Sunteți pe pagina 1din 1

Homo Acvaticus Unii cercettori afirm c strmoii notrii au trit ntr-un mediu acvatic sau cel puin n habitate

umede. Opinia lor se bazeaz pe faptul c noi avem un control contient asupra respiraiei comparativ cu alte mamifere de uscat i asemeni mamiferelor semiacvatice care au nevoie s inhaleze aer nainte de a se scufunda. Un studiu publicat n Belgia afirm c nasul oamenilor a fost conceput perfect pentru a opri apa s ptrund n plmni pe durata nnotului sau scufundrii iar prul este aliniat ideal pentru nnot. Grsimea de asemeni este mai mult dect la alte animale de uscat. Toate mamiferele de mare au depozite de grsime n zona abdominal iar ntr-un mediu acvatic obezitatea nu are aceleai complicaii ca pe uscat deoarece apa susine foarte bine grsimea. Oameni sufer de afeciuni care au legtur cu mediul acvatic cum ar fi acneea, alopecia (chelia sau cderea prului), mtreaa, rinofima (nasul gogoar), miopia sau osteoartrita. Iat de exemplu varicele (venele varicoase) sau artrita. Unul din trei aduli are vene varicoase. Aceast afeciune ntr-un mediu acvatic nu exist din cauza contrapresiunii apei. Sau astmul bronic. Maimuele nu sufer de aceast boal, ns balenele au bronhoconstricie cnd se scufund. n miopie globii oculari se alungesc. Balenele, focile sau pinguinii nu vd la distan ns vd foarte bine n ap. Miopia n cazul acestora este o adaptare la mediul refractiv din ap iar miopia la oameni poate fi o reminiscen a trecutului nostru acvatic. Mai trebuie amintit i ceara din urechi. Cnd intr n contact cu apa se umfl pentru a proteja timpanul de ap i infecii (blocheaz canalul auditiv). Omul aude ns chiar i cu ceara mbibat cu ap pentru c aceasta transmite foarte bine undele sonore. Acestea dar i alte concluzii ale studiilor ne duc cu gndul c ntr-o anume perioad de timp, strmoii notrii au fost acvatici.