NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA, EXECUTAREA ŞI EXPLOATAREA HIDROIZOLAŢIILOR LA CLĂDIRI (REVIZUIRE NORMATIV NP 040-2002

)

1

CUPRINS pag.
CAPITOLUL I: CAPITOLUL II: CAPITOLUL III: CAPITOLUL IV: CAPITOLUL V: CAPITOLUL VI: CAPITOLUL VII: CAPITOLUL VIII: ANEXA 1 ANEXA 2 ANEXA 3 Prevederi generale Prevederi privind proiectarea, executarea şi utilizarea hidroizolaţiilor Prezentarea şi evaluarea hidroizolaţiilor Alcătuirea structurilor hidroizolante Condiţii privind verificarea calităţii şi urmărirea comportării în timp a hidroizolaţiilor Măsuri privind protecţia şi igiena muncii Măsuri privind prevenirea şi stingerea incendiilor Prevederi conexe Referinţe tehnice şi legislative Evaluarea performanţelor de izolare termică la structurile termoizolante Încărcări datorate sucţiunii vântului 1 7 16 30 44 45 45 46 63 66 75

2

3

1 . e) prevederi conexe. c) cerinţe privind evaluarea hidroizolaţiilor şi materialelor hidroizolante. a HG 622/2004 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a produselor pentru construcţii cu completările şi modificările ulterioare. acţiunii mediului natural şi antropic şi supuse acţiunii directe a apelor (în stare lichidă.1 Prezentul normativ stabileşte elemente caracteristice privind proiectarea.3 Prevederile prezentului normativ se adresează proiectanţilor. Art. neagresive chimic.2 Prezentul normativ cuprinde: a) prevederi generale şi elemente definitorii privind hidroizolaţiile. cu sau fără presiune hidrostatică. organelor de avizare şi control. pulverulentă sau solidă). Art. ce acţionează asupra clădirilor sau părţilor de clădire/construcţie din exteriorul sau interiorul acestora. f) anexe informative şi explicative. executarea şi exploatarea hidroizolaţiilor. SECŢIUNEA a 2-a: Domeniul de aplicare Art. precum şi verificatorilor şi experţilor tehnici. Art. executarea şi exploatarea hidroizolaţiilor la clădiri. d) principii şi condiţii privind alcătuirea structurilor hidroizolante.4 Prevederile prezentului normativ se referă la hidroizolaţiile etanşe. în conformitate cu prevederile Legii 10/1995 privind calitatea în construcţii cu modificările ulterioare. din domeniul clădirilor civile. EXECUTAREA ŞI EXPLOATAREA HIDROIZOLAŢIILOR LA CLĂDIRI (REVIZUIRE NORMATIV NP 040-2002) Indicativ: CAPITOLUL I: Prevederi generale SECŢIUNEA 1: Obiect Art. industriale şi agricole. executanţilor şi beneficiarilor (utilizatorilor). precum şi a reglementărilor europene.5 În prezentul normativ sunt cuprinse şi specificaţii asupra altor elemente ce fac parte din alcătuirile hidroizolante şi care sunt în legătură cu acestea (structuri termoizolante ce fac parte din structurile termohidroizolante).NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA. b) prevederi privind proiectarea. continue şi omogene ale clădirilor supuse în general.

dirijată.8 Hidroizolaţiile etanşe. b) membrane hidroizolante polimerice (materiale plastice). tencuieli. cu aplicare peliculară. care au ca strat superior al structurii hidroizolante o membrană hidroizolantă 2 . în vigoare. d) mase hidroizolante polimerice (materiale plastice). f) hidroizolaţii rigide subterane. şape etc. bataluri. c) sisteme de impermeabilizări în masa sau pe suprafaţa elementelor de construcţie (betoane. b) izolaţie: termen ce defineşte generic izolaţiile hidrofuge şi termohidrofuge. părţi. Acestea se vor prevede şi executa în conformitate cu reglementările specifice.Art. (iv) terase cu utilitate multiplă (mixte). tuneluri. cu aplicare peliculară. Art. cu respectarea prevederilor privind cerinţele esenţiale de calitate din prezentul normativ. b) hidroizolarea la construcţii speciale: drumuri şi poduri. d) hidroizolator: persoană calificată care execută activităţi de etanşare cu produse hidroizolante. c) hidroizolaţie: structura etanşă. degradate şi nefuncţionale. continue şi omogene care fac obiectul prezentului normativ constau în: a) membrane hidroizolante bituminoase. e) sisteme de ecranări şi drenaje ale părţilor de construcţii. g) caracteristicile de performanţă ale membranelor/foilor utilizate ca bariere contra vaporilor în structurile termoizolante/termohidroizolante. e) membrane (membrane hidroizolante): termen generic ce defineşte totalitatea produselor hidroizolante sub formă de foi groase ambalate în suluri.9 Terminologie generală specifică: a) etanşeitate: termen ce defineşte totala impermeabilitate faţă de apă a unor suprafeţe. gropi ecologice etc. (iii) terase plantate (terase/acoperişuri verzi). continuă şi omogenă de protecţie a elementelor sau părţilor de construcţie împotriva infiltraţiilor şi/sau exfiltraţiilor apei şi/sau a umidiţătii naturale a solului.. (ii) terase carosabile: terase apte accesului şi parcajului auto. elemente sau produse din domeniul construcţiilor.6 Prezentul normativ nu se referă la: a) hidroizolarea acoperişurilor cu pantă > 20%. SECŢIUNEA a 3-a: Elemente definitorii Art. Art. h) terase necirculabile cu structură hidroizolantă autoprotejată: terase necirculabile sau cu circulaţie ocazională.7 Prezentul normativ nu se referă la reabilitări şi reparaţii ale hidroizolaţiilor/termohidroizolaţiilor existente. cu diverse vâscozităţi. f) mase omogene cu aplicare peliculară: termen generic ce defineşte totalitatea produselor hidroizolante sub formă fluidă.) d) sisteme de impermeabilizări ale solului. g) terase utilitare: termen ce defineşte categoria teraselor ce comportă funcţiuni utilitare în exploatare: (i) terase circulabile pietonal: terase de acces şi/sau flux pietonal (cu utilizare redusă sau intensă). c) mase hidroizolante bituminoase omogene. omogene.

care se includ în structura membranelor hidroizolante (încorporate şi/sau aplicate pe suprafaţă) sau care întăresc straturile hidroizolante din mase omogene cu aplicare peliculară. strat de separare (desolidarizare): folie sau foaie aplicată flotant între diverse produse ce compun structurile termohidroizolante sau aplicată sub stratul de protecţie grea. folii sau pelicule aplicate în procesul de fabricaţie pe faţa superioară a membranelor hidroizolante sau produse hidroizolante (membrane sau pelicule) rezistente la factorii de mediu prin natura compoundului din care sunt fabricate. aderenţă totală (totală aderenţă): mod de aplicare a unei membrane sau structuri hidroizolante prin sudură sau lipire cu adeziv specific. autoprotejată). şape/betoane de pantă rectificate din mortar de ciment fără adaos de var. dale pe ploturi distanţier etc. armare (strat – straturi de armare): materiale sub formă de împâslituri (voaluri).90 (de exemplu: plăci din vată 3 .10 Suportul. plase. dale. plută aglomerată şi beton spumat. strat difuzie (difuzie): strat cu rol de repartizare uniformă a vaporilor de apă (echilibrarea presiunii).2 N/cm2 (2kPa) cu o deformatie maximă de 5% cu un coeficient de revenire de minim 0. întărită. plăci prefabricate din beton celular. cu deformaţii neglijabile pe care se pot aplica orice tip de produse/structuri hidroizolante (planşee/plăci din beton armat. termoizolate. ţesături. şapă. benzi (fâşii) continue sau discontinue.i) j) k) l) m) n) o) p) q) r) s) autoprotejată (pentru acces ocazional se prevăd zone special întărite şi marcate ce comportă o circulaţie uşoară.). produsele termoizolante suport vor fi de tipul celor ce pot fi supuse unui efort de compresiune de 8 N/cm2 (80kPa) cu o deformaţie maximă de 10% (de exemplu: polistiren expandat. foi sau structuri hidroizolante/termohidroizolante prin lipire în puncte. folii. plută aglomerată. sub straturile termoizolante sau peste suprafeţe umede. datorită stratului autoadeziv aflat pe faţa inferioară. după caz. poziţionată. de exemplu dale din membrană bituminoasă. poliuretan. semiaderent: mod de aplicare a unei membrane. terase necirculabile cu protecţie suplimentară grea: terase necirculabile sau cu circulaţie ocazională (peste structura hidroizolantă este prevăzută o protecţie grea din pietriş.). membrane sau structuri hidroizolante/termohidroizolante. panouri complexe prefabricate. terase ranversate: terase necirculabile cu structuri termohidroizolante inversate (termoizolaţia protejată/lestată. ca element pe care se aplică hidroizolaţia: a) rigid: suport continuu. independent sau flotant (simplă pozare): mod de aplicare fără aderenţă la suport a unei folii. pe acest tip de suport se pot aplica produse/structuri hidroizolante cu membrane. autoaderenţă: mod de aplicare a unei membranesau folii în totală aderenţă. cu săgeată maximă de 1/150 şi/sau structuri termoizolante ce pot fi supuse unui efort de compresiune de 0. este pozată peste structura hidroizolantă aplcată direct pe elementul structural suport). cu rol de a împiedica aderenţa şi/sau de protecţie. astereală din lemn sau plăci celulozice. poliizocianurat etc. monolit sau prefabricat). ce pot fi aplicate pe orice tip de structuri termoizolante şi pe structuri termoizolante din sticlă spongioasă. pozate pe suport rigid (acoperite. armate sau slab armate. Art. omogene pe întreaga suprafaţă. folii. de regulă. într-un proces stabilit. continue. b) semirigid: suport alcătuit din structuri termoizolante pozate pe suport rigid. autoprotecţie (membrane hidroizolante autoprotejate): protecţie cu materiale minerale (granulare sau în paiete). c) semielastic: suport deformabil alcătuit din panouri profilate longitudinal. foi. cu şapă de nivelare/rectificare). barieră contra vaporilor (barieră vapori): strat cu rol de blocare a migrării vaporilor de apă spre straturile superioare a unei structuri termohidroizolante.

(1) Autoprotecţia membranelor hidroizolante bituminoase (aplicată din fabricaţie pe suprafaţa membranei superioare): a) granule. b) folii subţiri metalice sau polimerice rezistente la radiaţiile solare. hidroizolante. bistrat sau multistrat alcătuit din produse hidroizolante tip membrane sau tip mase omogene cu aplicare peliculară. inox etc. (4) Autoprotecţia maselor omogene. bituminoase şi polimerice. pe structurile hidroizolante cu membrane sau mase omogene cu aplicare peliculară. Art. de regulă. Art. după îndepărtarea filmului de protecţie (cu suprapunerile lipite/sudate). (2) Membranele hidroizolante ce compun structurile multistrat se lipesc între ele (inclusiv suprapunerile) numai în totală aderenţă. la cald cu masticuri bituminoase. în conformitate cu precizările tehnice şi tehnologice ale producătorului. (2) Autoprotecţia membranelor hidroizolante polimerice (aplicată din fabricaţie pe suprafaţa acestora): a) pulberi metalice sau nemetalice. în anumite condiţii. (1) Structurile cu membrane hidroizolante se aplică pe suport în următoarele moduri: a) independent/flotant: simplă pozare pe elementul suport (cu suprapunerile lipite). cu fixare mecanică pe suportul structural (cu suprapunerile lipite/sudate. bituminoase şi polimerice prin aplicarea. reparată şi regenerată. pe acest tip de suport se pot aplica produse/structuri hidroizolante cu membrane. b) folii metalice subţiri (etirate. bituminoase şi polimerice: 4 . de regulă. la rece sau la cald.minerală de minim 140 kg/m3). de pelicule protectoare. la cald sau la rece (nu se recomandă lipirea prin autoaderenţă). bituminoase sau polimerice. cupru. c) în autoaderenţă: prin lipirea suprafeţei inferioare. amprentate) din aluminiu. în puncte sau benzi. (4) Sistemele de termoizolare aplicate prin spreiere în situ. cu intercalarea unui strat de separare. în aderenţă totală sau semiaderenţă. e) cu fixare mecanică: simplă pozare. au rolul principal de a ecrana radiaţiile solare (în special radiaţiile UV) ce constituie principala cauză a degradării membranelor hidroizolante. acestea se aplică pe suport rigid hidroizolat (sau cu hidroizolaţie veche. de regulă peste linia fixărilor mecanice). paiete minerale. prin natura alcătuirii compoundului şi/sau prin structura de stratificare a materialelor cuprinse şi/sau înglobate în masa membranei. (5) Protecţia (uşoară) aplicată pe şantier. b) în aderenţă totală: prin lipire.12 Protecţia sau autoprotecţia membranelor şi structurilor hidroizolante. direct expuse acţiunii factorilor de mediu. (3) Structurile hidroizolante cu mase omogene cu aplicare peliculară se aplică. hidrofobe. ce pot fi aplicate şi pe suport rigid. cu aplicare peliculară. cu spumă poliuretanică un constituie hidroizolaţie. sau în autoaderenţă (cu suprapunerile lipite/sudate). prin natura alcătuirii compoundului. în timp prin îmbătrânire naturală. numai pe suport rigid. există produse (sisteme de hidroizolare) din această categorie ce se pot aplica şi pe suport semirigid sau semielastic. autoadezive a membranei pe suport. (3) Autoprotecţia membranelor hidroizolante. (6) Protecţia grea (ce poate constitui şi strat cu rol de lestare).11 Structura hidroizolantă defineşte sistemul structural hidroizolant monostrat. aplicată pe şantier pe structurile hidroizolante cu membrane sau cu mase omogene cu aplicare peliculară. pe şantier. d) în semiaderenţă: lipirea discontinuă. de regulă cu masticuri sau adezivi specifici. la rece cu adezivi/masticuri bituminoase sau polimerice sau prin sudură (lipire) cu flacără sau cu aer fierbinte (cu suprapunerile lipite sudate). bituminoase şi polimerice.

f. x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x t. sortat (Ø 7 ÷ 15 mm). pe suport din vată minerală caşerată din fabricaţie cu membrană hidroizolantă (ca prim strat hidroizolant). structură termohidroizolantă cu termoizolaţia ranversată.N.N. pe suprafaţa amorsată. = t. T. ranversate). se aplică în totală aderenţă.N. s. ** pe suport din poliuretan sau polistiren se poate aplica în semiaderenţă sau aderenţă totală în cazul membranelor autoadezive. se indică datele din următorul tablou: Tipul suportului • • • • • • • • • SUPORT RIGID beton. x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x T. = f. dale din beton. (2) În cazul structurilor hidroizolante cu membrane bituminoase ce nu au indicaţii privind tipul de suport şi modul de aplicare pe suport. Art. grea.N. conform prevederilor producătorului. fixe sau reglabile. dale montate pe ploturi-distanţier..P. acoperită cu protecţie grea. şapă beton uşor.G. terase necirculabile cu structura hidroizolantă autoprotejată.A. conform prevederilor producătorului. se poate aplica la T. = T. cu grosimea stratului ≥ 4 cm (~ 70 kg/m2). t. la rece sau la cald. = s. **** pe suport din poliizocianurat se poate aplica în semiaderenţă sau aderenţă totală prin lipire cu adeziv/mastic. cu suporturi diverse). = T.13 (1) Structurile hidroizolante bituminoase şi polimerice pot fi aplicate pe suporturi (inclusiv modalităţile de aplicare) ce sunt în general. special concepute.P. t.A. *** pe suport din vată minerală. terase circulabile pietonal flotant semiaderenţă aderenţă totală * pe suport din lemn sau plăci fibrolemnoase primul strat hidroizolant se va fixa mecanic. pozate pe şapă din mortar de ciment. 5 . dale din beton pozate în pat de nisip sau pe un strat geotextil. multiple variante de structuri hidroizolante şi termohidroizolante. cu circulaţie redusă. f. notă: între structura hidroizolantă şi protecţia grea se va prevede şi aplica un strat geotextil cu rol de protecţie mecanică a structurii hidroizolante (şi a celei termoizolante. piatră naturală.P. T.a) b) c) d) e) pietriş mărgăritar. = note: terase necirculabile cu protecţie suplimentară. există sorturi cu densitate mare care permit aplicarea în totală aderenţă. de regulă. gresie etc. s. turnat sau spumat plăci sticlă spongioasă SUPORT SEMIRIGID plăci poliuretan sau polistiren (cu sau fără caşerare)** plăci plută (cu sau fără strat de caşerare) plăci perlit (cu sau fără strat de caşerare) plăci izocianurat minerală (cu sau fără strat de caşerare)*** SUPORT SEMIELASTIC lemn sau plăci fibrolemnoase* plăci rigide vată minerală (cu sau fără strat de caşerare)*** Tipul teraselor/mod de aplicare T.G. primul strat hidroizolat se va fixa mecanic. indicate de producătorii de sistem privind hidroizolaţiile (aceştia indică. s.

incendiu interior sau exterior structurii hidroizolante. cutremure. temperaturi ridicate şi scăzute. explozii. trăsnete. structurile hidroizolante se alcătuiesc astfel: a) în unul sau mai multe straturi cu membrane bituminoase [de regulă. şape. polimerice. presiuni ale maselor de apă. bituminoase. protecţii grele). păsări). c) în două sau mai multe straturi. SBS cu SBS)]. radiaţii emise din procesul de exploatare/utilizare. vânt. alcătuite din acelaşi tip de bitum aditivat (APP cu APP.14 Configurarea conceptuală a structurilor hidroizolante bituminoase şi/sau polimerice funcţie de natura produselor componente sunt. e) în unul sau mai multe straturi din mase omogene cu aplicare peliculară. vegetaţii (rădăcini). fără sau cu strat/straturi de armare. şocuri mecanice. în general.notă: plăcile termoizolante suport vor fi aplicate pe suport în conformitate cu prevederile producătorilor acestora. e) biologici: bacterii. fără sau cu straturi de armare şi un strat de membrană bituminoasă sau polimerică aplicată sub sau peste straturile peliculare (în conformitate cu prevederile producătorului maselor omogene cu aplicare peliculară şi/sau de sistem). şocuri termice. baze şi săruri din mediul exterior sau interior structurii hidroizolante. apa meteorică. sunt: a) mecanici: greutăţi proprii date din exploatare: greutăţile elementelor suprapuse peste structura hidroizolantă (betoane. d) în unul sau mai multe straturi din mase omogene cu aplicare peliculară. curenţi vagabonzi.15 Agenţii ce pot acţiona asupra hidroizolaţiilor. c) termici: variaţii ale temperaturii mediului interior şi exterior structurii hidroizolante. b) într-un strat cu membrană polimerică. de regulă. dilatări şi contracţii termice blocate. zăpadă. 6 . bituminoase sau polimerice. cu o membrană polimerică de bază (compatibilă cu bitumul) şi unul sau mai multe straturi de membrane bituminoase (în conformitate cu prevederile producătorului membranei polimerice şi/sau de sistem). b) electromagnetici: radiaţii solare cu diferite lungimi de undă (IR şi UV). (3) Structurile hidroizolante cu membrane bituminoase se pot aplica pe structuri hidroizolante vechi. solvenţi. f) în unul sau mai multe straturi din mase omogene cu aplicare peliculară. indicate de producătorii de sistem şi/sau de produse privind hidroizolaţiile. d) chimici: umiditatea aerului şi a mediului de contact. mucegaiuri. câmpuri magnetice. numai după repararea/regenerarea acestora şi după înglobarea la cald a autoprotecţiei în masa membranei sau după amorsarea şi lipirea cu mastic la rece sau la cald (care să acopere autoprotecţia): Art. a mediului de contact şi din procesul de exploatare/utilizare. fără sau cu strat/straturi de armare. Art. acizi. insecte şi animale (rozătoare.

vibraţii. (6) Documentaţia tehnică de execuţie va cuprinde. b) precizarea funcţionalităţii şi structurii constructive a clădirii/părţii de clădire ce se izolează. în construcţii. ca element suport (al izolaţiei) în vederea stabilirii tipului şi alcătuirii hidroizolaţiei (termohidroizolaţiei). Art. distincte. (4) Documentaţia tehnică de execuţie a lucrărilor de izolaţii se va elabora în baza temei program (analizate şi însuşite de proiectant) şi a caietului de sarcini (întocmit de proiectant şi însuşit de beneficiar) ce va defini cerinţele exigenţiale de calitate pentru sistemul/sistemele şi produsele preconizate. protecţii. (5) Tema program şi caietul de sarcini se vor elabora în concordanţă şi în baza următoarelor aspecte: a) condiţiile şi exigenţele stabilite de beneficiar/utilizator. c) definirea specificului funcţional al clădirii/părţilor de clădire. (2) Documentaţia tehnică de execuţie privind hidroizolarea (termohidroizolarea) clădirilor/părţilor de clădiri. împotriva apei şi/sau a umidităţii mediului. privind securitatea şi prevenirea incendiilor şi/sau exploziilor şi de protecţia muncii.16 Principii generale: (1) Documentaţia tehnico-economică se va întocmi în baza prevederilor Legii 10/1995 privind calitatea în construcţii. după caz. distinct şi explicit pentru structura/structurile hidroizolante (şi/sau termohidroizolante). se va întocmi conform prevederilor prezentului normativ şi a reglementărilor tehnice specifice. 7 . pe stadii fizice determinate. se vor elabora documentaţii specifice. definirea din punct de vedere constructiv/structural şi a modului de comportare (deplasări. şi prevederi/menţionări privind lucrări conexe izolaţiilor (de exemplu: umpluturi. complexitatea şi importanţa lucrărilor.CAPITOLUL II: Prevederi privind proiectarea. precum şi după necesităţi şi/sau cerinţe). nivel de microfisurare) a acestora. (8) Proiectantul poate opri lucrările de construcţie în cazul în care constată modificări sau abateri de la prevederile documentaţiei de execuţie şi/sau a reglementărilor specifice. asupra cărora nu a fost înştiinţat şi consultat. d) precizarea tipului de hidroizolaţie (termohidroizolaţie) preconizate. precum şi în concordanţă cu prevederile producătorului/producătorilor de sistem şi de produse hidroizolante (şi termoizolante ce fac parte din structurile termohidroizolante). toate valabile cu completările şi modificările ulterioare. c) precizarea condiţiilor geo-climatice de situare a clădirii. drenaje etc. mişcări elastice. cu menţionarea lucrărilor de alt specific şi corelarea acestora cu lucrările de hidroizolare (termohidroizolare) încât să nu se producă suprapuneri de lucrări sau să se prevadă sisteme de protecţie a lucrărilor executate (în cazul în care suprapunerile de lucrări sunt inerente). în vigoare. exploziile sau accidentările. (7) Pentru lucrările de izolaţii ce implică condiţii de pericol privind incendiile. (3) Documentaţia tehnică de execuţie privind structurile hidroizolante (termohidroizolante) se va elabora.).17 Principii particulare privind proiectarea izolaţiilor la clădiri: a) condiţiile geoclimatice a sitului de amplasare a clădirii. executarea şi utilizarea hidroizolaţiilor SECŢIUNEA 1: Prevederi privind proiectarea Art. după caz (funcţie de amploarea. a Legii 50/1991 privind autorizarea lucrărilor de construcţii şi a HG 622/2004 privind produsele pentru construcţii. în vigoare. b) categoria şi clasa de importanţă a clădirii.

stabilitate dimensională etc. sub acţiunea sarcinilor verticale şi/sau orizontale. contracţii etc. Partea 1-1: Acţiuni generale. g) stabilirea detaliilor. j) stabilirea condiţiilor privind verificarea calităţii lucrărilor. anexe şi accesorii specifice. Art. având drept criteriu de performanţă aderenţa la suport (inclusiv rezistenţa la smulgere a elementelor anexe şi accesorii). NP 082-2004 „Cod de proiectare. pozitive şi/sau negative. precum şi a părţilor de construcţie pe care acestea sunt aplicate şi a elementelor suprapuse peste acestea în ansamblu. pentru satisfacerea cerinţelor esenţiale: (1) Rezistenţă mecanică şi stabilitate: se exprimă prin condiţii tehnice privind siguranţa constructivă şi de utilizare a structurilor hidroizolante (termohidroizolante). e) definirea şi stabilirea tipului structural şi de produse izolante (în cazul structurilor termohidroizolante se va face corelarea privind dimensionarea structurii termoizolante în conformitate cu reglementările specifice. tipice şi atipice. uniform repartizate şi/sau concentrate sau sub efectul variaţiilor termice având drept criterii de performanţă rezistenţe la pliere (la temperaturi scăzute). în vigoare). după caz. h) stabilirea tipurilor dimensionării şi nivelurilor calitative a elementelor anexe şi accesorii a lucrărilor de izolaţii. alungirea la rupere la tracţiune.d) aprecierea şi stabilirea modurilor şi nivelurilor de acţionare medii-curente şi maximprevizibile/potenţiale a apei şi/sau a umidităţii asupra izolaţiei. stabilitate la temperaturi ridicate. pe stadii fizice. c) durabilitatea structurală: menţinerea calităţilor funcţionale faţă de agenţii ce pot acţiona asupra izolaţiei având drept criteriu de performanţă durata de garanţie (durata de utilizare estimată). rezistenţa la rupere la tracţiune. de urmărirea comportării în utilizare. încovoieri cu săgeată limitată. i) evidenţierea fazelor şi etapelor de lucrări şi a consumurilor de produse/materiale aferente acestora. în corelare cu elementele constructive. încărcări utile pentru clădiri”. Această cerinţă cuprinde următoarele condiţii tehnice şi criterii (parametri) de performanţă aferente: a) aptitudinea de exploatare: (i) limitarea deformaţiilor şi/sau degradărilor sub acţiunea sarcinilor verticale. vibraţii. uniform repartizate şi/sau concentrate având drept criteriu de performanţă stabilitatea faţă de suport cu menţinerea etanşeităţii. precum şi calculul acţiunilor directe asupra izolaţiilor se va face în conformitate cu prevederile Normativului P 100-1/2006 „Cod de proiectare seismică – Partea 1 – Prevederi de proiectare pentru clădiri”. CR 1-1-3-2005 „Cod de proiectare. precum şi aprecierea posibilităţilor de acţionare a unor factori poluanţi şi chimici-corozivi asupra izolaţiei. rezistenţa la perforare statică şi dinamică. de etanşare a diferitelor părţi de construcţie.18 Condiţii de calitate. b) capacitatea de rezistenţă şi stabilitate: evitarea deformaţiilor şi/sau degradărilor sub efectul sucţiunii şi presiunii vântului prin asigurarea aderenţei la suport sau a unei lestări corespunzătoare (inclusiv protecţie grea). (ii) limitarea deformaţiilor şi/sau a degradărilor produse prin deplasările (deplasări. asigurate prin proiectare. Greutăţi specifice. rezistenţa la dezlipire şi forfecare a îmbinărilor. Bazele proiectării şi acţiunii asupra construcţiilor. Acţiunea vântului”. dilatări. greutăţi proprii.) suportului şi/sau a elementelor suprapuse. precum şi. f) stabilirea cerinţelor şi nivelurilor de performanţă necesare pentru tipul şi structura hidroizolantă preconizată. d) proiectarea părţilor de construcţie ce se izolează. SR EN 1991-1-1:2004/AC:2009 şi a SR EN 1991-18 . NP 00-2003 „Normativ privind proiectarea construcţiilor din lemn” şi a Standardelor SR EN 1991-1-1:2004 „Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor. la toate combinaţiile de acţiuni susceptibile de a se produce în timpul utilizării (existenţei). Evaluarea acţiunii zăpezii asupra construcţiilor”.

instalare şi punere în funcţiune a coşurilor de fum. Partea 1: Coşuri de fum pentru aparate de încălzire neetanşe” şi SR EN 15287-2:2008 „Coşuri de fum. ţigară aprinsă) în concordanţă cu prevederile din SR ENV 1187:2003 (metode de încercare a acoperişurilor la expunerea la foc exterior) şi SR EN 13501-5+A1:2010 (clasificare la foc a produselor şi elementelor de construcţii. produsele de combustie (fum şi gaze rezultate din ardere) să nu afecteze utilizatorii (în timpul calculat pentru evacuare) prin efecte asupra ochilor. şipci etc. aprobat cu Ordinul ministrului transporturilor. Anexă naţională”. 1822/394/2004. Proiectare. cu modificările şi completările ulterioare. căpriori. potrivit prevederilor din reglementările de securitate la incendiu (Regulament privind clasificarea şi încadrarea produselor pentru construcţii pe baza performanţelor de comportare la foc. Proiectare. corpuri incandescente. potrivit reglementărilor privind securitatea la incendiu (la stabilirea gradului de rezistenţă la foc/nivelului de stabilitate la foc a construcţiilor. în baza rezultatelor încercărilor de expunere la foc exterior). Această cerinţă cuprinde următoarele condiţii tehnice aferente izolaţiilor aflate în contact direct cu mediul şi a componentelor/accesoriilor acestora: 9 . instalarea şi punerea în funcţiune a coşurilor de fum (străpungeri fierbinţi) se realizează în conformitate cu SR EN 15287-1+A 1:2011 – „Coşuri de fum. construcţiilor şi turismului şi ministrul administraţiei şi internelor nr. instalare şi punere în funcţiune a coşurilor de fum. Partea 1-1: Acţiuni generale. c) propagarea incendiului: în cazul învelitorilor combustibile cu suprafeţe mari (în acelaşi plan). (v) proiectarea. (2) Securitatea la incendiu: se exprimă prin condiţii tehnice privind ansamblul proprietăţilor produselor şi materialelor ce compun izolaţiile în relaţie cu structura suport privind iniţierea. privind luarea în considerare sau nu a învelitorilor. încărcări din exploatare pentru construcţii. susceptibile a se produce în timpul utilizării. se vor prevedea bariere sau zone incombustibile care să limiteze propagarea incendiului. pasiv sau reactiv. se vor îndeplini cerinţele reglementărilor privind securitatea la incendiu). (vi) proiectarea instalaţiilor de paratrăsnet în conformitate cu Normativul privind protecţia construcţiilor împotriva trăsnetului. greutăţi proprii. d) acţiunea fiziologică: în cazul producerii unui incendiu. Partea 2: Coşuri de fum pentru aparate de încălzire etanşe”. Greutăţi specifice.1:2004/NA:2006 „Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor. reacţia şi propagarea unui incendiu: a) respectarea prevederilor stipulate în „Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor”. (3) Siguranţa în exploatare: se exprimă prin condiţii tehnice privind siguranţa în exploatare la toate acţiunile maxime ce decurg din activitatea umană şi acţiuni ale mediului. b) performanţele de comportare la foc interior şi exterior (clase de reacţie la foc. pane. (ii) pentru învelitorile alcătuite din structuri hidroizolante (termohidroizolante) se pun condiţii privind performanţele învelitorilor/acoperişurilor expuse la foc exterior (posibilitatea contactului dintre izolaţie şi foc exterior deschis: scântei. pentru respectarea condiţiilor minime de încadrare în gradul de rezistenţă la foc/nivelul de stabilitate la foc.) vor fi protejate de foc. de rezistenţă la foc şi de performanţă la foc exterior): (i) izolaţiile aflate în contact direct cu mediul vor îndeplini cerinţele privind performanţa la foc ca element cu rol de separare a focului din interior. (iv) pentru panourile de învelitoare şi pentru suportul învelitorii se impun cerinţe privind clasa de reacţie şi de rezistenţă la foc. (iii) elementele suport combustibile din lemn (astereală. e) prevenirea incendiilor şisau a exploziilor datorate produselor hidroizolante inflamabile la punerea în operă a hidroizolaţiilor în spaţii închise şi/sau slab ventilate. căilor respiratorii şi pielii.

lichid. precum şi prevederea pe zonele de circulaţie (inclusiv ocazională) de sisteme de dolaj cu un coeficient corespunzător de frecare la lunecare în planul dat. (6) Economia de energie şi izolare termică: a) economia de energie: posibilitatea echipării acoperişului cu elemente/instalaţii pentru producerea de energie termică şi/sau electrică. UV). aluminiu-staniu (cositor). insecte etc. balustrade) în zonele cu goluri cu risc de cădere de la înălţime (pentru înălţimi > 3 m). (5) Protecţia împotriva zgomotului: a) izolare la zgomot aerian: se exprimă prin condiţii tehnice de atenuare a zgomotului aerian provenit din exterior şi/sau interior (exprimat pe domeniu de frecvenţe) având drept criteriu de performanţă nivelul de izolare la zgomot. toate valabile cu completările şi modificările ulterioare. praf. aluminiu-fier.) pe suprafaţa interioară şi/sau exterioară a izolaţiilor: a) pe durata exploatării nu se admit apariţii şi degajări de substanţe nocive (toxice) şi/sau insalubre. zinc-cupru. zgomotele emise de acoperis sunt produse de variaţiile dimensionale ale elementelor de construcţie. de vibraţiile şi şuierăturile produse de învelitoare sub efectul vântului (vânt cu viteză mai mare de 10 m/s) şi de impactul ploii şi grindinei pe învelitoare. pentru legarea centurii de siguranţă şi sisteme de bordare (parapeţi. (2) Lucrările se vor executa de către firme cu experienţă în domeniu. raportate la zgomotul (interior) de fond. ciuperci etc. b) izolare termică: prevederea structurilor termohidroizolante. neventilate). c) comportarea la agenţi climatici (variaţii de temperatură. protecţie şi securitate a muncii (în special pentru lucrări executate în spaţii închise. e) protecţia la atacul agenţilor biologici (ciuperci. a Legi 50/1991 privind autorizarea lucrărilor de construcţii. SECŢIUNEA a 2-a: Prevederi privind execuţia Art. cu personal calificat (hidroizolator. păsări. (4) Igienă. umiditate. aluminiu-plumb. sănătate şi mediu: se exprimă prin nivelul apariţiilor şi degajărilor de substanţe nocive sau insalubre (gaz. d) rezistenţă la coroziune electrochimică a elementelor accesorii.a) siguranţa în utilizare: comportarea la acţiuni asupra izolaţiilor în cazul lucrărilor de întreţinere. se vor adopta măsurile de prevenire. având drept criteriu de performanţă rezistenţa la perforare statică şi dinamică inclusiv la şocuri provocate de grindină. aluminiu-cupru. etc.). b) prevenirea alunecării (la circulaţie ocazională): pentru învelitori cu pantă mai mică de 30% nu este necesară prevederea de elemente suplimentare de siguranţă. aluminiu-zinc. 10 . tinichigiu. b) pe durata execuţiei. b) zgomotul emis de elementele de acoperis/învelitoare: cuprinde zgomotele emise spre interior.). dar se vor prevedea puncte de asigurare (ancorare). fier (oţel)-cupru. anexe şi a sistemelor de ancorare: se va evita contactul direct între următoarele metale: zinc-fier (oţel). rezistenţă la radiaţii solare (IR. rozătoare. a HG 28/2008 privind documentaţia tehnico-economică şi a HG 622/2004 privind produsele pentru construcţii. mucegai. radiaţii solare): stabilitate dimensională la variaţii de temperatură.19 Condiţii generale: (1) Execuţia lucrărilor de hidroizolaţii (termohidroizolaţii) se va desfăşura cu respectarea prevederilor Legii 10/1995 privind calitatea în construcţii. eficiente ce pot conferi performanţe privind izolarea termică (produse/materiale cu rezistenţă la transfer termic) şi sau ce pot diminua şocul termic (suprafeţe termoreflectante). mucegaiuri. rezistenţă la gelivitate.

parapeţi. desprăfuit şi degresat. perlit şi gipscarton. a zonelor de depozitare şi de adoptarea măsurilor de protecţie a muncii şi de prevenire a incendiilor ce se impun. c) 20% pentru lemn. Art. (2) Suportul pe care se aplică izolaţia va fi curat. în acord cu proiectantul) şi elaborarea graficului de eşalonare a lucrărilor (pentru a nu suprapune cu lucrări de alt specific). conform prevederilor tehnologice. (5) Lucrările se vor executa în conformitate cu condiţiile şi prevederile documentaţiei tehnicoeconomice de execuţie şi a reglementărilor specifice în vigoare. c) asigurarea branşamentelor de apă şi energie electrică. specifice lucrări. (10) La terminarea execuţiei se vor întocmi formele de recepţie a lucrării (cu eventuale observaţii ce vor fi însuşite şi operate de executant) în baza constatărilor şi verificărilor efectuate de o comisie alcătuită conformă legislaţiei în vigoare. înainte de începerea acestora. se recomandă să fie: a) 12% pentru beton. organizarea de şantier/punct de lucru precum şi măsurile de protecţie şi siguranţă. (6) Executantul va întocmi împreună cu beneficiarul (şi cu proiectantul) procese verbale privind diversele faze ale execuţiei. în special pentru lucrările ascunse. (2) Organizarea de şantier şi punerea acesteia în practică: a) asigurarea spaţiului şi utilităţilor aferente organizării de şantier.21 Condiţii climatice: Lucrările de izolaţii se vor desfăşura în condiţii climatice normale. tencuieli (din mortar de var fără adaos de ciment) şi pentru elemente din beton celular sau spumat. Art. cu îndeplinirea tuturor exigenţelor impuse de natura lucrărilor. (3) Nivelul maxim al umidităţii naturale a suportului. este util ca executantul să elaboreze o documentaţie/fişă tehnică privind pregătirea acestora (rezolvarea detaliilor ce nu se regăsesc în documentaţia de execuţie şi a unor eventuale neconcordanţe sau modificări.20 Condiţii privind pregătirea lucrărilor: (1) Pentru lucrările de amploare şi de complexitate ridicată (recomandabil pentru suprafeţe > 500 m2). inclusiv a mijloacelor de ridicat. (4) Începerea lucrărilor va fi precedată de organizarea de şantier. 11 . adecvate (fără vânturi puternice sau ploaie. la temperaturi pozitive (>50 C). schele. a spaţiilor perimetrale e circulaţie şi asigurarea zonei de lucru (plase. elemente prefabricate din beton. etc. (8) Lucrările propriu-zise de execuţie a învelitorii vor fi precedate de îndepărtarea din zona de lucru a tuturor materialelor şi deşeurilor inflamabile şi/sau combustibile. (9) Nu se va începe execuţia fără o documentaţie completă şi/sau montajul privind toate elementele ce străpung izolaţia şi/sau a elementelor ce vor fi pozate peste izolaţie. b) protecţia muncitorilor privind spaţiile de acces în clădire.). în special privind asigurarea acceselor. orice necocordanţă sau omisiune vsa fi semnalată spre rezolvare proiectantului de specialitate cu înştiinţarea beneficiarului. (7) Procurarea materialelor şi accesoriilor aferente se va face conform nivelurilor de calitate prevăzute în documentaţia tehnic-economică de execuţie şi/sau în caietul de sarcini. şape. Art.(3) Executantul va prelua frontul de lucru în baza procesului verbal. b) 15% pentru plăci celulozice aglomerate.22 Condiţii referitoare la suport şi de preluare a frontului de lucru: (1) Suportul pe care se aplică izolaţia va corespunde specificaţiilor din documentaţia tehnicoeconomică de execuţie. de prevederile documentaţiei documentaţiei şi a reglementărilor specifice.

(4) Suprafaţa suportului rigid trebuie să fie plană. excrescenţe. fixare. (9) Se va verifica corecta poziţionare şi montare a tuturor elementelor constructive. (6) Suportul nu trebuie să comporte fisuri.23 Condiţii de punere în operă: (1) Se vor respecta reglementările specifice cerinţelor esenţiale de calitate menţionate la Art. ieşinde sau intrânde. cu denivelări de maxim 5 mm (determinate cu dreptarul de 2 m lungime aplicat pe direcţia de planeitate) şi nu va prezenta neregularităţi (bavuri. paleţi. ţinându-se seama. Art. Nu se recomandă realizarea scafelor semirotunde. (8) Muchiile orizontale şi verticale. racordare privind suportul şi a celor de străpungere. (7) Suportul cu pante generale > 2% vor fi plane. Se pot utiliza scafe cu racord la 450. elemente de fixare şi auxiliare. convexe sau concave mai mari de 2 mm (determinate cu o riglă de 20 cm lungime. denivelări).5% mai mari decât cele menţionate sau este umed/ud se vor lua măsurile ce se impun (structuri hidroizolante/termohidroizolante flotante şi/sau fixate mecanic. cu răşini sintetice sau cu mortar de ciment aditivat (cu plastifianţi).d) În cazul în care suportul are umidităţi cu cca. (2) Montarea structurilor şi produselor/materialelor hidroizolante se va face pe zone şi sensuri determinate.) să nu deterioreze suportul sau suprafeţele izolate. dispozitive de transport. de pante. (3) Se vor lua măsuri ca dotările de lucru (utilaje de ridficat. ancorare a instalaţiilor ce străpung şi trec prin izolaţie precum şi celor ce vor fi pazate/montate peste izolaţie. fără afectarea zonelor cu lucrări în curs de execuţie sau terminate.18. cu ipotenuza de 10 cm) şi nu se vor prezenta neregularităţi (bavuri) mai mari de 2 mm determinate cu rigla de 20 cm lungime şi denivelări (în special în lungul liniei de intersecţie a planurilor) mai mari de 5 mm determinate cu dreptarul de 2 m lungime. denivelările se vor rectifica cu mortar de ciment aditivat (cu plastifianţi). transport şi de manipularea materialelor. rectificată şi regenerată (insclusiv luarea măsurilor de eliminare a umidităţii/apei dintre straturile existente). (10) Nu se prelua frontul de lucru fără certitudinea şi verificarea corectitudinii existenţei tuturor elementelor de fixare. b) pe termoizolaţie ranversată din spumă poliuretanică spreiată in situ.24 12 . sau lipite în semiaderenţă (cu adezivi specifici care să asigure aderenţă superioară forţelor de sucţiune) şi punerea suportului în contact cu atmosfera prin deflectoare (pentru a nu se forma suprapresiune de vapori şi a nu se deslipi/deteriora izolaţia). creându-se o pantă de racord de maxim 1/5. containere. etc. denivelările se vor ciopli sau rectifica. (5) Nu se admit denivelări mai mari de 10 mm între elemente suport prefabricate. (11) Nu se vor efectua lucrări de hidroizolaţii pe suport vechi: a) pe dale aplicate în şapă sau pozate în pat de nisip. mai mari de 1. c) pe structură hidroizolantă/termohidroizolantă nereparată.). etc. barbacane/garguie. în special de direcţia vântului dominant.5 cm. deplasată pe direcţia de planeitate). ancorare. în planul suprafeţei. astfel ca după aplicarea izolaţiei să nu se formeze stagnării locale de apă mai mari de 1 m2. prefabricate la hidroizolaţiile împotriva apelor fără presiune hidrostatică. Art. cu grosimea stratului de apă de maxim 1. butelii. de căile de acces. se vor realiza în unghi drept sau cu racord la 450 (recomandabil. străpungeri. aceste condiţii se vor respecta şi în cazul şliţurilor de ancorare-protecţie a terminaţiilor verticale a membranelor hidroizolante. accesorii şi anexe la care se racordează hidroizolaţia (receptoare pluviale. pentru suprafeţe orizontale sau cu pante < 2% se admit stagnări locale de apă pe suprafeţe limitate (se recomandă maxim 4 m2 cu grosimea stratului de apă de maxim 2 cm). başe. stabilite.5 mm (determinate prin calcul) sub acţiunea tuturor încărcărilor şi deformaţiilor previzibile.

închise/semiînchise. (3) Se vor lua măsurile corespunzătoare privind instalaţiile electrice (tablouri electrice. Art. (4) Se vor respecta condiţiile privind lucrul la înălţime (şi în apropierea golurile) iar lucrătorii vor fi atestaţi medical periodic „apt pentru lucrul la înălţime”.). totodată. (2) Rectificări: a) rectificări locale.26 Controlul calităţii lucrărilor: (1) Verificări pe parcursul lucrărilor: a) calitatea suportului (calitatea produselor/materialelor şi execuţiei). ancorare. (2) Măsurile necesare pentru prevenirea şi stingerea incendiilor se vor lua la punctul de lucru. prezentate la Art. în zonele adiacente şi de depozitare. unde este cazul.18(4) şi a celor din Legea 319-2006 privind securitatea şi sănătatea în muncă. unelte şi utilaje în perfectă stare de funcţionare. a HG 971-2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă.163/2007. (6) Se vor lua măsurile ce se impun privind îndepărtarea deşeurilor şi sortarea acestora pe categorii de materiale în vederea reciclării. b) în vederea verificării finale sau ca urmare a acesteia se vor executa rectificări a eventualelor deficienţe precum şi de finisare (unde este cazul). (8) Se vor lua măsurile necesare pentru a preveni acumularea gazelor toxice şi/sau inflamabile în spaţiile de lucru. (2) Se vor asigura căile de acces orizontale şi verticale. a golurilor şi a zonelor de lucru împotriva accidentelor. aprobate cu Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. precum şi susţinerea instructajelor specifice domeniului.18 (2) precum şi măsurile de apărare împotriva incendiilor prevăzute de Norme generale de apărare împotriva incendiilor.Condiţii privind securitatea la incendiu: (1) Se vor respecta prevederile reglementările în vigoare prezentate la Art. (5) Se vor respecta condiţiile de siguranţă la montarea şi utilizarea schelelor şi a mijloacelor de ridicat. uneltele acţionate electric vor fi împământate şi alimentate prin conductori continui asiguraţi şi racordaţi la tablouri electrice verificate. prize.. a HG 1091-2006 privind cerinţele de securitate şi sănătate la locul de muncă. precum şi susţinerea instructajelor specifice domeniului. de trecere (a elementelor de străpungere) de fixare.. pe etape/faze de lucru.25 Condiţii privind protecţia şi igiena muncii: (1) Se vor respecta prevederile reglementărilor privind protecţia şi igiena muncii în construcţii. conductori. etc. (3) Verificare finală: 13 . etc. a reglementărilor privind prevenirea şi stingerea incendiilor pe durata executării lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora. (3) Se vor utiliza numai scule. înainte de începerea lucrărilor propriu-zise de izolaţii se vor îndepărta toate materialele şi/sau deşeurile combustibile. în special la lucrările în care se utilizează foc deschis sau aparate de sudură. Art. etc. c) poziţionarea şi fixarea în structura suport a pieselor înglobate. b) calitatea produselor / materialelor ce compun structurile izolante (hidroizolante / termohidroizolante). d) calitatea execuţiei pe etape/faze de lucru. utilajele. (7) Dispozitivele. căderilor de la înălţime. împământate.

colectare şi evacuare a apelor meteorice şi. (2) Condiţii de utilizare/exploatare: 14 .27 Condiţii privind calitatea lucrărilor: (1) Recepţia produselor/materialelor de izolaţie se face prin verificarea certificatelor de conformitate. imprevizibile. în acţiuni anuale sau semestriale. Art. în unele situaţii se pot solicita analize de laborator (laboratoare autorizate. acoperire. de ex. urmărind corectitudinea şi calitatea modului de aplicare. lipire. racordare. acestea constau în general din lucrări de verificare şi curăţire a traseelor de scurgere. după caz.28 Garanţia asupra execuţiei: (1) Garantarea execuţiei corespunde calităţii materialelor componente structurii izolante şi manoperei de realizare. de reparare a elementelor accesorii. 10 ani). acreditate) care să verifice/certifice nivelurile de calitate. fixare. b) verificarea documentelor (procese verbale) privind controalele de calitate efectuate pe parcursul desfăşurării lucrărilor. termenele de valabilitate (unde este cazul) şi de garanţie emise de producător pentru fiecare lot de produse/materiale.: prelate). (de regulă la sfârşitul toamnei şi/sau începutul primăverii). accidentale. se poate acorda garanţia diferenţială pentru izolaţie şi produsele componente sistemele. (3) Controlul calităţii la punerea în operă: la punerea în operă a materialelor/produselor se efectuează controlul (vizual) asupra menţinerii integrităţii. izolaţiei. respectate următoarele condiţii privind depozitarea: produsele din mase omogene cu aplicare peliculară se depozitează în pachete sau în paleţi . b) la punctul de lucru depozitarea se va face în aceleaşi condiţii ca în depozite.30 Măsuri de întreţinere şi condiţii de utilizare/exploatare: (1) Măsuri de întreţinere: a) măsurile de întreţinere periodică constau. (4) Recepţia lucrărilor de izolaţii se va face în conformitate cu prevederile reglementărilor tehnice în vigoare. Art. (2) Păstrarea şi depozitarea materialelor de învelitoare: condiţiile de păstrare şi depozitare a produselor sunt precizate de producătorii acestora în fişele tehnice de produs: a) în depozite. stabilit prin urmărirea în timp a bunei comportări în utilizare a produselor izolante puse corect în operă. în spaţii acoperite. b) măsuri de reparare/întreţinere necesare în cazul unor deteriorări/efecţiuni apărute din utilizarea defectuoasă a izolaţiei sau din cauze naturale. asigurare şi de protecţie a produselor/materialelor de izolaţie. trebuie.a) verificarea de suprafaţă se va realiza vizual şi prin tatonare. de regulă. calităţii şi manipulării acestora ca urmare depozitării. Art. (2) Garanţia de sistem acordată lucrărilor va corespunde cel puţin garanţiei minime oferite de producător pentru produsele de învelitoare (de regulă. iar membranele hidroizolante se depozitează sub formă de suluri (în poziţie vertială) pe platforme sau paleţi. Art. după caz. dar fără obligativitatea spaţiilor acoperite (acoperite de protecţie provizorie.29 Durabilitatea apreciată în utilizare constituie un criteriu estimativ. conform regulilor specifice pentru verificarea calităţii şi a prevederilor prezentei reglementări şi în conformitate cu prevederile din „Caiet de sarcini” (după caz).

c) intervalul poate fi micşorat pentru izolaţiile ce au fost supuse la sarcini. Art. staţii electrice. în condiţii normale de utilizare a izolaţiilor se face prin grija beneficiarului.a) corecta utilizare în timp a izolaţiei. c) orice intervenţie. accidente mecanice.32 Asigurarea urmăririi comportării în timp. astfel: a) intervalul poate fi mărit dacă la două verificări succesive nu se constată degradări ( nu la lucrări cu vechime mai mare de 10 ani). în cazurile când acestea sunt direct vizibile. etc. b) intervalul poate fi micşorat pentru izolaţiile la care degradările ar conduce la deteriorarea unor echipamente speciale (camere comandă. de către. cu acordul. camere de calcul. b) orice intervenţie sau utilizare neconformă. şocuri sau mişcări (deplasări) neprevăzute (seism.).). se va face cu acordul proiectantului de specialitate . etc. sau sub supravegherea executantului care a emis certificatul de garanţie). preconizată. SECŢIUNEA a 3-a: Urmărirea comportării în exploatare a izolaţiilor Art. în vigoare. numai în scopul funcţional pentru care a fost prevăzută. conduce la anularea garanţiei acordate şi poate prejudicia funcţionarea corectă a izolaţiei. acest interval poate fi modificat în funcţie de condiţiile concrete pentru fiecare caz în parte. 15 . cu respectarea măsurilor de întreţinere executate.31 Urmărirea comportării în exploatare se va face în conformitate cu prevederile reglementărilor tehnice specifice. o dată pe an.

b) acoperişuri terasă cu pantă generală > 1. (ii) în climat mantan (zona climatică a României pentru perioada de iarnă IV). cu panta generală cuprinsă între 0% (inclusiv) şi 1. c) alte părţi sau elemente de construcţie ce pot fi încadrate funcţionale ca acoperişuri terase. 16 . supuse acţiunii celorlalţi factori de mediu. c) hidroizolarea elementelor sau părţilor de clădiri. rezistenţă la foc. cu pante < 20%. pe toate tipurile de suport. comportare la foc. de regulă. de regulă. Art. între ploturi (rezistenţe speciale alimentate cu energie electrică de joasă tensiune. (2) Cerinţe de calitate. durata de garanţie (durata de utilizare estimată). ce trebuiesc avute în vedere: Cerinţe de calitate 1 Condiţii tehnice 2 • • aptitudine de exploatare • rezistenţă mecanică şi stabilitate • capacitatea de rezistenţă şi stabilitate • durabilitate structurală • securitatea la incendiu • proprietăţile produselor hidroizolante privind iniţierea. acestea se vor prevede cu următoarele condiţii: (i) numai pe suport rigid. acoperişurilor şi părţilor de clădiri supuse direct acţiuni apelor meteorice. aplicată. vor fi prevăzute cu sistem de degivrare sub dale. (1) Obiect de referire: a) acoperişuri-terasă plate. terasele circulabile cu dale pe ploturi-distanţier. rezistenţă la deslipire şi la forfecare a îmbinărilor. contra apelor cu presiune hidrostatică. aderenţa la suport (realizată prin lipire sau lestare).5% şi < 20%. amplasate suprateran şi/sau subteran împotriva exfiltraţiilor şi acelor amplasate subteran împotriva infiltraţiilor. condiţii tehnice şi de performanţă specifice. condiţii tehnice şi criteriile de performanţă la care trebuie să răspundă următoarele categorii de hidroizolaţii: a) hidroizolarea. performanţe la foc exterior şi interior. reacţia şi propagarea unui incendiu • • • • • • • Criterii de performanţă 3 săgeată limitată sub sarcină (se referă la structura hidroizolanţă în raport cu suportul). la perforare statică şi dinamica rezistenţă şi alungire la rupere la tracţiune. direct sau indirect.5%. stabilitate dimensională. condiţii şi criterii generale de calitate Art.CAPITOLUL III: Prezentarea şi evaluarea hidroizolaţiilor SECŢIUNEA 1: Cerinţe. reacţie la foc. cu acţionare automată). stabilite la temperaturi ridicate. rezistenţa la pliere. b) hidroizolarea elementelor sau părţilor de clădiri împotriva exfiltraţiilor şi/sau infiltraţiilor datorate apelor fără presiune hidrostatică. termostate.34 Hidroizolarea acoperişurilor şi părţilor de clădiri supuse direct acţiunii apelor meteorice şi. panta uzuală maximă este de 5%.33 Prevederi privind cerinţe de calitate.

de utilaje. d) de regulă. stabilitate la temperaturi ridicate. • prevederea modurilor de amplasare pe izolaţie. de exemplu: băi. prevederea de sisteme de atenuare a zgomotului. • stabilitate dimensională la variaţii de temperatură.35 Hidroizolaţia elementelor sau părţilor de clădiri împotriva infiltraţiilor datorate apelor fără presiune hidrostatică. • coeficientul de frecare în planul dat. ce trebuiesc avute în vedere: Cerinţe de calitate 1 • rezistenţă mecanică şi stabilitate Condiţii tehnice 2 • aptitudine de exploatare • capacitatea de rezistenţă şi Criterii de performanţă 3 • rezistenţa la perforare statică. cu temperaturi pozitive. intense. cu utilizare umană permanentă. a apelor din stropire şi/sau şiroire. • rezistenţă la gelivitate (după caz). hidroizolate împotriva infiltraţiilor. • după necesităţile funcţionale. • acţiunea fiziologică. sănătate aplicatorilor şi utilizatorilor • izolare la zgomot aerian. coloana de apă/ 2 kPa). • la execuţie: adoptarea măsurilor PSI şi PSM ce se impun (după caz). cu referire la pardoselile camerelor şi la soclurile clădirilor/părţilor de clădire ce nu corespund unor subsoluri funcţionale. (1) Obiect de referire: a) elemente sau părţi de clădire. (după caz). condiţii tehnice şi criterii de performanţă specifice. semipermanente.0 m coloană apă/10 Kpa împotriva umidităţii naturale a mediului/solurilor (permeabile. • aderenţă la suport (realizată prin lipire). compacte. acest tip de hidroizolaţii se aplică pe suport rigid şi sunt acoperite cu protecţii sau elemente grele. datorate apelor fără presiune hidrostatică permanentă (se va considera >0.2 m. a apelor din stropire şi/sau şiroire. a umidităţii naturale a mediului/solului.0 m coloană de apă/20 kPa). stropiri. • zgomot emis de acoperiş/învelitoare • echiparea cu instalaţii de producere de energie • protecţia termică 3 • rezistenţa la perforare statică şi dinamică. 1 2 • siguranţă în utilizare • prevenirea alunecării • comportare climatici la agenţi • siguranţă în exploatare • igienă. spălări sau şiroiri (aflate în general într-un climat constant). • rezistenţă la radiaţii solare (după caz). 17 . în special în cazul produselor toxice şi/sau inflamabile. stabilitate dimensională. împotriva umidităţii naturale a mediului. (2) Cerinţe de calitate. c) socluri şi fundaţii izolate sau continue hidroizolante împotriva fenomenului de migraţie capilară a apei (se va considera o presiune > 2. • nu se admit emisii de substanţe toxice sau insalubre în utilizare. bucătării). sănătate şi mediu • igiena apei şi aerului. • izolaţie termică ranversată sau protecţie grea a hidroizolaţiei • protecţie împotriva zgomotului • economia de energie şi izolare termică Art.• propagarea incendiului. fără afectarea/ deteriorarea etanşeităţii • diminuarea şocului termic. la pardoselile camerelor supuse la umeziri. având coeficientul de permeabilitate k>1 cm/sec) permeabile şi a apelor din stropire/şi sau şiroire. rezistenţă la deslipire şi la forfecare a îmbinărilor. b) elemente sau părţi e clădire hidroizolate împotriva infiltraţiilor datorate apelor fără presiune hidrostatică se va considera >1. ocazionale. de regulă.

garantată. ce trebuiesc avute în vedere: Cerinţe de calitate 1. • aderenţa la suport (realizată de regulă. • rezistenţă la gelivitate (după caz). izolaţia termică se aplică spre exterior. (1) Obiect de referire: a) clădiri sau spaţii/părţi de clădire amplasate suprateran şi/subteran. c) de regulă. de regulă.35 pct. • idem criteriile prezentate la Art. • stabilitate dimensională la variaţii de temperatură (după caz). hidroizolaţia. • rezistenţa la perforare statică. stabilitate dimensională. • idem criteriile prezentate la Art.36 Hidroizolarea elementelor sau părţilor de clădiri contra apelor cu presiune hidrostatică. prin lipire) pe durata execuţiei clădirii/părţii de clădire. aplicabile numai în timpul execuţiei.34 pct. rezistenţă la deslipire şi forfecare a îmbinărilor. • durata de utilizare estimată. în care îmmagazinează lichide sau materiale ude/umede. • rezistenţă la agenţi chimici şi organici (după caz).• securitatea la incendiu 1 stabilitate • durabilitate structurală • proprietăţile produselor hidroizolante privind iniţierea. reacţia şi propagarea unui incendiu 2 • siguranţă în utilizare • durata de utilizare estimată. grele. stabilitate la temperaturi ridicate (după caz). nu se impun condiţii • protecţia termică • de regulă. • după caz. fiind cuprinsă. • alungire la rupere la tracţiune şi rezistenţă la alungire la rupere raportate la deformaţiile suportului. • la execuţie: adoptarea măsurilor PSI şi PSM ce se impun (după caz).(2). reacţia şi propagarea unui incendiu • siguranţa în utilizare • comportare la agenţi Criterii de performanţă 3. • siguranţă în exploatare • comportare la agenţi climatici • igienă. ce se hidroizolează contra exfiltraţiilor cu presiune hidrostatică. Condiţii tehnice 2. • nu se admit emisii de substanţe toxice sau insalubre în utilizare. sănătate aplicatorilor şi utilizatorilor • protecţie zgomotului împotriva • de regulă.(2) 18 . condiţii tehnice şi criterii de performanţă specifice. 3 • rezistenţa la perforare statică. ce se hidroizolează contra infiltraţiilor cu presiune hidrostatică (ape freatice şi de acumulare). b) clădiri sau spaţii/părţi de clădiri amplasate subteran. în utilizare. • idem criteriile prezentate la Art.(2). între elemente incombustibile. peste hidroizolaţie şi poate avea rol şi de protecţie mecanică • economia de energie şi zolare termică Art. (2) Cerinţe de calitate. acest tip de hidroizolaţii se aplică pe suport rigid şi sunt cuprinse între părţi/elemente constructive. 35 pct. garantată (durata de utilizare a clădirii) cu asigurarea etanşeităţii. compacte. limitate. de regulă. • aptitudine de exploatare • rezistenţa stabilitate mecanică şi • capacitate de rezistenţă şi stabilitate • durabilitate structurală • securitatea la incendiu • siguranţă în exploatare • proprietăţile produselor hidroizolante privind iniţierea. nu se impun criterii de performanţă. sănătate şi mediu • igiena apei şi aerului. în special în cazul produselor toxice şi/sau inflamabile şi a lucrului în spaţii închise.

sunt formate dintr-un strat de bitum gros (laminat) sau depus pe un material suport. 35 pct. utilizabile la toate tipurile de hidroizolări şi suporturi. b) bitum-elastomer. c) un sort special îl constituie membranele pe bază de bitum aditivat (cu APP sau SBS) simplu sau dublu autoadezive prin depunerea pe o faţă sau pe ambele feţe a unui strat de bitum-polimeradeziv (polimeri şi uleiuri plastifiate) şi a unei folii neaderente de protecţie care se îndepărtează la punerea în operă. nu se impun criterii de performanţă. (1) Straturi de armare sau suport din materiale organice: a) carton celulozic: prezintă caracteristici fizico-mecanice slabe (este putrescibil. 1 • protecţie zgomotului împotriva • nu se impun condiţii • protecţia termică • economia de energie şi izolare termică SECŢIUNEA a 2-a: Prezentarea membranelor hidroizolante bituminoase Art. Nu se admit structurile hidroizolante cu membrane pe bază de bitum oxidat la clădirile din categoriile de importanţă A şi B şi nu sunt recomandate la cele din categoria de importanţă C. Art. în prezent nu se utilizează în structuri hidroizolante. are variaţii dimensionale apreciabile la variaţii de temperatură şi umiditate). folii polimerice sau metalice) utilizate la etanşări locale. (2) Membranele pe bază de bitum aditivat reprezintă categoria actuală cea mai utilizată în C. sănătatea aplicatorilor şi utilizatorilor 2 • idem criteriile prezentate la Art. sănătate şi mediu climatici • igiena apei şi aerului. (1) Membranele pe bază de bitum oxidat (bitum de extracţie sau bitum natural oxidat prin insuflare de aer la temperaturi ridicate) constituie categoria veche de membrane hidroizolante. de detaliu.E. ca variantă la membranele autoadezive se produc benzi simpul sau dublu autoadezive (din membrană bituminoasă subţire.38 Membranele hidroizolante bituminoase. cu bitum oxidat (carton bitumat). în general. • produsele hidroizolante trebuie să fie însoţite de avizul sanitar în cazul rezervoarelor de apă potabilă. Această categorie de membrane se produce în două sorturi principale după tipul de aditivare a bitumului uşor oxidat cu polimeri: a) bitum-plastomer. conform prevederilor producătorului. sunt structural armate. în prezent cu utilizare redusă în C. de regulă. fabricate în două categorii principale după sorturile bitumurilor constituiente. în foarte rare cazuri. se utilizează ca monostrat de armare (suport) ce se bitumează pe ambele feţe. aditivat SBS (copolimer-stiren-butadien-stiren). membranele produse au diverse grosimi şi au o bună comportare la acţiunea solvenţilor organici şi la alungiri prelungite. de regulă. cu mastic bituminos fierbinte. acestea prezintă performanţe fizico-mecanice excelente. aditivat cu APP (polipropilenă atactică).. acestea. prezintă performanţe fizico-mecanice reduse..E. Lipirea acestor membrane pe suport şi între ele se face prin sudură cu flacără. Lipirea acestor membrane pe suport şi între ele se face. bistrat sau multistrat. doar în cazul rezervoarelor exterioare sau a celor subterane când se pun condiţii de menţinere a unei temperaturi stabilite sau de a se elimina îngheţul.(2). 3 • de regulă. lipire la rece sau la cald cu masticuri sau prin autoaderenţă (pe suport).37 Membranele hidroizolante bituminoase constituie tipul cel mai utilizat în lume în realizarea structurilor hidroizolante monostrat. cu unul. membranele produse au diverse grosimi şi au o bună comportare la alungiri prelungite şi la temperaturi scăzute.• igienă. de regulă. 19 . două sau trei straturi de armare impregnate şi acoperite cu bitum sau.

b) folii metalice: aluminiu ecruisat (uzual 0. sau ca strat suport a membranelor bituminoase (cu bitum oxidat sau aditivat) şi polimerice precum şi a structurilor hidroizolante cu mase omogene cu aplicare peliculară. cupru sau oţel inoxidabil. aluminiu etirat. stabilitate dimensională şi la alungire la tracţiune la rupere). se utilizează ca strat de armare.39 Membranele hidroizolante bituminoase sunt prevăzute din fabricaţie cu protecţii antiaderente împotriva lipirii la ambalarea în suluri şi cu autoprotecţii împotriva factorilor de mediu (pentru membranele utilizate ca strat superior în structuri hidroizolante expuse direct factorilor de mediu). precum şi a structurilor hidroizolante cu mase omogene. polimerice sau mixte (folii metalice şi polimerice dublate): constituie. cu bitum. acestea se utilizează ca strat de protecţie al hidroizolaţiilor pentru suprafeţele verticale datorită calităţilor reflectante (termoreflexie şi reflexie a radiaţiilor ultraviolete). (2) Straturi de armare sau suport din materiale anorganice: a) împâslitură (voal) din fibre de sticlă: constituie un tip de armătură de utilizare curentă. într-un strat sau mai multe straturi (de acelaşi fel sau în combinaţii cu alte tipuri de armături) sau ca strat suport a membranelor bitumate aditive şi poliesterice. speciale. fiind foarte stabilă dimensional dar cu alungire la rupere redusă şi pliabilitate redusă. d) ţesătură poliesterică: prezintă calităţi superioare pâslei poliesterice (foarte bună rezistenţă la perforare dinamică. cu aplicare peliculară. (2) Autoprotecţiile pot fi alcătuite din: a) granule sau paiete minerale: granule din nisip cuarţos. rezistentă la tracţiune la rupere). se utilizează ca strat de armare sau ca strat suport a membranelor hidroizolante bituminoase şi mai ales a celor polimerice. se utilizează ca monostrat de armare (suport) ce se bitumează pe ambele feţe.08 mm grosime – 390 g/mp). b) ţesătură din fire de sticlă (cu urzeală şi bătătură din fire de sticlă. se utilizează ca strat de armare sau ca strat suport a membranelor bituminoase (cu bitum oxidat sau aditivat) şi polimerice. precum şi a structurilor hidroizolante cu mase omogene cu aplicare peliculară. c) folii metalice. o puternică barieră contra vaporilor sau ca strat suport al benzilor autoadezive de etanşare. pietriş sau ceramică concasată. (1) Protecţiile antiaderente constau din filme/folii polimerice termofuzibile (numai la membranele ce se lipesc prin sudură cu flacăra). c) pâslă poliesterică (voal poliesteric): constituie un tip de armătură de utilizare curentă având certe calităţi fizico-mecanice (impregnare bună. d) reţele metalice subţiri (plase): constituie strat de armare pentru anumite membrane bituminoase sau polimerice. pulberi minerale şi folii antiaderente sau hârtie siliconată pentru membranele sau benzile autoadezive. 20 . într-un strat sau mai multe straturi (de acelaşi fel sau în combinaţii cu alte tipuri de armături). se utilizează ca strat de armare. nu se recomandă bătătură din meşe din fire sau fibre de sticlă): constituie un tip de armătură frecvent utilizată având certe calităţi fizico-mecanice (rezistentă la perforare statică şi dinamică. în prezent utilizarea acestei armături este redusă.. sau ca strat de armare suplimentară în structuri hidroizolante la etanşarea împotriva apelor cu presiune hidrostatică mare. paiete din ardezie sau mică etc. de regulă.08 mm grosime – 720 g/mp) şi inox sau cupru (uzual 0. din plumb.b) ţesătură (pânză) din fire textile: în multe cazuri are un comportament aleatoriu şi este putrescibil. precum şi a structurilor hidroizolante cu mase omogene cu aplicare peliculară. rezistenţă la perforare statică şi alungire la tracţiune la rupere apreciabilă). Art. foliile metalice sunt. simple sau ca strat suport al membranelor bituminoase sau polimerice (dublate la acestea). de regulă. acestea conferă membranelor protecţie eficientă împotriva acţiunii radiaţiilor solare şi a acţiunilor mecanice (măreşte considerabil rezistenţa la perforare statică) şi totodată unele au şi rol decorativ. cu bitum oxidat (pânză bitumată).

bitumul oxidat se utilizează în următoarea gamă de produse: a) amorsa: bitum oxidat topit. aceste compounduri bituminoase pot avea şi însuşiri antivegetale (antirădăcini) şi constituie materialul de bază în fabricarea membranelor cu bitum aditivat. Art. la peliculizări de suprafaţă. utilizate ca adetiv. acestea se pot aplica în unul sau mai multe straturi. conform prevederilor producătorului. polimerice metalizate sau polimerice placate cu folii metalice: utilizate ca protecţie mecanică şi contra radiaţiilor solare. c) mastic rece: bitum oxidat (topit) cu adaosuri minerale şi diluat în diverse proporţii cu solvenţi organici. SECŢIUNEA a 3-a: aplicare peliculară Prezentarea maselor omogene hidroizolante bituminoase.c) folii polimerice: utilizate ca protecţie mecanică (la perforare statică). la rece pentru asigurarea aderenţei hidroizolaţiei la suport. Se utilizează la lucrări de hidroizolaţii sub forma următoarelor produse: a) amorse-masticuri diluate în solvenţi organici compatibili. ca masă de şpaclu sau ca adeziv (au calităţi mediocre). d) folii complexe. cu aplicare la rece sau la cald. se aplică fierbinte la lipirea şi peliculizarea suplimentară de suprafaţă a membranelor cu bitum oxidat. Art. În lucrările de hidroizolaţii. diluat în solvenţi organici compatibili (1/3 bitum şi 2/3 solvent). cu aplicare peliculară. (3) Hidroizolaţiile subterane cu produse bituminoase din mase omogene cu aplicare peliculară nu se vor prevede la clădiri din categoria de importanţă A şi B dar pot fi prevăzute la celelalte categorii dar numai ca hidroizolaţie împotriva apelor fără presiune hidrostatică. (2) Mastic bituminos aditivat cu elastomeri sau plastomeri.41 Clasificarea produselor după tipul compoziţiei: (1) Bitumul oxidat reprezintă materialul primar utilizat în realizarea membranelor cu bitum oxidat. cu sau fără straturi de armare. în lipirea acestora şi ca material de bază la amorsarea suprafeţelor. cu aplicare peliculară în unul sau mai multe straturi. c) mase omogene cu diferite vâscozităţi. este interzisă utilizarea motorinei ca solvent sau ca amorsă. se aplică rece. pentru asigurarea aderenţei hidroizolaţiei la suport. se aplică rece. d) emulsii şi dispersii în apă: material fluid.42 Clasificarea produselor după modul de aplicare se face în funcţie de vîscozitate. b) mastic fierbinte de lipire a membranelor bituminoase aditivate (lipire continuă sau discontinuă a membranelor pe suport şi lipire continuă a membranelor între ele). (2) Hidroizolaţiile subterane cu produse bituminoase din mase omogene cu aplicare peliculară nu se vor prevede la clădiri din categoria de importanţă A. ca masă de etanşare sau strat de impermeabilizare. în diferite vâscozităţi. cele mai uzuale sunt foliile poliesterice. mase peliculare hidroizolante. cu aplicare la rece.40 (1) Produsele hidroizolante bituminoase din mase omogene cu aplicare peliculară constituie gama de produse cu utilizări şi aplicări variate (amorse. mase adezive şi mase de etanşare) în compoziţii şi structuri diverse. astfel: 21 . e) compound bituminos special fabricat cu rezistenţă faţă de factorii de mediu (radiaţii solare. b) mastic fierbinte: bitum oxidat topit cu adaosuri minerale (maxim 30% pulberi sau fibre minerale). cu Art. utilizat ca amorsă sau la peliculizări hidroizolante (în special pentru spaţii închise sau cu pericol de incendiu şi explozie). cu diverse vâscozităţi. simple sau armate. B şi C. în special UV). aplicate pe suprafeţele amorsate.

c) produse semivâscoase: se aplică cu racle sau cosoroaba. Membranele polimerice sunt prezentate în variate compounduri.45 Materialele polimerice la producerea membranelor sunt variate: (1) Materialele plastice: a) CSM sau PE-CS Polietilenă cloro-sulfonată b) EEA Etilen/etilacetat Terpolimer etilen/etilacetat (declarat prin cuvinte în scris) c) EBA Etilen/butil acetat d) ECB sau EBT Etilen. aderentă şi uniformă. să fie impermeabile la apă. Art. d) produse vâscoase: se aplică cu şpaclul. să fie compatibile chimic cu elementele sau materialele cu care vin în contact şi adezivii să corespundă rolului (nivel de adeziune/coeziune. să fie elastice la temperaturi scăzute şi ridicate (la temperaturi ridicate să nu curgă). b) masele semifluide. extrudere sau procedee mixte. până la cele vâscoase trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: să fie aderente la suportul amorsat. calandrare. structuri hidroizolante. variază funcţie de consistenţa şi domeniul de utilizare: a) masele fluide (amorse) trebuie să aibă nivelul de fluiditate necesar pătrunderii în porii elementului (suport) pe care sunt aplicate şi să formeze o peliculă continuă. să fie stabile la temperaturi ridicate. b) produse semifluide: se aplică prin pensulare sau cu trafaletele. moduri de fabricare.a) produse fluide: se aplică prin stropire. SECŢIUNEA a 4-a: Prezentarea membranelor hidroizolante polimerice Art. elasticitate la temperaturi scăzute şi înalte. şi moduri de aplicare.43 Caracteristicile produselor hidroizolante bituminoase din mase omogene cu aplicare peliculară. bitum e) EVAC Etilen/vinilacetat f) FPO sau PO-F Poliolefină flexibilă g) FPP sau PP-F Polipropilenă flexibilă h) PE Polietilenă i) PE-C Polietilenă clorurată j) PIB Poliizobutilenă k) PP Polipropilenă l) PVC Policlorură de vinil (2) Cauciucuri tip elastomeri: a) BR Cauciuc butadienic b) CR Cauciuc cloroprenic c) CSM Cauciuc polietilen cloro-sulfonil d) EPDM Terpolimer de etilenă. Procedeul de fabricare a membranelor polimerice constă în laminare. pulverizare. conform prevederilor producătorului. stabilitate. pensulare sau cu trafaletele. etc.). domenii de utilizare. propilenă şi o dienă cu porţiunea nesaturată reziduală de dienă în lanţul lateral e) IIR Cauciuc isopren-isobuten (butil cauciuc) f) NBR Cauciuc acrilonitril-butadienic (nitril cauciuc) (3) Cauciucuri termoplastice: a) EA Amestec elastomeric 22 .44 Membranele hidroizolante sunt produse diverse din categoria polimerilor elastomeri sau plastomeri (produşi de polimerizare înaltă a hidrocarburilor nesaturate). Art. copolimer.

zidărie. prin natura compoundului. cu fixare mecanică pe contur şi asigurarea în câmp prin lestare sau cu fixare mecanică. c) stratul de armare. b) stratul de armare poate avea rol de a conferi calităţi fizico-mecanice superioare (membranei nearmate) sau poate avea rol tehnologic de fabricare. c) unele membrane polimerice (speciale). sticlă. cu următoarele precizări: a) stratul de armare poate fi inclus în masa membranei sau poate constitui suportul membranei. poate avea şi rol de difuzie a vaporilor. b) membranele polimerice (în special cele cu utilizare la hidroizolanţii subterane) vor avea adaosuri biocide în compoundul de bază care să-i confere rezistenţă la vegetale (rădăcini). reticulaţi f) TPS sau TPS-SEBS SEBS–copolimeri g) TPV Cauciuc termoplastic vulcanizat (4) Membrane compozite: membrane realizate prin laminare.. simplu aşezat (prelată). fără a conferi calităţi suplimentare notabile. prin natura compoundului (diverse adaosuri. d) difuzia vaporilor se poate realiza şi prin amprentarea sau şagrenarea feţei inferioare a membranei. şape). c) prin lipire continuă prin autoaderenţă. Art.50 23 . d) în sistem mixt. b) prin lipire continuă sau discontinuă cu adezivi specifici cu aplicare la rece sau cu mastic de bitum cu aplicare la rece sau la cald (condiţie de compatibilitate a membranei la adezivi sau la bitum). dublate cu foi din recepturi diverse. de exemplu: negru de fum).48 Membranele polimerice se pot aplica pe suport în diferite moduri: a) flotant. etc. bacterii.47 Membranele polimerice pot fi armate cu materiale tip reţea (ţesături rare cu acelaşi tip de urzeală şi bătătură) din fire textile. dale) sau prin includere între elemente de construcţie (beton.46 Membranele polimerice pot fi autoprotejate (din fabricaţie) faţă de factorii de mediu (în special radiaţii UV şi IR) prin dublare cu folii polimerice sau metalice.49 Membranele polimerice se utilează de regulă ca hidroizolanţii monostrat. peliculizare de suprafaţă. cu sau fără armare. sau în masă. mucegaiuri. Art. unele produse se pot asocia în structuri bistrat (caz în care straturile se lipesc continuu între ele cu adezivi specifici cu aplicare la rece. poliesterice sau chiar metalice subţiri sau dublate pe pâslă din fibre poliesterice sau din sticlă. pot fi rezistente la diverşi agenţi chimici. Art.b) MPR Topitură de cauciuc procesabilă c) SEBS Stiren etilen butilen stiren d) TPE Elastomeri termoplastici. calandrare sau extrudere. Art. prin autoaderenţă sau prin lipire cu bitum fierbinte) sau se pot asocia membrane polimerice cu membrane bituminoase. ca suport al membranei. nu sunt excluse nici un fel de alte combinaţii de materiale. nereticulaţi e) TPE-X Elastomeri termoplastici. Art. cu următoarele precizări: a) membranele polimerice fără autoprotecţie trebuie protejate suplimentar prin lestare (pietriş.

c) sudură cu microunde de înaltă frecvenţă. în acest domeniu. (3) Hidroizolaţiile cu produse polimerice din mase omogene cu aplicare peliculară se pot prevedea fără restricţii la bazine şi rezervoare de stocare ape. condiţiile privind suportul (de regulă rigid). varietatea tehnologiilor şi condiţiilor de aplicare impune folosirea de aplicatori foarte bine calificaţi şi atestaţi de firma producătoare.51 Specificaţii calitative generale: a) membranele polimerice armate trebuie să prezinte o stabilitate dimensională la cald mai bună de ± 0.). se impune o studiere şi analiză atentă prind performanţele. d) lipire cu adezivi specifici aplicaţi la rece sau la cald. alungirile.2% (valorile negative. (6) Se menţionează că. (4) În general. b) membranele polimerice trebuie definite şi din punct de vedere al comportării la îmbătrânire accelerată. (5) În general. bacteriilor. (2) Hidroizolaţiile cu produse polimerice din mase omogene cu aplicare peliculară nu se vor prevede la clădiri din categoria de importanţă A şi nu sunt recomandate la cele din categoria B.53 Hidroizolaţiile cu produse polimerice din mase omogene cu aplicare peliculară trebuiesc prevăzute şi puse în operă în condiţiile respectării stricte a prevederilor producătorului. etc.54 Sistem de evaluare calitativă a membranelor hidroizolante 24 . vizitabile (care comportă lucrări de întreţinere şi reparaţii). periodice. Art. stabilite de producător. se poate realiza în diverse moduri: a) lipire prin dizolvarea superficială a suprafeţelor de contact. din acelaşi material sau cu alte materiale compatibile). nu sunt emise reglementări generale şi detaliate. condiţiile de aplicare (tehnologia de aplicare). Art. (7) Se menţionează că. o mare parte din aceste produse necesită întreţinere cu intervenţii de regenerare. cu Art. în sens transversal). acestea nu trebuie să sufere modificări mai mari de 10% a principalilor parametri după expunere la xenotest timp de 10. b) sudură prin topirea superficială a suprafeţelor de contact cu jet de aer fierbinte. ciupercilor.000 ore. SECŢIUNEA a 6-a: bituminoase Art. cu utilizări. prin expunere timp de 6 ore la + 800 C.Etanşarea suprapunerilor (prin suprapunerea membranelor şi/sau prin suprapunerea de benzi acoperitoare joantei. durata de utilizare apreciată şi garanţia acordată. SECŢIUNEA a 5-a: aplicare peliculară Prezentarea maselor omogene hidroizolante polimerice. e) lipire prin autoaderenţă. f) marginile se pot etanşa suplimentar prin cordon de sudură realizat cu electrod specific din material polimeric sau cordon cu mastic de etanşare specific (în cazul lipirii prin dizolvare superficială). c) membranele polimerice se definesc ca domeniu de utilizare (din punct de vedere al recepturii) în membrane cu utilizare supraterană (la acoperişuri) şi subterană (membranele polimerice specifice lucrărilor subterane conţin substanţe biocide împotriva mucegaiurilor. pentru hidroizolaţiile din această categorie.52 (1) Produsele hidroizolante polimerice din mase omogene cu aplicare peliculară constituie o gamă de produse mai nouă pe plan mondial. se relevă în sens longitudinal iar cele pozitive. moduri şi condiţii de aplicare foarte variate. contracţiile.

1 (metoda A şi B) Ps.4. la care membrana. nu prezintă deteriorări. de grosime dată.2. prin criterii şi niveluri de performanţă. la care membrana. la care se asigură etanşeitatea (mm) 200 500 1000 1500 2000 a) se va indica nivelul de performanţă şi metoda de determinare (A sau B.3 (metoda A şi B) Ps.4 F.2 (metoda A şi B) Ps. de grosime dată.18 . (1) Impermeabilitatea (etanşeitatea) „i” Se determină conform SR EN 1928:2003.3 (metoda A şi B) Pd. (metoda B) Presiunea minimă pentru care se asigură etanşeitatea (kPa/m.1 (metoda A şi B) Pd. (metoda B) I.12 .0 100/10. de grosime dată. de exemplu: Pd 3 – B). la care membrana.5.0 (2) Rezistenţă la sarcină statică „Ps” Se determină conform SR EN 12730:2003. după îndoirea pe dorn: Niveluri de performanţă „F” F. este etansă (metoda A cu suport rigid.4 (metoda A şi B) Pd.24 25 .0 200/20. metoda B cu suport semielastic): Niveluri de performanţă „Ps” Ps. menţinute timp de 24 ore. este etanşă: Niveluri de performanţă „I” I. (metoda A) I.0 60/6. c) pentru hidroizolaţiile aplicate pe structura termoizolantă se vor lua în considerare numai nivelurile determinate prin metoda B.1.0 400/40. b) pentru hidroizolaţiile aplicate pe suport rigid se vor putea lua în considerare nivelurile determinate prin metoda A.2 F. (metoda A sau B) I. (metoda B) I.2 (metoda A şi B) Pd. de grosime dată.3 F. conform standardelor europene şi româneşti (SR EN). prin niveluri de presiune menţinută timp de 24 ore. la care membrană. coloană apă) 10/1.1 F.5 (metoda A şi B) Încărcare minimă la care se asigură etanşeitatea (cap sferic Ø 10mm – kg) 5 10 15 20 25 (3) Rezistenţa la impact „Pd” Se determină conform SR EN 12691:2006.4 (metoda A şi B) Ps. (4) Pliabilitatea la temperaturi scăzute „F” Se determină conform SR EN 1109:2003. este etanşă (metoda A cu suport rigid – metoda B cu suport semielastic): Niveluri de performanţă „Pd” Pd. prin niveluri de înălţime de cădere a unui corp de 500 g. prin niveluri de încărcări statice.5 (metoda A şi B) Încărcare minimă de cădere a corpului de cădere. prin niveluri de temperaturi negative.3.Membranele hidroizolante bituminoase se caracterizează.5 Temperatura la care s-a determinat flexibilitatea (o C) 0 -6 .

2 R.3 A.5 Rezistenţă la rupere la tracţiune Longitudinal (N/5 cm) Transversal (N/5 cm) < 150 < 100 > 150 > 100 > 250 > 200 > 350 > 300 > 450 > 400 (6) Alungirea la tracţiune (la rupere) „A” Se determină conform SR EN 12311-1:2002. conform SR EN 12317-1:2001.2 T.5 ≥ 10 ≥8 ≥ 20 ≥ 16 ≥ 40 ≥ 32 ≥ 60 ≥ 48 (7) Rezistenţa la fluaj „T” Se determină conform SR EN 1110:2001. la care membrana.55 Membranele hidroizolante bituminoase şi hidroizolaţiile din mase omogene cu aplicare peliculară comportă şi parametri auxiliari de evaluare ce pot fi avuţi în vedere: a) rezistenţă la dezlipire a îmbinărilor.4 Temperatura la care deplasările bitumului < 2 mm (o C) + 80 + 100 + 120 + 140 (8) Performanţă la foc exterior şi reacţie la foc conform SR ENV 1187:2003. d) aderenţa granulelor minerale la suport.3 R.5 ≥5 ≥ 3. se rupe: Niveluri de performanţă „R” R.30 (5) Rezistenţa la rupere la tracţiune „R” Se determină conform SR EN 12311-1:2002. e) aderenţa la suport (lipirea membranelor pe suport şi între ele) „Fad” în vederea prevenirii efectelor sucţiienii şi presiunii vântului (N/m2): (i) forţa de aderenţă la suport (prin lipire/sudură): Fad ≥ 3 Pc unde Pc este presiunea de calcul a vântului (pozitivă sau negativă) funcţie de zona geoclimatică de situare şi nivelul de expunere la vânt.5 ≥2 ≥ 1. c) stabilitate dimensională. prin niveluri de temperatură la care pe membrane. conform SR EN 12039. b) rezistenţa la forfecare a îmbinărilor. de grosime dată.2 A.1 R. prin niveluri ale alungirii la care membrană.6 .4 R.4 A.3 T.F. (ii) forţa de aderenţă la suport (din lipire şi lestare) se determină cu formula: Fad = 2 x G + 2’ x Pa 26 .6 A. prin niveluri ale forţei de tracţiune. apar deplasări > 2 mm ale masei de bitum: Niveluri de performanţă „T” T. conform SR EN 1107-1:2002. de grosimea dată.5 A. SR EN 13501-5+A1:2010 şi SR EN ISO 11925-2:2002. se rupe: Niveluri de performanţă „A” A. conform SR EN 12316-1:2001. Art. de grosime dată.1 T.1 A.7 Alungire la rupere la tracţiune Longitudinal (%) Transversal (%) <2 < 1.

1% I.3. Art. F.1 R. T.2. R. de grosime dată se rupe (metoda A): Niveluri de performanţă „A” A.3 A. (bun) 3.2.4.4.6 Alungire la rupere la tracţiune Longitudinal (%) Transversal (%) <5 < 3. în N/m2. T.57 Membranele hidroizolante polimerice se caracterizează. 54 (1). conform standardelor europene şi româneşti (SR EN). se rupe (metoda A): Niveluri de performanţă „R” R. prin niveluri ale alungirii. cu menţiunea că determinările se fac numai prin metoda B.4. după caz).5.2. T.5.5. (mediocru) Niveluri minime de clasificare I.5 A. R. 54 (4).2 R. Pd. prin criterii şi niveluri de performanţă (1) Impermeabilitatea (etanşeitatea) „I” Aceleaşi prevederi ca la Art. stabilitate dimensională ≤ 0.4. Pd. 54 (2). la care membrana. Ps.5 Rezistenţa la rupere la tracţiune Longitudinal (N/5 cm) Transversal (N/5 cm) < 300 < 200 > 300 > 200 > 400 > 300 >600 > 500 > 800 > 700 (6) Alungirea la tracţiune (la rupere) „A” Se determină conform SREN 12311-2:2010. (satisfăcător) 4.2. A. stabilitate dimensională ≤ 0.4.1 A. nu prezintă deteriorări după îndoire pe dorn.5 ≥5 ≥ 3.2.2. Ps. (A.5 ≥ 10 ≥8 ≥ 20 ≥ 16 ≥ 50 ≥ 40 ≥ 100 ≥ 80 27 . stabilitate dimensională ≤ 0. după caz). la care membrana.3.5. Ps.4. (2) Rezistenţa la sarcină statică „Ps” Aceleaşi prevederi ca la Art. (5) Rezistenţă la rupere la tracţiune „R” Se determină conform SR EN 12311-2:2010. F.4/F. (foarte bun) 2. prin niveluri de temperaturi negative.56 Model orientativ de evaluare calitativă a membranelor hidroizolante bituminoase (la o grosime nominală de 4 mm): Calitatea 1.3. după caz).3. R. (A. 54 (3).3. Pd.2% SECŢIUNEA a 7-a: polimerice Sistem de evaluare calitativă a membranelor hidroizolante Art. cu menţiunea că determinările se fac numai prin metoda B.5. de grosime dată.4 R. stabilitate dimensională ≤ 0. F.1.5. la care membrana.3. Pa este forţa de aderenţă în zonele de lipire efectivă.Fad = G + 2 x Pa unde: G este presiunea de lestare pe m2. de grosime dată.3 R. (A. R. nivelurile de performanţă sunt conform cu cele indicate la Art.1% I. Pd.2 A.4 A. F.2% I.3.4. prin niveluri ale forţei de tracţiune. T. (4) Pliabilitatea la temperaturi scăzute „F” Se determină conform SR EN 495-5:2003. 2 este suprafaţa efectivă de lipire (în puncte sau totală) raportată la 1 m2. (3) Rezistenţa la impact „Pd” Aceleaşi prevederi ca la Art. Ps.6.

5) Performanţa la foc exterior şi reacţie la foc conform SR EN 1187:2003. (foarte bun) 2. după caz). a straturilor succesive).7 A.A.8. se referă la straturile/structurile hidroizolante stabilite de producători. (A. conform SREN 12316-2:2001. 7) Rezistenţa la impact. (A.2. Pd. Pd. Ps. R. care indică structurile de etanşare simple. R5.5.4. stabilitate dimensională ≤ 0.5.4. 28 . după caz. Art. după caz) stabilitate dimensinală ≤ 1. R.2.3. răspund modului de aplicare a maselor omogene cu aplicare peliculară. de 1.59 Model orientativ de evaluare calitativă a membranelor hidroizolante polimerice (la o grosime nominală. după caz). continuă şi omogenă (fără îmbinări etanşe la suprapuneri) în totală aderenţă pe suport continuu şi rigid.5% I. (satisfăcător) 4. Ps.3. e) expunere la bitum. medie.7. (mediocru) Niveluri minime de clasificare I. SREN 13501-5+A1 : 2010 şi SREN ISO 11925 – 2: 2002.2.0% SECŢIUNEA a 8-a: Sistem de evaluare calitativă a produselor hidroizolante cu mase omogene cu aplicare peliculară Art. conform SREN 12317-2:2001. bituminoasă şi polimerice sunt caracterizate prin criterii şi niveluri de performanţă de către producători/producători de sisteme. SR EN 13501-5+A1:2010 şi SR EN 11925-2:2002. conform SREN 1107-1:2002. Art. c) stabilitate dimensională. 2) Rezistenţa la rupere la tracţiune „R”. 9) Stabilitate dimensională. 8) Pliabilitatea la temperaturi scăzute „F”.61 Criteriile de performanţă principale la care trebuie să fie caracterizate prin niveluri de performanţă.3% I.4. 55 e).3.8 ≥ 200 ≥ 500 ≥ 160 ≥ 400 (7) Performanţă la foc exterior şi reacţie la foc conform SRENN 1187: 2003. Art.4. Pd 5.60 Masele omogene cu aplicare peliculară. 4) Aderenţa la suport (şi. Ps. stabilitate dimensională ≤ 0.3. bituminoase sau polimerice. numai pe suporturi rigide.4.3.5. Ps. F. 6) Rezistenţa la sarcină statică „Ps”. (A. în acest context sunt prevăzute criterii şi niveluri de performanţă raportate la funcţiunea hidroizolaţiei. F.58 Membranele hidroizolante polimerice comportă şi parametri auxiliari de evaluare ce trebuiesc avuţi în vedere: a) rezistentă la deslipire a îmbinărilor. d) aderenţa la suport: conform precizărilor de la Art. după caz) stabilitate dimenională ≤ 0.3% I. în funcţie de utilizare.5 mm): Calitatea 1. Pd. în general. 1) Impermeabilitatea (etanşeitatea) „I”. Nivelurile de performanţă.2. F.4. omogene sau în straturi armate precum şi tehnologiile de aplicare. Art. (A. (bun) 3. 3) Alungirea la tracţiune „A”. în acest context sunt suport continu şi rigid. F4/F5. de regulă.62 Structurile hidroizolante din mase omogene. R. b) rezistenţă la forfecare a îmbinărilor.3.

hidroizolaţii în spaţii interioare.4 (metoda B) pentru presiuni exercitate > kPa ( > 6 m coloană de apă). h) pliabilitatea la temperaturi scăzute „F”: pentru hidroizolaţii interioare să nu se deterioreze la pliere la 0o C pentru hidroizolaţii exterioare să nu se deterioreze la – 6o C. 29 . e) performanţa la foc exterior şi reacţie la foc: conform reglementărilor. logitudinal şi transversal. e). conform Art. (1). (ii) minim 200 kPa (10 m coloană apă) pentru presiuni exercitată de maxim 100 kPa.0 coloană apă) pentru presiuni exercitate de maxim 50 kPa. pentru presiuni exercitate d emaxim 100 kPa (10 m coloană apă).3 (metoda B). conform Art. c) alungirea la tracţiune „A”: >10%. h) pliabilitatea la temperaturi scăzute „F”: să nu se deterioreze la pliere la + 6o C în zona climatică I şi la – 12o C în zona climatică II şi III (conform zonare climatică a României pentru perioada de iarnă – C. (3). conform Art. e) performanţă la foc exterior şi reacţie la foc: conform reglementărilor. 55. g) rezistenţa la impact „Pd”: minim Pd 4(metoda A). e) performanţa la foc exterior şi reacţie la foc: conform reglementărilor. i) stabilitate dimensională: ≤ 1%.5 x presiunea maximă exercitată (> 100 kPa). (3) Hidroizolaţii supraterane sau subterane împotriva apelor cu presiune hidrostatică: a) impermeabilitate „I”: asigurarea etanşeităţii la o presiune de: (i) minim 100 kPa (10. c) alungirea la tracţiunea „A”: > 10%.107-2005). 54. (3). 35. (3). b). f) rezistenţa la sarcină statică „Ps”: minim Ps. longitudinal şi transversal. pentru presiune exercitate de maxim 60 kPa (6 m coloană apă). i) stabilitate dimensională: ≤ 1%.0 m coloană apă). f) rezistenţă la sarcină statică „Ps”: minim Ps. conform Art. 54.4 (metoda A) pentru presiuni exercitate de maxim 60 kPa (6 m coloană apa) şi Ps. supuse direct acţiunilor factorilor de mediu (acoperişuri-terase): a) impermeabilitatea „I”: asigurarea etanşeităţii la o presiune de minim 100 kPa (10. (ii) > 400 N/5 cm longitudinal şi 300 N/5 cm transversal. d) aderenţa la suport: forţa de aderenţă la suport Fad să fie minim de 2 x mai mare decât presiunea exercitată. e). 54. 54. i) stabilitate dimensională: ≤ 1%. c) alungire la tracţiune „A” : >10%.3 (metoda A). b) rezistenţa la rupere la tracţiune „R”: > 250 N/ cm longitudinal şi > 200 N/cm transversal. g) rezistenţă la impact „Pd”: minim Pd. 55. (2) Hidroizolaţii subterane sau supraterane împotriva apelor fără presiune hidrostatică: a) impermeabilitate „I”: asigurarea etanşeităţii la o presiune de minim 10 kPa (1 m coloană de apă) pentru referirea de la Art. longitudinal şi transversal. 35. (iii) minim 2. f) rezistenţa la sarcină statică „Ps” : minim Ps3 (metoda B). (2). g) rezistenţa la impact „Pd”: minim Pd. şi minim 60 kPa (6 m coloană de apă) pentru referirea de lsa Art. conform Art. d) aderenţa la suport: conform Art. 54. conform Art. b) rezistenţa la rupere la tracţiune „R”: > 250 N/cm longitudinal şi > 200 N/cm transversal. (2). d) aderenţa la suport: conform Art.54. (1). (2). h) pliabilitatea la temperaturi scăzute „F”: să nu se deterioreze la – 6o C.(1) Hidroizolaţii supraterane. a). b) rezistenţa la rupere la tracţiune „R”: (i) > 300 N/5 cm longitudinal şi 250 N/5 cm transversal.3 (metoda A).

30 . b) condiţii privind alcătuirea: (i) se vor prevedea membrane bituminoase cu bitum aditivat cu grosimea nominală ≥ 4 mm sau membrane polimerice cu grosimea ≥ 1.2 mm. membrane cu autoprotecţie T.CAPITOLUL IV: Alcătuirea structurilor hidroizolante SECŢIUNEA 1: Alcătuirea structurilor hidroizolante la acoperişurile tip terasă Art.5. (2) Condiţii privind execuţia: a) condiţii privind modul de aplicare: (i) aplicarea membranelor pe suport cu pantă sub 5% se recomandă a se face în lungul liniei de pantă iar pe suport cu pantă. membrane autoprotejate Ps4/Pd4 (metoda B). (iv) la pante >5 membranele vor fi autoprotejate şi vor fi lipite în aderenţă totală.A. scafe. (vi) :pentru hidroizolaţiile monostrat se vor utiliza numai membrane special produse pentru acest mod de utilizare. semiaderenţă sau pozate flotant. peste 5% se recomandă a se face perpendicular pe linia de pantă.4. (vi) alungirea la rupere la tracţiune (A): membrane lipite în aderenţă totală.). (ii) flexiunea între planuri diferite (coame. semiaderenţă sau pozate flotant. respectându-se strict prevederile producătorului. semiaderenţă sau pozate flotant – F. (iv) hidroizolaţiile monostrat nu sunt recomandate la terasele utilitare şi la terasele cu structură termoizolantă ranversată.5. trape. (v) suprafeţele hidroizolate cu membrane polimerice.4. pentru membrane bituminoase şi polimerice cu aplicare pe suport semirigid sau semielastic. cu sau fără fixare mecanică .R.5. se recomandă să fie plane. domuri. instalaţii.3. în cazul membranelor polimerice care nu comportă lipire în totală aderenţă. c) condiţii privind nivelurile minime de performanţă: (i) impermeabilitate (I): I.63 Câmp curent . dolii) va fi întărită în lungul liniei de intersecţie cu un strat hidroizolant suplimentar cu lăţimea desfăşurată de minim 50 cm peste care se va aplica hidroizolaţia monostrat bituminoasă. semiaderenţă sau fixate mecanic.3. (iii)hidroizolaţiile monostrat pot fi prevăzute la terase cu pante mai mari de 1.structuri hidroizolante monostrat (membrane bitumate şi polimerice) (1) Condiţii conceptuale: a) condiţii generale privind domeniul de utilizare: (i) hidroizolaţiile monostrat nu se vor prevedea la clădiri din categoria de importanţă A.5%.. (vii) flexibilitatea la temperaturi scăzute (F): pentru membranele lipite în aderenţă totală. pentru membranele fixate mecanic – F. etc..3. (iii)comportament la temperatură ridicată (T): membrane cu protecţie suplimentară grea T. (v) rezistenţa la rupere la tracţiune (R): membrane lipite în aderenţă totală. se recomandă utilizarea unei membrane cu o grosime mai mare faţă de cea prevăzută în câmpul curent. cu sau fără fixare mecanică . pentru aplicare pe suport rigid şi A. (ii) rezistenţă la sarcină statică şi la impact „Ps/Pd”: membrane cu protecţie suplimentară grea Ps/Pd3. cu cât mai puţine străpungeri faţă de planul învelitorii (luminatoare. pe suport (indirect) din tablă cutată membranele se vor aplica numai perpendicular pe linia cutelor. (ii) hidroizolaţiile monostrat nu sunt recomandate la clădirile situate în zona climatică IV.

cu structuri mixte cu membrane bituminoase şi polimerice (compatibile la bitum) sau cu structuri bistrat cu membrane polimerice (special concepute şi aplicate.I. conform tablou: terasă necirculabilă cu autoprotecţie T. (ii) hidroizolaţiile cu membrane bituminoase cu bitum oxidat vor fi prevăzute în minim trei straturi. b) condiţii privind alcătuirea: (i) se vor prevedea structuri bistrat cu membrane bituminoase cu bitum aditivat cu grosimea totală de minim 5 mm. (v) membranele componente ale structurilor multistrat se recomandă să provină de la un singur producător. structuri multistrat cu membrane bituminoase cu bitum oxidat cu grosimea totală de minim 6 mm sau structuri bistrat mixte. lemn. (iii)linia suprapunerilor capetelor membranelor succesive nu va fi colineară ci decalată cu minim 50 cm.8 mm şi membrane bituminoase cu bitum aditivat cu grosimea de minim 3 mm. (iv) hidroizolaţiile multistrat pot fi prevăzute la terase şi acoperişuri cu pante diverse. coamele şi doliile se recomandă să fie întărite cu un strat hidroizolant suplimentar cu lăţimea desfăşurată de minim 50 cm.I.2 sau T. c) condiţii privind nivelurile de performanţă (referitor la membranele componente structurii): (i) impermeabilitate (I): pe suprafeţe plate sau cu pantă sub 3% .(ii) continuitatea etanşă a suprapunerilor se va realiza prin lipire sau sudură continuă. cu membrane polimerice cu grosimea de minim 0.3. (ii) flexiunea între planuri diferite va fi întărită în lungul liniei de intersecţie cu un strat hidroizolant suplimentar cu lăţimea de minim 0. (ii) rezistenţe la sarcină statică „Ps” şi rezistenţe la impact „Pd”. iar pe suprafeţe cu pantă peste 3% . Art. etc.25 m peste care se va aplica structura hidroizolantă multistrat. inclusiv cele plate (pantă 0). (iv) structurile termohidroizolante cu termoizolaţia ranversată (formată din plăci termoizolante lestate) nu vor fi prevăzute la terasele clădirilor situate în zona climatică IV şi la pante mai mari de 3%.). (iii)flexiunea între planurile orizontal şi vertical poate fi realizată sub un unghi de 45º prin utilizarea scafelor prefabricate (din membrane hidroizolante.. minim la dimensiunea indicată de producător. (iii)hidroizolaţiile multistrat pot fi prevăzute la clădiri situate în toate zonele geoclimatice. conform prevederilor producătorului. conform tablou: Suportul hidroizolaţiei rigid semirigid semielastic Terasă necirculabilă cu protecţie autoprotecţie grea Ps1/Pd3 (A) Ps2/Pd2 (A) Ps1/Pd3 (B) Ps2/Pd2 (B) Ps2/Pd3 (B) pietonală cu protecţie grea Ps3/Pd2 (A) Ps3/Pd2 (B) Terasă utilitară circulabilă cu pietonală (dale protecţie grea pe ploturi) Ps4/Pd2 (A) Ps3/Pd3 (A) Ps4/Pd2 (B) Ps3/Pd3 (B) grădină Ps3/Pd3 (A) Ps3/Pd3 (B) (iii)rezistenţa la fluaj „T”. b) condiţii privind nivelurile de performanţă minimale de etanşeitate a suprapunerilor: nivelul de asigurarea a etanşeităţii îmbinărilor suprapunerilor va fi de minim 20 KPa (presiunea menţinută timp de 30 minute).64 Câmp curent-structuri hidroizolante multistrat (1) Condiţii conceptuale: a) condiţii generale privind domeniul de utilizare: (i) hidroizolaţiile multistrat pot fi prevăzute cu membrane bituminoase cu bitum oxidat sau aditivat. în conformitate cu prevederile acestuia privind structurarea şi modul de aplicare.1 peliculizată cu vopsea 31 .2.

pentru suport semielastic – F. (iii)continuitatea etanşă a suprapunerilor se va realiza prin lipire sau sudură la dimensiunea minimă indicată de producător. de câmp.1 (iv) rezistenţa la rupere la tracţiune „R”: pentru pante <20% . (ii) membranele ce compun hidroizolaţia verticală vor fi de aceeaşi natură sau compatibile între ele şi cu cele ce compun structura hidroizolantă curentă. minim structuri bistrat cu membrane bitumate cu bitum oxidat sau structuri monostrat cu membrane polimerice. (vi) flexibilitatea la temperaturi scăzute „F”: pentru suport rigid cu aplicare în totală aderenţă pentru zona climatică I şi II – F1. pentru suport semielastic – R4. (ii) la terasele utilitare hidroizolaţia verticală va fi minim bistrat (nu se include stratul suplimentar de întărire).63(1). (iii)structura hidroizolantă verticală va fi autoprotejată sau cu protecţie suplimentară grea (tencuieli armate sau elemente prefabricate). Art. (iii)suportul hidroizolaţiei verticale se recomandă să fie rigid sau elastic. pentru hidroizolaţiile aplicate în zona climatică IV se va majora la un nivel superior. carosabilă sau grădină termoreflectantă (pentru pantă <5%) T. (2) Condiţii privind execuţia: a) condiţii privind modul de aplicare: (i) aplicarea membranei superioare pe suport orizontal cu pantă sub 5% se recomandă a se face în lungul liniei de pantă iar pe suport cu pantă peste 5% se recomandă a se face perpendicular pe linia de pantă. pentru suport semielastic – A3. membrana superioară poate fi aplicată paralel cu membrana inferioară dar decalat la 1/2 din lăţime sau poate fi aplicată perpendicular pe membrana inferioară.2 T. b) condiţii privind nivelurile de performanţă minimale de etanşeitate a suprapunerilor: (i) nivelul de asigurare a etanşeităţii îmbinărilor suprapunerilor va fi de 10 KPa la pante peste 5% şi de 15 KPa la pante sub 5% (presiune menţinută timp de minim 30 minute) precum şi la membranele aplicate pe suport semielastic. pentru zona climatică IV – R4. b) condiţii privind alcătuirea: (i) se vor prevedea structuri monostrat sau bistrat cu membrane bituminoase cu bitum aditivat.terasă necirculabilă cu protecţie grea terasă circulabilă cu dale pe ploturi terasă circulabilă.4. membrana se va aplica numai perpendicular pe linia cutelor. flotantă sau semiflotantă – A2. d) condiţii privind nivelurile de performanţă ale întregii structuri hidroizolante: conform Art. în zonele cu încărcări din zăpadă pe sol >2 kN/m2 în zonele ce presupun aglomerări de zăpadă.3 T.65 Structuri hidroizolante verticale (monostrat sau bistrat) (1) Condiţii conceptuale: a) condiţii privind domeniul de utilizare: (i) hidroizolaţia verticală din membrane bituminoase se va prevedea în structuri întărite.R3. 32 . (v) alungirea la rupere la tracţiune „A”: pentru suport rigid cu aplicare flotantă sau semiflotantă şi pentru suport semirigid cu aplicare în totală aderenţă. (ii) pe suport (indirect) din tablă cutată. (iv) linia suprapunerilor capetelor membranelor succesive nu va fi colineară ci va fi decalată cu 50 cm iar linia suprapunerilor capetelor membranelor stratului superior va fi decalată cu minim 1 m faţă de cea a stratului inferior.

nu se admite racordarea pe verticală în lungimea membranei hidroizolante.. (iii)stratul suplimentar de întărire va fi acoperit pe orizontală de hidroizolaţia orizontală monostrat sau va fi interpus între straturile hidroizolaţiei orizontale multistrat.66 Condiţii conceptuale: (1) Condiţii generale privind domeniul de utilizare a) hidroizolarea elementelor şi părţilor de clădire amplasate suprateran sau subteran împotriva exfiltraţiilor se referă la etanşarea spaţiilor umede.3.(membranele placate cu folie metalică – T..3. SECŢIUNEA a 2-a: Alcătuirea structurilor hidroizolante împotriva exfiltraţiilor Art.. exterior.. recomandabil T.I. etc. (ii) terminaţia superioară a structurii hidroizolante se recomandă a fi asigurată prin fixare mecanică. b) condiţii privind nivelurile de performanţă minimale de etanşeitate a suprapunerilor: nivelul de asigurare a etanşeităţii îmbinării suprapunerilor la structurile monostrat al îmbinărilor verticale va fi de 15 kPa şi cel al îmbinărilor cu suprafeţele orizontale de 20 kPa iar la structurile bistrat de 10 kPa. se va considera nivelul necesar pentru asigurarea stabilităţii la nivelul fixărilor mecanice. Stratul hidroizolant vertical.2. c) condiţii privind nivelurile minime de performanţă: (i) impermeabilitate (I) . astfel: (i) cu solicitare moderată în cazul spaţiilor umede şi/sau cu spălări şi stropiri ocazionale. b) hidroizolarea acestor spaţii se poate concepe cu membrane hidroizolante sau cu mase omogene cu aplicare peliculară şi se concretizează prin hidroizolarea pardoselilor. periodice sau continue. (iv) hidroizolaţia verticală va putea fi constituită din prelungirea hidroizolaţiei orizontale numai în sensul derulării membranei hidroizolante.2). c) acest tip de etanşare este împotriva apelor fără presiune hidrostatică. 33 . (iv) forţa de rupere la tracţiune: R. (vi) flexibilitatea la temperaturi scăzute: F. terminale. cu spălări şi stropiri ocazionale. (ii) rezistenţa la sarcină statică „Ps”: la structuri hidroizolante autoprotejate: Ps3.. (vi) hidroizolaţia verticală se va racorda (întoarce) pe capul aticelor sau se va fixa mecanic la partea superioară. la structuri hidroizolante cu protecţie suplimentară: Ps2. plintelor şi după necesităţi a pereţilor. speciale (din membrană bituminoasă. prin introducere în şliţ orizontal sau prin acoperire cu lăcrimar. scafa poate fi realizată din şapă din mortar de ciment sau cu piese profilate. pentru înălţimi mai mari de 60 cm se vor prevede fixări mecanice pe o linie intermediară. respectiv 15 kPa. (v) alungirea la rupere: A..4. (vii) rezistenţa la sfâşiere. (iii)comportamentul la temperatură ridicată (T): ≥ 100°C. a structurii hidroizolante. se va suprapune peste ultimul strat (superior) hidroizolant al structurii de câmp (orizontale).). se va prevede fixare mecanică continuă a părţii superioare. (v) hidroizolaţia verticală se va aplica pe înălţime minimă de 30 cm în zonele submontane şi pe 50 cm în zonele montane şi depresionar-montane. (2) Condiţii privind execuţia a) condiţii privind modul de aplicare: (i) intersecţia între planul vertical şi orizontal se va realiza în vinclu sau cu racord (scafă) la 45º (cu lungimea ipotenuzei de minim 5 cm).2. lemn.(iv) hidroizolaţia verticală se va aplica în totală aderenţă faţă de elementul suport.

armate. armate) cu lăţimea desfăşurată de minim 30 cm (minim 15 cm pe verticală). Art.2.5 mm sau cu membrane polimerice cu grosimea minimă de 0.(ii) cu solicitare intensă în cazul spaţiilor cu spălări şi stropiri (şiroiri) periodice şi/sau continue.. (suprafeţe orizontale).67 Condiţii privind alcătuirea.0 mm.F. în lungul liniei de intersecţie.70 34 .. (ii) Ps3/Pd3 pentru suprafeţe orizontale. structuri bistrat cu membrane bituminoase cu bitum oxidat cu grosimea totală minimă de 4 mm sau structuri cu minim trei straturi din mase omogene cu aplicare peliculară.b. c) hidroizolarea suprafeţelor verticale (fiind mai puţin solicitate) poate să nu fie prevăzută cu materiale hidroizolante ci din tencuieli şi/sau finisaje impermeabile (vopsitorii. recomandabil 1.I.3. pentru suprafeţe orizonatele.1. Art. e) hidroizolaţia orizontală şi verticală va fi protejată suplimentar cu şape sau tencuieli. (2) Solicitări intense: a) impermeabilitate (I): I. b) rezistenţă la sarcină statică „Ps” şi rezistenţă la impact „Pd”: (i) Ps2/Pd2 pentru suprafeţe verticale. b) flexiunea între planuri va fi întărită. b) rezistenţă la sarcină statică „Ps” şi rezistenţă la impact „Pd”: (i) Ps3/Pd3 pentru suprafeţe verticale.8.2.1.2 mm.1.1. Art. cu două straturi de armare. c) flexibilitatea la temperaturi scăzute: .2.2. cu un strat hidroizolant suplimentar (membrană sau mase omogene cu aplicare peliculară. cu un strat hidroizolant suplimentar (membrană sau mase omogene cu aplicare peliculară. (iv) R. (2) Solicitări intense a) se vor prevedea hidroizolaţii monostrat cu membrane bituminoase cu bitum aditivat cu grosime minimă de 3 mm sau cu membrane polimerice cu grosimea minimă de 1. c) comportament la temperatură ridicată (T): T.A. b) alungirea la rupere: . pentru suprafeţe orizontale. c) hidroizolaţia suprafeţelor verticale (fiind mai puţin solicitată) poate fi prevăzută conform prevederilor de la pct. Art. pentru suprafeţe verticale. (ii) Ps4/Pd4. armate) cu lăţimea desfăşurată de minim 25 cm (minim 10 cm pe verticală). funcţie de intensitatea solicitării: (1) Solicitări moderate a) se vor prevede hidroizolaţii monostrat cu membrane bituminoase cu bitum aditivat cu grosimea minimă de 2. în lungul liniei de intersecţie.68 Condiţii privind nivelurile minime de performanţă funcţie de intensitatea solicitării (1) Solicitări moderate: a) impermeabilitate (I) . placaje).8 mm. d) suportul hidroizolaţiei va fi rigid. structuri monostrat sau bistrat cu membrane bituminoase cu bitum oxidat cu grosimea totală de minim 3 mm sau structuri cu minim două straturi din mase omogene cu aplicare peliculară.2.69 Condiţii privind nivelurile minime de performanţă ale materialelor hidroizolante a) forţa de rupere la tracţiune: (iii)R.. b) flexiunea între planuri va fi întărită.

(2) Ape cu presiune hidrostatică a) ape de infiltraţie: (i) apa de acumulare: este apa de scurgere care se acumulează prin întâlnirea straturilor greu permeabile şi exercită o presiune hidrostatică. c) acţiuni combinate. Art.Condiţii privind execuţia (1) Condiţii privind modul de aplicare a) intersecţia dintre planuri se recomandă a se realiza în vinclu. (2) Condiţii privind nivelurile de performanţă minimale de etanşeitate a suprapunerilor: nivelul de asigurare a etanşeităţii îmbinărilor (J) va fi de 20 KPa pe suprafeţele orizontale şi 15 KPa pe suprafeţele verticale. subsoluri) împotriva infiltraţiilor şi/sau exfiltraţiilor Art. b) hidroizolaţia verticală cu înălţimea mai mare de 50 cm necesită fixare mecanică a marginii superioare.01 m/s). b) ape de exfiltraţie: apa de stocare: este apa conţinută în bazine sau rezervoare. b) apa de scurgere: este apa în mişcare. (ii) apa de stratificaţie: este apa de scurgere care pătrunde în straturi greu permeabile străbătute de straturi permeabile şi prin care se acumulează şi exercită o presiune hidrostatică. sub efectul gravitaţiei.01 m/s). una fiind deasupra şi cealaltă sub nivelul pânzei freatice. fundaţii. infiltraţie şi exfiltraţie. c) stratul suplimentar de întărire şi hidroizolaţia verticală vor fi suprapuse minim 10 cm peste hidroizolaţia orizontală în cazul structurilor monostrat.71 Tipuri de prezenţă a apei pentru care este necesară hidroizolarea elementelor şi părţilor de clădire amplasate subteran (1) Ape fără presiune hidrostatică a) umiditatea naturală a terenului: provine din apele de precipitaţie care nu stagnează în sol şi care nu exercită o presiune hidrostatică (terenuri permeabile având k>0. SECŢIUNEA a 3-a: Alcătuirea structurilor hidroizolante a elementelor şi părţilor de clădire amplasate subteran (socluri. Hidroizolaţiile vor fi 35 . fundate la adâncimi diferite. construcţia fundată peste nivelul pânzei freatice nu necesită hidroizolaţie iar dacă se află în aval se va hidroizola deoarece se ridică nivelul pânzei freatice. în drum spre pânza freatică (terenuri permeabile având k>0. temporar. Dacă construcţia fundată sub nivelul pânzei freatice se află în amonte faţă de sensul de scurgere al apei. (iii)apa freatică: este apa care formează un strat compact între granulele de sol şi exercită o presiune hidrostatică. care nu exercită presiune hidrostatică sau exercită o presiune nesemnificativă.72 Situaţii de prezenţă a apelor cu presiune hidrostatică pentru care este necesară hidroizolarea subterană a construcţiilor (1) Două construcţii alăturate.

(2) Cazuri de construcţii subterane ce se hidroizolează. ceea ce conduce la acumulări de ape ce exercită presiune hidrostatică d) construcţia se află într-un teren puţin permeabil dar care are fracturi de teren permeabil ce converg spre construcţie şi zona de umplutură a săpăturii 36 . Construcţiile aflate deasupra nivelului maxim al pânzei freatice se vor hidroizola împotriva apelor fără presiune hidrostatică.prevăzute împotriva apelor cu presiune hidrostatică. permeabil c) construcţia se află într-un teren puţin permeabil iar umplutura săpăturii este permeabilă. a) construcţia se află în zona de scurgere naturală a apelor de infiltraţie prin stratul permeabil (nisip) aflat între două straturi puţin permeabile (argilă) b) construcţia se află în zona de scurgere naturală a apelor de infiltraţie prin stratul permeabil (nisip) situat sub stratul de pământ vegetal.

într-o singură treaptă.72 Condiţii generale privind domeniul de utilizare (1) Hidroizolaţiile se vor prevedea în următoarele situaţii a) în cazul terenurilor în care nu există pericol de infiltrare cu produse petroliere sau a altor soluţii care pot afecta caracteristicile calitative ale materialelor hidroizolante. fără apariţia stagnărilor sau picăturilor de apă. plăci polistiren expandat. colectarea şi evacuarea apelor din precipitaţii. b) umed . impermeabilizarea terenului. pentru a se asigura un suport uscat pentru executarea hidroizolaţiei (orizontale). suplimentar. pentru a avea spaţiul necesar execuţiei hidroizolaţiei. e) în cazul radierelor situate la cote diferite. c) la baza săpăturii. etc.20 m faţă de alte construcţii sau elemente de construcţie existente sau în curs de proiectare-execuţie. (3) În cazul când la nivelul hidroizolaţiei presiunea depăşeşte 5 daN/cm2. (5) Categoriile de fisurare previzibile a construcţiei după valoarea limită de calcul a deschiderii fisurilor (criterii ce implică nivelul de rezistenţă la alungire la rupere a materialelor hidroizolante preconizate): a) cu deschiderea fisurilor până la 0.se admit porţiuni izolate de umezeală pe suprafeţe de maxim 20%. 37 . subradierul ca suport al hidroizolaţiei va fi racordat la 45º cu o diferenţă de nivel de maxim 1 m. temperatura este mai mare de 40ºC. utilizarea de betoane sau mortare impermeabile.1 mm. etc. constituie condiţia curentă de exigenţă corespunzătoare prevederilor prezentului normativ.20 m iar partea supraterană va ieşi în consolă la limita necesară. vor fi prevăzute rigole şi puţuri pentru dirijarea. b) în cazul când sunt avantajoase tehnic sau economic decât alte procedee ca: ridicarea nivelului inferior al construcţiei. b) construcţia se va amplasa de regulă la o distanţă de minim 1. nu se vor admite la spaţiile cu utilizare umană sau animală ci eventual numai la spaţii tehnice în care nu există activitate umană permanentă sau temporară. plăci sau foi din materiale polimerice.Art. se poate prevedea un sistem permanent de epuisment pentru coborârea pânzei freatice la minim 30 cm sub nivelul betonului de egalizare. etanşarea se va realiza cu membrane hidroizolante bituminoase cu bitum aditivat sau polimerice. prevederea de sisteme drenante. există vibraţii sau eforturi tangenţiale. f) elementele de străpungere vor fi înglobate şi fixate în suportul hidroizolaţiei şi la faţa acesteia. sau în trepte multiple pentru diferenţe de nivel mai mari.) sau se va retrage partea subterană a construcţiei la distanţă de minim 1. dacă este cazul. în caz contrar: se va prevedea un perete suport al hidroizolaţiei distanţat şi separat faţă de construcţia existentă printr-un strat de desolidarizare şi alunecare (plăci deşeuri cauciuc. d) în cazul hidroizolaţiei în sistem „cuvă exterioară” betonul de egalizare de sub radierul construcţiei (subradier) trebuie prevăzut cu o supralărgire de minim 30 cm pe tot conturul radierului (cu îngroşare şi armare suplimentară perimetrală pentru a se împiedica fisurarea) pentru crearea spaţiului necesar de racordare a hidroizolaţiei verticale. (4) La alegerea structurii hidroizolante se va ţine seama de nivelul de etanşare admisibil concretizat prin starea feţei interioare a pereţilor sau pardoselii: a) uscat – nu se admit pete izolate de umezeală. perimetral construcţiei. (2) Proiectarea construcţiilor subterane se va face astfel încât să se asigure posibilitatea executării hidroizolaţiei ţinându-se seama de următoarele: a) forma construcţiei în plan şi în secţiune vor fi cât mai simple pentru asigurarea unei manopere simple şi sigure.

5 mm. hidroizolaţia va fi întărită suplimentar faţă de prevederile prezentului normativ. cu sau fără racordare la hidroizolaţia verticală (a soclului sau fundaţiei). 38 . fixată mecanic la partea superioară sau din minim două straturi din mase omogene cu aplicare peliculară eventual armate. etc. soclurilor şi pereţilor subterani va fi ridicată până la cota finită a trotuarului. d) hidroizolaţia verticală.2 mm.2 la 0. La construcţiile ce deservesc instalaţiile electrice sau conţin aparatura electrică sau electronică.. exterioară.74 Condiţii privind nivelurile minime de performanţă pentru hidroizolaţia orizontală împotriva fenomenului de capilaritate: a) impermeabilitatea (I): trebuie să corespundă la presiunea de calcul a elementelor de construcţie exercitată pe suprafaţa materialului hidroizolant. amprentate sau celulare). a fundaţiilor. în condiţiile unor stropiri normale. se va asigura o lăţime utilă pentru a se putea face racordarea la suprafeţele verticale ale fundaţiei sau soclului şi pereţilor pe ambele feţe (exterior şi interior). c) hidroizolaţia verticală va fi aplicată pe un suport din tencuială cu mortar de ciment fără adaos de var. Hidroizolaţia pereţilor subsolurilor sau a cuvelor se va aplica pe structura de rezistenţă din beton armat sau zidărie. recomandabil minim I. zidărie sau ecran de argilă compactat în straturi succesive şi suprateran cu tencuieli armate din mortar de ciment fără adaos de var sau zidărie. în care se prevăd aglomerări de zăpadă şi în cazul stropirilor frecvente şi intense (construcţii cu acoperişuri cu scurgere la picătură.T. exterioară. în spaţiul rezultat din săpătura (sistem cuvă exterioară). e) hidroizolaţia verticală.(6) (7) (8) (9) b) cu deschiderea fisurilor până la 0. Art. Art. b) rezistenţa la sarcină statică „Ps” şi rezistenţă la impact „Pd” – Ps3/Pd3. b) hidroizolarea orizontală a elementelor de fundare poate fi prevăzută şi la nivelul tălpii fundaţiei pe betonul slab armat de egalizare de minim 10 cm grosime.). constituind astfel un suport uscat de aderenţă a membranelor hidroizolante ce compun structura.3. în cazul în care elementul suport orizontal este umed (nu se poate obţine totala aderenţă) se poate prevedea un prim strat pozat flotant. din drişcuit. cu streaşină îngustă. a fundaţiilor peste cota finită a trotuarului cu minim 30 cm. Execuţia se recomandă a se efectua dinspre exteriorul construcţiei. f) hidroizolaţia verticală poate fi alcătuită dintr-o membrană hidroizolantă bituminoasă sau polimerică lipită continuu pe suport. protejate subteran cu plăci. la nivelul dintre fundaţie şi soclu sau zidărie. c) cu deschiderea fisurilor de la 0. etc. de fiecare parte.2.73 Condiţii privind hidroizolarea împotriva apelor fără presiune hidrostatică a fenomenului de capilaritate. panouri sau foi semirigide (simple. în cazurile amplasării construcţiilor în zone montane şi submontane. în cazul în care nu se poate asigura hidroizolarea pe exterior se poate adopta sistemul de execuţie a hidroizolaţiei din interior (cuvă interioară) pe peretele de protecţie cu rol de suport. se referă în general la hidroizolarea fundaţiilor şi soclurilor (1) Condiţii generale privind alcătuirea a) hidroizolaţia orizontală va fi de regulă monostrat şi se va realiza cu membrane hidroizolante bituminoase sau polimerice.. Hidroizolaţiile subterane se aplică în aderenţă totală pe întreaga suprafaţă (pe suport şi între membrane). recomandabil. c) comportament la temperatură ridicată (T): .

I. Nivelurile de performanţă pot fi I. f) se menţionează că membranele hidroizolante bituminoase cu bitum aditivat. Art. structura suport (cea exterioară) va fi de rezistenţă cu radier din beton armat şi pereţi din beton armat sau zidărie de cărămidă (armată cu sâmburi şi centuri din beton armat). c) comportament la temperatură ridicată (T) .2. de 4 mm grosime pot asigura impermeabilitatea la presiuni peste 5 daN/cm2 (500 KPa).d) pentru construcţii parter. (iii)posibilitatea verificării.2. recomandabil cu strat de armare. din categoria de importanţă C şi D. (ii) când nu se poate adopta sistemul „cuvă exterioară” din motive constructive sau din imposibilitatea asigurării spaţiului necesar de lucru pe exterior.2. b) sistemul se poate adopta şi în următoarele cazuri: (i) împotriva infiltraţiilor sau acţiunilor combinate ale apei (din interior şi din exterior).75 Hidroizolaţia orizontală împotriva apelor fără presiune hidrostatică (la subsoluri): a) impermeabilitate (I) . în minim două straturi. Art. c) comportament la temperatură ridicată (T) . (iii)când construcţia necesită rosturi de dilatare sau tasare (astfel se poate asigura continuitatea şi calitatea optimă a hidroizolaţiei în zona rosturilor).să nu-şi schimbe aparent proprietăţile fizice la o presiune de 5 daN/cm2 (să permită o tasare stabilă de maxim 15% cu alungire laterală corespunzătoare). în cazul bazinelor supraterane. (ii) posibilitatea realizării construcţiei lângă alte construcţii existente. b) rezistenţa la sarcină statică „Ps” şi rezistenţă la impact „Pd” – Ps3/Pd3. Art.T. şi Ps3/Pd3. 39 . (ii) imposibilitatea verificării etanşeităţii (la exfiltraţii) în cazul construcţiilor subterane.. funcţie de sensul de acţionare a presiunii corelat cu sistemul constructiv. cu simpla armare.I. (2) Sistemul „cuvă exterioară”: a) sistemul poate fi adoptat în principal împotriva infiltraţiilor. etanşeităţii (la exfiltraţii) după realizarea hidroizolaţiei prin proba cu apa. pe aceasta se aplică hidroizolaţia şi protecţia interioară (cuvă interioară).2. în unul din următoarele sisteme: (1) Sistemul „cuvă interioară” (cuvă în cuvă): a) sistemul poate fi adoptat în principal împotriva exfiltraţiilor..77 Hidroizolarea împotriva apelor cu presiune hidrostatică se poate concepe.76 Hidroizolaţia verticală împotriva apelor fără presiune hidrostatică: a) impermeabilitate (I) .. d) sistemul prezintă următoarele dezavantaje: (i) posibilitatea degradării hidroizolaţiei la execuţia structurii cuvei interioare (la montarea armăturilor şi la turanarea betonului).T. b) rezistenţa la sarcină statică „Ps” şi rezistenţă la impact „Pd” – Ps3/Pd3. e) rezistenţa la compresiune (strivire) a materialului hidroizolant . pe acestea se aplică hidroizolaţia şi protecţia interioară (radier) şi cea exterioară (perete). c) sistemul prezintă următoarele avantaje: (i) siguranţa calităţii execuţiei hidroizolaţiei (asigurarea etanşeităţii) în zonele de racord dintre suprafeţele orizontale şi cele verticale precum şi la rosturi.2. structura suport orizontală va fi subradierul iar cea verticală va fi peretele de rezistenţă interior (diafragmă). hidroizolaţia orizontală împotriva fenomenului de capilaritate poate fi prevăzută cu mase omogene cu aplicare peliculară.

în condiţiile în care se estimează pericol de alunecare a membranelor hidroizolante. (iii)1.3. cu decalarea între ele a suprapunerilor (să nu existe colinearitate a suprapunerilor). aplicată pe înălţimi mari. (ii) 1. d) sistemul prezintă următoarele dezavantaje: necesită spaţiu de lucru perimetral. privind nivelul maxim al presiunii hidrostatice şi nivelul presiunii exercitate de elementele de construcţie.. (5) Elementele de străpungere şi rosturile vor fi atent executate conform detaliilor prevăzute de proiectant. canale. (2) Rezistenţa la sarcină statică „Ps” >1. rectificat.2 x pentru presiuni maxime de 10 KPa.). cu condiţia ca protecţia verticală. se va executa pe tronsoane de maxim 2 m înălţime. ce conduc la o calitate necontrolabilă. zone cu rosturi. (3) este o combinare a sistemului „cuvă interioară” cu cel „cuvă exterioară”. c) sitemul prezintă avantajul combinării cu sistemul „cuvă interioară” în cazul unor situaţii şi condiţii diferite de lucru (vecinătăţi. nivel calculat corespunzător presiunii hidrostatice maxime multiplicată cu un coeficient de minim: (i) 1. recomandabil conform următoarelor date: (1) Impermeabilitatea (I) nivel minim:I.8 x pentru presiuni maxime de 80 KPa. exterioară să îndeplinească cerinţele de rezistenţă şi stabilitate ce se impun. (iv) 2. acest sistem implică dificultăţi în execuţie. 40 .b) sistemul se poate adopta şi împotriva exfiltraţiilor sau acţiunilor combinate ale apei (din interior şi din exterior). (3) Pentru înălţimi ale coloanei de apă mai mari de 2 m se recomandă utilizarea hidroizolaţiei verticale multistrat. Nivelurile de performanţă se vor calcula funcţie de solicitările la care este supusă hidroizolaţia. Art.79 Condiţii privind nivelurile minime de performanţă. Art. (3) comportament la temperatura ridicată (T): în general nu se pun condiţii.78 Condiţii generale privind alcătuirea hidroizolaţiei împotriva apelor cu presiune hidrostatică (1) Hidroizolaţia se va aplica pe suport rigid şi plan.0 x pentru presiuni maxime de 100 KPa. se va executa fixarea mecanică a părţii superioare. etc. fragmentează lucrarea de etanşeitate în faze prin intercalarea lucrărilor de construcţie aferente sistemului şi necesită o manoperă de înaltă calitate la racordul dintre suprafeţele orizontale şi cele verticale. (4) Racordurile dintre planuri diferite vor fi asigurate suplimentar prin aplicarea unui strat hidroizolant de întărire de 50 cm lăţime desfăşurată (25 cm + 25 cm). (2) Hidroizolaţia verticală. fapt pentru care nu este recomandat.5× presiunea exercitată de elementele şi rezistenţa la impact „Pd” – minim Pd3.5 x pentru presiuni maxime de 50 KPa. diferenţe de cote ale planurilor. exterior construcţiei. respectându-se cu stricteţe condiţiile impuse dimensionării şi calităţii pieselor de etanşare.

lucrările de hidroizolaţie se vor verifica în cadrul respectivului sistem (proceduri de execuţie.80 Verificarea calităţii se realizează în conformitate cu prevederile prezentei reglementări.). (ii) păstrarea şi depozitarea materialelor. (ii) materialele hidroizolante fluide se depozitează în bidoane sau butoaie. În cazul în care unitatea executantă are un sistem propriu de conducere şi asigurare a calităţii. Pentru asigurarea calităţii lucrărilor se impun următoarele etape: (i) recepţia materialelor de hidroizolaţie şi accesorii. (ii) verificarea comportării la temperaturi ridicate. a documentaţiei de execuţie şi a fişelor tehnice ale materialelor utilizate. (iii)verificarea flexibilităţii la temperaturi scăzute. plan de control al calităţii. controlul de calitate pentru materiale se execută pe şantier de către personal şi/sau în institute/laboratoare specializate. în spaţii închise. termenelor de valabilitate (unde este cazul) şi de garanţie emise de producător pentru fiecare lot de materiale.CAPITOLUL V: Condiţii privind verificarea calităţii şi urmărirea comportării în timp a hidroizolaţiilor SECŢIUNEA 1: Condiţii privind verificarea calităţii Art. conform reglementărilor specifice. atât pentru fazele intermediare cât şi pentru întregul sistem. etc. b) la punctul de lucru depozitarea se va face pe timp limitat. (iv) verificarea forţei de rupere la tracţiune. în general. eventual paletizat. lăţime. În unele cazuri se pot solicita analize de laborator (de conformitate) care să certifice caracteristicile specifice în raport cu datele tehnice stipulate în normele de produs sau în agrementele tehnice. Controlul de calitate cuprinde următoarele verificări minimale pentru membranele hidroizolante: (i) caracteristici geometrice (lungime. Art.83 Controlul calităţii la punerea în operă 41 . (v) verificarea alungirii la rupere la tracţiune.82 Păstrarea şi depozitarea materialelor Condiţiile de păstrare şi depozitare ale materialelor sunt precizate de producătorii acestora în fişele tehnice de produs a) în depozite. (iii)controlul calităţii la punerea în operă. în spaţii acoperite. trebuiesc respectate următoarele condiţii: (i) membranele hidroizolante în foi se depozitează sub formă de suluri (în poziţie verticală) pe platforme sau paleţi. Art. (iv) recepţia lucrărilor. acoperite şi ventilate. Art.81 Recepţia materialelor Recepţia materialelor se bazează pe verificarea certificatelor de calitate (conformitate). În acest context. recomandabil în spaţii acoperite. grosime). atestate.

(2) Lucrările de intervenţie pot rezulta în urma verificărilor programate. c) Controlul: respectării stricte a cerinţelor privind tehnologia de aplicare a materialelor hidroizolante şi a accesoriilor.). (2) Asigurarea urmăririi comportării în timp.85 Urmărirea comportării în exploatare a învelitorilor la clădiri (1) Urmărirea comportării în exploatare se va face în conformitate cu prevederile reglementărilor tehnice în vigoare. etc. de către beneficiar. procesele verbale de lucrări executate în diverse etape şi aspectul general al suprafeţelor executate. staţii electrice. şocuri sau mişcări (deplasări) neprevăzute (seism. calităţii suportului care trebuie să corespundă condiţiilor geometrice şi fizico-mecanice specifice.). explozii.).86 (1) Lucrările de intervenţie pentru remedierea/refacerea hidroizolaţiilor se efectuază în următoarele situaţii: la constatarea unor defecte sau degradări (dislocări alunecări. (6) Lucrările de intervenţie vor fi executate obligatoriu de către unităţi specializate.925/1995. o dată pe an. (5) Proiectantul va stabili. astfel: (i) intervalul poate fi mărit dacă la două verificări succesive nu se constată degradări. Intervalul de mai sus poate fi modificat în funcţie de condiţiile concrete pentru fiecare caz în parte. etc. (ii) intervalul poate fi micşorat pentru hidroizolaţiile la care degradările ar conduce la deteriorarea unor echipamente speciale (camere comandă. măsurile de asigurare şi control. prin documentaţia tehnică de intervenţie. sculelor şi dispozitivelor şi a căilor de acces la frontul de lucru. (iii)intervalul poate fi micşorat pentru hidroizolaţiile ce au fost supuse la sarcini.a) controlul calităţii materialelor la punerea în operă se efectuează de către şeful punctului de lucru sau de către responsabilul cu calitatea. conform prevederilor legale pentru categoria de lucrări pe care le execută. 42 . (4) Documentaţiile tehnice de intervenţie vor fi elaborate de proiectant. atestate. documentaţia tehnică de intervenţie va fi verificată de verificator şi vizată de expertul tehnic atestat conform HG nr. necesare pentru protecţia muncii. Art. proiectant şi executant. etc.84 Recepţia lucrărilor Recepţia finală a lucrărilor se va face în comun. Art. (7) Fazele de execuţie a lucrărilor de intervenţie pentru remedierea/refacerea hidroizolaţiilor: a) înlăturarea cauzelor ce au condus la deteriorarea învelitorii. etc. fisurări. (3) Lucrările de intervenţie se vor efectua după elaborarea documentaţiilor tehnice şi a detaliilor de execuţie specifice fiecărui caz în parte. În cazul în care intervenţia este necesară ca urmare a unei expertize. accidente mecanice. privind calitatea lucrărilor. în conformitate cu prevederile documentaţiei de execuţie şi a fişelor tehnice de produs. SECŢIUNEA a 2-a: Urmărirea comportării în exploatare Art. în conformitate cu prevederile reglementărilor tehnice în vigoare. (ii) spaţiilor şi condiţiilor de microclimat necesare pregătirii materialelor (unde este cazul). se va face prin grija beneficiarului. camere de calcul.) şi în cazul unor accidente naturale sau tehnologice (seism. b) controlul şi asigurarea: (i) utilajelor. dar nu la lucrări cu vechime mai mare de 10 ani. avându-se în vedere cerinţele de calitate. în condiţii normale de utilizare a hidroizolaţiilor.

responsabilul cu protecţia muncii şi responsabilul de lucrare vor lua măsuri specifice. în conformitate cu natura şi tipul construcţiei şi/sau elementului de construcţie ce se hidroizolează şi cu natura materialelor preconizate. în mod obligatoriu în documentaţia de execuţie întocmită de proiectant. în special la lucrările de hidroizolare cu materiale inflamabile sau combustibile. Aceste măsuri vor fi bazate pe prevederile indicate de producătorii materialelor hidroizolante precum şi a reglementărilor tehnice în vigoare: Pentru fiecare lucrare în parte. suplimentare privind protecţia şi igiena muncii. CAPITOLUL VII: Măsuri privind prevenirea şi stingerea incendiilor Art.88 Măsurile privind prevenirea şi stingerea incendiilor vor fi cuprinse în mod obligatoriu în documentaţia de execuţie întocmită de proiectant. funcţie de particularităţi. responsabilul PSI şi responsabilul de lucrare vor lua măsuri specifice. Pentru fiecare lucrare în parte. Aceste măsuri vor fi bazate pe prevederile indicate de producătorii materialelor hidroizolante (privind materialul propriu-zis şi tehnologia de aplicare) precum şi de reglementările tehnice în vigoare.b) c) d) e) pregătirea suportului. pregătirea materialelor hidroizolante preconizate. funcţie de particularităţi. suplimentare de prevenirea şi stingerea incendiilor. aplicarea hidroizolaţiei. 43 . verificarea calităţii lucrărilor de intervenţie.87 Măsurile privind protecţia şi igiena muncii vor fi cuprinse. CAPITOLUL VI: Măsuri privind protecţia şi igiena muncii Art.

+100. 1.5. viteza de şiroire a apei: m/s. 0.3. 0. 0. variaţie de temperatură: ºC/minut.5.5.89 Acţiunile generale ale mediului asupra hidroizolaţiilor expuse în mod direct sau indirect acestora. 3. 30.01. 0.55. 500. 1 1. 0. 1. -15. 5. 40. 1. grindină-energ de impact: J.1. 2. 1. 40. 3. 20. 40. 3. 3. temperaturi ridicate: ºC.1. 3. 0.01. 150. 3 0. 0. 1. • • • • • • • • c. 3. 0.3. 1000. • • CLIMĂ: temperatură: temperaturi scăzute: ºC. 1. 300. 0.0 4. 20. 1120. 1. c) distribuţia vitezei de cădere. presiune vânt: KPa. 1000.0 15 Diametrul caracteristic al picăturii-mm 0.1. radiaţie solară (efecte termice) intensitate: W/m2 SUBSTANŢE CHIMICE ACTIVE: mg/m³: sare marină dioxid de sulf hidrogen sulfurat oxizi de azot amoniac clor acid clorhidric acid fluorhidric SUBSTANŢE MECANIC ACTIVE: sedimentare pulberi. 0. 0. 0.90 Factorii şi agenţii de mediu se caracterizează prin niveluri de acţionare.1. 1. 0 +20. 20. 0. 10. umiditatea relativă a aerului: %. 10. 300 0. 1. 10. 1. • • • • b. 30.25-1 1-2 2-4 44 .3.CAPITOLUL VIII: Prevederi conexe SECŢIUNEA 1: Condiţii specifice de acţiune a mediului exterior Art. 15. 60. +120. -25. 10.5 0. 100. 85. specifici: (1) Ploaie: se caracterizează prin următorii parametri fizici: a) intensitatea ploii.3.01. Factor de mediu Agenţi de mediu-UM a. 10.5. 5. 0.5-1 1-2 Viteza de cădere-m/s 0. 0. 20. precipitaţii: intensitatea (debitul) ploii: l/m2/minut. 0. -20. 35. 10. 75. 0. 20.5. 250. 30. 0. 1. 700. 30. 10. viteza de sedimentare – mg/m2/h. 50. 2.5. 3. 40000.3.01.003. 100.5. 10. +60. 3. +85.1. 10. 30. 1. încărcare statică (aglomerare): KPa. b) distribuţia diametrului picăturii. Caracteristicile ploii (de la medie până la lunga durată) Tipul de ploaie Ploaie uşoară Ploaie moderată Ploaie intensă Intensitatea limită superioară-l/h 1.1. -10. 300. 0. 3.1-0. 20.03. 0. 40. 2. 0. 5.01. Niveluri de severitate -35. 50. 5 0. zăpadă transportată (intensitate): kg/m2/s. -5. 175 0. 100. 80 0. 0. +40. 100 0. 30000. d) temperatura picăturilor. 15. 1.6. 100 Art. 3. 5.5.

Dimensiunea particulelor-Caracterizare: o praf fin: până la 75 µm.16 d unde V = viteza de cădere. eroziunea materialelor se produce în condiţia în care praful şi nisipul sunt combinate la curenţi de aer cu viteză mare şi/sau durate mari de acţionare.5 0. Viteza de cădere se determină cu formula: V = 5. Concentraţii caracteristice de praf şi nisip. în mm Energia de impact este calculată funcţie de masa şi viteza de cădere. b) densitatea. iar densitatea unei zăpezi vechi. atinge de la 200 kg/m3 la 400 kg/m3.1 Fluxul orizontal de zăpadă g/m2sec 310 560 800 3000 (4) Praf-nisip: principalul constituent al nisipurilor şi prafurilor prezente în natură este cuarţul. o praf grosier: de la 75 µm până la 150 µm. d) energia de impact. Densitatea boabelor este de circa 900 kg/m3. tasate. în m/s d = diametrul boabelor. .Ploaie puternică Aversă 40 100 2-5 3 4-7 6 (2) Grindina: se caracterizează prin următorii parametri fizici ai boabelor de gheaţă: a) diametrul.Zăpada proaspăt căzută are o densitate variind între 70 kg/m3 şi 150 kg/m3. exemplificare Zonare Concentraţie µg/m3 45 . .Zăpadă transparentă: este o combinaţie de vânt cu zăpadă. o nisip: de la 150 µm până la 1000 µm. Fluxul orizontal de zăpadă funcţie de înălţime. Caracteristicile boabelor de grindină (pentru diametre peste 20 mm. în aceste condiţii particulele fine pot pătrunde prin fante sau prin îmbinări. c) viteza de cădere. exemplificare Diametru mm 20 50 60 70 80 90 100 Masa g 4 59 102 162 241 344 471 Viteza de cădere m/s 23 36 40 43 46 49 52 Energia de impact J 1 39 81 151 257 411 627 (3) Zăpada: densitatea zăpezii căzute pe suprafeţe prezintă mari variaţii: . exemplificare Înălţimea deasupra solului m 10 1 0. Se iau în considerare boabele de grindină cu dimensiuni mari ce au efect distrugător.

se caracterizează prin prezenţa sau absenţa fenomenului de desprindere a masei hidroizolante de acoperire în raport cu armătura. relevă forţa necesară pentru sfâşierea unei epruvete din material hidroizolant care suportă în zona de maximă solicitare o distribuţie neuniformă a solicitării la tracţiune. . exemplificare Zonare Rurală şi suburbană Urbană Industrială Sedimentare de praf şi nisip mg/m2/ oră 0. de evaluare a membranelor hidroizolante. o prin sedimentare pe suprafeţe acoperite. (4) Aderenţa autoprotecţiei (Aa). (7) Forţa de aderenţă la suport (Fad. se exprimă în N/m2: (i) forţa de aderenţă la suport trebuie să indeplinească următoarea condiţie: 46 . o prin atracţie electrostatică. acest parametru relevă nivelul de aderenţă al membranelor între ele şi faţă de suport în vederea prevederii efectelor sucţiunii şi presiunii vântului.Rurală şi suburbană Urbană Industrială 40-110 100-450 500-2000 Sedimentare de praf şi nisip. în condiţii date de temperatură şi umiditate. Valoarea forţei se exprimă în N. relevă variaţia dimensională a membranelor dar şi a materialelor şi structurilor din mase omogene cu aplicare peliculară.).Pătrunderea prafului şi nisipului poate să apară astfel: o transport în interior prin circulaţie forţată a aerului. acest parametru relevă nivelul de rezistenţă la forţe de tracţiune aplicate transversal îmbinării dintre două membrane. Îmbinările trebuie să asigure etanşeitatea la o presiune (de aer) de minim 10 KPa timp de 30 minute: (6) Rezistenţa la tracţiune a îmbinărilor (Jt). (3) Delaminarea (L). Art. (5) Etanşeitatea îmbinărilor (J). o prin captare în deschideri înguste. Stabilitatea dimensională se enunţă pentru sensul longitudinal şi sensul transversal. o pompare la interior prin dilatare şi compresie termică a aerului sau prin variaţia presiunii atmosferice. Nivelul de rezistenţă la tracţiune a îmbinărilor se identifică prin forţa la care apare ruptura în zona de aderenţă sau în afara acesteia. Acest parametru este util pentru calcularea şi verificarea sistemului de asigurare a unei membrane fixate mecanic.91 Caracteristici auxiliare a materialelor hidroizolante Parametri auxiliari. acest parametru relevă nivelul aderenţei materialului granular de protecţie depus din fabricaţie pe membranele bituminoase în urma acţiunii mecanice de abraziune. (1) Rezistenţa la sfâşiere (S). Nu se vor admite sorturile ce comportă pierderi ale materialului granular de autoprotecţie mai mari de 30% în stare uscată şi mai mari de 50% în stare umedă. bituminoase şi/sau polimerice. expuse la temperaturi înalte. (2) Stabilitatea dimensională (D). în special în cazul suprafeţelor verticale sau cu pantă accentuată. acest parametru relevă nivelul de etanşeitate al îmbinărilor (suprapunerilor) dintre două membrane. Stabilitatea dimensională este relevantă în special pentru membranele polimerice.Sedimentarea prafului şi nisipului se poate produce: o prin sedimentarea în aer stagnant (staţie). o transport în interior prin agitaţie termică a aerului.4-15 15-40 40-80 .

acest parametru se relevă prin nivelul de combustibilitate. în m2 Pa = presiunea de aderenţă în zona/zonele de lipire efectivă. atic. cu nivel de viscozitate de 100 centipoise – permite aplicarea prin stropire sau pensulare.92 Parametri auxiliari. acest parametru relevă nivelul de lucrabilitate (fluiditate) al maselor omogene cu aplicare peliculară. cu nivel maxim de viscozitate de 200 centipoise – permite aplicarea la cosoroabă. nu se admit scurgeri. între ele.≥3 Pc unde: Pc = presiune de calcul rezultată în funcţie de zona şi gradul de expunere la vânt (ii) forţa de aderenţă la suport se determină cu relaţia (aderenţă totală. Acest parametru se referă în special la materialele hidroizolante din mase omogene cu aplicare peliculară ce conţin solvenţi organici şi va fi avut în vedere în contextul NPSI în vigoare. (ii) viscozitate medie (pelicule hidroizolante. În general acest timp trebuie să fie uzual de 24 ore şi maxim de 48 ore. în N/m2 Art. (6) Conţinut de substanţă uscată din masa materialului hidroizolant cu aplicare peliculară. pentru masele omogene cu aplicare peliculară. SECŢIUNEA a 3-a: Principii de amplasare a elementelor de construcţie ce depăşesc sau sunt în planul învelitorii acoperişurilor hidroizolate Realizarea şi întreţinerea hidroizolaţiei impune distanţe minimale între elementele ce depăşesc planul învelitorii (între suprafeţe verticale. (8) Inflamabilitatea. cu nivel de viscozitate mai mare de 200 centipoise – permite aplicarea la cosoroabă. în N/m2 a1 = suprafaţă lestată (sistem flotant). în m2 G = presiunea de lestare. luminatoare.). Nu se admit segregări sau aglomerări în materialul depozitat minim 7 zile. ventilaţii.Fad. (2) Uscare (U). nearmate. prin periere şi şpăcluire (1 centipoise = 1 mPa/s) (4) Omogeneitate şi stabilitate la depozitare (segregare). (iii)viscozitate mare (mase hidroizolante şi de lipire). pazie. clasificată astfel: (i) vâscozitate redusă (amorse pelicule hidroizolante subţiri). streaşină şi domuri de acces sau tehnologice. mase de lipire). cu specificarea noxelor sau a topiturilor ce se produc în timpul arderii. Acest parametru se referă la membranele hidroizolante şi la cele din mase omogene cu aplicare peliculară şi va fi avut în vedere în contextul NPSI în vigoare. acest parametru relevă nivelul de aderenţă (lipire) pe care îl comportă straturile hidroizolante din mase omogene cu aplicare peliculară. acest parametru se relevă prin temperatura la care se poate produce aprinderea. (7) Combustibilitatea. 47 . (3) Vâscozitatea (V). prin pensulare şi periere. (5) Stabilitate la cald la 70ºC pe pantă de 45º (100%) timp de 2 ore. de evaluare a membranelor hidroizolante omogene cu aplicare peliculară (1) Adezivitatea (Az).. pe suport şi faţa de straturile de armare. semiflotant sau flotant): Fad = a x Pa + a1 x G unde: a = suprafaţă de lipire (aderenţă) efectivă (aderenţă totală sau semiflotant/semiaderent). coşuri. etc. acest parametru relevă timpul de uscare (reticulare) a straturilor hidroizolante din mase omogene cu aplicare peliculară.

(m) 0.95 Sunt prezentate structuri exemplificative de hidroizolare şi termohidroizolare specifice unor funcţiuni de utilizare. SECŢIUNEA a 4-a: Principii de alcătuire a structurilor hidroizolante şi termohidroizolante cu membrane bituminoase la acoperişuri Art. Partea 3: Sistem de evacuarea apelor meteorice. 48 .20 d. dimensionarea şi realizarea sistemelor/elementelor de preluare.(m) <0. proiectare şi calcule”.25 0.50 1.40 0. Art. în câmpul acoperişului.94 Conceperea.40 >1. colectare şi evacuare a apelor pluviale inclusiv a sistemelor de siguranţă (preaplin) se va face în conformitate cu prevederile SR EN 12056-3:2002 “Reţele de evacuare gravitaţională din interiorul clădirilor. la terase. la distanţa d faţă de coamă cu condiţia ca l ≤2 d.00 (2) Se va evita prevederea elementelor ce depăşesc planul învelitorii cu lungimea perpendicular pe linia de pantă.(1) Distanţele l. ci max. L şi d trebuie să se conformeze datelor din următorul tablou: 1.

(1) Acoperişuri – terase necirculabile • • structură hidroizolantă autoprotejată suport amorsat • • • • structură hidroizolantă autoprotejată termoizolaţie barieră vapori cu sau fără strat de difuziune suport amorsat • • • • protecţie grea din pietriş pe strat de separare sau din dale pozate în pat de nisip structură hidroizolantă strat de separare element suport • • • • • • protecţie grea din pietriş pe strat de separare sau din dale pozate în pat de nisip structură hidroizolantă strat de separare termoizolaţie barieră de vapori cu sau fără strat de difuzie suport amorsat 49 .

(2) Acoperişuri terasă necirculabile cu termoizolaţie ranversată • • • • • protecţie grea din pietriş strat de separare termoizolaţie (cu pori închişi) structură hidroizolantă cu sau fără strat de difuzie suport amorsat • • • • • protecţie cu dale pozate în pat de nisip sau şapă strat de separare termoizolaţie (cu pori închişi) structură hidroizolantă cu sau fără strat de difuzie suport amorsat 50 .

51 . termoizolate. uzinate. b) hidroizolaţia se lipeşte în totală aderenţă pe panourile metalice profilate.(3) Acoperişuri necirculabile cu suport din astereală • • structură hidroizolantă autoprotejată suport din astereală amorsată • • • • structura hidroizolantă autoprotejată termoizolaţie barieră vapori fixată cu cuie suport din astereală (4) Acoperişuri necirculabile cu suport din panouri metalice profilate • • • structură hidroizolantă autoprotejată termoizolaţie suport din panouri metalice profilate a) termoizolaţia şi primul strat hidroizolant se fixează mecanic pe suportul din panouri metalice profilate care vor avea lăţimea cutei superioare (suport) mai mare decât lăţimea golului rezultat al cutei inferioare. complexe.

(5) Terase utilitare – circulabile pietonal • • • • dale pozate în pat de nisip sau în mortar de ciment şi strat de separare structură hidroizolantă strat de separare element suport • • • • dale pe ploturi structură hidroizolantă strat de separare element suport • • • • • dale pozate în pat de nisip sau în mortar de ciment şi strat de separare strat de separare termoizolaţie pe strat de separare barieră vapori cu sau fără strat difuzie element suport amorsat • • • • • • dale pe ploturi structură hidroizolantă strat de separare termoizolaţie pe strat de separare barieră vapori cu sau fără strat difuzie element suport amorsat 52 .

carosabile • • • îmbrăcăminte asfaltică compactată structură hidroizolantă element suport amorsat • • • • • dale autoblocante pozate în pat de nisip structură hidroizolantă termoizolaţie rigidă barieră vapori (fără difuzie) element suport amorsat 53 .(6) Terase utilitare – circulabile.

(7) Terase utilitare – grădină • • • • • • strat vegetal strat filtrant strat drenant din elemente preformate sau pietriş structură hidroizolantă strat de separare element suport • • • • • • • • strat vegetal strat filtrant strat drenant din elemente preformate sau pietriş structură hidroizolantă strat de separare termoizolaţie barieră vapori cu sau fără strat difuzie element suport amorsat 54 .

96 Principii de racordare ale structurilor hidroizolante de pe suprafeţele orizontale pe cele verticale.SECŢIUNEA a 5-a: Principii de alcătuire ale principalelor tipuri de racorduri între suprafeţe şi la elemente de construcţie şi instalaţii. cu poziţionarea stratului suplimentar de întărire a hidroizolaţiei (1) Structuri hidroizolante racordate în unghi drept HIDROIZOLAŢIE MONOSTRAT HIDROIZOLAŢIE BISTRAT HIDROIZOLAŢIE TRISTRAT (2) Structuri hidroizolante racordate la verticală. cu membrane bituminoase la acoperişuri Art. cu scafă la 45° (3) Racordarea structurilor termohidroizolante 55 .

peste gulerul acestora se va prevede un strat hidroizolant suplimentar.7 PRINCIPII DE HIDROIZOLARE A ELEMENTELOR ŞI PĂRŢILOR DE CLĂDIRE ÎMPOTRIVA EXFILTRAŢIILOR Art.98 Principii de racordare a hidroizolaţiei pe atice (1) Racordare (2) Racordare (3) Racordare (4) Racordare cu NOT Ăă : Peste hidroizola şapele ş slab armate ca suport al direct cu glaf ţie se vor aplica cu copertin ăi tencuielile element prefabricat stratului de uzură şi de finisare HIDROIZOLAŢIE ORIZONTALĂ 56 .97 Principii de racordare a hidroizolaţiei la marginea suprafeţei acoperişurilor fără rebord (1) Racordare directă pe cornişa cu lăcrimar PRINCIPII DE HIDROIZOLARE A ROSTURILOR ROSTURI CU REBORD acoperire cu material hidroizolant lipit acoperire cu element prefabricat (3) Racordarea pe cornişă cu şorţ cu picurător din profil metalic sau polimeric ANEXA NR.Art. cu depăşirea marginii gulerului cu minim 10 cm a) structuri hidroizolante b)structuri termohidroizolante ANEXA NR. superior.6E ROSTURI DE RACORDARE A HIDROIZOLAŢIEI LA DEFLECTOARE ŞI RECEPTOARE PLUVIALE DEFLECTOR SIMPLU DEFLECTOR DUBLU (2) Racordarea pe şorţ cu picurător din profil metalic sau polimeric NOTĂ: La piesele receptor pluvial metalic (plumb. aplicat sub structura hidroizolantă. aluminiu).

8 Art.99 Principii de hidroizolare a rosturilor (1) Rosturi cu rebord a) acoperire cu material hidroizolant lipit b) acoperire cu element prefabricat 57 .ANEXA NR.

aplicat sub structura hidroizolantă.Art. cu depăşirea marginii gulerului cu minim 10 cm 58 .100 Principii de racordare a hidroizolaţiei la deflectoare şi receptoare pluviale DEFLECTOR SIMPLU DEFLECTOR DUBLU La piesele receptor pluvial sub şi peste gulerul acestora se va prevede un strat hidroizolant suplimentar. superior.

100 Principii de racordare a structurilor hidroizolante împotriva exfiltraţiilor de pe suprafeţele orizontale pe cele verticale.SECŢIUNEA a 6-a: Principii de hidroizolare a elementelor şi părţilor de clădire subterane împotriva exfiltraţiilor şi infiltraţiilor Art. cu poziţionarea stratului suplimentar de întărire a hidroizolaţiei peste hidroizolaţie se vor aplica şapele şi tencuielile ca protecţie la montarea armăturilor şi la turnarea betoanelor.101 Principii de hidroizolare a soclurilor şi fundaţiilor la clădiri cu sau fără subsol împotriva infiltraţiilor (1) Hidroizolarea soclurilor şi fundaţiilor – principii uzuale de hidroizolare 59 . Art.

60 .

Art.101 Principii de hidroizolare a rosturilor (1) Principii de hidroizolare a rosturilor contra apelor fără presiune hidrostatică (2) Principii de hidroizolare a rosturilor contra apelor cupresiune hidrostatică 61 .

Art.102 Principii de hidroizolare a străpungerilor contra apelor cu presiune hidrostatică (1) Străpungere în sistem flanşă fixă şi flanşă mobilă

(2)

Străpungere în sistem flanşă fixă şi flanşă mobilă

62

ANEXE ANEXA 1 Referinţe tehnice şi legislative
Nr. Crt. 0 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. Acte legislative 1 Legea 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare HG 622/2004 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a produselor pentru construcţii, cu completările şi modificările ulterioare Legea 50/1991 privind autorizarea lucrărilor de construcţii Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului şi ministrului administraţiei şi internelor nr.1822/394/2004, cu modificările şi completările ulterioare „Regulament privind clasificarea şi încadrarea produselor pentru construcţii pe baza performanţelor de comportare la foc” HG 28/2008 privind documentaţia tehnico-economică Ordin MLPAT nr.9/N/15.03.1993 „Regulament privind protecţia şi igiena muncii în construcţii” Legea 319/2007 privind securitatea şi sănătatea în muncă Legea 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor Ordinul MTCT şi MAI 1822/2004 „Regulament privind clasificarea şi încadrarea produselor pentru construcţii pe baza performanţelor de comportare la foc”

Nr. Crt. 0 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14.

Reglementări tehnice 1 „Normativ privind proiectarea, execuţia şi exploatarea hidroizolaţiilor la clădiri” „Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor” „Norme generale de protecţia muncii”/2000, elaborate de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale în colaborare cu Ministerul Sănătăţii „Normativ cadru de acordare şi utilizare a echipamentului individual de protecţia muncii”, aprobat cu Ordinul nr.225/1995 „Normativ de prevenire şi stingere a incendiilor pe durata executării lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora” – C300-1994 „Norme generale de apărare împotriva incendiilor” nr.163-2007 P100-1/2006 „Cod de proiectare seismică – Partea I – Prevederi de proiectare pentru clădiri” P100-3/2008 „Prevederi pentru evaluarea seismică a clădirilor existente” CR1-1-3-2005 „Cod de proiectare. Evaluarea acţiunii zăpezii asupra construcţiilor” NP082-2004 „Cod de proiectare. Bazele proiectării şi acţiunii asupra construcţiilor. Acţiunea vântului” NP005-2003 „Normativ privind proiectare construcţiilor din lemn” C125-2005 „Normativ privind proiectarea şi executarea măsurilor de izolare fonică şi a tratamentelor acustice la clădiri” C107/0-2002 „Normativ pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor de izolaţii termice la clădiri” C107-2005 „Ghid de evaluare a gradului de izolare termică a elementelor de construcţie ale clădirilor”
63

Nr. Crt. 0 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23.

Standarde 1 SR EN 14964:2007 „Substraturi rigide pentru învelitoare de acoperiş cu montare discontinuă. Definiţii şi caracteristici” SR EN 12056-3:2002 „Reţele de evacuare gravitaţională din interiorul clădirilor. Partea 3: Sistem de evacuare a apelor meteorice, proiectare şi calcule” SR EN 1991-1-1:2004 „Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor. Partea 1-1: Acţiuni generale. Greutăţi specifice, greutăţi proprii, încărcări utile pentru clădiri” SR EN 1991-1-1:2004/AC:2009 şi a SR EN 1991-1-1:2004/NA:2006 „Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor. Partea 1-1: Acţiuni generale. Greutăţi specifice, greutăţi proprii, încărcări din exploatare pentru construcţii. Anexă naţională” SR ENV 1187:2003 (metodă de încercare a acoperişurilor la expunerea la foc exterior) SR EN 13501-5+A1:2010 (clasificare la foc a produselor şi elementelor de construcţii, în baza rezultatelor încercărilor de expunere la foc exterior) SR EN 15287-1+A1:2011 – Coşuri de fum. Proiectare, instalare şi punere în funcţiune a coşurilor de fum. Partea 1: Coşuri de fum pentru aparate de încălzire neetanşe” SR EN 15287-2:2008 „Coşuri de fum. Proiectare, instalare şi punere în funcţiune a coşurilor de fum. Partea 2: Coşuri de fum pentru aparate de încălzire etanşe” SR EN 516:2006 „Accesorii prefabricate pentru învelitori de acoperiş. Instalaţii pentru acces pe acoperiş. Pasarele, podine, trepte” SR EN 517:2006 „Accesorii prefabricate pentru învelitoare de acoperiş. Cârlige de siguranţă pentru acoperiş SR EN 508-1:2008 „Produse pentru învelitori de acoperiş din foi metalice. Specificaţie pentru produse autoportante de tablă de oţel, aluminiu sau oţel inoxidabil” SR EN 494:2005/A1:2006, SR EN 494:2005/A2:2007 şi SR EN 494:2005/A3:2007 „Plăci profilate şi accesorii de fibrociment. Specificaţii de produs şi metode de încercare” SR EN 534+A1:2010 „Foi bitumate ondulate. Specificaţii de produse şi metode de încercări” SR EN 544:2006 “Şindrile bituminoase cu armături minerale şi/sau sintetice. Specificaţie de produs şi metode de încercare SR EN 492:2005/A1:2006 şi SR EN 492:2005/A2:2007 „Plăci de fibrociment tip ardezie şi accesorii. Specificaţie de produs şi metode de încercări” SR EN 12467:2006 „Plăci plane din fibrociment. Specificaţii de produse şi metode de încercare” SR EN 12326-1:2004 „Produse din ardezie piatră pentru învelitori şi placări discontinue. Partea 1: Specificaţii de produs” SR EN 12326-2:2001/A1:2004 „Produse din ardezie şi piatră pentru învelitori şi placări discontinue” SR EN 1304:2005 „Ţigle şi accesorii din argilă arsă. Definiţii şi specificaţii de produs” SR EN 539-1:2006 „Ţigle di argilă arsă pentru acoperiri discontinue. Determinarea caracteristicilor fizico-mecanice. Partea 1: Încercarea impermeabilităţii” SR EN 539-2:2006 „Ţigle din argilă arsă pentru acoperiri discontinue. Determinarea caracteristicilor fizice. Partea 2: Încercarea rezistenţei la îngheţ” SR EN 490:2005 „Ţigle şi accesorii de beton pentru învelitori de acoperiş şi placări de pereţi. Specificaţii de produse” SR EN 490:2005/A1:2006 „Ţigle şi accesorii de beton pentru învelitori de acoperiş şi placări de pereţi. Specificaţii de produse”
64

Metode de încercare” SR EN 1013-1:2001 „Plăci profilate transparente de material plastic pentru învelitoare de acoperiş monostrat. Partea 2: Cerinţe specifice şi metode de încercare pentru plăci de răşină poliesterică armată cu fibre de sticlă (PAS). 26. Partea 1: Cerinţe generale şi metode de încercare” SR EN 1013-2:001 „Plăci profilate de material plastic pentru învelitoare de acoperiş monostrat. 1 SR EN 491:2006 „Ţigle şi accesorii de beton pentru învelitori de acoperiş şi placări de pereţi. 25. Partea 3: Cerinţe specifice şi metode de încercare pentru plăci de policlorură de vinil (PVC) şi Partea 4: Cerinţe specifice şi metode de încercare pentru plăci de policarbonat (PC)” 65 .0 24.

în regim de iarnă . structura hidroizolantă se aplică direct pe suprafaţa termoizolaţiei sau prin intermediul unui strat de separaţie (strat de difuzie a vaporilor de apă. se prezintă valorile rezistenţelor termice specifice unidirecţionale (în camp curent necorectate). Conductivităţile termice de calcul ale materialelor din alcătuirea structurilor termo-hidroizolante luate în considerare la evaluarea rezistenţelor termice sunt în conformitate cu ANEXA A din normativ C1072005 – Partea a 3 – a – indicative C 107/3. Rsie = Rsii) U = 1/R [W/(m2K)] 66 . (2) SIMBOLURI ŞI UNITĂŢI DE MĂSURĂ .rezistenţă termică specifică unidirecţională a structurii termo-hidroizolante a acoperişului [m2K/W] .).Rsi – rezistenţă termică superficială interioară [m2K/W] • Rsi = 0.pentru structuri care includ la partea exterioară un strat de aer puternic ventilate (în cast caz.ANEXA 2 EVALUAREA PERFORMANŢELOR DE IZOLARE TERMICĂ LA STRUCTURILE TERMOIZOLANTE (1) GENERALITĂŢI La clădirile încălzite. este necesar ca la alegerea tipului de material hidroizolant să fie luat în vedere şi procedeul de punere în operă a hidroizolaţiei.Rs .U – coeficient de transfer termic unidirecţional (transmitanţă termică unidirecţională) a structurii termo-hidroizolante a acoperişului [W/(m2K)] . strat de protecţie a termoizolaţiei. Evaluarea rezistenţelor termice specifice unidirecţionale s-a făcut în conformitate cu prevederile din “Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie ale clădirilor” – indicativ C1072005 – Partea a 3 – a – indicativ C 107/3.pentru structuri etanşe R = Rsi + Σ (d/ λ) + Rsii [m2K/W] . în alcătuirea acoperişului trebuie prevăzut un strat termoizolant.Rsie– rezistenţă termică superficială exterioară [m2K/W] • Rse = 0. în regim de iarnă .R . Cu excepţia cazului acoperişurilor ranversate. astfel încât construcţia să satisfacă cerinţa de izolaţie termică şi economie de energie.125 m2K/W – pentru clădiri încălzite. care să nu conducă la solicitări termice şi mecanice care depăşesc rezistenţele materialului termoizolant (cazul hidroizolaţiilor aplicate direct pe suprafaţa stratului termoizolant). În prezenta anexă. Din această cauză.λ – conductivitate termică de calcul [W/(mK)] (3) RELAŢII DE CALCUL Rs = d/ λ [m2K/W] R = Rsi + Σ (d/ λ) + Rsie [m2K/W] . pentru principalele tipuri de alcătuiri termo-hidroizolante utilizate pe scară largă la clădiri încălzite.rezistenţă termică specifică a unui strat omogen de material [m2K/W] .042 m2K/W – pentru sensul fluxului termic din interior spre exterior. etc.

Acoperiş . .74 1.3. . .1.16 0.Acoperiş .042 (5) REZISTENŢE TERMICE SPECIFICE UNIDIRECŢIONALE PENTRU DIVERSE ALCĂTUIRILI TERMO-HIDROIZOLANTE DE ACOPERIŞURI LA CLĂDIRI ÎNCĂLZITE Conform • Tabel A.58 1.5.acoperiş .1 Panouri sandwich cu o faţă din tablă profilată din oţel şi o faţă cu hidroizolaţie bituminoasă Alcătuire panou: • faţă tablă profilată din oţel • termoizolaţie (tip şi grosimi conform tabel) 67 . cu hidroizolaţie bituminoasă • Tabel A.4.acoperiş din panouri sandwich cu o faţă din ciment armat şi o faţă cu hidroizolaţie bituminoasă (tip ROMPAN) • Tabel A.17 0.93 58 0.acoperiş din panouri sandwich cu o faţă din tablă profilată din oţel şi o faţă cu hidroizolaţie bituminoasă • Tabel A.T hidroizolaţie bituminoasă pietriş nisip dale din beton plăci rigide din vată minerală polistiren expandat poliuretan celular poliizocianat Conductivitate termică de calcul „λ” [W/(mK)] 1.70 0.6.terasă necirculabil 5.7.terasă circulabil (dale pozate pe nisip) • Tabel A.(4) VALOAREA CONDUCTIVITĂŢII TERMICE DE CALCUL MATERIALELE DIN COMPONENŢA ALCĂTUIRILOR HIDROIZOLANTE PREZENTATE Material PENTRU TERMO- beton armat beton de pantă şapă de ciment tablă oţel plăci din ciment armat – pentru panouri tip ROMPAN fâşii armate din betoane celulare (BCA) plăci termoizolante din BCA GBN . .22 0.044 0.35 0. – acoperiş pe planşeu din fâşii cu goluri din beton armat/precomprimat. .Tabelul A. cu hidroizolaţie bituminoasă • Tabel A.acoperiş pe planşeu din fâşii din betoane uşoare (celulare – BCA) armate.2.040 0.terasă circulabil (dale pe ploturi) • Tabel A.1.1.PANOURI TERMO-HIDROIZOLANTE 5. .16 0.28 0.1.

345 2.326 0.212 0.18 0.202 0.724 0.686 0.192 0.15 3.312 0.715 0.08 2.328 0.589 3.617 4.05 0.10 0.754 0.281 0.18 0.095 0.208 2.20 4.12 3.05 0.481 2.15 0.313 0.456 0.264 0.744 0.958 4.458 2.399 2.299 4.473 0.18 4.372 0.493 0.952 0.10 mm grosime • termoizolaţie (tip şi grosimi conform tabel) • hidroizolaţie bituminoasă: ¾ 1 strat – 4 mm grosime (varianta 1) ¾ 2 straturi – 7 mm.232 0.736 0.05 1.2 straturi Grosime strat termoizolant Rezistenţă termică specifică unidirecţională Coeficient de transfer termic unidirecţional [m] 0.20 5.406 0.941 0.1 strat Grosime strat termoizolant Rezistenţă termică specifică unidirecţională Coeficient de transfer termic unidirecţional Varianta 2 Hidroizolaţie bituminoasă .403 0.12 0.223 0.498 0.10 2.201 5.12 0.15 3.10 2.05 0.694 0.691 0.341 0.20 0.276 0.278 0.20 [m2K/W] [W/m2K] [m] [m2K/W] Izolaţie termică din plăci din vată minerală 1.463 0.327 0.12 3.494 4.10 0.08 0.780 4.191 0. grosime (varianta 2) 68 .253 0.12 2.210 0.970 [W/m2K] 0.222 0.193 0.2.571 0.762 0.18 4.12 0.• hidroizolaţie bituminoasă: ¾ 1 strat – 4 mm grosime (varianta 1) ¾ 2 straturi – 7 mm.191 0.381 0.08 0.15 0.18 4.211 0.266 0.213 0.009 0.1.05 1.708 3.08 2.441 0.2.065 3.918 0.Tabelul A.10 2.05 1.15 3.477 0.389 0.708 5.369 0. grosime (varianta 2) Varianta 1 Hidroizolaţie bituminoasă .026 2.08 0.476 0.254 0.20 0.08 2.18 0.754 Izolaţie termică din poliuretan celular sau poliizocianat 1.20 4.343 0.113 2.600 0.453 0.048 0.208 3.15 0.386 0.691 0.935 3.10 0. Panouri sandwich cu o faţă din ciment armat şi o faţă cu hidroizolaţie bituminoasă Alcătuire panou: • faţă ciment armat .208 Izolaţie termică din polistiren 1.191 0.233 0.

12 3.232 0.20 4.987 4.368 0.Varianta 1 Hidroizolaţie bituminoasă .964 3.15 0.08 0.15 3.08 0.055 2.2 straturi Grosime strat termoizolant Rezistenţă termică specifică unidirecţională Coeficient de transfer termic unidirecţional [m] 0.124 0.728 0.20 [m2K/W] [W/m2K] [m] [m2K/W] Izolaţie termică din plăci din vată minerală 1.309 0.18 4.467 0.71 m2K/W) • termoizolaţie (tip şi grosimi conform tabel) • hidroizolaţie bituminoasă: ¾ 1 strat – 4 mm grosime (varianta 1) ¾ 2 straturi – 7 mm.487 2.12 0.222 0.15 0.337 0.398 0.447 0.15 3.782 Izolaţie termică din poliuretan celular sau poliizocianat 1.469 0.264 0.618 3.737 3.211 0.451 0.274 0.262 0.325 0.08 2.401 0.05 1.hidroizolantă pe planşeu din fâşii din betoane uşoare (celulare – BCA) armate.764 0.628 0.192 0.365 0.719 0.328 4.12 2.355 0.212 0. CU PANTA ASIGURATĂ DE ELEMENTUL DE REZISTENŢĂ AL PLANŞEULUI 5.037 0.946 0.219 0.08 0.15 3.10 2.3 Structură termo .505 0.673 0.427 2.18 0.12 3.981 0.251 0.237 2.10 0.409 0.2.969 0.05 0.094 3.05 0.808 4.237 Izolaţie termică din polistiren 1.08 2.2.08 2.12 0.231 0.681 0. grosime (varianta 2) 69 .600 0.076 0.709 0.509 2.10 0.646 4.18 0.20 4.STRUCTURI TERMO-HIDROIZOLANTE DE ACOPERIŞURI MONTATE STRAT CU STRAT.382 0.221 0.05 0.471 0.10 2.20 5.339 0.491 0.276 0.492 0.701 0.737 5.192 0.15 0.200 5.219 0.999 [W/m2K] 0.1 strat Grosime strat termoizolant Rezistenţă termică specifică unidirecţională Coeficient de transfer termic unidirecţional Varianta 2 Hidroizolaţie bituminoasă .20 cm grosime (Rs = 0.Tabelul nr.141 2.237 3.209 0.1.311 0.323 0.210 0.310 0.05 1.790 0.719 0. cu hidroizolaţie bituminoasă Alcătuire acoperiş: • fâşie din BCA .10 0.219 0.18 0.05 1.12 0.373 2.738 0.18 4.10 2.487 0.522 4.201 0.20 0.18 4.20 0. A.252 0.385 0.

365 0.422 5.hidroizolantă pe planşeu din fâşii cu goluri din beton armat/precomprimat.922 4.314 0.208 5.08 2.255 0.12 0.095 0.193 0.215 0.450 0.672 5.20 5.780 4.20 cm grosime (Rs = 0.185 0.809 0.05 2.4 Structură termo .294 0.08 0.477 0.922 Izolaţie termică din polistiren 2.192 0.231 0.20 5.264 0.460 0.494 5.10 0.904 0.15 0.266 0.15 4.10 0.996 0.12 3.2.468 Izolaţie termică din poliuretan celular sau poliizocianat 2.190 0.650 4.367 0.200 0.10 3.10 0.356 0.1 strat Grosime strat termoizolant Rezistenţă termică specifică unidirecţională Coeficient de transfer termic unidirecţional Varianta 2 Hidroizolaţie bituminoasă .741 3.486 0.313 0.12 3.059 2.905 0.20 [m2K/W] [W/m2K] [m] [m2K/W] Izolaţie termică din plăci din vată minerală 2.684 [W/m2K] 0.490 0.08 2.354 0.15 4.041 0.05 2.169 0.195 3.905 0.422 3.183 0.315 0.08 2.18 0.184 0. cu hidroizolaţie bituminoasă Alcătuire acoperiş: • fâşie cu goluri .827 3.292 0.256 0.223 0.12 3.2.15 m2K/W) • termoizolaţie (tip şi grosimi conform tabel) • hidroizolaţie bituminoasă: ¾ 1 strat – 4 mm grosime (varianta 1) ¾ 2 straturi – 7 mm.183 0.20 0.176 5.Varianta 1 Hidroizolaţie bituminoasă .113 2.275 0.18 0.632 0.10 3.199 0.18 5.18 0.303 0.18 5.286 0.013 5.15 4.12 0.476 0.08 0.232 0.992 3.15 0.464 0.723 0.655 0.05 2.05 0.331 4. A.12 0.18 5.10 3.177 0.169 0.214 0.176 0.155 0.274 0.762 0. grosime (varianta 2) 70 .405 0.342 0.303 3.20 5.15 0.304 0.222 0.2 straturi Grosime strat termoizolant Rezistenţă termică specifică unidirecţională Coeficient de transfer termic unidirecţional [m] 0.05 0.344 0.172 2.20 0.08 0.405 0.667 0.Tabelul nr.473 0.05 0.

10 0.10 0.721 0.263 2.590 0.08 0.265 0.195 5.749 0.068 0.608 2. grosime • Strat nisip pozare dale: 3 cm.298 0.08 0.108 4.15 4.631 3.204 0.12 3.669 0.930 4.Tabelul A.243 0.10 2.18 0.085 3.05 1.267 0.215 0.463 0.10 0.15 0.431 0.477 0.215 3.383 0.18 0.10 2.12 3.18 4.05 0.12 3.358 Izolaţie termică din polistiren 1.5 Acoperiş .18 4.427 0.313 0.159 0.20 [m2K/W] [W/m2K] [m] [m2K/W] Izolaţie termică din plăci din vată minerală 1.225 0.367 0.629 0. grosime medie (varianta 2) • Termoizolaţie (tip şi grosimi conform tabel) • Strat protecţie termoizolaţie – şapă slab armată – 3 cm.05 1.216 0.886 0.677 0.186 0.18 0.T – 15 cm grosime medie (varianta 1) ¾ din beton de pantă – 7.20 5.1.15 0.739 3.840 0.858 5.299 0.531 0.358 4.3.terasă circulabil (dale pozate pe nisip) Alcătuire acoperiş: • Planşeu din beton armat .090 0.858 3.449 4.05 0.20 0.15 3.459 0.644 5.549 2.653 0.198 0.15 3.424 0.445 0.206 0.340 0.340 0.102 0.12 0.613 0.196 0.206 0.187 0.767 4.840 0.912 0.STRUCTURI TERMO-HIDROIZOLANTE DE ACOPERIŞURI TERASĂ 5.18 4.12 0.20 0.08 2.5 cm.15 0.494 2.08 0.2 straturi Grosime strat termoizolant Rezistenţă termică specifică unidirecţională Coeficient de transfer termic unidirecţional [m] 0.12 0.120 [W/m2K] 0.311 0.226 0.205 0.365 0.10 2.340 0.244 0.350 0.20 5.326 0.05 0.08 2.254 0.380 0. grosime • Barieră vapori • Hidroizolaţie bituminoasă: .3.13 cm grosime • Barieră vapori + strat difuzie • Strat de pantă: ¾ din BCA GBN .Varianta 1 Hidroizolaţie bituminoasă .626 0.08 2.245 0.352 0.358 2.2 straturi – 7 mm.646 0.256 0.324 0.176 2.904 Izolaţie termică din poliuretan celular sau poliizocianat 1.20 4.05 1. grosime • Dale din beton: 3 cm grosime 71 .442 0.622 0.1 strat Grosime strat termoizolant Rezistenţă termică specifică unidirecţională Coeficient de transfer termic unidirecţional Varianta 2 Hidroizolaţie bituminoasă .

15 0.483 0.18 0.192 5.457 3.289 0.10 2. grosime • Dale pe ploturi – rosturi întrre dale 2 mm.314 0.263 0.574 0.743 5. Acoperiş .360 0.18 4. grosime • Barieră vapori • Hidroizolaţie bituminoasă: 2 straturi – 7 mm.12 3.05 0.275 3.20 0.05 1.607 0.165 0.254 0.957 4.202 0.10 2.074 0.441 0.299 0.12 3.265 0.20 5.194 0.Tabelul A.620 0.574 0.15 4.866 5.802 0.200 0.05 1.15 0.029 5.10 0.979 0.08 2.12 0.430 0.15 4.707 3.407 0.248 0.347 0.05 1.T – 15 cm grosime medie (varianta 1) ¾ din beton de pantă – 7.211 0.957 6.12 0.15 0.08 0.215 0.302 0.18 0.646 0.594 2. care realizează un strat de aer puternic ventilat 72 .3.18 0.457 Izolaţie termică din polistiren 2.074 0.207 0.05 0.362 3.219 [W/m2K] 0.20 5.10 0.730 3.074 0.186 0.18 4.5 cm.207 5.15 3.836 0.171 0. grosime medie (varianta 2) • Termoizolaţie (tip şi grosimi conform tabel) • Strat protecţie termoizolaţie – şapă slab armată – 3 cm.Varianta 1 – strat pantă din BCA Grosime strat termoizolant Rezistenţă termică specifică unidirecţională Coeficient de transfer termic unidirecţional Varianta 2– strat pantă din beton de pantă Grosime strat termoizolant Rezistenţă termică specifică unidirecţională Coeficient de transfer termic unidirecţional [m] 0.314 4.08 2.893 0.289 0.352 0.385 0.211 0.08 2.12 3.648 2.423 0.10 0.179 0.325 0.336 0.10 2.20 0.003 Izolaţie termică din poliuretan celular sau poliizocianat 2.183 0.548 5.18 4.238 0.838 3.366 0.220 0.245 0.12 0.455 0.627 0.165 0.452 0.586 0.223 0.08 0.346 0.439 0.259 0.08 0.terasă circulabil (dale pe ploturi) Alcătuire acoperiş: • Planşeu din beton armat .05 0.324 0.13 cm grosime • Barieră vapori + strat difuzie • Strat de pantă: ¾ din BCA GBN .824 0.178 0.280 0.185 4.2.457 4.20 [m2K/W] [W/m2K] [m] [m2K/W] Izolaţie termică din plăci din vată minerală 2.6.20 5.932 0.

20 [m2K/W] [W/m2K] [m] [m2K/W] Izolaţie termică din plăci din vată minerală 2.211 0.219 0.225 [W/m2K] 0.438 0.20 5.08 2.258 0.554 5.963 4.58 0.13 cm grosime • Barieră vapori + strat difuzie • Strat de pantă: ¾ din BCA GBN .12 0.254 0.05 1.937 0.263 0.281 3.844 3.20 5.05 0.320 4. grosime • Strat lestare din pietriş: 7 cm.451 0.05 0.178 0.164 0.422 0.215 0.10 0.366 0.08 2.18 0. Acoperiş .10 2.625 0.Varianta 1 – strat pantă din BCA Grosime strat termoizolant Rezistenţă termică specifică unidirecţională Coeficient de transfer termic unidirecţional Varianta 2– strat pantă din beton de pantă Grosime strat termoizolant Rezistenţă termică specifică unidirecţională Coeficient de transfer termic unidirecţional [m] 0.171 0.625 0.213 5.301 0. grosime • Barieră vapori • Hidroizolaţie bituminoasă: 2 straturi – 7 mm.12 3.651 0.193 0.298 0.337 0.12 0.83 0.289 0.05 0.12 3.325 0.20 0.20 5.T – 15 cm grosime medie (varianta 1) ¾ din beton de pantă – 7.898 0.186 0.367 3.08 0.18 0.15 0.605 0.216 0.171 0.335 0.463 Izolaţie termică din polistiren 2.200 0.10 2.584 0.463 4.7.366 0.461 0.735 3.05 1.12 0.245 0.440 0.10 0.05 1.08 0.08 2.034 5.12 3.18 4.33 0.15 0.18 4.353 0.313 0.223 0.5 cm.3.406 0.713 3.463 3.279 0.248 0.963 6.08 0.201 0.10 0.985 0.842 0.653 2.352 0. Grosime 73 .terasă necirculabil Alcătuire acoperiş: • Planşeu din beton armat .429 0.207 0.599 2.18 4.18 0.489 0.58 0.807 0.289 0.15 3.15 4.10 2.08 0.179 0.190 4.183 0.3.20 0.345 0.08 0.15 4.748 5.191 5.237 0.15 0.008 Izolaţie termică din poliuretan celular sau poliizocianat 2. Grosime medie (varianta 2) • Termoizolaţie (tip şi grosimi conform tabel) • Strat protecţie termoizolaţie – şapă slab armată – 3 cm.270 0.Tabelul A.08 0.872 5.

05 1.12 0.7.199 0.171 0.12 0.12 3.297 0.10 2.419 0.10 0.480 Izolaţie termică din polistiren 2.042 W/(m2K) corespunzătoare sezonului cald].300 0. .278 0.18 4.480 4.15 0.480 3.193 0.18 0. 2.824 0.337 4.15 4.287 0.859 0. pentru straturi de protecţie termoreflectante de culoare aluminiu sau alb.210 0.15 4.236 0.233 0.323 0.08 0.1.18 0.12 3. A.889 5.244 0. .616 2. se vor majora cu valoarea 0.191 NOTĂ: 1.426 0.025 Izolaţie termică din poliuretan celular sau poliizocianat 2.179 0.207 4. sunt date pentru sezonul rece.214 0.12 0.333 0.478 0.219 0.182 0.403 0.1.042 W/(m2K) 3.15 3...4.05 0. Pentru sezonul cald.1.247 0.1 .15 0.1.20 0.384 3.1.242 [W/m2K] 0.12 3.20 [m2K/W] [W/m2K] [m] [m2K/W] Izolaţie termică din plăci din vată minerală 2.980 4.1.08 0.08 2. resistenţele termice din tabelele A.298 3.619 0.05 1.08 2.18 4. A..Varianta 1 – strat pantă din BCA Grosime strat termoizolant Rezistenţă termică specifică unidirecţională Coeficient de transfer termic unidirecţional Varianta 2– strat pantă din beton de pantă Grosime strat termoizolant Rezistenţă termică specifică unidirecţională Coeficient de transfer termic unidirecţional [m] 0.752 3.206 0.597 0.188 0.7. rezistenţele termice din tabelele A.954 0.222 0.097 0.18 4.10 2.05 0..448 0.599 0.435 0.201 0.765 5.08 2.230 5. 74 .257 0.642 0.287 0.343 0.730 3.177 0.164 0. A.980 6.261 0. se pot majora cu valoarea 0.363 0.051 5.186 0.383 0..578 0.05 1.287 0.20 5.18 0.20 5.312 0. Valorile rezistenţelor termice şi ale transmitanţelor termice din tabelele A.002 0.10 0..597 0.10 0. Pentru lunile de vară.08 0.097 0.200 W/(m2K) [valoarea 0.200 W/(m2K) include şi majorarea de 0.1.253 0.15 0.861 3.437 0.668 0.20 0.370 0.05 0..347 0.670 3.506 0.097 0.20 5..1.571 5.847 0.10 2.349 0.335 0.915 0.

A. la construcţii închise.55 0.0. cu formă dreptunghiulară în plan (raport înălţime clădire/deschidere clădire H/l ≥2.viteza vântului.8 . în [m/s] Acoperiş înclinat.00 cn2 = coeficientul rezultantei acţiunii vântului • cn2 = . A. care pot avea ca efect smulgerea straturilor hidroizolante.5) – conform tabel nr. pentru două cazuri uzuale de construcţii închise. cu formă dreptunghiulară în plan: – acoperiş înclinat. Sucţiunea din vânt a fost evaluată pentru diverse viteze ale vântului.98 Sucţiune din vânt (kN/m2) 0. în care v .pentru acoperiş înclinat în două ape (cu panta mai mică de 600) sau orizontal. în [kN/m2] β .20 0.2. la construcţii închise. în două ape (cu panta mai mică de 600) sau orizontal (raport înălţime clădire/deschidere clădire H/l ≥2.5) gv = sucţiune dinamică de bază.05 0. – acoperiş sub formă de arc circular (raport înălţime arc la cheie/deschidere clădire f/l =0.ANEXA 3 ÎNCĂRCĂRI DATORATE SUCŢIUNII VÂNTULUI Prevederile prezentei anexe se referă la evaluarea încărcărilor datorate sucţiunii vântului.1.0) • cn2 = . Se menţionează că în cadrul prezentei Anexe. cu formă dreptunghiulară în plan (raport înălţime clădire/deschidere clădire H/l ≥2. Acest calcul se face în conformitate cu reglementările tehnice în vigoare. Formula de calcul a sucţiunii din vânt este: P = β x cn2 x gv . nu şi presiunea. a fost luată în considerare numai sucţiunea datorată vântului.78 75 .44 0.coeficient dinamic – pentru majoritatea construcţiilor cu înălţimea mai mică de 36 m. în [kN/m2] • gv = v2/1630. respectiv greutatea stratului de lestare. NOTĂ: Prevederile prezentei anexe nu se referă la calculul elementelor structurale la acţiunea vântului şi nici la calculul la acţiunea vântului a acoperişului. la dimensionarea pieselor de prindere a structurii termo-hidroizolante de stratul de rezistenţă al acoperişului. la construcţii închise. P – sucţiunea din vânt. în funcţie de zona eoliană şi altitudinea la care este amplasată construcţia. în funcţie de viteza vântului.1. în două ape (cu panta mai mică de 600) sau orizontal.2.pentru acoperiş sub formă de arc circular.0) Viteză vânt (m/s) 10 20 30 40 (km/h) 36 72 108 144 Sucţune dinamică de bază (kN/m2) 0..25 0.2. Valoarea sucţiunii din vânt trebuie luată în considerare. după caz.06 0.0) – conform tabel nr.. β = 1. cu formă dreptunghiulară în plan (raport înălţime arc la cheie/deschidere clădire f/l =0.2 .

25 0.30 0.18 76 .Acoperiş sub formă de arc circular. cu formă dreptunghiulară în plan (raport înălţime arc la cheie/deschidere clădire f/l =0.07 0.66 1. la construcţii închise.55 0.98 Sucţiune din vânt (kN/m2) 0.06 0.5) Viteză vânt (m/s) 10 20 30 40 (km/h) 36 72 108 144 Sucţiune dinamică de bază (kN/m2) 0.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful