P. 1
LICENTA - INGRIJIREA COPILULUI CU CONVULSII FEBRILE

LICENTA - INGRIJIREA COPILULUI CU CONVULSII FEBRILE

|Views: 2,265|Likes:
"Eu nu te intreb de ce rasa esti,nici de religie ori origine,ci numai de suferintele tale ...... trebuie sa dau ajutor oricarei fiinte in suferinta,fara sa ma intereseze rangul ,averea ,varsta , frumusetea,inteligenta sau daca esti chinez ori barbar,prieten sau dusman"
"Eu nu te intreb de ce rasa esti,nici de religie ori origine,ci numai de suferintele tale ...... trebuie sa dau ajutor oricarei fiinte in suferinta,fara sa ma intereseze rangul ,averea ,varsta , frumusetea,inteligenta sau daca esti chinez ori barbar,prieten sau dusman"

More info:

Categories:Types, School Work
Published by: Cristina Amelia Sarpe on Jul 07, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial
List Price: $9.99 Buy Now

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
See more
See less

12/01/2015

$9.99

USD

pdf

text

original

1

MINISTERUL EDUCAŢIEI NATIONALE FUNDAŢIA “ GHEORGHE ŢIŢEICA”,FILIALA CALARAȘI ȘCOALA POSTLICEAL SANITARĂ” ION NĂNUŢI ” SPECIALIZAREA : ASISTENT MEDICAL GENERALIST

PROIECT DE ABSOLVIRE

PROFESOR INDRUMATOR DR. IOVAN LUMINIȚA

ABSOLVENT BUICĂ LILIANA

CĂLĂRAȘI 2013

2

MINISTERUL EDUCAŢIEI NATIONALE FUNDAŢIA “ GHEORGHE ŢIŢEICA”,FILIALA CALARAȘI ȘCOALA POSTLICEAL SANITARĂ” ION NĂNUŢI ” SPECIALIZAREA : ASISTENT MEDICAL GENERALIST

INGRIJIREA COPILULUI CU CONVULSII FEBRILE

PROFESOR INDRUMATOR DR. IOVAN LUMINIȚA

ABSOLVENT BUICĂ LILIANA

CĂLARAȘI 2013

3

CUPRINS

ARGUMENT ISTORIC CAP .I. DATE GENERALE DESPRE BOALĂ 1.1 NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE ALE SISTEMULUI NERVOS 1.2 PREZENTAREA TEORETICA A BOLII 1 Definiție 2 Etiologie 3 Patogenie 4 Diagnostic clinic (simptomatologia) 5 Diagnostic paraclinic 6 Diagnostic diferențial 7 Evoluție.Prognostic 8 Tratament a) igienico-dietetic b) medical (cu indicații si contra indicații pentru medicația specifica afecțiunii)

CAP .II. ÎNGRIJIRI GENERALE 2.0 Rolul asistentei în îngrijirea pacientului 2.1 Supravegherea funcțiilor vitale și vegetative 2.2 Alimentația bolnavului 2.3 Administrarea medicamentelor și hidratarea organismului 2.4 Recoltarea produselor biologice și patologice 2.5 Tehnici impuse de afecțiune . Îngrijirea bolnavilor cu febra. CAP .III. ÎNGRIJIRI SPECIFICE *Prezentarea cazurilor de boala Cazul 1 – Plan de îngrijire Cazul 2 – Plan de îngrijire Cazul 3 – Plan de îngrijire

CAP .IV. CONCLUZII Anexe Concluzii generale BIBLIOGRAFIE

trebuie sa dau ajutor oricarei ființe in suferință...fară să mă intereseze rangul .4 MOTTO : "Eu nu te intreb de ce rasă ești.inteligența sau dacă ești chinez ori barbar.. frumusețea..nici de religie ori origine.prieten sau dușman" SUEN SEU MO(SEC.ALVII-lea) .ci numai de suferințele tale .averea ..vârsta .

" Îngrijirea copilului cu Convulsii Febrile " considerand ca este o afectiune frecvent intalnita la aceasta varsta.Considerand ca aceasta afectiune are o importanta deosebita in patologia pedriaticatrebuie sa acordam o mare atentie ingrijirii copilului cu convulsii.5 INTRODUCERE Am ales ca tema pentru lucrarea de diploma.De o importanta deosebita este educatia sanitara a familiei care are in ingrijire uncopil cu convulsii febrile. .necesita ca obiectiv principal scoaterea copilului din criza.In acest sens familia va fi informata de repercursiunile asupra dezvoltarii ulterioare aunei crize de convulsie de lunga durata.Pentru preintimpinarea acestor situatii parintii sauapartinatorii vor primi edicatie sanitara in ceea ce priveste recunoasterea unor crize deconvulsie si acordarea primului ajutor inainte de a ajunge la serviciul de specialitate.Manifestarile convulsive apar in contextul unei afectiuni acute in afara sistemuluinervis central constituind expresia susceptibilitatii speciale a sistemului nervos central alcopilului mic la o agresiune de ordin fizic-cresterea brutala a temperaturii.Convulsiile facand parte din urgentele pediatrice.plasarea lui in conditii care sa evite traumele fizice si psihice siaplicarea unei terapii care sa previna aparitia sechelelor ce pot sa apara ca urmare aactivitatii convulsive prelungite.

şi celulegliale care formează un ţesut de suport sau interstiţial al sistemului nervos.Ţesutul nervos este alcătuit din peste zece miliarde de neuroni.Neuronii realizează o vastă reţea.6 CAP . motorii şisecretorii. celulediferenţiate specific care generează şi conduc impulsurile nervoase. ci este mediatăchimic.Sistemul nervos. prin eliberarea mediatorului în fanta sinaptică. care asigură echilibrul organismului cu condiţiile variabile ale mediului.nervii motori şi secretori. care constituie cheile deconducere nervoasă de la măduva spinării până la scoarţa emisferelor cerebraleşi invers. reprezentat de butonul terminal al axonului. pe baza cărora elaborează răspunsuri adecvate. Acesteasunt formaţiuni structurale specializate. transmite şi integrează informaţiile dinmediul extern şi intern.Transmiterea impulsului nervos de la terminaţiile .Deci. care reglează permanent activitateaorganelor interne . şi segmentulpost sinaptic pe care se aplică butonul terminal.Nervii transmit impulsurile nervoase de la organele receptoare spre centriinervoşi (nervii senzitivi) sau de la centri spre organele efectoare (musculaturastriată şi netedă şi glandele exocrine şi endocrine) . •sistem nervos al vieţii vegetative.1 NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE ALE SISTEMULUI NERVOS Sistemul nervos recepţionează. care se realizează între axonulneuronului presinaptic.Prelungirile neuronale sunt dendritele şi axonul. unitar ca structură şi funcţie este subîmpărtit în: •sistem nervos al vieţii de relaţie (somatic).I. fiind legaţi între ei prin sinapse. Cele două segmente sinapticesunt separate printr-un spaţiu numit fantă sinaptică. legătura dintre neuroni nu se face prin contact direct. DATE GENERALE DESPRE BOALA 1.

de la butonul termina l alneuronului presinaptic la dendrită sau corpul neuronului postsinaptic.Definitie.acetilcolina şi noradrenalina.asupra Sistemului Nervos Central(SNC) al sugarului și copilului mic.2 PREZENTAREA TEORETICA A BOLII 1. Impulsul nervos ajuns la nivelul butonului terminal determină fuzionarea veziculelor (încare se găseşte mediatorul) cu porţiunea sinaptică a membranei.inițiale” sunt cela mai frecvente convulsii . 1. Convulsia este un simptom al unui proces patologic de bază și nu o boală.care v-a avea ca rezultat programarea impulsului nervos la nivel sinpatic. cu debut de . se faceprin intermediul unor mediatori chimici . Astfel se produce o depolarizare locală şi un potenţial postsinaptic excitator. hiperpiretice “ sau .Mediatorul chimic eliberat difuzează rapid în membrana postsinaptică şicreşterea considerabilă a permeabilităţii membranei postsinaptice pentru Na+ si K+. Aceste proprietăţi sunt: excitabilitatea şiconductibilitatea.. tonice. urmată deruperea veziculelor şi eliberarea mediatorului în fanta sinaptică. O definiție mai cuprinzătoare pe care o redăm după Karin Nelson(1981) este următoarea : convulsiile febrile sunt convulsii ce apar la sugar și copil.. ce apar ca expresie a unei agresiuni de ordin fizic – creșterea brutala a temperaturii interne.Transmiterea sinaptică a influxului nervos.. Convulsiile febrile (CF) .Proprietăţile fundamentale ale neuronilor constau în generarea şiconducerea impulsurilor nervoase. ocazionale” (accidentale) ale copilului. cu atât se va descărca o cantitatemai mare de mediator. clonice sau tonico-clonice ale uneia sau mai multe grupe de mușchi . Date epidemiologice Convulsiile sunt contracții involuntare bruște . Cu câtintensitatea impulsului nervos este mai mare. care apar în accese și sunt însoțite sau nu de pierderea cunoștiinței.7 nervoase motorii lafibrele musculare se face tot printr-o formaţiune similară cu sinapsa numităplacă motorie sau neuromusculară.

1/3 – 1/2 din numărul de copii cu convulsii febrile(CF) au în anamneză cel puțin o rudă cu convulsii.3 grade Celsius la 75 % si . Ferry 1986 și colaboratorii lor. Ferry .Etiologie Studiile efectute asupra unui lot important de copii cu convulsii febrile(CF) . cu expresivitate incompletă(penetranță variabilă). Incidența convulsiilor febrile(CF) la copiii spitalizați variază între 1. Raritatea producerii convulsiilor febrile(CF) sub vârsta de 6 luni este legata de unele particularitați morfologice. Margaret Lennox – Buchthal. Datele pot fi sistematizate astfel : 1)Ereditatea . doar 1% din copii ce nu fac convulsii cu ocazia unor afecțiuni febrile au un istoric familial de convulsii febrile(CF) . apărând cu maximum de frecvență în intervalul 9 luni – 20 luni în statistica lui Lennox – Buchtal. de asemenea definiția exclude epilepsia care se caracterizează prin convulsii recurente afebrile. seria Gentofte în Danemarca și trecerea în revistă exhaustive a bibliografiei mondiale consacrate acestei probleme au permis evidențierea mai multorfactori ce intervin in patogenia convulsiilor febrile(CF) . 1973 / Peggy C. Modalitatea de transmisie a predispoziției pentru convulsii febrile(CF) pare a fi autosomal dominantă . asociate cu febră.3% și 2% până la 5 2. 1986 ). 2)Vârsta . ele sunt rare sub 6 luni si peste 5 ani. Convulsiile febrile(CF)constituie astăzi una din cele mai comune probleme pediatrice. Studiile efectuate prezintă în unanimitate concluzia unei dependențe stricte de varstă a convulsiilor febrile(CF) . biochimice și funcționale ale creierului imatur. Herlitz in 1941 arată ca acestea s-au produs la o temperatură de peste 39.8 obicei între 3 luni și 5 ani. reprezentând jumătate din toate crizele convulsive ale copilului sub 5 ani și afectând 2-3 % din populația de acestă vârstă. Definiția exclude convulsiile febrile(CF) la copiiicare au prezentat anterior o criză convulsivă în afebrilitate. Urmărind un grup mare de copii cu convulsii febrile(CF) . 3)Febra . 1973 si intre 8 luni si 24 luni in statistica lui Peggy C. în absența unei infecții intracraniene sau a unei boli neurologice cunoscute..

virusurile gripale și paragripale.Patogenie Redăm schema patogenică a convulsiilor febrile(CF) după Lennox-Buchtal M. Riscul de a prezenta convulsii febrile(CF) la copiii susceptibilim.2 grade Celsius la 25 % dintre copii. teste de fixare a complementului și evaluarea interferonului. dar frecvența lor poate ajunge la 14-20 % pentru exantemul subit. adenovirusurile. o dată cu creșterea febrei. Printre cele mai frecvente virusuri izolate de la copiii cu convulsii febrile(CF) sunt enterovirusurile(ECHO. Cele mai multe dintre acestea afecţiuni se datoresc infecţiilor virale.(1973) . Germeni bacterieni au fost izolați numai la 4% din pacienți. inoculare la cobai. explicând intervalul de maximă frecvență în producerea convulsiilor febrile(CF). Cauzele cele mai frecvente de febră asociate cu convulsii febrile(CF) sunt otita medie acută. Studiile privind identificarea etiologiei virale la copiii cu convulsii febrile(CF) au demonstrat că acestă etiologie poate fi incriminata in 86 % din cazuri. Infecțiile digestive (in special produse de Shigella shiga și Shigella Flexneri) sunt responsabile de 1/10 din cazurile cu convulsii febrile(CF) . O tulburare genetică(cu mecanism de transmisie autosomal dominant cu expresivitate incompletă) determină întârzierea în maturație a unui sistem enzimatic neuronal. virusul citomegalic și rotavirusurile. . Exantemele infecțioase virale se întâlnesc în 5% din cazurile cu convulsii febrile(CF) . pneumonia. microscopie electronică. de care depinde producerea oxidativă de energie(glicoliza aerobă si fosforilarea oxidativă). genetic determinată. rinovirusurile. 3. virusul sincițial respirator. infecţiilede tract urinarsi infecţiile de căi respiratorii superioare. Această întârziere de maturație. Rezultatele au fost obținute prin culturi de țesuturi. Coxsackie). are un caracter limitat în timp.9 peste 40.

. În aceste condiții se produce hipoxia cerebrala. În acest fel se .supraîncarcă” brusc resursele metabolismului cerebral oxidativ. limitat din cauza tulburarii biochimice genetic determinate înfatișate anterior.10 Susceptibilitate pentru convulsii febrile(CF) : mod de transmisie autosomal dominant cu expresivitate incompletă Factor ereditar Infecții. posibil si alte tulburari determinate de febra: fuga apei din SIC-SEC etc. Hipozie neuronală Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx Producerea de convulsii febrile(CF) la copiii cu susceptibilitate genetică xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx aaInfecțiile declanșatoare(febrile) cresc necesarul de oxigen al celulei nervoase cerebrale. febră Intârziere determinată genetic in matutarea sistemului enzimatic al fosforilării oxidative din neuronii din cortex Limitare in timp: 6 luni – 5 ani – perioadă în care apar cu maximă frecventă convulsiile febrile(CF) Deficiența fosforilării oxidative in neuronii din cortex la copiii cu convulsii febrile(CF) Suprasolicitarea metabolismului oxidativ cerebral. .

ca si starea prelungita de pierdere a constientei dupa acces . convulsiile prelungite peste 15 minute . cu semne de atingere piramidala elimina prezenta convulsiilor febrile (CF ) benigne. de asemenea . starile de rau convulsive . colapsul ce accentuează hipoxia – conduce la descarcări convulsivante ale neuronilor corticali si producera convulsiilor febrile(CF).acestea au o evolutie mai severa . Pentru aceste motive este necesar sa se retina diferentierea dintre convulsiile febrile benigne(CF) si alte convulsii asociate cu febra.. Cei mai multi copii cu convulsii febrile (CF) benigne se situeaza ca varsta intre 8 si 24 de luni .11 Hipoxia cerebrală. dureaza mai putin de 15 minute.alături de care concură și alte modificari induse de infecție și febră: perturbarea schimburilor de apă și Na între sectorul intra și extracelular al creierului.din anamneza rezulta ca dezvoltarea psihomotorie este normala. Crizele partiale ( focale ) nu sunt caracteristice convulsiilor febrile (CF ) benigne . 4 Diagnostic clinic (simptomatologia) Caracteristicile convulsiilor febrile(CF) benigne Noțiunea de convulsii febrile(CF) a creat în trecut erori serioase de diagnostic. convulsiile febrile ( CF ) benigne. Trebuie facute cateva sublinieri asupra acestor criteria. Si numarul mare de accese convulsive in cursul aceluiasi episode febril . Sub denumirea de convulsii febrile(CF) erau cuprinse și crizele de epilepsie .precipitate” de febră.sunt generalizate (de obiceitonico-clonice). lasand in 80 % din cazuri sechele neurologice. Prezenta focalizarii trebuie sa puna in discutie alte diagnostic decat convulsii febrile ( CF ) benigne . paraliziile postcritice si tulburarile de comportament postparoxistice elimina . . Convulsiile febrile(CF) AU DUPA Consensus Development Conference on Febrile Seizures (1980) urmatoarele caracteristici:apar intre 3 luni si 5 ani de viata . precum și meningitele acute care asociază febră și convulsii. In prezenta unui sugar sub 8 luni care prezinta convulsii si febra trebuie sa se ia in discutie o meningita. La copiii cu convulsii febrile (CF) sub 8 luni si peste 24 de luni trebuie luate in discutie si alte diagnostice decat convulsiile febrile (CF) benigne.

coapsele și gambele în extensie . . care devin sanguinolente cand limba este ranită. maxilarele sunt . *Faza clonica : .toracele este imobilizat . pleoapele palpită .. Durata este variabila de la cateva secunde pâna la 30 secunde. (globii oculari rotati in sus – da ochii peste cap ) .spume la gura .. exista midriază. De aceea se recomanda ca anamneza sa fie minutioasa si sa se insiste asupra dezvoltarii psihomotorii a copilului inainte de a se face diagnosticul de convulsii febrile (CF ) Benigne . . effort sau lipsa de somn . Convulsiile tonico-clonice generalizate evolueaza in trei faze : *Faza tonica : -se instaleaza brusc .faciesul devine palid .apar . lateral sau în extensie ... antebrațele flectate . .. .maxilarul inferior are mișcari însoțite de scrâșnetul dinților .cu capul în hiperextensie . Se intelege ca in prezenta unei suferinte cerebrale preexistente copilul poate face mai usor convulsii in conditii de febra . . Tabloul crizei tipice...membrele sunt înțepenite .plafoneaza. .încleștate. pumnii strînși .musculature feței se contracta ritmic . ochii . .globii oculari executa mișcari în toate direcțiile.cu pierderea constientei inainte sau concomitant cu aparitia contracturii tonice .capul se misca ritmic .12 Evidentierea in anamneza unui copil cu convulsii febrile ( CF ) a unor suferinte cerebrale (pre . bolnavul cade.copilul devine rigid . intra – si postnatale) ca si a unor antecedente epileptic la ascendenti sau in familia copilului constituie elemente care nu caracterizeaza convulsiile febrile ( CF ) benigne. Aceasta situatie are importanta in legatura cu tratamentul . apar apneea și cianoza . . boala intercurenta . Copilul cu suferinta cerebrala preexistenta va necesita un tratament anticonvulsivant pe termen lung . .daca este surprins în ortostatism . . . . . mai prelungite ca durata si mai dramatice . pentru a preveni noi convulsii . limba are mișcari de propulsie și poate fi mușcata .

zgomotoasa. uneori o ora sau mai mult.pulsul este accelerat și slab . .neregulata . La trezire – comportament normal .fața cianozată . -respirația devine normală.uneori există emisiune involuntară de urină și materii fecale . . Uneori copilul intra în comă sau prezinta o stare subcomatoasă . uneori stare de oboseala și confuzie .Coma poate fi urmată de o stare de somn de câteva ore.membrele prezinta mișcari bruște de flexie și extensie . -faciesul se recolorează. . *Faza de rezoluție : -contracturile încetează .13 . Durata acestei faze este de 1-2 minute pâna la 10-15 minute . . .respirația este sacadata .

v )) .) Convulsiile determinate de cerebrale febrile boli Varsta de electie În principal între 0 si 3 ani Tonico-clonice generelizate sau hemigeneralizate Frecvent prelungite: 10 min /ore..(cu exceptie pentru . durata pentru profilaxia viitoarelor crize convulsive.ca în starea de rau sau crize subintrante Într-o varietate de infectii ale sistemului nervos central (SNC). encefalite. tratament de lunga Medicatia anticonvulsivanta Nu este necesara profilaxia viitoarelor crize convulsive. . în exantemul subit si dupa vaccinarea ativariolica(dar de obicei mai putin severe) Variate tipuri de leziuni inflamatorii si vasculare.De asemenea. meningoencefalite.14 Deosebiri intre convulsiile febrile si convulsiile determinate de boli cerebrale febrile Convulsii febrile (CF) 6 luni – 3 ani (5 ani) Tonico-clonice generelizate sau forme Tipul de convulsii atenuate de GM Cel mai frecvent 1-3 minute : uneori Durata convulsiilor mai prelungite(sub 15 min.Trasee normale in 80-90 % EEG in perioada intercritica.atingerile” encefalitice usoare ) Excelent în marea majoritate(în special în cazurile cu trasee Prognostic intercritice normale) EEG Nefavorabil : frecvent manifestari neurologice si noi crize convulsive în evolutie. La debutul unei boli febrile. accidente cerebrovasculare ale sugarului.cel mai Contextul clinic in care apar convulsiile frecvent în cadrul unei afectiuni respiratorii a cailor superioare: frecvent criza coincide cu primul croșet febril tromboze venoase intracraniene. în cazurile usoare leziunile Tipul de leziune cerebrala subiacenta Nici unul sunt limitate la edem meningocerebral Frecvent: adesea asociat cu alte Deficit neurologic post-critic (paralizia Todd) Neobisnuit manifestari neurologice determinate de leziuni cerebrale Se normalizeaza rapid dupa criza convulsiva. Anormala pe toata perioada febrila si în faza intercritica( exceptie fac manifestarile encefalitice usoare) Este necesara in faza acuta(de preferat Diazepamul sau Fenobarbitalul intra venos ( i.

de asemenea.. amintit si faptul ca examenul LCR poate fi normal la . Trebuie. Convulsiile febrile benigne(CF) prezinta din punct de vedere clinic aspectul unor crize motorii majore.. si mai rar. Nu trebuie omisa niciodata punctia lombara la un sugar in cazul cand se suspicioneaza o posibila meningita. Mult mai rar convulsiile febrile benigne(CF) se prezinta cu aspect tonic. rareori se pot produce 2-3 convulsii in primele ore ale aparitiei febrei. tremura ritmic din tot corpul sau pe jumatate de corp. convulsia trebuie sa survina la debutul febrei sau in primele ore. are diaree. Copilul este racit. cu cianoza in jurul gurii sau cionoza generalizata cu privirea plafonata . ardea” sunt uneori unicele informatii care se dau medicului. Trebuie amintit ca sugarul cu meningita poate sa nu prezinte semne meningeale sau bombarea fontanelei. Atunci cand durata crizei este peste 20 minute se numeste . Cunoasterea aspectului clinic si al istoricului natural al convulsiilor febrile benigne(CF) permite clinicianului sa aleaga investigatiile paraclinice cele mai adecvate pentru diagnostic. Durata totala a crizei variaza de la 5 la 15 minute. Afirmatii ca . 1)Punctia lombara este obligatorie la orice copil care prezinta convulsii si febra si la care nu s-au evidentiat alte cauze de febra. palid. De obicei ele au un aspect tonico-clonic generalizat(în 80-85 % din cazuri).15 Frecvent se constata ca multi parinti nu pot da date asupra febrei prezentate de copilul cu convulsii.status epileptic’’ 5 Diagnostic paraclinic Convulsiile febrile benigne(CF) apar la copiii care nu au o predispozitie convulsivanta idiopatica. in 5 % din cazuri 20 minute. Trebuie retinut ca sugarul sau copilul care are o criza convulsiva dupa 2-3 zile de la debutul unei boli acute infectioase febrile. sau o boala infectioasa.clonic sau hipoton.copilul parea rosu” sau . Daca insa hipertermia persista și mai apar convulsii la 18-24 de ore de la inceputut ei.. nu are convulsii febrile benigne. În gerenal se produce o singura criza in cadrul hipertermiei . Pentru a afirma diagnosticul de convulsie febrila (CF) benigna. spre deosebire de convulsiile epileptice care pot fi . numai este vorba de o convulsie febrila benigna(CF)..puse in scena” de febra si care apar la copiii cu o predispozitie la epilepsia esentiala genuina. are febra si devine inconstient . Durata crizei este variabila cel putin 5-6 minute.

semne de hipoglicemie. În perioada febrila . 8) Tomografia axiala computerizata (TAC) este inutila in diagnosticul convulsiilor febrile benigne(CF). trebuie efectuate ionograma sanguina si glicemia. coproculturi. hiperpnee. diaree. . daca temperatura este inca ridicata. În prezent se considera ca EEG nu este o investigatie de absoluta utilitate in convulsii febrile benigne(CF). 5) Examenul fundului de ochi evidntiaza de obicei timp de 12 – 24 ore dupa criza convulsiva un discret edem peripapilar care este tranzitoriu. momomorfa. 4) În anumite situatii se pot efectua: calcemia. se poate evidentia o activitate lenta difuza. complexe varf-unda) spontane sau provocate prin proceduri de activare( somn. Aceste anomalii trebuie sa dispara in cateva zile pentru a putea sustine diagnosticul de convulsii febrile benigne(CF). uroculturi. hemoculturi. SLI) este vorba de epilepsie. mediovoltata. dozarea imunoglobulinelor. Daca criza convulsiva este prelungita sau are aspect focal. o punctie lombara negativa nu exclude întotdeaua o meningita la debut si ori de cate ori exista aceasta suspiciune devine obligatorie repetarea punctiei. 6) Radiografia de craniu este de obicei saraca in date in convulsii benigne (CF) si nu este necesara decat dupa o prima convulsie febrila in scopul diagnosticului diferntial.uneori si cateva ore dupa criza convulsiva(postcritic). Daca istoricul nu este clar sau in cazul in care exista varsaturi asociate . în timp ce în trecut aspectul EEG intercritic normal era un criteriu de diagnostic al convulsiilor febrile benigne(CF). 3) Ionograma sanguina. pe baza examenului clinic se poate lua in considerarea utilitatea TAC. în prezent acestui criteriu nu i se mai acorda valoare.16 debutul unei meningite bacteriene. nespecifica. 7) Electroencefalograma (EEG) este normala in perioada intercritica. Daca insa traseul EEG evidentiaza anomalii iritative( varfuri. 2) Sunt utile si examenele de rutina: hemograma si examenul de urina.

febrila’’). Copiii cu convulsii febrile simple au o dezvoltare normal psihica si intelectuala. cele mai multe convulsii asociate cu febra se vor dovedi a fi convulsii febrile benigne( CF). Este important de a se exclude totdeauna meningita. intoxicatia cu plumb pot determina convulsii . Ele sunt mai frecvente la copiiicare au rude cu antecedente de convulsii febrile . aparute in context febril. O anamneza corecta. În marea majoritate a cazurilor de convulsii febrile benigne( CF) copilul era normal inainte aparitiei febrei si a convulsiilor. ducand la concluzia eronata de convulsii febrile benigne( CF). pneumonia . Cauzele cele mai frecvente de febra asociate cu convulsii febrile benigne( CF) sunt : otita medie acuta.17 6 Diagnostic diferential Daca criteriile notate sunt bine utilizate. encefalopatiile toxice sau posttraumatice. encefalita. la copilul sanatos anterior. la cei ce fac crize la varste sub 18 luni si la cei cu convulsii comlexe. Daca copilul are un istoric de boala prodromala (in special varsaturi recurente) si diagnosticul de sindrom Reye este stabilit . prezenta unei infectii intercurente associate poate determina aparitia febrei . Tulburari cornice . Trebuie puse in discutie inca si alte diagnostice. Recidivele dispar dupa varsta de 5 ani. desi febra nu este de obicei prezenta. infectiile de tract urinar si infectiile de cai respiratorii. Cele mai multe dintre aceste afectiuni se datoresc infectiilor virale. malformatiile arteriovenoase. aceste aparand la o treime din cazuri. 7 Evoluție.Prognostic Copilul care face o criza de convulsii febrile poate prezenta recidive. atenta. encefalopatia acuta toxica (edemul cerebral acut) . tulburarile metabolice in special deshidratarea hipernatremica asociata cu diareea de etiologie virala si deshidratarea cu tromboza venoasa corticala se pot prezenta ca accese convulsive cu febra (boala cerebrala .. va permite diferentierea corecta a convulsiilor febrile benigne( CF) de convulsii de alte cauze. Sindromul Reye se poate prezenta cu convulsii acute. ca de exemplu anomaliile cerebrale de dezvoltare . meningitele acute bacteriene si virale. Astfel. hematomul subdural. studiile de laborator (in special explorarea functiei hepatice) vor fi utile in rezolvarea dilemei. .

antecedente familiale de epilepsie. copilul nu este normal din punct de vedere neurologic si psihic. Evolutia pe termen scurt si lung: 4-5 % din populatia generala a avut cel putin o convulsie febrile in timpul vietii.5 grade Celsius) la prima convulsie febrila. durata scurta de la debutul bolii la prima convulsie febrila Riscul de a face epilepsie dupa o prima convulsie febrila este mai mare daca: este o convulsie febrila pe o jumatate a corpului . Factor de varsta – pediatrici: 95 % din convulsiile febrile benigne( CF) se intalnesc in perioada de varsta 3 luni – 5 ani. - . Nu trebuie omis faptul ca riscul de repetare a unei convulsiile febrile ( CF) este de 30-40 % . Cand exista un risc mai mare de repetare a unei convulsii febrile : prima convulsie febrila a aparut sub varsta de 15-18 luni . iar majoritatea acestor crize (50-75 %) se produc in primul an dupa evenimentul initial. Acesta pentru ca una din intelectului. Epilepsia se ontalneste la 0. temperatura nu este foarte ridicata (sub 38.5 % din populatia generala dar la 3-4 % din cei care au avut candva convulsii febrile benigne( CF). - Riscul de epilepsie include: convulsii febrile complexe. primul episod la varsta de 6 luni. 3 sau mai multe recurente. - 95 % din recurente au loc in primul an dupa primul episod. se manifesta cu convulsii . tuberous sclerosis. convulsiile febrile benigne ( CF) nu produc distrugerea creierului sau afectarea riscul de a dezvolta ulterior epilepsie este de 2 – 5 % (acelasi risc ca si in populatia generala). initial. culminatia la 2 ani. Parintii copiilor care au facut convulsii febrile trebuie informati ca tratamentul pentru prevenirea recedivelor este de foarte lunga durata (cel putin pana la varsta de 7 ani) si nu trebuie intrerupt sub nici o forma. exista o ruda apropiata care a avut in copilarie convulsie febrila . afectiuni neurologice preepileptice.18 - La 33% se observa recurente de convulsii febrile benigne( CF). la 50% daca primul episod a avut loc in primul am de viata. Diverse stari associate – 13-18 % din meningite. cu durata lunga sau convulsia febrila se repeta in aceeasi zi sau cu ocazia altor evenimente febrile in cadrul aceleeasi boli.

solutie intrarectala. copiilor care au antecedente in familie.critica” este intre 1 si 2 ani . convulsiile febrile(CF) sunt declansate de febra ridicata . cel mai adesea. Convulsii : 2-4 % dintre copiii cu varste intre 6 luni si 5 ani au convulsii din cauza febrei. pot lasa sechele. Cu exceptia cazu-lui in care convulsii tin mai mult de un sfert de ora (situatie rara). Ele constituie o sursa de ingrijorare pentru parinti. Convulsiile febrile la copil : convulsia este o perioada scurta de timp . . il poate administra copilului.. la aparitia epilepsiei sau chiar la deces. in acel moment. mult mai usor de administrat si utilizat doar cand exista riscul aparitiei convulsiilor. Convulsiile apar in momentul cresterii febrei si dureaza. in general. previne aparitia convulsiilor si este mult mai comod decat cel de cativa ani cu fenobarbital. in timp. copilul poate deveni inconstient si are spasme musculare in diverse zone ale corpului . In timpul convulsiilor. Cu toate acestea . este suficienta o clisma cu Diazepam Desitin la 12 ore . Medicamentul este disponibil sub acesta forma in farmacii si orice mama dupa o . iar celor peste 3 ani una de 10 mg.in care. Varsta . deoarece la aceasta varsta micutul sufera cele mai multe infectii virale si episoade febrile. Cand copilul este racit. unul sau doua minute. de exemplu si febra poate creste in orice moment .prelucrare’’ minima de catre medic . in realitate. Se intampla.. nu au consecinte grave.o viroza respiratorie) . Copiilor sub 3 ani l-i se administreaza intrarectal o clisma standard de 5 mg. bolnavii de epilepsie sunt cei mai susceptibili de a face convulsii febrile(CF). dar.19 coplicatiile redutabile ale acestor convulsii sunt leziunile cerebrale ce pot conduce . Tratamentul este eficient in peste 90 % din cazuri. recomandat pana acum. febra se poate datora unei infectii (de exemplu.contracturi). convulsiile febrile(CF) nu sunt semne ale epilepsiei . mainile si picioarele copiilului sunt spasmodice. convulsive (spasme musculare. clisma repetata zilnic in timpul bolii si inca 2 zile dupa ce febra inceteaza. Studii recente au demonstrat faptul ca medicamentul ideal pentru acesta afectiune este Diazepamul Desitin. si care.

bai caldute . oua.3 mg/kg cu o viteza de 1 mg /minut . stergerea tegumentelor cu bureti inmuiati in apa calduta sau amestec apa / alcool . baia zilnica trebuie amanata. brînzeturi dietetice. in marea majoritate a cazurilor criza convulsive cedeaza .Medicamentul de elective este diazepamul administrat intravenos (i. brînza topita si mai mult lapte.convulsii” se va avea ca obiectiv oprirea cat mai rapida a crizei convulsive. sau mai pe intelesul tuturor .. daca vorbim de copii foarte mici sau sugari.se pot asocial mijloace ce promoveaza termoliza fiziologica (descoperirea partial a tegumentelor . cu exceptia unor situatii care justifica acest lucru (ex. iaurt.v. frictiuni tegumentare pentru producerea vasodilatatiei ) .vizita la medic). Vestimentatia copilului trebuie sa fie cea obisnuita pentru sezonul respectiv. hidro-lacto-zaharat. ca sa permita pierderea de caldura prin tegumente. tratarea afectiuni de fond in convulsiile secundare acute. mezeluri . poate chiar mai lejera. pentru cei de varsta scolara o toaleta a tegumentelor printr-un duș scurt este permisa si chiar necesara.20 8 Tratament a) Igienico-dietetic : masuri generale Ingrijire de sustinere. cascaval. Un copil cu febra nu trebuie in nici un caz imbracat gros si invelit excesiv deoarece supraincalzirea va creste temperatura corpului. Regim – repaus la pat pe perioada observatiei. se vat rata afectiunea de baza .) in doza de 0. Pe perioada cat copilul este febril. b) medical (cu indicații si contra indicații pentru medicația specifica afecțiunii) Tratamentul crizei convulsive-in prezenta unui copil in . paracetamol in dozele uzuale. La nevoie doza de diazepam se poate repeta. masuri de combatere a febrei. Se va trata febra prin:acid acetilsalicilic .2 – 0. Dieta – sistarea ingestiei pana la clarificarea starii Prezenta febrei impune o crestere a aportului de lichide : apa minerala plata sau ceai (1-1. in contextual careia au aparut convulsiile febrile benigne. pozitionarea bolnavului in decubit lateral. prevenirea traumelor. sustinera respiratiei adecvate.mai putina carne. legume si fructe. De asemenea . La .5 L\24 ore) si un regim alimentar hipoproteic. Nu este recomandat a scoate copilul afara in perioada cand este febril.

Consensus Development Conference (1980) a stabilit ca tratamentul profilactic anticonvulsivant sa fie aplicat in cazurile in care copilul are convulsii febrile multiple sau cand convulsiile febrile debuteaza sub varsta de 12 luni. sau o hipoglicemie asociata . In acest sens s-a recomandat profilaxia recidivelor cu fenobarbital in doza de 3-5 mg /kg / zi . o hipocalcemie . situatii ce scad pragul convulsivant . se demonstreaza faptul ca cei mai multi dintre acesti copii au o evolutie si un prognostic foarte bun . In prezent . convulsii febrile cu durata peste 15 minute. . cu aspect subintrant si cu o durata de peste 30 minute . dezvoltarea neuro-psihomotorie anormala . ca profilaxia anticonvulsivanta sa fie continuata cel putin 2 ani sau un an dupa ultima criza convulsivanta.cand criza convulsiva este urmata de anomalii neurologice tranzitorii sau persistente . Fishman (1979) intr-un excelent articol. istoric familial de convulsii afebrile la parinti sau rude apropiate. cand tendinta la convulsii scade .cand criza este focala . . . sistematic . administrat in priza unica . seara la culcare . sugereaza factorii de risc pentru convulsii recurente epileptice : varsta de debut a convulsiilor febrile sub 18 luni .cand exista un istoric de convulsii afebrile de origine genetica la parinti sau rudele apropiate. Se indica.cand criza convulsiva febrila dureaza peste 15 minute .21 nevoie se va corecta o eventuala stare de deshidratare . timp de 2 ani sau pana la varsta de 3 -4 ani ai copilului . Plecand de la aceste constatari s-a elaborat si un ghid pentru profilaxia anticonvulsivanta . cu aspect partial (focal) . legat de recurenta convulsiilor febrile ( CF ) . Profilaxia recidivelor convulsivante ulterioare – nu este mult de cand cei mai multi pediatric considerau ca convulsiile febrile benigne ( CF ) trebuie tratate pentru a preveni riscul epilepsiei ulterioare . S-a stabilit ca profilaxia recidivelor convulsivante ulterioare trebuie facuta in urmatoarele situatii : . istoricul natural al convulsiilor febrile benigne (CF ) este mai bine inteles .

in cazurile in care tulburarile de comportament se mentim se indica inlocuirea fenobarbitalului cu mephobarbital (Mebaral). Finlepsin.22 Cei mai multi autori cosnidera ca tratamentul anticonvulsivant cel mai indicat in profilaxia recidivelor se realizeaza cu fenobarbital in doza de 3-5 mg/kg/zi . . Datorita reactiilor secundare potentiale ale valproatului de sodiu. cu o ora inainte de culcare . ameteala. Ideala ar fi utilizarea unui anticonvulsivant care ar putea fi administrat in momentul crizei convulsive . s-ar realiza coeficiente de absortie de circa 80 % in interval de cateva minute . si printr-o administare intr-o singura priza. a cantitatii zilnice recomandate . cu doze mici progresiv crescand . facnd astfel inutila necesitatea unei terapii de lunga durata. Uni autori recomanda administrarea de Diazepam intrarectal. timp de cel putin 2 ani . seara la culcare (sau in 2 prize la 12 ore interval ) . administrat in priza unica . Valproatul de sodiu a fost considerat in ultimii ani ca o alternativa potentiala in tratamentul anticonvulsivant profilactic . pierderea capacitatii de concentrare a atentiei. in scopul intreruperii accesului convulsivant . Este necesara monitorizarea nivelelor serice de fenobarbital ca si convingerea parintilor asupra ratiunii utilizarii medicatiei in scop profilactic . sistematic. sau 1 an de la ultima criza de convulsie. in SUA nu este aprobata utilizarea sa in acest scop la copil legat de efectul sau de depresie respiratorie. Stazepin) nu au efect in profilaxia convulsiilor febrile. cu hiperactivitate . In timp ce utilizarea Diazepamului intrarectal este comuna in multe tari din Europa cu rezultate bune in intreruperea crizelor la domociliul copilului . majoritatea autorilor nu il recomanda insa ! Unii copii pot prezenta efecte secundare la terapia initiala cu fenobarbital : tulburari de comportament cu agitatie. Aceste manifestari pot fi minimalizate prin inceperea tratamentului gradat . Fenitoina si carbazamepina (Tegretol. rash-uri csarlatiniforme .

Culegerea datelor :dezvoltarea fizica și psihomotorie reacția la spitalizare : neliniște. -să asigure condiții de microclimat care să nu influențeze funcțiile vitale (liniște.23 CAP .0 Rolul asistentei în îngrijirea pacientului Pentru un copil spitalizarea și boala sunt experiențe stresante. de experiențele anterioare într-un spital. -să pregatească psihic copilul (să îi explice tehnica. stabilirea diagnosticului . frică .1 Supravegherea funcțiilor vitale și vegetative Funcțiile vitale includ : respirația . pulsul . de susținerea de care poate beneficia. să îl convinga de necesitatea efectuarii ei și sa îi solicite cooperarea). mod de adaptare . de capacitățile de adaptare și de gravitatea afecțiunii. . Rolul asistentei medicale în masurarea funcțiilor vitale: -să pregatească material și instrumentar corespunzator și în stare de funcționare -să pregatească copilul din punct de vedere fizic (poziție corespunzătoare și în același timp comodă). evoluția bolii . agresivitate fizică și verbală antecedente medicale (se va aprecia gravitatea problemelor anterioare și repercursiunile lor asupra obișnuințelor și posibilitaților de crestere și dezvoltare) spitalizări și experiențe anterioare (reacția la spitalizările anterioare. tensiunea arterială . complicațiile ce pot surveni. Reacția copilului la spitalizare și boală depinde de vârstă. plâns . efectele spitalizarii asupra comportamentului ulterior)susținera de care poate beneficia (în ce măsura familia poate vizita copilul.temperatura optimă. având în vedere că în legatură cu acestea se înscriu debutul unei boli . Ele sunt frecvent utilizate ca indicatori ai starii de sănătate sau de boală. temperatura. din cauza alterării starii de sănătate de faptul ca este despărțit de mediul său obișnuit.umiditate corespunzătoare). dorește să o facă și să participe la îngrijiri) 2. de persoanele care îi sunt dragi. ÎNGRIJIRI GENERALE 2.II. Urmarirea funcțiilor vitale la copii este importantă .

24

-să cunoască variațiile normale ale funcțiilor vitale, în funcție de vârstă, -să cunoască antecedentele medicale ale copilului și tratamentele prescrise , -să respecte frecvența de evaluare a funcțiilor vitale în raport cu starea copilului, -să comunice medicului modificarile semnificative ale funcțiilor vitale. Masurarea și notarea respirației, Definiție: Respirația este funcția organismului prin care se realizează aportul de oxigen necesar proceselor vitale,în paralel cu eliminarea în atmosferă a dioxidului de carbon rezultat în urma proceselor de ardere. Materiale necesare : -ceas cu secundar -creion de culoare verde -foaie de temperatură Tehnica : -se realizează prin insepecție , de regula în timpul somnului -se dezbracă fața anterioară a abdomenului și a toracelui și se aplică o mână pe toracele copilului -se realizează numărarea inspirațiilor timp de un minut -respirația se masoară în mod obișnuit dimineața și seara la orele la care se masoară temperatura și pulsul , dar se masoară ori de cate ori este nevoie , la indicația medicului. Valorile normale ale respirației : -la nou-nascut -la 2 ani 40-45 respirații / minut 25-35 respiratii/minut

-la 12 ani 15-25 respiratii/minut În plus se va urmari : -simetria mișcarilor respiratorii -frecvența și ritmul respirator -amplitudinea mișcarilor respiratorii -tipul respirației , care la copil este de tip abdominal Se consemnează valoarea obținută și celelate caracteristici în foaia de temperatură Notarea :

25

-se consemnează valoarea obținută printr-un punct pe foaia de temperatură(fiecare linie orizontala a foii reprezintă 2 respirații) -se unește apoi valoarea prezentă cu cea anterioară pentru obținera curbei

Masurarea pulsului

Este o destindere ritmica care poate fi palpata (apasând usor arterele pe suprafetele dure osoase, sub forma unei zvâcnituri usoare ritmice, pulsabila de unde numele de puls. Pulsul poate fi masurat la oricare artera accesibila, care poate fi comprimata pe un plan osos (radiala, temporala, carotida, humerala, femurala, pedioasa). La masurarea pulsului, bolnavul trebuie sa fie în repausfizic si psihic cel putin 5-10 minute înainte de numarare, întrucât un efort, o emotie oarecare în timpul sau înaintea pulsului (modifica rezultatul), se va face cu vârful degetului index, mediu si inelar de la mâna dreapta. La puls trebuie urmarit volumul sau amplitudinea, tensiunea pulsului, celeritatea. Pulsul se masoara zilnic, valoarea obtinuta se noteaza cu culoarea rosie întrerupt în foaia de temperatura a bolnavului respectiv ținând cont că fiecare linie orizontală a foii reprezintă 4 pulsații. În functie de vârsta, pulsul variaza în felul urmator: -la nou nascut 130-140 batai/min; -la copil mic 100-120 batai/minut; -la 10 ani 90 -100 batai/minut;

Tensiunea arteriala

Tensiunea exercitata de sângele circulant asupra peretilor arteriali, constituie tensiunea arteriala (T.A.). Valoarea este determinata, de forta de contractie a inimii (care asigura propulsarea sângelui în arborele arterial), de rezistenta întâmpinata de sânge, rezistenta determinata de elasticitatea sicalibrul sistemului muscular si de vâscozitatea sângelui. Pentru determinarea T.A., bolnavul va fi asezat în pozitie culcat sau semisezând întrun fotoliu rezemându-si bratele.

26

Tehnică: -se aplică manșeta pneumatică pe brațul pacientului,sprijinit în extensie -se fixează membrana stetoscopului pe artera humerală, sub marginea inferioară a manșetei; -se indoduc olivele stetoscopului în urechi; -se pompează aer în manșeta pneumatica cu ajutorul perei de cauciuc pana la dispariția zmototelor pulsatile; -reducem progresiv presiunea aerului din manșetă prin deschiderea cu ajutorul ventilului a supapei reglabile; -primul zgomot arterial perceput prin stetoscop și mișcarea acului pe manometru reprezintă tensiunea arterială maximă; -se reține valoarea indicată de coloana de mercur sau acul manometrului pentru a fi consemnată; -se continuă decomprimarea , zgomotele arteriale devenind tot mai puternice; -se reține valoarea indicată de acul manometrului în care zgomotele dispar, aceasta reprezentând tensiunea arterială minimă; Tensiunea arteriala se masoara zilnic, valoarea obtinuta se noteaza cu culoarea rosie în foaia de temperatura, pentru fiecare linie a foii socotindu-se o unitate coloană de mercur. Se unesc liniile orizontale cu liniile verticale si se hașurează spațiul rezultat. -1-3 ani T. max. 75-90, iar T. min. 50-60 mmHg; -4-11 ani T. max. 90-110, iar T. min 60-65 mmHg; -12-18 ani T. max. 100-120, iar T. min 60-65 mmHg; La copil T.A se poate calcula orientativ , dupa formula : T=80+2A(A=Varsta copilului

Temperatura

Termometrul maximal utilizat în medicina este gradat dupa scala Celsius de la 34,542oC. Termometrele în uz sunt tinute în solutii dezinfectante de bromocet sau clorura 2%, solutia dezinfectanta trebuie schimbata zilnic. Masurarea temperaturii cu termometrul maximal obisnuitse face în cavitatile închise sau semiînchise, pentru a o obtinepe cea mai apropiata de cea centrala.

Eliminareaacestor substante se face în solutie apoasa si împreuna cu eleparasesc organismul si sarurile minerale precum si o serie dealte substante de catabolism.Printr-o mișcare de rotație .se lasă în acestă poziție tot timpul cât coloana de mercur urcă. -adulti 1200-1400 ml/24 h. După trei minute el poate fi scos și se citește temperatura. Sensibile: 1010 -1025 la 15oC. valoarea obtinuta se noteaza cu culoarea albastra în foaia de temperatura a bolnavului respectiv. pH : 4. Nou nascut si copil mic: 36.27 Astfel temperatura se poate masura în axila. Se notează în foaia de temperatură socotind pentru fiecare linie orizontală a foii două diviziuni de grad. Diureza se noteaza în Foaia de temperatura. devin toxice pentru organism. rezervorul de mercur al termometrului se introduce în întregime în rectul copilului . valoarea lor este de 0. Temperatura se masoara de 2 ori/zi -dimineata si seara. cu mâna dreaptă se ține termometrul iar cu cea stangă se apucă picioarele de la nivelul gleznelor.8o. Aspect: clar. Mictiunea -act fiziologic. de care organismul nu mai are nevoie.acumulate în sânge. -la copii 500-1200 ml/24 h. . -pâna la 1800/24 h.5o C mai mare decât temperatura axilara. constient de eliminare a urinei. Cantitatea: -la nou nascut 30-300 ml/24 h. în gura. După citire se șterge termometrul cu un tampon de vată sau cu o compresă sterilă de tifon. Culoarea -galben deschis. Diureza Diureza are scopul de a elimina din organism substanteleinutile provenite din metabolismul intermediar protidic. Mirosul -amoniacal.5 -5. dar masuratori mai precise se obtin totusi numai în rect si în vagin.1o -37. Se unește valoarea prezentă cu cea anterioară pentru obținerea grilei termice. în plicainghinala. Copilul este culcat pe spate.7 usor acid.

2 ALIMENTAȚIA BOLNAVULUI Moul în care se face alimentarea bolnavilor depinde denatura bolii de care acestasufera precum si de starea generalaa acestuia. Cantitatea zilnica: 150-200 g.) -scaun cu puroi ( P ) -scaun cu sânge ( S ) -scaun grunjos (Z ) -mucus (X ) -melenă ( M ) II. -alimentatia ARTIFICIALĂ. Culoarea: bruna. -alimentatia PASIVĂ. trebuie sa fie ajutat. . Orarul: ritmic la aceeasi ora a zilei de regula. Alimentatie se face în trei feluri: -alimentatia ACTIVĂ. dimineata.2. Se noteaza în Foaia de temperatură prin diverse grafice : -scaun normal ( I ) -scaun moale ( / ) -scaun diareic ( . Consistenta: omogena. Defecatia: eliminarea materiilor fecale prin anus. Mirosul: fecaloid. adult 1/zi sau 1/2 zile.28 Scaunul Reprezinta resturile alimentare expuse procesului digestiei eliminate din organism prin actul de defecatie. când bolnavul manânca singur. prin mijloace artificiale. când starea generala a bolnavului nu îi permite sa se alimenteze singur si deci. când alimentatia trebuie introdusa în organism. Frecventa: nou nascut 1-2 scaune/zi.

-sa consolideze rezultatele terapeutice obtinute prin alte metode de tratament. Regimul dietetic al bolnavului trebuie astfel ales încât sasatisfaca atât necesitatile cantitative cât si pe cele calitative aleorganismului. de a ameliora sau a vindeca bolile. Actiunea lor asupra organismului depinde în primul rând de structura lor chimica. animale sau din substante minerale. Medicamentele sunt substante utilizate în scopul de a preveni. În cazul copiilor cu convulsii febrile dieta va fi larganutritiva si fara restrictii deosebite. -sa împiedice transformarea bolilor acute în cronice. în faza initiala se prescrie o dieta lichida si semisolida.29 În general. 2. -sa favorizeze conditiile prielnice procesului de vindecare crutând organele îmbolnavite si asigurând un aport de substante necesare organismului. -prin clisme alimentare. . -sau în perfuzii subcutanate Alimentatia bolnavului urmareste: -sa acopere cheltuielile enegetice de baza ale organismului. precum si calea de administrare.3 Administrarea medicamentelor și hidratarea organismului Una din sarcinile cele mai importante ale asistentei medicale este administrarea medicamentelor. Ele sunt extrase sausintetizate din produse vegetale. dar o importanta aproape tot atâtde mare o au si doza administrata. -intramuscular. Totusi. -prin fistula stomacala. -sa asigure aportul de melamine si saruri minerale necesare desfasurarii normale a metabolismului. -sa împiedice aparitia recidivelor. -pe cale parenterala: -subcutanat. în bolile care împiedica patrunderea bolului alimentar din cavitatea bucala în stomac. alimentatia artificiala poate fi efectuata: -prin sonda gastrica sau intestinala. -sa previna o evolutie nefavorabila în cazul unei îmbolnaviri latente.

-calea parenterala. Asistenta trebuie sa cunoasca: -medicamentele dupa aspect exterior si proprietatile fizice. -incompatibilitatea medicamentelor. -respectarea succesiva de administrare a medicamentelor. cele mai importante sunt: -calea digestiva (orala). Alte cai de administrare a medicamentelor: -calea conjunctiva. -raportarea medicului a greselilor de administrare a medicamentelor. -calea obisnuita de administrare. -respectarea orarului de administrare. -lamurirea bolnavului asupra medicamentului prescris. -dozele terapeutice. -crutarea combinarii medicamentelor. -verificarea -calitatii medicamentelor administrate. -modul de pastrare a medicamentelor. -identificarea medicamentelor prescrise. -calea vaginala. -respectarea caii de administrare. -respectarea dozelor prescrise. -calea rectala. -efectele ce se asteapta de la medicamente. . -respectarea somnului bolnavului. -administrarea medicamentelor deschise în ce conditii acestea pot fi administrate. -modul de administrare cu artificii si manopere ce pot fi utilizate pentru a masca gustul sau mirosul unor medicamente.30 Administrarea medicamentelor se face pe mai multe cai. -calea externa. Reguli generale de administrare a medicamentelor -respectarea medicamentelor prescrise. -luarea medicamentelor în prezenta asistentei.dintre care. -servirea bolnavului.

suc de fructe) se repune copilul în poziție comodă. se dezinfectează și se spală pe mâini. asistenta medicală asigura poziția corespunzătoare vârstei copilului. așează în jurul gâtului copilului un prosop curat. pastrând în sfera ei numai calea injectabilă de administrare a medicamentelor. Dat find faptul ca în afara injecțiilor și alte cai ocolesc tubul digestiv .lichide cu gust plăcut. pisează tabletele și divide drajeurile. Pregatirea în vederea administrarii medicamentelor: asistenta se spală pe mâini. reorganizează locul de muncă. pregatește lingurița de dimensiuni adecvate .31 -timpul dupa care se realizeaza efectul. urmărește deglutiția medicamentului prin observarea mișcariilor de înghițire. Injecția – consta în introducera substanței medicamentoase lichide în organism prin intermediul unor ace care traversează tesuturile. se administrează apoi lichide (ceai . Administarea medicamentelor pe cale orala : Calea orală este calea naturală de administrare a medicamentelor . asigura imobilizarea capului cu blandețe și rabdare. Administrarea medicamentelor la copil se efectuează în condiții mai deosebite determinate de vârsta acestora. acul find adaptat la seringă. permite inchiderea cavității bucale. se introduce lingurița aproape baza limbii și se varsa conținutul având grija ca acesta să intre pe calea digestivă. retrăgând lingurița. acestea putându-se resorbi la nivelul mucoasei bucale și a intestinului subțire sau gros. Administarea medicamentelor pe cale parenterală Calea parenterală reprezintă calea care ocolește tubul digestiv. corectează gustul neplăcut prin adaos de miere. Avantajele caii parenterale : obținerea unui efect rapid . -efectele secundare ale medicamentelor. În administrarea medicație la copii se întampină greutați datorită reacțiilor de aparare și în marea majoritate a cazurilor. a lipsei de colaborare din partea copilului inerente vârstei și educației. noțiunea de cale parenterală a fost reconsiderată .

doza. vărsături. aspectul soluției se îndepatează ambalajul seringii. Scopul injecțiilor : explorator terapeutic Materiale : seringi sterile tampoane sterile de vată soluții dezinfectante (alcool) tavița renală garou de cauciuc perniță și mușama pregătire psihică (se informează privind scopul și locul injecției) pregătire fizică (se așează în poziție confortabilă.32 - dozarea precisă a medicamentelor posibilitatea administrarii medicamentelor la pacientul inconștient. în funcție de tipul și locul injecției) Încarcarea seringii : se spală mâinile cu apă curentă se verifică seringa cu acele (capacitatea. cu hemoragie digestivă .find în poziție verticală cu acul îndrepat în sus se împinge pistonu până la apariția primei picaturi de soluție prin ac se aspira solventul în seringă se îndepărtează căpăcelul metalic al flaconului se dezinfectează dopul de cauciuc și se asteaptă evaporarea alcoolului se pătrunde cu acul prin dopul de cauciuc și se indroduce cantitatea de solvent prescrisă se scoate acul din flacon și se agită până la completa dizolvare Pregatirea pacientului pentru injecție : - În cazul pulberilor: - . term.eticheta .termenul de valabilitate) se verifică integritatea fiolelor sau flacoanelor. se adaptează acul și se aspira soluția (în cazul fiolelor) se îndepartează aerul din seringă.enul de valabilitate.

în muschiul deltoid soluții izotone soluții uleioase soluții coloidale cu densitate mare Locul injecției: - Soluții administrate : - Resorbția: începe imediat dupa administrare se termină în 3-5 minute mai lentă pentru soluții uleioase Pregatirea injecției: se pregatesc materialele se imobilizează copilul (cu ajutor) se așează în decubit ventral se fixează membrele inferioare cu o mână pe fața posterioară a genunchiului și cealaltă mână în regiunea toraco-lombară Executarea injecției : se spală mâinile cu apă curentă îmbracă mănușile sterile dezinfectează locul injecției se curăță pielea cu un tampon steril îmbibat în dezinfectant se înțeapă perpendicular pielea cu rapiditate și siguranță cu acul montat la seringă se verifică poziția acului prin aspirare se injectează lent soluția . în treimea mijlocie fața externă a brațului. cadranul superoextern fața externă a coapsei.M Reprezintă introducerea unei soluții medicamentoase în muschi prin intermediul unui ac atașsat la seringă.33 - acul cu care s-a perforat dopul de cauciuc se schimba cu acul pentru injecții Injecția intramusculară I. Scop : terapeutic masa musculară fesieră.

favorizând absorbția se așează copilul în poziție comodă.V Reprezintă introducera unei soluții medicamentoase în lumenul unei vene prin intermediul unui ac atașat la seringă Scop : explorator terapeutic Locul injecției : venele de la plica cotului venele antebrațului venele de pe partea dorsală a mâinii venele maleolare interne venele epicraniene soluții izotone soluții hipertone Soluții administrate : - Resorbția: instantanee se spală mâinile cu apă curentă îmbracă mănușile sterile alege locul puncției și dezinfectează se imobilizează cu blândețe copilul pentru puncționarea venei se execută pucția venoasă se aplică garoul la 7-8 cm superior de puncție ales Executarea injecției : - .34 - se retrage brusc acul cu seringa și se dezinfectează locul se masează usor petru a activa circulația. se liniștește Incidente și accidente : durere vie prin atingerea nervului sciatic paralizia prin lezarea nervului sciatic hematom prin lezarea unui vas ruperea acului embolie (prin injectarea accidentala a soluțiilor uleioase într-un vas) Injecția intravenoasă I.

Se anunța medicul Administarea medicamentelor pe cale rectala Pregatirea administării supozitoarelor : se spală mâinile cu apă curentă îmbracă mănușile sterile se dezbacă copilul observând zona perianală desambalează supozitorul se așează copilul în decubit lateral . strânge apoi fesele între police și degetele mâinii drepte.lipotimie. Se întrerupe injecția amețeli . așteptând circa un minut pentru a favoriza ridicarea supozitorului în rect și depașirea sfincterului anal reorganizează locul de muncă . Cu seringa prinsă intre police și restul degetelor avand gradațiile și bizoul acului în sus . se pătrunde pe traiectul longitudinal al venei înțepând tegumentul și peretele venos până când se invinge rezistența elastică a acestuia. Când acul înaintează în gol se pătrunde 1-2 cm după care se controleazăvalabilitatea tehnicii prin aspirare se îndepartează staza venoasă prin desfacera garoului se injectează lent se verifica periodic daca acul este în venă se retrage brusc acul când injecția s-a terminat la locul puncției se aplica tamponul îmbibat cu alcool compresiv se menține compresiunea la locul injecției câteva minute se suspraveghează starea generală - Îngrijrii ulterioare : - Incidente și accidente : tumefierea țesuturilor prin injectarea soluției în țesutul perivenos hematom prin strapungerea venei.35 - fixează vena cu policele mainii stângi la 4-5 cm sub locul puncției realizând o usoară compresiune și tracțiune în jos asupra țesuturilor vecine.se îndepărtează ușor cu mâna stângă fesele copilului se introduce cu mâna dreaptă supozitorul în orificiul anal.

-asupra eficacitatii si necesitatii lui. Pentru examinari biochimice si enzimatice -glicemia.1-0. în solutie izotonica de 3. În preajma examenului de orice natura. -Citrat de sodiu. -atitudinea asistentei medicale trebuie sa reflecte dorinta permanenta de a-l ajuta.2 mg/ml sânge.6 ml de sânge. 2. se descrie: cantitatea. Pentru examenul chimic: se trimite urina colectionata din timp de 24 de ore. prin punctie venoasa. În cursul examenului fizic. colesterina totala si esterificata. Recoltarea se face prin punctie venoasa.Recoltarea si examenul urinei Pentru examenul fizic. lipemia. din care se va determina si densitatea si se va examina si sedimentul de urina. asistenta medicalava lamuri pacientul asupra caracterului inofensiv al examenului.care este cea mai concentrata.4 ml de solutie izotonica de citrat de sodiu(3.8% Pentru determinarea V. lamaximum durerile care eventual vor fi provocate prin unele manevre simple. -bolnavul nu trebuie indus niciodata în eroare pentru caasa va pierde încrederea în personalul de îngrijire. creatininei. ca si probele de disproteinemie. Pentru un examen curent -se trimite 100-150 ml. . culoarea. se recolteaza dimineata pe nemâncate câte 5-6 ml sânge fara substanta anticoagulanta. cautând sa reduca.Recoltarea sângelui venos pentru examinări hematologice se face pe substante anticoagulante de preferinta uscata. sau numai urina proaspata de dimineata.4 Recoltarea produselor biologice și patologice Pregatirea zilnica a bolnavului -se încadreaza în munca de educatie si de linistire.H : -se recolteaza 1. urina trebuie recoltata timp de 24 de ore. în cantitate de 0.8%). acidului uric. înconditii sterile pe 0. -se va tine seama de simtul pudic al pacientului. pe care asistenta medicala o duce cu bolnavul în momentul primirii lui în sectie.36 2. proteinemia totala si a functiilor proteice. 1. ureei. mirosul si densitatea. Ca anticoagulante se folosesc: -Heparina.S.

complicatii. poate însoti evolutia bolii sau sa lipseasca în totalitate. La nou nascut peste 39 C. pentru o analiza se recolteaza 5-10 ml sânge. Asistenta noteaza pe Foaia de temperatura a bolnavuluidata când s-a efectuat analiza si data pe care a fixat-o mediculpentru recoltarea prizei urmatoare de sânge. tahicardie. În general. Ea poate fi un episodpasager. ASIGURAREA IGIENEI CORPORALE -verifica în mod repetat daca tegumentele bolnavului sunt transpirate. agitatii pulvomotorii sau somnolenta. -urmareste în permanenta mucoasa bucala (care se dezhidrateaza foarte repede). Bolnavul febril prezinta un consum mare de calorii. Agitatia psihomotorie poate evolua spre delir la copilul mare si adult si convulsii tonicoclonice la nou nascut. la sugar. Febra nu se confunda cu boala. cardiovasculare. asigurându-i si igiena cavitatii bucale. Asistenta trebuie sa acorde atentie sporita îngrijirii bolnavului febril. nervoase. pot aparea. 2.5 Tehnici impuse de afecțiune . mictiuni frecvente.37 Recoltarea sângelui pentru examen serologic. renale. paloare. De obicei reactiile serologice trebuie repetate cel putin de 2 orila intervale 7-10-14 zile sau si mai multe pentru ca analizele sase efectueze în diferite faze ale bolii: “PRIZE”. sugar si copilul mic. 2. peste 38 C. Bolnavul febril prezinta modificari în functionalitatea principalelor aparatesi sisteme aparând o serie de simptome cu: -hiperemie. Îngrijirea bolnavilor cu febra. ASIGURAREA BOLNAVULUI CU LICHIDELE . -va asigura lenjeria de pat si corp uscata si curata. scaderea tolerantei digestive. -va efectua toalete bolnavului. fiind nevoie numai de un ser sanguin. astfel încât pune în pericol functiile vitale ale organismului. -va schimba lenjeria bolnavului ori ce câte ori este necesar. transpiratii la nivelul tegumentelor. 1. Febra se combate numai daca depaseste anumite valori sipersista mai mult timp. copilul mare si adultul tânar complicatiile survin daca temperatura depaseste 40 C. -recoltarea de sânge pentru aceasta analiza se face fara substanta anticoagulanta. la adultul în vârsta.

care însotesc febra. -pregatirea patului bolnavului si îl lasa în liniste sub supraveghere. 5. -verifica pulsul. starea generala. frecventa respiratorie. ÎMPACHETAREA -daca aplicarea compreselor nu are efect scontat. culoarea tegumentelor bolnavului. si respiratia regulata. la intervale regulate. -în cazul unor bolnavi mai gravi pentru menajarea bolnavului cearsaful de desubt se schimba la intervale de 20 minute. mai mica decât înaintea împachetarii). -verifica pulsul. -pune la îndemâna cearsafuri pentru împachetarea. -dupa circa 10 minute de la împachetare masoara temperatura bolnavului (care poate fi cu 2-3 C. observa culoarea tegumentelor si comportamentul bolnavului. culoarea tegumentelor. -schimba împachetarea din 5 în 5 minute (de 2-3 ori). 3. acesta adoarme. dupa indicatiile medicului. -întrerupe aplicarea compreselor. -observa în permanenta simptomele clinice. de 3-6 ori. prosoape uscate. 4.38 NECESARE PENTRU PREVENIREA DEZHIDRATĂRII. -aplica bolnavului comprese reci pe cap. daca tegumentele devin cianotice. având un somn linistit. APLICAREA DE COMPRESE UMEDE SI RECI -pregateste de urgenta comprese umezite în apa la rece la temperatura 10-15oC. dupa necesitati. pe cap si daca este necesar si pe trunchi. BAIA RECE SAU MODERATĂ -daca temperatura bolnavului nu a scazut în mod corespunzator asistenta îi va pregati baia rece (33oC) sau moderata (35oC). -combate hipertermia dacă aceasta depaseste valorile majore. -dupa împachetare sterge tegumentele bolnavului cu prosoape uscate. În acest scop masoara pulsul. baia hipotermizanta. pâna când se observa scaderea temperaturii corpului cu 1-2 C. -schimbarea compreselor la intervale de 5-10 minute. se efectueaza împachetarea în cearsafuri umede la temperatura 10-15o C. iar cel de la suprafata din 5 în 5 minute. . înregistreaza hipertermia majora si anunta medicul. -aplica comprese pe torace. de regula. -administreaza acestuia cantitatile necesare. -administreaza bolnavului lichide reci sau calde. -se îngrijeste sa comande ceai pentru rehidratarea permanenta a bolnavului.

cantitatea de apa pregatita este de 200 l. -verifica daca acesta are frisone. pulsul. ASIGURĂ REGIM ALIMENTAR CORESPUNZĂTOR Regimul bolnavului febril este hiperglucidic 60-70%. -întrerupe baia în cazul cianotizarii tegumentelor si aparitia starii de colaps. debilii. se poate repeta de 2-3 ori/24 ore. cardiaci. îi administreaza ceai fierbinte. decompensati astenici. respiratia bolnavului. -îmbraca bolnavul în lenjerie încalzita si îl culca în pat. ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PENTRU TRATAREA AFECTIUNII DE BAZĂ -se îngrijeste sa execute întocmai tratamentul prescris demedic 8. durata baii 8-10 minute. 7. fenobarbital la bolnavii agitati. ADMINISTREAZĂ MEDICAMENTE SEDATIVE -se administreaza diazepam. acestea nu se aplica la bolnavi în stare grava. -baia este suficienta daca tegumentele devin hiperemice. . 6. se intensifica bataile cardiace si are o stare de buna dispozitie. si hipolichidic.39 -verifica starea clinica a bolnavului. -verifica în permanenta culoarea tegumentelor. 9 EDUCATIA SANITARĂ -se efectueaza instructia bolnavilor si apartinatorilorprivind necesitatea si rolul împachetarilor si bailor reci. proteinele se dau în cantitate de 20%. -dupa baie frectioneaza tegumentele usor cu prosoape uscate si curate. Bolnavului i se amplifica miscarile respiratorii. în acest caz îl înveleste în 2 paturi în plus.

normokinetic .sistem muscular .5 °C. În urmă cu aproximativ trei ore face crize convulsive motiv pentru care este adus la spital pentru investigaţii şi conduită terapeutică. convulsii Diagnosticul la externare: convulsii febrile. Istoricul bolii În urmă cu o zi sugarul prezintă febră 39. FC – 120 băt. talia 62 cm. Examen clinic general Greutate – 6400 g. motiv pentru care mama se adresează medicului de familie care îi recomandă tratament cu ampicilină injectabilă.A = 8. Prenumele:D. urini normocrome. tranzit intestinal fiziologic .01.aparat cardio-vascular: zgomotele cardiace ritmice. PC – 40. PT – 40. Interviu Numele:A.influenţată .2013 Diagnosticul la internare:rinofaringită. normoton. Motivele internării: .fiziologice . şoc apexian în spaţiul V intercostal stâng pe linia medioclaviculară Nr.tegumente şi mucoase – palide.III.starea generală . diureza – micţiuni spontane. Culegerea datelor ./min. alimentat natural.40 CAP . Candida Albicans F. discretă cianoză periorală şi nazală .patologice – stomatită.sistem limfo – ganglionar . temperatura . Turgor ferm . vaccinat conform schemei .01. Antecedente personale: . elastice. D. Antecedente heredo-colaterale: nu există E.ţesut celular subcutanat – normal reprezentat.nepalpabil superficial .39°C.tuse iritativă C. ÎNGRIJIRI SPECIFICE *Prezentarea cazurilor de boala CAZUL I A.la domiciliul a prezentat convulsii . Vârsta: 4 luni Naţionalitatea: română Data internării: 03. curate.febră 39°C .6 cm. 14 .9 cm.normotrof. FR – 40 resp / min.O. rinofaringită B.2013 Data externării:13.F.

abdomen suplu. rinichi nepalpabili. . nedureros la palpare.normale Externarea bolnavului Sugar de patru luni de sex masculin. ficat la rebordul costal. tranzit intestinal fiziologic. tuse iritativă.015 x 2. se internează pentru febră 39°C. obstrucţie nazală. micţiuni fiziologice. apetit redus . După tratamentul efectuat în timpul spitalizării cu Penicilina G 1. murmur vezicular fiziologic. splina nepalpabilă. urini normocrome. sonoritate pulmonară normală. simptomatologia s-a ameliorat.41 . Copilul este externat cu recomandările: va continua tratamentul cu luminal 0.400 g .000. la domiciliul prezintă convulsii după un episod febril. talia 62 cm. Examenele de laborator efectuate în cursul spitalizării şi care sunt menţionate în tabelul de investigaţii au valori cuprinse în limitele normale.015 g – 1 tb x 2/zi va reveni la control peste 3 luni . Se precizează diagnosticul de convulsii febrile. tuse iritativă.aparat digestiv: congestie faringiană.aparat respirator: torace normal conformat.000 UI patru prize şi luminal 0. sonoritate normală. organe genitale externe normal conformate Sistem nervos – central .aparat urogenital: lojele renale nedureroase.fără semne de iritaţie meningiană Organe de simţ . cu greutatea de 6.

5. Incapacitate de a-şi acorda îngrijiri igienice Risc de complicaţii Nu comunică Dependent Dependent ------------- Vârsta 9. 7. a-şi proteja tegumentele A evita pericolele A comunica A-şi practica religia A se preocupa de realizarea proprie A se recreea A învăţa 8. Procesul infecţios Vârsta Vârsta Vârsta --------------- . A se îmbrăca şi a se dezbrăca A menţine temperatura corpului în limite normale A fi curat. 10. 12. 2. 14. 3. 4. Nevoia fundamentală 1. Problema de dependenţă Sursa de dificultate Obstrucţie nazală Febra.42 CAZUL I Nevoile fundamentale dupã modelul conceptual al Virginiei Henderson Nr. 13. 11. iritativă circulaţie A bea şi a mânca A elimina A se mişca şi a menţine o bună postură A dormi şi a se odihni Apetit redus Nu are control sfincterian Dependent de mamă pentru deplasare Somn necorespunzător calitativ şi cantitativ Nu se poate îmbrăca şi dezbraca T = 39°C 6. obstrucţie nazală Vârsta Vârsta Tusea Febra Vârsta Rinofaringita A respira şi a avea o bună Tuse seacă .

5 mil.000.43 CAZUL I Analize de laborator şi alte explorări Data 03.000 / mm3 11g% 33% Valori normale 3.5 m Eq/l 1.500 /mmc 87% 10% 2% 1% O I.0 mEq/l la sugar 1. / mm3 12.5-5.2-6. Rh + 15% 4.7 mEq/l albumină-absent glucoză-absent pigmenţi biliari-absenţi sediment – rare epitelii plate . Rh Reticulocite Calciu ionic Magneziu Examen sumar de urină 12.01 2013 Analize efectuate Hematii Hemoglobină Hematocrit Rezultate obţinute 3.89 mEq/l albumină-absent glucoză-absent pigmenţi biliariabsenţi sediment-săruri amorfe 4000-9000/mmc 60-70% 30-38% 3-8% 0-4% ---5-15% 5.2-1.2±3g% la 3-5 luni 35-49% (2-31 săptămâni) Globule albe Polinucleare Limfocite Monocite Eozinofile Grup sanguin.

01. hipnotic. 1.000. alergie de tip urticarian 3 Paracetamol Copmprimate de 500 mg Per os – ½ cp / 24 ore ¼ cpx 2 ( 12 – 18) Analgezic.12. uticarie.crt Medicament ul Penicilina G Modul de prezentare Flacoane – 400. 2013 08. antipirretic După administrare îndelungată.000 UI. şoc anafilactic (foarte rar) 2 Fenobarbital Comprimate de 15 mg Per os 1 cp x 2/24 ore (12 – 20) Sedativ.000 UI conţinând pulbere pentru prepararea soluţiilor injectabile 1 500.44 DATE PRIVIND ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR Doza administrată Acţiunea terapeutică Antibiotic bactericid faţă de cocii gram pozitivi şi gram negativi Reacţii adverse Nr.000 Ui / 24 ore n (6.01.000.m. în treimea medie a feţei externe a coapsei Reacţii alergice. – 13. 2013 1+2+3 1+2 .000 UI. erupţii cutanate În perioada spitalizării bolnavul primeşte următoarele medicamente: 03.24) i. – 7. 5.01.01.18. anticonvulsivant Poate prezenta fenomene de excitaţie nervoasă.

.administrare de antipiretice şi sedative.tratamentul tusei .evoluţia 8.bolnavul să iritativă aibă o bună -obstrucţie respiraţie nazală .administrez oxigen pe mască (3-5 P=120puls/ l/min).am aşezat copilul într-o poziţie mai înaltă pentru a avea o postură care să uşureze respiraţia -bolnavul prezintă o stare de igienă corespunzăt oare -respiraţia fiziologică -mama copilului este preocupată de îngrijirea acestuia .supraveghez funcţiile vitale şi vegetative şi am notat în foaia de temperatura datele obţinute -ajut mama la efectuarea toaletei copilului şi la schimbarea lenjeriei . .puncţionez o venă de pe faţa dorsală a membrului superior drept şi recoltez sânge pentru efectuarea analizelor de laborator administrez la recomandarea medicului tratament sedativ pentru liniştirea sistemului nervos . .dezobstruez căile respiratorii înainte de fiecare masă .45 CAZUL I PLAN DE NURSING Data Problema de dependenţă Obiective Intervenţii Evaluare 3.01 -tuse seacă. antibiotic -avertizarea mamei pacientului pentru riscul asumat în cazul că nu respectă indicaţia dată .preiau bolnavul şi anunţ imediat medicul -se constată ameliorare a .01 -tuse .bolnavul să .supraveghez funcţiile vitale şi . Oxigenul îl umezesc prin min barbotarea într-un flacon cu apă în amestec cu alcool 70-950-5 ml alcool la 100 ml apă.supraveghez funcţiile vitale şi vegetative şi am notat în foaia de temperatura datele obţinute 4.tratamentul tusei .01 -tuse seacă.măsor funcţiile vitale şi le notez în respiraţiei 40 resp/min foaia de temperatură .bolnavul să iritativă aibă o bună -obstrucţie respiraţie nazală .01 7.

tratamentul tusei vegetative şi am notat în foaia de temperatura datele obţinute -ajut pacientul la efectuarea toaletei şi la schimbarea lenjeriei .46 10.va reveni la control peste 3 luni .afebril .015 x 2. simptomatologia s-a ameliorat. cu greutatea de 6.administrez medicamentele recomandate de medic favorabilă T=370C 11. la domiciliul prezintă convulsii după un episod febril.01 -potenţial de complicaţi e . Se precizează diagnosticul de convulsii febrile. talia 62 cm. Examenele de laborator efectuate în cursul spitalizării şi care sunt menţionate în tabelul de investigaţii au valori cuprinde în limitele normale.000 . se internează pentru febră 39°C.000 UI patru prize şi luminal 0.015 g – 1 tb x 2/zi .01 devine productivă -obstrucţie nazală aibă o bună respiraţie .să respecte tratamentul indicat de medic -am administrat tratamentul indicat de medic -antibioterapie .apetit normal -evoluţie favorabilă .va continua tratamentul cu luminal 0.-ajutarea bolnavului în a se odihni normal şi liniştirea lui - -asigur liniştea nocturnă şi condiţii de confort termic -aerisesc încăperea înaintea somnului nocturn -supraveghez funcţiile vitale şi vegetative . Copilul este externat cu recomandările: .01 -dificultate în a se odihni . tuse iritativă.administrez medicamentele recomandate de medic .ajutarea dificultatea pacientului în a se în a se recrea recrea Sugar de patru luni de sex masculin. După tratamentul efectuat în timpul spitalizării cu Penicilina G 1.evoluţia favorabilă 12.400 g .

aparat respirator: dispnee. discretă cianoză periorală şi nazală .tegumente şi mucoase – palide. curate.influenţată . Turgor ferm .47 CAZUL II A. temperatura .patologice – bromşiolită la 6 luni F. torace normal conformat.O.fiziologice .starea generală .febră . alimentat natural. Motivele internării: . tiraj intercostal.03. raluri bronşice bilateral. normoton.nepalpabil superficial . vaccinat conform schemei . Istoricul bolii Mama copilul susţine că în urma tratamentului recomandat de medicul de familie cu Biseptol. tuse iritativă. Antecedente heredo-colaterale: nu există E. tranzit intestinal fiziologic .2013 Diagnosticul la internare: convulsii febrile.sistem limfo – ganglionar .aparat cardio-vascular: zgomotele cardiace ritmice.dispnee .F.ţesut celular subcutanat – normal reprezentat. normokinetic .tuse productivă C.03. pneumonie interstiţială Diagnosticul la externare: convulsii febrile. Interviu Numele:P Prenumele:G Vârsta: 7 luni Naţionalitatea:română Data internării: 07. după care a prezentat convulsii. FR – 34 resp / min. FC – 120 băt.sistem muscular . şoc apexian în spaţiul IV intercostal stâng pe linia medioclaviculară . Examen clinic general Greutate – 8600 g.A = 8. Culegerea datelor . 29 . Antecedente personale: . pneumonie interstiţială B./min. diureza – micţiuni spontane.normotrof. D. urini normocrome.2013 Data externării:14. copilul continuă să facă febră. obstrucţie nazală. elastice. Medicul de familie îi recomandă internarea de urgenţă pentru investigaţii şi tratament. sonoritate pulmonară normală Nr.39°C. talia 72 cm.

015 g – 1 tb x 3/zi va reveni la control peste 3 luni . ficat la rebordul costal. organe genitale externe normal conformate Sistem nervos – central . urini normocrome. În urma tratamentului efect cu ampicilină un gram injectabil (24 h.normale Externarea bolnavului Sugar de opt luni de sex masculin. sonoritate normală.600 g . micţiuni fiziologice. la domiciliul prezintă convulsii după un episod febril. Copilul este externat cu recomandările: va continua tratamentul cu luminal 0. paracetamol ¼ cp x 4. Pe baza rezultatelor xamenelor de laborator efectuate în cursul spitalizării şi care sunt menţionate în tabelul de investigaţii se precizează diagnosticul de pneumonie interstiţială. rinichi nepalpabili. fluimicil 2 plicuri / 24 h. luminal 0.aparat urogenital: lojele renale nedureroase. convulsii febrile.48 .aparat digestiv: abdomen suplu. cu greutatea de 8. splina nepalpabilă. apetit păstrat . tranzit intestinal fiziologic. paracetamol ¼ cp x 4.015 1 cp x 3/zi. nedureros la palpare.fără semne de iritaţie meningiană Organe de simţ . se internează pentru febră 39°C. tuse productivă. dezobstruarea CRS cu ser fiziologic 1-2 picături starea generală se ameliorează.

10. obstrucţie nazală Vârsta Vârsta 2. Nevoia fundamentală A respira şi a avea o bună circulaţie A bea şi a mânca A elimina A se mişca şi a menţine o bună postură A dormi şi a se odihni Problema de dependenţă Dispnee. 4. 12. 3. 14. Somn necorespunzător calitativ Tusea şi cantitativ Febra Nu se poate îmbrăca şi dezbraca Vârsta 6. Apetit redus Nu are control sfincterian Dependent de mamă pentru deplasare 5. Tuse productivă Sursa de dificultate Pneumonia interstiţială Febra. A se îmbrăca şi a se dezbrăca 7. 1. Vârsta 9.49 CAZUL II Nevoile fundamentale dupã modelul conceptual al Virginiei Henderson Nr. 11. a-şi proteja tegumentele A evita pericolele A comunica A-şi practica religia A se preocupa de realizarea proprie A se recreea A învăţa Incapacitate de a-şi acorda îngrijiri igienice Risc de complicaţii Nu comunică Dependent Dependent Pneumonia 8. ------------- --------------- . Procesul infecţios Vârsta Vârsta Vârsta 13. A menţine temperatura T = 39°C corpului în limite normale A fi curat.

5 m Eq/l 1.2-6.3g% la 6-11 luni 30-40% (6-12 săpt.89 mEq/l albumină-absent glucoză-absent pigmenţi biliariabsenţi sediment-săruri amorfe Valori normale 11.01. Cord normal radiologic .600 /mmc 84% 11% 3% 2% 30 mm/h 4.2-1.) 6000-17500/mmc la 12 luni 60-70% 30-38% 3-8% 0-4% 7-8 mm/h 5.8±2.50 CAZUL II Analize de laborator şi alte explorări Data 15.0 mEq/l la sugar 1.7 mEq/l albumină-absent glucoză-absent pigmenţi biliari-absenţi sediment – rare epitelii plate 8 I – EEG – traseu EEG de somn cu aspect de discretă suferinţă mezondiencefalică postcritică Radiografie toracică – infiltrat interstiţial intercleidohilar şi hiliobazal bilateral.2013 Analize efectuate Hemoglobină Hematocrit Globule albe Polinucleare Limfocite Monocite Eozinofile VSH Calciu ionic Magneziu Examen sumar de urină Rezultate obţinute 11g% 33% 9.

secreţiile dense care se fluidifică şi pot fi expectorate În perioada spitalizării bolnavul primeşte următoarele medicamente: 07.m.12. alergie de tip urticarian 3 Paracetamol Comprimate de 500 mg Per os – 1 cp / 24 ore ¼ cp x 4 ( 8 -12 .18.01 – 14. erupţii cutanate Tulburări gastro -intestinale 4 Fluimicil Plicuri cu granule de 100 g 2 plicuri / 24 ore Dizolvă mucusul. anticonvulsivant Poate prezenta fenomene de excitaţie nervoasă.c rt 1 Medicament ul Ampicilină Modul de prezentare Flacoane –250 şi 500 mg . şoc anafilactic (foarte rar) 2 Fenobarbital Comprimate de 15 mg Per os 1 cp x 3 / 24 ore (1016–20) Sedativ.16– 20) Analgezic. în treimea medie a feţei externe a coapsei Acţiunea terapeutică Antibiotic cu spectru larg Reacţii adverse Reacţii alergice.conţinând pulbere pentru prepararea soluţiilor injectabile Mod de administrare 1 g la 24 h / 24 ore (6. 2013 1+2+3+4 . antipiretic După administrare îndelungată. urticarie.01.24) i. hipnotic.51 CAZUL I1 DATE PRIVIND ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR Nr.

bolnavul să aibă o bună respiraţie .52 CAZUL II PLAN DE NURSING Data Problema de dependenţă -tuse productivă -dispnee Obiective Intervenţii Evaluare 7.preiau bolnavul şi anunţ imediat medicul -se constată amelio-rare .bolnavul să aibă o bună respiraţie .supraveghez funcţiile vitale şi vegetative şi am notat în foaia de temperatura datele obţinute -ajut mama la efectuarea toaletei copilului şi la schimbarea lenjeriei . . Oxigenul îl umezesc prin min barbotarea într-un flacon cu apă în amestec cu alcool 70-950-5 ml alcool la 100 ml apă.evoluţia 12.01 .supraveghez funcţiile vitale şi vegetative şi am notat în foaia de temperatura datele obţinute 8.01 -dificultate .am aşezat copilul într-o poziţie mai înaltă pentru a avea o postură care să uşureze respiraţia -bolnavul prezintă o stare de igienă corespunzăt oare -respiraţia fiziologică -mama copilului este preocupată de îngrijirea acestuia .dezobstruez căile respiratorii înainte de fiecare masă . antibiotic -avertizarea mamei pacientului pentru riscul asumat în cazul că nu respectă indicaţia dată .tratamentul tusei .01 11.-ajutarea -asigur liniştea nocturnă şi condiţii de .administrez oxigen pe mască (3-5 P=120puls/ l/min).tratamentul tusei .01 -tuse productivă -obstrucţie nazală .administrez la recomandarea medicului tratament sedativ pentru liniştirea sistemului nervos .măsor funcţiile vitale şi le notez în a respiraţiei 40 resp/min foaia de temperatură .administrare de antipiretice şi sedative.puncţionez o venă de pe faţa dorsală a membrului superior drept şi recoltez sânge pentru efectuarea analizelor de laborator .

convulsii febrile. paracetamol ¼ cp x 4.administrez medicamentele recomandate de medic favorabilă 14.ajutarea dificultatea pacientului în în a se a se recrea recrea Sugar de opt luni de sex masculin.01 în a se odihni bolnavului în a se odihni normal şi liniştirea lui - confort termic -aerisesc încăperea înaintea somnului nocturn -supraveghez funcţiile vitale şi vegetative .600 g . paracetamol ¼ cp x 4. cu greutatea de 8.să respecte tratamentul indicat de medic -am administrat tratamentul indicat de medic -antibioterapie . se internează pentru febră 39°C.015 1 cp x 3/zi. În urma tratamentului efect cu ampicilină un gram injectabil / 24 h.01 -potenţial de complicaţi e . tuse productivă. la domiciliul prezintă convulsii după un episod febril. Copilul este externat cu recomandările: va continua tratamentul cu luminal 0.015 g – 1 tb x 3/zi va reveni la control peste 3 luni . luminal 0.apetit normal -evoluţie favorabilă . dezobstruarea CRS cu ser fiziologic 1-2 picături starea generală se ameliorează.53 13. fluimicil 2 plicuri / 24 h.afebril . Pe baza rezultatelor examenelor de laborator efectuate în cursul spitalizării şi care sunt menţionate în tabelul de investigaţii se precizează diagnosticul de pneumonie interstiţială.

curate. bronşiolită Diagnosticul la externare: convulsii febrile.sistem muscular .sistem limfo – ganglionar . bronşiolită B. 39 . FR – 60 resp / min.aparat respirator: dispnee.febră .tegumente şi mucoase – palide. alimentat natural.54 CAZUL III A.patologice – rinofaringită la 3 luni F./min.2013 Data externării: 22.2013 Diagnosticul la internare: convulsii febrile. tranzit intestinal fiziologic . raluri sibilante pe ambele arii pulmonare Nr. vaccinat conform schemei . şoc apexian în spaţiul IV intercostal stâng pe linia medioclaviculară .01.F.01.starea generală .ţesut celular subcutanat – normal reprezentat. Interviu Numele:A Prenumele:B Vârsta: 9 luni Naţionalitatea:română Data internării: 15. bătăi ale aripilor nasului. talia 72 cm.O. temperatura – 39.dispnee .5°C. Medicul de familie îi recomandă internarea de urgenţă pentru investigaţii şi tratament. normokinetic . Motivele internării: . tuse iritativă. FC – 120 băt.A = 9. tiraj intercostal. D.influenţată . Turgor ferm .bătăi ale aripilor nasului C. urini normocrome. Antecedente personale: .fiziologice . Antecedente heredo-colaterale: nu există E. diureza – micţiuni spontane. după care a prezentat convulsii. Examen clinic general Greutate – 8900 g. Culegerea datelor .nepalpabil superficial . Istoricul bolii Mama copilul susţine că deşi s-a administrat tratament cu amplicilină 1 g/ 24 ore ( la domiciliu) copilul continuă să facă febră. discretă cianoză periorală şi nazală .normotrof. elastice.aparat cardio-vascular: zgomotele cardiace ritmice. normoton.

splina nepalpabilă.900 g . se internează pentru febră 39.împachetări reci . tuse productivă. rinichi nepalpabili.fără semne de iritaţie meningiană Organe de simţ .55 .5°C. la domiciliul prezintă convulsii după un episod febril. nedureros la palpare.paracetamol ¼ cp x 4 .aparat urogenital: lojele renale nedureroase. micţiuni fiziologice. .015 g – 1 tb x 3/zi va reveni la control peste 3 luni . Pe baza rezultatelor examenelor de laborator efectuate în cursul spitalizării şi care sunt menţionate în tabelul de investigaţii se precizează diagnosticul de bronşiolită. sonoritate normală.fluimicil 1/2 plicuri x 4 / 24 h. convulsii febrile. urini normocrome. organe genitale externe normal conformate Sistem nervos – central .aspirarea secreţiilor bronşice evoluţia este favorabilă Copilul este externat cu recomandările: va continua tratamentul cu luminal 0. În urma tratamentului efect cu . tranzit intestinal fiziologic. cu greutatea de 8.aport lichidian de 1000 ml /24 ore . ficat la rebordul costal.aparat digestiv: abdomen suplu.normale Externarea bolnavului Copil de nouă luni de sex feminin. apetit păstrat .

A învăţa . 7.56 CAZUL III Nevoile fundamentale dupã modelul conceptual al Virginiei Henderson Nr. 2. A se îmbrăca şi a se dezbrăca A menţine temperatura corpului în limite normale A fi curat. A comunica 11. Procesul infecţios Vârsta Vârsta Vârsta --------------- 10. 5. A respira şi a avea o bună circulaţie A bea şi a mânca A elimina A se mişca şi a menţine o bună postură A dormi şi a se odihni Problema de dependenţă Dispnee Apetit redus Nu are control sfincterian Dependent de mamă pentru deplasare Somn necorespunzător calitativ şi cantitativ Nu se poate îmbrăca şi dezbraca T = 39.5°C Sursa de dificultate Bronşiolită Febra. A se preocupa de realizarea proprie 13. obstrucţie nazală Vârsta Vârsta Tusea Febra Vârsta bronşiolită 6. Incapacitate de a-şi acorda îngrijiri igienice Risc de complicaţii Nu comunică Dependent Dependent ------------- Vârsta 9. Nevoia fundamentală 1. 3. A se recreea 14. 4. a-şi proteja tegumentele A evita pericolele 8. A-şi practica religia 12.

57 CAZUL III Analize de laborator şi alte explorări Data Analize efectuate Rezultate obţinute 12g% 31% 10.0 mEq/l la sugar 1.) 6000-17500/mmc la 12 luni 60-70% 30-38% 3-8% 0-4% 7-8 mm/h 5.3g% la 6-11 luni 30-40% (6-12 săpt.2-6. Cord normal radiologic .83 mEq/l albumină-absent glucoză-absent pigmenţi biliariabsenţi sediment-săruri amorfe Valori normale 11.000 /mmc 83% 12% 4% 1% 28 mm/h 4.2-1.2013 Hemoglobină Hematocrit Globule albe Polinucleare Limfocite Monocite Eozinofile VSH Calciu ionic Magneziu Examen sumar de urină 16 I – EEG – traseu EEG de somn în limitele normale vârstei Radiografie toracică – infiltrat interstiţial bilateral.7 mEq/l albumină-absent glucoză-absent pigmenţi biliari-absenţi sediment – rare epitelii plate 15.7 m Eq/l 1.01.8±2.

01.58 CAZUL III DATE PRIVIND ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR Nr.16– 20) Analgezic. erupţii cutanate 2 Fluimicil Plicuri cu granule de 100 g 2 plicuri / 24 ore ½ plic la 6 H ( 6 . secreţiile dense care se fluidifică şi pot fi expectorate Tulburări gastro intestinale În perioada spitalizării bolnavul primeşte următoarele medicamente: 15. antipiretic După administrare îndelungată.12 – 18 – 24) Dizolvă mucusul. 2013 1+2 .crt Medicamentul Modul de prezentare Mod de administrare Acţiunea terapeutică Reacţii adverse 1 Paracetamol Comprimate de 500 mg Per os – 1 cp / 24 ore ¼ cp x 4 ( 8 -12 . – 22.01.

59

CAZUL III PLAN DE ÎNGRIJIRE Data Problema de dependenţă -dispnee -dificultate în alimentaţie Obiective
Intervenţii

Evaluare

15.01

- bolnavul să aibă o bună respiraţie - alimentaţie corespunzătoare

- preiau bolnavul şi anunţ imediat medicul

- măsor funcţiile vitale şi le notez în foaia de temperatură

- administrez oxigen pe mască (3-5 l/min). Oxigenul îl umezesc prin barbotarea într-un flacon cu apă în amestec P=120puls/min cu alcool 70-950-5 ml alcool la 100 ml apă. - puncţionez o venă de pe faţa dorsală a membrului superior drept şi recoltez sânge pentru efectuarea analizelor de laborator - administrez la recomandarea medicului tratament sedativ pentru liniştirea sistemului nervos - dezobstruez căile respiratorii înainte de fiecare masă - supraveghez funcţiile vitale şi vegetative şi am notat în foaia de temperatura datele obţinute

-se constată ameliorare a respiraţiei 40 resp/min

60

16.01 18.01

-obstrucţie nazală

- bolnavul să aibă o bună respiraţie

- administrare de antipiretice şi sedative -avertizarea mamei pacientului pentru riscul asumat în cazul că nu respectă indicaţia dată - supraveghez funcţiile vitale şi vegetative şi am notat în foaia de temperatura datele obţinute -ajut mama la efectuarea toaletei copilului şi la schimbarea lenjeriei - am aşezat copilul într-o poziţie mai înaltă pentru a avea o postură care să uşureze respiraţia

-bolnavul prezintă o stare de igienă corespunzătoare -respiraţia fiziologică -mama copilului este preocupată de îngrijirea acestuia

19.01 20.01

-dificultate în a se odihni

- -ajutarea bolnavului în a -asigur liniştea nocturnă şi condiţii de confort termic se odihni normal şi -aerisesc încăperea înaintea somnului nocturn liniştirea lui -supraveghez funcţiile vitale şi vegetative - administrez medicamentele recomandate de medic - să respecte tratamentul indicat de medic - ajutarea pacientului în a se recrea -am administrat tratamentul indicat de medic supraveghez funcţiile vitale şi vegetative

- evoluţia favorabilă

22.01

-potenţial de complicaţie -dificultatea în a se recrea

- afebril - apetit normal -evoluţie favorabilă

Copil de nouă luni de sex feminin, cu greutatea de 8.900 g , se internează pentru febră 39,5°C, tuse productivă, la domiciliul prezintă convulsii după un episod febril. Pe baza rezultatelor examenelor de laborator efectuate în cursul spitalizării şi care sunt menţionate în tabelul de investigaţii se precizează diagnosticul de bronşiolită, convulsii febrile.În urma tratamentului efectuat cu - paracetamol ¼ cp x 4, - fluimicil 1/2 plicuri x 4 / 24 h, - împachetări reci, - aport lichidian de 1000 ml /24 ore , - aspirarea secreţiilor bronşice. Evoluţia este favorabilă. Copilul este externat cu recomandările: va continua tratamentul cu luminal 0.015 g – 1 tb x 3/zi, va reveni la control peste 3 luni

61

CAPITOLUL IV ANEXE Tablou clinic

-

febră: în general cu valori de 39,5°C, dar 25% din CF se observă la valori de 3839°C. în 25% convulsiile sunt primul simptom al bolii convulsiile survin frecvent în prima oră de febră subită convulsii generalizate în CF simple şi focale în CF complexe durata: < 15 minute în cele simple şi > 15 minute în cele complexe CF complexe pot fi urmate de pareză tranzitorie unilaterală ( paralizie Todd) examinarea clinică trebuie să urmărească şi detectarea cauzei febrei la copil (rinofaringită, otita medie acută, pneumonie, gastroenterite, ITU, etc.) Puncţia lombară: controversată

-

Indicaţia de PL trebuie INDIVIDUALIZATĂ obligatorie la copii sub 12 luni; recomandată la copii sub 18 luni; obligatorie când există cea mai mica suspiciune de meningită (la sugar şi copilul mic semnele meningiene pot lipsi); se efectuează după CF complexe; recomandată atunci când întârzie însănătoşirea;

nu are un rol predictiv privind o posibilă epilepsie în viitor EKG CT/ RMN cerebrala indicate în: CF complexe Semne de hipertensiune intracraniană Posibil traumatism în antecedente Posibilă malformaţie cerebrală (sugerată de microcefalie.62 EEG Nu este indicata după prima convulsie febrilă. spasticitate) .

etiologie. patogenie. tratament. Copilul care a prezentat convulsii trebuie urmărit pentru a observa eventualele sechele Rolul asiasistentei medicale este de a urmării acești copii. explorari.63 CONCLUZII ASUPRA LUCRĂRII Am început lucrarea cu notiuni de anatomie si fiziologie a sistemului nervos. Cei trei copii au fost supusi îngrijirilor medicale. ei parasind spitalul cu o stare ameliorata si cu indicatii privind masurile pe care trebuie sa le respecte. am prezentat date descriptive privind convulsiile febrile la copil. - CF trebuie considerate ca un sindrom convulsiv reactiv si nu ca un adevarat sindrom epileptic (Engel. conform atributiilor asistentei medicale. În capitolul I. În subcapitolul II. Capitolul III cuprinde îngrijirea a trei copii cu convulsii febrile pe care iam urmarit pe tot timpul spitalizarii si la îngrijirea carora am contribuit personal. evolutie si prognostic. dar se pot prelungi până la 15 minute Apar de regulă între vârsta de 5 luni și 5 ani Trebuie să ne asiguram că copilul respiră iar în timpul convulsiilor să avem grijă să nu se vătămeze Reducem febra de îndată ce apare pentru a preveni C. tablou clinic. de aceea este necesar a se aplica un tratament precoce. masuri ce au fost consemnate în lucrare. 2001) Copilul poate deveni inconștient și are spasme musculare în diverse zone ale corpului CF sunt declanșate de febră ridicată Durează de regulă mai puțin de 5 min. diagnostic.F CF sunt frecvente la sugari și copilul mic reprezenând o urgență medicală. de a colabora cu medicul și familiile copiilor pentru aplicarea unei profilaxii corecte a acestor convulsii și a eventualelor urmări –de preferat cu anticonvulsivante de ultimă generație(DESITIN) În capitolul II am descris îngrijirea bolnavilor în timpul spitalizarii cu referire la copiii cu convulsii febrile . respectiv: definitie. .9 am descris trei tehnici de îngrijire aplicate în planul de îngrijire a bolnavilor .

nu determina retard neuro-psihic. nu determină tulburări de comportament Riscul de epilepsie dupa o CF simpla = 2-4%.64 Educaţia şi consilierea familiei . riscul de epilepsie dupa o CF complexa = 5-10%) Lucrarea se încheie cu concluziile si bibliografia consultata pentru elaborarea lucrarii “Îngrijirea copiilor cu convulsii febrile”. .Educaţie sanitară → primul ajutor pe care familia trebuie să îl acorde copilului Parinţii necesită un suport psihologic important Convulsiile febrile: nu aduc prejudicii dezvoltării neuro-psihice.

Baltă G. I. 1999 7. Editura ştiinţifică şi enciclopedică. Niculescu G. Editura medicală. . Bucureşti. Titircă L. 9. Bucureşti. Enescu L – “Farmacologie“ . Bucureşti. Iftimie M. Bucureşti 1988 8. – “Manual de medicină internă pentru cadre medii”. Kyowski A. . vol. 1999 11. Puericultură şi Pediatrie.65 BIBLIOGRAFIE 1. Editura “Viaţa medicală românească“. Bucureşti 4. Păun R. 1997 3. Stănescu M. 2000 6. Editura “Dimitrie Cantemir“ . Bucureşti 1998 2.– “Medicină internă“. Târgu Mureş 1998 5. – “Compendiu de anatomie“. Titircă L – “Tehnici speciale de îngrijire a bolnavilor”.“Ghid de nursing“. Gherasim L. Bucureşti. Editura ALL. Editura medicală. Editura didactică şi pedagogică. Editura medicală. Bucureşti. – “Medicină internă“.“Fiziologie“. Bucureşti 10. Mozes C. O. Hăulică I . Agenda medicală – Editura medicală Bucureşti 1998 . Editura medicală. – “Tehnica îngrijirii bolnavilor“. Editura medicală. Borundel C. 1998. 1997.

66 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->