Sunteți pe pagina 1din 5

Author : Spanu Dumitru Viorel

Address : Street Marcu Mihaela Ruxandra no. 5 , 061524 ,


Bucharest , ROMANIA
E-mail : spanuviorel@yahoo.com
spanu_dumitruviorel@yahoo.com
Phones : +40214131107
0731522216

Despre Principiul de Incertitudine si o valoare gresita dintr-o relatie


de incertitudine

din cartea “ Quantum Physics “ a profesorului Eyvind Wichmann .

Despre Principiul de Incertitudine formulat de laureatul Premiului Nobel pentru


Fizica , Werner Heisenberg .

Principiul de Incertitudine - o expresie cantitativa concreta a acestui principiu este


cunoscuta ca o relatie de incertitudine .
O relatie de incertitudine particulara se refera la perechea de variabile ( q , p ) unde
q este coordonata de pozitie a unei particule , iar p este proiectia impulsului
particulei pe directia descrisa de coordonata q . Aceasta relatie se scrie

h
∆q . ∆p ≥ -------------

Aici ∆q este radacina patrata a abaterii medii patratice a lui q , iar ∆p este
radacina patrata a abaterii medii patratice a lui p , deci inegalitatea arata ca cele
doua variabile q si p nu pot fi cunoscute mai précis decit ceea ce corespunde
conditiei ca produsul “ incertitudinilor “ celor doua variabile sa fie de ordinal
constantei lui Planck .

Sa discutam o situatie in care principiul de incertitudine se aplica unui colectiv


statistic .
Aceasta este o situatie atunci cind ne referim la un colectiv statistic de particule
Pentru a lua un exemplu concret la indemina ne putem gindi la un fasicul de
electroni care ies dintr-un accelerator care functioneaza in conditii stabile si
stationare . Repetam masuratoarea unei marimi fizice anumite , sa zicem a
impulsului p dupa directia fasciculului .

Media valorilor impulsului obtinute dupa multe masuratori o notam

Md(p;ρ)

unde litera ρ simbolizeaza colectivul statistic particular , adica fasciculul de


electroni .
Numim marimea Md(p;ρ) valoarea medie a lui p pe colectivul statistic ρ .

Media patratelor valorilor impulsului este notata Md(p2 ; ρ ) ; aceasta este valoarea
medie a patratului impulsului pe colectivul statistic ρ .

In general Md (p2 ; ρ ) va diferi de [ Md ( p ;ρ ) ]2 . Sa studiem acest aspect .

Cele doua valori medii sunt definite prin

1
Md(p;ρ) = ----- ∑ pk
N k

1
Md( p2 ;ρ) = ----- ∑ p2k
N k

Putem scrie identitatea

1
Md (p2 ; ρ ) - [ Md ( p ;ρ ) ]2 = ------ ∑ [ pk - Md ( p ;ρ ) ] 2
N

Termenul drept al ecuatiei este suma unor termeni nenegativi de unde rezulta

Md (p2 ; ρ ) - [ Md ( p ;ρ ) ]2 ≥ 0 .
Aceste relatii se gasesc in manualul “ Quantum Physics “ ( Cursul de Fizica
Berkeley “ al profesorului Eyvind Wichmann in capitolul “ Principiul de
incertitudine si teoria masuratorilor “ .
Autorul manualului afirma ca “ relatia :

Md (p2 ; ρ ) - [ Md ( p ;ρ ) ]2 = 0

numai daca si numai daca toate numerele pk , k = 1 , 2 , … , N sunt egale , in


care caz valoarea lor comuna este egala cu Md ( p ;ρ ) .
In acest caz particular toate particulele din fascicul au exact acelasi impuls . “

Din punct de vedere matematic este un calcul corect .

Din punctul de vedere al fizicii daca toate particulele din fascicul au exact acelasi
impuls , si stim ca impulsul este produsul dintre masa de repaus a particulei si
viteza sa , atunci inseamna ca absolut toate particulele au aceeasi viteza . Acest
lucru inseamna ca particulele se coordoneaza intre ele si isi comunica starile ,
intocmai ca perechile de particule intricate cuantic si care sunt emise simultan .
Fasciculul de electroni nu este emis dintrodata , ci electronii sunt emisi in mod
succesiv , unul dupa altul . Altfel am spune , pur si simplu , ca avem un numar N
de particule cuantice intricate .
Experimentul de la Geneva , realizat de profesorul Nicholas Gisin si Hugo Zbinden ,
la care a contribuit si fizicianul teoretician Antoine Suarez cu a sa teorie despre
multisimultaneitate , a conchis ca doar o pereche de fotoni emisi simultan sunt
intricati cuantic .

Din cauza faptului ca am folosit relatiile care se refera la un colectiv statistic din
manualul mentionat , ne conduce la urmatoarea eroare .

Putem spune ferm ca

Md (p2 ; ρ ) - [ Md ( p ;ρ ) ]2 = 0

nu este acceptabil din punct de vedere fizic .

Temenii din stinga ecuatiei masoara abaterea patratica medie in variabila p .


In general , ea este mai mare decit zero , ceea ce se poate exprima spunind ca
exista o incertitudine asupra impulsului colectivului statistic particular .
Putem gasi o greseala in principiul de incertitudine al genialului Werner Heisenberg ?

Raspunsul este nu .

Iata cum se produce eroarea :

Sa consideram o singura particula.

In acest caz avem

Md (p2 ; ρ ) - [ Md ( p ;ρ ) ]2 = 0 .

Dar aceasta este abaterea patratica medie in variabila p .

Atunci radacina patrata a abaterii medii patratice , adica ∆p = 0 .

Sa revenim la relatia

h
∆q . ∆p ≥ -------------

Daca ∆p = 0 atunci

∆q . ∆p = 0

iar
h
∆q . ∆p ≤ -------------

Greseala a constat in faptul ca am considerat , pentru o singura particula

marimea ∆p = 0 .
Atunci radacina patrata a abaterii medii patratice , adica ∆p = 0

De asemenea este lipsit de sens sa vorbim de o abatere medie patratica pentru o


singura particula .

Daca ∆p = 0 , inseamna ca viteza particulei este 0 . Dar toate


particulele din Univers se deplaseaza si au viteze diferite de
zero .

Am putea spune daca ne grabim ca am gasit o greseala in principiul de


incertitudine . Nu este adevarat . Noi nu am respectat conditiile din ipoteza :

“ Sa consideram un colectiv statistic . “ Relatiile pe care le-am folosit sunt marimi


care calculeaza incertitudinea asupra impulsului colectivului statistic particular .

Iata cit de adevarat este principiul de incertitudine .