Sunteți pe pagina 1din 3

Cum se biruie desfrnarea?

Cum se biruiedesfrnarea?

Aceast patim este foarte ntlnit astzi, n special printre tineri, dar i printre cei mai n vrst. Dei este foarte rspndit, nu sunt muli aceia care o contientizeaz, fiind genul de patim care pe lng faptul c te face dependent de ea, te face s crezi c ai chiar o nevoie, real, de acele pcate. De aceea este foarte greu s contientizezi gravitatea ei dup ce se cuibrete bine n suflet, dup ce organismul capt anumite obinuine, iar pcatul se svrete ritmic, stricnd corpul templul Duhului Sfnt

De aceast patim poate fi atins oricine, dac nu ia seama la anumite lucruri mrunte, dar foarte importante. Astfel, Sfntul Efrem Sirul ne povuiete cele de mai jos.

Nu numai prin departarea de bucate, ci si prin oprirea ochilor, ca sa nu vada desertaciuni, se surpa dracul curviei, ca n ochiul cel nenfrnat este preacurvia, dupa cum si Domnul a marturisit: Amin zic voua, ca tot cel ce cauta la femeie spre a o pofti pe ea, iata, a preacurvit cu dnsa n inima lui (Matei 5, 28). Pe aceasta preacurvie o dezradacineaza cel ce si are ochiul jos, iar sufletul catre Domnul; si cel ce si-a stapnit pntecele si-a stapnit si privirea. Caci cumplit vnzator este ochiul cel mprastiat, iar celelalte patimi dintru aceasta se aprind. Iar razboiul privirii chinuieste pe suflet, si cnd este de fata si cnd nu este, arznd mintea cu pofta.

Adica, ce zic, iubitilor? A auzit cineva dulce glasuire de muzica si a trecut. Apoi a auzit glas de jale; si plnsul a alungat dulcea glasuire a muzicii. Asijderea nca, a gustat cineva miere si apoi a gustat ceva amar, iar amaraciunea a mpins afara dulceata mierii din gtlej. La fel si mirosirea. A mirosit cineva vreo dulceata oarecare, apoi a mirosit si mputiciune rea. Si mputiciunea cea rea a stins dulceata mirosirii. Apoi iarasi, s-a atins cineva de apa rece, dupa

1/3

Cum se biruie desfrnarea?

aceea s-a atins de apa fierbinte, iar caldura fiebintelii a nlaturat raceala apei. Dar razboiul ochiului celui mprastiat arde pe minte cu pofta, si fiind, si nefiind materia de fata. nca si visuri naluceste n inima, fiindca dracii zugravesc ispita n cuget si razboiesc mintea, nchipuind n imaginatie ispita. Pentru aceasta Proorocul se roaga, zicnd: ntoarce ochii mei ca sa nu vada desertaciune (Psalmul 118, 37), ca nselaciunea poftei schimba mintea cea fara de rautate si ntru biruirea ochilor este toata osteneala dracilor.

Deci, cnd vine dracul sa nchipuiasca ispita si sa zugraveasca n cugetul tau frumusetea vreunei femei pe care ai vazut-o vreodata sau ceva din cele asemenea, adu-ti n mijloc frica de Dumnezeu si gndul la cei ce dorm n morminte. Gndeste-te la ziua iesirii tale, cnd sufletul tau se va desparti de trup. Ia n minte nfricosatul si groaznicul glas pe care l vor auzi cei ce s-au lenevit la lucrurile dreptatii si poruncile lui Hristos nu le-au pazit: Duceti-va de la Mine, blestematilor, n focul cel vesnic, care este gatit diavolului si ngerilor lui, unde este plngerea si scrsnirea dintilor, ntru ntunericul cel mai dinafara (Matei 25, 41; 22, 13); adu-ti aminte de viermele cel neadormit si de munca cea fara de sfrsit (Marcu 9, 44). Acestea gndindu-le si pomenindu-le, pofta dulcetii se va risipi din cugetul tau, precum se risipeste ceara de fata focului, ca diavolii nu pot sta mpotriva fricii de Dumnezeu. Ca cel ce nu se mpotriveste poftei, ci se raspndeste cu nenfrnare, slobozindu-si ochii, negresit si-a plecat si cugetul catre patimi. Si, de n-ar fi fost rusinea omeneasca, de multe ori si trupul si l-ar fi stricat.

Deci, de nu se va trezvi unul ca acesta si de nu va pune naintea ochilor sai frica de Dumnezeu, nu va ntrzia sa-si strice si trupul. Ca acestui drac ce sfatuieste a raspndi ochii, alt drac i urmeaza, care fireste cu trupul lucreaza pacatul. Ca daca va vedea cel de al doilea pe cel dinti ca a putut pleca sufletul spre raspndire, ndata ncepe a-l sfatui sa lucreze pacatul si cu trupul. Si ncepe ntru acest fel a sfatui si a zice catre cel biruit de ochi: Iata, cu voirea ai pacatuit si cu inima ai preacurvit. Acum si din porunca ai cazut si pacatul calcarii de porunca s-a scris tie acum. Deci, acum savrseste-ti pofta ta, ca aceeasi este si a lucra si a gndi. Deci, ndulceste-te de pofta ta. Dar tu sa nu te pleci socotelilor lui, fiindca zice Apostolul: Ca gndurile lui nu ne sunt necunoscute (II Corinteni 2, 11). Ca ntru aceasta voieste sa vneze sufletul tau. Asculta o pilda pentru aceasta: Un tnar oarecare, avnd trei fecioare iubite, s-a dus ntr-o tara ndepartata. Si, zabovind el, una din fecioare si-a luat barbat. A doua, biruindu-se, a curvit si a ramas ngreuiata. Iar cealalta fecioara a zis ntru sine: De nu m-as rusina de oameni, si eu mi-as lua mie barbat. Si a nceput fecioara a se naluci n niste gnduri ca acestea. Dar si-a adus aminte de tnarul cel din calatorie, de la care luase arvuna mpreuna cu celelalte fecioare. Si caindu-se, a plns pentru gndurile rele ce s-au suit n inima ei.

2/3

Cum se biruie desfrnarea?

Deci, cnd va veni tnarul, care dintre cele trei fecioare i va fi lui bine primita? Au nu cea de pe urma care numai a gndit si nimic rau nu a lucrat? Ci nca s-a si pocait pentru gndirea cea rea! Pentru aceasta este nevoie a zice dracului celui ce sfatuieste catre fapta pacatului celui fara de lege: Desi cu ochiul am cazut si cu inima am preacurvit, nsa pe aceasta inima care a preacurvit cu suspinuri negraite o voi zdrobi, si voi spala cu lacrimi ochiul ce a cazut, ca inima nfrnta si smerita Dumnezeu nu o va urgisi (Psalmul 50, 18). Lui I se cuvine slava n vecii vecilor. Amin.

Cuviosul Efrem Sirul

3/3