Sunteți pe pagina 1din 2

Esofagul

Esofagul este segmentul tractului digestiv care asigura continuitatea transportului alimentelor de la nivelul faringelui, propulsandu-le prin intermediul mijloacelor proprii in stomac.

Raporturile esofagului
Portiunea Anterior traheea. Posterior muschii Lateral lobii cervicala (pars prevertebrali tiroidei, si nervii coloana laringieni cervicalis) vertebrala. recurenti.

Portiunea toracica (pars thoracica) Segmentul supraazygoartic Anterior traheea (astfel denumit si segment retrotraheal) si originea bronhiei stangi. Posterior coloana vertebrala Lateral stanga artera carotida comuna stanga, artera subclavie stanga (portiunea ascendenta). Lateral dreapta trunchiul brahiocefalic. Segmentul subazygoaortic Anterior pericardul (astfel denumit si segment retrocardic) si noduli limfatici traheobronhici inferiori. Posterior separat de coloana vertebrala prin aorta toracica cu arterele intercostale, vena azigos si hemiazigos, ductul toracic. Lateral stanga pleura mediastinala cu recesul interaorticoesofagian. Lateral dreapta pleura mediastinala cu recesul interazygoesofagian. Portiunea Anterior lobul stang Posterior diafragma Lateral stanga versantul Lateral dreapta lobul abdominala (pars al ficatului si drept al caudat (scobitura fornixului al abdominalis) esofagiana). aorta. gastric. ficatului.

Anatomia esofagului
Esofagul este un tub musculomembranos care vine in prelungirea faringelui de la marginea inferioara a cartilajului cricoid, ce corespunde nivelului vertebrei C6 pana la nivelul vertebrei T11, unde se conecteaza la stomac. Lungimea esofagului este de aproximativ 25 cm, iar calibrul sau variaza intre 1-3 cm, prezentand in traiectul sau trei stamtori: - Stramtoarea cricoidiana sau jonctiunea faringo-esofagiana corespunde originii esofagului la nivelul cartilajului cricoid, la aproximativ 15 cm de dintii incisivi de pe arcada superioara. - Stramtoarea bronhoartica corespunde raportului cu crosa aortica si bronhia stanga, la aproximativ 23 cm de dintii incisivi de pe arcada superioara. - Stramatoarea diafragmatica determinata de contractia inelului muscular diafragmatic la trecerea esofagului prin diafragma, la aproximativ 40 cm de dintii incisivi de pe arcada superioara. Esofagului i se descriu 3 portiuni, in functie de regiunea care o strabate succesiv de la origine. Esofagul in regiunea cervicala traverseaza median gatul, usor deviat catre stanga, pozitionat posterior de trahee si anterior de coloana vertebrala. Originea esofagului cervical corespunde prelungirii constrictorului faringian inferior, reprezentata prin muschiul cricofaringian ce formeaza sfincterul esofagian superior. Fibrele acestuia converg in sens transvers peste peretele posterior al esofagului, pe care il fixeaza la marginile laterale ale carilajului cricoid. Inferior de la acest nivel, se continua musculatura esofagiana pana la nivelul incizurii suprasternale. Esofagul in regiunea toracica se pozitioneaza intr-un plan mai posterior de trahee, inapoia vaselor mari. Esofagul toracic isi continua traiectul in mediastinul posterior trecand pe rand posterior de bronhia stanga si sacul pericardic, abordand ulterior fata anterioara a aortei dinspre marginea stanga catre linia mediana. Pe flancul stang se alatura nervul vag stang de la nivelul vertebrei T8, iar pe flancul drept, nervul vag drept se alatura esofagului de la nivelul vertebrei T5. Catre hiatusul esofagian, nervul stang se plaseaza anterior de esofag, iar nervul drept se aseaza posterior, determinand trunchiurile vagale anterior si respectiv posterior. Esofagul in regiunea abdominala patrunde prin hiatusul esofagian al diafragmului masurand lungimi

variabile pana la stomac, in functie de miscarile asociate cu procesul respirator, din inspiratie si expiratie precum si de gradul de distensie al stomacului. Prin orificiul cardia, esofagul se conecteaza la stomac, nivel la care jonctiunea esogastrica se prezinta sub forma sfincterului esofagian inferior ce previne refluarea continutului gastric in esofag. Din punct de vedere histologic, esofagul este alcatuit din 4 tunici concentrice: - Mucoasa (la interior) cu epiteliu pavimentos stratificat si cilindric de tip gastric la nivelul extremitatii inferioare. - Submucoasa adera slab la musculoara mucoasei. - Musculara bistratificata cu fibre circulare intern si longitudinale extern. - Adventicea (la exterior) cu tesut conjunctiv lax strabatut de numeroase vase si nervi.

Vascularizatia esofagului
Arterele provin din surse diferite in functie de regiunea traversata de esofag. Esofagul cervical este vascularizat de ramuri din artera tiroidiana inferioara. La esofagul toracic, sangele ajunge prin ramuri din arterele bronhice si intercostale, la care se adauga superior ramuri descendente din artele gatului si inferior ramuri ascendente din arterele diafragmatice. Esofagul abdominal este irigat de arterele diafragmatice inferioare si artera gastrica stanga. Majoritatea venelor formeaza plexul venos periesofagian drenat de vena tiroidiana inferioara in regiunea cervicala, vena azygos, hemiazygos, venele bronhice sidiafragmatice in regiunea toracica si sistmul venos gastric, in special de vena gastrica stanga in regiunea abdominala. Vasele limfatice sunt drenate de sus in jos in ganglionii limfatici jugulari, traheo-bronhici, mediastinali posteriori, gastrici si celiaci.

Inervatia esofagului
Inervatia extrinseca este realizata de plexul periesofagian, alcatuit din fibre simpatice din ganglionii simpatii toracali si plexul periaortic si parasimpatice din nervul vag siramurile laringiene recurente. Inervatia intrinseca este realizata de plexul nervos mienteric Auerbach si plexul nervos submucos Meissner.

Fiziologia esofagului
Esofagul asigura continuitatea digestiei, efectuand transportului masei alimentare prelucrate in cavitatea bucala, din faringe catre stomac prin intermediul deglutiei. Etapa esofagiana este consecutiva celei faringiene si dureaza pana cand bolul alimentar este propulsat in stomac, in aproximativ 6-8 secunde. Constitutia bolusului poate influenta pozitiv sau negativ durata. Jonctiunea faringoesofagiana este prevazuta cu sfincterul esofagian superior (SES) ce mentine extremitatea proximala a esofagului inchisa, prevenind refluxul esofaringianprin care continutul esofagului ar putea reflua in faringe, de unde exista posibilitatea sa fie aspirat catre laringe sau nazofaringe. In desfasurarea deglutiei, deschiderea orificiului esofagian superior este determinata de relaxarea fibrelor musculare ce constituie SES, prin impulsurile descarcate de centrul deglutiei din bulb care inhiba neuronii vagali responsabili cu intretinerea tonusului caracteristic SES. Mai multe despre deglutitie cititi aici