ch de prod intre 2 sau mai multe prod rezultate din aceeasi faza. Fazele de calc a costurilor se stab din sectionarea procesului tehnologic in pctele sale cheie rezultand un nr mai mare sau mai mic de faze ca de ex : in cazul unit de exploatare carbonifera in subteran, avem fazele pregatirea miniera, abataj. In centralele termoelectrice exista : faza cazane si faza turbine. In turnatoriile de metal ale intrep constructoare de masini : faza elaborare metal lichid, faza turnare piese. In cazul rafinariilor de petrol avem fazele distilare primara, rafinare produse albe, cracare, fabricatie uleiuri. La fabricile de bere exista urmat faze : curatire orz, fabricatie malt, fabricatie must primitiv, care cuprinde operatiile de fierbere, fermentatie, tragere in butoaie, in sticle. Alegerea justa a pctelor a delimitare a fazelor de calc reprez o problema deosebit de importanta intrucat sectionarea coresp a procesului tehnologic depinde : 1. justa delim a ch de prod pe purtator 2. evaluarea corecta a prod in curs de executie 3. sectorizarea pierderilor tehnologice si a altor pierderi de substante pe faze si sesizarea orgganelor tehnice si de conducere pt cele ce depasesc limita admisa.

Justa delim intereseaza prin urmare nu numai organele econ ci si organele tehnice pt controlul randamentului aplicatiei pe etape pt cheltuirea in econ a fondurilor de care dispune intrep, etc. Prin urmare stab nr si nomenclaturii fazelor de calc pt fiecare produs fabricat de intrep reprez o problema care trebuie rezolvata in colaborare de catre organele tehnice si cele econ. Aceasta se impune cu atat mai mult cu cat fazele de calc pot functiona si ca centre de responsab in privinta costurilor de prod. Nr 8 al fazelor de calc este rezultatu corelarii necesitatilor de informare privind aspectul valoric al desf procesului de prod cu ch care sunt ocazionate de acesta infromare. El se stab fie prin comparatie sau analogie cu alte intrep care au acelasi obiect de activ, utilizeaza aceasi tehnologie de fabricatie fie pe seama obs tinand seama de o serie de principii. Ca baza pt stab fazelor de calc a costurilor se iau fazele tehnologice care au in majoritatea cazurilor caracter succesiv. In interiorul sectiilor liniile tehnologice sau instalatiile complexe de fabricatie o sa constituie baza unor faze de calculatie distincte daca fiecare dintre ele au ca obiect productia unui semifabricat sau produs care se deosebeste prin destinatie de celelalte, prin starea de agregare, prin prop calitative, prin gradul de finisare si ocazioneaza ch de prod diferite ca volum. La determinarea, constituirea fazelor de calc este necesar sa se ia in consideratie acele puncte unde rezulta semifabricate sau prod finite care dupa destinatia lor contituie productie marfa. Astfel se creeaza conditii pt determinarea rentabilitatii productiei marfa a intrep. Dupa stabilire fazele de calc se simbolizeaza iar simbolurile atribuite inscriu obligatoriu pe toate doc privind consumurile ocazionate si prod fabricata in cadrul lor. In cazul acestei metode de calc faza met de calc stab se indentifica nu numai ch considerate in general directe cum ar fi consumul de materii prime de materiale auxiliare directe, de energie electrica, apa abur, salariile directe, etc. Si unele ch care in principiu sunt considerate indirecte, cum sunt ch cu intretinerea si funct utilajelor care se fac la niv sectiilor de prod. Celelalte ch de prod care se mentin in categ ch indirecte se repartizeaza pe faze prin procedeul suplimentarii. Costul unitar se calc cu ajutorul procedeului diviziunii simple daca din faza respectiva se obtine o cant oarecare de produs. In toate cazurile costul prod se calc conform unui anumit model. Modelul sintetic general al calc costului pe unit de produs in cazul metodelor de tip ctu = ctdu +ctiu Aplicarea acestui model la cazurile concrete de determinare a ch pe unit de produs implica luare in considerare a particularitatilor tehnologiei de fabricatie a carac tipului de prod precum si a formelor de organizare a prod si a muncii in intreprinderi. In cazul prod de masa careia ii este specif faptul ca prod finit rezulta din transf unor materiale initiale in care unor procese de prelucrare si manipulatiuni conexe ch de prod sunt legate ca si prod obtinute ca si aceste procese sau stadii d prelucrare. In consecinta lucrarile de calc a costurilor trebuie astfel organizate in cat sa fie reflectate in struct costului unitar toate ch de prod in dependenta lor fata de stadiile de prelucrare. Acest fapt poate avea loc in 2 variante : varianta cu semifab si var fara semifab.