NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA, EXECUTAREA ŞI EXPLOATAREA HIDROIZOLAŢIILOR LA CLĂDIRI (REVIZUIRE NORMATIV NP 040-2002

)

1

CUPRINS pag.
CAPITOLUL I: CAPITOLUL II: CAPITOLUL III: CAPITOLUL IV: CAPITOLUL V: CAPITOLUL VI: CAPITOLUL VII: CAPITOLUL VIII: ANEXA 1 ANEXA 2 ANEXA 3 Prevederi generale Prevederi privind proiectarea, executarea şi utilizarea hidroizolaţiilor Prezentarea şi evaluarea hidroizolaţiilor Alcătuirea structurilor hidroizolante Condiţii privind verificarea calităţii şi urmărirea comportării în timp a hidroizolaţiilor Măsuri privind protecţia şi igiena muncii Măsuri privind prevenirea şi stingerea incendiilor Prevederi conexe Referinţe tehnice şi legislative Evaluarea performanţelor de izolare termică la structurile termoizolante Încărcări datorate sucţiunii vântului 1 7 16 30 44 45 45 46 63 66 75

2

3

continue şi omogene ale clădirilor supuse în general.5 În prezentul normativ sunt cuprinse şi specificaţii asupra altor elemente ce fac parte din alcătuirile hidroizolante şi care sunt în legătură cu acestea (structuri termoizolante ce fac parte din structurile termohidroizolante). e) prevederi conexe. precum şi verificatorilor şi experţilor tehnici. Art. b) prevederi privind proiectarea. executarea şi exploatarea hidroizolaţiilor. pulverulentă sau solidă). a HG 622/2004 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a produselor pentru construcţii cu completările şi modificările ulterioare. EXECUTAREA ŞI EXPLOATAREA HIDROIZOLAŢIILOR LA CLĂDIRI (REVIZUIRE NORMATIV NP 040-2002) Indicativ: CAPITOLUL I: Prevederi generale SECŢIUNEA 1: Obiect Art. industriale şi agricole. executarea şi exploatarea hidroizolaţiilor la clădiri. neagresive chimic. 1 .NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA. precum şi a reglementărilor europene. Art.3 Prevederile prezentului normativ se adresează proiectanţilor. Art. executanţilor şi beneficiarilor (utilizatorilor). în conformitate cu prevederile Legii 10/1995 privind calitatea în construcţii cu modificările ulterioare.4 Prevederile prezentului normativ se referă la hidroizolaţiile etanşe. ce acţionează asupra clădirilor sau părţilor de clădire/construcţie din exteriorul sau interiorul acestora. SECŢIUNEA a 2-a: Domeniul de aplicare Art. f) anexe informative şi explicative.1 Prezentul normativ stabileşte elemente caracteristice privind proiectarea. cu sau fără presiune hidrostatică.2 Prezentul normativ cuprinde: a) prevederi generale şi elemente definitorii privind hidroizolaţiile. din domeniul clădirilor civile. organelor de avizare şi control. c) cerinţe privind evaluarea hidroizolaţiilor şi materialelor hidroizolante. d) principii şi condiţii privind alcătuirea structurilor hidroizolante. acţiunii mediului natural şi antropic şi supuse acţiunii directe a apelor (în stare lichidă.

f) hidroizolaţii rigide subterane. dirijată. Acestea se vor prevede şi executa în conformitate cu reglementările specifice. SECŢIUNEA a 3-a: Elemente definitorii Art. continuă şi omogenă de protecţie a elementelor sau părţilor de construcţie împotriva infiltraţiilor şi/sau exfiltraţiilor apei şi/sau a umidiţătii naturale a solului. h) terase necirculabile cu structură hidroizolantă autoprotejată: terase necirculabile sau cu circulaţie ocazională. b) izolaţie: termen ce defineşte generic izolaţiile hidrofuge şi termohidrofuge. Art. tencuieli. b) membrane hidroizolante polimerice (materiale plastice). g) terase utilitare: termen ce defineşte categoria teraselor ce comportă funcţiuni utilitare în exploatare: (i) terase circulabile pietonal: terase de acces şi/sau flux pietonal (cu utilizare redusă sau intensă). omogene. continue şi omogene care fac obiectul prezentului normativ constau în: a) membrane hidroizolante bituminoase.8 Hidroizolaţiile etanşe. g) caracteristicile de performanţă ale membranelor/foilor utilizate ca bariere contra vaporilor în structurile termoizolante/termohidroizolante. elemente sau produse din domeniul construcţiilor. (ii) terase carosabile: terase apte accesului şi parcajului auto. e) sisteme de ecranări şi drenaje ale părţilor de construcţii. şape etc. tuneluri. (iii) terase plantate (terase/acoperişuri verzi). bataluri. f) mase omogene cu aplicare peliculară: termen generic ce defineşte totalitatea produselor hidroizolante sub formă fluidă. c) mase hidroizolante bituminoase omogene. c) hidroizolaţie: structura etanşă. care au ca strat superior al structurii hidroizolante o membrană hidroizolantă 2 .6 Prezentul normativ nu se referă la: a) hidroizolarea acoperişurilor cu pantă > 20%.. părţi. gropi ecologice etc. b) hidroizolarea la construcţii speciale: drumuri şi poduri. c) sisteme de impermeabilizări în masa sau pe suprafaţa elementelor de construcţie (betoane. Art. d) hidroizolator: persoană calificată care execută activităţi de etanşare cu produse hidroizolante. degradate şi nefuncţionale.Art. cu respectarea prevederilor privind cerinţele esenţiale de calitate din prezentul normativ. (iv) terase cu utilitate multiplă (mixte). e) membrane (membrane hidroizolante): termen generic ce defineşte totalitatea produselor hidroizolante sub formă de foi groase ambalate în suluri. cu aplicare peliculară. d) mase hidroizolante polimerice (materiale plastice). cu diverse vâscozităţi. în vigoare.9 Terminologie generală specifică: a) etanşeitate: termen ce defineşte totala impermeabilitate faţă de apă a unor suprafeţe.7 Prezentul normativ nu se referă la reabilitări şi reparaţii ale hidroizolaţiilor/termohidroizolaţiilor existente. cu aplicare peliculară.) d) sisteme de impermeabilizări ale solului.

dale pe ploturi distanţier etc. de regulă. dale. şape/betoane de pantă rectificate din mortar de ciment fără adaos de var. autoprotecţie (membrane hidroizolante autoprotejate): protecţie cu materiale minerale (granulare sau în paiete). strat de separare (desolidarizare): folie sau foaie aplicată flotant între diverse produse ce compun structurile termohidroizolante sau aplicată sub stratul de protecţie grea. terase necirculabile cu protecţie suplimentară grea: terase necirculabile sau cu circulaţie ocazională (peste structura hidroizolantă este prevăzută o protecţie grea din pietriş. b) semirigid: suport alcătuit din structuri termoizolante pozate pe suport rigid. monolit sau prefabricat). folii. panouri complexe prefabricate. produsele termoizolante suport vor fi de tipul celor ce pot fi supuse unui efort de compresiune de 8 N/cm2 (80kPa) cu o deformaţie maximă de 10% (de exemplu: polistiren expandat.2 N/cm2 (2kPa) cu o deformatie maximă de 5% cu un coeficient de revenire de minim 0.i) j) k) l) m) n) o) p) q) r) s) autoprotejată (pentru acces ocazional se prevăd zone special întărite şi marcate ce comportă o circulaţie uşoară. poliizocianurat etc. c) semielastic: suport deformabil alcătuit din panouri profilate longitudinal. poliuretan. sub straturile termoizolante sau peste suprafeţe umede. folii.). termoizolate. care se includ în structura membranelor hidroizolante (încorporate şi/sau aplicate pe suprafaţă) sau care întăresc straturile hidroizolante din mase omogene cu aplicare peliculară.). plăci prefabricate din beton celular. datorită stratului autoadeziv aflat pe faţa inferioară. semiaderent: mod de aplicare a unei membrane. plută aglomerată şi beton spumat. armare (strat – straturi de armare): materiale sub formă de împâslituri (voaluri). poziţionată. cu săgeată maximă de 1/150 şi/sau structuri termoizolante ce pot fi supuse unui efort de compresiune de 0. strat difuzie (difuzie): strat cu rol de repartizare uniformă a vaporilor de apă (echilibrarea presiunii). benzi (fâşii) continue sau discontinue. terase ranversate: terase necirculabile cu structuri termohidroizolante inversate (termoizolaţia protejată/lestată. independent sau flotant (simplă pozare): mod de aplicare fără aderenţă la suport a unei folii. pozate pe suport rigid (acoperite. după caz. pe acest tip de suport se pot aplica produse/structuri hidroizolante cu membrane. folii sau pelicule aplicate în procesul de fabricaţie pe faţa superioară a membranelor hidroizolante sau produse hidroizolante (membrane sau pelicule) rezistente la factorii de mediu prin natura compoundului din care sunt fabricate. armate sau slab armate. întărită. cu şapă de nivelare/rectificare). continue. foi sau structuri hidroizolante/termohidroizolante prin lipire în puncte.10 Suportul. plută aglomerată.90 (de exemplu: plăci din vată 3 . într-un proces stabilit. astereală din lemn sau plăci celulozice. plase. omogene pe întreaga suprafaţă. ţesături. şapă. Art. barieră contra vaporilor (barieră vapori): strat cu rol de blocare a migrării vaporilor de apă spre straturile superioare a unei structuri termohidroizolante. foi. de exemplu dale din membrană bituminoasă. autoaderenţă: mod de aplicare a unei membranesau folii în totală aderenţă. este pozată peste structura hidroizolantă aplcată direct pe elementul structural suport). ca element pe care se aplică hidroizolaţia: a) rigid: suport continuu. autoprotejată). cu deformaţii neglijabile pe care se pot aplica orice tip de produse/structuri hidroizolante (planşee/plăci din beton armat. ce pot fi aplicate pe orice tip de structuri termoizolante şi pe structuri termoizolante din sticlă spongioasă. aderenţă totală (totală aderenţă): mod de aplicare a unei membrane sau structuri hidroizolante prin sudură sau lipire cu adeziv specific. membrane sau structuri hidroizolante/termohidroizolante. cu rol de a împiedica aderenţa şi/sau de protecţie.

de regulă cu masticuri sau adezivi specifici. paiete minerale. e) cu fixare mecanică: simplă pozare. autoadezive a membranei pe suport. cu fixare mecanică pe suportul structural (cu suprapunerile lipite/sudate. bituminoase şi polimerice prin aplicarea. în conformitate cu precizările tehnice şi tehnologice ale producătorului. b) folii subţiri metalice sau polimerice rezistente la radiaţiile solare. există produse (sisteme de hidroizolare) din această categorie ce se pot aplica şi pe suport semirigid sau semielastic. cu spumă poliuretanică un constituie hidroizolaţie. direct expuse acţiunii factorilor de mediu. bituminoase sau polimerice. în puncte sau benzi.12 Protecţia sau autoprotecţia membranelor şi structurilor hidroizolante. c) în autoaderenţă: prin lipirea suprafeţei inferioare. (4) Autoprotecţia maselor omogene. (1) Autoprotecţia membranelor hidroizolante bituminoase (aplicată din fabricaţie pe suprafaţa membranei superioare): a) granule. pe acest tip de suport se pot aplica produse/structuri hidroizolante cu membrane. bituminoase şi polimerice: 4 . cu intercalarea unui strat de separare. (6) Protecţia grea (ce poate constitui şi strat cu rol de lestare). b) în aderenţă totală: prin lipire. în anumite condiţii. aplicată pe şantier pe structurile hidroizolante cu membrane sau cu mase omogene cu aplicare peliculară. d) în semiaderenţă: lipirea discontinuă. bituminoase şi polimerice. cupru. b) folii metalice subţiri (etirate. bistrat sau multistrat alcătuit din produse hidroizolante tip membrane sau tip mase omogene cu aplicare peliculară.minerală de minim 140 kg/m3). de regulă. numai pe suport rigid. hidrofobe. inox etc. prin natura alcătuirii compoundului şi/sau prin structura de stratificare a materialelor cuprinse şi/sau înglobate în masa membranei. Art. la rece sau la cald. de pelicule protectoare. prin natura alcătuirii compoundului. la rece cu adezivi/masticuri bituminoase sau polimerice sau prin sudură (lipire) cu flacără sau cu aer fierbinte (cu suprapunerile lipite sudate). cu aplicare peliculară. (3) Autoprotecţia membranelor hidroizolante. ce pot fi aplicate şi pe suport rigid. la cald sau la rece (nu se recomandă lipirea prin autoaderenţă). pe structurile hidroizolante cu membrane sau mase omogene cu aplicare peliculară. hidroizolante. (3) Structurile hidroizolante cu mase omogene cu aplicare peliculară se aplică. de regulă. (4) Sistemele de termoizolare aplicate prin spreiere în situ. în timp prin îmbătrânire naturală. bituminoase şi polimerice. în aderenţă totală sau semiaderenţă. (1) Structurile cu membrane hidroizolante se aplică pe suport în următoarele moduri: a) independent/flotant: simplă pozare pe elementul suport (cu suprapunerile lipite). au rolul principal de a ecrana radiaţiile solare (în special radiaţiile UV) ce constituie principala cauză a degradării membranelor hidroizolante. (5) Protecţia (uşoară) aplicată pe şantier. acestea se aplică pe suport rigid hidroizolat (sau cu hidroizolaţie veche. de regulă peste linia fixărilor mecanice). sau în autoaderenţă (cu suprapunerile lipite/sudate). pe şantier. Art. (2) Autoprotecţia membranelor hidroizolante polimerice (aplicată din fabricaţie pe suprafaţa acestora): a) pulberi metalice sau nemetalice. la cald cu masticuri bituminoase. (2) Membranele hidroizolante ce compun structurile multistrat se lipesc între ele (inclusiv suprapunerile) numai în totală aderenţă. după îndepărtarea filmului de protecţie (cu suprapunerile lipite/sudate). reparată şi regenerată.11 Structura hidroizolantă defineşte sistemul structural hidroizolant monostrat. amprentate) din aluminiu.

. **** pe suport din poliizocianurat se poate aplica în semiaderenţă sau aderenţă totală prin lipire cu adeziv/mastic.a) b) c) d) e) pietriş mărgăritar. pe suprafaţa amorsată. s. (2) În cazul structurilor hidroizolante cu membrane bituminoase ce nu au indicaţii privind tipul de suport şi modul de aplicare pe suport. T. indicate de producătorii de sistem privind hidroizolaţiile (aceştia indică. primul strat hidroizolat se va fixa mecanic.N. terase circulabile pietonal flotant semiaderenţă aderenţă totală * pe suport din lemn sau plăci fibrolemnoase primul strat hidroizolant se va fixa mecanic. Art. conform prevederilor producătorului. se indică datele din următorul tablou: Tipul suportului • • • • • • • • • SUPORT RIGID beton.N. există sorturi cu densitate mare care permit aplicarea în totală aderenţă. = note: terase necirculabile cu protecţie suplimentară. special concepute. cu grosimea stratului ≥ 4 cm (~ 70 kg/m2). dale montate pe ploturi-distanţier. t. x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x t.G. f. pozate pe şapă din mortar de ciment. de regulă. se aplică în totală aderenţă.N. 5 . dale din beton pozate în pat de nisip sau pe un strat geotextil. = s. terase necirculabile cu structura hidroizolantă autoprotejată. notă: între structura hidroizolantă şi protecţia grea se va prevede şi aplica un strat geotextil cu rol de protecţie mecanică a structurii hidroizolante (şi a celei termoizolante. pe suport din vată minerală caşerată din fabricaţie cu membrană hidroizolantă (ca prim strat hidroizolant). ranversate). şapă beton uşor. cu circulaţie redusă. acoperită cu protecţie grea. turnat sau spumat plăci sticlă spongioasă SUPORT SEMIRIGID plăci poliuretan sau polistiren (cu sau fără caşerare)** plăci plută (cu sau fără strat de caşerare) plăci perlit (cu sau fără strat de caşerare) plăci izocianurat minerală (cu sau fără strat de caşerare)*** SUPORT SEMIELASTIC lemn sau plăci fibrolemnoase* plăci rigide vată minerală (cu sau fără strat de caşerare)*** Tipul teraselor/mod de aplicare T. fixe sau reglabile. la rece sau la cald. gresie etc. dale din beton. conform prevederilor producătorului. *** pe suport din vată minerală.G. se poate aplica la T. = f.13 (1) Structurile hidroizolante bituminoase şi polimerice pot fi aplicate pe suporturi (inclusiv modalităţile de aplicare) ce sunt în general. structură termohidroizolantă cu termoizolaţia ranversată.P. ** pe suport din poliuretan sau polistiren se poate aplica în semiaderenţă sau aderenţă totală în cazul membranelor autoadezive. = t. multiple variante de structuri hidroizolante şi termohidroizolante.P. sortat (Ø 7 ÷ 15 mm).N. t. T.A. grea.A. = T. s. s. x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x T. f. piatră naturală. cu suporturi diverse). = T.P.

fără sau cu straturi de armare şi un strat de membrană bituminoasă sau polimerică aplicată sub sau peste straturile peliculare (în conformitate cu prevederile producătorului maselor omogene cu aplicare peliculară şi/sau de sistem). vegetaţii (rădăcini). presiuni ale maselor de apă. şape. câmpuri magnetice. zăpadă. c) în două sau mai multe straturi.14 Configurarea conceptuală a structurilor hidroizolante bituminoase şi/sau polimerice funcţie de natura produselor componente sunt. 6 . apa meteorică. b) într-un strat cu membrană polimerică. fără sau cu strat/straturi de armare. incendiu interior sau exterior structurii hidroizolante. insecte şi animale (rozătoare. de regulă. şocuri termice. (3) Structurile hidroizolante cu membrane bituminoase se pot aplica pe structuri hidroizolante vechi. e) în unul sau mai multe straturi din mase omogene cu aplicare peliculară. acizi. bituminoase sau polimerice. a mediului de contact şi din procesul de exploatare/utilizare. baze şi săruri din mediul exterior sau interior structurii hidroizolante. d) în unul sau mai multe straturi din mase omogene cu aplicare peliculară. vânt. b) electromagnetici: radiaţii solare cu diferite lungimi de undă (IR şi UV). f) în unul sau mai multe straturi din mase omogene cu aplicare peliculară. solvenţi. numai după repararea/regenerarea acestora şi după înglobarea la cald a autoprotecţiei în masa membranei sau după amorsarea şi lipirea cu mastic la rece sau la cald (care să acopere autoprotecţia): Art. radiaţii emise din procesul de exploatare/utilizare. bituminoase.15 Agenţii ce pot acţiona asupra hidroizolaţiilor. protecţii grele). în general. trăsnete. temperaturi ridicate şi scăzute. indicate de producătorii de sistem şi/sau de produse privind hidroizolaţiile. şocuri mecanice. păsări). explozii.notă: plăcile termoizolante suport vor fi aplicate pe suport în conformitate cu prevederile producătorilor acestora. cu o membrană polimerică de bază (compatibilă cu bitumul) şi unul sau mai multe straturi de membrane bituminoase (în conformitate cu prevederile producătorului membranei polimerice şi/sau de sistem). fără sau cu strat/straturi de armare. sunt: a) mecanici: greutăţi proprii date din exploatare: greutăţile elementelor suprapuse peste structura hidroizolantă (betoane. curenţi vagabonzi. cutremure. alcătuite din acelaşi tip de bitum aditivat (APP cu APP. d) chimici: umiditatea aerului şi a mediului de contact. c) termici: variaţii ale temperaturii mediului interior şi exterior structurii hidroizolante. dilatări şi contracţii termice blocate. structurile hidroizolante se alcătuiesc astfel: a) în unul sau mai multe straturi cu membrane bituminoase [de regulă. SBS cu SBS)]. mucegaiuri. Art. e) biologici: bacterii. polimerice.

privind securitatea şi prevenirea incendiilor şi/sau exploziilor şi de protecţia muncii. Art. precum şi după necesităţi şi/sau cerinţe). (2) Documentaţia tehnică de execuţie privind hidroizolarea (termohidroizolarea) clădirilor/părţilor de clădiri. mişcări elastice. (3) Documentaţia tehnică de execuţie privind structurile hidroizolante (termohidroizolante) se va elabora. asupra cărora nu a fost înştiinţat şi consultat. (6) Documentaţia tehnică de execuţie va cuprinde. cu menţionarea lucrărilor de alt specific şi corelarea acestora cu lucrările de hidroizolare (termohidroizolare) încât să nu se producă suprapuneri de lucrări sau să se prevadă sisteme de protecţie a lucrărilor executate (în cazul în care suprapunerile de lucrări sunt inerente). exploziile sau accidentările. protecţii. d) precizarea tipului de hidroizolaţie (termohidroizolaţie) preconizate. nivel de microfisurare) a acestora.). toate valabile cu completările şi modificările ulterioare.16 Principii generale: (1) Documentaţia tehnico-economică se va întocmi în baza prevederilor Legii 10/1995 privind calitatea în construcţii.17 Principii particulare privind proiectarea izolaţiilor la clădiri: a) condiţiile geoclimatice a sitului de amplasare a clădirii. după caz. distinct şi explicit pentru structura/structurile hidroizolante (şi/sau termohidroizolante). şi prevederi/menţionări privind lucrări conexe izolaţiilor (de exemplu: umpluturi. (7) Pentru lucrările de izolaţii ce implică condiţii de pericol privind incendiile. executarea şi utilizarea hidroizolaţiilor SECŢIUNEA 1: Prevederi privind proiectarea Art. b) precizarea funcţionalităţii şi structurii constructive a clădirii/părţii de clădire ce se izolează. drenaje etc. (5) Tema program şi caietul de sarcini se vor elabora în concordanţă şi în baza următoarelor aspecte: a) condiţiile şi exigenţele stabilite de beneficiar/utilizator. se va întocmi conform prevederilor prezentului normativ şi a reglementărilor tehnice specifice. în vigoare. definirea din punct de vedere constructiv/structural şi a modului de comportare (deplasări. pe stadii fizice determinate. (4) Documentaţia tehnică de execuţie a lucrărilor de izolaţii se va elabora în baza temei program (analizate şi însuşite de proiectant) şi a caietului de sarcini (întocmit de proiectant şi însuşit de beneficiar) ce va defini cerinţele exigenţiale de calitate pentru sistemul/sistemele şi produsele preconizate. complexitatea şi importanţa lucrărilor. 7 . (8) Proiectantul poate opri lucrările de construcţie în cazul în care constată modificări sau abateri de la prevederile documentaţiei de execuţie şi/sau a reglementărilor specifice. distincte. în construcţii. c) definirea specificului funcţional al clădirii/părţilor de clădire. b) categoria şi clasa de importanţă a clădirii. după caz (funcţie de amploarea. împotriva apei şi/sau a umidităţii mediului.CAPITOLUL II: Prevederi privind proiectarea. vibraţii. se vor elabora documentaţii specifice. ca element suport (al izolaţiei) în vederea stabilirii tipului şi alcătuirii hidroizolaţiei (termohidroizolaţiei). c) precizarea condiţiilor geo-climatice de situare a clădirii. în vigoare. precum şi în concordanţă cu prevederile producătorului/producătorilor de sistem şi de produse hidroizolante (şi termoizolante ce fac parte din structurile termohidroizolante). a Legii 50/1991 privind autorizarea lucrărilor de construcţii şi a HG 622/2004 privind produsele pentru construcţii.

sub acţiunea sarcinilor verticale şi/sau orizontale. j) stabilirea condiţiilor privind verificarea calităţii lucrărilor.d) aprecierea şi stabilirea modurilor şi nivelurilor de acţionare medii-curente şi maximprevizibile/potenţiale a apei şi/sau a umidităţii asupra izolaţiei. uniform repartizate şi/sau concentrate sau sub efectul variaţiilor termice având drept criterii de performanţă rezistenţe la pliere (la temperaturi scăzute).18 Condiţii de calitate. anexe şi accesorii specifice. vibraţii. rezistenţa la rupere la tracţiune. Bazele proiectării şi acţiunii asupra construcţiilor. Evaluarea acţiunii zăpezii asupra construcţiilor”. tipice şi atipice. precum şi. g) stabilirea detaliilor. asigurate prin proiectare. e) definirea şi stabilirea tipului structural şi de produse izolante (în cazul structurilor termohidroizolante se va face corelarea privind dimensionarea structurii termoizolante în conformitate cu reglementările specifice. în corelare cu elementele constructive. stabilitate dimensională etc. h) stabilirea tipurilor dimensionării şi nivelurilor calitative a elementelor anexe şi accesorii a lucrărilor de izolaţii. pozitive şi/sau negative.) suportului şi/sau a elementelor suprapuse. stabilitate la temperaturi ridicate. c) durabilitatea structurală: menţinerea calităţilor funcţionale faţă de agenţii ce pot acţiona asupra izolaţiei având drept criteriu de performanţă durata de garanţie (durata de utilizare estimată). pe stadii fizice. NP 00-2003 „Normativ privind proiectarea construcţiilor din lemn” şi a Standardelor SR EN 1991-1-1:2004 „Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor. precum şi aprecierea posibilităţilor de acţionare a unor factori poluanţi şi chimici-corozivi asupra izolaţiei. i) evidenţierea fazelor şi etapelor de lucrări şi a consumurilor de produse/materiale aferente acestora. încărcări utile pentru clădiri”. dilatări. SR EN 1991-1-1:2004/AC:2009 şi a SR EN 1991-18 . f) stabilirea cerinţelor şi nivelurilor de performanţă necesare pentru tipul şi structura hidroizolantă preconizată. de etanşare a diferitelor părţi de construcţie. b) capacitatea de rezistenţă şi stabilitate: evitarea deformaţiilor şi/sau degradărilor sub efectul sucţiunii şi presiunii vântului prin asigurarea aderenţei la suport sau a unei lestări corespunzătoare (inclusiv protecţie grea). (ii) limitarea deformaţiilor şi/sau a degradărilor produse prin deplasările (deplasări. în vigoare). alungirea la rupere la tracţiune. Această cerinţă cuprinde următoarele condiţii tehnice şi criterii (parametri) de performanţă aferente: a) aptitudinea de exploatare: (i) limitarea deformaţiilor şi/sau degradărilor sub acţiunea sarcinilor verticale. CR 1-1-3-2005 „Cod de proiectare. contracţii etc. Greutăţi specifice. Art. încovoieri cu săgeată limitată. rezistenţa la dezlipire şi forfecare a îmbinărilor. greutăţi proprii. de urmărirea comportării în utilizare. d) proiectarea părţilor de construcţie ce se izolează. Acţiunea vântului”. la toate combinaţiile de acţiuni susceptibile de a se produce în timpul utilizării (existenţei). pentru satisfacerea cerinţelor esenţiale: (1) Rezistenţă mecanică şi stabilitate: se exprimă prin condiţii tehnice privind siguranţa constructivă şi de utilizare a structurilor hidroizolante (termohidroizolante). Partea 1-1: Acţiuni generale. NP 082-2004 „Cod de proiectare. precum şi a părţilor de construcţie pe care acestea sunt aplicate şi a elementelor suprapuse peste acestea în ansamblu. după caz. uniform repartizate şi/sau concentrate având drept criteriu de performanţă stabilitatea faţă de suport cu menţinerea etanşeităţii. precum şi calculul acţiunilor directe asupra izolaţiilor se va face în conformitate cu prevederile Normativului P 100-1/2006 „Cod de proiectare seismică – Partea 1 – Prevederi de proiectare pentru clădiri”. rezistenţa la perforare statică şi dinamică. având drept criteriu de performanţă aderenţa la suport (inclusiv rezistenţa la smulgere a elementelor anexe şi accesorii).

pentru respectarea condiţiilor minime de încadrare în gradul de rezistenţă la foc/nivelul de stabilitate la foc. construcţiilor şi turismului şi ministrul administraţiei şi internelor nr. reacţia şi propagarea unui incendiu: a) respectarea prevederilor stipulate în „Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor”. 1822/394/2004. instalarea şi punerea în funcţiune a coşurilor de fum (străpungeri fierbinţi) se realizează în conformitate cu SR EN 15287-1+A 1:2011 – „Coşuri de fum. de rezistenţă la foc şi de performanţă la foc exterior): (i) izolaţiile aflate în contact direct cu mediul vor îndeplini cerinţele privind performanţa la foc ca element cu rol de separare a focului din interior. pasiv sau reactiv. căilor respiratorii şi pielii. (ii) pentru învelitorile alcătuite din structuri hidroizolante (termohidroizolante) se pun condiţii privind performanţele învelitorilor/acoperişurilor expuse la foc exterior (posibilitatea contactului dintre izolaţie şi foc exterior deschis: scântei. (2) Securitatea la incendiu: se exprimă prin condiţii tehnice privind ansamblul proprietăţilor produselor şi materialelor ce compun izolaţiile în relaţie cu structura suport privind iniţierea. Greutăţi specifice.) vor fi protejate de foc. încărcări din exploatare pentru construcţii. pane. (iii) elementele suport combustibile din lemn (astereală. c) propagarea incendiului: în cazul învelitorilor combustibile cu suprafeţe mari (în acelaşi plan). Proiectare. se vor prevedea bariere sau zone incombustibile care să limiteze propagarea incendiului. (v) proiectarea. privind luarea în considerare sau nu a învelitorilor. (3) Siguranţa în exploatare: se exprimă prin condiţii tehnice privind siguranţa în exploatare la toate acţiunile maxime ce decurg din activitatea umană şi acţiuni ale mediului. se vor îndeplini cerinţele reglementărilor privind securitatea la incendiu). susceptibile a se produce în timpul utilizării. şipci etc. Anexă naţională”. potrivit reglementărilor privind securitatea la incendiu (la stabilirea gradului de rezistenţă la foc/nivelului de stabilitate la foc a construcţiilor. ţigară aprinsă) în concordanţă cu prevederile din SR ENV 1187:2003 (metode de încercare a acoperişurilor la expunerea la foc exterior) şi SR EN 13501-5+A1:2010 (clasificare la foc a produselor şi elementelor de construcţii. cu modificările şi completările ulterioare. potrivit prevederilor din reglementările de securitate la incendiu (Regulament privind clasificarea şi încadrarea produselor pentru construcţii pe baza performanţelor de comportare la foc. greutăţi proprii. b) performanţele de comportare la foc interior şi exterior (clase de reacţie la foc. d) acţiunea fiziologică: în cazul producerii unui incendiu. Partea 1: Coşuri de fum pentru aparate de încălzire neetanşe” şi SR EN 15287-2:2008 „Coşuri de fum. corpuri incandescente. Partea 1-1: Acţiuni generale.1:2004/NA:2006 „Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor. în baza rezultatelor încercărilor de expunere la foc exterior). instalare şi punere în funcţiune a coşurilor de fum. Această cerinţă cuprinde următoarele condiţii tehnice aferente izolaţiilor aflate în contact direct cu mediul şi a componentelor/accesoriilor acestora: 9 . e) prevenirea incendiilor şisau a exploziilor datorate produselor hidroizolante inflamabile la punerea în operă a hidroizolaţiilor în spaţii închise şi/sau slab ventilate. căpriori. instalare şi punere în funcţiune a coşurilor de fum. (vi) proiectarea instalaţiilor de paratrăsnet în conformitate cu Normativul privind protecţia construcţiilor împotriva trăsnetului. (iv) pentru panourile de învelitoare şi pentru suportul învelitorii se impun cerinţe privind clasa de reacţie şi de rezistenţă la foc. Partea 2: Coşuri de fum pentru aparate de încălzire etanşe”. Proiectare. produsele de combustie (fum şi gaze rezultate din ardere) să nu afecteze utilizatorii (în timpul calculat pentru evacuare) prin efecte asupra ochilor. aprobat cu Ordinul ministrului transporturilor.

aluminiu-plumb. eficiente ce pot conferi performanţe privind izolarea termică (produse/materiale cu rezistenţă la transfer termic) şi sau ce pot diminua şocul termic (suprafeţe termoreflectante). SECŢIUNEA a 2-a: Prevederi privind execuţia Art. (2) Lucrările se vor executa de către firme cu experienţă în domeniu. aluminiu-staniu (cositor).). cu personal calificat (hidroizolator. b) prevenirea alunecării (la circulaţie ocazională): pentru învelitori cu pantă mai mică de 30% nu este necesară prevederea de elemente suplimentare de siguranţă. b) izolare termică: prevederea structurilor termohidroizolante. umiditate. rezistenţă la gelivitate. având drept criteriu de performanţă rezistenţa la perforare statică şi dinamică inclusiv la şocuri provocate de grindină.) pe suprafaţa interioară şi/sau exterioară a izolaţiilor: a) pe durata exploatării nu se admit apariţii şi degajări de substanţe nocive (toxice) şi/sau insalubre. balustrade) în zonele cu goluri cu risc de cădere de la înălţime (pentru înălţimi > 3 m). aluminiu-fier. sănătate şi mediu: se exprimă prin nivelul apariţiilor şi degajărilor de substanţe nocive sau insalubre (gaz. lichid. pentru legarea centurii de siguranţă şi sisteme de bordare (parapeţi. se vor adopta măsurile de prevenire. mucegaiuri. de vibraţiile şi şuierăturile produse de învelitoare sub efectul vântului (vânt cu viteză mai mare de 10 m/s) şi de impactul ploii şi grindinei pe învelitoare. praf. fier (oţel)-cupru. rezistenţă la radiaţii solare (IR. dar se vor prevedea puncte de asigurare (ancorare). tinichigiu. insecte etc. b) zgomotul emis de elementele de acoperis/învelitoare: cuprinde zgomotele emise spre interior. aluminiu-cupru. raportate la zgomotul (interior) de fond. c) comportarea la agenţi climatici (variaţii de temperatură. 10 . neventilate). toate valabile cu completările şi modificările ulterioare.). protecţie şi securitate a muncii (în special pentru lucrări executate în spaţii închise. rozătoare. a HG 28/2008 privind documentaţia tehnico-economică şi a HG 622/2004 privind produsele pentru construcţii. e) protecţia la atacul agenţilor biologici (ciuperci.19 Condiţii generale: (1) Execuţia lucrărilor de hidroizolaţii (termohidroizolaţii) se va desfăşura cu respectarea prevederilor Legii 10/1995 privind calitatea în construcţii. (4) Igienă.a) siguranţa în utilizare: comportarea la acţiuni asupra izolaţiilor în cazul lucrărilor de întreţinere. a Legi 50/1991 privind autorizarea lucrărilor de construcţii. mucegai. radiaţii solare): stabilitate dimensională la variaţii de temperatură. b) pe durata execuţiei. (5) Protecţia împotriva zgomotului: a) izolare la zgomot aerian: se exprimă prin condiţii tehnice de atenuare a zgomotului aerian provenit din exterior şi/sau interior (exprimat pe domeniu de frecvenţe) având drept criteriu de performanţă nivelul de izolare la zgomot. etc. UV). aluminiu-zinc. anexe şi a sistemelor de ancorare: se va evita contactul direct între următoarele metale: zinc-fier (oţel). păsări. zgomotele emise de acoperis sunt produse de variaţiile dimensionale ale elementelor de construcţie. d) rezistenţă la coroziune electrochimică a elementelor accesorii. (6) Economia de energie şi izolare termică: a) economia de energie: posibilitatea echipării acoperişului cu elemente/instalaţii pentru producerea de energie termică şi/sau electrică. precum şi prevederea pe zonele de circulaţie (inclusiv ocazională) de sisteme de dolaj cu un coeficient corespunzător de frecare la lunecare în planul dat. ciuperci etc. zinc-cupru.

parapeţi.21 Condiţii climatice: Lucrările de izolaţii se vor desfăşura în condiţii climatice normale. şape. tencuieli (din mortar de var fără adaos de ciment) şi pentru elemente din beton celular sau spumat. etc. Art. conform prevederilor tehnologice. b) 15% pentru plăci celulozice aglomerate. c) asigurarea branşamentelor de apă şi energie electrică. Art. în special pentru lucrările ascunse. a zonelor de depozitare şi de adoptarea măsurilor de protecţie a muncii şi de prevenire a incendiilor ce se impun. b) protecţia muncitorilor privind spaţiile de acces în clădire. inclusiv a mijloacelor de ridicat. orice necocordanţă sau omisiune vsa fi semnalată spre rezolvare proiectantului de specialitate cu înştiinţarea beneficiarului. (8) Lucrările propriu-zise de execuţie a învelitorii vor fi precedate de îndepărtarea din zona de lucru a tuturor materialelor şi deşeurilor inflamabile şi/sau combustibile.). în special privind asigurarea acceselor. este util ca executantul să elaboreze o documentaţie/fişă tehnică privind pregătirea acestora (rezolvarea detaliilor ce nu se regăsesc în documentaţia de execuţie şi a unor eventuale neconcordanţe sau modificări. c) 20% pentru lemn. (10) La terminarea execuţiei se vor întocmi formele de recepţie a lucrării (cu eventuale observaţii ce vor fi însuşite şi operate de executant) în baza constatărilor şi verificărilor efectuate de o comisie alcătuită conformă legislaţiei în vigoare. a spaţiilor perimetrale e circulaţie şi asigurarea zonei de lucru (plase. Art. specifice lucrări.20 Condiţii privind pregătirea lucrărilor: (1) Pentru lucrările de amploare şi de complexitate ridicată (recomandabil pentru suprafeţe > 500 m2). de prevederile documentaţiei documentaţiei şi a reglementărilor specifice. (2) Suportul pe care se aplică izolaţia va fi curat. organizarea de şantier/punct de lucru precum şi măsurile de protecţie şi siguranţă. (9) Nu se va începe execuţia fără o documentaţie completă şi/sau montajul privind toate elementele ce străpung izolaţia şi/sau a elementelor ce vor fi pozate peste izolaţie. în acord cu proiectantul) şi elaborarea graficului de eşalonare a lucrărilor (pentru a nu suprapune cu lucrări de alt specific). adecvate (fără vânturi puternice sau ploaie. 11 . cu îndeplinirea tuturor exigenţelor impuse de natura lucrărilor. înainte de începerea acestora. (3) Nivelul maxim al umidităţii naturale a suportului.(3) Executantul va prelua frontul de lucru în baza procesului verbal. (2) Organizarea de şantier şi punerea acesteia în practică: a) asigurarea spaţiului şi utilităţilor aferente organizării de şantier. (6) Executantul va întocmi împreună cu beneficiarul (şi cu proiectantul) procese verbale privind diversele faze ale execuţiei. schele. desprăfuit şi degresat. (4) Începerea lucrărilor va fi precedată de organizarea de şantier.22 Condiţii referitoare la suport şi de preluare a frontului de lucru: (1) Suportul pe care se aplică izolaţia va corespunde specificaţiilor din documentaţia tehnicoeconomică de execuţie. elemente prefabricate din beton. perlit şi gipscarton. la temperaturi pozitive (>50 C). (5) Lucrările se vor executa în conformitate cu condiţiile şi prevederile documentaţiei tehnicoeconomice de execuţie şi a reglementărilor specifice în vigoare. (7) Procurarea materialelor şi accesoriilor aferente se va face conform nivelurilor de calitate prevăzute în documentaţia tehnic-economică de execuţie şi/sau în caietul de sarcini. se recomandă să fie: a) 12% pentru beton.

convexe sau concave mai mari de 2 mm (determinate cu o riglă de 20 cm lungime.d) În cazul în care suportul are umidităţi cu cca. paleţi.24 12 . în planul suprafeţei. etc. Nu se recomandă realizarea scafelor semirotunde. c) pe structură hidroizolantă/termohidroizolantă nereparată. (2) Montarea structurilor şi produselor/materialelor hidroizolante se va face pe zone şi sensuri determinate. cu ipotenuza de 10 cm) şi nu se vor prezenta neregularităţi (bavuri) mai mari de 2 mm determinate cu rigla de 20 cm lungime şi denivelări (în special în lungul liniei de intersecţie a planurilor) mai mari de 5 mm determinate cu dreptarul de 2 m lungime. (5) Nu se admit denivelări mai mari de 10 mm între elemente suport prefabricate. dispozitive de transport.5 cm. se vor realiza în unghi drept sau cu racord la 450 (recomandabil. astfel ca după aplicarea izolaţiei să nu se formeze stagnării locale de apă mai mari de 1 m2. pentru suprafeţe orizontale sau cu pante < 2% se admit stagnări locale de apă pe suprafeţe limitate (se recomandă maxim 4 m2 cu grosimea stratului de apă de maxim 2 cm).) să nu deterioreze suportul sau suprafeţele izolate. ieşinde sau intrânde.18. racordare privind suportul şi a celor de străpungere. excrescenţe. etc. (6) Suportul nu trebuie să comporte fisuri. cu denivelări de maxim 5 mm (determinate cu dreptarul de 2 m lungime aplicat pe direcţia de planeitate) şi nu va prezenta neregularităţi (bavuri. denivelări). ancorare a instalaţiilor ce străpung şi trec prin izolaţie precum şi celor ce vor fi pazate/montate peste izolaţie. sau lipite în semiaderenţă (cu adezivi specifici care să asigure aderenţă superioară forţelor de sucţiune) şi punerea suportului în contact cu atmosfera prin deflectoare (pentru a nu se forma suprapresiune de vapori şi a nu se deslipi/deteriora izolaţia). stabilite. cu grosimea stratului de apă de maxim 1. barbacane/garguie. fixare.5% mai mari decât cele menţionate sau este umed/ud se vor lua măsurile ce se impun (structuri hidroizolante/termohidroizolante flotante şi/sau fixate mecanic. (7) Suportul cu pante generale > 2% vor fi plane. (3) Se vor lua măsuri ca dotările de lucru (utilaje de ridficat. Art. denivelările se vor ciopli sau rectifica. (11) Nu se vor efectua lucrări de hidroizolaţii pe suport vechi: a) pe dale aplicate în şapă sau pozate în pat de nisip. deplasată pe direcţia de planeitate). accesorii şi anexe la care se racordează hidroizolaţia (receptoare pluviale. prefabricate la hidroizolaţiile împotriva apelor fără presiune hidrostatică. de pante. butelii. rectificată şi regenerată (insclusiv luarea măsurilor de eliminare a umidităţii/apei dintre straturile existente). fără afectarea zonelor cu lucrări în curs de execuţie sau terminate. b) pe termoizolaţie ranversată din spumă poliuretanică spreiată in situ. de căile de acces.23 Condiţii de punere în operă: (1) Se vor respecta reglementările specifice cerinţelor esenţiale de calitate menţionate la Art. aceste condiţii se vor respecta şi în cazul şliţurilor de ancorare-protecţie a terminaţiilor verticale a membranelor hidroizolante. mai mari de 1. ţinându-se seama. (10) Nu se prelua frontul de lucru fără certitudinea şi verificarea corectitudinii existenţei tuturor elementelor de fixare. containere. creându-se o pantă de racord de maxim 1/5. transport şi de manipularea materialelor. străpungeri.). elemente de fixare şi auxiliare. în special de direcţia vântului dominant.5 mm (determinate prin calcul) sub acţiunea tuturor încărcărilor şi deformaţiilor previzibile. (9) Se va verifica corecta poziţionare şi montare a tuturor elementelor constructive. (8) Muchiile orizontale şi verticale. ancorare. Se pot utiliza scafe cu racord la 450. başe. cu răşini sintetice sau cu mortar de ciment aditivat (cu plastifianţi). Art. denivelările se vor rectifica cu mortar de ciment aditivat (cu plastifianţi). (4) Suprafaţa suportului rigid trebuie să fie plană.

(8) Se vor lua măsurile necesare pentru a preveni acumularea gazelor toxice şi/sau inflamabile în spaţiile de lucru. a HG 1091-2006 privind cerinţele de securitate şi sănătate la locul de muncă. etc. (3) Verificare finală: 13 . căderilor de la înălţime.25 Condiţii privind protecţia şi igiena muncii: (1) Se vor respecta prevederile reglementărilor privind protecţia şi igiena muncii în construcţii. (3) Se vor lua măsurile corespunzătoare privind instalaţiile electrice (tablouri electrice. c) poziţionarea şi fixarea în structura suport a pieselor înglobate. aprobate cu Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. prezentate la Art. a reglementărilor privind prevenirea şi stingerea incendiilor pe durata executării lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora.26 Controlul calităţii lucrărilor: (1) Verificări pe parcursul lucrărilor: a) calitatea suportului (calitatea produselor/materialelor şi execuţiei). Art. totodată. pe etape/faze de lucru. de trecere (a elementelor de străpungere) de fixare.. (2) Măsurile necesare pentru prevenirea şi stingerea incendiilor se vor lua la punctul de lucru. b) în vederea verificării finale sau ca urmare a acesteia se vor executa rectificări a eventualelor deficienţe precum şi de finisare (unde este cazul).).18(4) şi a celor din Legea 319-2006 privind securitatea şi sănătatea în muncă. în zonele adiacente şi de depozitare. utilajele. Art. uneltele acţionate electric vor fi împământate şi alimentate prin conductori continui asiguraţi şi racordaţi la tablouri electrice verificate. etc. conductori. unde este cazul. prize. a golurilor şi a zonelor de lucru împotriva accidentelor. precum şi susţinerea instructajelor specifice domeniului. (3) Se vor utiliza numai scule. b) calitatea produselor / materialelor ce compun structurile izolante (hidroizolante / termohidroizolante). (2) Rectificări: a) rectificări locale. etc. d) calitatea execuţiei pe etape/faze de lucru. ancorare. în special la lucrările în care se utilizează foc deschis sau aparate de sudură.Condiţii privind securitatea la incendiu: (1) Se vor respecta prevederile reglementările în vigoare prezentate la Art. (4) Se vor respecta condiţiile privind lucrul la înălţime (şi în apropierea golurile) iar lucrătorii vor fi atestaţi medical periodic „apt pentru lucrul la înălţime”. (2) Se vor asigura căile de acces orizontale şi verticale. (6) Se vor lua măsurile ce se impun privind îndepărtarea deşeurilor şi sortarea acestora pe categorii de materiale în vederea reciclării. unelte şi utilaje în perfectă stare de funcţionare. precum şi susţinerea instructajelor specifice domeniului. (5) Se vor respecta condiţiile de siguranţă la montarea şi utilizarea schelelor şi a mijloacelor de ridicat.18 (2) precum şi măsurile de apărare împotriva incendiilor prevăzute de Norme generale de apărare împotriva incendiilor.163/2007. (7) Dispozitivele. înainte de începerea lucrărilor propriu-zise de izolaţii se vor îndepărta toate materialele şi/sau deşeurile combustibile. împământate. a HG 971-2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă.. închise/semiînchise.

Art. de reparare a elementelor accesorii.29 Durabilitatea apreciată în utilizare constituie un criteriu estimativ.27 Condiţii privind calitatea lucrărilor: (1) Recepţia produselor/materialelor de izolaţie se face prin verificarea certificatelor de conformitate. Art. se poate acorda garanţia diferenţială pentru izolaţie şi produsele componente sistemele. dar fără obligativitatea spaţiilor acoperite (acoperite de protecţie provizorie. (2) Păstrarea şi depozitarea materialelor de învelitoare: condiţiile de păstrare şi depozitare a produselor sunt precizate de producătorii acestora în fişele tehnice de produs: a) în depozite. Art. fixare. (2) Garanţia de sistem acordată lucrărilor va corespunde cel puţin garanţiei minime oferite de producător pentru produsele de învelitoare (de regulă. (de regulă la sfârşitul toamnei şi/sau începutul primăverii). (2) Condiţii de utilizare/exploatare: 14 .: prelate).28 Garanţia asupra execuţiei: (1) Garantarea execuţiei corespunde calităţii materialelor componente structurii izolante şi manoperei de realizare. urmărind corectitudinea şi calitatea modului de aplicare. termenele de valabilitate (unde este cazul) şi de garanţie emise de producător pentru fiecare lot de produse/materiale. de ex. b) măsuri de reparare/întreţinere necesare în cazul unor deteriorări/efecţiuni apărute din utilizarea defectuoasă a izolaţiei sau din cauze naturale. b) verificarea documentelor (procese verbale) privind controalele de calitate efectuate pe parcursul desfăşurării lucrărilor. trebuie. acreditate) care să verifice/certifice nivelurile de calitate. după caz. în spaţii acoperite. în unele situaţii se pot solicita analize de laborator (laboratoare autorizate. acoperire.30 Măsuri de întreţinere şi condiţii de utilizare/exploatare: (1) Măsuri de întreţinere: a) măsurile de întreţinere periodică constau. (3) Controlul calităţii la punerea în operă: la punerea în operă a materialelor/produselor se efectuează controlul (vizual) asupra menţinerii integrităţii. de regulă. b) la punctul de lucru depozitarea se va face în aceleaşi condiţii ca în depozite. stabilit prin urmărirea în timp a bunei comportări în utilizare a produselor izolante puse corect în operă. conform regulilor specifice pentru verificarea calităţii şi a prevederilor prezentei reglementări şi în conformitate cu prevederile din „Caiet de sarcini” (după caz).a) verificarea de suprafaţă se va realiza vizual şi prin tatonare. colectare şi evacuare a apelor meteorice şi. izolaţiei. asigurare şi de protecţie a produselor/materialelor de izolaţie. calităţii şi manipulării acestora ca urmare depozitării. în acţiuni anuale sau semestriale. accidentale. racordare. acestea constau în general din lucrări de verificare şi curăţire a traseelor de scurgere. iar membranele hidroizolante se depozitează sub formă de suluri (în poziţie vertială) pe platforme sau paleţi. (4) Recepţia lucrărilor de izolaţii se va face în conformitate cu prevederile reglementărilor tehnice în vigoare. respectate următoarele condiţii privind depozitarea: produsele din mase omogene cu aplicare peliculară se depozitează în pachete sau în paleţi . după caz. lipire. Art. 10 ani). imprevizibile.

se va face cu acordul proiectantului de specialitate .).32 Asigurarea urmăririi comportării în timp. în cazurile când acestea sunt direct vizibile. astfel: a) intervalul poate fi mărit dacă la două verificări succesive nu se constată degradări ( nu la lucrări cu vechime mai mare de 10 ani). conduce la anularea garanţiei acordate şi poate prejudicia funcţionarea corectă a izolaţiei. în condiţii normale de utilizare a izolaţiilor se face prin grija beneficiarului. cu acordul. SECŢIUNEA a 3-a: Urmărirea comportării în exploatare a izolaţiilor Art. c) intervalul poate fi micşorat pentru izolaţiile ce au fost supuse la sarcini. etc. o dată pe an. b) orice intervenţie sau utilizare neconformă. de către. Art. staţii electrice. preconizată. numai în scopul funcţional pentru care a fost prevăzută.a) corecta utilizare în timp a izolaţiei. acest interval poate fi modificat în funcţie de condiţiile concrete pentru fiecare caz în parte. c) orice intervenţie. cu respectarea măsurilor de întreţinere executate. etc. în vigoare. accidente mecanice.31 Urmărirea comportării în exploatare se va face în conformitate cu prevederile reglementărilor tehnice specifice.). sau sub supravegherea executantului care a emis certificatul de garanţie). camere de calcul. şocuri sau mişcări (deplasări) neprevăzute (seism. 15 . b) intervalul poate fi micşorat pentru izolaţiile la care degradările ar conduce la deteriorarea unor echipamente speciale (camere comandă.

acoperişurilor şi părţilor de clădiri supuse direct acţiuni apelor meteorice.5% şi < 20%. aplicată. supuse acţiunii celorlalţi factori de mediu. reacţie la foc. direct sau indirect. b) hidroizolarea elementelor sau părţilor de clădiri împotriva exfiltraţiilor şi/sau infiltraţiilor datorate apelor fără presiune hidrostatică. rezistenţa la pliere. de regulă. stabilitate dimensională. panta uzuală maximă este de 5%. ce trebuiesc avute în vedere: Cerinţe de calitate 1 Condiţii tehnice 2 • • aptitudine de exploatare • rezistenţă mecanică şi stabilitate • capacitatea de rezistenţă şi stabilitate • durabilitate structurală • securitatea la incendiu • proprietăţile produselor hidroizolante privind iniţierea. condiţii tehnice şi criteriile de performanţă la care trebuie să răspundă următoarele categorii de hidroizolaţii: a) hidroizolarea. c) alte părţi sau elemente de construcţie ce pot fi încadrate funcţionale ca acoperişuri terase. între ploturi (rezistenţe speciale alimentate cu energie electrică de joasă tensiune. vor fi prevăzute cu sistem de degivrare sub dale. rezistenţă la deslipire şi la forfecare a îmbinărilor. comportare la foc.CAPITOLUL III: Prezentarea şi evaluarea hidroizolaţiilor SECŢIUNEA 1: Cerinţe. c) hidroizolarea elementelor sau părţilor de clădiri. (ii) în climat mantan (zona climatică a României pentru perioada de iarnă IV). stabilite la temperaturi ridicate. cu acţionare automată). amplasate suprateran şi/sau subteran împotriva exfiltraţiilor şi acelor amplasate subteran împotriva infiltraţiilor. reacţia şi propagarea unui incendiu • • • • • • • Criterii de performanţă 3 săgeată limitată sub sarcină (se referă la structura hidroizolanţă în raport cu suportul). 16 . cu panta generală cuprinsă între 0% (inclusiv) şi 1. aderenţa la suport (realizată prin lipire sau lestare). de regulă. acestea se vor prevede cu următoarele condiţii: (i) numai pe suport rigid. Art. termostate. cu pante < 20%. b) acoperişuri terasă cu pantă generală > 1. performanţe la foc exterior şi interior. rezistenţă la foc. terasele circulabile cu dale pe ploturi-distanţier. durata de garanţie (durata de utilizare estimată). pe toate tipurile de suport.5%. condiţii şi criterii generale de calitate Art. (2) Cerinţe de calitate. contra apelor cu presiune hidrostatică. condiţii tehnice şi de performanţă specifice.33 Prevederi privind cerinţe de calitate. (1) Obiect de referire: a) acoperişuri-terasă plate. la perforare statică şi dinamica rezistenţă şi alungire la rupere la tracţiune.34 Hidroizolarea acoperişurilor şi părţilor de clădiri supuse direct acţiunii apelor meteorice şi.

• stabilitate dimensională la variaţii de temperatură. cu temperaturi pozitive. • coeficientul de frecare în planul dat. spălări sau şiroiri (aflate în general într-un climat constant).0 m coloană apă/10 Kpa împotriva umidităţii naturale a mediului/solurilor (permeabile. sănătate aplicatorilor şi utilizatorilor • izolare la zgomot aerian. • rezistenţă la gelivitate (după caz). de exemplu: băi. bucătării). stabilitate dimensională. coloana de apă/ 2 kPa).2 m. condiţii tehnice şi criterii de performanţă specifice. prevederea de sisteme de atenuare a zgomotului. hidroizolate împotriva infiltraţiilor. compacte. • nu se admit emisii de substanţe toxice sau insalubre în utilizare.• propagarea incendiului. a apelor din stropire şi/sau şiroire. împotriva umidităţii naturale a mediului. cu utilizare umană permanentă. 17 . semipermanente. ce trebuiesc avute în vedere: Cerinţe de calitate 1 • rezistenţă mecanică şi stabilitate Condiţii tehnice 2 • aptitudine de exploatare • capacitatea de rezistenţă şi Criterii de performanţă 3 • rezistenţa la perforare statică.35 Hidroizolaţia elementelor sau părţilor de clădiri împotriva infiltraţiilor datorate apelor fără presiune hidrostatică. • acţiunea fiziologică. • prevederea modurilor de amplasare pe izolaţie. stabilitate la temperaturi ridicate. d) de regulă. • rezistenţă la radiaţii solare (după caz). de regulă. având coeficientul de permeabilitate k>1 cm/sec) permeabile şi a apelor din stropire/şi sau şiroire. acest tip de hidroizolaţii se aplică pe suport rigid şi sunt acoperite cu protecţii sau elemente grele. datorate apelor fără presiune hidrostatică permanentă (se va considera >0. ocazionale. stropiri. la pardoselile camerelor supuse la umeziri. b) elemente sau părţi e clădire hidroizolate împotriva infiltraţiilor datorate apelor fără presiune hidrostatică se va considera >1. fără afectarea/ deteriorarea etanşeităţii • diminuarea şocului termic. 1 2 • siguranţă în utilizare • prevenirea alunecării • comportare climatici la agenţi • siguranţă în exploatare • igienă. rezistenţă la deslipire şi la forfecare a îmbinărilor. a umidităţii naturale a mediului/solului. • aderenţă la suport (realizată prin lipire). • zgomot emis de acoperiş/învelitoare • echiparea cu instalaţii de producere de energie • protecţia termică 3 • rezistenţa la perforare statică şi dinamică. intense.0 m coloană de apă/20 kPa). a apelor din stropire şi/sau şiroire. de utilaje. cu referire la pardoselile camerelor şi la soclurile clădirilor/părţilor de clădire ce nu corespund unor subsoluri funcţionale. • la execuţie: adoptarea măsurilor PSI şi PSM ce se impun (după caz). sănătate şi mediu • igiena apei şi aerului. • izolaţie termică ranversată sau protecţie grea a hidroizolaţiei • protecţie împotriva zgomotului • economia de energie şi izolare termică Art. • după necesităţile funcţionale. (2) Cerinţe de calitate. (după caz). (1) Obiect de referire: a) elemente sau părţi de clădire. c) socluri şi fundaţii izolate sau continue hidroizolante împotriva fenomenului de migraţie capilară a apei (se va considera o presiune > 2. în special în cazul produselor toxice şi/sau inflamabile.

între elemente incombustibile. • aderenţa la suport (realizată de regulă. • aptitudine de exploatare • rezistenţa stabilitate mecanică şi • capacitate de rezistenţă şi stabilitate • durabilitate structurală • securitatea la incendiu • siguranţă în exploatare • proprietăţile produselor hidroizolante privind iniţierea. hidroizolaţia. • durata de utilizare estimată. fiind cuprinsă. în utilizare. b) clădiri sau spaţii/părţi de clădiri amplasate subteran. stabilitate la temperaturi ridicate (după caz). izolaţia termică se aplică spre exterior. condiţii tehnice şi criterii de performanţă specifice.(2). de regulă. nu se impun criterii de performanţă. compacte.36 Hidroizolarea elementelor sau părţilor de clădiri contra apelor cu presiune hidrostatică. acest tip de hidroizolaţii se aplică pe suport rigid şi sunt cuprinse între părţi/elemente constructive. • stabilitate dimensională la variaţii de temperatură (după caz). 35 pct. rezistenţă la deslipire şi forfecare a îmbinărilor. c) de regulă. • la execuţie: adoptarea măsurilor PSI şi PSM ce se impun (după caz). ce se hidroizolează contra infiltraţiilor cu presiune hidrostatică (ape freatice şi de acumulare). • idem criteriile prezentate la Art. limitate. Condiţii tehnice 2. (1) Obiect de referire: a) clădiri sau spaţii/părţi de clădire amplasate suprateran şi/subteran. (2) Cerinţe de calitate. • idem criteriile prezentate la Art.(2) 18 . stabilitate dimensională.• securitatea la incendiu 1 stabilitate • durabilitate structurală • proprietăţile produselor hidroizolante privind iniţierea. 3 • rezistenţa la perforare statică.34 pct. • idem criteriile prezentate la Art. • rezistenţă la agenţi chimici şi organici (după caz). nu se impun condiţii • protecţia termică • de regulă. aplicabile numai în timpul execuţiei.(2). • alungire la rupere la tracţiune şi rezistenţă la alungire la rupere raportate la deformaţiile suportului.35 pct. în special în cazul produselor toxice şi/sau inflamabile şi a lucrului în spaţii închise. peste hidroizolaţie şi poate avea rol şi de protecţie mecanică • economia de energie şi zolare termică Art. grele. prin lipire) pe durata execuţiei clădirii/părţii de clădire. • rezistenţa la perforare statică. • după caz. garantată. ce se hidroizolează contra exfiltraţiilor cu presiune hidrostatică. în care îmmagazinează lichide sau materiale ude/umede. sănătate şi mediu • igiena apei şi aerului. • nu se admit emisii de substanţe toxice sau insalubre în utilizare. • rezistenţă la gelivitate (după caz). • siguranţă în exploatare • comportare la agenţi climatici • igienă. reacţia şi propagarea unui incendiu 2 • siguranţă în utilizare • durata de utilizare estimată. reacţia şi propagarea unui incendiu • siguranţa în utilizare • comportare la agenţi Criterii de performanţă 3. ce trebuiesc avute în vedere: Cerinţe de calitate 1. sănătate aplicatorilor şi utilizatorilor • protecţie zgomotului împotriva • de regulă. de regulă. garantată (durata de utilizare a clădirii) cu asigurarea etanşeităţii.

c) un sort special îl constituie membranele pe bază de bitum aditivat (cu APP sau SBS) simplu sau dublu autoadezive prin depunerea pe o faţă sau pe ambele feţe a unui strat de bitum-polimeradeziv (polimeri şi uleiuri plastifiate) şi a unei folii neaderente de protecţie care se îndepărtează la punerea în operă. Această categorie de membrane se produce în două sorturi principale după tipul de aditivare a bitumului uşor oxidat cu polimeri: a) bitum-plastomer.37 Membranele hidroizolante bituminoase constituie tipul cel mai utilizat în lume în realizarea structurilor hidroizolante monostrat. 3 • de regulă.38 Membranele hidroizolante bituminoase. în prezent nu se utilizează în structuri hidroizolante. se utilizează ca monostrat de armare (suport) ce se bitumează pe ambele feţe. două sau trei straturi de armare impregnate şi acoperite cu bitum sau. în general.E. sănătatea aplicatorilor şi utilizatorilor 2 • idem criteriile prezentate la Art. de regulă. în foarte rare cazuri. bistrat sau multistrat. 35 pct. 1 • protecţie zgomotului împotriva • nu se impun condiţii • protecţia termică • economia de energie şi izolare termică SECŢIUNEA a 2-a: Prezentarea membranelor hidroizolante bituminoase Art. în prezent cu utilizare redusă în C. ca variantă la membranele autoadezive se produc benzi simpul sau dublu autoadezive (din membrană bituminoasă subţire. cu unul. (1) Membranele pe bază de bitum oxidat (bitum de extracţie sau bitum natural oxidat prin insuflare de aer la temperaturi ridicate) constituie categoria veche de membrane hidroizolante. (1) Straturi de armare sau suport din materiale organice: a) carton celulozic: prezintă caracteristici fizico-mecanice slabe (este putrescibil. b) bitum-elastomer. Art. acestea prezintă performanţe fizico-mecanice excelente. conform prevederilor producătorului. lipire la rece sau la cald cu masticuri sau prin autoaderenţă (pe suport). Lipirea acestor membrane pe suport şi între ele se face.(2). prezintă performanţe fizico-mecanice reduse. membranele produse au diverse grosimi şi au o bună comportare la acţiunea solvenţilor organici şi la alungiri prelungite. aditivat SBS (copolimer-stiren-butadien-stiren). de regulă. Lipirea acestor membrane pe suport şi între ele se face prin sudură cu flacără. fabricate în două categorii principale după sorturile bitumurilor constituiente.. doar în cazul rezervoarelor exterioare sau a celor subterane când se pun condiţii de menţinere a unei temperaturi stabilite sau de a se elimina îngheţul. 19 . (2) Membranele pe bază de bitum aditivat reprezintă categoria actuală cea mai utilizată în C. membranele produse au diverse grosimi şi au o bună comportare la alungiri prelungite şi la temperaturi scăzute.E. nu se impun criterii de performanţă. cu bitum oxidat (carton bitumat). sunt structural armate. acestea. • produsele hidroizolante trebuie să fie însoţite de avizul sanitar în cazul rezervoarelor de apă potabilă.• igienă. sănătate şi mediu climatici • igiena apei şi aerului. Nu se admit structurile hidroizolante cu membrane pe bază de bitum oxidat la clădirile din categoriile de importanţă A şi B şi nu sunt recomandate la cele din categoria de importanţă C. aditivat cu APP (polipropilenă atactică). folii polimerice sau metalice) utilizate la etanşări locale. sunt formate dintr-un strat de bitum gros (laminat) sau depus pe un material suport. cu mastic bituminos fierbinte. are variaţii dimensionale apreciabile la variaţii de temperatură şi umiditate). utilizabile la toate tipurile de hidroizolări şi suporturi.. de regulă. de detaliu.

se utilizează ca monostrat de armare (suport) ce se bitumează pe ambele feţe. nu se recomandă bătătură din meşe din fire sau fibre de sticlă): constituie un tip de armătură frecvent utilizată având certe calităţi fizico-mecanice (rezistentă la perforare statică şi dinamică. fiind foarte stabilă dimensional dar cu alungire la rupere redusă şi pliabilitate redusă. se utilizează ca strat de armare sau ca strat suport a membranelor hidroizolante bituminoase şi mai ales a celor polimerice. (2) Straturi de armare sau suport din materiale anorganice: a) împâslitură (voal) din fibre de sticlă: constituie un tip de armătură de utilizare curentă. cu bitum oxidat (pânză bitumată). de regulă. într-un strat sau mai multe straturi (de acelaşi fel sau în combinaţii cu alte tipuri de armături) sau ca strat suport a membranelor bitumate aditive şi poliesterice. din plumb. pulberi minerale şi folii antiaderente sau hârtie siliconată pentru membranele sau benzile autoadezive. c) folii metalice. foliile metalice sunt. acestea conferă membranelor protecţie eficientă împotriva acţiunii radiaţiilor solare şi a acţiunilor mecanice (măreşte considerabil rezistenţa la perforare statică) şi totodată unele au şi rol decorativ. se utilizează ca strat de armare. rezistenţă la perforare statică şi alungire la tracţiune la rupere apreciabilă). pietriş sau ceramică concasată. se utilizează ca strat de armare. precum şi a structurilor hidroizolante cu mase omogene cu aplicare peliculară.b) ţesătură (pânză) din fire textile: în multe cazuri are un comportament aleatoriu şi este putrescibil. polimerice sau mixte (folii metalice şi polimerice dublate): constituie. (1) Protecţiile antiaderente constau din filme/folii polimerice termofuzibile (numai la membranele ce se lipesc prin sudură cu flacăra). stabilitate dimensională şi la alungire la tracţiune la rupere). cu aplicare peliculară. cu bitum. (2) Autoprotecţiile pot fi alcătuite din: a) granule sau paiete minerale: granule din nisip cuarţos.. 20 .08 mm grosime – 390 g/mp). rezistentă la tracţiune la rupere). c) pâslă poliesterică (voal poliesteric): constituie un tip de armătură de utilizare curentă având certe calităţi fizico-mecanice (impregnare bună. în prezent utilizarea acestei armături este redusă. de regulă. d) ţesătură poliesterică: prezintă calităţi superioare pâslei poliesterice (foarte bună rezistenţă la perforare dinamică. aluminiu etirat. Art. d) reţele metalice subţiri (plase): constituie strat de armare pentru anumite membrane bituminoase sau polimerice. într-un strat sau mai multe straturi (de acelaşi fel sau în combinaţii cu alte tipuri de armături). acestea se utilizează ca strat de protecţie al hidroizolaţiilor pentru suprafeţele verticale datorită calităţilor reflectante (termoreflexie şi reflexie a radiaţiilor ultraviolete).08 mm grosime – 720 g/mp) şi inox sau cupru (uzual 0. o puternică barieră contra vaporilor sau ca strat suport al benzilor autoadezive de etanşare. cupru sau oţel inoxidabil. se utilizează ca strat de armare sau ca strat suport a membranelor bituminoase (cu bitum oxidat sau aditivat) şi polimerice. b) ţesătură din fire de sticlă (cu urzeală şi bătătură din fire de sticlă. simple sau ca strat suport al membranelor bituminoase sau polimerice (dublate la acestea). precum şi a structurilor hidroizolante cu mase omogene cu aplicare peliculară. precum şi a structurilor hidroizolante cu mase omogene.39 Membranele hidroizolante bituminoase sunt prevăzute din fabricaţie cu protecţii antiaderente împotriva lipirii la ambalarea în suluri şi cu autoprotecţii împotriva factorilor de mediu (pentru membranele utilizate ca strat superior în structuri hidroizolante expuse direct factorilor de mediu). sau ca strat de armare suplimentară în structuri hidroizolante la etanşarea împotriva apelor cu presiune hidrostatică mare. b) folii metalice: aluminiu ecruisat (uzual 0. speciale. paiete din ardezie sau mică etc. sau ca strat suport a membranelor bituminoase (cu bitum oxidat sau aditivat) şi polimerice precum şi a structurilor hidroizolante cu mase omogene cu aplicare peliculară.

d) emulsii şi dispersii în apă: material fluid. Art. în diferite vâscozităţi. b) mastic fierbinte: bitum oxidat topit cu adaosuri minerale (maxim 30% pulberi sau fibre minerale). c) mase omogene cu diferite vâscozităţi. cu aplicare la rece sau la cald. Art. la rece pentru asigurarea aderenţei hidroizolaţiei la suport. utilizate ca adetiv. diluat în solvenţi organici compatibili (1/3 bitum şi 2/3 solvent).c) folii polimerice: utilizate ca protecţie mecanică (la perforare statică). ca masă de etanşare sau strat de impermeabilizare. polimerice metalizate sau polimerice placate cu folii metalice: utilizate ca protecţie mecanică şi contra radiaţiilor solare. bitumul oxidat se utilizează în următoarea gamă de produse: a) amorsa: bitum oxidat topit. d) folii complexe. aplicate pe suprafeţele amorsate. conform prevederilor producătorului. cele mai uzuale sunt foliile poliesterice. acestea se pot aplica în unul sau mai multe straturi. (2) Mastic bituminos aditivat cu elastomeri sau plastomeri. utilizat ca amorsă sau la peliculizări hidroizolante (în special pentru spaţii închise sau cu pericol de incendiu şi explozie). mase peliculare hidroizolante. (2) Hidroizolaţiile subterane cu produse bituminoase din mase omogene cu aplicare peliculară nu se vor prevede la clădiri din categoria de importanţă A. se aplică fierbinte la lipirea şi peliculizarea suplimentară de suprafaţă a membranelor cu bitum oxidat. astfel: 21 . c) mastic rece: bitum oxidat (topit) cu adaosuri minerale şi diluat în diverse proporţii cu solvenţi organici. este interzisă utilizarea motorinei ca solvent sau ca amorsă. b) mastic fierbinte de lipire a membranelor bituminoase aditivate (lipire continuă sau discontinuă a membranelor pe suport şi lipire continuă a membranelor între ele). cu diverse vâscozităţi.41 Clasificarea produselor după tipul compoziţiei: (1) Bitumul oxidat reprezintă materialul primar utilizat în realizarea membranelor cu bitum oxidat. se aplică rece. cu aplicare peliculară. aceste compounduri bituminoase pot avea şi însuşiri antivegetale (antirădăcini) şi constituie materialul de bază în fabricarea membranelor cu bitum aditivat. în special UV). pentru asigurarea aderenţei hidroizolaţiei la suport.40 (1) Produsele hidroizolante bituminoase din mase omogene cu aplicare peliculară constituie gama de produse cu utilizări şi aplicări variate (amorse. cu sau fără straturi de armare. cu aplicare peliculară în unul sau mai multe straturi. la peliculizări de suprafaţă. cu Art. ca masă de şpaclu sau ca adeziv (au calităţi mediocre). în lipirea acestora şi ca material de bază la amorsarea suprafeţelor.42 Clasificarea produselor după modul de aplicare se face în funcţie de vîscozitate. mase adezive şi mase de etanşare) în compoziţii şi structuri diverse. B şi C. simple sau armate. cu aplicare la rece. se aplică rece. (3) Hidroizolaţiile subterane cu produse bituminoase din mase omogene cu aplicare peliculară nu se vor prevede la clădiri din categoria de importanţă A şi B dar pot fi prevăzute la celelalte categorii dar numai ca hidroizolaţie împotriva apelor fără presiune hidrostatică. În lucrările de hidroizolaţii. Se utilizează la lucrări de hidroizolaţii sub forma următoarelor produse: a) amorse-masticuri diluate în solvenţi organici compatibili. SECŢIUNEA a 3-a: aplicare peliculară Prezentarea maselor omogene hidroizolante bituminoase. e) compound bituminos special fabricat cu rezistenţă faţă de factorii de mediu (radiaţii solare.

moduri de fabricare.44 Membranele hidroizolante sunt produse diverse din categoria polimerilor elastomeri sau plastomeri (produşi de polimerizare înaltă a hidrocarburilor nesaturate).45 Materialele polimerice la producerea membranelor sunt variate: (1) Materialele plastice: a) CSM sau PE-CS Polietilenă cloro-sulfonată b) EEA Etilen/etilacetat Terpolimer etilen/etilacetat (declarat prin cuvinte în scris) c) EBA Etilen/butil acetat d) ECB sau EBT Etilen. calandrare. pulverizare. să fie impermeabile la apă. Art. Procedeul de fabricare a membranelor polimerice constă în laminare. până la cele vâscoase trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: să fie aderente la suportul amorsat. b) masele semifluide. conform prevederilor producătorului. d) produse vâscoase: se aplică cu şpaclul. să fie elastice la temperaturi scăzute şi ridicate (la temperaturi ridicate să nu curgă). variază funcţie de consistenţa şi domeniul de utilizare: a) masele fluide (amorse) trebuie să aibă nivelul de fluiditate necesar pătrunderii în porii elementului (suport) pe care sunt aplicate şi să formeze o peliculă continuă. c) produse semivâscoase: se aplică cu racle sau cosoroaba. structuri hidroizolante.). SECŢIUNEA a 4-a: Prezentarea membranelor hidroizolante polimerice Art. extrudere sau procedee mixte. pensulare sau cu trafaletele. domenii de utilizare. aderentă şi uniformă. copolimer.a) produse fluide: se aplică prin stropire. Art. să fie stabile la temperaturi ridicate. să fie compatibile chimic cu elementele sau materialele cu care vin în contact şi adezivii să corespundă rolului (nivel de adeziune/coeziune.43 Caracteristicile produselor hidroizolante bituminoase din mase omogene cu aplicare peliculară. stabilitate. Membranele polimerice sunt prezentate în variate compounduri. şi moduri de aplicare. elasticitate la temperaturi scăzute şi înalte. propilenă şi o dienă cu porţiunea nesaturată reziduală de dienă în lanţul lateral e) IIR Cauciuc isopren-isobuten (butil cauciuc) f) NBR Cauciuc acrilonitril-butadienic (nitril cauciuc) (3) Cauciucuri termoplastice: a) EA Amestec elastomeric 22 . bitum e) EVAC Etilen/vinilacetat f) FPO sau PO-F Poliolefină flexibilă g) FPP sau PP-F Polipropilenă flexibilă h) PE Polietilenă i) PE-C Polietilenă clorurată j) PIB Poliizobutilenă k) PP Polipropilenă l) PVC Policlorură de vinil (2) Cauciucuri tip elastomeri: a) BR Cauciuc butadienic b) CR Cauciuc cloroprenic c) CSM Cauciuc polietilen cloro-sulfonil d) EPDM Terpolimer de etilenă. etc. b) produse semifluide: se aplică prin pensulare sau cu trafaletele.

ca suport al membranei. Art. etc. fără a conferi calităţi suplimentare notabile. dublate cu foi din recepturi diverse. şape). c) unele membrane polimerice (speciale). prin autoaderenţă sau prin lipire cu bitum fierbinte) sau se pot asocia membrane polimerice cu membrane bituminoase.b) MPR Topitură de cauciuc procesabilă c) SEBS Stiren etilen butilen stiren d) TPE Elastomeri termoplastici. Art.46 Membranele polimerice pot fi autoprotejate (din fabricaţie) faţă de factorii de mediu (în special radiaţii UV şi IR) prin dublare cu folii polimerice sau metalice. pot fi rezistente la diverşi agenţi chimici. cu următoarele precizări: a) stratul de armare poate fi inclus în masa membranei sau poate constitui suportul membranei. poate avea şi rol de difuzie a vaporilor. unele produse se pot asocia în structuri bistrat (caz în care straturile se lipesc continuu între ele cu adezivi specifici cu aplicare la rece. d) în sistem mixt. poliesterice sau chiar metalice subţiri sau dublate pe pâslă din fibre poliesterice sau din sticlă. cu sau fără armare. mucegaiuri. b) prin lipire continuă sau discontinuă cu adezivi specifici cu aplicare la rece sau cu mastic de bitum cu aplicare la rece sau la cald (condiţie de compatibilitate a membranei la adezivi sau la bitum). b) stratul de armare poate avea rol de a conferi calităţi fizico-mecanice superioare (membranei nearmate) sau poate avea rol tehnologic de fabricare. prin natura compoundului (diverse adaosuri.48 Membranele polimerice se pot aplica pe suport în diferite moduri: a) flotant. Art.50 23 . c) stratul de armare. Art. simplu aşezat (prelată). cu următoarele precizări: a) membranele polimerice fără autoprotecţie trebuie protejate suplimentar prin lestare (pietriş. dale) sau prin includere între elemente de construcţie (beton. prin natura compoundului. b) membranele polimerice (în special cele cu utilizare la hidroizolanţii subterane) vor avea adaosuri biocide în compoundul de bază care să-i confere rezistenţă la vegetale (rădăcini). nu sunt excluse nici un fel de alte combinaţii de materiale. d) difuzia vaporilor se poate realiza şi prin amprentarea sau şagrenarea feţei inferioare a membranei. calandrare sau extrudere. cu fixare mecanică pe contur şi asigurarea în câmp prin lestare sau cu fixare mecanică. Art. zidărie. sticlă. reticulaţi f) TPS sau TPS-SEBS SEBS–copolimeri g) TPV Cauciuc termoplastic vulcanizat (4) Membrane compozite: membrane realizate prin laminare. bacterii.49 Membranele polimerice se utilează de regulă ca hidroizolanţii monostrat. sau în masă. de exemplu: negru de fum). peliculizare de suprafaţă. nereticulaţi e) TPE-X Elastomeri termoplastici..47 Membranele polimerice pot fi armate cu materiale tip reţea (ţesături rare cu acelaşi tip de urzeală şi bătătură) din fire textile. c) prin lipire continuă prin autoaderenţă.

durata de utilizare apreciată şi garanţia acordată. alungirile. (7) Se menţionează că. condiţiile privind suportul (de regulă rigid). o mare parte din aceste produse necesită întreţinere cu intervenţii de regenerare. Art. în acest domeniu. moduri şi condiţii de aplicare foarte variate. din acelaşi material sau cu alte materiale compatibile). e) lipire prin autoaderenţă.Etanşarea suprapunerilor (prin suprapunerea membranelor şi/sau prin suprapunerea de benzi acoperitoare joantei. (4) În general.54 Sistem de evaluare calitativă a membranelor hidroizolante 24 .2% (valorile negative. bacteriilor. în sens transversal).). contracţiile.51 Specificaţii calitative generale: a) membranele polimerice armate trebuie să prezinte o stabilitate dimensională la cald mai bună de ± 0. se relevă în sens longitudinal iar cele pozitive. varietatea tehnologiilor şi condiţiilor de aplicare impune folosirea de aplicatori foarte bine calificaţi şi atestaţi de firma producătoare. prin expunere timp de 6 ore la + 800 C. nu sunt emise reglementări generale şi detaliate. f) marginile se pot etanşa suplimentar prin cordon de sudură realizat cu electrod specific din material polimeric sau cordon cu mastic de etanşare specific (în cazul lipirii prin dizolvare superficială). c) membranele polimerice se definesc ca domeniu de utilizare (din punct de vedere al recepturii) în membrane cu utilizare supraterană (la acoperişuri) şi subterană (membranele polimerice specifice lucrărilor subterane conţin substanţe biocide împotriva mucegaiurilor. Art. b) sudură prin topirea superficială a suprafeţelor de contact cu jet de aer fierbinte. d) lipire cu adezivi specifici aplicaţi la rece sau la cald. (5) În general. etc. ciupercilor. vizitabile (care comportă lucrări de întreţinere şi reparaţii). (2) Hidroizolaţiile cu produse polimerice din mase omogene cu aplicare peliculară nu se vor prevede la clădiri din categoria de importanţă A şi nu sunt recomandate la cele din categoria B. pentru hidroizolaţiile din această categorie. (6) Se menţionează că. stabilite de producător. SECŢIUNEA a 5-a: aplicare peliculară Prezentarea maselor omogene hidroizolante polimerice. c) sudură cu microunde de înaltă frecvenţă. se impune o studiere şi analiză atentă prind performanţele. se poate realiza în diverse moduri: a) lipire prin dizolvarea superficială a suprafeţelor de contact. (3) Hidroizolaţiile cu produse polimerice din mase omogene cu aplicare peliculară se pot prevedea fără restricţii la bazine şi rezervoare de stocare ape.000 ore.52 (1) Produsele hidroizolante polimerice din mase omogene cu aplicare peliculară constituie o gamă de produse mai nouă pe plan mondial. cu Art.53 Hidroizolaţiile cu produse polimerice din mase omogene cu aplicare peliculară trebuiesc prevăzute şi puse în operă în condiţiile respectării stricte a prevederilor producătorului. SECŢIUNEA a 6-a: bituminoase Art. b) membranele polimerice trebuie definite şi din punct de vedere al comportării la îmbătrânire accelerată. cu utilizări. periodice. condiţiile de aplicare (tehnologia de aplicare). acestea nu trebuie să sufere modificări mai mari de 10% a principalilor parametri după expunere la xenotest timp de 10.

conform standardelor europene şi româneşti (SR EN).Membranele hidroizolante bituminoase se caracterizează.4 (metoda A şi B) Ps.18 . prin niveluri de încărcări statice.4. prin criterii şi niveluri de performanţă.4 (metoda A şi B) Pd.2 F. la care membrana. (metoda B) Presiunea minimă pentru care se asigură etanşeitatea (kPa/m.2 (metoda A şi B) Ps. c) pentru hidroizolaţiile aplicate pe structura termoizolantă se vor lua în considerare numai nivelurile determinate prin metoda B.5.0 200/20.24 25 . menţinute timp de 24 ore. după îndoirea pe dorn: Niveluri de performanţă „F” F. de exemplu: Pd 3 – B). este etanşă (metoda A cu suport rigid – metoda B cu suport semielastic): Niveluri de performanţă „Pd” Pd. la care membrana.3.0 (2) Rezistenţă la sarcină statică „Ps” Se determină conform SR EN 12730:2003.3 (metoda A şi B) Pd.2. de grosime dată. (metoda A) I.5 (metoda A şi B) Încărcare minimă de cădere a corpului de cădere.2 (metoda A şi B) Pd. la care membrana.1 F.0 60/6. (metoda A sau B) I. nu prezintă deteriorări. (1) Impermeabilitatea (etanşeitatea) „i” Se determină conform SR EN 1928:2003. prin niveluri de temperaturi negative. (metoda B) I. prin niveluri de înălţime de cădere a unui corp de 500 g. (4) Pliabilitatea la temperaturi scăzute „F” Se determină conform SR EN 1109:2003. prin niveluri de presiune menţinută timp de 24 ore.0 400/40. de grosime dată. b) pentru hidroizolaţiile aplicate pe suport rigid se vor putea lua în considerare nivelurile determinate prin metoda A. este etanşă: Niveluri de performanţă „I” I. de grosime dată. de grosime dată. coloană apă) 10/1.1. metoda B cu suport semielastic): Niveluri de performanţă „Ps” Ps.3 F. la care membrană. este etansă (metoda A cu suport rigid.1 (metoda A şi B) Pd. (metoda B) I.0 100/10. la care se asigură etanşeitatea (mm) 200 500 1000 1500 2000 a) se va indica nivelul de performanţă şi metoda de determinare (A sau B.3 (metoda A şi B) Ps.5 Temperatura la care s-a determinat flexibilitatea (o C) 0 -6 .4 F.5 (metoda A şi B) Încărcare minimă la care se asigură etanşeitatea (cap sferic Ø 10mm – kg) 5 10 15 20 25 (3) Rezistenţa la impact „Pd” Se determină conform SR EN 12691:2006.1 (metoda A şi B) Ps.12 .

SR EN 13501-5+A1:2010 şi SR EN ISO 11925-2:2002. apar deplasări > 2 mm ale masei de bitum: Niveluri de performanţă „T” T.6 A. prin niveluri ale forţei de tracţiune.1 A. b) rezistenţa la forfecare a îmbinărilor. conform SR EN 12317-1:2001.4 R.5 A. la care membrana. d) aderenţa granulelor minerale la suport.2 A.3 A.F.5 Rezistenţă la rupere la tracţiune Longitudinal (N/5 cm) Transversal (N/5 cm) < 150 < 100 > 150 > 100 > 250 > 200 > 350 > 300 > 450 > 400 (6) Alungirea la tracţiune (la rupere) „A” Se determină conform SR EN 12311-1:2002. c) stabilitate dimensională. de grosime dată. prin niveluri de temperatură la care pe membrane.3 R.5 ≥ 10 ≥8 ≥ 20 ≥ 16 ≥ 40 ≥ 32 ≥ 60 ≥ 48 (7) Rezistenţa la fluaj „T” Se determină conform SR EN 1110:2001.1 T.3 T. prin niveluri ale alungirii la care membrană.55 Membranele hidroizolante bituminoase şi hidroizolaţiile din mase omogene cu aplicare peliculară comportă şi parametri auxiliari de evaluare ce pot fi avuţi în vedere: a) rezistenţă la dezlipire a îmbinărilor.2 R.7 Alungire la rupere la tracţiune Longitudinal (%) Transversal (%) <2 < 1.5 ≥5 ≥ 3. e) aderenţa la suport (lipirea membranelor pe suport şi între ele) „Fad” în vederea prevenirii efectelor sucţiienii şi presiunii vântului (N/m2): (i) forţa de aderenţă la suport (prin lipire/sudură): Fad ≥ 3 Pc unde Pc este presiunea de calcul a vântului (pozitivă sau negativă) funcţie de zona geoclimatică de situare şi nivelul de expunere la vânt.2 T.30 (5) Rezistenţa la rupere la tracţiune „R” Se determină conform SR EN 12311-1:2002.5 ≥2 ≥ 1.4 A. conform SR EN 1107-1:2002. conform SR EN 12316-1:2001.1 R. de grosimea dată. se rupe: Niveluri de performanţă „A” A. Art. de grosime dată.4 Temperatura la care deplasările bitumului < 2 mm (o C) + 80 + 100 + 120 + 140 (8) Performanţă la foc exterior şi reacţie la foc conform SR ENV 1187:2003. se rupe: Niveluri de performanţă „R” R. conform SR EN 12039. (ii) forţa de aderenţă la suport (din lipire şi lestare) se determină cu formula: Fad = 2 x G + 2’ x Pa 26 .6 .

Pa este forţa de aderenţă în zonele de lipire efectivă. T.4.5.5. (foarte bun) 2. Art.2. (mediocru) Niveluri minime de clasificare I. Ps.1 R.3.6 Alungire la rupere la tracţiune Longitudinal (%) Transversal (%) <5 < 3. Pd.4 R. prin niveluri ale alungirii.56 Model orientativ de evaluare calitativă a membranelor hidroizolante bituminoase (la o grosime nominală de 4 mm): Calitatea 1. după caz). 54 (2).1 A. (bun) 3. nu prezintă deteriorări după îndoire pe dorn. (satisfăcător) 4. prin niveluri de temperaturi negative.1% I. T.2% I.6. conform standardelor europene şi româneşti (SR EN).3. R.5 Rezistenţa la rupere la tracţiune Longitudinal (N/5 cm) Transversal (N/5 cm) < 300 < 200 > 300 > 200 > 400 > 300 >600 > 500 > 800 > 700 (6) Alungirea la tracţiune (la rupere) „A” Se determină conform SREN 12311-2:2010. F. R. de grosime dată se rupe (metoda A): Niveluri de performanţă „A” A. Pd.2 A.4.2.5.5.2. nivelurile de performanţă sunt conform cu cele indicate la Art.2% SECŢIUNEA a 7-a: polimerice Sistem de evaluare calitativă a membranelor hidroizolante Art.4.3. după caz). 54 (4). prin niveluri ale forţei de tracţiune.4.5.5 A. (A. R. Ps.4. stabilitate dimensională ≤ 0. (4) Pliabilitatea la temperaturi scăzute „F” Se determină conform SR EN 495-5:2003.5. (3) Rezistenţa la impact „Pd” Aceleaşi prevederi ca la Art.3 R. de grosime dată. (5) Rezistenţă la rupere la tracţiune „R” Se determină conform SR EN 12311-2:2010. 54 (1).3. stabilitate dimensională ≤ 0. T. după caz).57 Membranele hidroizolante polimerice se caracterizează.3.3 A. A. R. cu menţiunea că determinările se fac numai prin metoda B. 2 este suprafaţa efectivă de lipire (în puncte sau totală) raportată la 1 m2. 54 (3). prin criterii şi niveluri de performanţă (1) Impermeabilitatea (etanşeitatea) „I” Aceleaşi prevederi ca la Art.5 ≥ 10 ≥8 ≥ 20 ≥ 16 ≥ 50 ≥ 40 ≥ 100 ≥ 80 27 .4. de grosime dată. Pd. Ps.1% I.2. la care membrana. F. stabilitate dimensională ≤ 0. F. stabilitate dimensională ≤ 0. F.2 R. se rupe (metoda A): Niveluri de performanţă „R” R. (A. cu menţiunea că determinările se fac numai prin metoda B. T.3. la care membrana. în N/m2. (A. la care membrana. Pd.4 A.2.2.3.5 ≥5 ≥ 3. Ps.1. (2) Rezistenţa la sarcină statică „Ps” Aceleaşi prevederi ca la Art.4.4/F.Fad = G + 2 x Pa unde: G este presiunea de lestare pe m2.

după caz) stabilitate dimensinală ≤ 1.61 Criteriile de performanţă principale la care trebuie să fie caracterizate prin niveluri de performanţă.7 A. numai pe suporturi rigide. după caz). bituminoase sau polimerice. 4) Aderenţa la suport (şi.8 ≥ 200 ≥ 500 ≥ 160 ≥ 400 (7) Performanţă la foc exterior şi reacţie la foc conform SRENN 1187: 2003. R. Pd.A.5 mm): Calitatea 1.62 Structurile hidroizolante din mase omogene.60 Masele omogene cu aplicare peliculară. R. R.5.2. de regulă. e) expunere la bitum. F. (A.2. (A. răspund modului de aplicare a maselor omogene cu aplicare peliculară.2. 3) Alungirea la tracţiune „A”.4.59 Model orientativ de evaluare calitativă a membranelor hidroizolante polimerice (la o grosime nominală. c) stabilitate dimensională. Pd.5. Art. b) rezistenţă la forfecare a îmbinărilor. conform SREN 1107-1:2002. 28 . în funcţie de utilizare. 7) Rezistenţa la impact. 8) Pliabilitatea la temperaturi scăzute „F”. F. în acest context sunt prevăzute criterii şi niveluri de performanţă raportate la funcţiunea hidroizolaţiei. care indică structurile de etanşare simple. 55 e).0% SECŢIUNEA a 8-a: Sistem de evaluare calitativă a produselor hidroizolante cu mase omogene cu aplicare peliculară Art. Ps.4. d) aderenţa la suport: conform precizărilor de la Art.5% I.3% I. Ps.4. după caz). în general. F4/F5. 6) Rezistenţa la sarcină statică „Ps”. conform SREN 12316-2:2001. 9) Stabilitate dimensională. a straturilor succesive). Nivelurile de performanţă. în acest context sunt suport continu şi rigid. Art. (mediocru) Niveluri minime de clasificare I. stabilitate dimensională ≤ 0. (satisfăcător) 4. (A. conform SREN 12317-2:2001. 1) Impermeabilitatea (etanşeitatea) „I”. (foarte bun) 2.58 Membranele hidroizolante polimerice comportă şi parametri auxiliari de evaluare ce trebuiesc avuţi în vedere: a) rezistentă la deslipire a îmbinărilor. de 1. Art.2. stabilitate dimensională ≤ 0. (A.3. SR EN 13501-5+A1:2010 şi SR EN 11925-2:2002. după caz) stabilitate dimenională ≤ 0. după caz.4. Pd. continuă şi omogenă (fără îmbinări etanşe la suprapuneri) în totală aderenţă pe suport continuu şi rigid. medie. R5.4. 5) Performanţa la foc exterior şi reacţie la foc conform SR EN 1187:2003.5.3. Art.3. Ps.3% I. Pd 5. (bun) 3.4. se referă la straturile/structurile hidroizolante stabilite de producători. Ps.3. omogene sau în straturi armate precum şi tehnologiile de aplicare.7. bituminoasă şi polimerice sunt caracterizate prin criterii şi niveluri de performanţă de către producători/producători de sisteme.3.3. SREN 13501-5+A1 : 2010 şi SREN ISO 11925 – 2: 2002. F. 2) Rezistenţa la rupere la tracţiune „R”.8.

55. e) performanţa la foc exterior şi reacţie la foc: conform reglementărilor.0 coloană apă) pentru presiuni exercitate de maxim 50 kPa. conform Art. h) pliabilitatea la temperaturi scăzute „F”: să nu se deterioreze la pliere la + 6o C în zona climatică I şi la – 12o C în zona climatică II şi III (conform zonare climatică a României pentru perioada de iarnă – C.5 x presiunea maximă exercitată (> 100 kPa). b) rezistenţa la rupere la tracţiune „R”: > 250 N/cm longitudinal şi > 200 N/cm transversal.3 (metoda A). 54. 54. logitudinal şi transversal.4 (metoda A) pentru presiuni exercitate de maxim 60 kPa (6 m coloană apa) şi Ps. c) alungirea la tracţiune „A”: >10%.(1) Hidroizolaţii supraterane. g) rezistenţă la impact „Pd”: minim Pd. d) aderenţa la suport: conform Art. 54. h) pliabilitatea la temperaturi scăzute „F”: să nu se deterioreze la – 6o C.107-2005). i) stabilitate dimensională: ≤ 1%. e). (3).54. 55.4 (metoda B) pentru presiuni exercitate > kPa ( > 6 m coloană de apă). hidroizolaţii în spaţii interioare. c) alungirea la tracţiunea „A”: > 10%. (2). f) rezistenţă la sarcină statică „Ps”: minim Ps. longitudinal şi transversal. (1). g) rezistenţa la impact „Pd”: minim Pd. (3) Hidroizolaţii supraterane sau subterane împotriva apelor cu presiune hidrostatică: a) impermeabilitate „I”: asigurarea etanşeităţii la o presiune de: (i) minim 100 kPa (10. d) aderenţa la suport: conform Art. b) rezistenţa la rupere la tracţiune „R”: (i) > 300 N/5 cm longitudinal şi 250 N/5 cm transversal. (2). d) aderenţa la suport: forţa de aderenţă la suport Fad să fie minim de 2 x mai mare decât presiunea exercitată. longitudinal şi transversal. c) alungire la tracţiune „A” : >10%. 35. a). e). pentru presiuni exercitate d emaxim 100 kPa (10 m coloană apă). supuse direct acţiunilor factorilor de mediu (acoperişuri-terase): a) impermeabilitatea „I”: asigurarea etanşeităţii la o presiune de minim 100 kPa (10. conform Art. f) rezistenţa la sarcină statică „Ps” : minim Ps3 (metoda B). (3). (ii) minim 200 kPa (10 m coloană apă) pentru presiuni exercitată de maxim 100 kPa. e) performanţa la foc exterior şi reacţie la foc: conform reglementărilor. i) stabilitate dimensională: ≤ 1%. 29 . pentru presiune exercitate de maxim 60 kPa (6 m coloană apă). f) rezistenţa la sarcină statică „Ps”: minim Ps. g) rezistenţa la impact „Pd”: minim Pd 4(metoda A). 35.3 (metoda A). (iii) minim 2. i) stabilitate dimensională: ≤ 1%. b) rezistenţa la rupere la tracţiune „R”: > 250 N/ cm longitudinal şi > 200 N/cm transversal. conform Art.3 (metoda B). h) pliabilitatea la temperaturi scăzute „F”: pentru hidroizolaţii interioare să nu se deterioreze la pliere la 0o C pentru hidroizolaţii exterioare să nu se deterioreze la – 6o C.0 m coloană apă). (2). (3). conform Art. b). 54. e) performanţă la foc exterior şi reacţie la foc: conform reglementărilor. (2) Hidroizolaţii subterane sau supraterane împotriva apelor fără presiune hidrostatică: a) impermeabilitate „I”: asigurarea etanşeităţii la o presiune de minim 10 kPa (1 m coloană de apă) pentru referirea de la Art. conform Art. conform Art. şi minim 60 kPa (6 m coloană de apă) pentru referirea de lsa Art. 54. (1). (ii) > 400 N/5 cm longitudinal şi 300 N/5 cm transversal.

5%. etc.structuri hidroizolante monostrat (membrane bitumate şi polimerice) (1) Condiţii conceptuale: a) condiţii generale privind domeniul de utilizare: (i) hidroizolaţiile monostrat nu se vor prevedea la clădiri din categoria de importanţă A.A. scafe.R. semiaderenţă sau pozate flotant. c) condiţii privind nivelurile minime de performanţă: (i) impermeabilitate (I): I.. (iv) hidroizolaţiile monostrat nu sunt recomandate la terasele utilitare şi la terasele cu structură termoizolantă ranversată. cu sau fără fixare mecanică . (ii) rezistenţă la sarcină statică şi la impact „Ps/Pd”: membrane cu protecţie suplimentară grea Ps/Pd3. domuri. (2) Condiţii privind execuţia: a) condiţii privind modul de aplicare: (i) aplicarea membranelor pe suport cu pantă sub 5% se recomandă a se face în lungul liniei de pantă iar pe suport cu pantă..5.4.3.3. (iv) la pante >5 membranele vor fi autoprotejate şi vor fi lipite în aderenţă totală. trape. dolii) va fi întărită în lungul liniei de intersecţie cu un strat hidroizolant suplimentar cu lăţimea desfăşurată de minim 50 cm peste care se va aplica hidroizolaţia monostrat bituminoasă.5. cu cât mai puţine străpungeri faţă de planul învelitorii (luminatoare. (ii) hidroizolaţiile monostrat nu sunt recomandate la clădirile situate în zona climatică IV. 30 . (iii)hidroizolaţiile monostrat pot fi prevăzute la terase cu pante mai mari de 1. cu sau fără fixare mecanică . pentru membranele fixate mecanic – F.3. instalaţii.2 mm.5. (vi) alungirea la rupere la tracţiune (A): membrane lipite în aderenţă totală. se recomandă să fie plane. (v) rezistenţa la rupere la tracţiune (R): membrane lipite în aderenţă totală. (iii)comportament la temperatură ridicată (T): membrane cu protecţie suplimentară grea T. membrane autoprotejate Ps4/Pd4 (metoda B). (v) suprafeţele hidroizolate cu membrane polimerice.).4. membrane cu autoprotecţie T. (vii) flexibilitatea la temperaturi scăzute (F): pentru membranele lipite în aderenţă totală. b) condiţii privind alcătuirea: (i) se vor prevedea membrane bituminoase cu bitum aditivat cu grosimea nominală ≥ 4 mm sau membrane polimerice cu grosimea ≥ 1. pentru aplicare pe suport rigid şi A.CAPITOLUL IV: Alcătuirea structurilor hidroizolante SECŢIUNEA 1: Alcătuirea structurilor hidroizolante la acoperişurile tip terasă Art. (vi) :pentru hidroizolaţiile monostrat se vor utiliza numai membrane special produse pentru acest mod de utilizare. (ii) flexiunea între planuri diferite (coame. pe suport (indirect) din tablă cutată membranele se vor aplica numai perpendicular pe linia cutelor. în cazul membranelor polimerice care nu comportă lipire în totală aderenţă. se recomandă utilizarea unei membrane cu o grosime mai mare faţă de cea prevăzută în câmpul curent. semiaderenţă sau fixate mecanic. pentru membrane bituminoase şi polimerice cu aplicare pe suport semirigid sau semielastic. respectându-se strict prevederile producătorului. semiaderenţă sau pozate flotant – F. peste 5% se recomandă a se face perpendicular pe linia de pantă.63 Câmp curent . semiaderenţă sau pozate flotant.

2 sau T. (iv) structurile termohidroizolante cu termoizolaţia ranversată (formată din plăci termoizolante lestate) nu vor fi prevăzute la terasele clădirilor situate în zona climatică IV şi la pante mai mari de 3%.2.. inclusiv cele plate (pantă 0). (ii) flexiunea între planuri diferite va fi întărită în lungul liniei de intersecţie cu un strat hidroizolant suplimentar cu lăţimea de minim 0. Art. (iv) hidroizolaţiile multistrat pot fi prevăzute la terase şi acoperişuri cu pante diverse. lemn.3. (ii) hidroizolaţiile cu membrane bituminoase cu bitum oxidat vor fi prevăzute în minim trei straturi.1 peliculizată cu vopsea 31 .I. b) condiţii privind nivelurile de performanţă minimale de etanşeitate a suprapunerilor: nivelul de asigurarea a etanşeităţii îmbinărilor suprapunerilor va fi de minim 20 KPa (presiunea menţinută timp de 30 minute). cu membrane polimerice cu grosimea de minim 0. coamele şi doliile se recomandă să fie întărite cu un strat hidroizolant suplimentar cu lăţimea desfăşurată de minim 50 cm.8 mm şi membrane bituminoase cu bitum aditivat cu grosimea de minim 3 mm.25 m peste care se va aplica structura hidroizolantă multistrat. conform prevederilor producătorului. (iii)flexiunea între planurile orizontal şi vertical poate fi realizată sub un unghi de 45º prin utilizarea scafelor prefabricate (din membrane hidroizolante. conform tablou: Suportul hidroizolaţiei rigid semirigid semielastic Terasă necirculabilă cu protecţie autoprotecţie grea Ps1/Pd3 (A) Ps2/Pd2 (A) Ps1/Pd3 (B) Ps2/Pd2 (B) Ps2/Pd3 (B) pietonală cu protecţie grea Ps3/Pd2 (A) Ps3/Pd2 (B) Terasă utilitară circulabilă cu pietonală (dale protecţie grea pe ploturi) Ps4/Pd2 (A) Ps3/Pd3 (A) Ps4/Pd2 (B) Ps3/Pd3 (B) grădină Ps3/Pd3 (A) Ps3/Pd3 (B) (iii)rezistenţa la fluaj „T”. etc. (iii)hidroizolaţiile multistrat pot fi prevăzute la clădiri situate în toate zonele geoclimatice. c) condiţii privind nivelurile de performanţă (referitor la membranele componente structurii): (i) impermeabilitate (I): pe suprafeţe plate sau cu pantă sub 3% . conform tablou: terasă necirculabilă cu autoprotecţie T. (v) membranele componente ale structurilor multistrat se recomandă să provină de la un singur producător.). în conformitate cu prevederile acestuia privind structurarea şi modul de aplicare. cu structuri mixte cu membrane bituminoase şi polimerice (compatibile la bitum) sau cu structuri bistrat cu membrane polimerice (special concepute şi aplicate. (ii) rezistenţe la sarcină statică „Ps” şi rezistenţe la impact „Pd”. minim la dimensiunea indicată de producător. iar pe suprafeţe cu pantă peste 3% . b) condiţii privind alcătuirea: (i) se vor prevedea structuri bistrat cu membrane bituminoase cu bitum aditivat cu grosimea totală de minim 5 mm. (iii)linia suprapunerilor capetelor membranelor succesive nu va fi colineară ci decalată cu minim 50 cm.(ii) continuitatea etanşă a suprapunerilor se va realiza prin lipire sau sudură continuă. structuri multistrat cu membrane bituminoase cu bitum oxidat cu grosimea totală de minim 6 mm sau structuri bistrat mixte.I.64 Câmp curent-structuri hidroizolante multistrat (1) Condiţii conceptuale: a) condiţii generale privind domeniul de utilizare: (i) hidroizolaţiile multistrat pot fi prevăzute cu membrane bituminoase cu bitum oxidat sau aditivat.

65 Structuri hidroizolante verticale (monostrat sau bistrat) (1) Condiţii conceptuale: a) condiţii privind domeniul de utilizare: (i) hidroizolaţia verticală din membrane bituminoase se va prevedea în structuri întărite.4.terasă necirculabilă cu protecţie grea terasă circulabilă cu dale pe ploturi terasă circulabilă. (ii) la terasele utilitare hidroizolaţia verticală va fi minim bistrat (nu se include stratul suplimentar de întărire). carosabilă sau grădină termoreflectantă (pentru pantă <5%) T. (iii)suportul hidroizolaţiei verticale se recomandă să fie rigid sau elastic.2 T. minim structuri bistrat cu membrane bitumate cu bitum oxidat sau structuri monostrat cu membrane polimerice.1 (iv) rezistenţa la rupere la tracţiune „R”: pentru pante <20% . (v) alungirea la rupere la tracţiune „A”: pentru suport rigid cu aplicare flotantă sau semiflotantă şi pentru suport semirigid cu aplicare în totală aderenţă. de câmp. pentru suport semielastic – F. (vi) flexibilitatea la temperaturi scăzute „F”: pentru suport rigid cu aplicare în totală aderenţă pentru zona climatică I şi II – F1. membrana se va aplica numai perpendicular pe linia cutelor. pentru zona climatică IV – R4. (iii)continuitatea etanşă a suprapunerilor se va realiza prin lipire sau sudură la dimensiunea minimă indicată de producător. (ii) pe suport (indirect) din tablă cutată. b) condiţii privind nivelurile de performanţă minimale de etanşeitate a suprapunerilor: (i) nivelul de asigurare a etanşeităţii îmbinărilor suprapunerilor va fi de 10 KPa la pante peste 5% şi de 15 KPa la pante sub 5% (presiune menţinută timp de minim 30 minute) precum şi la membranele aplicate pe suport semielastic. flotantă sau semiflotantă – A2.3 T. (2) Condiţii privind execuţia: a) condiţii privind modul de aplicare: (i) aplicarea membranei superioare pe suport orizontal cu pantă sub 5% se recomandă a se face în lungul liniei de pantă iar pe suport cu pantă peste 5% se recomandă a se face perpendicular pe linia de pantă. (iv) linia suprapunerilor capetelor membranelor succesive nu va fi colineară ci va fi decalată cu 50 cm iar linia suprapunerilor capetelor membranelor stratului superior va fi decalată cu minim 1 m faţă de cea a stratului inferior.R3. (iii)structura hidroizolantă verticală va fi autoprotejată sau cu protecţie suplimentară grea (tencuieli armate sau elemente prefabricate). în zonele cu încărcări din zăpadă pe sol >2 kN/m2 în zonele ce presupun aglomerări de zăpadă. 32 . pentru suport semielastic – A3. pentru suport semielastic – R4. b) condiţii privind alcătuirea: (i) se vor prevedea structuri monostrat sau bistrat cu membrane bituminoase cu bitum aditivat.63(1). pentru hidroizolaţiile aplicate în zona climatică IV se va majora la un nivel superior. Art. membrana superioară poate fi aplicată paralel cu membrana inferioară dar decalat la 1/2 din lăţime sau poate fi aplicată perpendicular pe membrana inferioară. d) condiţii privind nivelurile de performanţă ale întregii structuri hidroizolante: conform Art. (ii) membranele ce compun hidroizolaţia verticală vor fi de aceeaşi natură sau compatibile între ele şi cu cele ce compun structura hidroizolantă curentă.

(vi) flexibilitatea la temperaturi scăzute: F.. se va suprapune peste ultimul strat (superior) hidroizolant al structurii de câmp (orizontale). Stratul hidroizolant vertical.2.. (iii)comportamentul la temperatură ridicată (T): ≥ 100°C. se va considera nivelul necesar pentru asigurarea stabilităţii la nivelul fixărilor mecanice. recomandabil T. se va prevede fixare mecanică continuă a părţii superioare.2). prin introducere în şliţ orizontal sau prin acoperire cu lăcrimar.).3. exterior. (v) hidroizolaţia verticală se va aplica pe înălţime minimă de 30 cm în zonele submontane şi pe 50 cm în zonele montane şi depresionar-montane. (iv) forţa de rupere la tracţiune: R. etc. lemn. c) acest tip de etanşare este împotriva apelor fără presiune hidrostatică. (ii) terminaţia superioară a structurii hidroizolante se recomandă a fi asigurată prin fixare mecanică. (iv) hidroizolaţia verticală va putea fi constituită din prelungirea hidroizolaţiei orizontale numai în sensul derulării membranei hidroizolante. respectiv 15 kPa.. SECŢIUNEA a 2-a: Alcătuirea structurilor hidroizolante împotriva exfiltraţiilor Art. plintelor şi după necesităţi a pereţilor. periodice sau continue. (iii)stratul suplimentar de întărire va fi acoperit pe orizontală de hidroizolaţia orizontală monostrat sau va fi interpus între straturile hidroizolaţiei orizontale multistrat. scafa poate fi realizată din şapă din mortar de ciment sau cu piese profilate. terminale.4.2. pentru înălţimi mai mari de 60 cm se vor prevede fixări mecanice pe o linie intermediară. (vii) rezistenţa la sfâşiere.3. (v) alungirea la rupere: A.. cu spălări şi stropiri ocazionale. a structurii hidroizolante. speciale (din membrană bituminoasă. (vi) hidroizolaţia verticală se va racorda (întoarce) pe capul aticelor sau se va fixa mecanic la partea superioară. la structuri hidroizolante cu protecţie suplimentară: Ps2. b) condiţii privind nivelurile de performanţă minimale de etanşeitate a suprapunerilor: nivelul de asigurare a etanşeităţii îmbinării suprapunerilor la structurile monostrat al îmbinărilor verticale va fi de 15 kPa şi cel al îmbinărilor cu suprafeţele orizontale de 20 kPa iar la structurile bistrat de 10 kPa.(membranele placate cu folie metalică – T. c) condiţii privind nivelurile minime de performanţă: (i) impermeabilitate (I) . nu se admite racordarea pe verticală în lungimea membranei hidroizolante. 33 ..I. (ii) rezistenţa la sarcină statică „Ps”: la structuri hidroizolante autoprotejate: Ps3. b) hidroizolarea acestor spaţii se poate concepe cu membrane hidroizolante sau cu mase omogene cu aplicare peliculară şi se concretizează prin hidroizolarea pardoselilor. astfel: (i) cu solicitare moderată în cazul spaţiilor umede şi/sau cu spălări şi stropiri ocazionale.(iv) hidroizolaţia verticală se va aplica în totală aderenţă faţă de elementul suport. (2) Condiţii privind execuţia a) condiţii privind modul de aplicare: (i) intersecţia între planul vertical şi orizontal se va realiza în vinclu sau cu racord (scafă) la 45º (cu lungimea ipotenuzei de minim 5 cm)..66 Condiţii conceptuale: (1) Condiţii generale privind domeniul de utilizare a) hidroizolarea elementelor şi părţilor de clădire amplasate suprateran sau subteran împotriva exfiltraţiilor se referă la etanşarea spaţiilor umede.

A. (suprafeţe orizontale). c) flexibilitatea la temperaturi scăzute: .2. structuri monostrat sau bistrat cu membrane bituminoase cu bitum oxidat cu grosimea totală de minim 3 mm sau structuri cu minim două straturi din mase omogene cu aplicare peliculară. armate.F. pentru suprafeţe verticale. (2) Solicitări intense: a) impermeabilitate (I): I.5 mm sau cu membrane polimerice cu grosimea minimă de 0.I.2. în lungul liniei de intersecţie.2. placaje)..2 mm.(ii) cu solicitare intensă în cazul spaţiilor cu spălări şi stropiri (şiroiri) periodice şi/sau continue.2. e) hidroizolaţia orizontală şi verticală va fi protejată suplimentar cu şape sau tencuieli. (ii) Ps3/Pd3 pentru suprafeţe orizontale. armate) cu lăţimea desfăşurată de minim 30 cm (minim 15 cm pe verticală).8.1.2..1. funcţie de intensitatea solicitării: (1) Solicitări moderate a) se vor prevede hidroizolaţii monostrat cu membrane bituminoase cu bitum aditivat cu grosimea minimă de 2. cu un strat hidroizolant suplimentar (membrană sau mase omogene cu aplicare peliculară.b.1.68 Condiţii privind nivelurile minime de performanţă funcţie de intensitatea solicitării (1) Solicitări moderate: a) impermeabilitate (I) . Art.69 Condiţii privind nivelurile minime de performanţă ale materialelor hidroizolante a) forţa de rupere la tracţiune: (iii)R. b) alungirea la rupere: . b) rezistenţă la sarcină statică „Ps” şi rezistenţă la impact „Pd”: (i) Ps2/Pd2 pentru suprafeţe verticale.70 34 .. (iv) R. pentru suprafeţe orizonatele. structuri bistrat cu membrane bituminoase cu bitum oxidat cu grosimea totală minimă de 4 mm sau structuri cu minim trei straturi din mase omogene cu aplicare peliculară. Art. b) rezistenţă la sarcină statică „Ps” şi rezistenţă la impact „Pd”: (i) Ps3/Pd3 pentru suprafeţe verticale.67 Condiţii privind alcătuirea. d) suportul hidroizolaţiei va fi rigid. în lungul liniei de intersecţie.8 mm.1. b) flexiunea între planuri va fi întărită. b) flexiunea între planuri va fi întărită. Art. armate) cu lăţimea desfăşurată de minim 25 cm (minim 10 cm pe verticală).0 mm. cu două straturi de armare. c) comportament la temperatură ridicată (T): T. pentru suprafeţe orizontale.3. (ii) Ps4/Pd4. recomandabil 1. cu un strat hidroizolant suplimentar (membrană sau mase omogene cu aplicare peliculară. c) hidroizolaţia suprafeţelor verticale (fiind mai puţin solicitată) poate fi prevăzută conform prevederilor de la pct. c) hidroizolarea suprafeţelor verticale (fiind mai puţin solicitate) poate să nu fie prevăzută cu materiale hidroizolante ci din tencuieli şi/sau finisaje impermeabile (vopsitorii. (2) Solicitări intense a) se vor prevedea hidroizolaţii monostrat cu membrane bituminoase cu bitum aditivat cu grosime minimă de 3 mm sau cu membrane polimerice cu grosimea minimă de 1. Art.

infiltraţie şi exfiltraţie. construcţia fundată peste nivelul pânzei freatice nu necesită hidroizolaţie iar dacă se află în aval se va hidroizola deoarece se ridică nivelul pânzei freatice.01 m/s). fundate la adâncimi diferite. subsoluri) împotriva infiltraţiilor şi/sau exfiltraţiilor Art. Art. (2) Condiţii privind nivelurile de performanţă minimale de etanşeitate a suprapunerilor: nivelul de asigurare a etanşeităţii îmbinărilor (J) va fi de 20 KPa pe suprafeţele orizontale şi 15 KPa pe suprafeţele verticale. SECŢIUNEA a 3-a: Alcătuirea structurilor hidroizolante a elementelor şi părţilor de clădire amplasate subteran (socluri. Hidroizolaţiile vor fi 35 . (iii)apa freatică: este apa care formează un strat compact între granulele de sol şi exercită o presiune hidrostatică. care nu exercită presiune hidrostatică sau exercită o presiune nesemnificativă.72 Situaţii de prezenţă a apelor cu presiune hidrostatică pentru care este necesară hidroizolarea subterană a construcţiilor (1) Două construcţii alăturate. b) hidroizolaţia verticală cu înălţimea mai mare de 50 cm necesită fixare mecanică a marginii superioare. c) acţiuni combinate.Condiţii privind execuţia (1) Condiţii privind modul de aplicare a) intersecţia dintre planuri se recomandă a se realiza în vinclu. b) ape de exfiltraţie: apa de stocare: este apa conţinută în bazine sau rezervoare. în drum spre pânza freatică (terenuri permeabile având k>0. (ii) apa de stratificaţie: este apa de scurgere care pătrunde în straturi greu permeabile străbătute de straturi permeabile şi prin care se acumulează şi exercită o presiune hidrostatică. c) stratul suplimentar de întărire şi hidroizolaţia verticală vor fi suprapuse minim 10 cm peste hidroizolaţia orizontală în cazul structurilor monostrat.71 Tipuri de prezenţă a apei pentru care este necesară hidroizolarea elementelor şi părţilor de clădire amplasate subteran (1) Ape fără presiune hidrostatică a) umiditatea naturală a terenului: provine din apele de precipitaţie care nu stagnează în sol şi care nu exercită o presiune hidrostatică (terenuri permeabile având k>0. b) apa de scurgere: este apa în mişcare. (2) Ape cu presiune hidrostatică a) ape de infiltraţie: (i) apa de acumulare: este apa de scurgere care se acumulează prin întâlnirea straturilor greu permeabile şi exercită o presiune hidrostatică. temporar. fundaţii. sub efectul gravitaţiei.01 m/s). una fiind deasupra şi cealaltă sub nivelul pânzei freatice. Dacă construcţia fundată sub nivelul pânzei freatice se află în amonte faţă de sensul de scurgere al apei.

(2) Cazuri de construcţii subterane ce se hidroizolează. permeabil c) construcţia se află într-un teren puţin permeabil iar umplutura săpăturii este permeabilă. a) construcţia se află în zona de scurgere naturală a apelor de infiltraţie prin stratul permeabil (nisip) aflat între două straturi puţin permeabile (argilă) b) construcţia se află în zona de scurgere naturală a apelor de infiltraţie prin stratul permeabil (nisip) situat sub stratul de pământ vegetal. Construcţiile aflate deasupra nivelului maxim al pânzei freatice se vor hidroizola împotriva apelor fără presiune hidrostatică. ceea ce conduce la acumulări de ape ce exercită presiune hidrostatică d) construcţia se află într-un teren puţin permeabil dar care are fracturi de teren permeabil ce converg spre construcţie şi zona de umplutură a săpăturii 36 .prevăzute împotriva apelor cu presiune hidrostatică.

(4) La alegerea structurii hidroizolante se va ţine seama de nivelul de etanşare admisibil concretizat prin starea feţei interioare a pereţilor sau pardoselii: a) uscat – nu se admit pete izolate de umezeală. constituie condiţia curentă de exigenţă corespunzătoare prevederilor prezentului normativ.72 Condiţii generale privind domeniul de utilizare (1) Hidroizolaţiile se vor prevedea în următoarele situaţii a) în cazul terenurilor în care nu există pericol de infiltrare cu produse petroliere sau a altor soluţii care pot afecta caracteristicile calitative ale materialelor hidroizolante.) sau se va retrage partea subterană a construcţiei la distanţă de minim 1. se poate prevedea un sistem permanent de epuisment pentru coborârea pânzei freatice la minim 30 cm sub nivelul betonului de egalizare. fără apariţia stagnărilor sau picăturilor de apă. (5) Categoriile de fisurare previzibile a construcţiei după valoarea limită de calcul a deschiderii fisurilor (criterii ce implică nivelul de rezistenţă la alungire la rupere a materialelor hidroizolante preconizate): a) cu deschiderea fisurilor până la 0. dacă este cazul. etc. 37 . impermeabilizarea terenului.1 mm. pentru a se asigura un suport uscat pentru executarea hidroizolaţiei (orizontale). c) la baza săpăturii. (2) Proiectarea construcţiilor subterane se va face astfel încât să se asigure posibilitatea executării hidroizolaţiei ţinându-se seama de următoarele: a) forma construcţiei în plan şi în secţiune vor fi cât mai simple pentru asigurarea unei manopere simple şi sigure. b) umed . suplimentar. există vibraţii sau eforturi tangenţiale. subradierul ca suport al hidroizolaţiei va fi racordat la 45º cu o diferenţă de nivel de maxim 1 m. în caz contrar: se va prevedea un perete suport al hidroizolaţiei distanţat şi separat faţă de construcţia existentă printr-un strat de desolidarizare şi alunecare (plăci deşeuri cauciuc. prevederea de sisteme drenante.Art. plăci sau foi din materiale polimerice. temperatura este mai mare de 40ºC. b) construcţia se va amplasa de regulă la o distanţă de minim 1. e) în cazul radierelor situate la cote diferite.se admit porţiuni izolate de umezeală pe suprafeţe de maxim 20%. utilizarea de betoane sau mortare impermeabile.20 m faţă de alte construcţii sau elemente de construcţie existente sau în curs de proiectare-execuţie. plăci polistiren expandat. (3) În cazul când la nivelul hidroizolaţiei presiunea depăşeşte 5 daN/cm2. vor fi prevăzute rigole şi puţuri pentru dirijarea. într-o singură treaptă. etanşarea se va realiza cu membrane hidroizolante bituminoase cu bitum aditivat sau polimerice. colectarea şi evacuarea apelor din precipitaţii. f) elementele de străpungere vor fi înglobate şi fixate în suportul hidroizolaţiei şi la faţa acesteia. perimetral construcţiei. sau în trepte multiple pentru diferenţe de nivel mai mari. nu se vor admite la spaţiile cu utilizare umană sau animală ci eventual numai la spaţii tehnice în care nu există activitate umană permanentă sau temporară. pentru a avea spaţiul necesar execuţiei hidroizolaţiei. b) în cazul când sunt avantajoase tehnic sau economic decât alte procedee ca: ridicarea nivelului inferior al construcţiei. etc.20 m iar partea supraterană va ieşi în consolă la limita necesară. d) în cazul hidroizolaţiei în sistem „cuvă exterioară” betonul de egalizare de sub radierul construcţiei (subradier) trebuie prevăzut cu o supralărgire de minim 30 cm pe tot conturul radierului (cu îngroşare şi armare suplimentară perimetrală pentru a se împiedica fisurarea) pentru crearea spaţiului necesar de racordare a hidroizolaţiei verticale.

2 la 0. se va asigura o lăţime utilă pentru a se putea face racordarea la suprafeţele verticale ale fundaţiei sau soclului şi pereţilor pe ambele feţe (exterior şi interior). c) cu deschiderea fisurilor de la 0. b) rezistenţa la sarcină statică „Ps” şi rezistenţă la impact „Pd” – Ps3/Pd3. în cazurile amplasării construcţiilor în zone montane şi submontane. de fiecare parte. recomandabil minim I.3. la nivelul dintre fundaţie şi soclu sau zidărie. a fundaţiilor peste cota finită a trotuarului cu minim 30 cm. amprentate sau celulare).5 mm.(6) (7) (8) (9) b) cu deschiderea fisurilor până la 0. exterioară. f) hidroizolaţia verticală poate fi alcătuită dintr-o membrană hidroizolantă bituminoasă sau polimerică lipită continuu pe suport. în care se prevăd aglomerări de zăpadă şi în cazul stropirilor frecvente şi intense (construcţii cu acoperişuri cu scurgere la picătură. etc. c) hidroizolaţia verticală va fi aplicată pe un suport din tencuială cu mortar de ciment fără adaos de var.. c) comportament la temperatură ridicată (T): . cu sau fără racordare la hidroizolaţia verticală (a soclului sau fundaţiei). soclurilor şi pereţilor subterani va fi ridicată până la cota finită a trotuarului. d) hidroizolaţia verticală. din drişcuit.T. fixată mecanic la partea superioară sau din minim două straturi din mase omogene cu aplicare peliculară eventual armate.74 Condiţii privind nivelurile minime de performanţă pentru hidroizolaţia orizontală împotriva fenomenului de capilaritate: a) impermeabilitatea (I): trebuie să corespundă la presiunea de calcul a elementelor de construcţie exercitată pe suprafaţa materialului hidroizolant.2 mm. panouri sau foi semirigide (simple. în cazul în care elementul suport orizontal este umed (nu se poate obţine totala aderenţă) se poate prevedea un prim strat pozat flotant. a fundaţiilor. în cazul în care nu se poate asigura hidroizolarea pe exterior se poate adopta sistemul de execuţie a hidroizolaţiei din interior (cuvă interioară) pe peretele de protecţie cu rol de suport. recomandabil. în condiţiile unor stropiri normale. La construcţiile ce deservesc instalaţiile electrice sau conţin aparatura electrică sau electronică. e) hidroizolaţia verticală. cu streaşină îngustă..). exterioară. se referă în general la hidroizolarea fundaţiilor şi soclurilor (1) Condiţii generale privind alcătuirea a) hidroizolaţia orizontală va fi de regulă monostrat şi se va realiza cu membrane hidroizolante bituminoase sau polimerice. Art. Execuţia se recomandă a se efectua dinspre exteriorul construcţiei. zidărie sau ecran de argilă compactat în straturi succesive şi suprateran cu tencuieli armate din mortar de ciment fără adaos de var sau zidărie. protejate subteran cu plăci. etc.2.73 Condiţii privind hidroizolarea împotriva apelor fără presiune hidrostatică a fenomenului de capilaritate. constituind astfel un suport uscat de aderenţă a membranelor hidroizolante ce compun structura. în spaţiul rezultat din săpătura (sistem cuvă exterioară). Hidroizolaţiile subterane se aplică în aderenţă totală pe întreaga suprafaţă (pe suport şi între membrane). Art. b) hidroizolarea orizontală a elementelor de fundare poate fi prevăzută şi la nivelul tălpii fundaţiei pe betonul slab armat de egalizare de minim 10 cm grosime. 38 . hidroizolaţia va fi întărită suplimentar faţă de prevederile prezentului normativ. Hidroizolaţia pereţilor subsolurilor sau a cuvelor se va aplica pe structura de rezistenţă din beton armat sau zidărie.

hidroizolaţia orizontală împotriva fenomenului de capilaritate poate fi prevăzută cu mase omogene cu aplicare peliculară.75 Hidroizolaţia orizontală împotriva apelor fără presiune hidrostatică (la subsoluri): a) impermeabilitate (I) . şi Ps3/Pd3. c) comportament la temperatură ridicată (T) .să nu-şi schimbe aparent proprietăţile fizice la o presiune de 5 daN/cm2 (să permită o tasare stabilă de maxim 15% cu alungire laterală corespunzătoare). din categoria de importanţă C şi D. (ii) posibilitatea realizării construcţiei lângă alte construcţii existente.T. etanşeităţii (la exfiltraţii) după realizarea hidroizolaţiei prin proba cu apa. pe acestea se aplică hidroizolaţia şi protecţia interioară (radier) şi cea exterioară (perete). b) sistemul se poate adopta şi în următoarele cazuri: (i) împotriva infiltraţiilor sau acţiunilor combinate ale apei (din interior şi din exterior). f) se menţionează că membranele hidroizolante bituminoase cu bitum aditivat. de 4 mm grosime pot asigura impermeabilitatea la presiuni peste 5 daN/cm2 (500 KPa).2.I. cu simpla armare.. structura suport orizontală va fi subradierul iar cea verticală va fi peretele de rezistenţă interior (diafragmă). Nivelurile de performanţă pot fi I. 39 .77 Hidroizolarea împotriva apelor cu presiune hidrostatică se poate concepe. în cazul bazinelor supraterane.76 Hidroizolaţia verticală împotriva apelor fără presiune hidrostatică: a) impermeabilitate (I) . pe aceasta se aplică hidroizolaţia şi protecţia interioară (cuvă interioară). recomandabil cu strat de armare.. în minim două straturi.. b) rezistenţa la sarcină statică „Ps” şi rezistenţă la impact „Pd” – Ps3/Pd3. c) sistemul prezintă următoarele avantaje: (i) siguranţa calităţii execuţiei hidroizolaţiei (asigurarea etanşeităţii) în zonele de racord dintre suprafeţele orizontale şi cele verticale precum şi la rosturi. funcţie de sensul de acţionare a presiunii corelat cu sistemul constructiv.2. d) sistemul prezintă următoarele dezavantaje: (i) posibilitatea degradării hidroizolaţiei la execuţia structurii cuvei interioare (la montarea armăturilor şi la turanarea betonului). (ii) imposibilitatea verificării etanşeităţii (la exfiltraţii) în cazul construcţiilor subterane. în unul din următoarele sisteme: (1) Sistemul „cuvă interioară” (cuvă în cuvă): a) sistemul poate fi adoptat în principal împotriva exfiltraţiilor. structura suport (cea exterioară) va fi de rezistenţă cu radier din beton armat şi pereţi din beton armat sau zidărie de cărămidă (armată cu sâmburi şi centuri din beton armat). (iii)când construcţia necesită rosturi de dilatare sau tasare (astfel se poate asigura continuitatea şi calitatea optimă a hidroizolaţiei în zona rosturilor). (2) Sistemul „cuvă exterioară”: a) sistemul poate fi adoptat în principal împotriva infiltraţiilor. c) comportament la temperatură ridicată (T) .T. Art. (ii) când nu se poate adopta sistemul „cuvă exterioară” din motive constructive sau din imposibilitatea asigurării spaţiului necesar de lucru pe exterior.2. Art. (iii)posibilitatea verificării. Art.2.2.d) pentru construcţii parter.I. e) rezistenţa la compresiune (strivire) a materialului hidroizolant . b) rezistenţa la sarcină statică „Ps” şi rezistenţă la impact „Pd” – Ps3/Pd3.

(4) Racordurile dintre planuri diferite vor fi asigurate suplimentar prin aplicarea unui strat hidroizolant de întărire de 50 cm lăţime desfăşurată (25 cm + 25 cm). privind nivelul maxim al presiunii hidrostatice şi nivelul presiunii exercitate de elementele de construcţie.5 x pentru presiuni maxime de 50 KPa.. (3) Pentru înălţimi ale coloanei de apă mai mari de 2 m se recomandă utilizarea hidroizolaţiei verticale multistrat.5× presiunea exercitată de elementele şi rezistenţa la impact „Pd” – minim Pd3. aplicată pe înălţimi mari. cu decalarea între ele a suprapunerilor (să nu existe colinearitate a suprapunerilor). c) sitemul prezintă avantajul combinării cu sistemul „cuvă interioară” în cazul unor situaţii şi condiţii diferite de lucru (vecinătăţi. (2) Hidroizolaţia verticală. recomandabil conform următoarelor date: (1) Impermeabilitatea (I) nivel minim:I. ce conduc la o calitate necontrolabilă. (3) este o combinare a sistemului „cuvă interioară” cu cel „cuvă exterioară”. se va executa fixarea mecanică a părţii superioare. în condiţiile în care se estimează pericol de alunecare a membranelor hidroizolante. respectându-se cu stricteţe condiţiile impuse dimensionării şi calităţii pieselor de etanşare. (5) Elementele de străpungere şi rosturile vor fi atent executate conform detaliilor prevăzute de proiectant.79 Condiţii privind nivelurile minime de performanţă. rectificat.). zone cu rosturi. 40 .8 x pentru presiuni maxime de 80 KPa. (iv) 2. (ii) 1. nivel calculat corespunzător presiunii hidrostatice maxime multiplicată cu un coeficient de minim: (i) 1. Art.b) sistemul se poate adopta şi împotriva exfiltraţiilor sau acţiunilor combinate ale apei (din interior şi din exterior). se va executa pe tronsoane de maxim 2 m înălţime.3. fapt pentru care nu este recomandat. etc.78 Condiţii generale privind alcătuirea hidroizolaţiei împotriva apelor cu presiune hidrostatică (1) Hidroizolaţia se va aplica pe suport rigid şi plan.2 x pentru presiuni maxime de 10 KPa. canale. d) sistemul prezintă următoarele dezavantaje: necesită spaţiu de lucru perimetral. exterior construcţiei. diferenţe de cote ale planurilor. Art. fragmentează lucrarea de etanşeitate în faze prin intercalarea lucrărilor de construcţie aferente sistemului şi necesită o manoperă de înaltă calitate la racordul dintre suprafeţele orizontale şi cele verticale. (iii)1.0 x pentru presiuni maxime de 100 KPa. exterioară să îndeplinească cerinţele de rezistenţă şi stabilitate ce se impun. Nivelurile de performanţă se vor calcula funcţie de solicitările la care este supusă hidroizolaţia. (2) Rezistenţa la sarcină statică „Ps” >1. (3) comportament la temperatura ridicată (T): în general nu se pun condiţii. acest sistem implică dificultăţi în execuţie. cu condiţia ca protecţia verticală.

(iv) recepţia lucrărilor. atestate. trebuiesc respectate următoarele condiţii: (i) membranele hidroizolante în foi se depozitează sub formă de suluri (în poziţie verticală) pe platforme sau paleţi. atât pentru fazele intermediare cât şi pentru întregul sistem. eventual paletizat. recomandabil în spaţii acoperite. etc. lucrările de hidroizolaţie se vor verifica în cadrul respectivului sistem (proceduri de execuţie. Art. în general. Controlul de calitate cuprinde următoarele verificări minimale pentru membranele hidroizolante: (i) caracteristici geometrice (lungime. Pentru asigurarea calităţii lucrărilor se impun următoarele etape: (i) recepţia materialelor de hidroizolaţie şi accesorii. (ii) verificarea comportării la temperaturi ridicate. a documentaţiei de execuţie şi a fişelor tehnice ale materialelor utilizate. (iii)controlul calităţii la punerea în operă.CAPITOLUL V: Condiţii privind verificarea calităţii şi urmărirea comportării în timp a hidroizolaţiilor SECŢIUNEA 1: Condiţii privind verificarea calităţii Art. termenelor de valabilitate (unde este cazul) şi de garanţie emise de producător pentru fiecare lot de materiale.81 Recepţia materialelor Recepţia materialelor se bazează pe verificarea certificatelor de calitate (conformitate). în spaţii închise. grosime). (ii) păstrarea şi depozitarea materialelor. (iii)verificarea flexibilităţii la temperaturi scăzute. b) la punctul de lucru depozitarea se va face pe timp limitat.83 Controlul calităţii la punerea în operă 41 . În cazul în care unitatea executantă are un sistem propriu de conducere şi asigurare a calităţii. (ii) materialele hidroizolante fluide se depozitează în bidoane sau butoaie. acoperite şi ventilate.80 Verificarea calităţii se realizează în conformitate cu prevederile prezentei reglementări.). În unele cazuri se pot solicita analize de laborator (de conformitate) care să certifice caracteristicile specifice în raport cu datele tehnice stipulate în normele de produs sau în agrementele tehnice. (iv) verificarea forţei de rupere la tracţiune. conform reglementărilor specifice. (v) verificarea alungirii la rupere la tracţiune. Art. plan de control al calităţii.82 Păstrarea şi depozitarea materialelor Condiţiile de păstrare şi depozitare ale materialelor sunt precizate de producătorii acestora în fişele tehnice de produs a) în depozite. controlul de calitate pentru materiale se execută pe şantier de către personal şi/sau în institute/laboratoare specializate. în spaţii acoperite. Art. lăţime. În acest context.

privind calitatea lucrărilor. se va face prin grija beneficiarului. calităţii suportului care trebuie să corespundă condiţiilor geometrice şi fizico-mecanice specifice.85 Urmărirea comportării în exploatare a învelitorilor la clădiri (1) Urmărirea comportării în exploatare se va face în conformitate cu prevederile reglementărilor tehnice în vigoare. (iii)intervalul poate fi micşorat pentru hidroizolaţiile ce au fost supuse la sarcini. măsurile de asigurare şi control.84 Recepţia lucrărilor Recepţia finală a lucrărilor se va face în comun. în condiţii normale de utilizare a hidroizolaţiilor. fisurări. (ii) intervalul poate fi micşorat pentru hidroizolaţiile la care degradările ar conduce la deteriorarea unor echipamente speciale (camere comandă. SECŢIUNEA a 2-a: Urmărirea comportării în exploatare Art. procesele verbale de lucrări executate în diverse etape şi aspectul general al suprafeţelor executate.86 (1) Lucrările de intervenţie pentru remedierea/refacerea hidroizolaţiilor se efectuază în următoarele situaţii: la constatarea unor defecte sau degradări (dislocări alunecări. etc.).925/1995. b) controlul şi asigurarea: (i) utilajelor.). 42 . astfel: (i) intervalul poate fi mărit dacă la două verificări succesive nu se constată degradări. camere de calcul. accidente mecanice. în conformitate cu prevederile reglementărilor tehnice în vigoare. (2) Lucrările de intervenţie pot rezulta în urma verificărilor programate. documentaţia tehnică de intervenţie va fi verificată de verificator şi vizată de expertul tehnic atestat conform HG nr. (2) Asigurarea urmăririi comportării în timp. Art. explozii. prin documentaţia tehnică de intervenţie. staţii electrice. etc. (7) Fazele de execuţie a lucrărilor de intervenţie pentru remedierea/refacerea hidroizolaţiilor: a) înlăturarea cauzelor ce au condus la deteriorarea învelitorii. etc. necesare pentru protecţia muncii. (5) Proiectantul va stabili. Intervalul de mai sus poate fi modificat în funcţie de condiţiile concrete pentru fiecare caz în parte. dar nu la lucrări cu vechime mai mare de 10 ani. conform prevederilor legale pentru categoria de lucrări pe care le execută. c) Controlul: respectării stricte a cerinţelor privind tehnologia de aplicare a materialelor hidroizolante şi a accesoriilor. în conformitate cu prevederile documentaţiei de execuţie şi a fişelor tehnice de produs. Art. (3) Lucrările de intervenţie se vor efectua după elaborarea documentaţiilor tehnice şi a detaliilor de execuţie specifice fiecărui caz în parte. (6) Lucrările de intervenţie vor fi executate obligatoriu de către unităţi specializate. avându-se în vedere cerinţele de calitate. În cazul în care intervenţia este necesară ca urmare a unei expertize.a) controlul calităţii materialelor la punerea în operă se efectuează de către şeful punctului de lucru sau de către responsabilul cu calitatea.) şi în cazul unor accidente naturale sau tehnologice (seism.). o dată pe an. şocuri sau mişcări (deplasări) neprevăzute (seism. (ii) spaţiilor şi condiţiilor de microclimat necesare pregătirii materialelor (unde este cazul). (4) Documentaţiile tehnice de intervenţie vor fi elaborate de proiectant. sculelor şi dispozitivelor şi a căilor de acces la frontul de lucru. proiectant şi executant. atestate. de către beneficiar. etc.

aplicarea hidroizolaţiei. 43 . responsabilul PSI şi responsabilul de lucrare vor lua măsuri specifice. pregătirea materialelor hidroizolante preconizate. funcţie de particularităţi. Pentru fiecare lucrare în parte. verificarea calităţii lucrărilor de intervenţie. CAPITOLUL VI: Măsuri privind protecţia şi igiena muncii Art.88 Măsurile privind prevenirea şi stingerea incendiilor vor fi cuprinse în mod obligatoriu în documentaţia de execuţie întocmită de proiectant. în mod obligatoriu în documentaţia de execuţie întocmită de proiectant.87 Măsurile privind protecţia şi igiena muncii vor fi cuprinse. în conformitate cu natura şi tipul construcţiei şi/sau elementului de construcţie ce se hidroizolează şi cu natura materialelor preconizate. suplimentare de prevenirea şi stingerea incendiilor. Aceste măsuri vor fi bazate pe prevederile indicate de producătorii materialelor hidroizolante precum şi a reglementărilor tehnice în vigoare: Pentru fiecare lucrare în parte. CAPITOLUL VII: Măsuri privind prevenirea şi stingerea incendiilor Art. responsabilul cu protecţia muncii şi responsabilul de lucrare vor lua măsuri specifice. suplimentare privind protecţia şi igiena muncii.b) c) d) e) pregătirea suportului. funcţie de particularităţi. în special la lucrările de hidroizolare cu materiale inflamabile sau combustibile. Aceste măsuri vor fi bazate pe prevederile indicate de producătorii materialelor hidroizolante (privind materialul propriu-zis şi tehnologia de aplicare) precum şi de reglementările tehnice în vigoare.

250. 40. 1.01. 15. 0. 1. 0. 5. 40. 1. 10. 0 +20. zăpadă transportată (intensitate): kg/m2/s. 100 Art.5. 3. 10. +85.1. 0. specifici: (1) Ploaie: se caracterizează prin următorii parametri fizici: a) intensitatea ploii. 0.3. 1. -10.1. 175 0. 0.25-1 1-2 2-4 44 . Factor de mediu Agenţi de mediu-UM a. 20. +100. 10.55. 3. grindină-energ de impact: J. 300. d) temperatura picăturilor. 0.03. 1. 0. 85. 3. 20.3.1.5. 80 0. 3. -20.5. 100. 60. 5.6. +40. precipitaţii: intensitatea (debitul) ploii: l/m2/minut. 35. 1000. 20. 100. 30.0 15 Diametrul caracteristic al picăturii-mm 0. 1. 1. 1. 1. 30000.3. 20.5-1 1-2 Viteza de cădere-m/s 0. • • • • b.CAPITOLUL VIII: Prevederi conexe SECŢIUNEA 1: Condiţii specifice de acţiune a mediului exterior Art. 1. presiune vânt: KPa. 300. 300 0. 75.01. 2. -15. 20. 40. 0. 0. 30. 3. 0. 2. 10. 10. 0. viteza de şiroire a apei: m/s.01.89 Acţiunile generale ale mediului asupra hidroizolaţiilor expuse în mod direct sau indirect acestora.003. 100 0. 50. 0.5.5. 20. 3 0. 0.1. 1. 5. c) distribuţia vitezei de cădere. încărcare statică (aglomerare): KPa. 50.5 0. 40000.90 Factorii şi agenţii de mediu se caracterizează prin niveluri de acţionare. -25.1. temperaturi ridicate: ºC. 40. Caracteristicile ploii (de la medie până la lunga durată) Tipul de ploaie Ploaie uşoară Ploaie moderată Ploaie intensă Intensitatea limită superioară-l/h 1. 30. 100. 2.3. 10. • • • • • • • • c. 3. b) distribuţia diametrului picăturii. 10. viteza de sedimentare – mg/m2/h.01. 5 0. 0.5. Niveluri de severitate -35. +60.0 4. 0. 0. 30. 0. 0. 0. 500.3. 10. 0. 3. variaţie de temperatură: ºC/minut.1. 1. umiditatea relativă a aerului: %. 1.01.1-0. radiaţie solară (efecte termice) intensitate: W/m2 SUBSTANŢE CHIMICE ACTIVE: mg/m³: sare marină dioxid de sulf hidrogen sulfurat oxizi de azot amoniac clor acid clorhidric acid fluorhidric SUBSTANŢE MECANIC ACTIVE: sedimentare pulberi. • • CLIMĂ: temperatură: temperaturi scăzute: ºC. 15. +120. 1 1. 3. 700. 3. 1000. 10. -5. 150. 5.5. 30.5. 0. 3. 0. 1120.

Zăpadă transparentă: este o combinaţie de vânt cu zăpadă. d) energia de impact. Viteza de cădere se determină cu formula: V = 5. c) viteza de cădere. Fluxul orizontal de zăpadă funcţie de înălţime. Concentraţii caracteristice de praf şi nisip. tasate. în m/s d = diametrul boabelor. o praf grosier: de la 75 µm până la 150 µm. Caracteristicile boabelor de grindină (pentru diametre peste 20 mm. .5 0.Ploaie puternică Aversă 40 100 2-5 3 4-7 6 (2) Grindina: se caracterizează prin următorii parametri fizici ai boabelor de gheaţă: a) diametrul. b) densitatea.16 d unde V = viteza de cădere. exemplificare Zonare Concentraţie µg/m3 45 . o nisip: de la 150 µm până la 1000 µm. . exemplificare Înălţimea deasupra solului m 10 1 0. iar densitatea unei zăpezi vechi. exemplificare Diametru mm 20 50 60 70 80 90 100 Masa g 4 59 102 162 241 344 471 Viteza de cădere m/s 23 36 40 43 46 49 52 Energia de impact J 1 39 81 151 257 411 627 (3) Zăpada: densitatea zăpezii căzute pe suprafeţe prezintă mari variaţii: . eroziunea materialelor se produce în condiţia în care praful şi nisipul sunt combinate la curenţi de aer cu viteză mare şi/sau durate mari de acţionare.1 Fluxul orizontal de zăpadă g/m2sec 310 560 800 3000 (4) Praf-nisip: principalul constituent al nisipurilor şi prafurilor prezente în natură este cuarţul. atinge de la 200 kg/m3 la 400 kg/m3. în aceste condiţii particulele fine pot pătrunde prin fante sau prin îmbinări. Se iau în considerare boabele de grindină cu dimensiuni mari ce au efect distrugător.Dimensiunea particulelor-Caracterizare: o praf fin: până la 75 µm. Densitatea boabelor este de circa 900 kg/m3.Zăpada proaspăt căzută are o densitate variind între 70 kg/m3 şi 150 kg/m3. în mm Energia de impact este calculată funcţie de masa şi viteza de cădere.

se exprimă în N/m2: (i) forţa de aderenţă la suport trebuie să indeplinească următoarea condiţie: 46 . acest parametru relevă nivelul de etanşeitate al îmbinărilor (suprapunerilor) dintre două membrane. o prin captare în deschideri înguste. (4) Aderenţa autoprotecţiei (Aa). (2) Stabilitatea dimensională (D). o prin atracţie electrostatică. Nivelul de rezistenţă la tracţiune a îmbinărilor se identifică prin forţa la care apare ruptura în zona de aderenţă sau în afara acesteia. o pompare la interior prin dilatare şi compresie termică a aerului sau prin variaţia presiunii atmosferice. Art.). în special în cazul suprafeţelor verticale sau cu pantă accentuată. expuse la temperaturi înalte. Stabilitatea dimensională este relevantă în special pentru membranele polimerice. (1) Rezistenţa la sfâşiere (S).Rurală şi suburbană Urbană Industrială 40-110 100-450 500-2000 Sedimentare de praf şi nisip. Acest parametru este util pentru calcularea şi verificarea sistemului de asigurare a unei membrane fixate mecanic. exemplificare Zonare Rurală şi suburbană Urbană Industrială Sedimentare de praf şi nisip mg/m2/ oră 0. Stabilitatea dimensională se enunţă pentru sensul longitudinal şi sensul transversal. o transport în interior prin agitaţie termică a aerului. Valoarea forţei se exprimă în N.Sedimentarea prafului şi nisipului se poate produce: o prin sedimentarea în aer stagnant (staţie). de evaluare a membranelor hidroizolante. în condiţii date de temperatură şi umiditate. acest parametru relevă nivelul de aderenţă al membranelor între ele şi faţă de suport în vederea prevederii efectelor sucţiunii şi presiunii vântului. relevă variaţia dimensională a membranelor dar şi a materialelor şi structurilor din mase omogene cu aplicare peliculară. o prin sedimentare pe suprafeţe acoperite. se caracterizează prin prezenţa sau absenţa fenomenului de desprindere a masei hidroizolante de acoperire în raport cu armătura. acest parametru relevă nivelul de rezistenţă la forţe de tracţiune aplicate transversal îmbinării dintre două membrane. bituminoase şi/sau polimerice.4-15 15-40 40-80 .91 Caracteristici auxiliare a materialelor hidroizolante Parametri auxiliari.Pătrunderea prafului şi nisipului poate să apară astfel: o transport în interior prin circulaţie forţată a aerului. relevă forţa necesară pentru sfâşierea unei epruvete din material hidroizolant care suportă în zona de maximă solicitare o distribuţie neuniformă a solicitării la tracţiune. (7) Forţa de aderenţă la suport (Fad. (5) Etanşeitatea îmbinărilor (J). acest parametru relevă nivelul aderenţei materialului granular de protecţie depus din fabricaţie pe membranele bituminoase în urma acţiunii mecanice de abraziune. (3) Delaminarea (L). Îmbinările trebuie să asigure etanşeitatea la o presiune (de aer) de minim 10 KPa timp de 30 minute: (6) Rezistenţa la tracţiune a îmbinărilor (Jt). . Nu se vor admite sorturile ce comportă pierderi ale materialului granular de autoprotecţie mai mari de 30% în stare uscată şi mai mari de 50% în stare umedă.

cu nivel de viscozitate de 100 centipoise – permite aplicarea prin stropire sau pensulare. (iii)viscozitate mare (mase hidroizolante şi de lipire). cu specificarea noxelor sau a topiturilor ce se produc în timpul arderii. în N/m2 Art. cu nivel maxim de viscozitate de 200 centipoise – permite aplicarea la cosoroabă. streaşină şi domuri de acces sau tehnologice. (3) Vâscozitatea (V). 47 . în N/m2 a1 = suprafaţă lestată (sistem flotant). (8) Inflamabilitatea. atic. (6) Conţinut de substanţă uscată din masa materialului hidroizolant cu aplicare peliculară.92 Parametri auxiliari. nu se admit scurgeri. acest parametru relevă nivelul de aderenţă (lipire) pe care îl comportă straturile hidroizolante din mase omogene cu aplicare peliculară. (ii) viscozitate medie (pelicule hidroizolante. pazie. Acest parametru se referă la membranele hidroizolante şi la cele din mase omogene cu aplicare peliculară şi va fi avut în vedere în contextul NPSI în vigoare. luminatoare.). de evaluare a membranelor hidroizolante omogene cu aplicare peliculară (1) Adezivitatea (Az). prin pensulare şi periere. acest parametru relevă timpul de uscare (reticulare) a straturilor hidroizolante din mase omogene cu aplicare peliculară.. În general acest timp trebuie să fie uzual de 24 ore şi maxim de 48 ore. (7) Combustibilitatea. în m2 G = presiunea de lestare. Nu se admit segregări sau aglomerări în materialul depozitat minim 7 zile. SECŢIUNEA a 3-a: Principii de amplasare a elementelor de construcţie ce depăşesc sau sunt în planul învelitorii acoperişurilor hidroizolate Realizarea şi întreţinerea hidroizolaţiei impune distanţe minimale între elementele ce depăşesc planul învelitorii (între suprafeţe verticale. acest parametru se relevă prin temperatura la care se poate produce aprinderea. mase de lipire).Fad. pe suport şi faţa de straturile de armare. cu nivel de viscozitate mai mare de 200 centipoise – permite aplicarea la cosoroabă. Acest parametru se referă în special la materialele hidroizolante din mase omogene cu aplicare peliculară ce conţin solvenţi organici şi va fi avut în vedere în contextul NPSI în vigoare. ventilaţii. în m2 Pa = presiunea de aderenţă în zona/zonele de lipire efectivă. pentru masele omogene cu aplicare peliculară. nearmate.≥3 Pc unde: Pc = presiune de calcul rezultată în funcţie de zona şi gradul de expunere la vânt (ii) forţa de aderenţă la suport se determină cu relaţia (aderenţă totală. prin periere şi şpăcluire (1 centipoise = 1 mPa/s) (4) Omogeneitate şi stabilitate la depozitare (segregare). coşuri. (2) Uscare (U). clasificată astfel: (i) vâscozitate redusă (amorse pelicule hidroizolante subţiri). semiflotant sau flotant): Fad = a x Pa + a1 x G unde: a = suprafaţă de lipire (aderenţă) efectivă (aderenţă totală sau semiflotant/semiaderent). (5) Stabilitate la cald la 70ºC pe pantă de 45º (100%) timp de 2 ore. acest parametru se relevă prin nivelul de combustibilitate. acest parametru relevă nivelul de lucrabilitate (fluiditate) al maselor omogene cu aplicare peliculară. etc. între ele.

în câmpul acoperişului. proiectare şi calcule”.(m) 0.25 0. ci max. SECŢIUNEA a 4-a: Principii de alcătuire a structurilor hidroizolante şi termohidroizolante cu membrane bituminoase la acoperişuri Art.50 1.(1) Distanţele l. colectare şi evacuare a apelor pluviale inclusiv a sistemelor de siguranţă (preaplin) se va face în conformitate cu prevederile SR EN 12056-3:2002 “Reţele de evacuare gravitaţională din interiorul clădirilor. dimensionarea şi realizarea sistemelor/elementelor de preluare.94 Conceperea. Partea 3: Sistem de evacuarea apelor meteorice. 48 .20 d.40 >1. la distanţa d faţă de coamă cu condiţia ca l ≤2 d.95 Sunt prezentate structuri exemplificative de hidroizolare şi termohidroizolare specifice unor funcţiuni de utilizare.(m) <0. la terase.00 (2) Se va evita prevederea elementelor ce depăşesc planul învelitorii cu lungimea perpendicular pe linia de pantă. L şi d trebuie să se conformeze datelor din următorul tablou: 1.40 0. Art.

(1) Acoperişuri – terase necirculabile • • structură hidroizolantă autoprotejată suport amorsat • • • • structură hidroizolantă autoprotejată termoizolaţie barieră vapori cu sau fără strat de difuziune suport amorsat • • • • protecţie grea din pietriş pe strat de separare sau din dale pozate în pat de nisip structură hidroizolantă strat de separare element suport • • • • • • protecţie grea din pietriş pe strat de separare sau din dale pozate în pat de nisip structură hidroizolantă strat de separare termoizolaţie barieră de vapori cu sau fără strat de difuzie suport amorsat 49 .

(2) Acoperişuri terasă necirculabile cu termoizolaţie ranversată • • • • • protecţie grea din pietriş strat de separare termoizolaţie (cu pori închişi) structură hidroizolantă cu sau fără strat de difuzie suport amorsat • • • • • protecţie cu dale pozate în pat de nisip sau şapă strat de separare termoizolaţie (cu pori închişi) structură hidroizolantă cu sau fără strat de difuzie suport amorsat 50 .

(3) Acoperişuri necirculabile cu suport din astereală • • structură hidroizolantă autoprotejată suport din astereală amorsată • • • • structura hidroizolantă autoprotejată termoizolaţie barieră vapori fixată cu cuie suport din astereală (4) Acoperişuri necirculabile cu suport din panouri metalice profilate • • • structură hidroizolantă autoprotejată termoizolaţie suport din panouri metalice profilate a) termoizolaţia şi primul strat hidroizolant se fixează mecanic pe suportul din panouri metalice profilate care vor avea lăţimea cutei superioare (suport) mai mare decât lăţimea golului rezultat al cutei inferioare. uzinate. b) hidroizolaţia se lipeşte în totală aderenţă pe panourile metalice profilate. 51 . complexe. termoizolate.

(5) Terase utilitare – circulabile pietonal • • • • dale pozate în pat de nisip sau în mortar de ciment şi strat de separare structură hidroizolantă strat de separare element suport • • • • dale pe ploturi structură hidroizolantă strat de separare element suport • • • • • dale pozate în pat de nisip sau în mortar de ciment şi strat de separare strat de separare termoizolaţie pe strat de separare barieră vapori cu sau fără strat difuzie element suport amorsat • • • • • • dale pe ploturi structură hidroizolantă strat de separare termoizolaţie pe strat de separare barieră vapori cu sau fără strat difuzie element suport amorsat 52 .

carosabile • • • îmbrăcăminte asfaltică compactată structură hidroizolantă element suport amorsat • • • • • dale autoblocante pozate în pat de nisip structură hidroizolantă termoizolaţie rigidă barieră vapori (fără difuzie) element suport amorsat 53 .(6) Terase utilitare – circulabile.

(7) Terase utilitare – grădină • • • • • • strat vegetal strat filtrant strat drenant din elemente preformate sau pietriş structură hidroizolantă strat de separare element suport • • • • • • • • strat vegetal strat filtrant strat drenant din elemente preformate sau pietriş structură hidroizolantă strat de separare termoizolaţie barieră vapori cu sau fără strat difuzie element suport amorsat 54 .

cu poziţionarea stratului suplimentar de întărire a hidroizolaţiei (1) Structuri hidroizolante racordate în unghi drept HIDROIZOLAŢIE MONOSTRAT HIDROIZOLAŢIE BISTRAT HIDROIZOLAŢIE TRISTRAT (2) Structuri hidroizolante racordate la verticală.96 Principii de racordare ale structurilor hidroizolante de pe suprafeţele orizontale pe cele verticale.SECŢIUNEA a 5-a: Principii de alcătuire ale principalelor tipuri de racorduri între suprafeţe şi la elemente de construcţie şi instalaţii. cu membrane bituminoase la acoperişuri Art. cu scafă la 45° (3) Racordarea structurilor termohidroizolante 55 .

aluminiu). cu depăşirea marginii gulerului cu minim 10 cm a) structuri hidroizolante b)structuri termohidroizolante ANEXA NR.6E ROSTURI DE RACORDARE A HIDROIZOLAŢIEI LA DEFLECTOARE ŞI RECEPTOARE PLUVIALE DEFLECTOR SIMPLU DEFLECTOR DUBLU (2) Racordarea pe şorţ cu picurător din profil metalic sau polimeric NOTĂ: La piesele receptor pluvial metalic (plumb. superior. aplicat sub structura hidroizolantă.Art.97 Principii de racordare a hidroizolaţiei la marginea suprafeţei acoperişurilor fără rebord (1) Racordare directă pe cornişa cu lăcrimar PRINCIPII DE HIDROIZOLARE A ROSTURILOR ROSTURI CU REBORD acoperire cu material hidroizolant lipit acoperire cu element prefabricat (3) Racordarea pe cornişă cu şorţ cu picurător din profil metalic sau polimeric ANEXA NR.7 PRINCIPII DE HIDROIZOLARE A ELEMENTELOR ŞI PĂRŢILOR DE CLĂDIRE ÎMPOTRIVA EXFILTRAŢIILOR Art. peste gulerul acestora se va prevede un strat hidroizolant suplimentar.98 Principii de racordare a hidroizolaţiei pe atice (1) Racordare (2) Racordare (3) Racordare (4) Racordare cu NOT Ăă : Peste hidroizola şapele ş slab armate ca suport al direct cu glaf ţie se vor aplica cu copertin ăi tencuielile element prefabricat stratului de uzură şi de finisare HIDROIZOLAŢIE ORIZONTALĂ 56 .

8 Art.ANEXA NR.99 Principii de hidroizolare a rosturilor (1) Rosturi cu rebord a) acoperire cu material hidroizolant lipit b) acoperire cu element prefabricat 57 .

Art. aplicat sub structura hidroizolantă. superior. cu depăşirea marginii gulerului cu minim 10 cm 58 .100 Principii de racordare a hidroizolaţiei la deflectoare şi receptoare pluviale DEFLECTOR SIMPLU DEFLECTOR DUBLU La piesele receptor pluvial sub şi peste gulerul acestora se va prevede un strat hidroizolant suplimentar.

Art.SECŢIUNEA a 6-a: Principii de hidroizolare a elementelor şi părţilor de clădire subterane împotriva exfiltraţiilor şi infiltraţiilor Art.101 Principii de hidroizolare a soclurilor şi fundaţiilor la clădiri cu sau fără subsol împotriva infiltraţiilor (1) Hidroizolarea soclurilor şi fundaţiilor – principii uzuale de hidroizolare 59 . cu poziţionarea stratului suplimentar de întărire a hidroizolaţiei peste hidroizolaţie se vor aplica şapele şi tencuielile ca protecţie la montarea armăturilor şi la turnarea betoanelor.100 Principii de racordare a structurilor hidroizolante împotriva exfiltraţiilor de pe suprafeţele orizontale pe cele verticale.

60 .

101 Principii de hidroizolare a rosturilor (1) Principii de hidroizolare a rosturilor contra apelor fără presiune hidrostatică (2) Principii de hidroizolare a rosturilor contra apelor cupresiune hidrostatică 61 .Art.

Art.102 Principii de hidroizolare a străpungerilor contra apelor cu presiune hidrostatică (1) Străpungere în sistem flanşă fixă şi flanşă mobilă

(2)

Străpungere în sistem flanşă fixă şi flanşă mobilă

62

ANEXE ANEXA 1 Referinţe tehnice şi legislative
Nr. Crt. 0 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. Acte legislative 1 Legea 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare HG 622/2004 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a produselor pentru construcţii, cu completările şi modificările ulterioare Legea 50/1991 privind autorizarea lucrărilor de construcţii Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului şi ministrului administraţiei şi internelor nr.1822/394/2004, cu modificările şi completările ulterioare „Regulament privind clasificarea şi încadrarea produselor pentru construcţii pe baza performanţelor de comportare la foc” HG 28/2008 privind documentaţia tehnico-economică Ordin MLPAT nr.9/N/15.03.1993 „Regulament privind protecţia şi igiena muncii în construcţii” Legea 319/2007 privind securitatea şi sănătatea în muncă Legea 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor Ordinul MTCT şi MAI 1822/2004 „Regulament privind clasificarea şi încadrarea produselor pentru construcţii pe baza performanţelor de comportare la foc”

Nr. Crt. 0 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14.

Reglementări tehnice 1 „Normativ privind proiectarea, execuţia şi exploatarea hidroizolaţiilor la clădiri” „Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor” „Norme generale de protecţia muncii”/2000, elaborate de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale în colaborare cu Ministerul Sănătăţii „Normativ cadru de acordare şi utilizare a echipamentului individual de protecţia muncii”, aprobat cu Ordinul nr.225/1995 „Normativ de prevenire şi stingere a incendiilor pe durata executării lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora” – C300-1994 „Norme generale de apărare împotriva incendiilor” nr.163-2007 P100-1/2006 „Cod de proiectare seismică – Partea I – Prevederi de proiectare pentru clădiri” P100-3/2008 „Prevederi pentru evaluarea seismică a clădirilor existente” CR1-1-3-2005 „Cod de proiectare. Evaluarea acţiunii zăpezii asupra construcţiilor” NP082-2004 „Cod de proiectare. Bazele proiectării şi acţiunii asupra construcţiilor. Acţiunea vântului” NP005-2003 „Normativ privind proiectare construcţiilor din lemn” C125-2005 „Normativ privind proiectarea şi executarea măsurilor de izolare fonică şi a tratamentelor acustice la clădiri” C107/0-2002 „Normativ pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor de izolaţii termice la clădiri” C107-2005 „Ghid de evaluare a gradului de izolare termică a elementelor de construcţie ale clădirilor”
63

Nr. Crt. 0 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23.

Standarde 1 SR EN 14964:2007 „Substraturi rigide pentru învelitoare de acoperiş cu montare discontinuă. Definiţii şi caracteristici” SR EN 12056-3:2002 „Reţele de evacuare gravitaţională din interiorul clădirilor. Partea 3: Sistem de evacuare a apelor meteorice, proiectare şi calcule” SR EN 1991-1-1:2004 „Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor. Partea 1-1: Acţiuni generale. Greutăţi specifice, greutăţi proprii, încărcări utile pentru clădiri” SR EN 1991-1-1:2004/AC:2009 şi a SR EN 1991-1-1:2004/NA:2006 „Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor. Partea 1-1: Acţiuni generale. Greutăţi specifice, greutăţi proprii, încărcări din exploatare pentru construcţii. Anexă naţională” SR ENV 1187:2003 (metodă de încercare a acoperişurilor la expunerea la foc exterior) SR EN 13501-5+A1:2010 (clasificare la foc a produselor şi elementelor de construcţii, în baza rezultatelor încercărilor de expunere la foc exterior) SR EN 15287-1+A1:2011 – Coşuri de fum. Proiectare, instalare şi punere în funcţiune a coşurilor de fum. Partea 1: Coşuri de fum pentru aparate de încălzire neetanşe” SR EN 15287-2:2008 „Coşuri de fum. Proiectare, instalare şi punere în funcţiune a coşurilor de fum. Partea 2: Coşuri de fum pentru aparate de încălzire etanşe” SR EN 516:2006 „Accesorii prefabricate pentru învelitori de acoperiş. Instalaţii pentru acces pe acoperiş. Pasarele, podine, trepte” SR EN 517:2006 „Accesorii prefabricate pentru învelitoare de acoperiş. Cârlige de siguranţă pentru acoperiş SR EN 508-1:2008 „Produse pentru învelitori de acoperiş din foi metalice. Specificaţie pentru produse autoportante de tablă de oţel, aluminiu sau oţel inoxidabil” SR EN 494:2005/A1:2006, SR EN 494:2005/A2:2007 şi SR EN 494:2005/A3:2007 „Plăci profilate şi accesorii de fibrociment. Specificaţii de produs şi metode de încercare” SR EN 534+A1:2010 „Foi bitumate ondulate. Specificaţii de produse şi metode de încercări” SR EN 544:2006 “Şindrile bituminoase cu armături minerale şi/sau sintetice. Specificaţie de produs şi metode de încercare SR EN 492:2005/A1:2006 şi SR EN 492:2005/A2:2007 „Plăci de fibrociment tip ardezie şi accesorii. Specificaţie de produs şi metode de încercări” SR EN 12467:2006 „Plăci plane din fibrociment. Specificaţii de produse şi metode de încercare” SR EN 12326-1:2004 „Produse din ardezie piatră pentru învelitori şi placări discontinue. Partea 1: Specificaţii de produs” SR EN 12326-2:2001/A1:2004 „Produse din ardezie şi piatră pentru învelitori şi placări discontinue” SR EN 1304:2005 „Ţigle şi accesorii din argilă arsă. Definiţii şi specificaţii de produs” SR EN 539-1:2006 „Ţigle di argilă arsă pentru acoperiri discontinue. Determinarea caracteristicilor fizico-mecanice. Partea 1: Încercarea impermeabilităţii” SR EN 539-2:2006 „Ţigle din argilă arsă pentru acoperiri discontinue. Determinarea caracteristicilor fizice. Partea 2: Încercarea rezistenţei la îngheţ” SR EN 490:2005 „Ţigle şi accesorii de beton pentru învelitori de acoperiş şi placări de pereţi. Specificaţii de produse” SR EN 490:2005/A1:2006 „Ţigle şi accesorii de beton pentru învelitori de acoperiş şi placări de pereţi. Specificaţii de produse”
64

0 24. 1 SR EN 491:2006 „Ţigle şi accesorii de beton pentru învelitori de acoperiş şi placări de pereţi. Metode de încercare” SR EN 1013-1:2001 „Plăci profilate transparente de material plastic pentru învelitoare de acoperiş monostrat. Partea 3: Cerinţe specifice şi metode de încercare pentru plăci de policlorură de vinil (PVC) şi Partea 4: Cerinţe specifice şi metode de încercare pentru plăci de policarbonat (PC)” 65 . Partea 1: Cerinţe generale şi metode de încercare” SR EN 1013-2:001 „Plăci profilate de material plastic pentru învelitoare de acoperiş monostrat. 25. Partea 2: Cerinţe specifice şi metode de încercare pentru plăci de răşină poliesterică armată cu fibre de sticlă (PAS). 26.

Rsi – rezistenţă termică superficială interioară [m2K/W] • Rsi = 0. Rsie = Rsii) U = 1/R [W/(m2K)] 66 .pentru structuri care includ la partea exterioară un strat de aer puternic ventilate (în cast caz. în regim de iarnă .U – coeficient de transfer termic unidirecţional (transmitanţă termică unidirecţională) a structurii termo-hidroizolante a acoperişului [W/(m2K)] . (2) SIMBOLURI ŞI UNITĂŢI DE MĂSURĂ .ANEXA 2 EVALUAREA PERFORMANŢELOR DE IZOLARE TERMICĂ LA STRUCTURILE TERMOIZOLANTE (1) GENERALITĂŢI La clădirile încălzite. strat de protecţie a termoizolaţiei. în alcătuirea acoperişului trebuie prevăzut un strat termoizolant. Cu excepţia cazului acoperişurilor ranversate.rezistenţă termică specifică unidirecţională a structurii termo-hidroizolante a acoperişului [m2K/W] . Conductivităţile termice de calcul ale materialelor din alcătuirea structurilor termo-hidroizolante luate în considerare la evaluarea rezistenţelor termice sunt în conformitate cu ANEXA A din normativ C1072005 – Partea a 3 – a – indicative C 107/3. Din această cauză.Rsie– rezistenţă termică superficială exterioară [m2K/W] • Rse = 0.042 m2K/W – pentru sensul fluxului termic din interior spre exterior.Rs .λ – conductivitate termică de calcul [W/(mK)] (3) RELAŢII DE CALCUL Rs = d/ λ [m2K/W] R = Rsi + Σ (d/ λ) + Rsie [m2K/W] . etc.). structura hidroizolantă se aplică direct pe suprafaţa termoizolaţiei sau prin intermediul unui strat de separaţie (strat de difuzie a vaporilor de apă.pentru structuri etanşe R = Rsi + Σ (d/ λ) + Rsii [m2K/W] . Evaluarea rezistenţelor termice specifice unidirecţionale s-a făcut în conformitate cu prevederile din “Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie ale clădirilor” – indicativ C1072005 – Partea a 3 – a – indicativ C 107/3. în regim de iarnă .rezistenţă termică specifică a unui strat omogen de material [m2K/W] . se prezintă valorile rezistenţelor termice specifice unidirecţionale (în camp curent necorectate). este necesar ca la alegerea tipului de material hidroizolant să fie luat în vedere şi procedeul de punere în operă a hidroizolaţiei. care să nu conducă la solicitări termice şi mecanice care depăşesc rezistenţele materialului termoizolant (cazul hidroizolaţiilor aplicate direct pe suprafaţa stratului termoizolant).125 m2K/W – pentru clădiri încălzite.R . pentru principalele tipuri de alcătuiri termo-hidroizolante utilizate pe scară largă la clădiri încălzite. În prezenta anexă. astfel încât construcţia să satisfacă cerinţa de izolaţie termică şi economie de energie.

1.1.Tabelul A.2. .T hidroizolaţie bituminoasă pietriş nisip dale din beton plăci rigide din vată minerală polistiren expandat poliuretan celular poliizocianat Conductivitate termică de calcul „λ” [W/(mK)] 1.58 1. .5.35 0.70 0.1. . cu hidroizolaţie bituminoasă • Tabel A.acoperiş din panouri sandwich cu o faţă din ciment armat şi o faţă cu hidroizolaţie bituminoasă (tip ROMPAN) • Tabel A. .7.Acoperiş .17 0. cu hidroizolaţie bituminoasă • Tabel A.16 0.74 1.Acoperiş .044 0.4. – acoperiş pe planşeu din fâşii cu goluri din beton armat/precomprimat.acoperiş pe planşeu din fâşii din betoane uşoare (celulare – BCA) armate.1.6.acoperiş .22 0.(4) VALOAREA CONDUCTIVITĂŢII TERMICE DE CALCUL MATERIALELE DIN COMPONENŢA ALCĂTUIRILOR HIDROIZOLANTE PREZENTATE Material PENTRU TERMO- beton armat beton de pantă şapă de ciment tablă oţel plăci din ciment armat – pentru panouri tip ROMPAN fâşii armate din betoane celulare (BCA) plăci termoizolante din BCA GBN .terasă circulabil (dale pozate pe nisip) • Tabel A.28 0. .acoperiş din panouri sandwich cu o faţă din tablă profilată din oţel şi o faţă cu hidroizolaţie bituminoasă • Tabel A.042 (5) REZISTENŢE TERMICE SPECIFICE UNIDIRECŢIONALE PENTRU DIVERSE ALCĂTUIRILI TERMO-HIDROIZOLANTE DE ACOPERIŞURI LA CLĂDIRI ÎNCĂLZITE Conform • Tabel A.040 0. .terasă necirculabil 5.terasă circulabil (dale pe ploturi) • Tabel A.16 0.93 58 0.3.1 Panouri sandwich cu o faţă din tablă profilată din oţel şi o faţă cu hidroizolaţie bituminoasă Alcătuire panou: • faţă tablă profilată din oţel • termoizolaţie (tip şi grosimi conform tabel) 67 .PANOURI TERMO-HIDROIZOLANTE 5.

341 0.20 [m2K/W] [W/m2K] [m] [m2K/W] Izolaţie termică din plăci din vată minerală 1.15 3.312 0.048 0.191 0.12 0.18 4.05 0.208 2.20 4.208 Izolaţie termică din polistiren 1.453 0.276 0.571 0.369 0.12 0.15 0.1.281 0.589 3.192 0.223 0.918 0.941 0.08 0.191 0. grosime (varianta 2) Varianta 1 Hidroizolaţie bituminoasă .2 straturi Grosime strat termoizolant Rezistenţă termică specifică unidirecţională Coeficient de transfer termic unidirecţional [m] 0.254 0.210 0.694 0.326 0.10 2.313 0.05 0.278 0.12 3.399 2.095 0.• hidroizolaţie bituminoasă: ¾ 1 strat – 4 mm grosime (varianta 1) ¾ 2 straturi – 7 mm.08 0.05 1.10 0.065 3.389 0.08 2.20 0.213 0.10 2.026 2.481 2.10 0.715 0.952 0.009 0.476 0.15 3.617 4.20 4.386 0. grosime (varianta 2) 68 .12 2.15 0. Panouri sandwich cu o faţă din ciment armat şi o faţă cu hidroizolaţie bituminoasă Alcătuire panou: • faţă ciment armat .958 4.744 0.463 0.08 2.343 0.05 0.403 0.736 0.456 0.12 3.494 4.266 0.08 0.754 Izolaţie termică din poliuretan celular sau poliizocianat 1.708 5.15 3.18 4.328 0.327 0.691 0.20 5.708 3.299 4.20 0.1 strat Grosime strat termoizolant Rezistenţă termică specifică unidirecţională Coeficient de transfer termic unidirecţional Varianta 2 Hidroizolaţie bituminoasă .113 2.208 3.264 0.691 0.2.600 0.10 mm grosime • termoizolaţie (tip şi grosimi conform tabel) • hidroizolaţie bituminoasă: ¾ 1 strat – 4 mm grosime (varianta 1) ¾ 2 straturi – 7 mm.193 0.05 1.18 0.232 0.762 0.935 3.08 2.970 [W/m2K] 0.253 0.10 0.686 0.211 0.212 0.201 5.233 0.222 0.754 0.473 0.780 4.15 0.458 2.381 0.724 0.441 0.12 0.372 0.18 0.493 0.18 0.2.406 0.498 0.202 0.Tabelul A.10 2.18 4.477 0.191 0.05 1.345 2.

05 0.05 1.05 0.15 3.487 2.Varianta 1 Hidroizolaţie bituminoasă .738 0.323 0.12 0.201 0.385 0.427 2.12 3.764 0.311 0.276 0.339 0.737 5.055 2.10 2.701 0.808 4.337 0.373 2.Tabelul nr.491 0.628 0.20 0.505 0.10 0.12 0.10 2.681 0.2 straturi Grosime strat termoizolant Rezistenţă termică specifică unidirecţională Coeficient de transfer termic unidirecţional [m] 0.790 0.05 1.969 0.10 0.274 0.719 0.946 0. cu hidroizolaţie bituminoasă Alcătuire acoperiş: • fâşie din BCA .124 0.964 3.18 4.219 0.211 0.509 2.232 0.08 0.12 3.STRUCTURI TERMO-HIDROIZOLANTE DE ACOPERIŞURI MONTATE STRAT CU STRAT.309 0.365 0.209 0.15 3. A. CU PANTA ASIGURATĂ DE ELEMENTUL DE REZISTENŢĂ AL PLANŞEULUI 5.325 0.237 Izolaţie termică din polistiren 1.18 4.251 0.737 3.469 0.618 3.200 5.401 0.71 m2K/W) • termoizolaţie (tip şi grosimi conform tabel) • hidroizolaţie bituminoasă: ¾ 1 strat – 4 mm grosime (varianta 1) ¾ 2 straturi – 7 mm.382 0.20 0.192 0.600 0.492 0.673 0.231 0.451 0.20 cm grosime (Rs = 0.782 Izolaţie termică din poliuretan celular sau poliizocianat 1.141 2.210 0.18 0.646 4.262 0.20 5.522 4.221 0.237 2. grosime (varianta 2) 69 .355 0.15 0.2.05 1.192 0.487 0.18 0.15 0.999 [W/m2K] 0.08 2.20 4.18 4.20 [m2K/W] [W/m2K] [m] [m2K/W] Izolaţie termică din plăci din vată minerală 1.094 3.252 0.728 0.15 3.212 0.719 0.08 2.987 4.076 0.08 0.467 0.709 0.409 0.05 0.15 0.447 0.222 0.18 0.08 0.328 4.471 0.237 3.981 0.10 2.398 0.10 0.hidroizolantă pe planşeu din fâşii din betoane uşoare (celulare – BCA) armate.3 Structură termo .12 0.264 0.219 0.12 2.368 0.310 0.219 0.1.2.1 strat Grosime strat termoizolant Rezistenţă termică specifică unidirecţională Coeficient de transfer termic unidirecţional Varianta 2 Hidroizolaţie bituminoasă .20 4.08 2.037 0.

12 0.12 3.356 0.12 0.10 3.192 0.684 [W/m2K] 0.05 0.780 4.095 0.10 0.354 0.286 0.15 0.274 0.331 4.992 3.15 0.10 3.195 3.172 2.20 0.342 0.422 3.059 2.996 0.20 5.184 0.12 3.20 5.477 0.4 Structură termo .214 0.Varianta 1 Hidroizolaţie bituminoasă .185 0.655 0.183 0.12 3. cu hidroizolaţie bituminoasă Alcătuire acoperiş: • fâşie cu goluri .232 0.183 0.905 0.041 0.15 4.313 0.18 0.473 0.18 5.15 0.723 0.20 0.013 5.12 0.904 0.113 2.08 2.405 0.650 4.222 0.304 0.292 0.494 5.190 0.20 cm grosime (Rs = 0.922 Izolaţie termică din polistiren 2.1 strat Grosime strat termoizolant Rezistenţă termică specifică unidirecţională Coeficient de transfer termic unidirecţional Varianta 2 Hidroizolaţie bituminoasă .2.365 0.215 0.hidroizolantă pe planşeu din fâşii cu goluri din beton armat/precomprimat.255 0.486 0.15 4.264 0.667 0.Tabelul nr.460 0.08 2.405 0.05 0.200 0.231 0.176 0.422 5.10 3.20 5.303 0.490 0.05 2.176 5.464 0.20 [m2K/W] [W/m2K] [m] [m2K/W] Izolaţie termică din plăci din vată minerală 2.15 m2K/W) • termoizolaţie (tip şi grosimi conform tabel) • hidroizolaţie bituminoasă: ¾ 1 strat – 4 mm grosime (varianta 1) ¾ 2 straturi – 7 mm.08 0.2.632 0.08 0.275 0.827 3.15 4.05 2.672 5.922 4.294 0.08 2.314 0.199 0.905 0.18 5.193 0.08 0.809 0.344 0.169 0.18 0.476 0.367 0.315 0.177 0.2 straturi Grosime strat termoizolant Rezistenţă termică specifică unidirecţională Coeficient de transfer termic unidirecţional [m] 0.18 0.208 5.468 Izolaţie termică din poliuretan celular sau poliizocianat 2.450 0.05 2.169 0.303 3.10 0.223 0. grosime (varianta 2) 70 . A.05 0.256 0.762 0.10 0.18 5.266 0.155 0.741 3.

380 0.12 0.198 0.159 0.05 1. grosime medie (varianta 2) • Termoizolaţie (tip şi grosimi conform tabel) • Strat protecţie termoizolaţie – şapă slab armată – 3 cm.427 0.383 0.350 0.5 cm.102 0.08 2.767 4.20 [m2K/W] [W/m2K] [m] [m2K/W] Izolaţie termică din plăci din vată minerală 1.590 0.1 strat Grosime strat termoizolant Rezistenţă termică specifică unidirecţională Coeficient de transfer termic unidirecţional Varianta 2 Hidroizolaţie bituminoasă .085 3.445 0.08 2.176 2.T – 15 cm grosime medie (varianta 1) ¾ din beton de pantă – 7.5 Acoperiş .206 0.613 0. grosime • Strat nisip pozare dale: 3 cm.449 4.442 0.18 4.186 0.644 5.629 0.05 0.677 0.18 4.340 0.12 3.15 0.18 0. grosime • Dale din beton: 3 cm grosime 71 .195 5.431 0.244 0.622 0.669 0.311 0.840 0.10 2.15 4.05 1.646 0.12 0.477 0.340 0.225 0.20 5.05 0.631 3.215 3.15 0.549 2.256 0.10 0.08 0.608 2.STRUCTURI TERMO-HIDROIZOLANTE DE ACOPERIŞURI TERASĂ 5.245 0.20 4.463 0.08 2.215 0.531 0.326 0.243 0.18 4.2 straturi – 7 mm.terasă circulabil (dale pozate pe nisip) Alcătuire acoperiş: • Planşeu din beton armat .904 Izolaţie termică din poliuretan celular sau poliizocianat 1.216 0.313 0.Varianta 1 Hidroizolaţie bituminoasă .840 0.20 0.204 0.10 0.358 4.12 3.367 0.340 0.739 3.299 0.626 0.08 0.10 0.358 2.653 0.13 cm grosime • Barieră vapori + strat difuzie • Strat de pantă: ¾ din BCA GBN .324 0.494 2.254 0.365 0.930 4.15 3.749 0.1.352 0.15 0.12 3.20 0.068 0.912 0.2 straturi Grosime strat termoizolant Rezistenţă termică specifică unidirecţională Coeficient de transfer termic unidirecţional [m] 0.05 1.298 0.090 0.108 4.226 0.05 0.12 0.08 0.10 2.459 0.Tabelul A.858 5.206 0.187 0. grosime • Barieră vapori • Hidroizolaţie bituminoasă: .267 0.196 0.120 [W/m2K] 0.15 3.18 0.10 2.20 5.3.3.886 0.721 0.265 0.263 2.424 0.18 0.358 Izolaţie termică din polistiren 1.858 3.205 0.

183 0.08 2.455 0.275 3.179 0.20 5.211 0.838 3.12 3.802 0.074 0.5 cm.20 5.248 0.452 0.18 0.215 0.15 0.457 3.12 3.220 0.15 0.05 0.336 0.362 3.08 0.439 0.08 0.05 0.terasă circulabil (dale pe ploturi) Alcătuire acoperiş: • Planşeu din beton armat .15 4.594 2.207 0.289 0.3.407 0.10 0.08 0.743 5.211 0.074 0.6.280 0.441 0.607 0.824 0.20 [m2K/W] [W/m2K] [m] [m2K/W] Izolaţie termică din plăci din vată minerală 2.707 3.Tabelul A.165 0.12 0.185 4.05 1.15 3.18 4.302 0.259 0.15 0.202 0.457 Izolaţie termică din polistiren 2.957 6.627 0.314 4.074 0.20 5. grosime • Dale pe ploturi – rosturi întrre dale 2 mm.586 0.360 0.263 0.219 [W/m2K] 0.574 0.T – 15 cm grosime medie (varianta 1) ¾ din beton de pantă – 7.2.Varianta 1 – strat pantă din BCA Grosime strat termoizolant Rezistenţă termică specifică unidirecţională Coeficient de transfer termic unidirecţional Varianta 2– strat pantă din beton de pantă Grosime strat termoizolant Rezistenţă termică specifică unidirecţională Coeficient de transfer termic unidirecţional [m] 0.08 2.15 4.207 5.483 0.12 3.932 0.893 0.029 5.05 1.314 0.265 0.620 0.10 0.366 0.20 0.192 5. grosime medie (varianta 2) • Termoizolaţie (tip şi grosimi conform tabel) • Strat protecţie termoizolaţie – şapă slab armată – 3 cm.10 2.646 0.325 0.324 0.171 0.836 0.186 0.866 5.574 0.18 0.08 2.165 0.05 1.05 0.238 0.430 0.20 0. Acoperiş .730 3.289 0.18 0.13 cm grosime • Barieră vapori + strat difuzie • Strat de pantă: ¾ din BCA GBN .200 0.254 0.299 0. care realizează un strat de aer puternic ventilat 72 .18 4.18 4.10 0.10 2.346 0.548 5.223 0.385 0.979 0.12 0.245 0.352 0.648 2.347 0.194 0.423 0.003 Izolaţie termică din poliuretan celular sau poliizocianat 2.178 0. grosime • Barieră vapori • Hidroizolaţie bituminoasă: 2 straturi – 7 mm.10 2.12 0.957 4.457 4.

451 0.213 5.713 3.05 1.10 2.08 2.335 0.844 3.05 1.05 0.599 2.12 3.15 4.207 0.183 0.15 0.20 5.985 0.625 0.200 0.366 0.463 4.15 0.653 2.18 4.440 0.898 0.05 0.20 5.18 0.254 0.08 0.05 0.terasă necirculabil Alcătuire acoperiş: • Planşeu din beton armat .08 0. grosime • Strat lestare din pietriş: 7 cm.279 0.735 3.554 5.20 5.270 0.223 0.18 4.T – 15 cm grosime medie (varianta 1) ¾ din beton de pantă – 7.10 0.289 0.225 [W/m2K] 0.Tabelul A.438 0.353 0.83 0.58 0.3.651 0.337 0.352 0.937 0.963 6. Acoperiş .625 0.164 0.58 0.193 0.216 0.325 0.08 0. Grosime medie (varianta 2) • Termoizolaţie (tip şi grosimi conform tabel) • Strat protecţie termoizolaţie – şapă slab armată – 3 cm.15 4.872 5.10 2.7.748 5.178 0.366 0.171 0.963 4.08 2.320 4.301 0.08 2. Grosime 73 .15 0.171 0.201 0.289 0.298 0.12 0.18 4.33 0.807 0.842 0.463 3.12 0.258 0.179 0.281 3.18 0.034 5.215 0.186 0.463 Izolaţie termică din polistiren 2.406 0.Varianta 1 – strat pantă din BCA Grosime strat termoizolant Rezistenţă termică specifică unidirecţională Coeficient de transfer termic unidirecţional Varianta 2– strat pantă din beton de pantă Grosime strat termoizolant Rezistenţă termică specifică unidirecţională Coeficient de transfer termic unidirecţional [m] 0.245 0.237 0.190 4.12 3.12 3.211 0.10 0. grosime • Barieră vapori • Hidroizolaţie bituminoasă: 2 straturi – 7 mm.008 Izolaţie termică din poliuretan celular sau poliizocianat 2.08 0.461 0.248 0.3.12 0.345 0.15 3.13 cm grosime • Barieră vapori + strat difuzie • Strat de pantă: ¾ din BCA GBN .10 0.191 5.10 2.605 0.08 0.20 [m2K/W] [W/m2K] [m] [m2K/W] Izolaţie termică din plăci din vată minerală 2.263 0.429 0.584 0.5 cm.08 0.313 0.422 0.367 3.20 0.18 0.489 0.20 0.219 0.05 1.

20 0.20 0.619 0.435 0.15 0.261 0.12 0.247 0.18 4.15 3.08 0.670 3.384 3.193 0.335 0.403 0.980 6.312 0.337 4.164 0.182 0. A. A..859 0.188 0.18 0.287 0.1.097 0.025 Izolaţie termică din poliuretan celular sau poliizocianat 2.08 2.343 0.244 0.642 0.. pentru straturi de protecţie termoreflectante de culoare aluminiu sau alb.297 0.. sunt date pentru sezonul rece.12 0.15 4.349 0.10 0.05 1.287 0.08 2.616 2. 74 .12 3.191 NOTĂ: 1.210 0.242 [W/m2K] 0.15 0.10 2.230 5.915 0.847 0.1.7.097 0. se pot majora cu valoarea 0.599 0.1.15 4. Valorile rezistenţelor termice şi ale transmitanţelor termice din tabelele A.861 3.042 W/(m2K) 3.363 0.233 0.347 0.12 3.042 W/(m2K) corespunzătoare sezonului cald].10 0.201 0.186 0. resistenţele termice din tabelele A. 2.426 0..480 3.889 5.578 0.4.18 0.1.419 0.002 0.051 5.12 3.668 0.200 W/(m2K) include şi majorarea de 0..323 0. rezistenţele termice din tabelele A.08 0.05 0.05 0.15 0.206 0..478 0.765 5.097 0.20 [m2K/W] [W/m2K] [m] [m2K/W] Izolaţie termică din plăci din vată minerală 2.1.177 0.370 0. A. Pentru sezonul cald.437 0.506 0.200 W/(m2K) [valoarea 0.333 0.05 1. se vor majora cu valoarea 0.954 0.980 4.1.448 0.18 4.12 0.287 0.20 5.597 0.05 0.Varianta 1 – strat pantă din BCA Grosime strat termoizolant Rezistenţă termică specifică unidirecţională Coeficient de transfer termic unidirecţional Varianta 2– strat pantă din beton de pantă Grosime strat termoizolant Rezistenţă termică specifică unidirecţională Coeficient de transfer termic unidirecţional [m] 0.7.730 3.257 0..752 3.207 4.08 0.199 0.219 0.20 5. .214 0.236 0.383 0.571 5.1.480 4.300 0.18 4.179 0.278 0..10 2. Pentru lunile de vară.480 Izolaţie termică din polistiren 2.171 0.253 0.1.10 2.824 0.298 3.597 0.20 5.08 2.05 1.10 0. .222 0.18 0.1 .

1. cu formă dreptunghiulară în plan (raport înălţime clădire/deschidere clădire H/l ≥2.8 . Formula de calcul a sucţiunii din vânt este: P = β x cn2 x gv .00 cn2 = coeficientul rezultantei acţiunii vântului • cn2 = . în două ape (cu panta mai mică de 600) sau orizontal (raport înălţime clădire/deschidere clădire H/l ≥2. la dimensionarea pieselor de prindere a structurii termo-hidroizolante de stratul de rezistenţă al acoperişului.98 Sucţiune din vânt (kN/m2) 0. Sucţiunea din vânt a fost evaluată pentru diverse viteze ale vântului.55 0.0) – conform tabel nr. în [kN/m2] β .pentru acoperiş înclinat în două ape (cu panta mai mică de 600) sau orizontal. a fost luată în considerare numai sucţiunea datorată vântului. în care v . respectiv greutatea stratului de lestare. NOTĂ: Prevederile prezentei anexe nu se referă la calculul elementelor structurale la acţiunea vântului şi nici la calculul la acţiunea vântului a acoperişului. Valoarea sucţiunii din vânt trebuie luată în considerare. A.2. pentru două cazuri uzuale de construcţii închise.05 0.0) • cn2 = .viteza vântului.5) – conform tabel nr. la construcţii închise. β = 1.0.25 0.06 0.2.2 . cu formă dreptunghiulară în plan (raport înălţime clădire/deschidere clădire H/l ≥2.1. la construcţii închise.2. în [m/s] Acoperiş înclinat. cu formă dreptunghiulară în plan (raport înălţime arc la cheie/deschidere clădire f/l =0. Acest calcul se face în conformitate cu reglementările tehnice în vigoare. Se menţionează că în cadrul prezentei Anexe. în funcţie de viteza vântului.pentru acoperiş sub formă de arc circular.coeficient dinamic – pentru majoritatea construcţiilor cu înălţimea mai mică de 36 m. la construcţii închise. în [kN/m2] • gv = v2/1630. după caz.0) Viteză vânt (m/s) 10 20 30 40 (km/h) 36 72 108 144 Sucţune dinamică de bază (kN/m2) 0.ANEXA 3 ÎNCĂRCĂRI DATORATE SUCŢIUNII VÂNTULUI Prevederile prezentei anexe se referă la evaluarea încărcărilor datorate sucţiunii vântului. în două ape (cu panta mai mică de 600) sau orizontal. – acoperiş sub formă de arc circular (raport înălţime arc la cheie/deschidere clădire f/l =0.. cu formă dreptunghiulară în plan: – acoperiş înclinat.5) gv = sucţiune dinamică de bază.44 0. P – sucţiunea din vânt. nu şi presiunea.. A.78 75 . în funcţie de zona eoliană şi altitudinea la care este amplasată construcţia.20 0. care pot avea ca efect smulgerea straturilor hidroizolante.

cu formă dreptunghiulară în plan (raport înălţime arc la cheie/deschidere clădire f/l =0.30 0.25 0. la construcţii închise.5) Viteză vânt (m/s) 10 20 30 40 (km/h) 36 72 108 144 Sucţiune dinamică de bază (kN/m2) 0.98 Sucţiune din vânt (kN/m2) 0.06 0.07 0.55 0.66 1.18 76 .Acoperiş sub formă de arc circular.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful