Sunteți pe pagina 1din 6

Viena in perioada moderna

Orasele mari sunt fenomene singulare ale societatii umane. Viena a fost mult timp oras al puterii culturale si politice, care a produs oameni de cultura, de stiinta si mari personaliatti politice.Atractia fata de acest mediu urban, cosmopolit care a marcat istoria europeana si istoria Imperiului Habsburgic, a fost mare pentru personaliati din diverse domenii. Viena este capitala Austriei. Orasul este situat in extremitatea rasariteana a acestei republici federale, fiind travestat de Dunare. Regiunea autonoma Viena este cu cei aproape de noua milioane de locuitori ai sai, ce reprezinta un sfert din populatia totala a Austriei, fiind al zecelea oras ca marime din cadrul Uniunii Europene. In present Viena este metropola Europei Centrale cu 1,6 milioane de locuitori, este un oras a carei evolutii poate fi urmarita de 2000 de ani. La sfarsitul primului Razboi Mondial, Viena a devenit capitala unei tari mici.In perioada interbelica, aceasta a devenit metropola unui imperiu. Cresterea urbana exploziva n apropierea a secolului al 19-lea a lasat o amprenta de nesters in urbanism. Istoria a modelat caracterul specific al Vienei. Pe parcursul secolelor, amprenta urbanistica a fost rezultatul unor decizii fundamentale de dezvoltare a orasului.A doua jumatate a secolului al XIX-lea este caracaterizata in mare masura de modernizarea oraselor, atat a zonelor centrale cat si a periferiilor.Aceste modenizari sunt legate de nivelul tehnicostintific care a schimbat si continua sa schimbe comportamentul si aspiratiile sociale ale populatiei.Odata cu acestea apar problem de ordin urbanistic. Relatia dintre nou si vechiasimilarea de noi functiuni. Nevoia de acces rapid si facil la multe spatii.Supraaglomeraretranzitare-tranzitare, conantrare de functiuni.Constrangerea fondului construit,conservarea zonelor istorice, protejarea valorilor architectural-urbanistice. Planificarea zonei Ring Strasse intre central orasului(Innere Stadt) si periferie incepand cu anul 1856, a reprezentat o schimbare estetica si politica in perceptia peisajului urban. Ring Strasse este un drum circular care incaderaza districtul Innere Stadt din Viena, fiind una dintre principalele sale artere de circulatie. Strada a fost construit pentru a nlocui zidurile oraului, care au fost construite n timpul secolului al XIII-lea i consolidate ca urmare a primului asediu turcesc din 1529. In 1850, Vorstdte (astazi districtele II - IX) a fost ncorporat n oras, ceea ce a facut ca zidurile orasului sa devina un simplu impediment pentru trafic. n 1857, mpratul Franz Joseph I al Austriei a promulgat decretul "Este voia Mea" (Es ist Mein Wille pe Wikisource) dispunand demolarea zidurilor orasului. n decretul sau, el a stabilit dimensiunea exacta a bulevardului, precum i poziiile geografice i functionalitatile noilor cladiri. RingStrasse i cladirile planificate au fost destinate s fie un exemplu pentru grandoarea i gloria Imperiului Habsburgic. La nivel practic, construirea la Paris a unui bulevard central de catre imparatul Napoleon al III-lea al Frantei, a demonstrat deja ca extinderea dimensiunii strazilor a facut efectiv imposibila ridicarea baricadelor revolutionare. In urmtorii ani, au fost ridicate un numar mare de cladiri opulente publice si private. Atat nobilimea, cat si plutocraia, s-au grabit s construiasca vile aratoase de-a lungul strazii. Una dintre primele cladiri a fost Heinrichshof, detinut de producatorul de bere Heinrich Drasche, care era situat vizavi de Opera pana in 1945. Sigmund Freud obisnuia s se plimbe zilnic pe Ringul vienez. Bulevardul Wiener RingStrasse are o lungime de 5,3 km. Aspectul arhitectonic al RingStrasse-ului a fost marcat de mari maestri ai constructiei ca Theophil von Hansen, Karl Freiherr von Hasenauer, Gottfried Semper, Heinrich von Ferstel sau Friedrich von Schmidt. Epoca stilului arhitectonic RingStrasse a fost urmat la

sfarsitul secolului 19 de Jugendstil Wiener Jugendstil care s-a distantat echivoc de somptuozitatea si pompa afisata. Innere Stadt este vechiul oras al Vienei, ce a fost impartit in patru cartiere: Stubenviertel (nord-est), Krntner Viertel (sud-est), Widmerviertel (sud-vest), Schottenviertel (nord-vest). Regularizarea Dunarii 1869-1875, conceptul urbanistic pentru perimetrul aflat ntre canalul Dunrii si vechea Dunare prin care s-au regularizat albiile de ru de pe teritoriul orasului. Transportul public si infrastructuri tehnice au fist stabilite ca premise tehnice pentru dezvoltarea unei metropole moderne.Trmvaiul s-a impus ca mijloc de transport odata cu introducerea energiei electrice. Primul tramvai electric a circulat pe strazile Vienei la 28 ianuariw 1887. Piata Neuer Makt (Piata Noua), este situata in centrul istoric al primului cartier din Viena-Inner Stadt- i are o form alungit, aproape dreptunghiular.Piata arata cum se poate naste impresia unui spatiu inchis, in ciuda largimii arterelor care se deschid aici.Aceasta piata este organizata, desi fara mare rigoare, dupa dispunerea starzilor in forma de turbina, ce reprezinta solutia cea mai avantajoasa care permite ca dintr-un punct oarecare al pietei sa nu se vada decat o singura cale de iesire si, in consecinta sa nu se perceapa decat o singura intrerupere in continuitatea cladirilor.In realiatate din majoritatea punctelor pietei, perimetrul sau nu apare deloc spart, deoarece prin efectul de perspectiva,constructiile situate la debuseul strazilor se suprapun si nu lasa sa se perceapa, gratie acestei aparente intrepatrunderi, nicio deschidere dezagreabila.Tot secretul acestui procedeu consta in aceea ca strazile care intra in piata formeaza un unghii in raport cu directia privirii, in loc sa fie paralele cu aceasta. In Neuer Markt se gaseste Fantana lui Donner, cu copiile in branz ale statuilor originale. La orice primarie moderna, la orice universitate sau alt complex amplu care presupune mai multe curti, mari si mici, se va regasi adesea o varianta a figurii (ngfh72_)in care cladirile care leaga corpul central cu aripile laterale sant dispune astfel incat sa formeze o mare curte in centru si doua mai mici in fiecare parte.Aceasta dispozitie este foate apreciata in zilele noastre.La Viena s-a aplicat la doua ansambluri vecine: la noua primarie si la marea Universiate. Cu toate acestea diferenta dintr-o astefel de dispunere si cea adoptata de maiestrii Barocului este esentiala.Conform procedeelor actuale, marea curte(chiar daca este mult mai mare decat numeroase piete urbane de marime apreciabila), face parte din interiorul edificiului, ceea ce este inevitabil, intrucat intregul ansamblu a fost conceput catre exterior, ca un cub nearticulat, dupa sistemul blocurilor moderne. Curtile colosale ale edificiilor monumentale din Viena, la care am facut aluzie sunt adevarate opere de arta, dar cine le vede?Daca exceptam profesorii si studentii care sunt din intamplare in cladire, se poate aprecia cu certitudine ca mai mult din 5% dintre catatenii Vienei nu au vazut si nu vor vedea niciodata splendita curte cu colonade a Universitaii.Se observa ca rhitectul a fost in mod constant stanjenit de la inceput de amplasamentul considerat ca un blocinchis.Natura portalului principal, cu extremitatile bogat sculptate si cu scara de acces, necesita un spatiu larg pentru a se dezvolta liber.Acest spatiu nefiind disponibil, rampa a trebuit impinsa cat mai aproape de cladire si astfel a fost reprimata miscarea ansamblului.Cate efecte suplimantare nu s-ar fi obtinut in acest caz daca arhitectul ar fi dispus liber de imprejurimile edificiului si de piata. Viena a inregistrat mai mult succese decat esecuri cu marile sale monumente recente, in special modul in care au fost dispuse.Monumenstul lau Schubert, o compozitie plina de sensibilitate, a gasit in verdele parcului municipal un loc potrivit si, deasemenea, monumentul lui Haydn se ridica intro piata ce corespunde perfect domensiunilor sale.(Fih91).Inalta coloana rostrala a monumentului Tegetthof este excelent situat ain capatul de perspectiva al bulevardului Prater, ramane doar sa realizam in piata circulara Pratersterne- in centrul careia

doar o cloana inalta sau un obelisc s-ar potrivi- o compozitie arhitectinicademna de acest monument.Monumentul Radetzky a fost amplasta in fata ministerului de razboi, pe o latura a pietei Am Hof.Decizia a fost efectul unei conferinte tinuta in fata Asociatiei Inginerilor si Arhitectilor in 1889.Acesta conferinta consacrata amenajarii pietelor si dispunerii monumentelor, argumenta, cu ajutorul exemplelor istorice, motivele pentru plasarea monumnetelor in perimetrul pietelor si contesta astfel opinia potrivit careia,acestora le era rezervat in exclusivitate centrul pietelor. Monumnetul imparatesei Maria Teraza poate si considerat o capaodopera prin proportiile si compozitia sa.Arhitectura plina de forta a muzeelor, dimensiunile gigantice ale pietei si siutarea degajata a monumentului, cereau talentul unui mare artist.Chiar si silueta monumnetului era in armonie cu cupolele principale ale celor doua muzee, carora le reproduce plastic dispunerea de ansamblu cu cela patru mici cupole de colt, formand astfel un tot unitar de o rara puritate. S-a adoptat planul zonelor construibile ale Vienei in 1893 si transpunerea consecventa a acestora in Planul General de Regulamente (Generalregulierungsplan) din care rezult categoriile de inalime tipice pentru Viena. Piata Rathausplatz, cu o suparafa totata de aproximativ 12.000 mp, dateaza de la construirea Ringului Vienez(cca.1880).Piata a fost extinsa intre cele doau cladiri importante, adica Primari asi Teatrul National, cu un spatiu public urban generos si axa monumentala flancata de Rathauspark -zona verde.In 1976 piata a fost partial compensata de trafic prin construirea unei parcari subterane. Concursul lansat ulterior a fost de intocmire a unui design de ansamblu si a unui plan pentru reamenajarea pietei. Cu toate acestea proiectul nu a fost implementat din motive financiare.La inceputul anilor 1990 a fost reluat planul pentru acest spatiu, pentru a nchide banda de trafic adiacenta pietei.Astefl s-a obitnut ca intreaga piata de forma patrata sa fie la dispozitia cetatenilor ce un spatiu drept zona de eveniment.Rathausplatz este un bun exemplu pentru realizarea de numeroase evenimente din Viena.Design-ul secventei istorice de cladiri si spatii deschise de-a lungul lui RingStrasse, intre Primarie si Burgtheater au aevoluat cu siguranta de la axa monumentala intr-o zona de evenimente publice. Gazduind un numar tot mai mare de functiuni intr-un spatiu tot mai mic este inestetic si neatragator.Solutia nu poate sa minta printr-un design uniform ci mai degraba prin mai putin este mai mult-abordare in ceea ce priveste atat proiectarea spatiala de ansamblu cat si mobilierul stradal: - reducera semnificativa a numarului de elemente individuale si promovarea de utilizari multiple. - design mininalist pentru noul mobilier stradal. n ultimii ani, oraul Viena are concursuri de proiecte organizate n mobilier stradal (corpuri de iluminat, bnci, cabine telefonice, adposturi, chioscuri).Aceste concursuri au dus la prototipuri de inalta calitate pentru cele mai diverse domenii de aplicare, care sunt in curs de aplicare si eu evoluat constant. Aceste principii au fost, de asemenea, aplicate n reproiectarea Piaa Primriei. Construcia de locuine sociale i cartierele Werkbund Oraul Viena a demarat n anii 1920 construcia de locuine sociale pentru nenumraii muncitori venii la Viena din rile Coroanei. De aceste cldiri - dintre care unele imense - nu se poate face abstracie n imaginea arhitectonic actual a Vienei. Guvernul social-democrat al Primei Republici (1918-1934) a dorit s amelioreze calitatea vieii muncitorimii. Planul a fost realizarea unor blocuri de locuine mari care ofereau locuitorilor condiii de via bune la preuri accesibile. Aceste construcii sociale funcionau ca i orae de sine stttoare n ora i au fost executate de cele mai multe ori prin construirea cldirilor cu curi interioare. Printr-o poart mare se intra ntr-o curte

interioar cu spaiu verde amenajat, de unde mai multe case ale scrilor permiteau accesul la locuine. Adesea n aceste edificii edilitare au fost, respectiv sunt integrate i astzi i bazine de not, supermarketuri, spltorii sau grdinie. Primul edificiu edilitar construit la Viena a fost Metzleinstalerhof din Districtul 5. Muli dintre arhiteci fuseser discipolii maestrului Jugendstilului Otto Wagner, la Academia de Arte Plastice. Astfel i Karl Ehn care a proiectat renumitul Karl-Marx-Hof din Districtul 19 al Vienei. Aceast construcie este mpreun cu Sandleitenhof din Districtul 16 cu cele 1.531 locuine ale sale - emblematic pentru construcia de locuine roii", construcii edilitare de locuine sociale sub egida social-democraiei din perioada interbelic. Karl-MarxHof include pe lng cele 1.272 locuine pe o suprafa total de 156.000 metri ptrai i un salon de spltorie Museum im Waschsalon - reprezentativ pentru concepia de construcie edilitar de locuine sociale din aceast epoc. ntre 1923 i 1934 au fost construite 61.175 locuine n 348 blocuri de locuit i 5.227 locuine n cartiere de locuine nseriate. La construcie au participat 400 birouri de arhitectur. Aceast activitate de construcie de locuine sociale a fost ntrerupt de cel de-al doilea Rzboi Mondial, dar oraul Viena a reluato n anul 1947 i o continu pn astzi - n stiluri adaptate arhitectonic la cerinele fiecrei perioade. La nceputul anilor 1930 au fost ridicate aa numitele cartiere Werkbund. Acesta aveau la baz ideea unei micri noi de creare a unor cartiere de locuit la marginea oraelor. S-au avut n vedere rentabilitatea pe cel mai mic spaiu posibil i soluiile funcionale. Caselemodel trebuiau s fie accesibile financiar, s poat fi produse n serie i s aib arpante cu pant mic. Cartierul Werkbund din Districtul 13 al Vienei cu un total 76 case a fost construit ntre anii 1929 - 1932 sub conducerea lui Josef Frank. Arhiteci renumii, participani la proiect au fost ntre altele Josef Hoffmann, Clemens Holzmeister sau Adolf Loos. Dei astzi reprezint unul dintre cele mai importante exemple ale modernismului din Austria, tipul de cartiere Werkbund nu a reuit s se impun. Austro-fascismul de dup 1933 n-a prea lsat spaiu de desfurare pentru experimente ale politicii sociale, acestea abandonndu-se complet cel trziu n 1938, dup alipirea Austriei la Germania Hitlerist. Epoca nazist a trecut aproape fr urme n arhitectura Vienei, cu excepia celor ase turnuri pentru aprare antiaerian pstrate i astzi - drept memento - n peisajul oraului. Dup anii 1960 au fost ridicate la Viena nenumrate exemple strlucitoare ale arhitecturii moderne. Din anii 1970 au nceput apariia parteneriatelor public-privat care au fost create pentru dezvoltarea noilor zone industriale ale oraului ,pentru renoirea urban si realizarea planurilor de dezvoltare urban. Cu excepia zonelor de construcie industrial tema cladirii inalte nu a existat in Viena anilor 50. Planul Zonelor Construibile, cu caracterul su monocentric si omogen a fost conceput ca o stare final statica. Odata finalizat, oraul nu mai are resurse de dezvoltare. Dar n anii 1960-1970 deja se constat ncalcarea deliberat a regulilor care determin nalimea construciilor in zonele urbane periferice ale oraului, dar far o baza conceptual definit (Alt Erla, Grossfeld, Mitterhofgasse, Quadenstrasse). Aceste fracturi de scar urban punctuale nu sunt integrate n cadrul urban n care se insereaz, iar lipsa regulilor urbanistice este pregnant perceput i astzi. n plus, Legea proteciei i conservrii centrului oraului din 1972, a creat o baz legal de definire a zonelor de protecie pentru ansamblurile istorice valoroase. Planul de dezvoltare urban elaborate,in1884.S-a formulat un concept de dezvoltare a oraului, actualizat in 1994 si 2005. Cele mai importante prevederi se refera la:

realizarea unei structuri urbane relativ compacte, a crei densitate de construcii este dependent de accesul la transport public. dezvoltarea urban prioritar in intraurban si limitarea expansiunii urbane o structur urban policentric. concepia unui ora al distanelor scurte n care destinaiile pot fi atinse mergand pe jos. promovarea expansiunii urbane pe axe de dezvoltare deservite de linii de transport public de inalt eficien. definirea zonelor de dezvoltare axial si a zonelor verzi intermediare. Oraul este un important centru politic internaional (datorit neutralitii postbelice a Austriei i siturii n partea central a Europei), unde i au sediul organizaii de prim mrime, precum: Organizaia Naiunilor Unite (ONU), Organizaia rilor Exportatoare de Petrol i alte diverse agenii, ntre care: Agenia Internaional pentru Energie Atomic. Aceast agenie i are sediul, alturi de cel al ONU, ntr-unul dintre complexele aanumitului centru ONU-city, situat pe malul drept al Dunrii. Practic, putem spune c pe malul stng al btrnului fluviu se afl vechiul ora, iar pe malul drept, oraul nou, dominat de mici zgrie nori sau de Danube Tower.ONO-city proiectat de arhitectul austriac Johann Staber, a fost construit intre 1973-1979 la nord de Dunare. Ideea iniial de nfiinare a unei organizaii internaionale de la Viena au venit de la cancelarul Austriei Dr. Bruno Kreisky .Sase turnuri de birouri in forma de Y inconjoara o cladire de conferinte cilindrica pentru o siprafat totala de 230.000 de mp.Cel mai inalt turn se afl 127 de metri inaltime, anexnd 28 de etaje. Viena este considerata a fi regiunea cu cea mai mare suprafata destinata parcurilor si gradinilor, reprezentand 117.17 km. Fiind pe locul 4 in 2009 in topul oraselor verzi europene. Parcul public Stadtpark a fost amenajat dup drmarea zidului oraului i dup ridicarea bulevardului Ringstrae n 1862 i a devenit primul parc public din Viena. Cu livezile sale i cu straturile de flori, cu numeroi arbori exotici i cu un iaz vast, Stadtpark este o oaz verde chiar n centrul oraului. Stadtpark a devenit parcul cel mai bogat n monumente i sculpturi din Viena. Pe malurile Dunarii se afla Donaupark (Parcul Dunarii). Parcul Prater este un urias loc de distractii, pentru relaxare si agrement. Rathauspark. Dup vizitarea Parlamentului i a Teatrului Naional merit s v abatei din drum pentru a vedea parcul vienez din faa Primriei. Parcul este construit simetric i amplasat ntre Universitate i Parlament. Cele dou jumti ale parcului sunt desprite de Rathausplatz (Piaa Primriei). n zilele noastre, trei din vechile linii ale trenului urban funcioneaz n regim de metrou, iar linia dintre suburbii ca tren de suburbie. Cldirile staiilor pstrate pn n zilele noastre au fost restaurate fidel aspectului original: de exemplu,Wagner-Hofpavillon Hietzing; Schnbrunn, Stadtpark, Whringer Strae / Volksoper, Gersthof, dar i faimoasele pavilioane n manier Jugendstil de pe Karlsplatz. Acualizarea spatiului public este un proiect strategic ce a fost initiat pentru reinterpretarea spatiului public.Aceste proiect evalueaza un numar mare de aspecte tematice individuale, precum si potentialele spatii publice existente din diferite districte.Un criteriu de calitate a spatiilor individuale este luarea in considerare a nevoilor populatiei, dar si orientarea spre solutii de design ce sunt dezvoltate pentru locatii individuale in diferite cartiere.Drumurilor care leaga aceste locatii trebuie sa li se acorde un aspect atractiv, rezultand intr-o retea de patrate si coridoare pentru cartierele urbane. Aceasta metropola moderna, impecabila, plina de istorie, cultura este o poarta de trecere intre Est si Vest in Europa.

Bibliografie: Arta construirii oraselor-Urbanismul dupa criteriile artistice, Camillo Sitte Town design, Gibberd Frederick Urbanism, Constantin Andrusceac