Sunteți pe pagina 1din 317

BIBLIOTECA !STOMA XVI

^.41

-

1.

I

'

i .

941''

,,,

-

,

,

%

NICOLAE

STOICESCU

,

li

1/.1

4

.: .1

'

'

:

'

.

J

,

1

1

,

:

, Z:

I

(

' t '

Il

-o

ef

b

.,i.

-:

,.,

SFATUL DOMNESC. S E C

$1 MARII DREGATORI

DIN TARA

ROMNEASCA

SI 111,ADOVA

www.dacoromanica.ro

XIV"

Irv!

I

Organizarea politicei a lärilor ro-

mane in

evul

mediu

constituie

o

problema complexä

si importatta a

istoriei noastre. Cu toate acestea nu

format Inca obiectul unor mono-

grafii speciale. Totusi, numeroase au fost discutiile si controversele asupra aparitiei dregatorilor i atributiilor

demnitarilor de stat odes cu

rezul-

tate rodnice, partiale sau mai cuprin-

zatoare. Lucräri de valoare s-au pu-

faptelor

s,a axat pe interpretarea materialist-

tut

face dupò ce

analiza

istoricò a

lar.

Compusa din cloud

parti, care se

completeaza una pe alto,

lucrarea

constituie prima monografie dedicata

i marilor dregatori

sfatului domnesc

ai Moldovei si Törii Romeinesti, care

au avut o organizare politica foarte

asemanatoare.

Sfatul domnesc a indeplinit un rol

deosebit de insemnat in evul mediu:

membrii sal ajutau pe domn la con-

ducerea statului, sfatul domnesc fiind,

dupe:" domnie, institutia cea mai im-

portanta a tarii, veghind in acelasi

timp ca. domnul sö guverneze taro in

conformitate cu interesele marii bo-

ierimi, care era cosa conducatoare

a statului feudal.

www.dacoromanica.ro

SFATUL DOMNESC

MARII DREGATORI DIN TARA ROMANEASCA $1 MOLDOVA

(SEC. XIV-XVII)

www.dacoromanica.ro

Coperta de : ION MITURCA

www.dacoromanica.ro

ACADEMIA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

INSTI TUTUL DE ISTORIE N. IORGA" BIBLIOTECA ISTORICA XVI

NICOLAE STOICESCU

SFATUL DOMNESC 51 MARII DREGATORI

DIN

TARA ROMANEASCA 51 MOLDOVA

(SEC. XIV-XVII)

EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA Bucureuti 1968

www.dacoromanica.ro

PARTEA I-A

Cap.

I

INTRODUCERE SI ISTORIOGRAFIE

a. lntroducere

Organizarea statelor feudale românevti constituie una din problemele

pe cit de importante pe atit de complicate ale istoriei noastre medievale,

pentru elucidarea cäreia Institutul de istorie Nicolae Iorga" a prevazut

In planul au de cercetare o serie de teme dedicate institutiilor celor mai

de seama ale acestcr state : dornnia, sfatul domnese, aparatul executiv

al statului. Monografia de fata face parte din aceasta serie.

ponenta

i atributiile sfatului

Moldovei, In secolele XIVXVII, ca

In aceasta monografie Tor fi studiate originea, evolutia, rolul, com-

i divanului domnesc ale Tärii Românevti

i rolul, atributiile, veniturile

subalternii a ropiati ai fiedrui mare dregator, membru al sfatului sau

divanului domnesc, In parte.

Lucrarea se cornpune deci din douä parti : prima, in care se studiaza

i cea de a doua, in care se cerce-

in ansamblu sfatul vi divanul domnesc,

teaza in amänunt fiecare mare dregatorie in parte. Cele data parti ale

luefärii se completeaza una pe alta vi constituie impreuna prima mono-

grafie de ansamblu asupra

sfatului

i divanului domnesc

i membrilor lor

in Tara Româneasca vi Moldova In secolele XIVXVII.

Problemele enuntate au putut fi studiate impreuna pentru cele doua

state feudale românevti datä fiind asenagnarea organizgrii lor politico-

sociale In aceasta epocä, asernänare care se explica prin aceea cà oiganiza-

rea lor

raspundea aceloi a vi

necesiati, resimtite de

populatia

lor

de aceeavi crigine. Organizarea politica asemänatoare a Tarii Romänevti

Moldovei este o dovada evidenta a legaturilor strinse ce au existat intre

cele douà state medie-vale romanevti.

Asemänarea dintre dregatoriile celor doul state medievale roma-

nevti a fost remarcata chiar de contemporani. Cronica,rul Miron Costin

afirma, de pildä, cà, In afara de 1 an vi hatman, celelalte dregatorii (ale Tarii

Românevti vi Mold ovei) sint t cate cu aceleavi numiri

i cu aceleavi slujbe"1.

Cit privevte Transilvania, o altä provincie istorica locuitä de români,

ad situatia este putin difcritä, datorita faptului ca ea a fost ocupata. Inca

din vremea feudalismului timpuriu de statul feudal maghiar, In cadrul cäruia a primit o organizare politic./ deosebita in parte de a celor doul state românevti ce vi-au pästrat independenta. Cucerind Transilvania,

1 Miron Costin, Opere, ed. P. P. Panaitescu, Buc., 1958, p. 390.

www.dacoromanica.ro

6

INTRODUCERE $1 ISTORIOGRAFIE

regalitatea maghiarä, a fost nevoitä sá accepte existenta unor vechi insti- tutii románesti, gäsite ad In momentul enceririi, ea voievodul, cnezatele,

jus valachicum etc. Pentru a-si intäri stäpinirea In provincia cuceritä,

statul maghiar a adAugat la acestea o serie de alte institutii care nu se

intilnesc in celelalte state românesti, In primul rind comitatele, precum

si o componentä In parte diferitä a sfatului san consiliului voievodului,

mai apoi al principelui.

Cu privire la termenul limitä al acestei lucräri, precizäm c'á ne-am

oprit la sfirsitul sec. al XVII-lea pentru motiv-ul cg, In sec. al XVIII-lea

si In primele decenii ale celui urmätor, divanul domnesc din Tara Roma-

neascä

i Moldova a cunoscut transformäri importante, care au dus la

modernizarea treptatä, a statului feudal, transformäri care pot

sä fie cercetate intr-o lucrare separatä. La baza alcätuirii acestei lucräri stau, In primul rind, documentele

i trebuie

interne ale Tärii Românesti i Moldovei, mai tutti cele publicate in colectia

Documente privind istoria Romdniei 2, apoi cele editate in diverse alte

colectii de documente, ca si cele peste 20 000 de documente din perioada

i transcrise, aflate in depozitul Institutului de istorie

1626-1700, traduse

N. Iorga" din Bucuresti.

tn afarl de documentele interne publicate sau aflate In transcriere

traducere la Institut, am utilizat toate celelalte surse de informare cunos-

cute (cronici, legiuiri, inscriptii, relatii de eälltorie etc.), in care gäsim

stiri despre componenta si atributiile sfatului si divanului domnesc ale

celor douä state feudale românesti. Din aceastä categorie de izvoare, stiri

deosebit de pretioase cu privire la dregätorii ne olerá Descrierea Moldovei

a invätatului domn Dimitrie Cantemir, si o Relatie istoricä" despre

Tara Romäneasel, alcätuitä de un misionar catolic in timpul domniei lui

erban Cantacuzino.

Posibilitatea de a cerceta acest bogat material documentar, care

i cercetätorii mai

nu a putut fi folosit decit In mic6 mäsurä de istoricii

vechi, ne-a permis sá lärgim mult baza de informare a lucrärii.

impraunä cu luerarea despr3 aparatul executiv al statului feudal,

apáratä in 1968 la Editura Militará, aceastä monografie va contribui,

speräm, la o mai bunä cunoastere a organizärii statelor feudale Tara

Romaneascä

i Moldova.

b. Istoriografia problemei

Datä fiind importanta sa, problema

sfatului

i divanului domnesc

din Tara Romäneasc6

i Moldova a mai fost cereetatä In trecut, fie In an-

samblul ei, pentru unele perioade, fie mai ales numai pentru unele mari

dregätorii 3

2 De un ajutor pretios In cercetarea acestor documente ne-au fost indicii de materii

persoane, lntocmiti de un colectiv al Institutului ; folosind aceti indici, am putut controla

datele cine] apar prima oarA In documente unii mari dregdtori, identificarea acestora etc.

3 La acesle

monografit dedicaoe cite nnei

drerydtorii ne vom referi eind vom vorbi de

dregAtoritle resoective (vezi partea a II-a).

www.dacoromanica.ro

ISTORIOGRAFIA PROBLEMEI

7

Freocupari de acest gen ant semnalate Inca de la mijlocul secolului

trecut, cind A. T. Laurian

am amintit mai sus

Romanesti

publicind importanta Relatie istoriecl de care

promitea un articlu" despre dregätoriile Tarii

i despre modificatiunile"

i originea lor bizanting, precum

suferite ping la Regulamentul Organic 4. Promisiunea sa nu a putut fi

insa indeplinita, datorita slabelor posibilitäti de informare din acea vreme.

Primele studii cunoscute despre sfatul domnesc au apärut ceva mai

tirziu, in 1882, an in care s-au publicat doul asemenea lucrari. In prima,

intitulatä : Vechile institufiuni ale Roma niei (1327-1866), folosind inf or-

matii tirzii, date de Dimitrie Cantemir, Mihai Cantacuzino

Fotino, Ioan Brezoianu s-a ocupat

i Dionisie

i de problema consiliului adminis-

trativ" (cum numeste el sfatul domnesc) si a oficiilor" (dregatoriilor),

pe care le-a prezentat intr-un mod destul de ciudat, pe secole, fara sa le

urmäreascä' In evolutia lor : pentru sec. al XIV-lea : band, vornicul, logo-

f ätul, vistierul, spätarul, postelnicul 5; la sec. al XV-lea a adlugat pe :

paharnic, stolruc, armas, comis, portar, pitar si setrar 6 etc.Pe Elva faptul

cá impartirea aceasta e gresita, ca

parte, I. Brezoianu d'A o explicatie eronata originii acestor dregatorii,

i datele aparitiei fiecärui dregator in

din care unele ar fi fost imprumutate dupa parerea sa, de la Banatul

Olteniei" sau de la taratul româno-billgar 7.

In acelasi an, 1882, clregatoriile moldovene din prima jumatate a

sec. al XV-lea au constituit obiectul cercetarii ceva mai competente a lui

E. Picot si G. Bengescu, intr-o monografie dedicata lui Alexandru ce!

Bun. In aceastä lucrare, ei indica dregatoriile *nor vecine, de la care

presupuneau cá statul feudal moldovean le-a imprumutat,

inoldovene, aratind pe scurt atributiile lor

ocupat pina la mijlocul sec. al XV-lea 8.

i apoi pe cele

i insirind boierii care le-au

Peste trei ani, la 1885, intr-o lucrare de proportii mai marl., dar

i legile Romaniei in capitolul dedicat

slab informata, despre institutiile

boierilor, Nicolae Blaramberg s-a ocupat si el de dregatoriile din Tara

Romaneasca si Moldova 8, reproducind din izvoare narative tirzii, Deserierea

Moldovei a lui Dimitrie Cantemir si din opera lui Bauer, paragraf ele despre

dregatorii celor doua taxi in sec. al XVIII-lea

i impartirea lor in clase.

Fatä de studiul lui E. Picot si G. Bengesco, pe care nu l-a cunoscut, lucrarea

lui N. Blarambag reprezinta chiar un pas inapoi, autorul admitind far&

rezerve afirmatia lui Dimitrie Cantemir, potrivit careia Alexandru ce!

Bun a infiintat dregatoriile moldovene dupa sfatul impäratului bizantin

4

5

Mug. istoric pentru Dacia, 1,/, p. 71.

I. Brezoianu, op. cit., p. 3-9.

Ibidem,

p. 40-42. Pentru sec.

al

XVI-lea vezi

p.

59-62, iar pentru

sec. al

XVII-lea, p. 85-86.

7 Ibidem, p. 4.

9 E. Picot 0 G. Bengesco, Alexandre le Bon, Viena, 1882, P. 64-95, cap. III, inti-

tulat : Organisation administrative. La hierarchie moltlave. Comparaison entre la hiérarchie mol- dave et les hiérarchie byzantine, bulgare, hongroise, polonaise etc. 9 N. Blaramberg, Essai compare sur les institutions el les lois de la Roumanie, Buc. 1885,

p, 233-260.

www.dacoromanica.ro

8

INTRODUCERE

I ISTORIOGRAITE

loan Paleologul"

Fr s

afirmatie neintemeiatg, combgtutg de autorii prece-

denti

lui Radu cel Mare, ceea ce este de asemenea gresit.

sau cg dreggtoriile TArii Românesti au apgrut in vremea domniei

intreprindg cercetgri prea amgnuntite, in operele lor de

sintezg mai vechi, apgrute la sfirsitul secolului trecut si la inceputul seco-

lului nostru, istoricii D. Onciul 1°, A. D. Xenopol n si N. Iorga 12 s-au ocupat

ei de problema sfatului domnesc, indeosebi de originea

i atributiile

dreggtorilor.

N. Iorga a revenit la problema dreggtoriilor in alte doug opere ale

Scrisori de boieri14. In prima lucrare

afirmatie gresitg, asupra cgreia vom

i dreggtorii

sale : Rostul boierimii noastre 13

neagg existenta dreggtorilor ping la venirea in tara noastrg a apeteniilor

sirbo-bulgare, alungate de turci reveni intr-un capitol urmgtor

i descrie pe scurt atributiile fiecgruia

dintre marii dreggtori.

Informatli sumare sau mai bogate despre dreggtori

nu lipsesc nici in unele lucrgri mai vechi care au ca obiect alte teme, ca

acelea alcgtuite de I. Bogdan 15, C. Giurescu 16, D. V. Barnovschi 17

precum asemenea date se intilnesc si in monografiile dedicate uror voievozi

mai de seamg din trecutul nostru 18. Un important pas inainte in cercetarea problemei marilor dreggtorii

din Tara Româneascg si Moldova l-a fäcut C. C. Giurescu cu cele doug

studii ale sale : Contributiuni la studiul marilor dregeitori n secolele XIV

Noi contributiuni la studiul marilor dregatori 'in, secolele XIV

XV 2°, care sint primele cercetgri mai importante si bine informate in

acest domeniu.

si XV 19

15 Cursul de istoria romanilot. Epoca de la Mircea cl Batrin pina la 1520, ed. 1900,

Organizarea interioard a (ardor noastre in vremea lui Mircea ce

i dupa Descrierea Moldovei a

dale In

p. 415-413, cap. intitulat :

Batrin gi Alexandru ce! Bun. In acest capitol destul de luaus, D. Onciul a prezentat dre-

gatoriile moldovene dupa interpolatorul lui Grigore Ureche

Dimitrie Cantemir, lar pe acelea din Tara Romancasca folosind informatiile tIrzii

lucrarea lui Mihai Cantacuzino publicata de fratii Tunusii, dei cursul sàu priveste inceputul

sec. al XV-lea.

Istoria romtinitor din Dacia Traiand, ed. a III-a, vol. III, p. 172-186.

Geschichte des rumanischerz

Vol/ces,

,rol.

I, Gotha, 1905, p. 252-253.

13 Publicata in Istoria romdnitor in chi puri §i iroane, vol. II, Buc., 1905, p. 145-169.

Valenii de Munte, 1912, p.

35 Luptele romanilor ca turcii pina la Mihai Viloazul qi Cultura veche romana. Data con-

Aloldaviae, Buc., 1914-1915, p. 113-141, Biblioteca

ferinfe, Buc., 1898, p. 45-48 (din conferinta a doua).

Cursul despre

Descriptio

Academiei Republicii Socialiste Romania. Acelasi autor a mai atins unele probleme legate de

boierii drc

gatori

In sludiul sax' Despre boieri, In care a vorbit dc boieria legat.1 de slujbd si de

istorie

Buc., 1943, p. 230-218). Ideile din cursul

boierii fard dregatorii (Siudii de

universitar citat

i acclea din studiul despre boieri slut asemanatoare.

17 Originile democratiei romane, las, 1922, p. 10-12.

18 I. Ursu, ,Stefan cel Mare, Buc., 1925, P. 316-319 (despre Consiliul"

Goga-Bucur,

lui

Stefan

cel Nlare): Adelaida

Uricele lui Alexandru cel Bun, Braila, 1932, cap. Sfatul

Istorice",

V,

1927,

i recen7ia lui M. Las-

domnesc ; P. P. Panaitescu, Mircea cel Batrin, Buc., 1944, p. 113-117 etc.

15 Aparut In 1927,

176 p.

(extras din

Buletinul

Comisiei

p. 1-176). Va fi citat Contribuf taut. 25 Aparut in 1926, 71 p. Va fi citat Noi contribtzfiuni. Vezi

caris la aceste douà studii, In Byzantinoslavica", 1929, P. 220-226.

www.dacoromanica.ro

1STORIOGRAFIA PROBLE.MEI

9

In prima lucrare

care constituie teza de doctorat a autorului

dupa ce se face istoriografia problemei, se prezintä numele generice ale

dregatorilor"

atributiile, rangul ierarhic, subalternii ping la cei mai märunti si veniturile

si -vechimea lor, data aparitiei in documente, originea,

a nou5, din marii dregatori membri ai sfatului domnesc din Tara Româneasca

§i Moldova, In ordinea aproximativa a importantei lor : banul, vornicul,

logofat-ul, vistierul, spätarul, paharnicul, stolnicul, comisul si postelnicul.

autorul

face o serie de completäri la teza sa de doctorat, cercetind citeva probleme

In cea de a doua

care a ap5rut de fapt inainte de prima

generale privind pe marii dregatori : dreptul de judecata si indatoririle

militare ale acestora, veniturile §1 scutirile fiscale de care se bucurau, modul

cum erau numiti, inaintati in grad §i demi§i din functii marii dregätori,

costumele si insemnele lor, despre dregatorii de origine greaca etc.

Dei autorul amintit a adus multe contributii §i precizäri importante

§i folositoare in problemele tratate, contributii care nu pot fi neglijate

de cei ce se vor ocupa de sfatul domnesc si dregatorii, cele dou5, studii

ale sale nu prezinta sfatul domnesc in evolutia sa. De altfel, autorul nici nu

a urmarit s'a se ocupe de sfatul domnesc in ansamblul sàu, ci doar de unii din

marii dregatori, pe care-i prezinta pe fiecare in parte. Autorul omite apoi

faptul ea dregatoriile de care se ocupä au un caracter feudal, considerindu-le cafiind corespunzatoare ministerelor de azi", cu toate c5, el insu§i afirma pe

bunä dreptate c5, e greu de facut o deosebire hot5rita in aceasta epoca'

intre dregatoriile publice §i cele personale"21(este vorba de secoleleXIV- XV).

Dup5, editarea luerArilor lui C. C. Giurescu, au mai aparut citeva

studii mai mici, care au folosit in general rezultatele dobindite de lucrarile

amintite. Dintre acestea, unul din cele mai importante este acela al lui

I. C. Filitti, Despre vechea organizare administrativei a principatelor romdne,

aphuta in douä, editii, in 1929 si 1935. Intr-un capitol intitulat Sfatul

domnese. Mari dregeitori 22, I. C. Filitti a prezentat unele probleme privind

terminologia sub care sint cunoscuti membrii sfatului domnesc §i

acestora. In aceasta lucrare autorul a arätat, pe bung dreptate,

ca primii sfetnici domnesti trebuie s'a,' fi fost recrutati din nobilimea teri-

toriall" §i cà infiintarea si orinduirea ierarhica a dregatoriilor s-a facut treptat si din sec. al XVI-lea dispar din divan boierii färä, dregatorie"

Amintim apoi lucrarile lui G. D. Florescu, care, färä sä se ocupe In mod

special de problema sfatului domnese ca institutie §i de atributiile sale, a

remarcat si el, ca si unii predecesori ai sài, ca primele sfaturi domnesti erau

alcatuite in majoritate din boieri fara dregatorii si §i-a exprimat phrerea ca

divane domnesti adevärate" (adica alcatuite in majoritate din dregatori).

gasim de abia in timpul domniilor lui Vlad Calugarul si Radu eel Mare 23.

21 C. C. Ginreseu, Contribufiuni, p. 29.

22 In editia din 1935, p. 9-17.

23 G. D. Florescu, Genealogia boierilor din MIrgineni, In Rul. Com. Ist.", IX, 1930,

p. 11-12. Vezi de a celasi, Divane domneqti din Muntenia in secolul al XV-lea, Dregedori

boieri, 1389-1496. Culese qi adnotate de

,

Ruc., 1927. 80 + III p. (extras din Rev.

Arhivelor", II, 1927, nr. 1) §i Divanele domne§ti din Tara Romelneasc6, J (1389-14961, Bite.,.

1943, ed. reviízutá, unde se dau

i unele stiri despre ierarhia martorilor din sfatul domnesc_

www.dacoromanica.ro

1 0

INTRODUCERE

X ISTORIOGRAFIE

Idei interesante gasim apoi intr-o lucrare mai noul a lui Dinu C.

Arion, aparuta in 1942 si avind un titlu cam lung : Doucl studii de istorie

dreptului romanese. Despre prerogativele marilor boieri moldoveni inainte

de $tefan eel Mare. Ce finfeles au avut actele de donaliune domnesti de peimint

ineeputurile voievodatelor. (Contributie la studiul fundarii voievodatului

aceasta participare la guver-

C.

Munteniei). Autorul acestei 'maii are meritul de a fi scos in relief faptul

i c

pin& la *tefan cel Mare, boierii moldoveni participau la conducerea sta-

tului in calitatea ion de mari proprietari

.Arion

tefan eel Mare,

narea tärii nu are de-a face cu dregatoriile propriu-zise. Tot D.

a aratat c

situatia se schiraba in vremea domniei lui

de cind incep BA predomine in sfatul domnesc boierii care ocupau dregatorii.

In ceea ce priveste sfatul largit al taxi", amintim discutia destul

de aprinsa dintre D. P. Bogdan si G. Duzinchievici despre existenta sau

inexistenta seimului in Moldova 24, pomenit sub forma soim" intr-un

document emis de urmasii lui Alexandru cel Bun.

Ca trasaturi generale ale lucrarilor privind sfatul domnesc din Tara

Româneasca si Moldova si pe raembrii sad, aparute inainte de 1944, remarcara

In primul rind mijloacele mult mai grace de informare decit acelea de

care dispunem astazi precum i folosirea de predilectie a izvoarelor nara-

tive mai tirzii (sec.

pentru o epoca mai timpurie.

La citiva din autorii amintiti se resimte si o anumita conceptie

gresita, unii dintre ei facindu-se apologetii elasei boieresti. Pentru N. Bla-

ramberg, de pild' ä boieria (deci

a mers mai departe, afirmind cá sfatul domnesc reprezenta poporul,

traditia" sau ca era mostenitor al stravechilor adunari populare)7 26.

i posibilitatile de a ocupa dregatorii)

,,era accesibilä tuturor, chiar

i sclavilor (robilor)" 25. D. V. Barnovschi

_Autorii amintiti nu au tinut seama de faptul cá marii dregatori erau recru-

reprezentant

tati din rindurile marii boierimi

i cá sfatul domnesc, ca

al marii boierimi, urmarea in primul rind apararea intereselor clasei pe

care o reprezenta, clasä conducätoare in statul feudal.

Dupa 23 August 1944, problema sfatului

i divanului domnesc din

cele doua state feudale românesti nu a constituit Inca obiectul unui studiu

monografic, dar ea a continuat sä preocupe pe cercetatori in diverse studii.

24 D. P. Bogdan, Acte molioveneqti dinainte de . teran cel Mare, Buc., 1938, P. 7-10;

G. Du7inchievici, Cbntribulii la istoria Moldovei dupei moartea lui Alexandra cel Bun, 14, 1939,

20 p. (extras din Rev. critica", XIII, 1939, nr. 1, p. 21-38) ; D. P.

Bogdan, In jurul

unor considerafiuni prieind istoria Moldovei dupli moartea Itli Alexandra cel Bun. Rlispuns d-lui

Duzinchievici (Arhiva rom.", t.

III, 1939, p. 275-286) ;

G. Duzinchievici,

Contribujii

la

Muria Motdovei din sec. XV. Rilspuns

nr. 4, p. 215-226).

d-lui Damian P. Bogdan (Rev. criticA", XIII, 1939,

rorndneqti In cadrul istoriei generale,

In lucrarea lui G. Bratianu, Sfatul domnesc

I, ',Wile generate ale problemei, Buc., 1946, nu se vorbe$te decit de modul cum era cercetata

In acea epoca problema a§a-zisclor adunari de star" din Europa.

25

N. Blaiamberg, op. cit., p. 254.

26 D. V. Barnovschi, op. cit., P. 11-12.

www.dacoromanica.ro

ISTORIOGRAFIA PROBLEMEI

11

Unele consideratiuni sumare despre structura sfatului domnese al

Moldovei in vremea domniei lui Stefan cel Mare, despre ierarhia dregätorilor

In sfat, rolul rudelor domnului in sfatul doranesc, virsta dregätorilor,

puterea economia a lor in aceastä vreme etc. gäsim astfel in lucrarea lui

A. Sacerdoteanu, intitulatä, impropriu, Divanele

autor Ii apartin

lui

),S'tefan

eel

Mare.

Aceste consideratiuni sumare prefateazg listele de dregätori intocmite cu

multä minutiozitate, pe ani si pe dreggtorii, de numitul autor 27. Aceluiasi

i unele note sumare despre sfatul domnesc din Tara

Româneasc5, in vremea domniei lui Neagoe Basarab, in care face unele

constatiri cu privire la ceca ce numeste domnia sa stabilizarea" sfatului

domnesc, ierarhia

cedentä,

i cursus honorum al dregätorilor. Ca si in lucrarea pre-

i aceste note sumare preced listele de dregätori, pe ani si pe

functii, din timpul domniei lui Neagoe Basarab si a fiului sáu Teodosie 28.

In volumul Viata feudal d in Tara liomdneaseci si Moldova, alcgtuit

de P. P. Panaitescu, V. Costächel si A. Cazacu, apärut in anul 1957, pro-

blema sfatului domnesc formeaz5, obiectul unuia din paragraf ele lucfärii 28.

TJnele aspecte ale activitätii sfatului domnesc din Moldova au fost

cercetate apoi de N. Grigoras, care a studiat rolul sfatului domnesc ea

instant5, supremä de judecat5, a tärii, menitä in primul rind sä apere drep-

turile

i privilegiile marei boierimi 38.

A fost reluatä apoi de P. P. Panaitescu 31, Damaschin Mioc 32 si

Valentin Georgescu 33 cercetarea amänuntitä a adunärilor de stäri"

sau a marei adunäri a tärii", la care participau reprezentantii categoriilor

sociale privilegiate si care eran convocate in imprejuräri speciale, formind

o institutie diferitä de sfatul domnesc.

Pentru prima oarä sfatul domnesc din Moldova si Tara RomâneascI

a fost prezentat in evolutia sa in tratatul de Istoria Rovidniei; aici s-a

arätat cá sfatul de mari boieri, care controlau politica domneasc5, in vre-

mea färimitärii feudale, s-a transformat treptat intr-un sfat de dregätori

27 ApMlith in Analele Univ. C.I. Parbon", 1956, s. St. soc., istorie,p. 157-205.

29 A. Sacerdoteanu, Contribulii la studiul diplomaticel slavo-romdne. Sfatul domnesc fi

sigiliile din timpul lui Neagoe Basamb (1512-1521) (Romanoslavica", X, 1964, p. 406

409).

Vezi de acelasi autor Institutiile supreme ale Moldovei in secolele XIVXV. (Rev.

Aihivelor", IX, 1966, nr. 2, p. 23-40), unde se reproduc listele membrilor sfatului domnesc

al Moldovei din aceaslA

29 Vezi p. 313-351.

39

Atribuliile judecatoresti ale sfatului domnesc din Moldova pina la sfh7itul secolului al

i cerc. stiintifice", Iai, istorie, XII, 1961, fase. I, p. 133-141).

i

i Marile adunari ale (dril, In vol. Viala fendala, p. 351

XVI-lea (Studii

351

31 Marea adunare a idrii, insfitutie a ortnduirii feudale In Wile romelne (Studii," X,

textul francez publicat In Nouvelles ¿ludes d'histoire, III,

1957, nr. 3, p. 153-165). Vezi

Buc., 1965, p. 117-139, precum

i

articolul Pe marginea folosirii izvoarelor cu privire la impunerea Moldovei la tributul

lurcesc (Vaslni, 1456) (Studii", V, 1952, nr. 3, p. 187-198).

32 Les assemblées d'états ella fiscalité en Valachie el en Moldavie (Revue roumaire d'his-

L'Assemblée d'étals ou la Grande Assemblée du pays comme organe judiciaire en Va-

toire", t. V, 1966, nr. 2, p. 197-233).

33

lachie et en Mohlavie (XVI le el XVII le siècles) (Revue roumaine d'histoire", 1966, ni. 5,

p. 781-808).

www.dacoromanica.ro

12

INTRODUCERE $1 ISTORIOGRAFIE

In timpul centralizgrii celor doug, state feudale românesti si s-au urn:alit

in linii mari schimbgrile inregistrate de divanul domnesc in epoca asa-

numitului regim nobiliar 34.

.Amintim, in sfir sit, cg, C. Cihodaru s-a ocupat intr-un articol de Sfatul

33, in care a studiat

domnese fi, sfatul de obste In Moldova (sec. XVXVIII)

unele probleme legate de componenta si atributiile sfatului domnesc,

precum si imprejurärile fn care era convocat sfatul rnai larg al tgrii, numit

sfat de obste".

Acesta este, pe scurt, stadiul la care s-a ajuns in studierea sfatului

domnesc si a dreggtoriilor din Tara Româneascg, si Moldova, problenag

In care sint Inca multe aspecte necercetate si al &Arai studiu merita sg, fie

reluat In ansarnblu, pentru ambele täri, pe baza informatiilor documen-

tare mult mai bogate ce ne stau astgzi la dispozitie, ca si a luergrilor scrise

de inaintasii nostri.

" lstoria Romúniei, vol. II .5i

35 ApArut In Anuarul Inst. de ist.

III, canitolele privind organizarea social-politicA.

i arh.", Ia§i, I, 1964, p. 55-86.

www.dacoromanica.ro

Cap.

I

I

TERMINOLOGIA SUB CARE SINT CUNOSCUTE SFATUL,

DIVANUL DOMNESC

I

MEMBRII LOR

I EVOLUTIA

ACESTEI TERMINOLOGII

Pentra a intelege mai usor evolutia sfatului si a dregatoriilor, va

trebui mai intii s

institutii

cercetam terminologia sub care slut cunoscute aceste

i evolutia acestei terminologii, problema care, pina in prezent,

nu a fost decit in mica masura discutata in istoriografia noastra 1

Terminologia folosita in documente, reflectind in linii marl transfor-

marile institutiilor pe care le defineste, va inlesni intelegerea evolutiei

acestor institutii, de care ne vom ocupa in capitolul urmator al lucrarii.

1. SFATUL SI DIVANUL DOMNESC

De-a lungul color aproape patru secole de- care ne ocupara in aceastl

lucrare, sfatul domnesc a capatat numiri diferite, care ant legate in primul

rind de evolutia

tate asupra lirabii folosite de cancelaria domneasca.

'Astfel, in Tara Romaneasca, sfatul domnesc propriu-zis, format

din sfetnicii apropiati ai domnului, avind deci un caracter restrins, s-a

i componenta sa, ca si de unele influente straine exerci-

numit sfat sau sfatul Çàrii, uneori divan, singlit,?pretoriu

i seaun de judecatd ;

pentru sfatul domnesc intrunit intr-o forma ceva mai larga, cuprinzind

pe toti marii dregatori

i colaboratorii lor cei mai apropiati, s-a utilizat

In sec. al XVII-lea termenul turcesc de divan sau marele divan, iar pentru

adunarile cu caracter mai larg, cuprinzind pe reprezentantii paturilor

privilegiate, ai boierimii i ai bisericii, s-a folosit termenul de sobor.

In Moldova, termenii utilizati au fost : sfat, sfat de taind , sfatul eel

mai'inalt, sfatul

4rii

i singlit pentra sfatul restrins, divan pentru &fa-

tul mai larg i sfat de obste pentru adunarile reprezentantilor categoriilor

privilegiate.

Cei mai multi din ace§ti termeni au fost utilizati in sec. al XVII-lea,

and documentele

scrise tot mai mult in limba romana

devin mai

explicite si mai bogate in informatii decit in veacurile anterioare, fara insa

a face nici in aceasta vreme o diferentiere net& intre termenii folositi.

1 Vezi G. C. Giureseu, Contribufiuni, p. 21-25

(numele

vnerice

www.dacoromanica.ro

ale dr.gItorllar).

14

TERMINOLOGIA PENTRU SFATDL DOMNESC

t MEMBRII

a. Sfat, sfatul cel mai Malt, sfatul

In Tara Romeineascei

ca si in Moldova, de altfel

termenul de

sfat nu este amintit in formula obisnuita a documentelor interne, in care

se spune c

sau boieri. Doar In unele documente din sec. al XVI-lea, aceasta formula

acestea au fost emise de domn si de cinstitii" si dregätori

se schimba, in aceste hrisoave aratind-u-se c

sfatul" 86U (MATEO 2.

donmul a judecat cu tot

In documentele moldovene din secolele XVXVII, utilizindu-se

o formula traditionalä, se spune de regula

nului tarii

vorbindu-se in numele dom-

c, locuitorii care au fäcut tranzactii de bunuri imobiliare

sau cei care au a-vut de rezolvat diverse litigii au venit inaintea noasträ

inaintea boierilor nostri" sau inaintea

i inaintea boierilor

Termenul de sfat este folosit prima oarl in Moldova intr-un docu-

noastr

nostri moldoveni, mari i mici".

ment intern din 11 febr. 1400, in care domnul arata ca a Mont o danie

unui boier cu tot sfatul boierilor mari i credinciosi" 3 (Ch

11 gtpiiu(m).

CKATORO(M)

sontpom RIANICIU(M)

sultare).

In documentele externe pastrate din aceasta epoc'ä, actele de omagiu

date de doranii Moldovei regelui polon, se foloseste termenul de sfat sub

(Sfatul are aci sensul de sfätuire, con-

forma sa de P em 4. Prima oara acest termen a fost utilizat tot de canee-

lana lui Alexandru cel Bun, la 1402, cind domnul fagaduieste supunere

regelui polon cu intreg sfatul" 5. Mai tirziu s-a folosit fie termenul de

sfatul nostru" (14411100 PeAoto), fie panii nostri

i sfatul nostra" (H_untimi

Haw I HAWK Pmoro), sau, fiind vorba de reprezentantii tarii in fata unei

puteri sträine, ofatul moldovenesc" (PM monmscica.%) 6.

In -vremea domniei lui Stefan cel Mare se poate observa din termi-

nologia folosita de cancelaria domneasca evolutia sfat-ului domnesc in

aceasta epoca (problema de care ne vom ocupa in capitolul urmator).

Astfel, la 9 iulie 1466, domnul aräta ca' a facut o danie manastirii Probota

dupa ce s-a consultat cu mitropolitul, episcopul de Roman si cu tot

sfatul" 7. Aci sfatul cuprindea pe toti marii boieri care aveau dreptul participe la conducerea treburilor tärii alaturi de domn. Mai tirziu,

paralel cu schimbarile petrecute in componenta sfatului domnesc, termenul

de sfat sau sfatul cel mai Irian" a fost utilizat pentru a desemna sfatul

restrins al domnului, care apare separat de restul boierimii. De 'Aida, la

2 Documente privind

istoria

Romliniei, B., veac. XVI, vol.

II, p. 338 (doc. din 29

mai 1546).

2 Doc, priv. ist. Rom., A., veac. XIVXV, p. 7. Vezi §i doc. din 7 ian. 1403, In care

se aminteste de split nostru depl'n" (ibidem, p. 13). Vezi 0 C. Cihodaru, op. cit., p. 57.

4 Despre acest termen de origine ueraineank derivInd de la cuvintul german Rat =

vezi C. Ciliodaru, op. cit., p. 56-59.

de

teran

cei

Mare,

II,

= sfat

5 Hurmuzaki, 1/2, p. 823 0 M. CostAchescu, Doc. tnainte

p. 621-622.

6 M. CostAchescu, op. cit., p. 686 0 689 (1435), 712 (1439) o 791 (1456).

7 Doc, priv. ist. Rom., A., veac. XIVXV, p. 347.

www.dacoromanica.ro

SFATUL

I DIVANUL DOMNESC

15.

15 oct. 1481, domnul declarl cg am socotit ca boierii nostri si Cu tot-

sfatul nostru cel mai Malt" (11 CkSi FIMINO HdliliHWE PaAoro) 8.

Diferentierea dintre panii sfatului nostru moldovenesc" §i toti

panii de la mare ping la mic" fusese marcatg si de cancelaria lui Petra

Aron, en prilejul marei adungri de la Vaslui din primgvara anului 1456,.

cind boierii §i dorrmul au acceptat sg plgteascg tribut Imperiului otoman 9.,

Aci ins/ deosebirea fusese necesarg deoarece era vorba de intrunirea unui

sfat mult mai larg decit eel obisnuit, sfat care fusese convocat pentru a glsi o iesire din situatia grea in care se afla Moldova.

Cu aceeasi acceptiune de sfat restrins, separat de restul boierimii,

termenul de sfat a fost utilizat uneori si in a doua jumätate a sec. al XVI-lea,

dud se aratä cä domnul a rezolvat diverse pricini cu tot sfatul domniei

mele si cu toti boierii", cu boierii nostri si cu tot sfatul nostru" sau cä

plata unui sat s-a fäcut inaintea intregului nostru sfat si inaintea tuturor

boierilor domniei mele, mari si mici" 1°. In aceeasi vreme se utilizeazg si

formula cu sfatul intregului nostru sfat moldovenesc" 11, primul termen

referindu-se la consultarea, dreggtorilor din sfat.

f In sec. al XVII-lea, termenul de sfat a fost folosit in Moldova mult

mai des deck in Tara Ronagneasa, in documentele redactate in limba

româng utilizindu-se de regulg forma svat 12. In aceeasi vreme, datoritg

folosirii tot mai largi in scris a limbii române, termenul de sfat a fost

lizat uneori in aceastg formg §i in documentele serse in limba slavg

documente in care termenii obisnuiti sint Pam si CkEtTh.

Cum la sedintele sfatului domnesc luau parte adeseori mitropolitul

§i episcopii tgrii, a cä'ror binecuvintare" este invocatg in hrisoavele de-

danie sau intgrire a proprietätilor biserice§ti ", in unele documente moldo-

vene din sec. al XVI-lea se face diferenta intre sfatul propriu-zis, alcgtuit

din niarii dreggtori laici, si clericiiparticipanti la sedintele sfatului domnesc.

De pildg, pricina dintre marele vornic Gligorcea Crgciun §i ragngstirea

Probota, de care se vorbeste intr-un document din 8 iulie 1597, este jude-

catg de domn cu tot sfatul domniei mele, si duhovnicesc si lumesc"

Sfatul duhovnicesc si cel laic, alcgtuit din dregätori sau sfetnici (WHIM PM

8 Ibidem, veac. XV, p. 31. In doc. din 15 mart. 1490, chid se Intrireste autoritatea

episconiei de RAdguti asupra a 50 de biserici, dei formularul documentului este aproximativ

acelasi, s-a tradus cu toti

boierii nostri moldoveni,

i indeosebi cu tot sfatul nostru". 044118111111

Ck Scoo HUM pamio (ibidem, p. 131

si 134). Pcntru doc.

cit., p. 58).

din

1481,

C.

Ciliodaru traduce

mai ales", In loc de cel mai inalt" (op.

9 Doc, priv. ist.

Rom., A., veac. XIVXV, p. 286.

" Ibidem, veac. XVI, vol. II, p. 182, vol. III, p. 43, 47, si vol. IV, p. 174.

11 Doc. din 15 dec. 1598 (ibidem, p. 240). 'Vezi

i due. din 26 mart. 1622 (ibidem,

veac. XVII, vol. V, p. 110).

12 Vezi doc. din : 20 april.

1627, 5 sept. 1634, 12 iunie 1638, 11 febr. 1643, 15 sept.

etc. (Acad. R.S. RomAnia, MCDXCVII/66, LXXII/35,

Saya,

1654, 22 mai 1658, 20 sept. 1660

CXXXV III127 a, XXII/112 a, DCXXIII/70, CXXXVIII/86 ; Arh. St. Buc., m-rea Sf.

XXXV I111).

18 Vezi doc. din 20 dec.

18 Vezi mai jos p. 82-86.

18 Doc. priv. ist.

1588 (Doc. priv. ist. Rom., A., veac. XVI, vol. III, p. 411).

10 sept. 1596,

Rom., A., veac. XVI, vol. IV, p. 170.

mele,

In

doc. din

rcferitor la aceeasi pricing, se traduce sfatul domniei

i clerici si laici" (ibidem,p. 150)

www.dacoromanica.ro

16

TERMINOLOGIA PENTRU SFATUL DOMNESC

MEMBRII sAr

ASKOKHA H CHiTHHKA) apare si In tratatul Incheiat de Ilia§ Rare§ cu regele

Poloniei la 30 nov. 1547 16.

In sec. al XVII-lea, o data cu schimbarile intervenite In societatea

feudala romaneasca, cInd slujba prestatg de dreggtori domnului Orii

devine tTeptat un serviciu adus tgrii sau domnului si

5rii, sfatul domnesc

a Inceput sa fie numit sfatul

Acest sfat al Tarii Romanesti este amintit In numeroase documente din

iar dreggtorii domnului boierii

sec. al XVII-lea, fie sub forma romaneasca de sfatul Ord" sau sveatul

OAP fie sub aceea slavong de ChRtT6 Kopeg 17,

In Moldova, termenul de sfatul

(CIMITA HEMCKOH), CUM i se

spune intr-un document din 30 oct. 1655 18, a fost folosit mai rar declt

In Tara Romaneasca.

In unele documente din Tara Romaneasca sfatul tarii" apare ea

fiind o notiune deosebitg de aceea de divan (despre care vom vorbi Indatä).

Astfel, la 28 iunie 1642, Intr-o scrisoare a mitropolitului, se apune ea la o

pricing judecata cu tot sfatul divanului", niste plrlsi au ramas de jude-

catg denaintea a tot divanul si sfatul tgraei" 19, iar la 20 nov. 1645, Matei

Basarab arata ca a hotarlt sä restituie satele lui Mihai Viteazul urmasilor

acestuia, dupg ce a consultat sveatul tarai si divanul si sgborul sf <i >ntelor

si dumnezeest <i > lavrele *Ai)) 20.

b. Divan, marele divan

Catre sfirsitul sec. al XVI-lea, chid influenta turceascg In Tara

Româneascl si Moldova a devenit mai puternicg, termenul de sfat a fost

Inlocuit treptat cu cuvintul divan 21, care a fost folosit In documentele din

sec. al XVII-lea mult mai des decit vechiul nume de sfat.

16 I. Bogdan, Album paleografic moldovenesc, nr. 79.

17

Doc. din 15 iulie 1628, 24 iulie 1641, 20 nov. 1641, 10 febr. 1646 etc. (Acad. R. S.

i Arh. St. Buc., m-rea Si. Apostoli, III/1).

o

scri-

Romania, LXXVI/21, CDXXX/41, CCXCIV/4

18 Arh. St. Buc., A. N., Cl/17. In acelasi an, sfatul tdrii" Moldovei dAdea

soare de garantie lui Gheorghe Rakoczi al II-lea pentru suma de 126 000 de talen, imprumu-

tati de la principe, rnembrii sdi angajlndu-se sd o restituie, ei sau boiarii carii vor fi

cinste In locul nostru" (N. Iorga, Studii f i documente, IV, p. 44.-45).

In

18 Acad. R. S. Romania, Cl/16.

20 Muzeul de istorie Buc., nr. 13 977. Vezi si Acad. R. S. Romania, CCXCIV/4, (doe.

din 10 febr. 1646).

Dupd

cite stiu, termenul de divan a fost

folosit prima oara de cancelaria Tdrii

Romanesti in timpul domniei lui Mihnea Turcitul. La 30 aprilie 1587, se vorbeste de o intoc-

mire fAcutd In fata dregatorilor, a intregii curti domnesti, niare si mied, In marele divan al

domniei mele" (Doc. priv.

ist. Rom., B., veac. XVI, vol. V, p. 306). Termenul se repeta apoi

In documente, la 16 febr. 1589, 20 aprilie 1589 etc. (ibidem, p. 391, 397-398, 401). In Moldova, termenul de divan este intilnit ceva mai tlrziu, la 18 marlie 1603, cu sensul

de sedinti de judecatd a sfatului domnesc (Doc. priv. ist. Rom., A., veac. XVII, vol. I, p. 74).

Despre semnificatia cuvintului divan vezi L. $5ineanu, Influenla oriental6, sub voce.

In Imperiul otoman au existat mai multe institutii purtInd numele de divan, din care cel mai

consilini sultanului. Treptat, importanta

impoitant era

divan-i humaiun, care

constituia

acestui divan a sciizut, atributiile sale preluindu-le asa numitul ikindi divani, care se lntrunea dupd amiazd, sub presedintia marelni vizir, pentru a termina disculiile Incepute In divanul de

dimineatd (vezi pe larg despee aceasta Encyclopedie de l'Islam, t. II, Paris, 1969, sub voce).

www.dacoromanica.ro

SFATUL

I D1VANUL DOMNESC

17

in documentele Tärii Române§ti din acest secol, termenul de divan

are de cele mai multe ori acceptiunea de sf at domnesc, unii dieci folosind

incg, dar destul de rar, termenul mai vechi de sf at, altii preferIndu-1 pe

acela de divan. De pildg, intr-un document din 3 april. 1635, se spune cg

domnul a judecat o pricing cu toti cinstitii dregltorii domniei mele

§i cu tot sfatul nostru" ; in alt document, redactat In aceea§i zi, pentru

o pricing' asemängtoare, se utilizeazI formula cu toti cinstitii dregätori

§i cu tot divanul" 22. In alte documente din aceea§i vreme, cei doi termeni sint utilizati

concomitent, cu aceimi acceptiune. La 20 mai 1636, Matei Basarab aratä

astfel el ni§te Impricinati au venit la marele scaun de judecatä §i Inaintea

a Intreg sfatul domniei mele" (H HpEA HGRA1 ChKtT0g1A) 0 a, el a judecat

pricina cu tot divanul" (Ch Kite AHFAHOM) 23. Este ciar cg, In aceste docu-

mente, sf at §.1 divan au aceemi acceptiune.

In afarA de aceastä acceptiune de sf at domnesc, termenul de divan sau marele divan a mai desemnat In sec. al XVII-lea i camera din palatul

domnesc unde se aduna sfatul domnului. Astf el, la 20 ian. 1604, se cites°

ni§te documente la marele divan", iar mai tirziu, la 10 iunie 1626, se aratä cä un postelnic s-a prezentat In divan" §i a märturisit, in marele

divan" 24.

In documentele din aceastä vreme, In care se utilizeaz5, cei doi ter-

meni,_ de sfat §i divan, primul are uneori acceptiunea mai veche de consiliu

restrins al boierilor, In timp ce al doilea desemneazä camera unde se aduna

sfatul. Dintr-un document din 4 dec. 1644 aflgm astfel cä me§terii de la

Baia de Aramg s-au tocmit in divanul domniei mele, dinaintea a tot

cinstit sfatul domniei mele" 25.

In alte documente, cu.vintul divan Intrune§te ambele aceste acce_p- tiuni, desemnInd §i sfatul §i locul unde se Intrunea acesta. In aceste douä

sensuri este utilizat cuvintul divan Intr-un document din 18 sept. 1667,

In care se vol.-13We de o pricing, judecatä de doran §i de dreggtorii sgi sau

de tot divanul", In marele divan" 26,

In timpul domniei lui Constanstantin Brincoveanu, In palatul domnesc

din Bucuresti existau douä camere care purtau numele de divan : divanul

mare §i cel raic, unde se Intrunea sfatul domn.esc 27.

22 Arh. St. Buc., m-rea Cotmeana, VIII/5

23 Idem, ep. Rimnic, LVII/4.

24 Doc. priv. ist. Rom., B., veac. XVII, vol. I, p. 107 si Acad.

i in-rea Tismana, X

1.11/2.

R. S. Romania, Foto,

. (Doc, priv. ist. Rom.,

XCVII/53. Vezi

j d,,c. din : 6 iulie 1605, 5 mai 1613, 14 oct. 1614 etc

2).

B., veac. XVII, vol. I, p. 176, vol. II, p. 182, 333).

26 Acad. R. S. Romania, CXCII/72. Vezi

Romani% Cl/13).

26 Acad. R. S. Romania, XLIII/67. Vezi si doc. din 10 mai si

se spune ca niste buieri au venit In divan" sau In divanul cel mare", (Arb. St. Buc., m-rea Bistrita, XXI/4 si Mitr. Tarii Rom., CLXXIX/

10 iulie 1634, In care

Inaintea a tot sfatul"

<1646>, unde se arata

divanul" (Acad. R. S.

i doc. din 10 mart.

ca niste oameni au venit In marele divan" si cd domnul a judecat cu

27 N. Stoieescu, Repertorial monumentelor feudale din Bucurefli,

Imperiul otoman, cladirea In care se Intrunea divanul se numea div

de l'Islam, t. II, Paris, 1960, p. 348).

Buc., 1961, p. 31. in

ankhane (Encyclopedie

2 - C. 290

www.dacoromanica.ro

18

TERMINOLOGIA PENTRU SFATUL DOMNESC $11 MEMBRII SAI

Ca qi in Moldova in aceemi Treme, divanul mai avea uneori §i accep-

tiunea de §edinta de judecata a sfatului domnesc. Cu prilejul judecarii

boierilor Staico Buc§anu §i Preda Proroceanu, acuzati ca au uneltit impo-

triva lui Constantin Brincoveanu, aflam din cronica tarii e, s-au facut mai multe divanuri" (edinte de judecata) ; un divan l-au avut domnul

In spatäria cea mare ; alt divan Lau facut in divanul cel mare ; al treilea

divan l-au facut singuri

fara domnul, cu cealaltä tasa, in vistierie,

jos" 28.

In numeroase documente din sec. al XVII-lea din Tara Romaneasca

termenul de divan este inlocuit cu acela de marele divan (EIANK111 _AHEM) 29

.

In

unele din aceste documente, marele divan are accepfiunea unui sfat

i miei ai ârii. In

mai larg, la care participau boierii san dregeitorii mari

acest caz, notiunea de divan are acelmi inteles cu divanul din Moldova.

De pildä, intr-un document din 20 aug. 1605, se spune cä s-a fascumparat

o ocing in fata cinstitilor dregatori ai domniei mele 0 a boierilor maxi

mici din marele divan al domniei mele" 3°, iar la 20 mart. 1623 se vor-

be§te de o pricing, dezbatutä dinaintea tuturor cinstitilor dregatori ai

domniei mele, mari

i mid, din divanul eel mare" 31.

In Moldova, termenul de divan a avut, ea

i in Tara Romaneasca,

patru acceptiuni, desemnind : locul de adunare a sfatului domnescl §edinta

divanului, sfatul domnesc propriu-zis 0, mai tirziu, un sfat mai larg, la

care participau dregatorii mari ii mici

f o§tii dregatori.

De pilda, and se spune ca un boier a prima n4te bani in divan,

dinaintea boierilor" sau cä domnul a judecat o pricing eu sfatul sau §i

a spart ni§te acte in divan 32, termenul de clivan desemneazä

Tara Româneasca

ca 0 in

locul sau camera din palatul domnesc unde se adunau

din Ia0

ca 0 la cea din

membrii sfatului domnesc. La curtea domneasca

Bucure§ti

existau mai multe camere ce purtau numele de divan. La

i ea apoi a patruns intr-o altä camera' sau divan", unde era

1643, de pilda, un sol polon relateazä ea a fost primit intr-o camera mare

N.S.) o numesc divan (mild, sala de sfat sau de

pe care ei (moldovenii

judecata)"

Istoria Tdrii Romdneqii de la oclombrie 1688 ptrul la martie 1711, ed. C. Grecescu,

p. 43-44. Vezi si p. 71, despre divanul facut pentru judecarea clucerului C.

Cf. In acest sens

tirbei.

i informatia banului Mihail Cantacuzino, potrivit careia,

In

sec.

al XVIII-lea, divan se chiamli cind judec6 Insu# domnul cu mitropolinil

politicd

i geografica a Tarii Rom6ne0i, ed. Tunusli, p. 18).

ist. Rom., B., veac. XVII, vol. 1, p. 234, 465, vol. II, p. 61, 263).

30 Ibidem, vol.

cu boierii" (Istoria

28 Doc. din : dec. <1606>, 16 mai 1610, 25 aprilie 1612, 26 mart. 1614 etc. (Doc. priv.

1. p. 191. Vezi si doc. din 17 mai 1610 (ibidem, p. 468).

Ibidem, vol. IV, p. 236. Vezi si doc. din 23 mart. 1629 si 3 mart. 1630, unde slnt

amintiti boierii marl si mici din divanul domnesc, In cel de al doilea fiind lnsirati, dupa unii

marl dregatori, fostii dregatori, aga, armasul, portarul, pitan!

Horez, XVIII/11 si Acad. R. S. Romania, CLXXXI/84). Vezi si mai

etc.

(Arh.

jos

St.

Buc., m-rea

p.62 63 (nu-

Acad.

marul membrilor divanului).

32 Doc. din 15 mart. 1634 si 13 iunie 1645 (Arh. St. Buc., Peceti nr. 205 si

R. S. Romania, CLXXXV/178).

www.dacoromanica.ro

SFATUL $1 DIVANUL DOMNESC

19

tronul 33. Francezul De la Croix arainte§te §i el la salle du Divan fort

grande" §i camera

care zi

spatgriei unde se tineau §edintele divanului in fie-

Cea mai completa descriEre a sälii mari numita divan ne-a lgsat-o

Dimitrie Cantemir, care aratl ea' divanul, numit astfel de moldoveni

printr-un cu-vint turcesc, este o salg care se afla in mijlocul palatului

domnesc". In aceastg, salg se ggseau tronul domnesc §i scaunele mitropoli-

tului §i ale dregatorilor in slujtg, acestea a§ezate in ordinea importantei lor,

precum

i scaunele fo§tilor dregatori, membri ai divan-ului 35.

A doua acceptiune a cu-vintului divan este aceea de §edintg a sfatului

domnesc pentru judec2rca unei pricini. La 30 martie 1599 se aratg, astfel

cà ni§te boieri s-au pirit in divan inaintea domnului §i a sfatului sgu la

18 divane". Referindu-se la aceea§i pricing, peste un an, la 9 ian. 1600, domnul declarg ca i-a judecat pe impricinati ping la 23 de judecati" 38.

Aceasta acceptiune a cuvintului divan, de §edintg de judecata a

sfatului domnesc, este cunoscutg §i francezului De la Croix, case nota,

In trecerea sa prin Moldova, eg domnul tient Divan tous les jours dans

la chambre nommée Spataria" 37.

In sec. al XVII-lea, termenii de sfat §i divan au fost utilizati paralel

ca

In documentele interne, in unele din acestea cei doi termeni avind

§i in Tara Romaneasca

acecali acceptiune. De pildg, intr-un document

o

din <1626-1627> se aratg ca se judecase o pricing pentru st6pinire de

alta asemgngtoare privind uciderea unor

tigani cu tot divanul" ; la 20 dec. 1644 o pirg, inaintea divanului" este

tigani cu tot svatul" §i

judecata cu svatul", iar la 10 mart. 1665, la o judemtg inaintea sfatului",

una din pärti rämine denaintea divanului" 38In aceste documente, prin

sfat §i divan se intelege adunarea obi§nuitg a dreggtorilor tgrii, care jude-

cau imIreung cu domnul procesele ce li se infgti§au. In vremea domniei lui Dimitrie Cantemir notiunile de sfat §i divan

aveau acceptiuni

difErite :

in timp ce sfatul era adunErea restrinsa,

formata din cei opt mari eregatori ai tgrii, divanul avea un cE racter mult

mai larg, la §edintele sale participind, pe lingg marii dregatori, toti ceilalti

boieri din cele trei crdine" Eau stäri" (adica §i dreggtorii ai doilea §i ai

treilea) 39.

33 P. P. Panaitescu, C116tori poloni prin

roniline, Buc., 1930, p. 123, 129.

34 F. Babinger, O relaliune neobservald despre Moldova sub dontnia lui Anlonie vocia Ruset

(1676), Euc., 1937, p. 20, 22.

28 D. Cant( mir, Descriptio Moldaviae, Buc., 1872, p. 101.

38 Arh. St. Buc., m-rea

Neamt, XXXVIL3 si

5. Cu acelasi sens se utilizeazA termenul

de divan si Intr-un document din 1C92, In care se spune cá domnul a

strins pe boierii mari

mici si am fikut divan", pentiu a judeca pe boierul Velicico Costin, acuzat de luare de

(Arhivalasi", VI, 1895, p. 100-101).

37 F. Babinger, op. cit., p. 22. Vezi

si o iclaie

francez5 de la

Inceputul

sec.

al

sud-est europeen", VI, 1929, p. 62)

si Cronicile Romdniei, ed. M.

Kog5Ini-

mità

XVIII-lea, In care, vorbindu-se despre domn, se afirmä Son tribunal est apelle divan" (Rev.

historique du

ceanu, II, p. 18, despre divanurile" (judecatile) tinute de Gheorghe Duca.

Arh. St. Buc., m-rea

România, CDLII/79.

SI. SavaIasi, XVIII/2, cp.

klusi, LXX/15 si Acad. R. S.

39 D. Cantemir, Descriptio Moldaviae, p. 77-84. Vezi

i mai jos p. 63-64

www.dacoromanica.ro

20

TERMINOLOGIA PENTRU SFATUL DOMNESC

MEMBRII sAr

Este gTeu de precizat chid anume s-a facut aceastä separare neta

intre notiunile de sfat si divan, deoarece documentele nu o marcheaza cu claritatea lui Dimitrie Cantemir. In unele documente moldovene din sec.

al XVII-lea sfatul are el insusi acceptiunea de adunare largita, asa cum

va fi numit mai tirziu divanul. Astfel, la 5 febr. 1626, domnul face o danie

37CU tot sfatul domniei mele, boierii nostri moldoveni mari

i mici", iar

la 20 aprilie 1627, Dumitrasco Stefan mare logofat

organizärii sfatului domnesc

boiarii cei mari i cei mici", au dat o märturie inaintel lui Radii Mihnea 4°.

declara ca tot svatul lui (a 1 domnului),

bun cunoscator

Mijlocul sec. al XVII-lea

mai exact domnia lui Va sile Lupu

pare a constitui perioada in care cele doua notiuni de sfat si divan capatO'

treptat acceptiuni diferite, termenul de divan incepind

s

desemneze

sfatul mai larg, alcätuit din dregatorii mari i miei. Astfel, la 26 mart. 1642

se vorbeste de sfatul boierilor maxi

mici din divanul nostru", iar la 30

iulie 1646 apar ca martori Oliva dregätori ai doilea si un vornic de poarta,

care slut numiti boieri din divanul mariei sale lui Vasile vodä" 41.

In a doua jumatate a sec. al XVII-lea, deosebirea dintre

sfat

divan se adinceste treptat, desi in unele documnte sfatul continua sä

se confunde inca cu divanul. Astfel, la 8 aprilie 1662, se vorb este de adu-

narea divanului", deci de o adunare mai largä, iar la 12 martie 1662 apar

ca martori ai divanului, pe IMO marii dragatori,

i dregatorii ai doilea

i ai

treilea 42,

adica

aceia care

alcatuiau divanul in vremea lui Dimitrie

Cantemir ; in sfirsit, la 1692 Constantin Cantemir declara el a fäcut divan

cu dumnealor boiarii cei mari

i mici"

i cu toti mazilii" 43.

Subliniem deci cà in Moldova, in sec. al XVII-lea, a existat o perioada

In care notiunile de sfat si divan au avut aceeasi acceptiune si ea, in a doua

jurnatate a sec. al XVII-lea si la inceputul celui urmator, ele au ajuns aiba acceptiuni diferite.

Avind o larel raspindire in Moldova in sec. al XVII-lea, termenul

de divan a fost folosit si de strainii care au trecut prin tara in aceastä

vreme. Astf el, in relatia lui Quirini din 1601, sfatul domnesc este numit

,,loro publico divano, cioe senato" 44; mai tirziu, francezul De la Croix vorbeste de divan public" 45; tot divan" numesc sfatul dom nesc si unii

dintre calätorii poloni in trecera prin Moldova 46.

45 Acad. R. S. Romania, CCLVI/5-6

i MCDXCVII/66. Vezi de asemenea si doc, de

i boieresti din 1627 si

1628. (Arh.

Iasi, XXX1J/8.

la Miron Barnovschi referitoare la tiganii infinastiresti

St. Buc., m-rea sr. SavaIasi, XXXI/4, XXXV/4. m-rea Neamt, CXXXII/8).

41 Muzeul Romano-Rus, nr. 624 si Aril.

St.

Buc., m-rea SI. Sava

42 Acad. R. S. Romania, INIU16 si LVI/27.

42 Arhiva", VI, 1895, p. 100-101.

44

45 Ed. Babinger, p. 23 (extras).

46

Cercetaii istorice", IV/2, 1928, P. 87.

P. P. Panaitescu, Calatori poloni, p. 123. 129.

www.dacoromanica.ro

ALTI TERMENI

21

c. Alti termeni: singlit, pretoriu, scaun de judecatä, senat

In afarä de ace§ti doi termeni, sfat §i divan, folositi cel mai adesea de

cancelariile domne§ti ale Tärii Române§ti §i Moldovei §i avind, cum am

väzut, fie aceea§i acceptiune, fie mai apoi Intelesuri diferite, In sec. al

XVII-lea s-au mai utilizat §i alti termeni sträini pentru a desemna sfatul

domnesc.

Singlit (sinclit) este un cuvint de origine greacä, care are intelesul

de senat, sfat, adunare 47. /1 intilnim in citeva documente din Tara Roma-

neascä din deceniul al treilea al sec. al XVII-lea, foarte probabil sub

influenta greceascä, mai puternicg In aceastä vreme

48.

.A.stfel, la 6 martie

1628 se spune c: mai sus zisul singlit al celor de bun neam" (este vorba

de sfetnicii §i vlastelinii tärii) nu a fost de acord cu Inclina rea mänästirii

Snagov 49.

Termenul de singlit a fost folosit deseori In Moldova, in sec. al XVi-lea,

In cronicile alcätuite In limba slavonä 5° §i apoi in cite-va documente din

sec. al XVII-lca ; in acEste documente nu inlocuie§te termenul de sfat,

ci e folosit paralel cu acesta. Astfel, la 8 iulie 1632, chid se hotleä§te sou-

tirea de däri a preotilor, domnul se srátuie§te cu tot sfatul nostru, cu cei

patru ierarhi ai no§tri moldo-veni §i cu toti boierii marl §i mici

i cu tot

sinclitul nosiru" 51. Este vcrba aci, foarte yrobabil, de un exces de cuno§-

tinte ale diacul-ui, care -vroia sä impresioneze.

Cit prive§te tErmenul de pretoriu sau pritor, acesta a fost folosit

In citeva documente de Udri§te Nästurel, invätatul logofät al doilea §i

cumnat al lui Matei Basarab, §i de spudeii" säi, mir-o vreme cind Udri§te

a introdus in iimba siavonä a cancelariei domne§ti o strie de termeni

pretio§i, nefolositi mai inainte. Intr-un document din 10 sept. 1633, scris

de Stoica spudeiul, se vorbe§te de pretoriul (npHTop) cneazului" Alexandru

yoievod, iar la 28 febr. 1645, Intr-un document in care Udri§te Nästurel

a§eazä cuvintele", se spune ChEtTrliKH npTope (sfetnici ai pretoriului) 82,

epoci Ii apartine §i termenul de onarele scaun ole judecatei"

(KIAMISH C8AdAHILTd), utilizat luir-un document din 20 mai 1636 53. Acest

47 VCZi

Sarafidis, Diclionar grec-rornan, Buc., 1935. sub NrOCe.

48 De altfel, in aceastii vreme, logofilt al doilea este un grec, Sima.

49 Acad. R. S. Romänia, Peceti, nr.

76. Vezi si

doc. din 23 mai 1629, referitor la

scutirea de däri a satului Corbii de Piatrd

55 Cronicile

St. Buc., ep. Arges, XVI/17).

slano-romane, ed. P. P. Panaitescu, p. 80, 89, 91, 105, 110, 111

i

passim.

dre-

Dupd cum a ardtat Ioan Bogdan, termenul carwarrkca

gAtori

i boicri

pina la Urechia, Buc., 1891, p. 88-89).

51 Acad. R. S. Romänia, CCXXXVII/2. Vezi

alti teimeni desemnind pe

este un Imprumut de la cronicarii bizantini (Vechile cronici moldovenegi

i doc. din 22 febr. 1633, 19 mart. 1664

etc. (Arh. St. Buc., nis. 629, f. 286,

52 A rh.

St. Et:c

copie Inst. de Istorie) si

C. Cihodaru, op. cit., p. 78.

i Acad. R. S. Romänia, CCCXCVII/47. Mentio-

cp. Ai gcs, XLII/3

nez cd In Lexiconul lui 1Vardarie Cozianul, alatuit la 1649, npiTope este tradus prin casa de

judecatä (ed.

53 Â'-h.

Gr. Cretu, p. 212).

St. Ene., ep. Rumie, LVIT/4.

www.dacoromanica.ro

22

TERMINOLOGIA PENTRU SFATUL DOMNESC

MEMBRII SAI

nume se dAdea desigur sfatului domnese datoritg

tuia

f aptului c5, el alcg-

tgrii.

aläturi de domn

instanta supramä de ju decatä a

Amintim aci &A, intr-o traducere româneascl din sec. al XVIII-lea

a unui document muntean din <1 sept. 1561 mai 1562>, traducätorii

utilizeazg termenul de sinat541 termen pe care nu 1- am intilnit insä in

documentele interne originale, ci doar in unele izvoar e narative din sec.

al XVII-lea, de pildg la Miron Costin, care numeste ast fel

polong

sfatul domnesc al Moldovei 55.

sub influentä

d. Soborul §i sfatul de obste

Aeesti doi termeni au fost folositi pentru a desemna sfatul mai

larg al tärii, la care luau parte si alti raprezentanti ai claselor privilegiate.

Soborul este un termen imprumutat din viata bisericeascg, unde

avea intelesul de adunare. Definitia cea mai clarä o gäsim intr-uin docu-

ment din 14 aprilie 1666, car) cuprinde mgrturia data de mitropolit, epis-

copi si cu toti nästavnicii sfintelor lavra, ce se cheamä tot sgborul" 56

In documentele din sec. al XVII-lea stilt amintite deseori asemenea

soboare, numite si duhovnicesti, care se tineau de ragulg la mande skbgtori

religioase : de Boboteazg, de tuviere, Inältare etc. Astf el, inchinaraa mgngs-

tirii Stgnesti la pair' afaia de Alexandria a avut loe In fata Intregului

sobor duhovnicesc", adunat la mitrapolie de ziva tnMtrii, fiind martori :

raitropolitul Matei al 1VIiralor, episcopii de Buzgu

i Rimnic, episcopii

strgini aflati In targ, egumenii, praotii

toti arhiereii

i diaconii 57. (Intr-un alt docu-

ment se spune cä, In anul 1612, strInsu-se-au la sobor la sfinta Boboteazä

cu alalti egumeni i pkinti" 58, iar la 11 mai 1680 aflgm

cà exista un obicei potrivit ckaia egumenii mgnästirilor erau obligati

sg se afle In capitala tkii, la sobor, de Paste 56.(

In aceste adungri ale raprezentantilor bisericii se discutau diverse

probleme privind viata bisericeascä. De pildg, intr-un document din 21

sept. 1619, in cara se evocg un asemenea sobor care a avut loo de Bobo- teaza anului 1612, se spune cl s-au adunat cu acest prilej toti arhiereii

cu alti egumeni

i pgrinti

s-au plins toti de jalea si räutgtile" sg-

Virsite de oastea lui GabrIel Bathory, principele Transilvaniei, cgutind

solutii pentru indreptaraa situatiei in care se aflan mängstirile jefuite 6°.

" Doc. priv. ist. Rom., B., veac. XVI, vol. III, p. 154.

Miron Costin, Caere

(Poema polonä), ed. P. P.

Panaiteseu, p. 239,

388.

Vezi

si

Al. Elian, Bizanful si Moldova In sec. XV, In vol. Cultura moldoveneascd In vremea lui Slefao

cel Mare, Bue., 1964, P. 133.

56 Acad. R. S. RomAnia, CCl/24. Despre corespondenta dintre adunare si sobor vezi

Istoria Tdrii Rorndnesti, ed. cit., p. 6, uncle se simile cá Radu ce! Mare a facut sobor

i mireni.

mare", la care a chemat pe boieri, preoti

67 Doc. din 19 mai 1615 (Doc. prin. ist. Rom., B., veac. XVII, vol. II, p. 392-393).

"

" Doc. prin. ist. Rom., B., veac. XVII, vi,!. III, p. 424.

Doc. din 17 sept. 1619 (ibidem, vol. III, p. 418-419).

Arh. St. Buc., m-rea BrIncoveni, XXI/6.

www.dacoromanica.ro

SOBORUL I SFATUL DE OBSTE

23

Chad domnii Tärii Românesti aveau de rezolvat probleme mai

importante convocan adunäri mai largi, la care luau parte reprezentantii

bisericii

/1soborul

i ai boierimii

i care eran numite uneori, in sec. al XVII-lea,

Astfel, cele doul hrisoave ale lui Matei Basarab privitoare

la scoaterea, mänästirilor din tara, de sub inchinarea la mänästirile sträine din 28 <iulie > 1639 si 27 nov. 1640 slut date dupä ce domnul a consultat

',tot säborul tkii, i duhovnicesc i mirenesc", cu

sveatul

i cu voia a tot

sälporul." 61

Alteori, in cadral aceleiasi adunäri largite, care cuprindea si pe mem-

brii sfatului domnesc, soborul Ii pästra caracterul au de adunare biseri-

ceascä, boierii apärind separat de acest sobor. Astfel, cind Radu. Paisie

drept de judecatä episcopiei de Buzäu, se consultä cu intregul soborul

cu toti dregätorii

i boierii domniei me/e" 62; la 20 nov. 1645,

bisericesc

Matei Basarab ja o hot'Arire cu privire la satele rämase de la Mihai

Viteazul, dupä ce a adunat sveatul tärAi

si dumnezeest

i clivanul

i s'Aborul sf <i >ntelor

> lavrelet'Argi" sau divanul i slip° ral täräi" 63; in sfir-

si a toti boierii tärii, den mare pänä

judecata lui Stroe Leurdeanu, vinovat de moartea postelnicului C.

alcatuit din

Cantacuzino, are loe in fata soborului sfintei biserici"

mitropolit, episcopi

la cel mic" 64.

i egumeni

Termenul de sobor a avut deci douä acceptiuni : una care cuprindea

pe toti membrii unui sfat mai larg, mireni i clerici, care alcsátuiau soborul

si o alta mai restrins'ä, care se referea doar la reprezentantii bisericii

prezenti la aceste sfaturi lärgite.

In Moldova, termenul de sobor a fost utilizat mult mai rar, avind

insä aceeasi acceptiune ca

tinut Constantin. Duca, in a doua domnie a sa, cind a desfiintat väeäritul 65.

i in. Tara Româneascä. Un asemenea sobor a

La inceputul sec. al XVII-lea, pentru sfaturile domnesti cu caracter

i reprezentantii bisericii) s-a utilizat uneori

mai larg (la care participan

In documentele moldovene termenul de sfat de obste, intilnit in doug hri-

soave din. 12 mai 1606 si 17 iulie 1607, privind intäriri de proprietäti pentru

episcopia de Roman si mänästirea Secu ".

61 Copie Inst. de istorie N. Iorga"

Arh. St. Buc., Peeeti nr. 54. Morn] tArAi',

mai este consultat si la 26 august 1661 In

compus din mitropolit, episcopi

i , toti boiarii

privinta milelor ce urmau s5 fie acordate m-rii si. loan din Focsani, ctitoria nou5 a lui Grigore

Ghica, ca si la scoaterea

de sub Inchinare a m-rii din

Cimpulting, la 17

ian. 1669 (Arh.

St. Buc., m-rea Sf. loan Focsani, III/1

i m-rea C. Lung, LXII/45).

Despre soboarele din statul feudal strb, care Indeplineau un rol asem5niltor en cele de la noi, vezi M. Mladenovitch, L'état serbe au mown-age. Son caractere, Paris, 1931, p.

178-181 si N. Radojcie, Srpshi drlavni sabori u srednem veku, Belgrad, 1940.

62 Doc. priv. ist. Rom., B., veac. XVI, vol. II, p. 307.

63 Muzeul de istorie Buc., nr. 13 977. Vezi

si Cozia, date eu tot soborul bisericesc

ms. 712, f. 276v-277 v.).

i asezdmintele pentru m5n5stirile C. Lung

i sFatul domnesc (Arh. St. Buc., ms. 1157, f. 16--18

66 Acad. R. S. Rcmania, CCl/31 (doc. din 18 iunie 1669).

65 Cronicile Romdniei, ed. M. Kogiilniceanu, II; p. 46.

66 Doc. prio. ist. Rom., A., veac. XVII, vol. II,

p. 40 si 120. Mention5m c1 pentru

alte Int5riri asemAnAtGare se in N oca in aeeeasi vreme sfatul Intregului nostru sfat moldovenese' binecuvIntarea iemrhilor (ibidem, veac. XVI, vol. JV, p. 240 si veac. XVII, vol. V, p. 110).

www.dacoromanica.ro

94

TERMINOLOGIA PENTRU SFATUL DOMNESC

ff MEMBRII SAI

De regull insä

dupg cum a arätat C. Cihodaru in lucrarea, citatä

sfatul de obste, alcätuit din reprezentantii categoriilor sociale privilegiate,

nu se Intl unea in secolele XVIXVII decit in imprejurári deosebite, de

pildä la alegerea domnilor. Astfel, Petru Rares a fost ales ca domn

sfatul de obste" (ero MOM% ChgtTOM) 67 La fel s-a fäcut

i

alegerea

domn a lui Alexandru Läpusneanu 68 Este demn de subliniat faptul &A,

referindu-se tot la alegerea ca domn a lui Alexandru Läpusneanu, croni-

ca,rul Azarie relateazäc aceasta s-a fAcut intr-o adunare a poporului (adicä

a reprezentantilor categoriilor privilegiate), a cäpeteniilor ostilor, a epis-

copilor, boierilor si tot sfatul" 69. Acestia alcätuiau deci sfatul de obste",

care alegea pe domnii Moldovei in sec. al XVI-lea.

e. Sfatul domnesc

i curtea domneasc5

Cu priv ire la termenul de curte

despre care am mai discutat de

altfel intr-o altä lucrare 7°

mentionäm cà acest termen se foloseste uneori

pentru a desemna pe boierii

i slujbasii de la curtea centralä a domnului

Ca once suveran feudal, domnii Tárii Românesti

i Moldovei aveau

o curte central, de resedintä, unde erau inconjurati de o seamä de boieri,

mai mari sau mai mici, din care unii Ii ajutau la conducerea treburilor

tärii, iar altii slujeau domnului, toti acestia asigurind fastul obisnuit

al curtii domnesti. Cum membrii sfatului domnesc slujeau sau dvoreau"

la curtea domneascg,

Grigore Ureche

cum ne informeazI interpolatorul cronicii

lui

unele documente din sec. al XVII-lea numesc sfatul

domnesc dvorba curtäi máriei sale" domnului 71

Cronicarul Macarie aminteste si el de boieri de curte" si de tarä," 72,

iar intr-un document muntean din 13 dec. 1640 apar ca martori pentru

marele boier Diicu Buicescu multi boiari de curte si de acolo den judet" 73.

Ad i intre boierii de curte sint cuprinsi

i dregätorii de la curtea domneascä.

In acelasi sens foloseste uneori termenul de curte si cronicarul Grigore

Ureche, care

referindu-se la domnia, lui

tefan Läcustä-- spune Ca,

urindu-1 curtea toatà", l-au omorit boiarii din curtea lui", indicind

numele unora din marii sad dreggtori 74.

De obicei, insä, termenul de curte se ref erä la cei care slujeau domnu-

lui la curtea sa centralá, nu la dregAtorii mari, care apar de regard separat

1968.

Cronicile slavo-ronalne, ed. P. P. Panaitescu, p. 81 si 95.

68 Ibidem, p. 114, 123. Vezi si C. Ciliodaru, op. cit., p. 74, 77-78.

e9 Cronicile slavo-romeine, ed. cit., p. 104-105 si 140.

70 Vez! N. Stoiceseu,

Curteni

i slujitori.

Contribulii la istoria armatei romdnP, Elie.,

71 Doc. din 21 april. 1662 (G. Ghibänescu, lspisoace, III/1, p. 202).

72 Cronicile slavo-ronulne, ed. P. P. Panaitescu, p. 87 si 103.

73 Aril. St. Buc., Mitr. Tárii Rom., CLII/97.

" Gr. Ureche, Letopiseful Wit Molo'ovei, ed. P. P. Panaltescu, ed. a

II-a, p. 160.

www.dacoromanica.ro

SFATUL

I CURTEA DOMNEAscA

25-

de restul curtii. De pildg, in documentele muntene din 11 dec. 1564, 29 mai

1573 si 19 iulie 1596, se vorbeste de niste intelegeri Mente dinaintea tuturor-

cinstitilor dreggtori

Mihail Moxa cind

i dinaintea intregii curti" 75, iar intr-un document

moldovean din 24 iulie 1618 domnul aratg cä s-a consultat cu sfatul

cu curtea sa 76 Aceeasi demarcatie intre sfat si curte face si cronicarul

curtea se sculä cu svatul impreung de puserä

spune

pre Artemie inp-drat" 77.

In documentele muntene din sec. al XVII-lea, se face de regulä

i restal personalului curtii domnesti.

De pildg, la 14 dec. 1601, sint amintiti ca martori multi dreggtori ai

deosebirea intre dreggtorii mari

domniei mele

i boieri din curtea domniei mele" ; la 9 oct. 1613, are loe

un schimb de sate, Cu stirea boierilor de la curtea domneascg si a intregului

divan, iar la 27 ian. 1614 se face o intocmire dinaintea tuturor cinstitilor

dregätori ai domniei mele, din divanul

i curtea domniei mele,

mari

mici" 78. Curtea si divanul 014 deci doua notiuni diferite.

La sfirsitul sec. al XVI-lea se foloseste uneori termenul de curte

mare" pentru mani dreggtori si de curte micg" pentru personalul subal-

tern de la curtea centralg domneascg. De pildg, la 17 dec. 1586, se face

o tranzactie de pámint cu stirea intregii curti a domniei mele, mare si

micg". Alteori

apar separat de curtea mare si micä 79.

ca intr-un document din 30 aprilie 1587

dreggtorii

In nici un document emis de cancelariile domnesti ale Tgrii Roma-

i Moldovei boierii care apar ca membri ai sfatului domnese nu sint

nesti

cuprinsi sub termenul de curte, astf el incit nu ni se pare intemeiatg pgrerea

exprimatä de C. Cihodaru a asistenta" la sfatul domnesc alatuia curtea

domnului 50.

In concluzie la acest paragraf, subliniem faptul cà terminologia

i divanul

utilizatg de cancelaria domneascä pentru a desemna sfatul

domnesc nu este totdeauna prea precisg, din care cauzg cercetarea acestei

terminologii si a evolutiei sale este mult ingreuiatg.

Totusi, unele incheieri se pot trage

i trebuiesc retinute : mai intii

cà termenul de sfat cuprind.ea in general pe sfetnicii cei mai apropiati

ai domnului, cei care alcgtuiau sfatul domnesc propriu-zis ; notiunea de

divan a avut in sec. al XVII-lea o acceptiune mai largg, ea cuprinzind, In afarä de membrii obisnuiti ai sfatului, si pe dreggtorii mai mici. Cit

priveste termenii de sobor

largá,

i sfat de obste, acestia au acceptiunea cea mai

i anume aceea a unor adungri mai mari, la care luau parte, in

imprejurAri deosebite, reprezentantii boieritaii ii ai bisericii.

76 Doc, priv. ist. Rom., B., veac. XVI, vol.

III, p. 205, vol.

p. 229. 76 Doc, mil). ist. Rom., A., veac. XVII, vol. III, p. 287.

IV, p. 110 §i vol. VI,

77 B. P. Flasdeu, Cuvenfe den bdtrtni, vol.

p. 379.

76

Doc, priv. ist. Roni., B., veac. XVII, vol. I, p. 26. vol. TI, p. 223 51 243.

76

Ibidern, veac. XVI, v.l. V, p. 271 $i 306.

s° C. Cihodaru, op. cit., p. 58.

 

www.dacoromanica.ro

26

TERMINOLOGIA PENTRU SFATUL DOMNESC $1 MEIVIBBII SAI

A§a cum am afalat in introiducere, in aceastä lucrare ne vom ocupa

nurmai de sfatul si divanul domnesc, care ajutau pe domn la conducerea

tärii, nu §i de adunärile mai largi, convocate de doran in imprejurAri spe- ciale, care constituie o institutie deosebitä de sfat §i divan §.1 care au mai format, de altfel, obiectul unor studii recente 81

2. MEMBRII SFATULUI

1

DIVANULUI DOMNESC

Trecind acum la numirile sub care sint cunoscuti membrii sfatului

§i divanului domnesc din Tara Româneascl §i Moldova, vom constata

§i aici cä avem de a face cu o serie de termeni : dregettori, boieri, sfetnici

§i prim-sfetnici, vlastelini, pani §i jupani, fiecare dintre ace§tia fiind uti-

lizat In anumite perioade §i cu un anume inteles. Ping in sec. al XVII-lea

ace§ti termeni au fost folositi mult mai adesea decit aceia care desemnau

sfatul domnesc ca institutie in ansamblul su.

Intre cele doug täri salt §i In aceastä privintä, dupg cum vom vedea,

unele deosebiri in ceca ce prive§te folosirea acestor termeni.

In Tara Romaneascd, ordinea cronologicä In care au apärut In docu-

mentele interne termenii sub care slut cunoscuti membrii sfatului domnesc

este aceea de : jupani §i boieri (1389), dregätori (1492), vlastelini (1492),

prim-sfetnici (1492) §i sfetnici (1533).

A fost o vreme chid ace§ti termeni au coexistat, indeosebi in sec.

al XVI- ea. In Inveitalurile lui Neagoe Basarab, de pildä, intilnim termenii

de boieri, vlastelini, sfetnici

npaewrint),

§i

dregAtori (son*" ILUCTIAl2

chgtTlinum,

a§a cum ace§ti termeni li gäsim §i in documentele din

aceea§i. vreme.

Dintre ace§ti termeni, cel mai adesea au fost folositi aceia de dreggtori

§i boieri, intre care, de altfel, nu a existat totdeauna o demarcatie absolutä.

Evolutia acestor termeni este legatä de evolutia inski a sfatului doranesc §i de transformärile prin care a trecut acesta.

In Moldova terminologia care deseraneazä pe membrii sfatului dom-

nesc este mai säracä §i diferitä de aceea din Tara Româneascä. Aici for-

mula obi§nuitä a documentelor este : la aceasta este credinta domniei

noastre (numele domnului) §i credinta boierilor no§tri", care sint In§irati

In ordinea importantei dreggtoriilor, pinä la marele comis, dupä care se

adaugä §i credinta tuturor boierilor no§tri moldoveni, mari §i mici".

Termenul obisnuit sub care sint cunoscuti membrii sfatului domnesc este

deci acela de boieri 82. Mult mai rar se folosesc in Moldova ceilalti termeni

utilizati in Tara Romaneascl.

81 Vezi mai sus p. 11.

82 Despre modul cum se adresa domnul marilor sAi dregdtori vezi de pildd doc. din 20 aug.

lui

Andrei hatmanul si Stroici mare logalt ;

Rom., A.,

primul este

numit adevgrat al nostru eredincios si cinstit boier jupan Andrei hatman", iar cel de al doilea,

1588 si 4 iunic 1591, eliberatc

credineiosul si cinstitul nostiu boier pan Stroici mare logoMt" (Doc. priv. ist.

veac. XVI, vol. III, p. 392-393 si vol. IV, p. 28).

www.dacoromanica.ro

JTJPANI

I PANI

27

a. Jupani §i pani

Jupan este un cuvint vechi slay (acovnenk), care inseamng domn

sau stgpin 83. El a fost folosit indeosebi de cancelaria Tärii Românesti,

Incg de la primul document intern pästrat, in care sint citati membrii

sfatului domnesc din 1389.

In documentele de ping la mijlocul sec. al XVI-lea, titlul de jupan

.se atribuia de obicei numai boierilor i dregeitorilor mari, nu tuturor membrilor

sfatului domnesc. Astfel, in documentele emise de cancelaria Tärii Romä-

nesti de ping la jumgtatea sec. al XV-lea sint numiti jupani toti boierii

färg dreggtorii care apar ca membri ai sfatului domnesc si care, de regulg,

ocupan in acest sfat o pozitie superioarg boierilor cu dreggtorii. De pildä,

in documentul din 28 febr. 1424, toti cei sase boieri Mfg dreggtorii, care

detin primele locuri in sfat, slut precedati de titlul de jupan, in timp ce

celorlalti cinci dreggtori care urmeazg in sfat nu li se dg acest titlu, ci li se indicg doar dreggtoria ce ocupg 84.

Cit priveste pe dreggtori, titlul de jupan a fost acordat de regulä

vornicul, logofkul

i spätarul) 88. Ping la sfirsitul sec. al

numai celar mai importanti dintre acestia (banul,

f ostii clreggtori

i uneori vistierul

XV-lea, titlul de jupa,n nu precede numele altor dreggtori membri ai

sfatului domnesc in afarg de cei amintiti mai sus. Singurele exceptii pri- vesc pe dreggtorii de rang mai mic care faceau parte din familii boieresti

de seamg, de pildg Danciu Craiovescu, care, ca mare stolnic

este numit si el uneori jupan 86.

i comis,

CI termenul de jupan constituia in aceastg vreme uil titlu deosebit,

i dregätorilor celor mai importanti, rezultä

care se dädea numai boierilor

83 Vezi Dacoromania",

I,

1920-1921, p. 147,

Bulletin linguistique", V, 1937

p. 221-222, Gh. Mihilä, Imprumuturt vecki sud-slave In limbo romtina, Buc., 1960, p. 132-13a

sL Lexiconnl lui Mardarie Cozianul, p. 103.

venita

I, 1958, p. 88-104.

Despre Virmenal jupan

ganizaPilor administrative slave

sud si popomele

sustine ea' jupan este de origine avara.

Despre termenul jupan, eonducator feudal local,

celebrä, din

folmit prima crira in inscriptia de-

913, vezi Studii", IV. 1951, nr. 3, p. 122-134 si Romanoslavica",

considerat drept cea mai veche denumire a conducatorilor or-

vezi si P. Skok, Jnzni Sloveni i tursla narodi [Slavii de

6asopis", JI, 1936, P. 1-15), unde

se

turcestil (Jugoslovenski istoriski

Alti istmici considera Insa ca termenul jupan a fost Imprumutat de popoarele slave de

M. Mladenovitch, op. cit., p. 153-155). Precum se

vede, este

greu de

la iliro-traci (vezi

cunoscut In mod cert originea cuvintului jupan, ajuns In cancelarla statului feudal Tara Ro-

maneasca prin intermediul slavilor.

88 D. R. H. (Documenta Rom. Historica), B., vol. I, p. 104.

88 Vezi doc. dintre 1451-1492, In care, dintre dregatori, doar vornicul i logofatul

i sp5tarul

ra-

reori

ban

stilt numiti jupani (ibidem, p. 179, 181, 183, 204, 206, 208 passim). Pentru

i vistier numiti jupani la sfIrsitul sec. XV, vezi p. 368, 373, 382, 383, 399, 405 passim.

Mentionez cal acest titlu se acorde si in Serbia marilor dregatori ; aici sint mentionati

iupanus palatinus, iupanus pineernarum, iuparnis armiger, iupanus camerarius (Stojan No- vakoviC, Vizantijki cinovi i titule u Srpskim zunlama XI XV vel.a (Glas Srpske Kralevske Akademije", LXXXIII, 1908, p. 18)).

88 Vezi doc. din 10 april. 1488 si 25 ian. 1499 (D.R.H., vol.

I, p. 337, 474).

www.dacoromanica.ro

28

TERMINOLOGIA PENTRU SFATUL DOMNESC

MEMBRII SA'

si din faptul c

o pozitie insemnatä in sfatul domnesc erau numiti

boierii care erau rude ale domnilor si care ocupau de reg-ulä

i ei jupani 87

/ De la sfirsitul sec. al XV-lea termenul de jupan si-a lArgit sfera,

i pentru alti boieri, care nu erau membri ai sfatului

aveau si titluri de dregätori 88, fie el nu posedauasemenea,

incepind sä fie folosit

domnesc, fie c

titluri 89.

Cu toate acestea, in prima jumätate a sec. al XVI-lea, s-a continuat

traditia ca, la enumerarea martorilor din sfatul domnesc, doar celor mai

de seamä dintre dregAtori sä li se spunä jupani, iar celorlalti nu. Rareori

in aceastä vreme sint numiti jupani toti dregätorii care apar ca martori

In sfatul domnesc 90.

In aceeasi vreme, insà, in care diecii cancelariei domnesti continuau,

In virtutea obiceiului, sä foloseascä denumirea de jupan pentru dregätorii

mai importanti ai sfatului, acest termen îi pierdea treptat insemnätatea,

incepind a fi numiti jupani i diversi alti boieri mai mici (grämätici, vätafi

etc.) 21 care, mai tirziu, vor fi cunoscuti de regulä sub numele de slugi

i negustorii erau numiti uneori

domnesti. La inceputul sec. al XVII-lea

jupani 93.

tanta

Chiar in aceastä vreme in care termenul de jupan isi pierduse impon-

i acceptiunea sa initialä, el era folosit pentru a desemna calitatea,

de boier. De pildä, intr-un document din 10 Mlle 1644, se spune cii doamna

Stanca, sotia lui Mihai Viteazul, a avut, inainte de a deveni doamna

',rang de jupanitä", adia a fost boieroaicg 23.

Titlul de pan

impruniutat din Polonia

a avut in Moldova aceeasi

acceptiune cu aceea de jupan in Tara Româneascg, fiind acordat de regulä,

rudelor domnului

i celor mai insemnati boieri ai tdrii 24. CA este vorba.

de un termen care presupune o importantä deosebitä pentru persoana cäreia,

i se acordä ne-o dovedeste faptul cii uneori chiar domnului i se spune

pan, ca in cazul lui Alexandru cel Bun, care se intituleazä pan intr-unul

din tratatele sale cu regele Poloniei 95.

separat de restul boierilor

In unele tratate moldovene incheiate cu regele Poloniei, panii apar

ì

sfatului, fie ca natage

u somim, fie

ca

Vezi

doc. din : 1 iunie 1421, 17 nev. 1479, 15

dcc. 1501, 27 mai 1510 (ibidem,

p. 98, 269, Doc. pro. ist. Rom., B., xeac. XVI, vol. 1, p. 7, 58).

Situatia era ascm.inilioare si in statul feudal sub, de unde a fost Imprumutat termenid

i rudelor familiei

de jupan. in vrtmea donmici lui Stefan l'ros, titlul de jupan se atribuia

domnitoare (C. Jireeek, La civilisation serbe au rnoyen-dge, Paris, 1920, p. 81.

88 Doc. din 26 iulic 1490, 2 sept. 1493 etc. (D.R.H., B., vol.

89 Doc. din 30 innie 1486, 9 ielie 1492 (ibidem, p. 320, 369).

99 Ve7I doc. din :

7 si 10 sept. 1508, 30

I, p. 363, 394).

<itdie-aug.> 1511, 14 dec. 1514 (Doc. priv.

Rtm., B., veac. XVI, vol. J, p. 49-50, 73, 106).

91 Vezi doc. din : 4 imlic 1506, 25 Wylie 1506, 28 innie 1537, 6 febr. 1541, 12 april.

I, p. 37, 38; vol. IT, p. 229, 274 si vol. III, p. 80).

<1558-1559> (ibidem, vol.

92 Doc. din 7 ian. 1617 (ibidem. veac. XVII, vol. III, p. 81).

93 Acad. R. S. Romania, CCXCIV/3.

94 Vezi si Rev. ist. rom.", 1910, p. 388.

95 M. CostIchescu, Doe. inainte de .5 Iefan cel Marc, II, p. 625.

www.dacoromanica.ro

SFETNICI $1 PRIM-SFETNICI

29

pma (panii si sfatul)99. In altele, Insg, termenul de pan se referg

la toti membrii sfatului domnesc, cgrora li se spune 1-141-10KE H

I1AH111-1 NAM 97.

P4Ad sau

b. Sfetnici

i

prim-sfetnici

Mutt mai des si mai devreme decit termenul simplu de sfetnic s-a

folosit de cgtre cancelaria Tàrii Românesti acela de prim-sfetnic, pentru

a sublinia trecerea deosebitg pe care o aveau la domn unii dintre marii

sgi dreggtori.

Termenul de prim-sfetnic a fost utilizat prima oarg de cancelaria

numeste prea-cinstitul dreggtor"

sfetnic" ". Dupg aceea termenul de primal sau întîiul sfetnic

lui Vlad Cglug:Aral, la 9 oct. 1492, cind domnul dg un hrisov ginerelui

sgu Staico mare logofgt, pe caxe il

si

s-a folosit destul de des, fiind numiti astfel marii dreggtori care se bucurau

de o influentg deosebitg asupra domnului tgrii. Dintre dreggtorii din sec.

al XVI-lea cgrora li se spune prim-sfetnici amintim pe : Barba Craiovescu

mare ban, Harvat maxe logofgt, Calag, mare vornic, Drgghici mare vornic,

Radu maxe logofgt, Socol mare vornic, Teodor mare ban, Dragomir mare

vornic etc. etc. 99

Dupg cum rezultä din numele citate, in sec. al XVI-lea eran numiti

i logofetii, adicä dreggtorii cei mai importanti

prim-sfetnici banii, vornicii

ai sfatului domnesc. Doar In doug cazuri li se spune prim-sfetnici unor

dreggtori mai putin Insemnati cleat banal, -vornicul

de Alba Golescu mare clucer, numit IntImi sfetnic al lui Alexandra Mircea,

i logofgtul : este vorba,

Impreung cu fratele sgu Ivasco Golescu mare vornic, si de Stoica mare

postelnic, cgruia acelasi domn Ii spune vlastelin

i intîiui sfetnic 0°.

Din documentele din sec. al XVI-lea rezultg, cg acelasi domn putea

sà atribuie calitatea de primal sau intliul sgu sfetnic la mai multi mari

dreggtori ai säi. Astfel, Neagoe Basarab considerg prim-sfetnici pe Barba

Craiovescu mare ban, pe Harvat mare logofät si pe Calotg mare -vornic,

In timp ce Alexandra Mircea numeste prim-sfetnici ai sgi pe fratii Ivasco

maxe vornic

mare -vornic

i Albu mare clucer Golescu, Dobromir mare ban, Dragomir

i Stoica mare postelnic191.1Rezultg de aci cg putean fi consi-

derati prim-sfetnici mai multi mari dreggtori, nu numai aceia care ocupan

primal loo intre membrii sfatului domnesc.

96 lbidem, p. 609, 612, 766, 791 5i

97 lbidem, p. 475 5i M. CostAchescu, op. cit., p. 797.

I. Bogdan, Doc. lui

teran cel Mare, II, p. 297.

98 D.R.H., B., vol.

I, p. 376.

99 Doc. priv. ist. Rom., B., veac. XVI, vol. I, p. 89, 114, 122,

358, vol. III, p. 56, 90.

135, vol.

II,

p.

93,

'00 Doc. din 21 mai 1571, 11 cct. 1571 5i 15 febr. 1576 (ibidem, vol. JV, p. 21,

49

5i 214.

qi 123).

1" Doc, citate din 1571 5i 1576 5i cele din 29 mai 5i 23 oct. 1573 (ibidem, p. 110

www.dacoromanica.ro

3 0

TERMINOLOGIA PENTRU SFATUL DOMNESC

I MEMBRII SA'

Cind insä dreg'ätorii mai putin importanti decit banul apäreau in

i ei prim-sf et-

acelasi document cu acesta, chiar dacg uneori erau numiti

nici, termenul era folosit numai pentru acest mare dregätor 02, care ocupa

primul loc in sfatul domnesc.

Termenul de prim-sfetnic era insotit de regulä si de acela de vlaste-

lin, ceea ce subliniazä In plus importanta deosebitä a primilor sfetnici.

Trebuie s remarcäm, de asemenea, faptul c`a termenul de prim-sf et-

i ca o simplä formulä de cancelarie domneascA,

nic a fost folosit uneori

de indatä ce aceluiasi mare dregätor i se poate spune chid prim-sfetnic,

cind numai dreeätor in decurs de citeva luni

i in timpul aceleiasi

De pildä, intre 2 dec. 1579 si 24 nov. 1580, in patru documente eliberate de

cancelaria luilVIihnea Turcitul pentru Mitrea mare vornie, acesta este numit

de doul ori doar dregltor, o datä prim-sfetnic, iar altà, data* -vlastelin si

prim-sfetnic 103. Cum in acest scurt interval de timp este de presupus

trecerea de care se bucura Mitrea vornicul pe lingä domn rämäsese aceeasi,

rezultä c'ä utilizarea sau neutilizarea termenului de prim-sfetnic (ea si

a altora de altf el) era läsatä intr-o mare mäsurà la latitudinea logofätului.

FLA indoialä e5 acesta trebuia sà, tinä seama, de relatiile dintre domn

dregAtorii säi si de influenta pe care o aveau ultimii

numi prim-sfetnic pe un dregätor care nu se bucura de o deosebitä trecere

la domn.

i cg el nu ar fi putut

In sec. al XVII-lea, termenul de primul sau intiiul sfetnic s-a folosit

mai rar decit in veacul precedent, el fiind utilizat indeosebi in vremea

domniei lui Radu

erban, care numeste astfel pe Radu clucerul i Preda

cei doi frati Buzesti, deosebit de influenti in aceastä epocg 104 Dupä cum rezultä dintr-un document din 10 mai 1623, in aceastä

i unii boieri care nu eran dregAtori

vreme putean fi numiti prim-sfetnici

deci nu fäceau parte din sfatul domnesc, dar care aveau o mare influentä

asupra domnului. La aceastä datä, Radu Mihnea numeste astfel pe grecul

Dumitrachi Cantacuzino, care nu fäcea parte dintre marii dreeätori ai

thii, dar

care apare in fruntea acestora intr-un document din 3 ian.

1624, in care se spune Ca' el judecase o pricinä impreung cu marii dreeätori

(vornicul, logoatul etc.) 105

Ultima mentiune cunoscutä a termenului de intiiul sfetnic dateaa

din timpul domniei lui Matei Basarab, din 10 martie 1641, dud este numit

astfel Hrizea mare vornic 1°6. Dupg aceastä datä, termenul nu a mai fost

folosit de cancelaria domneascä.

Termenul de primul sau Intliul sfetnic a desemnat deci, de la sfirsitul sec. al XV-lea ping cä'tre mijlocul sec. al XVII-lea, pe marii dreggtori care

se bucurau de o influentä deosebitä pe Rugg domnul Tärii Roma nesti.

102 Vezi doc. din 29 mai 1573, dat lui Ivasco mare voinic

i Albu mare clucer Golescu,

in care este amintit

p. 109

110).

i

Dobromir fost mare han, numit el singur Intliul

sfetnic (ibidem,

1°2 Doc, priv. isi. Rom., B., veac. XVI, vol. IV, p. 432, 447, 462, 492.

101 Ibidem,

veac XVII, vol. I, p. 132, 192, 194, 210, 259.

105 Ibidem, vol. IV, p. 271 si 365.

106 Arh. St. Buc., Peceti nr. 56.

www.dacoromanica.ro

SFETNICI $1 PAIM-SFETNICI

31

Adaugat adeseori la acela de vlastelin, calificativul de prim-sfetnic sublinia,

pozitia importanta pe care o ocupau in sfatul domnese unii din marii

dregatori ai tarii.

Termenul de sfetnic (ChlitTHIIK), in sensul de membru al sfatului,

sfatuitor, s-a folosit in Tara, Româneasca mult mai rar decit acela de dregator.

Prima mentirme a termenului de sfetnic simplu cunoscuta din documentele

interne ale Tärii Românesti este din 13 oct. 1533, cind, in introducerea

unui hrisov acordat unor boieri, se vorbeste de preacinstitii boieri si

sfetnici" ai domnului 107. Prin sfetnici se intelege aci intreaga categorie a

membrilor sfatului domnesc.

r

Alai tirziu, termenul de sfetnic s-a folosit concomitent cu acela

de dregator

i avind acelasi inteles cu acesta. De pilda, la 10 nov. 1570,

Alexandru Mircea le spune rudelor sale Ivasco Golescu mara logorät si

i dregatori sfetnici" 108. Aici, ter-

menul sfetnic, asezat linga acela de dregator, avea menirea s5 sublinieze

pozitia deosebit de importanta pe care o ocupau cei doi mari dregátori

Alba Golescu mara clucer vlastelini

din casa" domnului, numiti

uneori

i prim-sfetnici.

In prima jumatate a sec. al XVII-lea, termenul de sfetnic este de

i acum pe boierii membri ai sfatului

asemenea rar utilizat, desemnind

domnesc sau pe cei cáre sfätuiau pe domn. De pildä, la 16 iunie 1602 se

aratä cí domnul s-a sfatuit cu toti sfetnicii" sai, dupa care a incredintat

cercetarea unei pricini márilor dragatori" din divan, iar la 15 iulie 1628

are loe o judecará inaintea tuturor boierilor sfetnici", &M'ora mai joa

li se spune boierii tArii 109.

In timpul domniei lui Matei Basarab, in cancelaria Tärii Itomanesti

i acela de dregätor.

i deregatorii

se face uneori deosebirea intre termenul de sfetnic

cinstiti

pe cinstitii

i creclinciosii svetnicii domniei noastre

La 27 nov. 1640, cind domnul ja hotarirea de a scoate de sub inchinare marile manastiri ale färii, se sfätuieste cu cei de bulla ruda, bojari mari,

i socotiti svetnici deregatori", punind mártori ai hotgririi luate

duhovnici i mireni" 110 Aceeasi formula va fi utilizata i in hotgrIrea imita

de Constantin *erban in aceasta problema 111. In aceste documente, sfet-

nicii sint ai doranului, cei cu care acesta se sfatuieste, iar dregatorii sint

ai

àrii, cei care conduceau sau tocmeau" tara.

In Moldova, termenul de sfetnic a fost folosit destul de rar, ca

acela de dregator. Termenul de sfetnic desemna pe membrii sfatului dom-

nese, sfat cunoscut aci sub numele de paeA. In raspunsul dat de stefan

cel Mare cneazului Alexandru sint amintite astfel pecetile boierilor nostri

interne

sfetnici"

(1141.10Kk

NAWlin

PAANKIX6),

lar

in

unele

documente

207 Doc. priv. ¿si. Rom., B., veac. XVI, vol. II, p. 147.

1°8 Ibidem, vol. III, p. 385.

109

11° Arli. St. Buc., Peceti, nr. 54.

111 Acad. R. S. Romania, XI/239.

Ibidem, veac. XVII, vol. I, p. 51 ;1 Acad. R. S. Rormlnia, LXXVIi21.

www.dacoromanica.ro

32

TERMINOLOGIA PENTRU SFATUL DOMNESC

MEIVERRII SAI

sfetnicii sint numiti ptAu,4 112. In aceeasi vreme, insg, tot cu acest termen

erau numiti

i membrii sfaturilor orgsenesti, sfetnicii tirgului" 113.

In cronicile din sec. al XVI-lea, alcätuite in limba slavong de Macarie,

i Azarie, se intilneste adeseori termenul de sfetnici (ChBtTHHKh11),

i acela de prim-sfetnici, cum li se spune, de pildg, unor draggtori

rii, ca portarul Luca Arbore sau hatmanul Vartic 114

i dreggtori aveau

Eftimie

iar uneori

de seamä ai

La inceputul sec. al XVII-lea, termenii de sfetnici

aceeasi acceptiune in Moldova. In <april-iulie > 1623, marii boieri

sfetnici ai domnului"

de la marele logofät ping la vornicii de gloatg

dupg ce aratg c

sat, cer viitorilor domni sau dregätori, cum sintem

domnul s-a srgtuit cu ei pentra scutirea de dgri a unui

i noi in vremea de

acum" sg nu anuleze aceastä scutire s.

c. Vlasteli sau vlastelini

Termenul de

vlastel

sau

vlastelin

(HAACTE/th,

KA4CT6A61-111)

a fost

utilizat de cancelarla Tgrii Itomânesti incepind din acelasi an, 1492 "6

de d'id s-a folosit

ori. Intrucit in aceastg -vr eme numgrul i importanta dreggtorilor crescuse,

i acela de prin&-sfetnic, pe linea' care apare de numeroase

iar termenul de jupan bu care erau desemnati cei mai de seamg, dintre

acestia incepuse sg-si piardg acceptiunea sa initialg, este foarte probabil

.cä s-au cgutat termeni noi, prin a cgror folosire se urmgrea sg se marcheze

diferentele existente intre marii

insemnati.

bojen

i dreggtori

i aceia mai putin

Termenul sau termenii sint de origine sirbg, -vlastelin insemnind

proprietar mare, iar vlastel proprietar mai mic, avind obligatia de a merg_e

la oaste si a da cai pentru rgzboi 117.

112 I. Bogdan, Doc, lui

cel Mare, II, p. 402 si doc. din 12 infle 1434

priv. ist. Rom., A., veac. XIVXV, p. 112).

113 Doc. din 12 april. 1458 (ibitiem, p. 295).

114 Cronicile

138, 143, 14F, 151.

slavo-romane, ed. P. P. Paraitescu, p. 80, 93, 94, 110, 118,

132,

(DL.L.

136,

115 Doc. priv. ist. Rom., A., veac. XVII, vol. V, P. 204-206.

116 Inainte de a fi utilizat de cancelarla Tdrii Românesti, termenul de 8A4CTIA6 se

rieste In doc. din 140A dat de despotul .5tefan I.azarevici mändstirilor Vodit. a si

apoi In cele dona documente eliberate de Impdratul Sigismund mandstirii Vodita la 14 infle

ismana

1418 ;i 28 oct. <1419> (D.R.H., B., vol. I, p. 68-69, 88-89 si 93-94). Este foarte probabil

ca termenul a fost Imprumutat de cancelaria Tdrii Romilnesti de la statul feudal sirb, unde

s-a folosit In sec. XIIIXIV.

Ment.limez cd pe piatra pusa de fratii Craiovesti, In timpul domniA lui Neagoe I3asarab,

pe mormin tul lui Vladislav al II-lea, mort in 1456, se spune ea* acesta i-a Meta vlastelini

5t. $tefrinescit, llanta In rara Ronaineascd, I3uc., 1965, p. 64). Dacd o raportdm la

(vezi

data mortii lui Vladislav, nu la epoca In care a fost pusfi piatra de mormint, aceasta ar fi prima

mentiune a termenului de vlastelin intr-un izvor intern. Cum acest termen a fost iitilizat Inca

de la Inceputul sec. al XV-lea In documentele eliberate de eancelarii straine unor mAndstiri

i folosit si la noi la scurtil vreme

(lin tara, este foarLe probabil ea termenul sil fi fost cunoscut

dupd aceastd data.

natul Olteniei

117 Macieiowski, Slavische

i

Rechtsgeschichte, I. p. 132-133, citat de I. C Filitti, Ba-

CraioveVii, p. 28.

Fr. Miklosich, Lexicon

palaeostovenico-graeco-latinum, Vinclobonac, 1862-1865, sub

voce, traduce vlastel cu princeps, dominus. O pdrere asemandtoare are si N. Itadojcie, care

www.dacoromanica.ro

VLASTELI SAU VLASTELINI

33

In Lexiconul lui Mardarie Cozianul, termenul de vlastelin este echi-

Puidel'h,

care

Talent cu dreggtor sau boier puternic, el derivind de la

inseamng biruintg sau putere112. Cu aceastg acceptiune de biruitor §i

stgpin termenul de vlastelin este utilizat In timpul domniei lui Matei

Basarab, cind, in partea finalg a unor hrisoave, eel care va fi domn

vlastelin (rocnomp H KAACTEAEH) este rugat sg respecte porunca domneascg 119.

In sec. al XVI-lea, termenul de vlastelin a fost folosit de numeroase

ori de cancelaria domneascg, fiind numiti astfel cei mai de seam& boieri

cei patru puternici frati Craiove§ti (eel mai adesea), Gherghina

ai t&rii

pircglabul, Harvat mare logorát, Manea Per§anu mare vornic, DrAghici mare vornic, Hamza mare ban, Vlaicu mare logofgt, Socol mare vornic,

Teodor mare ban, Neagoe mare ban, Ivawo §i Albu Golescu, Dobromir

banul etc., adicg o bung parte din aceia care erau considerati in acela0

timp

i primi sfetnici ai domnului. De aci o primg concluzie

aceea

vlastelini erau numiti in primul rind cei mai de seamd dregdtori ai tdrii

din sec. al XVI-lea.

Verificind lista celor 34 de boieri numiti vlastelini in sec. al XVI-lea,

constatgm el multi dintre aceOia erau rude cu domnii care Ii numeau

astfel (Gherghina pircglabul, unchiul lui Radu ce! Mare, cei patru frati

Craiove§ti, Calotg vistierul, cumnatul lui Vlgdut voievod, fratii Iva§co

f}i Albu Golescu, rude cu Alexandru Mircea voievod etc.), iar alti citiva

eran din casa" domnului, adicg foarte apropiati de persoana acestuia

(Harvat mare logofgt, Manea Perpnu mare vornic, Tudor logofdt, Hamza

mare ban, Vlaicu mare logofgt etc.), ceea ce ne indreptätef}te sá afirmgm

el vlastelin mai are si accepfiunea de boier sau dregettor rudd cu domnul

sau foarte apropiat de acesta.

Termenul de vlastelin nu se suprapune apdar aceluia de dreggtor 12°,

i vlastelini, iar calitatea de vlastelini

deoarece nu toti dreggtorii erau

o aveau i unii boieri c,are nu ocupan dreggtorii, dar care aveau o situatie

material& bung, ca ace'. jupan Bran, mentionat la 6 mai 1492 sau jupan

Radu, amintit la 9 mart. 1502 121. De altfel, diferenta dintre vlastelini

considerA cá vlastel este echivalentul cuvintithii grec arhon (Vlastel u Zakonu Gradskom No-

mocanona su. Save, In Glas. Srpske Akademije Nauke", CXCIII, 1949, p. 1-14).

Despre termenii vlastel

i

upan folositi de cancelaria slrbA, vez! si V. Mogin, Vizantiski

ntifaj u Srbiji v X IV veleu [Influenta bizantinA In Serbia in sec. XIV] (Jugoslovenski isto-

riski Aasopis", III, 1937, p. 147-160) si A. Soloviev, Srbi

i Vizanlinsko pravo w Skoplg

XV-lea, cnvintul 11A4CM

i jupani exista o asemAnare

i stApInitor vezi St. Ste-

doc.

folosit adeseori,

l termenul de

indice

pocetcom XIII-veku (Glasnik Scopskog naucinag drustva", 1923. p. 1-42).

DupA cum rezultA din unele documente sirbesti

lnlocuia uneori termenul wane, ceea ce aratd c5 tare

din sec.

vlastelini

al

(M. Lascaris, Actes serbes de Vatopedi, Praga, 1935, p. 8).

118

Ed. Gr. Cretu, p. 117. Despre legAtura dintre vlastelin

fAnescu, Banta In Tara Romdneascd, p. 146.

119 Doc. din 16 april. 1634 (Arh. St. Buc., m-rea Bistrita, LXVI/512). Vezi

si

i

din 6 iulie 1648 (idem, m-rea Polovragi, I/10).

129 In Invdfdturile lui Neagoe Basarab, unde termenul de vlasteli este

el este tradus In mod curent cu dregAtori, desi In aceleasi Invdfdturi existA

npasirrem (vezi Cronicile slavo-romdne, ed. P. P. Panaitescu, p. 229, 277 si 292

vlasteli).

121 D.R.H., B., vol. I, p. 368 si Doc. priv. ist. Rom., B., veac. XVI, vol.

I, p.

11-

0. 290

www.dacoromanica.ro

34

TERMINOLOGIA PENTRU SFATUL DOMNESC

t MEMBRII sAI

restul dreggtorilor o fac

i unele documente, in care se spune cg domnui

dreggtorii sau cu vlastelinii

a judecat cutare pricing cu vlastelinii

boierii sdi 122 Cind cel care era -vlastelin ocupa si o dreggtorie, acesta era

numit vlastelin i dreggtor sau vlastelin si prim-sfetnic 123, in timp ce boierii

vlastelini frä dregätorie erau numiti doar vlastelini.

Din deceniul al treilea al sec. al XVI-lea, termenul de vlastelin s-a

folosit adeseori cu intelesul,general de dreg'gtor sau sfetnic, chid formula

obisnuitg a domnul a judecat cu dreggtorii a fost inlocuitä cu aceea cg a

judecat cu vlastelinii 124.

Documente mai tirzii, de la sfiroitul sec. al XVI-lea i inceputul celui urmgtor, cind termenul de vlastelin a fost tot mai rar utilizat, explicg acest

termen prin boieri mari

i cu trecere la domn. Astfel, intr-un document

din 10 dec. 1583 se afirma cg Radu si Ion din Cepari, hind boieri si vlaste-

lini" In vremea domniei lui Alexandru Mircea, cotropiserg niste ocine 123.

Calitatea de vlastelini le dgduse deci celor doi boieri posibilitatea sg sg-

doug documente din 26 sept.

1620 si 30 april. 1633, care explicä unele abuzuri fdcute de Radu al doilea

vistier in timpul domniei lui Mihai Viteazul si de Pang vistierul In vremea

virseascg abuzuri. In acelasi sens vorbesc

domniei lui Radu Mihnea prin faptul c'd cei doi eran in acea 'creme vlastelini

sau boieri vlastelini 123, adicg se bucurau de o trecere deosebitg pe ling&

domn.

Ca si termenul de prim-sfetnic,

i acela de vlastelin a fost mult mai

rar utilizat in sec. al XVII-lea; cel mai adesea l-a folosit cancelaria lui

Radu erban in hrisoavele eliberate fratilor Buzesti 127, a cgror puternicl

influentà In aceastg 'creme este indeobste cunoscutg. Mai tirziu, la 6 mart.

1628, vlastelini eran numiti cei de bun neam" ai tgrii 128.

logofgt, vlastelin al nostru credincios", sg serie

In Moldova, am intilnit termenul de vlastelin Intr-un singur docu-

ment, din 10 mai 1466, In care domnul declarg cg a poruncit lui Dobrul

hrisovul respectiv 129

Termenul de vlastelin a fost folosit deci in Moldova chiar inainte ca el sg fi

fost utilizat de cancelaria Tgrii Românesti.

Acest termen a mai fost utilizat de asemenea i In cronicile alcgtuite

In sec. al XVI-lea ; cronicarul 1Vlacarie vorbeste astfel

In limba slavong

de vlastelinii (nobilii) din Tranalvania fäsculati contra lui loan Zapolya

la 1529, iar cronicarul Azarie de vlastelii moldoveni prezenti la alegerea

ca domn a lui Alexandru Lgpusneanu 130. Termenul de vlastelin nu a avut

deci In Moldova o circulatie pica larga, asemängtoare aceleia din Tara

Româneascg.

122 Doc. din :

10 dec. 1505, 5 dec. 1509, 11 ian. 1511 (ibidem, p. 33, 54, 67).

123 Ibidem, vol. I, p. 24, 30, 114, 135, vol. II, p. 93, 358 etc.

124

125

126

lEdem, vol. II, p. 7, 13, 179, 236, 246, 314, 317, 318, 326 passim.

,.Mitr. Olt.", 1957, nr. 7-8, p. 528.

Doc, priv. ist. Rom., B., veac. XVII, vol. III, p. 591

i Arh. St. Buc., in-rea Cot-

meana, X/1

2.

127

Doc. priv. ist. Rom., B., veac. XVII, vol. I, p. 132, 192, 194, 259.

Acad. R. S. Romdnia, Peceti nr. 76.

128

122

Doc. priv. ist. Rom., A., veac. XIVXV, p. 344.

130 Cronicile slavo-romtIne, ed. cit., p. 82, 96, 130.

www.dacoromanica.ro

DREGATORI

35

d. Dregitori

Termenul de dregätor (fipAREITG11), folosit uneori in limba românä

§i sub forma deregätor 131, este intilnit in mii de documente din Tara Romä-

neascä, el desemnind pe membrii sfatului domnesc care ocupau dregätorii,

ca §i pe dregätorii mai mici care nu fáceau parte in mod obi§nuit dintre

membrii sfatului domnesc. Cuvintul românesc dregätor derivä din verbul latin dirigo, care inseamnä a indrepta 132 In unele documente pastrate in

traducere româneascä, termenul HpABIATEhh din textele slave

de altf el, ()Mar prin cuvintul indreptátor 133

este redat,

Urmärind e-volutia acestui ter men in documentele interne ale Tä'xii

Române§ti din sec. al XV-lea, constatäm eä, in aceastä vreme, cind dregä-

torii ocupau in sfatul clomnesc o pozitie mai putin insemnatä deck boierii

problemä asupra cäreia VOM reveni in capitolul urmä-

tor , notiunea de dregAtor cuprindea pe boierii mici care prestau diverse

färä dregätorii

slujbe domnului, fiind asemänätori ca pozitie socialä en slugile domne§ti.

In numeroase documente din sec. al XV-lea, prin care se acordl privilegii

imunitare unor stäpini feudali, reprezentantii domniei al cäror amestec

este interzis in satele scutite sint in§irati in ordinea slugi §i dregätori 134,

ceea ce

din urnag.

aratä pozitia destul de modestä pe care o ocupau ace§tia

Cä nu este -vorba de o simplä formulä de cancelarie ne-o dovede§te faptul c'ä, atunci cind cancelaria domneascA folose§te in acelea§i impre- juräri termenii de boieri §i dregätori, ace§tia sint trecuti in ordinea boierii

domniei mele mari §i mici §i dregAtorii domniei mele" 135.

In aceastä vreme slut numiti dregátori diver§i slujba§i märunti

care adunau därile In numele domniei. De pildä, intr-un document din 23

mart. 1482, prin care se interzice amestecul reprezentantilor domniei in

satele mänástirii Snagov, se spune : nici un dregätor domnesc sä nu se

amestece in aceste sate, nici gäletar, nici albinar, nici dijmar" 136.

La sfir§itul sec. al XV-lea §i. la inceputul sec. al XVI-lea, o datä cu

cre§terea importantei dregItorilor §i cu precizarea unei ierarhii feudale mai

stricte, ordinea in care sint in§irati reprezentantii domniei in scutiri devine :

boieri, dregätori din casa domneascä, curteni sau boier, dregsätor, curtean 137.

131 Sub forma deregatoriu 11

Intilnim si

In Lexiconul lui Mardarie Cozianul (ed. Gr.

Cretu, p. 117), care pune semnul echivalentei Intre dregatorie si destoinicie (p. 230).

conduce sau administreaza (Contributiuni, p. 21).

133

Studii si mat. de istorie medie, V, p. 597.

134 Doc. din : 16 sept. 1430, 12 dec. p. 129, 234, 307).

1471, 3 dec.

132 Dictionar latin-romdn, sub voce. C. C. Giurescu considera ca drcgator e cel care

1483

etc.

(D.R.H.,

B., vol.

I,

133 Doc. din : 11 mai 1409, 10 iunie 1415, 10 sept. 1428

passim).

136 D.R.H., B., vol. I, p. 292.

132 Doc. din 1 iunie 1483, 20 ian. 1505 (ibidem, p. 302 si

veac. XVI, vol. I, p. 26).

(ibidem, p. 76, 81, 116-117

Doc. priv.

ist.

Rom., B.,

www.dacoromanica.ro

36

TERMINOLOGIA PENTRU SFATLfL DOMNESC

I MEMBRII

Ca urmare a acestui proces, formularul cancelariei domnesti se

i in Oa privintá : boierilor mari care ocupau dregátorii si care

8chimb

inainte erau numiti doar boieri cu titlul de jupan incepe sä, li se spunä,

dregátori 138.

In prima jumätate a sec. al XVI-lea, termenul boieri din formula

judecat domnia mea cu toti boierii domniei mele" este inlocuit treptat

1 fa

cu acela de dregátori, deoarece in aceastá vreme dregátorii alcátuiau sfatul domnesc. Mai mult incg, in unele documente in care este vorba de o ches-

tune mai importantl, pentru rezolvarea cäreia erau consultati un grup

mai mare de boieri, in Marl de dregátori, domnul declarl el a judecat cu

toti dregátorii

i boieriP, cum face Radu de la .Afumati la 3 iunie 1528 138,

dregátorii trecind acum inaintea boierilor.

In secolul al XVI-lea, slut numiti de regal dregátori numai acei

obicei

i membri

ai sfatului domnesc ; celorlalti boieri, care aveau titluri de dregátori mai

li se spune de obicei boieri i li se indicA i titlul dregátoriei ce ocupau.

Incepind din a doua jumátate a sec. al XVI-lea, cind apar in documente

numerosi dregátori cu titlul de al doilea clucer, postelnic, paharnic, comis

etc., toti acestia sint numiti boieri sau slugi domnesti, nu dregátori, cum

boieri care ocupan demnitäti importante si care eran de

li se spune de regulä, numai celor mari

In secolul urmátor, unii dintre dregátorii mai putin insemnati,

care apar mai rar ca martori ai sfatului domnesc, slut numiti uneori boieril

alteori dregátori 141, ei fácind trecerea intre bojen

i dregátorii mai mari.

In Moldova, termenul de dregátor

(sub forma SptANaK) a fost

folosit mult mai rar decit in Tara Româneascg. El desemna, in sec. al XV-lea,

pe cei care indeplineau diverse slujbe márunte (globnici, pripásari, oslu-

hari etc.) 142.

Ca si in Tara Româneascä, dregátorii ocupau in vremea aceasta o

pozitie modestä, documentele de scutire folosind formula panii i dregátorii

nostri" sau panii

i urednicii nostri" 143.

138 D.R.H., B., vol. I, p. 376 (doc. din 9 oct. 1492). La 23 aprilie 1486 jupanit Dimitrie

Ghizdavat si Detco bani fusesera numiti prea cinstiti boieri (nu dregatori) ai domniei mele"

(ibidem, p. 317).

138 Doc. priv. ist. Rom., B., veac. XVI, vol. II, p. 47.

140 Pentru deosebirea ce se face In aceasta epoca Intre dregatori

i boieri vezi doc.

din 16 ian. 1613, In care se citeaza marturia data de dregatorii : Nica mare logofat, Leca fost

mare postelnic

i Lupu mare paharnic

si de boierii Ion comis