Sunteți pe pagina 1din 50

Genul Pseudomonas

Taxonomie
Familia Pseudomonaceae n continu remaniere taxonomic peste 60 de specii 5 grupe pe baza omologiei ARN-ului ribozomal Palleroni et al. genurile Sphingomonas, Chriseomonas, Flavimonas si grupul Pseudomonas similare Grup-2 nu au putut fi incadrate in nici una din cele 5 grupe de omologie ARNr

Taxonomie
Grupul I specii fluorescente: Pseudomonas aeruginosa, Pseudomonas fluorescens, Pseudomonas syringae, Pseudomonas cichorii (ultimele 2 specii - patogeni ai plantelor) specii nefluorescente: Pseudomonas stutzeri, Pseudomonas mendocina Pseudomonas aeruginosa (bacilul piocianic)
- specia tip a genului - usor de identificat - important microorganism oportunist

Taxonomie
Grupul II
specii patogene: Pseudomonas (Burkholderia) cepacia - patogen pentru plante, animale si accidental pentru om Pseudomonas (Burkholderia) mallei si Pseudomonas (Burkholderia) pseudomallei patogeni al animalelor si accidental al omului

Taxonomie
Grupul III Pseudomonas (Comamonas) acidovorans Pseudomonas (Comamonas) testosteroni Pseudomonas saccharophila Pseudomonas facilis Pseudomonas delafieldii Pseudomonas alboprecipitans Pseudomonas palleroni

Taxonomie
Grupul IV Pseudomonas diminuta Pseudomonas vesicularis Grupul V Stenotrophomonas

Caractere generale
bacili Gram negativi nesporulati mobili, cu unul sau mai multi flageli polari nepretentiosi nutritiv strict aerobi oxidaz pozitivi NU fermenteaza glucoza produc pigmenti

Habitat
comensal al tubului digestiv ubicuitar:
sol plante (vegetale, legume, fructe, flori) ape (de ru, de canal, de piscin, de mare, din apa potabil, mineral, termal) produsele alimentare mediul de spital : suprafete diverse, pe instrumente, dispozitive medicale, in solutii antiseptice, injectabile, medicamente, cosmetice.

Caractere morfotinctoriale
bacil fin, Gram negativ dispus izolat, n perechi sau lanturi scurte nesporulat un cil polar care i confer mobilitate

Caractere de cultur
nepretentios (poate creste si n ap distilat) creste pe medii simple n strict aerobioz 5 - 42 C colonii S, transparente colonia ct si mediul sunt pigmentate n verde-albstrui, colonia avnd reflexe metalice. cultura eman un miros aromat de tei, salcm sau iasomie pe geloza-snge cultura este nconjurat de o zon larg de hemoliz totala lactoz negative in mediu lichid pelicula fina la suprafat, sub care se acumuleaz un strat de pigment mediul King A piocianin mediul King B - pioverdin

Caractere biochimice
nu atac fermentativ zaharurile dar poate descompune oxidativ glucoza determinnd acidifierea mediului. oxidaz pozitiv, descompune gelatina, nu produce indol, H2S, ureaz. sintetizeaz nitrat-reductaz, arginin-dehidrogenaz este deficitar n sinteza lizin-decarboxilazei, ornitindecarboxilazei, ortonitrofenil-galactozei. utilizeaz diferite substraturi ca unic surs de carbon: glucoz, acid lactic, acid acetic, manitol, arginin, citrat, malonat etc. produce pigmenti : piocianina de culoare verde-albstruie, solubil n cloroform; pioverdina, galben-verzuie, fluorescent, solubil n ap. 1% din tulpini produc un pigment rosu sau negru. 10% din tulpini nu produc pigment

Rezistenta la factori fizici, chimici, biologici


rezistent n mediul extern rezistent fat de unele antiseptice si dezinfectante produce bacteriocine cu efect bacteriostatic deosebit de rezistent fat de antibiotice
natural dobandit
LPZ membrana externa si porine - variabile plasmide transferabile

sensibil la pH acid si la srurile de Ag sensibil la actiunea unor bacteriofagi

Structur antigenic
Antigen somatic O, lipopolizaharidic, termostabil, localizat n peretele bacterian
20 variante antigenice serotipuri O:6 si O:11 - cel mai frecvent izolate n laboratorul de bacteriologie medical serotipul O:12 cel mai rezistent la antibiotice

Antigen H proteic Slime factor de adeziune - ! fibroza chistica

Rspuns imun
anticorpi anti-lipo-polizaharidici, proteaze si anti-toxici. anti-

Mecanisme nespecifice: fagocitoz si complement seric pot fi depsite de cantitti mari de germeni sau o tulpina foarte virulenta.

Caractere de patogenitate
agresiv pentru imunodeprimati. Virulenta : - capsul. rol de adezin, mpiedic ptrunderea antibioticelor n celula bacterian, are rol antifagocitar; - pili - adeziunea de substratul specific; - lipopolizaharidul din peretele bacterian, are rol de endotoxin; - sideroforii

Caractere de patogenitate
Toxigeneza - citotoxina de natur proteic, altereaz leucocitele; - hemolizine, glicolipide, fosfolipaza C care actioneaz sinergic; - proteaze, elastaze, colagenaze care lezeaz tesuturile; - exotoxina A, de natur proteic, sintetizat n cantitti variabile n functie de tulpin. Are structur si mod de actiune similar toxinei difterice dar nu poate fi transformat n anatoxin. Inhib sinteza proteic, lezeaz tesuturile, are actiune de imunodeprimare; - exotoxina S, mai putin toxic, prezent la tulpinile cu afinitate pentru tesutul pulmonar. Inhib sinteza proteic si produce imunosupresie.

PATOGENIE. BOALA LA OM
conditionat patogen imunodeprimati bacteriemie, endocardit dup chirurgie cardiac infectii cutanate: foliculit, piodermit, intertrigo, otit extern; infectii ale plgilor chirurgicale, traumatice, ulceroase, a escarelor sau arsurilor;
infectii iatrogene: otit medie sau extern, meningit,, osteoartrit dup injectii intraarticulare, infectii urinare dup sondaj etc; bronhopneumopatii la pacienti cu neoplasm, mucoviscidioz (fibroz chistic) se manifest ca pneumonie cronic (uneori asoc cu S. aureus), leucemie, diabet zaharat etc

infectii digestive: enterite acute dup tratamente antibiotice orale de lung durat sau dup consum de ap contaminat; infectii oculare: dupa interventii chirurgicale sau instilare de colire contaminate, utilizarea solutiei de curtare a lentilelor de contact contaminate cu Pseudomonas spp.

PATOGENIE. BOALA LA OM
Colonizare (adezine, fimbrii sau prin producerea de slime) Invazie (proteaza, elastaza, hemolizina, exotoxina A care altereaz tesutul, distrug complementul, imunoglobulinele si fibronectina, fosfolipaza C distruge surfactantul pulmonar) Difuzare toxine exotoxina A si Endotoxina (LPZ)

DIAGNOSTIC DE LABORATOR
Produse diverse Izolare din produse plurimicrobiene medii selective cu cetrimid aspectul coloniilor pigmentul mirosul caracteristic oxidaza pozitiv hemoliza beta Auxonograma pt biotipuri Markeri epidemiologici serotipie, lizotipie, bacteriocinotipie, biotipia, antibiotipia

TRATAMENT
obligatoriu sub controlul antibiogramei ntotdeauna asociere de antibiotice P.aeruginosa este de regul sensibil la:
penicilinele anti-Pseudomonas (carbenicilin, piperacilin, ticarcilin, etc.), cefalosporinele de generaia a-III-a (ceftazidime, cefotaxim), fluorochinolone (ciprofloxacin, ofloxacin), imipenem aminoglicozide (gentamicin, amikacin).

Este n mod natural rezistent la aminopeniciline, cefalosporinele I i II. ASOCIERI:


aminoglicozid cu un antibiotic beta-lactamazic

imipenemul i aztreonamul Vaccinul antipiocianic Ser antipiocianic

EPIDEMIOLOGIE. PREVENIRE. CONTROL


Sursa
mediul extern flora endogen a bolnavului

Calea de transmitere
mna instrumentele sau dispozitivele medicale contaminate

Receptivitate:
persoane imunocompromise, pacienti internati

EPIDEMIOLOGIE. PREVENIRE. CONTROL


Igien general si individual Dezinfectie, antisepsie si asepsie Profilaxia specific
vaccin antipiocianic polivalent ser imun polivalent.

Genul Campylobacter
microaerofilie medii speciale mbogtite temperatur de crestere de 42-43C durata de incubare de 48-72 h. oxidaza pozitiv

TAXONOMIE
1963 - Sebald si Veron 16 specii si 6 subspecii

Campylobacter jejuni specii mai importante C. coli medical C. fetus C. lari, C. upsaliensis, C. hyoliei, C. showae, C. hyointestinalis

Habitat
Comensali n intestinul animalelor, n general psri Contamineaza laptele, alimentele si apa potabil Toxiinfectie alimentar cu diaree sanguinolenta sau apoas, mai ales la copii. Localizri sistemice la imunocompromisi

CARACTERE MORFOTINCTORIALE
bacili Gram negativi form spiralat, ncurbat sau in litera S flagel polar la una sau ambele extremitti, miscare n zbor de musculit (C. gracilis imobil) Microscop cu fond intunecat

Caractere de cultur
snge de cal sau de berbec antibiotice: vancomicin, trimetoprim, polimixin, cefalosporine. Medii selective: Skirow, Karmali, Preston, Campy-agar. Coloniile tipice sunt mici, de aproximativ 1 mm diametru, nehemolitice, cu tendinta de curgere de-a lungul liniei de nsmntare, convexe, netede, translucide, incolore sau gri, cu aspect de pictur de miere.

Caractere biochimice si de metabolism


microaerofilie 42-43C oxidazo-pozitivi catalazo-pozitivi Nu produc ureaz Nu produc H2S pe mediul TSI Hidroliza hipuratului de sodiu diferentiaz C. jejuni de C. coli.

Actiunea agentilor fizici si chimici


Sensibil la uscciune si temperatura camerei n brnzeturi nu se dezvolt datorit acidittii si NaCl SUPRAVIETUIESTE IN CARNE REFRIGERATA SI CONGELATA sensibili la eritromicin, macrolide, gentamicin, cloramfenicol, tetraciclin. rezistenti la trimetoprim, vancomicin

Structura antigenic
42 serotipuri dupa antigen O Proteinele flagelare antigenice serotipare

Infectia acut determin o imunitate de scurt durat. IgG, IgM si IgA seric si IgA secretor

Rspunsul imun

Caractere de patogenitate
Producerea de toxine
C. jejuni
Enterotoxin - termolabil - diareea de tip secretor, asemanatoare enterotoxinei holerice Citotoxin efecte citopatice Endotoxin Lipid A

Lipopolizaharidele si proteinele majore ale membranei externe - aderarea si invazia bacteriei Folosirea fierului n metabolismul bacteriei pe medii cu fier incep sa produca toxina

Patogenie. Boala la om
C. jejuni Enterita campylobacterian Mecanisme: colonizarea mucusului intestinal multiplicarea pe suprafata mucoasei intestinale elaborarea de enterotoxin - diaree apoasa invazie n peretele intestinului subtire si al colonului multiplicare intracelulara diaree sanguinolenta Evolutie autolimitant, vindecndu-se spontan n 5-8 zile. Infectii extraintestinale pancreatit, colecistit, avort bacteriemii cu diseminri la distant: artrit, sindrom Reiter, miocardit, meningoencefalit la imunod primati sindrom Guillain Barre - neuropatie periferic, cu demielinizare si degenerarea axonilor (Ac anti LPZ reactrioneaza cu ganglozidele din mielina

C. fetus la om boli extradigestive: septicemii, meningite, abcese, infectii vasculare, avorturi.

Diagnostic de laborator
Produsele patologice recoltate : materii fecale, vomismente, alimente (carne, lapte, produse lactate), snge pentru hemocultur Transport la temperatura camerei Izolarea - mbogtire prin membrane filtrante, pe medii selective si incubare la 42C n microaerofilie, 48-72 h Identificare: colonii asemntoare picturilor de miere, frotiu (vezi), oxidazo-pozitiv Antibiograma

TRATAMENT
Reechilibrare hidroelectrolitica : orala, parenterala Eritromicina (de electie) in urmatoarele cazuri:
febr nalt diaree cu snge mai mult de 8 scaune pe zi agravarea simptomelor sau persistenta simptomelor mai mult de o sptmn

Ciprofloxacina si tetraciclina NU la copii Clindamicina, claritromicina - alternative

EPIDEMIOLOGIE
Sursa de infectie: rezervorul animal
Psri (temperatura corporal mai crescut) Mamifere

Transmiterea
consum de ap, lapte sau alimente de origine animal contaminate (carne de pasare) contact cu animalele de apartament. de la om la om (f. rar) Vectori: muste si moluste

Receptivitatea - general, vrf al incidentei bolii la copiii sub un an si la 15-29 ani, mai frecvent la barbati

Msuri de prevenire
Clorinarea apei potabile Pasteurizarea laptelui Cresterea animalelor de ferm n conditii ct mai igienice, Respectarea tehnologiilor si a igienei n timpul sacrificrii animalelor si a prelucrrii crnii Controlul periodic al personalului care lucreaz la prepararea si distribuirea alimentelor Prepararea separat a alimentelor de origine animal. Educatie sanitar a populatiei -

Genul Helicobacter
ncadrati initial n genul Campylobacter habitat natural omul si animalele Mai multe specii:
H. pylori - biopsiile de mucoas gastric 1982 gastrita si ulcer gastric stomac: H.heilmanni, H.nemestrinae, H.acinonyx, H.mustelae, H.felis, H.bizzozeronnii etc; intestin: H.cinaedi, H.fenneliae, H.canis, H.hepaticus, H.pullorum, H.bilis, H.muridarum

Habitat
colonizeaz mucoasa gastric, ndeosebi zona antral (ureaza f. activa)

Caractere morfotinctoriale
bacterii Gram negative, ncurbate sau spiralate, 4-6 flageli localizati la un pol. la microscopul electronic pot avea forma literei S sau pot fi cocoide

Caractere de cultur
Medii suplimentate cu snge 10% si agenti antimicrobieni pentru a preveni contaminarea fungic si bacterian. 37C, n microaerofilie (CO2 10%, N 85%, O2 5%), peste 7 zile, prima citire la 3 zile. colonii de tip S, translucide, de 1-2 mm.

Caractere biochimice si de metabolism


Produc ureaz n cantitti mari, rapid - test screening Oxidaza pozitivi Nu descompun zaharurile Rezistenta la agenti fizici si chimici Rezistenta sczut n mediul extern Rezistent la pH-ul acid din stomac

Structura antigenic
sase structuri antigenice: ureaza, proteinele de soc termic (HSP B), lipoproteina 20, DnaK, metionin-sulfoxid-reductaza A si o protein cu GM 28 kDa bogat n cistein Rspunsul imun IgA si IgG ineficiente autoanticorpi ce accentueaza atrofia mucoasei gastrice infiltrat inflamator format din limfocite, plasmocite, macrofage, polimorfonucleare.

Caractere de patogenitate
Enzimele
- ureaza neutralizarea acidittii gastrice, stimuleaz chemotaxia neutrofilelor si producerea de citokine inflamatorii; - fosfolipaza A si proteaza diger mucusul;

Proteina socului termic creste activitatea ureazei; Factori de colonizare, adezine - mediaz legarea la celula gazd; Flagelii care asigur penetrarea n mucusul gastric protejnd bacteria de pH-ul acid; Citotoxinele
Citotoxina vacuolizant - vacuole n celulele mucoasei. Citotoxina asociat genei A determin celulele gastrice s secrete factori chemotactici pentru neutrofile.

Patogenie. Boala la om
Gastrita si ulcer gastric Limfom gastric Alte afectiuni extragastrice: anemie feripriv, boli dermatologice si reumatice. MECANISME DE COLONIZARE A MUCOASEI GASTRICE producerea de ureaz n cantitate mare. Ureaza hidrolizeaz ureea cu eliberare de amoniac care tamponeaz pH-ul acid; forma spiralat si flagelii care permit traversarea stratului de mucus cu localizarea bacteriei la nivelul celulelor mucoasei gastrice unde pH-ul este neutru; prezenta de adezine care realizeaz legarea specific de celulele epiteliului gastric.

DIAGNOSTIC DE LABORATOR
Metodele invazive Recoltare: - gastroscopii cu recoltarea mai multor fragmente de mucoas gastric Transport 4oC 4 h, sau in mediu de transport 24 h Identificare prin:
Testul ureazei Microscopie - frotiu colorat Gram sau pe sectiune histologic colorat Giemsa sau Imunofluorescenta Cultivarea bacteriei fragment bioptic omogenizat, insamntat pe medii selective si neselective, 37C n microaerofilie, 3-7 zile

Metode neinvazive Testul respirator cu uree marcat cu 13C Diagnosticul serologic IgG ELISA Detectarea antigenelor H. pylori n materiile fecale imunocromatografic - n stadiile initiale ale infectiei si n aprecierea eficientei tratamentului

TRATAMENT
tripl asociere - 10-14 zile
Inhibitori de pomp de protoni (omeprazol), Amoxicilin Macrolide (claritromicin)

sau
- Subsalicilat de bismut - Metronidazol - Tetraciclin.

Rezistenta bacteriei la macrolide determinat de mutatii punctiforme ale ADN-ului bacterian

EPIDEMIOLOGIE. PREVENIRE. CONTROL


Sursa de infectie - omul Calea de transmitere : fecal-oral si oraloral Receptivitatea general
Cea mai frecventa infectie pe glob - infectia cu H. pylori O infectie diagnosticat trebuie ntotdeauna tratat