Sunteți pe pagina 1din 26

Repere geografice

Grupul Şcolar de Industrie Uşoară se află situat în Municipiul Mediaş, al


doilea oraş ca mărime din judeţul Sibiu. Localitatea este aşezată în bazinul mijlociu
al râului Târnava Mare, la o distanţă de 39 km de Sighişoara, 41 km de Blaj şi 55
km de Sibiu. Coordonatele geografice sunt 46°9’52.5’’ N, 24°21’34’’ E.

2
Pagină
Harta

Pagină 3
Scurt istoric

Oraş multisecular, înfiinţat la sfârşitul secolului al XII-lea (1267 sau 1268) de


coloniştii saşi, Mediaşul a conservat de-a lungul timpului o bogată tradiţie
meşteşugăreasca. Talentaţi meşteşugari aurari, lăcătuşi, stanari, postăvari, cizmari,
pielari, croitori, fierari, etc. - saşii au impus de timpuriu Mediasul, alături de Braşov,
Sibiu, Bistriţa, Sighişoara, intre principalele centre meşteşugăreşti ale Transilvaniei.
Amploarea pe care o iau meşteşugurile locale determina organizarea meşteşugarilor
medieşeni în bresle de profil, specifice întregii lumi medievale.
Perioada cuprinsă între secolele XV-XVIII reprezintă pentru Mediaş etapa de
apogeu a dezvoltării şi afirmării breslelor. Produsele realizate de acestea - obiecte de
podoabă, pielărie, încălţăminte, îmbrăcăminte etc. - au ajuns cunoscute nu numai în
Transilvania, unde meşteşugarii medieşeni s-au numărat printre principalii furnizori
ai voievozilor şi principilor ardeleni, ci şi în restul Europei în ţări cu tradiţie în
domeniu ca Polonia, Ungaria, Germania.

A doua jumătate a secolului al XlX-lea consacra în istoria Mediasului


începutul procesului de industrializare şi apariţia producţiei de fabrică. În această
perioadă numărul întreprinderilor industriale ca şi nivelul producţiei continua totuşi
să rămână modeste. Dependente de resursele locale şi de diversele ramuri ale
agriculturii, acestea vor apare la început predominant în diversele domenii ale

4
Pagină
industriei prelucrătoare.

Inceputurile scolii

La rândul său “Reforma învăţământului din 1948 şi reglementările ulterioare


survenite în acest domeniu şi-au pus ireversibil amprentă şi asupra învăţământului
local. Ca urmare a acestor schimbări, în baza ordinelor Centralei industriei Sticlei şi
Ceramicii Fine nr.8976 din 10 septembrie 1948 şi nr. 9086.GS/CL din 11
septembrie 1948 era înfiinţată la Mediaş - Scoala Profesională de Ucenici.

Conform instrucţiunilor Ministerului Industriei, din 8 septembrie 1948, acesta


îşi începea activitatea la 1 octombrie acelaşi an cu un număr de 44 de elevi şi un
corp profesoral format din 10 cadre didactice. Profilul său constă în pregătirea
muncitorilor sticlari. Noua şcoala era pusă sub tutela primei fabrici de sticlă. Se pare
că în această primă etapă şcoala nu a avut o denumire “oficială” întrucât încă din
1948 în diferitele adrese ale forurilor tutelare ce apare şi cu denumirea de Şcoală
Profesională de Sticlărie sau chiar Scoala Profesională de Sticlă şi Ceramică Fină.

Se cuvine să amintim că în această primă etapă de existenţa a şcolii, amestecul


brutal al factorului politic în problemele acesteia - numirea directorilor sau a
cadrelor didactice, selecţia elevilor, fixarea diferitelor activităţi cultural - educative
5

etc. nu a fost în măsură să aibă un efect benefic asupra evoluţiei sale.


Pagină
Evolutia scolii

Cu anul 1953, în evoluţia şcolii se deschide o nouă etapă. în baza ordinului


Ministerului Industriei Nr.987/1953, Scoala Profesională de Ucenici era trecută din
subordinea Fabricii de Geamuri sub tutela întreprinderii "Vitrometan". Evoluţia
ascendentă pe care se înscrie instituţia este marcată nu numai de creşterea
importantă a numărului de elevi, a corpului profesoral şi de diversificarea profilelor,
ci şi de denumirile sub care aceasta se regăseşte în diversele acte sau adrese ale
forurilor tutelare: "Şcoala profesională Vitrometan", "Şcoala Profesională M.I.U.",
"Grupul Şcolar Profesional şi Tehnic" sau "Grupul Şcolar M.I.U."

În structură şi la sistemul de organizare prezentat, scoala evoluează până în


anul 1971. În acest an datorită foarte probabil a consecinţelor noii reforme a
învăţământului (1968) coroborate cu cererea tot mai pregnantă de specialişti în
diversele ramuri ale industriei uşoare duc la deschiderea unei noi etape în evoluţia
şcolii. Perioada cuprinsă între 1971 şi 1975 este în esenţă sa o etapă de tranziţie,
6

pregătitoare care a avut ca finalitate transformarea şcolii profesionale în liceu


Pagină

industrial de profil. Ca urmare a acestor schimbări prin ordinul Ministerului


Industriei Uşoare nr.1901/1975, scoala devine liceu industrial profilat pe pregătirea
cadrelor medii pentru domeniile, tot mai diversificate, ale acestui sector. În baza
aceluiaşi ordin nouă denumire a instituţiei devine "Liceu Industrial Vitrometan".

Concomitent continua să fie folosită, inclusiv în documentele forurilor


tutelare şi denumirea de Grupul Şcolar M.I.U. cu statut semioficial. Perioada
cuprinsă între 1975 şi 1989 reprezintă una din cele mai importante etape din evoluţia
şcolii. Atenţia de care se bucura scoala din partea forurilor superioare s-a
materializat în primul rând în excepţionalele dotări tehnice, de ultimă oră, cu care
aceasta a fost înzestrată. Ca urmare rezultatele nu au întârziat să apară şi ele s-au
concretizat în creşterea importantă a numărului de elevi şi a corpului profesoral, în
diversificarea profilelor de studiu şi mai ales în creşterea excepţională a calităţii
actului didactic ceea ce a impus liceul între cele mai importante şcoli de profil din
învăţământul naţional.

Schimbările survenite în învăţământul românesc după Revoluţia din


decembrie 1989 au avut un impact considerabil şi asupra situaţiei şcolii. În primul
rând, liceul a fost scos din sistemul de învăţământ al Ministerului Industriei şi de sub
tutela oricărei întreprinderi locale, organizate ele însele în noile condiţii ca societăţi
comerciale pe acţiuni sau privatizate, şi inclus în sistemul Ministerului
Învăţământului şi Ştiinţei; în urma acestor măsuri vor surveni importante schimbări
şi în denumirea instituţiei. Ca urmare a demersurilor făcute de conducerea post-
decembrista a şcolii, prin ordinul Ministerului Învăţământului şi Ştiinţei, nr.644 din
21 iunie 1991, numele său era schimbat în Grupul Şcolar de Industrie Uşoară,
denumire pe care o are şi în prezent.

Şocul schimbărilor realizate după decembrie 1989 a fost resimţit şi la nivelul


şcolii. O anumită dezorientare s-a concretizat într-o stagnare şi chiar un anumit
regres, perioada depăşită însă repede. Ca urmare a unui management responsabil şi
de calitate, instituţia s-a redresat reluându-şi evoluţia ascendentă. Au fost realizate
noi dotări îndeosebi în domeniul informaticii, au fost modernizate cabinetele şi
internatele, au fost abandonate profilele puţin solicitate de elevi şi piaţa şi înlocuite
cu altele, atractive şi căutate de elevi. În urma acestor măsuri numărul elevilor la
toate profilele şi la toate formele de pregătire - liceu zi şi seral, scoala profesională
şi de ucenici, scoala postliceala şi de maiştri - a crescut simţitor. Anumite carente,
îndeosebi în ceea ce priveşte dotarea cu material didactic, problema a cărei rezolvare
este în mare măsură de competenta forurilor superioare, au fost compensate de
calitatea deosebită şi de ridicatul nivel de pregătire, şi profesionalism al corpului
profesoral. În aceste condiţii procesul de învăţământ nu a avut deloc de suferit iar
rezultatele obţinute au fost foarte bune.
7
Pagină
Profilul prezent al şcolii

Grupul Şcolar de Industrie Uşoară promovează o politică şcolară realistă şi


coerentă, axată pe cererea pieţei muncii şi pe cererea beneficiarilor principali ai
procesului instructiv-educativ: elevii şi familiile lor. Scopul fundamental al acestei
politici şcolare îl reprezintă îndeplinirea obiectivelor stabilite prin PLAI şi asumate
prin PAS. Ca o consecinţă, la nivelul şcolii, au fost promovate pentru toate ciclurile
şi nivelurile de pregătire, profilurile căutate, viabile şi cu perspectivă de durată
lungă. Acestea sunt următoarele:

1. Nivelul liceal
Pentru elevii care urmează cursurile liceului – zi sau seral – obiectivul
fundamental stabilit este acela de a asigura cursanţilor însuşirea unor competenţe
care să le permită ca la absolvirea acestuia, fie să se încadreze în câmpul muncii, în
condiţii concurenţiale, fie să-şi continue studii în învăţământul superior.

a. Liceu zi:
8

La nivelul ciclului inferior al liceului – clasele a IX-a şi a X-a – elevii sunt


Pagină

pregătiţi în următoarele profile:


• Tehnician operator tehnică de calcul;
• Tehnician desenator pentru construcţii şi instalaţii;
• Tehnician în activităţi economice.

La nivelul ciclului superior al liceului – clasele a XI-a şi a XII-a – elevii sunt


pregătiţi în următoarele profile:

• Tehnician operator tehnică de calcul (clasa a XI-a – profil de perspectivă, viabil şi în


perioada următoare);
• Tehnician pentru construcţii şi instalaţii (clasa a XI-a – profil de perspectivă, viabil şi
în perioada următoare);
• Tehnician în activităţi economice (clasele a XI-a şi a XII-a).

La acest nivel funcţionează, de asemenea, clasele a XII-a şi a XIII-a ruta progresivă.

b. Liceu seral:
În cadrul Grupului Şcolar de Industrie Uşoară funcţionează şi ciclul superior al
liceului seral cu frecvenţă – clasele a XI-a – a XIII-a – elevii sunt pregătiţi în
profilul teoretic real Ştiinţele naturii.

2. Şcoala de Arte şi Meserii


În cadrul Grupului Şcolar de Industrie Uşoară funcţionează Şcoala de Arte şi
Meserii, având toate nivelurile de pregătire. Profilele în care sunt pregătiţi elevii
sunt, în primul rând, cele solicitate de piaţa locală a muncii, fără a fi neglijata însă şi
cererea de pe piaţa judeţeană sau naţională.

La nivelul I de pregătire, corespunzător claselor a IX-a şi a X-a, elevii sunt


pregătiţi pentru a dobândi competenţe în următoarele profile:

• Lucrător în industria sticlei (clasele a IX-a şi a X-a);


• Lucrător în comerţ (clasa a IX-a);
• Lucrător în tricotaje-confecţii (clasele a IX-a şi a X-a);
• Lucrător în estetica şi igiena corpului omenesc (clasa a X-a);
• Lucrător în confecţii din piele şi înlocuitori (clasa a X-a).

La nivelul II de pregătire, corespunzător clasei a XI-a, an de completare, elevii


sunt pregătiţi în următoarele profile:

• Comerciant-vânzător de mărfuri nealimentare;


• Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist;
9

• Confecţioner produse textile;


Pagină

• Confecţioner articole din piele şi înlocuitori; Sticlar.


În cadrul nivelului III de pregătire, corespunzător claselor a XII-a şi a XIII-a
liceu zi- ruta progresivă, elevii sunt pregătiţi în profilul Tehnician în industria
textilă. Competenţele dobândite le permit susţinerea şi promovarea examenului de
bacalaureat şi încadrarea în câmpul muncii sau continuarea studiilor în învăţământul
superior.

3. Şcoala de Maiştri

În cadrul Grupului Şcolar de Industrie Uşoară funcţionează Şcoala de Maiştri,


cu durata de pregătire de un an şi jumătate. În cadrul acesteia, cursanţii sunt pregătiţi
în specializarea Maistru mecanic.

10
Pagină
FIŞA ŞCOLII ÎN ANUL ŞCOLAR 2008-2009

• GRUP ŞCOLAR DE
INDUSTRIE UŞOARĂ
MEDIAŞ
• DIRECTOR: ing.Corina
Tănase
• Adresa: Mediaş, str.Sticlei nr.9
• Telefon: 0269/836748; fax:
0269/834673
• e-mail:
gsiu_medias@yahoo.com
• Număr de corpuri: 4
• Număr de săli de clasă: 28
• Număr de clase de elevi: total
31
• Număr de elevi:
o total: 812 din care:
 Liceal - 453
• Zi: 382
• Seral: 71
 SAM : 307
 Şc.de maiştri : 52

11
Pagină
• Număr de fete – 582,
• Număr de băieţi – 231

• Număr de corpuri cu autorizaţie sanitară de funcţionare:


4
• Bibliotecă:
27.500 volume;
• sală de lectură:
22 locuri
• Sală de sport:
o dimensiuni:
 lungime:30
 lăţime: 22
 înălţime:10
• Terenuri de sport amenajate conf.
cerinţelor:
Da
• Nr.laboratoare:
6

• Nr.cabinete:
15
• Nr.ateliere:
8
12

• Internat:
150 locuri / Nr.de
Pagină

locuri/cameră: 8
• Confort:
Grup sanitar în cameră
• Posibilităţi de sevire a mesei:
Da (cantină, bucătărie proprie)
• Autorizaţie sanitară:
Da
• Cantina:
Da
o în stare de funcţionare:
Da
o număr de locuri în cantină:
150
• Nr.de elevi care servesc masa la
cantină:
---
• Autorizaţie sanitară:
Da

Calculatoare şi reţele
calculatoare:
• Nr.cal
• culatoare:
72
o din care pentru
administrativ: 7
o ptr.scop didactic:
65
• Nr.reţele:
3 (1 server şi 72
calculatoare)
• Imprimante:
10 buc
13

• Scanere:
2 buc
Pagină

• Copiatoare:
3 buc
• Conectare la internet:
Da
Personal didactic auxiliar: 8
• Bibliotecar:
1
• Tehnician:
1
• Secretar:
2
• Administrator
financiar:
3

14
Pagină
Programe şi proiecte
Proiecte Științifice
Sesiuni de comunicări Științifice

15
Pagină
Pagină 16
Pagină 17
Proiecte şcolare
Comenius 2000 - 2002

Echipa G.S.I.U. a fost formata din:

• Tanase Corina - manager


• Maior Mirela - coordonator proiect
• Sima Dan - informatician
• Porime Angela - prof. engleza.

Descrierea proiectului Comenius - “Cum arata o scoala europeana?”

“Proiectul Comenius” este un proiect finantat de Agentia Nationala Socrates


Bucuresti cu tema “Cum arata o scoala europeana?”.

Acest proiect a fost deosebit de complex si a presupus studiul comparativ a 6


18

scoli europene aflate in puncte geografice diferite ale Europei si la nivele sociale si
economice de asemenea diferite: Italia - tara coordonatoare de proiect, Lituania,
Pagină

Germania, Grecia, Wales, Romania.


Fiecare tara a avut o echipa formata din 4-5 profesori si a lucrat cu
chestionare testand intreg mediul educational al scolii/tarii respective pe o populatie
scolara reprezentand aproximativ 50% din efectivul de elevi al fiecarei scoli.

1. Derularea proiectului scolar Comenius “Cum arata o scoala europeana?”

a) Stimularea si sudarea echipei “Comenius” din scoala: s-a muncit mult la gasirea
unui parteneriat scolar international, este prima data când se derula un astfel de
proiect, iar in orasul nostru, la acea data, a mai reusit acest lucru doar o singura
alta scoala, care detinea dosar de reinoire.
b) Implicarea unui numar mare de elevi (20% din populatia noastra scolara) care au
completat chestionarele proiectului, cu cea mai mare seriozitate; echipa Comenius
formata din 5 cadre didactice si elevi din clasele: IXC, IXA, XC, XD, XIA a
centralizat si transmis aceste rezultate scolii coordonatoare din Italia.
c) c) Cooperarea permanenta prin e-mail sau fax intre echipele Comenius din cele
sase tari europene implicate in proiect: acest lucru ne-a ajutat foarte mult, in
special experienta Institutului ” Girardi” din Italia, scoala coordonatoare, care a
mai derulat activitati de cooperare internationala. Consideram de asemenea ca
reuniunile de proiect prevazute in “Programul Activitatilor - sectiunea C” au fost
importante; ele au permis stabilirea strategiilor si a planului comun de actiuni,
impartasirea si depasirea impreuna a dificultatilor, creearea unei atmosfere
destinse si interesante de lucru.
d) d) Cunoasterea concreta a particularitatilor nationale in domeniul educativ, ne-a
oferit posibilitatea de a face comparatii si de a progresa, ceea ce va conduce
implicit la integrarea mai rapida a scolii noastre in orientarea generala a tarii
noastre, de deschidere spre o Europa Unita.
e) e) Construirea treptata si exacta in acelasi timp (prin intermediul produselor
semifinale - chestionare - si finale - rapoarte, brosuri tiparite, website de
prezentare), a imaginii complete a mediului fizic, stintific, social, ecologic si
arhitectural al scolii noastre.
f) f) Organizarea, cu mult simt de raspundere, a “Reuniunii de Proiect 3″, care a fost
gazduita de catre liceul nostru in perioada mai-iunie 2002; aceasta organizare a
impus implicarea unui numar mai mare de cadre didactice si elevi din scoala si de
asemenea atragerea unor organizatii si personalitati culturale notabile ale orasului
nostru in activitatile care au fost desfasurate. S-a solicitat, de asemenea, sprijinul
“Comitetului de Parinti” al scolii care a trebuit sa se implice activ si in activitatile
de aceasta natura, ale copiilor lor. Aceasta reuniune de proiect s-a constituit intr-
un bun prilej de prezentare a vechimii si traditiei culturale medievale a orasului
19

nostru si bineînteles a statutului bine definit pe care scoala noastra ii detine in


peisaiul educational mediesan.
Pagină
2. Derularea proiectului de Mail-Exchange cu Istituto “Girardi”- Cittadella-Italia

a) Cresterea interesului pentru perfectionarea limbii engleze in cadrul orelor de


specialitate si nu numai.

b) Numarul elevilor care au dorit sa corespondeze cu elevii italieni a crescut de la o


corespondenta ta alta, fenomenul este reciproc si in scoala italiana, ceea ce a
constituit un semnal pozitiv pentru racordarea tinerilor nostrii in sistemul de valori
si preocupari al tinerilor europeni.

3. Sarbatorirea “Saptamanii Comenius” 26.11 - 30.11.2002

a) Accentuarea la elevii scolii a sentimentului de apartenenta la spatiul educativ


european prin derularea programului Comenius al scolii noastre “Cum arata o scoala
europeana?” (au desenat afise si anunturi de popularizare si informare, au lansat
baloane inscriptionate, au participat la emisiunea televizata).

b) Informarea Comunitati locale, a parintilor, despre existenta si insemnatatea


cercetarii pe care a presupus-o acest proiect; acest lucru s-a realizat prin emisiunile
de radio si televiziune locala (Radio “Ring” si TV.AS Medias) care au fost realizate
special la liceul nostru in aceasta saptamana.

c) Manifestari in cadrul Saptamanii Comenius 26.11-30.11 2002. Crearea de desene


si postare afisate in scoala si la biblioteca scolii, popularizarea zilnica proiectului
prin statia de radioficarea a scolii, finalizarea prin lansarea concomitenta pe coloana
sonora (zi/ora) cu celelate scoli Comenius din tara de baloane si inscriptionari pe
tema data. Responsabil prof. Maior Mirela impreuna cu clasele XIC si XID.
20
Pagină
Programul Phare
Phare - RO 0108.01, RO 0108.03

PHARE - reprezinta o sigla a numelui original “Poland and Hungary Action for
Restructuring of the Economy”

In anul 2002 GSIU Medias a castigat licitatia pentru un program PHARE de


coeziune economica si sociala. Scopul programului este reforma invatamantului
profesoinal si tehnic, obiectivul principal al reformei fiind realizarea unei formari
profesionale la nivelul standardelor de pregatire din tarile Comunitatii Europene,
adaptate la cerintele unei societati moderne si exigentele pietei muncii si implinirea
vocatiei personale.

Acest program se dezvolta pe mai multe dimensiuni:

• Modernizare infrastructura
• baza materiala (99.100€)
• reabilitare internat (33.000€)
• reabilitare atelier textil (99.000€)
• aparatura si materiale de laborator (140.000€)
• aparatura IT (54.000€)

Formarea profesionala a cadrelor didactice - a fost organizata in cadrul


seminariilor cu diferite tematici:

• Metode active centrate pe elev


• Tranzitia scoala - agent comercial
• Parteneriat - Lucrul cu intreprinderile
• Orientare si consiliere privind cariera in invatamantul profesional si tehnic
• Planurile de actiune ale scolii
• Elaborarea si utilizarea materialelor de invatare
• Includerea copiilor cu cerinte educationale speciale
• Dotarea atelierelor de instruire practica
• Dotarea cu echipamente din industria textila - masini, dispozitive si alte accesorii
(160.000€)
21
Pagină
JA Romania

“Programele JA au fost oferite in Romania din 1993. Toate programele au fost traduse si
adaptate si sunt disponibile in limba romana. Programa JA pentru elevi suplimenteaza programa
scolara a Ministerului Educatiei si Cercetarii, cu studiul de concepte economice si cu deprinderea
de abilitati legate de mediul economic din afara scolii.

PROGRAME

JA

Modulele JA se desfasoara numai in cadrul scolilor si universitatilor si sunt predate de


catre cadrele didactice, dupa participarea acestora la cursurile de orientare si pregatire organizate
de Junior Achievement Romania. Programele se pot implementa ca disciplina optionala sau ca
anexa la cursuri curente.

JARomania asigura profesorilor si scolilor participante manuale, materialele de lucru la


clasa, seminarii de pregatire, consultanta de specialitate corespunzator programului ales. Peste
200.000 elevi si studenti romani au beneficiat de programele JA pana in 2005. Elevii si studentii
romani, castigatori ai competitiilor nationale si internationale JA, participa anual la: Conferinte
Internationale (Young Enterprise, CANJAC - Canadian JA Conference), Concursuri Internationale
(European Student Company, European Graduate Program, HPGBC - Hewlett Packard Global
22

Business Challenge, HPEBC - HP European Business Challenge), Targuri Internationale (Marea


Britanie, Elvetia, Norvegia, Danemarca, Austria). Prin Junior Achievement, tinerii invata cum
Pagină

functioneaza afacerile si cum pot avea acces la succes. Succesul vine de la cei implicati in educatia
generatiei viitoare: sustinatorul financiar, voluntarul din comunitatea de afaceri, profesorul,
parintele, elevul.

Misiunea JA Romania este sa serveasca toate scolile care dezvolta si implementeaza


programe de educatie economica pentru tineri, realizand parteneriate intre comunitatea de afaceri
si cea educationala.” (sursa: http://www.jaromania.org/)

Agenda Europa
Proiectul “Agenda Europa”

Proiectul “Agenda Europa” reprezinta un complet educational destinat


liceelor, acesta vizeaza actiuni de educatie formala si nonformala pentru:informarea
tinerilor cu privire la procesul de intergare europeana si pregatirea lor pentru
viitoare roluri sociale si civice; constientizarea decatre tineri a responsabilitatilor
specifice cetatenilor si a implicatiilor acestora asupra vietii lor si a celorlalti;
constientizarea apartenentei la Europa si a statutului de cetatean european, printr-o
mai buna cunoastere si intelegere a structurilor socio-politice, a rolurilor si a
responsabilitatilor fiecaruia, a evolutiei societatii.

Proiectul a inceput in ultima parte a semestrului II a anului scolar 2005-2006,


iar de atunci el a continuat si in anul scolar urmator, derulandu-se si in prezent.

23
Pagină

Agenda Europa 2006-2007 Agenda Europa 2007- Agenda Europa 2008-


2008 2009

24
Pagină
Rezultate școlare anul şcolar 2008 - 2009

Olimpiada disciplinelor din aria curriculara Tehnologii


Faza judeteana - 14 martie 2009

Profil - Resurse naturale si protectia mediului


Specializarea - Tehnician ecolog si protectia mediului - Clasa XII
Sub indrumarea doamnelor profesoare Sanda Moldovan si Ana Bocioanca, elevele
participante la concurs au obtinut rezultatele:
• Popovici Elena - locul I
• Andron Ana-Maria - locul II
• Suciu Diana - mentiune
Profil - Tehnic
Specializarea - Tehnician operator tehnica de calcul - Clasa XI
Sub indrumarea profesorilor dr. Dan Sima, ing. Anca Konya şi Vasile Sabau, elevii
participanti la concurs au obtinut rezultatele:
• Virca Gheorghe Toader - locul I
• Cristea Anca Maria - locul III
Profil - Tehnic
Specializarea - Tehnician designer vestimentar – Clasa XII
Sub indrumarea doamnei profesoare Lupascu Felicia, eleva participanta la concurs a
obtinut rezultatul urmator:
• Velicea Daniela - locul III
Profil - Tehnic
Specializarea - Tehnician in industria textila - Clasa XII
Sub indrumarea doamnei profesoare Hanes Cornelia, elevele participante la concurs
au obtinut rezultatele:
• Dorling Daniela - locul I
• Bidi Maria Diana - locul III
• Popa Alexandra - mentiune

Profil - Tehnic
Specializarea - Tehnician in industria textila - Clasa XIII
Sub indrumarea doamnelor profesoare Hanes Cornelia si Lupascu Felicia, elevele
participante la concurs au obtinut rezultatele:
• Brindrea Debora - locul I
• Stoica Lidia Madalina - locul II
25

• Cristea Maria Lacramioara - locul III


Pagină
GRUPUL ȘCOLAR DE INDUSTRIE UȘOARĂ
MEDIAȘ
STR. STICLEI, NR. 9
COD POȘTAL:
TELEFON: 40-269-836748
FAX: 40-268-834673
Email: gsiu_medias@yahoo.om
Web: www.gsiu.ro, mediascoala.gsiu.ro, olimpiada.gsiu.ro.

26
Pagină