Sunteți pe pagina 1din 26

Repere geografice

Grupul Şcolar de Industrie Uşoară se află situat în Municipiul Mediaş, al doilea oraş ca mărime din judeţul Sibiu. Localitatea este aşezată în bazinul mijlociu al râului Târnava Mare, la o distanţă de 39 km de Sighişoara, 41 km de Blaj şi 55 km de Sibiu. Coordonatele geografice sunt 46°9’52.5’’ N, 24°21’34’’ E.

41 km de Blaj ş i 55 km de Sibiu. Coordonatele geografice sunt 46°9’52.5’’ N, 24°21’34’’

Harta

Pagină 3
Pagină 3

Scurt istoric

Oraş multisecular, înfiinţat la sfârşitul secolului al XII-lea (1267 sau 1268) de coloniştii saşi, Mediaşul a conservat de-a lungul timpului o bogată tradiţie meşteşugăreasca. Talentaţi meşteşugari aurari, lăcătuşi, stanari, postăvari, cizmari, pielari, croitori, fierari, etc. - saşii au impus de timpuriu Mediasul, alături de Braşov, Sibiu, Bistriţa, Sighişoara, intre principalele centre meşteşugăreşti ale Transilvaniei. Amploarea pe care o iau meşteşugurile locale determina organizarea meşteşugarilor medieşeni în bresle de profil, specifice întregii lumi medievale.

Perioada cuprinsă între secolele XV-XVIII reprezintă pentru Mediaş etapa de apogeu a dezvoltării şi afirmării breslelor. Produsele realizate de acestea - obiecte de podoabă, pielărie, încălţăminte, îmbrăcăminte etc. - au ajuns cunoscute nu numai în Transilvania, unde meşteşugarii medieşeni s-au numărat printre principalii furnizori ai voievozilor şi principilor ardeleni, ci şi în restul Europei în ţări cu tradiţie în domeniu ca Polonia, Ungaria, Germania.

A doua jumătate a secolului al XlX-lea consacra în istoria Mediasului începutul procesului de industrializare şi apariţia producţiei de fabrică. În această perioadă numărul întreprinderilor industriale ca şi nivelul producţiei continua totuşi să rămână modeste. Dependente de resursele locale şi de diversele ramuri ale agriculturii, acestea vor apare la început predominant în diversele domenii ale

Pagină 4
Pagină 4

Pagină 5

industriei prelucrătoare.

Inceputurile scolii

La rândul său “Reforma învăţământului din 1948 şi reglementările ulterioare survenite în acest domeniu şi-au pus ireversibil amprentă şi asupra învăţământului local. Ca urmare a acestor schimbări, în baza ordinelor Centralei industriei Sticlei şi Ceramicii Fine nr.8976 din 10 septembrie 1948 şi nr. 9086.GS/CL din 11 septembrie 1948 era înfiinţată la Mediaş - Scoala Profesională de Ucenici.

Conform instrucţiunilor Ministerului Industriei, din 8 septembrie 1948, acesta îşi începea activitatea la 1 octombrie acelaşi an cu un număr de 44 de elevi şi un corp profesoral format din 10 cadre didactice. Profilul său constă în pregătirea muncitorilor sticlari. Noua şcoala era pusă sub tutela primei fabrici de sticlă. Se pare că în această primă etapă şcoala nu a avut o denumire “oficială” întrucât încă din 1948 în diferitele adrese ale forurilor tutelare ce apare şi cu denumirea de Şcoală Profesională de Sticlărie sau chiar Scoala Profesională de Sticlă şi Ceramică Fină.

Scoala Profesional ă de Sticl ă ş i Ceramic ă Fin ă . Se cuvine s

Se cuvine să amintim că în această primă etapă de existenţa a şcolii, amestecul brutal al factorului politic în problemele acesteia - numirea directorilor sau a cadrelor didactice, selecţia elevilor, fixarea diferitelor activităţi cultural - educative etc. nu a fost în măsură să aibă un efect benefic asupra evoluţiei sale.

Pagină 6

Evolutia scolii

Cu anul 1953, în evoluţia şcolii se deschide o nouă etapă. în baza ordinului Ministerului Industriei Nr.987/1953, Scoala Profesională de Ucenici era trecută din subordinea Fabricii de Geamuri sub tutela întreprinderii "Vitrometan". Evoluţia ascendentă pe care se înscrie instituţia este marcată nu numai de creşterea importantă a numărului de elevi, a corpului profesoral şi de diversificarea profilelor, ci şi de denumirile sub care aceasta se regăseşte în diversele acte sau adrese ale forurilor tutelare: "Şcoala profesională Vitrometan", "Şcoala Profesională M.I.U.", "Grupul Şcolar Profesional şi Tehnic" sau "Grupul Şcolar M.I.U."

ş i Tehnic" sau "Grupul Ş colar M.I.U." În structur ă ş i la sistemul de

În structură şi la sistemul de organizare prezentat, scoala evoluează până în anul 1971. În acest an datorită foarte probabil a consecinţelor noii reforme a învăţământului (1968) coroborate cu cererea tot mai pregnantă de specialişti în diversele ramuri ale industriei uşoare duc la deschiderea unei noi etape în evoluţia şcolii. Perioada cuprinsă între 1971 şi 1975 este în esenţă sa o etapă de tranziţie, pregătitoare care a avut ca finalitate transformarea şcolii profesionale în liceu industrial de profil. Ca urmare a acestor schimbări prin ordinul Ministerului Industriei Uşoare nr.1901/1975, scoala devine liceu industrial profilat pe pregătirea

Pagină 7

cadrelor medii pentru domeniile, tot mai diversificate, ale acestui sector. În baza aceluiaşi ordin nouă denumire a instituţiei devine "Liceu Industrial Vitrometan".

Concomitent continua să fie folosită, inclusiv în documentele forurilor tutelare şi denumirea de Grupul Şcolar M.I.U. cu statut semioficial. Perioada cuprinsă între 1975 şi 1989 reprezintă una din cele mai importante etape din evoluţia şcolii. Atenţia de care se bucura scoala din partea forurilor superioare s-a materializat în primul rând în excepţionalele dotări tehnice, de ultimă oră, cu care aceasta a fost înzestrată. Ca urmare rezultatele nu au întârziat să apară şi ele s-au concretizat în creşterea importantă a numărului de elevi şi a corpului profesoral, în diversificarea profilelor de studiu şi mai ales în creşterea excepţională a calităţii actului didactic ceea ce a impus liceul între cele mai importante şcoli de profil din învăţământul naţional.

Schimbările survenite în învăţământul românesc după Revoluţia din decembrie 1989 au avut un impact considerabil şi asupra situaţiei şcolii. În primul rând, liceul a fost scos din sistemul de învăţământ al Ministerului Industriei şi de sub tutela oricărei întreprinderi locale, organizate ele însele în noile condiţii ca societăţi comerciale pe acţiuni sau privatizate, şi inclus în sistemul Ministerului Învăţământului şi Ştiinţei; în urma acestor măsuri vor surveni importante schimbări şi în denumirea instituţiei. Ca urmare a demersurilor făcute de conducerea post- decembrista a şcolii, prin ordinul Ministerului Învăţământului şi Ştiinţei, nr.644 din 21 iunie 1991, numele său era schimbat în Grupul Şcolar de Industrie Uşoară, denumire pe care o are şi în prezent.

Şocul schimbărilor realizate după decembrie 1989 a fost resimţit şi la nivelul şcolii. O anumită dezorientare s-a concretizat într-o stagnare şi chiar un anumit regres, perioada depăşită însă repede. Ca urmare a unui management responsabil şi de calitate, instituţia s-a redresat reluându-şi evoluţia ascendentă. Au fost realizate noi dotări îndeosebi în domeniul informaticii, au fost modernizate cabinetele şi internatele, au fost abandonate profilele puţin solicitate de elevi şi piaţa şi înlocuite cu altele, atractive şi căutate de elevi. În urma acestor măsuri numărul elevilor la toate profilele şi la toate formele de pregătire - liceu zi şi seral, scoala profesională şi de ucenici, scoala postliceala şi de maiştri - a crescut simţitor. Anumite carente, îndeosebi în ceea ce priveşte dotarea cu material didactic, problema a cărei rezolvare este în mare măsură de competenta forurilor superioare, au fost compensate de calitatea deosebită şi de ridicatul nivel de pregătire, şi profesionalism al corpului profesoral. În aceste condiţii procesul de învăţământ nu a avut deloc de suferit iar rezultatele obţinute au fost foarte bune.

Pagină 8

Profilul prezent al şcolii

Grupul Şcolar de Industrie Uşoară promovează o politică şcolară realistă şi coerentă, axată pe cererea pieţei muncii şi pe cererea beneficiarilor principali ai procesului instructiv-educativ: elevii şi familiile lor. Scopul fundamental al acestei politici şcolare îl reprezintă îndeplinirea obiectivelor stabilite prin PLAI şi asumate prin PAS. Ca o consecinţă, la nivelul şcolii, au fost promovate pentru toate ciclurile şi nivelurile de pregătire, profilurile căutate, viabile şi cu perspectivă de durată lungă. Acestea sunt următoarele:

ă de durat ă lung ă . Acestea sunt urm ă toarele: 1. Nivelul liceal Pentru

1. Nivelul liceal Pentru elevii care urmează cursurile liceului – zi sau seral – obiectivul fundamental stabilit este acela de a asigura cursanţilor însuşirea unor competenţe care să le permită ca la absolvirea acestuia, fie să se încadreze în câmpul muncii, în condiţii concurenţiale, fie să-şi continue studii în învăţământul superior.

a. Liceu zi:

La nivelul ciclului inferior al liceului – clasele a IX-a şi a X-a – elevii sunt pregătiţi în următoarele profile:

Pagină 9

Tehnician operator tehnică de calcul;

Tehnician desenator pentru construcţii şi instalaţii;

Tehnician în activităţi economice.

La nivelul ciclului superior al liceului – clasele a XI-a şi a XII-a – elevii sunt pregătiţi în următoarele profile:

Tehnician operator tehnică de calcul (clasa a XI-a – profil de perspectivă, viabil şi în perioada următoare);

Tehnician pentru construcţii şi instalaţii (clasa a XI-a – profil de perspectivă, viabil şi în perioada următoare);

Tehnician în activităţi economice (clasele a XI-a şi a XII-a).

La acest nivel funcţionează, de asemenea, clasele a XII-a şi a XIII-a ruta progresivă.

b. Liceu seral:

În cadrul Grupului Şcolar de Industrie Uşoară funcţionează şi ciclul superior al liceului seral cu frecvenţă – clasele a XI-a – a XIII-a – elevii sunt pregătiţi în profilul teoretic real Ştiinţele naturii.

2. Şcoala de Arte şi Meserii În cadrul Grupului Şcolar de Industrie Uşoară funcţionează Şcoala de Arte şi Meserii, având toate nivelurile de pregătire. Profilele în care sunt pregătiţi elevii sunt, în primul rând, cele solicitate de piaţa locală a muncii, fără a fi neglijata însă şi cererea de pe piaţa judeţeană sau naţională.

La nivelul I de pregătire, corespunzător claselor a IX-a şi a X-a, elevii sunt pregătiţi pentru a dobândi competenţe în următoarele profile:

Lucrător în industria sticlei (clasele a IX-a şi a X-a);

Lucrător în comerţ (clasa a IX-a);

Lucrător în tricotaje-confecţii (clasele a IX-a şi a X-a);

Lucrător în estetica şi igiena corpului omenesc (clasa a X-a);

Lucrător în confecţii din piele şi înlocuitori (clasa a X-a).

La nivelul II de pregătire, corespunzător clasei a XI-a, an de completare, elevii sunt pregătiţi în următoarele profile:

Comerciant-vânzător de mărfuri nealimentare;

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist;

Confecţioner produse textile;

Confecţioner articole din piele şi înlocuitori; Sticlar.

În cadrul nivelului III de pregătire, corespunzător claselor a XII-a şi a XIII-a liceu zi- ruta progresivă, elevii sunt pregătiţi în profilul Tehnician în industria textilă. Competenţele dobândite le permit susţinerea şi promovarea examenului de bacalaureat şi încadrarea în câmpul muncii sau continuarea studiilor în învăţământul superior.

3. Şcoala de Maiştri

În cadrul Grupului Şcolar de Industrie Uşoară funcţionează Şcoala de Maiştri, cu durata de pregătire de un an şi jumătate. În cadrul acesteia, cursanţii sunt pregătiţi în specializarea Maistru mecanic.

FIŞA ŞCOLII ÎN ANUL ŞCOLAR 2008-2009

GRUP ŞCOLAR DE INDUSTRIE UŞOARĂ

MEDIAŞ

DIRECTOR: ing.Corina Tănase

Adresa: Mediaş, str.Sticlei nr.9

Telefon: 0269/836748; fax:

0269/834673

e-mail:

gsiu_medias@yahoo.com

Număr de corpuri: 4

Număr de săli de clasă: 28

Număr de clase de elevi: total

31

Număr de elevi:

o total: 812 din care:

Liceal - 453

Zi: 382

Seral: 71

SAM : 307

Şc.de maiştri : 52

o total: 812 din care: Liceal - 453 • Zi: 382 • Seral: 71 SAM :
Pagină 11
Pagină 11

Număr de fete – 582,

Număr de băieţi – 231

• Număr de fete – 582, • Număr de băieţi – 231 • Număr de corpuri

Număr de corpuri cu autorizaţie sanitară de funcţionare:

4

de corpuri cu autorizaţie sanitară de funcţionare: 4 • Bibliotecă: 27.500 volume; • sală de lectură:

Bibliotecă:

27.500 volume;

sală de lectură:

22 locuri

Sală de sport:

o

dimensiuni:

lungime:30 lăţime: 22 înălţime:10

Terenuri de sport amenajate conf. cerinţelor:

Da

Nr.laboratoare:

6

Nr.cabinete:

15

Nr.ateliere:

8

Internat:

150 locuri / Nr.de locuri/cameră: 8

Pagină 12
Pagină 12

Confort:

Grup sanitar în cameră

Posibilităţi de sevire a mesei:

Da (cantină, bucătărie proprie)

Autorizaţie sanitară:

Da

Cantina:

Da

o

în stare de funcţionare:

Da

o

număr de locuri în cantină:

150

Nr.de elevi care servesc masa la cantină:

---

Autorizaţie sanitară:

Da

Calculatoare şi reţele calculatoare:

Nr.cal

culatoare:

72

o

din care pentru

administrativ: 7

o

ptr.scop didactic:

65

Nr.reţele:

3 (1 server şi 72 calculatoare)

Imprimante:

10 buc

Scanere:

2 buc

Copiatoare:

• Nr.reţele: 3 (1 server şi 72 calculatoare) • Imprimante: 10 buc • Scanere: 2 buc
Pagină 13
Pagină 13

3 buc

Conectare la internet:

Da

Personal didactic auxiliar: 8

Bibliotecar:

1

Tehnician:

1

Secretar:

2

Administrator

financiar:

3

didactic auxiliar: 8 • Bibliotecar: 1 • Tehnician: 1 • Secretar: 2 • Administrator financiar: 3
Pagină 14
Pagină 14

Programe şi proiecte

Proiecte Științifice

Sesiuni de comunicări Științifice

Programe şi proiecte Proiecte Știin ț ifice Sesiuni de comunicări Știin ț ifice Pagină 15

Pagină 16

Pagină 17
Pagină 17
Pagină 17

Pagină 18

Proiecte şcolare

Comenius 2000 - 2002

Pagină 18 Proiecte şcolare Comenius 2000 - 2002 Echipa G.S.I.U. a fost formata din: • Tanase

Echipa G.S.I.U. a fost formata din:

Tanase Corina - manager

Maior Mirela - coordonator proiect

Sima Dan - informatician

Porime Angela - prof. engleza.

Descrierea proiectului Comenius - “Cum arata o scoala europeana?”

“Proiectul Comenius” este un proiect finantat de Agentia Nationala Socrates Bucuresti cu tema “Cum arata o scoala europeana?”.

Acest proiect a fost deosebit de complex si a presupus studiul comparativ a 6 scoli europene aflate in puncte geografice diferite ale Europei si la nivele sociale si economice de asemenea diferite: Italia - tara coordonatoare de proiect, Lituania, Germania, Grecia, Wales, Romania.

Pagină 19

Fiecare tara a avut o echipa formata din 4-5 profesori si a lucrat cu chestionare testand intreg mediul educational al scolii/tarii respective pe o populatie scolara reprezentand aproximativ 50% din efectivul de elevi al fiecarei scoli.

1. Derularea proiectului scolar Comenius “Cum arata o scoala europeana?”

a) Stimularea si sudarea echipei “Comenius” din scoala: s-a muncit mult la gasirea unui parteneriat scolar international, este prima data când se derula un astfel de proiect, iar in orasul nostru, la acea data, a mai reusit acest lucru doar o singura alta scoala, care detinea dosar de reinoire.

b) Implicarea unui numar mare de elevi (20% din populatia noastra scolara) care au completat chestionarele proiectului, cu cea mai mare seriozitate; echipa Comenius formata din 5 cadre didactice si elevi din clasele: IXC, IXA, XC, XD, XIA a centralizat si transmis aceste rezultate scolii coordonatoare din Italia.

c) c) Cooperarea permanenta prin e-mail sau fax intre echipele Comenius din cele sase tari europene implicate in proiect: acest lucru ne-a ajutat foarte mult, in special experienta Institutului ” Girardi” din Italia, scoala coordonatoare, care a mai derulat activitati de cooperare internationala. Consideram de asemenea ca reuniunile de proiect prevazute in “Programul Activitatilor - sectiunea C” au fost importante; ele au permis stabilirea strategiilor si a planului comun de actiuni, impartasirea si depasirea impreuna a dificultatilor, creearea unei atmosfere destinse si interesante de lucru.

d) d) Cunoasterea concreta a particularitatilor nationale in domeniul educativ, ne-a oferit posibilitatea de a face comparatii si de a progresa, ceea ce va conduce implicit la integrarea mai rapida a scolii noastre in orientarea generala a tarii noastre, de deschidere spre o Europa Unita.

e) e) Construirea treptata si exacta in acelasi timp (prin intermediul produselor semifinale - chestionare - si finale - rapoarte, brosuri tiparite, website de prezentare), a imaginii complete a mediului fizic, stintific, social, ecologic si arhitectural al scolii noastre.

f) f) Organizarea, cu mult simt de raspundere, a “Reuniunii de Proiect 3″, care a fost gazduita de catre liceul nostru in perioada mai-iunie 2002; aceasta organizare a impus implicarea unui numar mai mare de cadre didactice si elevi din scoala si de asemenea atragerea unor organizatii si personalitati culturale notabile ale orasului nostru in activitatile care au fost desfasurate. S-a solicitat, de asemenea, sprijinul “Comitetului de Parinti” al scolii care a trebuit sa se implice activ si in activitatile de aceasta natura, ale copiilor lor. Aceasta reuniune de proiect s-a constituit intr- un bun prilej de prezentare a vechimii si traditiei culturale medievale a orasului nostru si bineînteles a statutului bine definit pe care scoala noastra ii detine in peisaiul educational mediesan.

2. Derularea proiectului de Mail-Exchange cu Istituto “Girardi”- Cittadella-Italia

a) Cresterea interesului pentru perfectionarea limbii engleze in cadrul orelor de

specialitate si nu numai.

b) Numarul elevilor care au dorit sa corespondeze cu elevii italieni a crescut de la o

corespondenta ta alta, fenomenul este reciproc si in scoala italiana, ceea ce a constituit un semnal pozitiv pentru racordarea tinerilor nostrii in sistemul de valori

si preocupari al tinerilor europeni.

3. Sarbatorirea “Saptamanii Comenius” 26.11 - 30.11.2002

a) Accentuarea la elevii scolii a sentimentului de apartenenta la spatiul educativ

european prin derularea programului Comenius al scolii noastre “Cum arata o scoala europeana?” (au desenat afise si anunturi de popularizare si informare, au lansat baloane inscriptionate, au participat la emisiunea televizata).

b) Informarea Comunitati locale, a parintilor, despre existenta si insemnatatea

cercetarii pe care a presupus-o acest proiect; acest lucru s-a realizat prin emisiunile de radio si televiziune locala (Radio “Ring” si TV.AS Medias) care au fost realizate

special la liceul nostru in aceasta saptamana.

c) Manifestari in cadrul Saptamanii Comenius 26.11-30.11 2002. Crearea de desene

si postare afisate in scoala si la biblioteca scolii, popularizarea zilnica proiectului prin statia de radioficarea a scolii, finalizarea prin lansarea concomitenta pe coloana sonora (zi/ora) cu celelate scoli Comenius din tara de baloane si inscriptionari pe tema data. Responsabil prof. Maior Mirela impreuna cu clasele XIC si XID.

Programul Phare

Phare - RO 0108.01, RO 0108.03

PHARE - reprezinta o sigla a numelui original “Poland and Hungary Action for Restructuring of the Economy”

In anul 2002 GSIU Medias a castigat licitatia pentru un program PHARE de coeziune economica si sociala. Scopul programului este reforma invatamantului profesoinal si tehnic, obiectivul principal al reformei fiind realizarea unei formari profesionale la nivelul standardelor de pregatire din tarile Comunitatii Europene, adaptate la cerintele unei societati moderne si exigentele pietei muncii si implinirea vocatiei personale.

Acest program se dezvolta pe mai multe dimensiuni:

Modernizare infrastructura

baza materiala (99.100€)

reabilitare internat (33.000€)

reabilitare atelier textil (99.000€)

aparatura si materiale de laborator (140.000€)

aparatura IT (54.000€)

Formarea profesionala a cadrelor didactice - a fost organizata in cadrul seminariilor cu diferite tematici:

Metode active centrate pe elev

Tranzitia scoala - agent comercial

Parteneriat - Lucrul cu intreprinderile

Orientare si consiliere privind cariera in invatamantul profesional si tehnic

Planurile de actiune ale scolii

Elaborarea si utilizarea materialelor de invatare

Includerea copiilor cu cerinte educationale speciale

Dotarea atelierelor de instruire practica

Dotarea cu echipamente din industria textila - masini, dispozitive si alte accesorii

(160.000€)

Pagină 22

JA Romania

Pagină 22 JA Romania “Programele JA au fost oferite in Romania din 1993. Toate programele au

“Programele JA au fost oferite in Romania din 1993. Toate programele au fost traduse si adaptate si sunt disponibile in limba romana. Programa JA pentru elevi suplimenteaza programa scolara a Ministerului Educatiei si Cercetarii, cu studiul de concepte economice si cu deprinderea de abilitati legate de mediul economic din afara scolii.

PROGRAME JA
PROGRAME
JA

Modulele JA se desfasoara numai in cadrul scolilor si universitatilor si sunt predate de catre cadrele didactice, dupa participarea acestora la cursurile de orientare si pregatire organizate de Junior Achievement Romania. Programele se pot implementa ca disciplina optionala sau ca anexa la cursuri curente.

JARomania asigura profesorilor si scolilor participante manuale, materialele de lucru la clasa, seminarii de pregatire, consultanta de specialitate corespunzator programului ales. Peste 200.000 elevi si studenti romani au beneficiat de programele JA pana in 2005. Elevii si studentii romani, castigatori ai competitiilor nationale si internationale JA, participa anual la: Conferinte Internationale (Young Enterprise, CANJAC - Canadian JA Conference), Concursuri Internationale (European Student Company, European Graduate Program, HPGBC - Hewlett Packard Global Business Challenge, HPEBC - HP European Business Challenge), Targuri Internationale (Marea Britanie, Elvetia, Norvegia, Danemarca, Austria). Prin Junior Achievement, tinerii invata cum functioneaza afacerile si cum pot avea acces la succes. Succesul vine de la cei implicati in educatia

Pagină 23

generatiei viitoare: sustinatorul financiar, voluntarul din comunitatea de afaceri, profesorul, parintele, elevul.

Misiunea JA Romania este sa serveasca toate scolile care dezvolta si implementeaza programe de educatie economica pentru tineri, realizand parteneriate intre comunitatea de afaceri si cea educationala.” (sursa: http://www.jaromania.org/)

Agenda Europa

Proiectul “Agenda Europa”

Proiectul “Agenda Europa” reprezinta un complet educational destinat liceelor, acesta vizeaza actiuni de educatie formala si nonformala pentru:informarea tinerilor cu privire la procesul de intergare europeana si pregatirea lor pentru viitoare roluri sociale si civice; constientizarea decatre tineri a responsabilitatilor specifice cetatenilor si a implicatiilor acestora asupra vietii lor si a celorlalti; constientizarea apartenentei la Europa si a statutului de cetatean european, printr-o mai buna cunoastere si intelegere a structurilor socio-politice, a rolurilor si a responsabilitatilor fiecaruia, a evolutiei societatii.

Proiectul a inceput in ultima parte a semestrului II a anului scolar 2005-2006, iar de atunci el a continuat si in anul scolar urmator, derulandu-se si in prezent.

Agenda Europa 2006-2007 Agenda Europa 2007- Agenda Europa 2008-

Agenda Europa 2006-2007

Agenda Europa 2006-2007 Agenda Europa 2007- Agenda Europa 2008-

Agenda Europa 2007-

Agenda Europa 2006-2007 Agenda Europa 2007- Agenda Europa 2008-

Agenda Europa 2008-

2008 2009

2008

2009

Pagină 25

Rezultate școlare anul şcolar 2008 - 2009

Olimpiada disciplinelor din aria curriculara Tehnologii Faza judeteana - 14 martie 2009

Profil - Resurse naturale si protectia mediului Specializarea - Tehnician ecolog si protectia mediului - Clasa XII Sub indrumarea doamnelor profesoare Sanda Moldovan si Ana Bocioanca, elevele participante la concurs au obtinut rezultatele:

Popovici Elena - locul I

Andron Ana-Maria - locul II

Suciu Diana - mentiune

Profil - Tehnic Specializarea - Tehnician operator tehnica de calcul - Clasa XI Sub indrumarea profesorilor dr. Dan Sima, ing. Anca Konya şi Vasile Sabau, elevii participanti la concurs au obtinut rezultatele:

Virca Gheorghe Toader - locul I

Cristea Anca Maria - locul III

Profil - Tehnic Specializarea - Tehnician designer vestimentar – Clasa XII Sub indrumarea doamnei profesoare Lupascu Felicia, eleva participanta la concurs a obtinut rezultatul urmator:

Velicea Daniela - locul III

Profil - Tehnic Specializarea - Tehnician in industria textila - Clasa XII Sub indrumarea doamnei profesoare Hanes Cornelia, elevele participante la concurs au obtinut rezultatele:

Dorling Daniela - locul I

Bidi Maria Diana - locul III

Popa Alexandra - mentiune

Profil - Tehnic Specializarea - Tehnician in industria textila - Clasa XIII Sub indrumarea doamnelor profesoare Hanes Cornelia si Lupascu Felicia, elevele participante la concurs au obtinut rezultatele:

Brindrea Debora - locul I

Stoica Lidia Madalina - locul II

Cristea Maria Lacramioara - locul III

Pagină 26

GRUPUL ȘCOLAR DE INDUSTRIE UȘOARĂ MEDIAȘ STR. STICLEI, NR. 9 COD POȘTAL:

TELEFON: 40-269-836748 FAX: 40-268-834673 Email: gsiu_medias@yahoo.om Web: www.gsiu.ro, mediascoala.gsiu.ro, olimpiada.gsiu.ro.