P. 1
Hidroizolatii NP 04 / 2002

Hidroizolatii NP 04 / 2002

|Views: 69|Likes:
NORMATIV
NORMATIV

More info:

Published by: Costea Mircea Eduard on Jul 08, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/19/2014

pdf

text

original

NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA, EXECUTAREA ŞI EXPLOATAREA HIDROIZOLAŢIILOR LA CLĂDIRI (REVIZUIRE NORMATIV NP 040-2002

)

1

CUPRINS pag.
CAPITOLUL I: CAPITOLUL II: CAPITOLUL III: CAPITOLUL IV: CAPITOLUL V: CAPITOLUL VI: CAPITOLUL VII: CAPITOLUL VIII: ANEXA 1 ANEXA 2 ANEXA 3 Prevederi generale Prevederi privind proiectarea, executarea şi utilizarea hidroizolaţiilor Prezentarea şi evaluarea hidroizolaţiilor Alcătuirea structurilor hidroizolante Condiţii privind verificarea calităţii şi urmărirea comportării în timp a hidroizolaţiilor Măsuri privind protecţia şi igiena muncii Măsuri privind prevenirea şi stingerea incendiilor Prevederi conexe Referinţe tehnice şi legislative Evaluarea performanţelor de izolare termică la structurile termoizolante Încărcări datorate sucţiunii vântului 1 7 16 30 44 45 45 46 63 66 75

2

3

e) prevederi conexe.2 Prezentul normativ cuprinde: a) prevederi generale şi elemente definitorii privind hidroizolaţiile. ce acţionează asupra clădirilor sau părţilor de clădire/construcţie din exteriorul sau interiorul acestora. din domeniul clădirilor civile. executarea şi exploatarea hidroizolaţiilor. SECŢIUNEA a 2-a: Domeniul de aplicare Art. acţiunii mediului natural şi antropic şi supuse acţiunii directe a apelor (în stare lichidă. precum şi a reglementărilor europene. executarea şi exploatarea hidroizolaţiilor la clădiri. a HG 622/2004 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a produselor pentru construcţii cu completările şi modificările ulterioare. Art. 1 . c) cerinţe privind evaluarea hidroizolaţiilor şi materialelor hidroizolante. b) prevederi privind proiectarea. pulverulentă sau solidă). organelor de avizare şi control. neagresive chimic. f) anexe informative şi explicative. Art. în conformitate cu prevederile Legii 10/1995 privind calitatea în construcţii cu modificările ulterioare. Art.5 În prezentul normativ sunt cuprinse şi specificaţii asupra altor elemente ce fac parte din alcătuirile hidroizolante şi care sunt în legătură cu acestea (structuri termoizolante ce fac parte din structurile termohidroizolante). precum şi verificatorilor şi experţilor tehnici.3 Prevederile prezentului normativ se adresează proiectanţilor. cu sau fără presiune hidrostatică.1 Prezentul normativ stabileşte elemente caracteristice privind proiectarea. d) principii şi condiţii privind alcătuirea structurilor hidroizolante. industriale şi agricole. continue şi omogene ale clădirilor supuse în general. EXECUTAREA ŞI EXPLOATAREA HIDROIZOLAŢIILOR LA CLĂDIRI (REVIZUIRE NORMATIV NP 040-2002) Indicativ: CAPITOLUL I: Prevederi generale SECŢIUNEA 1: Obiect Art.4 Prevederile prezentului normativ se referă la hidroizolaţiile etanşe. executanţilor şi beneficiarilor (utilizatorilor).NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA.

cu diverse vâscozităţi.7 Prezentul normativ nu se referă la reabilitări şi reparaţii ale hidroizolaţiilor/termohidroizolaţiilor existente. g) terase utilitare: termen ce defineşte categoria teraselor ce comportă funcţiuni utilitare în exploatare: (i) terase circulabile pietonal: terase de acces şi/sau flux pietonal (cu utilizare redusă sau intensă). Art. b) izolaţie: termen ce defineşte generic izolaţiile hidrofuge şi termohidrofuge. cu aplicare peliculară. e) membrane (membrane hidroizolante): termen generic ce defineşte totalitatea produselor hidroizolante sub formă de foi groase ambalate în suluri. h) terase necirculabile cu structură hidroizolantă autoprotejată: terase necirculabile sau cu circulaţie ocazională. părţi. bataluri. care au ca strat superior al structurii hidroizolante o membrană hidroizolantă 2 . tuneluri. cu respectarea prevederilor privind cerinţele esenţiale de calitate din prezentul normativ. continuă şi omogenă de protecţie a elementelor sau părţilor de construcţie împotriva infiltraţiilor şi/sau exfiltraţiilor apei şi/sau a umidiţătii naturale a solului. e) sisteme de ecranări şi drenaje ale părţilor de construcţii. f) hidroizolaţii rigide subterane. şape etc. (iii) terase plantate (terase/acoperişuri verzi). (iv) terase cu utilitate multiplă (mixte). b) membrane hidroizolante polimerice (materiale plastice).Art. gropi ecologice etc. elemente sau produse din domeniul construcţiilor. SECŢIUNEA a 3-a: Elemente definitorii Art. c) sisteme de impermeabilizări în masa sau pe suprafaţa elementelor de construcţie (betoane. d) hidroizolator: persoană calificată care execută activităţi de etanşare cu produse hidroizolante. c) hidroizolaţie: structura etanşă. tencuieli. d) mase hidroizolante polimerice (materiale plastice). în vigoare. b) hidroizolarea la construcţii speciale: drumuri şi poduri.6 Prezentul normativ nu se referă la: a) hidroizolarea acoperişurilor cu pantă > 20%. g) caracteristicile de performanţă ale membranelor/foilor utilizate ca bariere contra vaporilor în structurile termoizolante/termohidroizolante. f) mase omogene cu aplicare peliculară: termen generic ce defineşte totalitatea produselor hidroizolante sub formă fluidă. dirijată.9 Terminologie generală specifică: a) etanşeitate: termen ce defineşte totala impermeabilitate faţă de apă a unor suprafeţe. omogene. Acestea se vor prevede şi executa în conformitate cu reglementările specifice. (ii) terase carosabile: terase apte accesului şi parcajului auto.) d) sisteme de impermeabilizări ale solului. continue şi omogene care fac obiectul prezentului normativ constau în: a) membrane hidroizolante bituminoase. c) mase hidroizolante bituminoase omogene.8 Hidroizolaţiile etanşe. Art. cu aplicare peliculară. degradate şi nefuncţionale..

foi sau structuri hidroizolante/termohidroizolante prin lipire în puncte. plută aglomerată. continue. pe acest tip de suport se pot aplica produse/structuri hidroizolante cu membrane. care se includ în structura membranelor hidroizolante (încorporate şi/sau aplicate pe suprafaţă) sau care întăresc straturile hidroizolante din mase omogene cu aplicare peliculară. terase necirculabile cu protecţie suplimentară grea: terase necirculabile sau cu circulaţie ocazională (peste structura hidroizolantă este prevăzută o protecţie grea din pietriş. datorită stratului autoadeziv aflat pe faţa inferioară. cu deformaţii neglijabile pe care se pot aplica orice tip de produse/structuri hidroizolante (planşee/plăci din beton armat. cu rol de a împiedica aderenţa şi/sau de protecţie. sub straturile termoizolante sau peste suprafeţe umede. dale pe ploturi distanţier etc. produsele termoizolante suport vor fi de tipul celor ce pot fi supuse unui efort de compresiune de 8 N/cm2 (80kPa) cu o deformaţie maximă de 10% (de exemplu: polistiren expandat. de exemplu dale din membrană bituminoasă. după caz. poziţionată.). folii. plase. şape/betoane de pantă rectificate din mortar de ciment fără adaos de var. strat de separare (desolidarizare): folie sau foaie aplicată flotant între diverse produse ce compun structurile termohidroizolante sau aplicată sub stratul de protecţie grea. monolit sau prefabricat). panouri complexe prefabricate.2 N/cm2 (2kPa) cu o deformatie maximă de 5% cu un coeficient de revenire de minim 0. poliuretan. folii. este pozată peste structura hidroizolantă aplcată direct pe elementul structural suport). cu şapă de nivelare/rectificare). independent sau flotant (simplă pozare): mod de aplicare fără aderenţă la suport a unei folii. şapă. autoprotejată). b) semirigid: suport alcătuit din structuri termoizolante pozate pe suport rigid. Art. strat difuzie (difuzie): strat cu rol de repartizare uniformă a vaporilor de apă (echilibrarea presiunii). ce pot fi aplicate pe orice tip de structuri termoizolante şi pe structuri termoizolante din sticlă spongioasă. autoaderenţă: mod de aplicare a unei membranesau folii în totală aderenţă. pozate pe suport rigid (acoperite. plută aglomerată şi beton spumat. terase ranversate: terase necirculabile cu structuri termohidroizolante inversate (termoizolaţia protejată/lestată. aderenţă totală (totală aderenţă): mod de aplicare a unei membrane sau structuri hidroizolante prin sudură sau lipire cu adeziv specific. armate sau slab armate.). întărită. ţesături. într-un proces stabilit. autoprotecţie (membrane hidroizolante autoprotejate): protecţie cu materiale minerale (granulare sau în paiete). dale. ca element pe care se aplică hidroizolaţia: a) rigid: suport continuu. cu săgeată maximă de 1/150 şi/sau structuri termoizolante ce pot fi supuse unui efort de compresiune de 0. de regulă. foi. termoizolate.i) j) k) l) m) n) o) p) q) r) s) autoprotejată (pentru acces ocazional se prevăd zone special întărite şi marcate ce comportă o circulaţie uşoară. omogene pe întreaga suprafaţă. plăci prefabricate din beton celular. armare (strat – straturi de armare): materiale sub formă de împâslituri (voaluri). membrane sau structuri hidroizolante/termohidroizolante. semiaderent: mod de aplicare a unei membrane. folii sau pelicule aplicate în procesul de fabricaţie pe faţa superioară a membranelor hidroizolante sau produse hidroizolante (membrane sau pelicule) rezistente la factorii de mediu prin natura compoundului din care sunt fabricate. astereală din lemn sau plăci celulozice. c) semielastic: suport deformabil alcătuit din panouri profilate longitudinal. poliizocianurat etc. benzi (fâşii) continue sau discontinue. barieră contra vaporilor (barieră vapori): strat cu rol de blocare a migrării vaporilor de apă spre straturile superioare a unei structuri termohidroizolante.90 (de exemplu: plăci din vată 3 .10 Suportul.

e) cu fixare mecanică: simplă pozare. există produse (sisteme de hidroizolare) din această categorie ce se pot aplica şi pe suport semirigid sau semielastic. hidrofobe. cu fixare mecanică pe suportul structural (cu suprapunerile lipite/sudate. cu aplicare peliculară. de regulă peste linia fixărilor mecanice). de regulă. (2) Autoprotecţia membranelor hidroizolante polimerice (aplicată din fabricaţie pe suprafaţa acestora): a) pulberi metalice sau nemetalice. ce pot fi aplicate şi pe suport rigid. (1) Structurile cu membrane hidroizolante se aplică pe suport în următoarele moduri: a) independent/flotant: simplă pozare pe elementul suport (cu suprapunerile lipite). după îndepărtarea filmului de protecţie (cu suprapunerile lipite/sudate). aplicată pe şantier pe structurile hidroizolante cu membrane sau cu mase omogene cu aplicare peliculară. numai pe suport rigid. (3) Structurile hidroizolante cu mase omogene cu aplicare peliculară se aplică.12 Protecţia sau autoprotecţia membranelor şi structurilor hidroizolante. în anumite condiţii. cu intercalarea unui strat de separare. (6) Protecţia grea (ce poate constitui şi strat cu rol de lestare).11 Structura hidroizolantă defineşte sistemul structural hidroizolant monostrat. au rolul principal de a ecrana radiaţiile solare (în special radiaţiile UV) ce constituie principala cauză a degradării membranelor hidroizolante. bistrat sau multistrat alcătuit din produse hidroizolante tip membrane sau tip mase omogene cu aplicare peliculară. bituminoase sau polimerice. bituminoase şi polimerice. Art. b) folii metalice subţiri (etirate. la rece sau la cald. (2) Membranele hidroizolante ce compun structurile multistrat se lipesc între ele (inclusiv suprapunerile) numai în totală aderenţă. Art. în puncte sau benzi. reparată şi regenerată. la cald sau la rece (nu se recomandă lipirea prin autoaderenţă). prin natura alcătuirii compoundului şi/sau prin structura de stratificare a materialelor cuprinse şi/sau înglobate în masa membranei. paiete minerale. d) în semiaderenţă: lipirea discontinuă. hidroizolante. (1) Autoprotecţia membranelor hidroizolante bituminoase (aplicată din fabricaţie pe suprafaţa membranei superioare): a) granule. în conformitate cu precizările tehnice şi tehnologice ale producătorului. în aderenţă totală sau semiaderenţă. prin natura alcătuirii compoundului. sau în autoaderenţă (cu suprapunerile lipite/sudate). cupru. pe structurile hidroizolante cu membrane sau mase omogene cu aplicare peliculară. de regulă cu masticuri sau adezivi specifici. la cald cu masticuri bituminoase. bituminoase şi polimerice. de regulă. b) folii subţiri metalice sau polimerice rezistente la radiaţiile solare. c) în autoaderenţă: prin lipirea suprafeţei inferioare. bituminoase şi polimerice prin aplicarea. cu spumă poliuretanică un constituie hidroizolaţie. pe şantier. în timp prin îmbătrânire naturală. amprentate) din aluminiu. (4) Autoprotecţia maselor omogene. direct expuse acţiunii factorilor de mediu. pe acest tip de suport se pot aplica produse/structuri hidroizolante cu membrane. la rece cu adezivi/masticuri bituminoase sau polimerice sau prin sudură (lipire) cu flacără sau cu aer fierbinte (cu suprapunerile lipite sudate). bituminoase şi polimerice: 4 . (5) Protecţia (uşoară) aplicată pe şantier.minerală de minim 140 kg/m3). b) în aderenţă totală: prin lipire. inox etc. de pelicule protectoare. acestea se aplică pe suport rigid hidroizolat (sau cu hidroizolaţie veche. (3) Autoprotecţia membranelor hidroizolante. autoadezive a membranei pe suport. (4) Sistemele de termoizolare aplicate prin spreiere în situ.

= f. cu circulaţie redusă. x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x T. *** pe suport din vată minerală. t.N. de regulă.a) b) c) d) e) pietriş mărgăritar. ** pe suport din poliuretan sau polistiren se poate aplica în semiaderenţă sau aderenţă totală în cazul membranelor autoadezive. cu grosimea stratului ≥ 4 cm (~ 70 kg/m2).. cu suporturi diverse). f.N. = T. grea.N. f. T. (2) În cazul structurilor hidroizolante cu membrane bituminoase ce nu au indicaţii privind tipul de suport şi modul de aplicare pe suport.G. s. la rece sau la cald.13 (1) Structurile hidroizolante bituminoase şi polimerice pot fi aplicate pe suporturi (inclusiv modalităţile de aplicare) ce sunt în general. există sorturi cu densitate mare care permit aplicarea în totală aderenţă. t. Art. conform prevederilor producătorului. terase circulabile pietonal flotant semiaderenţă aderenţă totală * pe suport din lemn sau plăci fibrolemnoase primul strat hidroizolant se va fixa mecanic.N. T. ranversate).G.P. pe suprafaţa amorsată. primul strat hidroizolat se va fixa mecanic.A. s. fixe sau reglabile. special concepute. turnat sau spumat plăci sticlă spongioasă SUPORT SEMIRIGID plăci poliuretan sau polistiren (cu sau fără caşerare)** plăci plută (cu sau fără strat de caşerare) plăci perlit (cu sau fără strat de caşerare) plăci izocianurat minerală (cu sau fără strat de caşerare)*** SUPORT SEMIELASTIC lemn sau plăci fibrolemnoase* plăci rigide vată minerală (cu sau fără strat de caşerare)*** Tipul teraselor/mod de aplicare T. se aplică în totală aderenţă. notă: între structura hidroizolantă şi protecţia grea se va prevede şi aplica un strat geotextil cu rol de protecţie mecanică a structurii hidroizolante (şi a celei termoizolante. piatră naturală. conform prevederilor producătorului. x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x t. pe suport din vată minerală caşerată din fabricaţie cu membrană hidroizolantă (ca prim strat hidroizolant).P. **** pe suport din poliizocianurat se poate aplica în semiaderenţă sau aderenţă totală prin lipire cu adeziv/mastic. se indică datele din următorul tablou: Tipul suportului • • • • • • • • • SUPORT RIGID beton.A. dale din beton. = note: terase necirculabile cu protecţie suplimentară. structură termohidroizolantă cu termoizolaţia ranversată. gresie etc. se poate aplica la T. dale din beton pozate în pat de nisip sau pe un strat geotextil. = T. indicate de producătorii de sistem privind hidroizolaţiile (aceştia indică. = s. 5 . terase necirculabile cu structura hidroizolantă autoprotejată. acoperită cu protecţie grea. pozate pe şapă din mortar de ciment. dale montate pe ploturi-distanţier. = t. sortat (Ø 7 ÷ 15 mm).P. şapă beton uşor. s. multiple variante de structuri hidroizolante şi termohidroizolante.

indicate de producătorii de sistem şi/sau de produse privind hidroizolaţiile. temperaturi ridicate şi scăzute. bituminoase sau polimerice. f) în unul sau mai multe straturi din mase omogene cu aplicare peliculară. şape. d) chimici: umiditatea aerului şi a mediului de contact. structurile hidroizolante se alcătuiesc astfel: a) în unul sau mai multe straturi cu membrane bituminoase [de regulă. păsări). d) în unul sau mai multe straturi din mase omogene cu aplicare peliculară. apa meteorică. e) biologici: bacterii. şocuri mecanice. de regulă. b) într-un strat cu membrană polimerică. în general. (3) Structurile hidroizolante cu membrane bituminoase se pot aplica pe structuri hidroizolante vechi. explozii. 6 . vegetaţii (rădăcini). a mediului de contact şi din procesul de exploatare/utilizare. c) termici: variaţii ale temperaturii mediului interior şi exterior structurii hidroizolante.notă: plăcile termoizolante suport vor fi aplicate pe suport în conformitate cu prevederile producătorilor acestora. fără sau cu strat/straturi de armare. şocuri termice. b) electromagnetici: radiaţii solare cu diferite lungimi de undă (IR şi UV). solvenţi. vânt. cutremure. trăsnete. insecte şi animale (rozătoare. câmpuri magnetice. SBS cu SBS)]. presiuni ale maselor de apă. incendiu interior sau exterior structurii hidroizolante. baze şi săruri din mediul exterior sau interior structurii hidroizolante. cu o membrană polimerică de bază (compatibilă cu bitumul) şi unul sau mai multe straturi de membrane bituminoase (în conformitate cu prevederile producătorului membranei polimerice şi/sau de sistem). mucegaiuri. fără sau cu strat/straturi de armare. dilatări şi contracţii termice blocate. polimerice. Art. acizi. e) în unul sau mai multe straturi din mase omogene cu aplicare peliculară. bituminoase.14 Configurarea conceptuală a structurilor hidroizolante bituminoase şi/sau polimerice funcţie de natura produselor componente sunt. curenţi vagabonzi. radiaţii emise din procesul de exploatare/utilizare. alcătuite din acelaşi tip de bitum aditivat (APP cu APP. protecţii grele). sunt: a) mecanici: greutăţi proprii date din exploatare: greutăţile elementelor suprapuse peste structura hidroizolantă (betoane. fără sau cu straturi de armare şi un strat de membrană bituminoasă sau polimerică aplicată sub sau peste straturile peliculare (în conformitate cu prevederile producătorului maselor omogene cu aplicare peliculară şi/sau de sistem). c) în două sau mai multe straturi. numai după repararea/regenerarea acestora şi după înglobarea la cald a autoprotecţiei în masa membranei sau după amorsarea şi lipirea cu mastic la rece sau la cald (care să acopere autoprotecţia): Art.15 Agenţii ce pot acţiona asupra hidroizolaţiilor. zăpadă.

protecţii. pe stadii fizice determinate. distincte. b) precizarea funcţionalităţii şi structurii constructive a clădirii/părţii de clădire ce se izolează. precum şi în concordanţă cu prevederile producătorului/producătorilor de sistem şi de produse hidroizolante (şi termoizolante ce fac parte din structurile termohidroizolante). (5) Tema program şi caietul de sarcini se vor elabora în concordanţă şi în baza următoarelor aspecte: a) condiţiile şi exigenţele stabilite de beneficiar/utilizator. distinct şi explicit pentru structura/structurile hidroizolante (şi/sau termohidroizolante). toate valabile cu completările şi modificările ulterioare. (3) Documentaţia tehnică de execuţie privind structurile hidroizolante (termohidroizolante) se va elabora. vibraţii.). b) categoria şi clasa de importanţă a clădirii. precum şi după necesităţi şi/sau cerinţe). Art. în vigoare. nivel de microfisurare) a acestora. după caz. asupra cărora nu a fost înştiinţat şi consultat. cu menţionarea lucrărilor de alt specific şi corelarea acestora cu lucrările de hidroizolare (termohidroizolare) încât să nu se producă suprapuneri de lucrări sau să se prevadă sisteme de protecţie a lucrărilor executate (în cazul în care suprapunerile de lucrări sunt inerente). (2) Documentaţia tehnică de execuţie privind hidroizolarea (termohidroizolarea) clădirilor/părţilor de clădiri. (8) Proiectantul poate opri lucrările de construcţie în cazul în care constată modificări sau abateri de la prevederile documentaţiei de execuţie şi/sau a reglementărilor specifice.CAPITOLUL II: Prevederi privind proiectarea. d) precizarea tipului de hidroizolaţie (termohidroizolaţie) preconizate.17 Principii particulare privind proiectarea izolaţiilor la clădiri: a) condiţiile geoclimatice a sitului de amplasare a clădirii. în construcţii. se vor elabora documentaţii specifice. şi prevederi/menţionări privind lucrări conexe izolaţiilor (de exemplu: umpluturi. în vigoare. (6) Documentaţia tehnică de execuţie va cuprinde. drenaje etc. ca element suport (al izolaţiei) în vederea stabilirii tipului şi alcătuirii hidroizolaţiei (termohidroizolaţiei). a Legii 50/1991 privind autorizarea lucrărilor de construcţii şi a HG 622/2004 privind produsele pentru construcţii. executarea şi utilizarea hidroizolaţiilor SECŢIUNEA 1: Prevederi privind proiectarea Art. privind securitatea şi prevenirea incendiilor şi/sau exploziilor şi de protecţia muncii. (4) Documentaţia tehnică de execuţie a lucrărilor de izolaţii se va elabora în baza temei program (analizate şi însuşite de proiectant) şi a caietului de sarcini (întocmit de proiectant şi însuşit de beneficiar) ce va defini cerinţele exigenţiale de calitate pentru sistemul/sistemele şi produsele preconizate. complexitatea şi importanţa lucrărilor. c) definirea specificului funcţional al clădirii/părţilor de clădire. 7 . mişcări elastice. după caz (funcţie de amploarea. împotriva apei şi/sau a umidităţii mediului. definirea din punct de vedere constructiv/structural şi a modului de comportare (deplasări.16 Principii generale: (1) Documentaţia tehnico-economică se va întocmi în baza prevederilor Legii 10/1995 privind calitatea în construcţii. se va întocmi conform prevederilor prezentului normativ şi a reglementărilor tehnice specifice. exploziile sau accidentările. (7) Pentru lucrările de izolaţii ce implică condiţii de pericol privind incendiile. c) precizarea condiţiilor geo-climatice de situare a clădirii.

asigurate prin proiectare. după caz. d) proiectarea părţilor de construcţie ce se izolează. având drept criteriu de performanţă aderenţa la suport (inclusiv rezistenţa la smulgere a elementelor anexe şi accesorii).) suportului şi/sau a elementelor suprapuse. CR 1-1-3-2005 „Cod de proiectare. anexe şi accesorii specifice. Această cerinţă cuprinde următoarele condiţii tehnice şi criterii (parametri) de performanţă aferente: a) aptitudinea de exploatare: (i) limitarea deformaţiilor şi/sau degradărilor sub acţiunea sarcinilor verticale. precum şi aprecierea posibilităţilor de acţionare a unor factori poluanţi şi chimici-corozivi asupra izolaţiei. pentru satisfacerea cerinţelor esenţiale: (1) Rezistenţă mecanică şi stabilitate: se exprimă prin condiţii tehnice privind siguranţa constructivă şi de utilizare a structurilor hidroizolante (termohidroizolante). precum şi a părţilor de construcţie pe care acestea sunt aplicate şi a elementelor suprapuse peste acestea în ansamblu. contracţii etc. Bazele proiectării şi acţiunii asupra construcţiilor. f) stabilirea cerinţelor şi nivelurilor de performanţă necesare pentru tipul şi structura hidroizolantă preconizată. de etanşare a diferitelor părţi de construcţie. NP 00-2003 „Normativ privind proiectarea construcţiilor din lemn” şi a Standardelor SR EN 1991-1-1:2004 „Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor. pozitive şi/sau negative. în corelare cu elementele constructive. dilatări. stabilitate dimensională etc. h) stabilirea tipurilor dimensionării şi nivelurilor calitative a elementelor anexe şi accesorii a lucrărilor de izolaţii. greutăţi proprii. uniform repartizate şi/sau concentrate sau sub efectul variaţiilor termice având drept criterii de performanţă rezistenţe la pliere (la temperaturi scăzute). b) capacitatea de rezistenţă şi stabilitate: evitarea deformaţiilor şi/sau degradărilor sub efectul sucţiunii şi presiunii vântului prin asigurarea aderenţei la suport sau a unei lestări corespunzătoare (inclusiv protecţie grea). j) stabilirea condiţiilor privind verificarea calităţii lucrărilor. i) evidenţierea fazelor şi etapelor de lucrări şi a consumurilor de produse/materiale aferente acestora. rezistenţa la rupere la tracţiune. încovoieri cu săgeată limitată. Partea 1-1: Acţiuni generale. de urmărirea comportării în utilizare.18 Condiţii de calitate. încărcări utile pentru clădiri”. vibraţii. e) definirea şi stabilirea tipului structural şi de produse izolante (în cazul structurilor termohidroizolante se va face corelarea privind dimensionarea structurii termoizolante în conformitate cu reglementările specifice. Greutăţi specifice. stabilitate la temperaturi ridicate. rezistenţa la perforare statică şi dinamică. rezistenţa la dezlipire şi forfecare a îmbinărilor. g) stabilirea detaliilor. la toate combinaţiile de acţiuni susceptibile de a se produce în timpul utilizării (existenţei). Acţiunea vântului”. (ii) limitarea deformaţiilor şi/sau a degradărilor produse prin deplasările (deplasări. pe stadii fizice.d) aprecierea şi stabilirea modurilor şi nivelurilor de acţionare medii-curente şi maximprevizibile/potenţiale a apei şi/sau a umidităţii asupra izolaţiei. NP 082-2004 „Cod de proiectare. c) durabilitatea structurală: menţinerea calităţilor funcţionale faţă de agenţii ce pot acţiona asupra izolaţiei având drept criteriu de performanţă durata de garanţie (durata de utilizare estimată). alungirea la rupere la tracţiune. sub acţiunea sarcinilor verticale şi/sau orizontale. uniform repartizate şi/sau concentrate având drept criteriu de performanţă stabilitatea faţă de suport cu menţinerea etanşeităţii. Art. Evaluarea acţiunii zăpezii asupra construcţiilor”. SR EN 1991-1-1:2004/AC:2009 şi a SR EN 1991-18 . precum şi calculul acţiunilor directe asupra izolaţiilor se va face în conformitate cu prevederile Normativului P 100-1/2006 „Cod de proiectare seismică – Partea 1 – Prevederi de proiectare pentru clădiri”. tipice şi atipice. precum şi. în vigoare).

Partea 1-1: Acţiuni generale. aprobat cu Ordinul ministrului transporturilor. 1822/394/2004. Această cerinţă cuprinde următoarele condiţii tehnice aferente izolaţiilor aflate în contact direct cu mediul şi a componentelor/accesoriilor acestora: 9 . Anexă naţională”. şipci etc.) vor fi protejate de foc. (iii) elementele suport combustibile din lemn (astereală. căilor respiratorii şi pielii. Partea 1: Coşuri de fum pentru aparate de încălzire neetanşe” şi SR EN 15287-2:2008 „Coşuri de fum. de rezistenţă la foc şi de performanţă la foc exterior): (i) izolaţiile aflate în contact direct cu mediul vor îndeplini cerinţele privind performanţa la foc ca element cu rol de separare a focului din interior. (iv) pentru panourile de învelitoare şi pentru suportul învelitorii se impun cerinţe privind clasa de reacţie şi de rezistenţă la foc. instalare şi punere în funcţiune a coşurilor de fum. (2) Securitatea la incendiu: se exprimă prin condiţii tehnice privind ansamblul proprietăţilor produselor şi materialelor ce compun izolaţiile în relaţie cu structura suport privind iniţierea. instalarea şi punerea în funcţiune a coşurilor de fum (străpungeri fierbinţi) se realizează în conformitate cu SR EN 15287-1+A 1:2011 – „Coşuri de fum. (vi) proiectarea instalaţiilor de paratrăsnet în conformitate cu Normativul privind protecţia construcţiilor împotriva trăsnetului. Proiectare. susceptibile a se produce în timpul utilizării. greutăţi proprii. c) propagarea incendiului: în cazul învelitorilor combustibile cu suprafeţe mari (în acelaşi plan).1:2004/NA:2006 „Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor. reacţia şi propagarea unui incendiu: a) respectarea prevederilor stipulate în „Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor”. privind luarea în considerare sau nu a învelitorilor. instalare şi punere în funcţiune a coşurilor de fum. cu modificările şi completările ulterioare. pane. d) acţiunea fiziologică: în cazul producerii unui incendiu. produsele de combustie (fum şi gaze rezultate din ardere) să nu afecteze utilizatorii (în timpul calculat pentru evacuare) prin efecte asupra ochilor. încărcări din exploatare pentru construcţii. ţigară aprinsă) în concordanţă cu prevederile din SR ENV 1187:2003 (metode de încercare a acoperişurilor la expunerea la foc exterior) şi SR EN 13501-5+A1:2010 (clasificare la foc a produselor şi elementelor de construcţii. în baza rezultatelor încercărilor de expunere la foc exterior). Greutăţi specifice. (3) Siguranţa în exploatare: se exprimă prin condiţii tehnice privind siguranţa în exploatare la toate acţiunile maxime ce decurg din activitatea umană şi acţiuni ale mediului. căpriori. se vor îndeplini cerinţele reglementărilor privind securitatea la incendiu). construcţiilor şi turismului şi ministrul administraţiei şi internelor nr. Proiectare. Partea 2: Coşuri de fum pentru aparate de încălzire etanşe”. pentru respectarea condiţiilor minime de încadrare în gradul de rezistenţă la foc/nivelul de stabilitate la foc. se vor prevedea bariere sau zone incombustibile care să limiteze propagarea incendiului. b) performanţele de comportare la foc interior şi exterior (clase de reacţie la foc. potrivit prevederilor din reglementările de securitate la incendiu (Regulament privind clasificarea şi încadrarea produselor pentru construcţii pe baza performanţelor de comportare la foc. e) prevenirea incendiilor şisau a exploziilor datorate produselor hidroizolante inflamabile la punerea în operă a hidroizolaţiilor în spaţii închise şi/sau slab ventilate. pasiv sau reactiv. (v) proiectarea. potrivit reglementărilor privind securitatea la incendiu (la stabilirea gradului de rezistenţă la foc/nivelului de stabilitate la foc a construcţiilor. (ii) pentru învelitorile alcătuite din structuri hidroizolante (termohidroizolante) se pun condiţii privind performanţele învelitorilor/acoperişurilor expuse la foc exterior (posibilitatea contactului dintre izolaţie şi foc exterior deschis: scântei. corpuri incandescente.

precum şi prevederea pe zonele de circulaţie (inclusiv ocazională) de sisteme de dolaj cu un coeficient corespunzător de frecare la lunecare în planul dat. cu personal calificat (hidroizolator. aluminiu-zinc. sănătate şi mediu: se exprimă prin nivelul apariţiilor şi degajărilor de substanţe nocive sau insalubre (gaz. c) comportarea la agenţi climatici (variaţii de temperatură. b) izolare termică: prevederea structurilor termohidroizolante. anexe şi a sistemelor de ancorare: se va evita contactul direct între următoarele metale: zinc-fier (oţel). praf. UV). e) protecţia la atacul agenţilor biologici (ciuperci. rezistenţă la gelivitate. mucegai. SECŢIUNEA a 2-a: Prevederi privind execuţia Art. insecte etc. aluminiu-fier. (2) Lucrările se vor executa de către firme cu experienţă în domeniu. umiditate.). aluminiu-staniu (cositor).19 Condiţii generale: (1) Execuţia lucrărilor de hidroizolaţii (termohidroizolaţii) se va desfăşura cu respectarea prevederilor Legii 10/1995 privind calitatea în construcţii. (6) Economia de energie şi izolare termică: a) economia de energie: posibilitatea echipării acoperişului cu elemente/instalaţii pentru producerea de energie termică şi/sau electrică.a) siguranţa în utilizare: comportarea la acţiuni asupra izolaţiilor în cazul lucrărilor de întreţinere. a Legi 50/1991 privind autorizarea lucrărilor de construcţii. rezistenţă la radiaţii solare (IR. dar se vor prevedea puncte de asigurare (ancorare). protecţie şi securitate a muncii (în special pentru lucrări executate în spaţii închise. d) rezistenţă la coroziune electrochimică a elementelor accesorii. păsări. b) pe durata execuţiei. b) zgomotul emis de elementele de acoperis/învelitoare: cuprinde zgomotele emise spre interior. zinc-cupru. se vor adopta măsurile de prevenire.) pe suprafaţa interioară şi/sau exterioară a izolaţiilor: a) pe durata exploatării nu se admit apariţii şi degajări de substanţe nocive (toxice) şi/sau insalubre. (5) Protecţia împotriva zgomotului: a) izolare la zgomot aerian: se exprimă prin condiţii tehnice de atenuare a zgomotului aerian provenit din exterior şi/sau interior (exprimat pe domeniu de frecvenţe) având drept criteriu de performanţă nivelul de izolare la zgomot. rozătoare.). eficiente ce pot conferi performanţe privind izolarea termică (produse/materiale cu rezistenţă la transfer termic) şi sau ce pot diminua şocul termic (suprafeţe termoreflectante). aluminiu-cupru. (4) Igienă. pentru legarea centurii de siguranţă şi sisteme de bordare (parapeţi. toate valabile cu completările şi modificările ulterioare. tinichigiu. aluminiu-plumb. radiaţii solare): stabilitate dimensională la variaţii de temperatură. lichid. fier (oţel)-cupru. mucegaiuri. balustrade) în zonele cu goluri cu risc de cădere de la înălţime (pentru înălţimi > 3 m). 10 . a HG 28/2008 privind documentaţia tehnico-economică şi a HG 622/2004 privind produsele pentru construcţii. raportate la zgomotul (interior) de fond. etc. ciuperci etc. zgomotele emise de acoperis sunt produse de variaţiile dimensionale ale elementelor de construcţie. având drept criteriu de performanţă rezistenţa la perforare statică şi dinamică inclusiv la şocuri provocate de grindină. neventilate). b) prevenirea alunecării (la circulaţie ocazională): pentru învelitori cu pantă mai mică de 30% nu este necesară prevederea de elemente suplimentare de siguranţă. de vibraţiile şi şuierăturile produse de învelitoare sub efectul vântului (vânt cu viteză mai mare de 10 m/s) şi de impactul ploii şi grindinei pe învelitoare.

(2) Suportul pe care se aplică izolaţia va fi curat. la temperaturi pozitive (>50 C). şape. desprăfuit şi degresat. b) 15% pentru plăci celulozice aglomerate. c) asigurarea branşamentelor de apă şi energie electrică. perlit şi gipscarton. a spaţiilor perimetrale e circulaţie şi asigurarea zonei de lucru (plase. c) 20% pentru lemn. 11 . specifice lucrări. adecvate (fără vânturi puternice sau ploaie. organizarea de şantier/punct de lucru precum şi măsurile de protecţie şi siguranţă. este util ca executantul să elaboreze o documentaţie/fişă tehnică privind pregătirea acestora (rezolvarea detaliilor ce nu se regăsesc în documentaţia de execuţie şi a unor eventuale neconcordanţe sau modificări. parapeţi. de prevederile documentaţiei documentaţiei şi a reglementărilor specifice. (8) Lucrările propriu-zise de execuţie a învelitorii vor fi precedate de îndepărtarea din zona de lucru a tuturor materialelor şi deşeurilor inflamabile şi/sau combustibile. se recomandă să fie: a) 12% pentru beton. Art.). b) protecţia muncitorilor privind spaţiile de acces în clădire.22 Condiţii referitoare la suport şi de preluare a frontului de lucru: (1) Suportul pe care se aplică izolaţia va corespunde specificaţiilor din documentaţia tehnicoeconomică de execuţie. Art. în special pentru lucrările ascunse. (4) Începerea lucrărilor va fi precedată de organizarea de şantier. cu îndeplinirea tuturor exigenţelor impuse de natura lucrărilor. (6) Executantul va întocmi împreună cu beneficiarul (şi cu proiectantul) procese verbale privind diversele faze ale execuţiei. orice necocordanţă sau omisiune vsa fi semnalată spre rezolvare proiectantului de specialitate cu înştiinţarea beneficiarului. (3) Nivelul maxim al umidităţii naturale a suportului. schele. elemente prefabricate din beton. tencuieli (din mortar de var fără adaos de ciment) şi pentru elemente din beton celular sau spumat. (2) Organizarea de şantier şi punerea acesteia în practică: a) asigurarea spaţiului şi utilităţilor aferente organizării de şantier. (9) Nu se va începe execuţia fără o documentaţie completă şi/sau montajul privind toate elementele ce străpung izolaţia şi/sau a elementelor ce vor fi pozate peste izolaţie. (7) Procurarea materialelor şi accesoriilor aferente se va face conform nivelurilor de calitate prevăzute în documentaţia tehnic-economică de execuţie şi/sau în caietul de sarcini.20 Condiţii privind pregătirea lucrărilor: (1) Pentru lucrările de amploare şi de complexitate ridicată (recomandabil pentru suprafeţe > 500 m2). etc. a zonelor de depozitare şi de adoptarea măsurilor de protecţie a muncii şi de prevenire a incendiilor ce se impun. conform prevederilor tehnologice.(3) Executantul va prelua frontul de lucru în baza procesului verbal. în special privind asigurarea acceselor. Art. (5) Lucrările se vor executa în conformitate cu condiţiile şi prevederile documentaţiei tehnicoeconomice de execuţie şi a reglementărilor specifice în vigoare. în acord cu proiectantul) şi elaborarea graficului de eşalonare a lucrărilor (pentru a nu suprapune cu lucrări de alt specific). inclusiv a mijloacelor de ridicat. înainte de începerea acestora. (10) La terminarea execuţiei se vor întocmi formele de recepţie a lucrării (cu eventuale observaţii ce vor fi însuşite şi operate de executant) în baza constatărilor şi verificărilor efectuate de o comisie alcătuită conformă legislaţiei în vigoare.21 Condiţii climatice: Lucrările de izolaţii se vor desfăşura în condiţii climatice normale.

Art. denivelările se vor ciopli sau rectifica. cu denivelări de maxim 5 mm (determinate cu dreptarul de 2 m lungime aplicat pe direcţia de planeitate) şi nu va prezenta neregularităţi (bavuri.24 12 . fără afectarea zonelor cu lucrări în curs de execuţie sau terminate. creându-se o pantă de racord de maxim 1/5. (8) Muchiile orizontale şi verticale.23 Condiţii de punere în operă: (1) Se vor respecta reglementările specifice cerinţelor esenţiale de calitate menţionate la Art. etc. c) pe structură hidroizolantă/termohidroizolantă nereparată. transport şi de manipularea materialelor. ieşinde sau intrânde. denivelări). aceste condiţii se vor respecta şi în cazul şliţurilor de ancorare-protecţie a terminaţiilor verticale a membranelor hidroizolante. cu răşini sintetice sau cu mortar de ciment aditivat (cu plastifianţi). cu ipotenuza de 10 cm) şi nu se vor prezenta neregularităţi (bavuri) mai mari de 2 mm determinate cu rigla de 20 cm lungime şi denivelări (în special în lungul liniei de intersecţie a planurilor) mai mari de 5 mm determinate cu dreptarul de 2 m lungime. (2) Montarea structurilor şi produselor/materialelor hidroizolante se va face pe zone şi sensuri determinate. racordare privind suportul şi a celor de străpungere. dispozitive de transport.5% mai mari decât cele menţionate sau este umed/ud se vor lua măsurile ce se impun (structuri hidroizolante/termohidroizolante flotante şi/sau fixate mecanic. denivelările se vor rectifica cu mortar de ciment aditivat (cu plastifianţi). fixare. barbacane/garguie. de căile de acces. pentru suprafeţe orizontale sau cu pante < 2% se admit stagnări locale de apă pe suprafeţe limitate (se recomandă maxim 4 m2 cu grosimea stratului de apă de maxim 2 cm). accesorii şi anexe la care se racordează hidroizolaţia (receptoare pluviale. se vor realiza în unghi drept sau cu racord la 450 (recomandabil. astfel ca după aplicarea izolaţiei să nu se formeze stagnării locale de apă mai mari de 1 m2. ancorare a instalaţiilor ce străpung şi trec prin izolaţie precum şi celor ce vor fi pazate/montate peste izolaţie. Nu se recomandă realizarea scafelor semirotunde.5 mm (determinate prin calcul) sub acţiunea tuturor încărcărilor şi deformaţiilor previzibile. stabilite. (4) Suprafaţa suportului rigid trebuie să fie plană. başe. ancorare. (6) Suportul nu trebuie să comporte fisuri. etc. (5) Nu se admit denivelări mai mari de 10 mm între elemente suport prefabricate. elemente de fixare şi auxiliare. rectificată şi regenerată (insclusiv luarea măsurilor de eliminare a umidităţii/apei dintre straturile existente).18. (11) Nu se vor efectua lucrări de hidroizolaţii pe suport vechi: a) pe dale aplicate în şapă sau pozate în pat de nisip.) să nu deterioreze suportul sau suprafeţele izolate. (7) Suportul cu pante generale > 2% vor fi plane.d) În cazul în care suportul are umidităţi cu cca. butelii. prefabricate la hidroizolaţiile împotriva apelor fără presiune hidrostatică. b) pe termoizolaţie ranversată din spumă poliuretanică spreiată in situ. cu grosimea stratului de apă de maxim 1. deplasată pe direcţia de planeitate). (3) Se vor lua măsuri ca dotările de lucru (utilaje de ridficat. (9) Se va verifica corecta poziţionare şi montare a tuturor elementelor constructive. străpungeri. Art. excrescenţe. în planul suprafeţei. paleţi. sau lipite în semiaderenţă (cu adezivi specifici care să asigure aderenţă superioară forţelor de sucţiune) şi punerea suportului în contact cu atmosfera prin deflectoare (pentru a nu se forma suprapresiune de vapori şi a nu se deslipi/deteriora izolaţia).). (10) Nu se prelua frontul de lucru fără certitudinea şi verificarea corectitudinii existenţei tuturor elementelor de fixare. containere. convexe sau concave mai mari de 2 mm (determinate cu o riglă de 20 cm lungime. de pante. Se pot utiliza scafe cu racord la 450. în special de direcţia vântului dominant. ţinându-se seama.5 cm. mai mari de 1.

(3) Se vor lua măsurile corespunzătoare privind instalaţiile electrice (tablouri electrice. unelte şi utilaje în perfectă stare de funcţionare.163/2007. uneltele acţionate electric vor fi împământate şi alimentate prin conductori continui asiguraţi şi racordaţi la tablouri electrice verificate. prize. etc. unde este cazul.18 (2) precum şi măsurile de apărare împotriva incendiilor prevăzute de Norme generale de apărare împotriva incendiilor. a HG 1091-2006 privind cerinţele de securitate şi sănătate la locul de muncă. etc.18(4) şi a celor din Legea 319-2006 privind securitatea şi sănătatea în muncă. în zonele adiacente şi de depozitare. (7) Dispozitivele. prezentate la Art. ancorare.). (2) Măsurile necesare pentru prevenirea şi stingerea incendiilor se vor lua la punctul de lucru. închise/semiînchise. aprobate cu Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. etc.. (6) Se vor lua măsurile ce se impun privind îndepărtarea deşeurilor şi sortarea acestora pe categorii de materiale în vederea reciclării. (5) Se vor respecta condiţiile de siguranţă la montarea şi utilizarea schelelor şi a mijloacelor de ridicat. b) în vederea verificării finale sau ca urmare a acesteia se vor executa rectificări a eventualelor deficienţe precum şi de finisare (unde este cazul). (4) Se vor respecta condiţiile privind lucrul la înălţime (şi în apropierea golurile) iar lucrătorii vor fi atestaţi medical periodic „apt pentru lucrul la înălţime”. (2) Se vor asigura căile de acces orizontale şi verticale. Art. (2) Rectificări: a) rectificări locale. d) calitatea execuţiei pe etape/faze de lucru. precum şi susţinerea instructajelor specifice domeniului. c) poziţionarea şi fixarea în structura suport a pieselor înglobate. (8) Se vor lua măsurile necesare pentru a preveni acumularea gazelor toxice şi/sau inflamabile în spaţiile de lucru. a golurilor şi a zonelor de lucru împotriva accidentelor. totodată. pe etape/faze de lucru.. (3) Se vor utiliza numai scule. utilajele. de trecere (a elementelor de străpungere) de fixare. (3) Verificare finală: 13 . în special la lucrările în care se utilizează foc deschis sau aparate de sudură. Art.26 Controlul calităţii lucrărilor: (1) Verificări pe parcursul lucrărilor: a) calitatea suportului (calitatea produselor/materialelor şi execuţiei). împământate.25 Condiţii privind protecţia şi igiena muncii: (1) Se vor respecta prevederile reglementărilor privind protecţia şi igiena muncii în construcţii. înainte de începerea lucrărilor propriu-zise de izolaţii se vor îndepărta toate materialele şi/sau deşeurile combustibile. a reglementărilor privind prevenirea şi stingerea incendiilor pe durata executării lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora. b) calitatea produselor / materialelor ce compun structurile izolante (hidroizolante / termohidroizolante). a HG 971-2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă. căderilor de la înălţime.Condiţii privind securitatea la incendiu: (1) Se vor respecta prevederile reglementările în vigoare prezentate la Art. conductori. precum şi susţinerea instructajelor specifice domeniului.

racordare. asigurare şi de protecţie a produselor/materialelor de izolaţie.28 Garanţia asupra execuţiei: (1) Garantarea execuţiei corespunde calităţii materialelor componente structurii izolante şi manoperei de realizare.a) verificarea de suprafaţă se va realiza vizual şi prin tatonare. izolaţiei. respectate următoarele condiţii privind depozitarea: produsele din mase omogene cu aplicare peliculară se depozitează în pachete sau în paleţi . lipire. Art. acoperire. (2) Garanţia de sistem acordată lucrărilor va corespunde cel puţin garanţiei minime oferite de producător pentru produsele de învelitoare (de regulă.: prelate). b) măsuri de reparare/întreţinere necesare în cazul unor deteriorări/efecţiuni apărute din utilizarea defectuoasă a izolaţiei sau din cauze naturale. acestea constau în general din lucrări de verificare şi curăţire a traseelor de scurgere. conform regulilor specifice pentru verificarea calităţii şi a prevederilor prezentei reglementări şi în conformitate cu prevederile din „Caiet de sarcini” (după caz). după caz. acreditate) care să verifice/certifice nivelurile de calitate. calităţii şi manipulării acestora ca urmare depozitării. se poate acorda garanţia diferenţială pentru izolaţie şi produsele componente sistemele. în unele situaţii se pot solicita analize de laborator (laboratoare autorizate. în acţiuni anuale sau semestriale. (de regulă la sfârşitul toamnei şi/sau începutul primăverii). (2) Condiţii de utilizare/exploatare: 14 . urmărind corectitudinea şi calitatea modului de aplicare. după caz. imprevizibile. termenele de valabilitate (unde este cazul) şi de garanţie emise de producător pentru fiecare lot de produse/materiale.27 Condiţii privind calitatea lucrărilor: (1) Recepţia produselor/materialelor de izolaţie se face prin verificarea certificatelor de conformitate. accidentale. colectare şi evacuare a apelor meteorice şi. b) verificarea documentelor (procese verbale) privind controalele de calitate efectuate pe parcursul desfăşurării lucrărilor. de regulă. Art. (4) Recepţia lucrărilor de izolaţii se va face în conformitate cu prevederile reglementărilor tehnice în vigoare. fixare.30 Măsuri de întreţinere şi condiţii de utilizare/exploatare: (1) Măsuri de întreţinere: a) măsurile de întreţinere periodică constau. Art. 10 ani). stabilit prin urmărirea în timp a bunei comportări în utilizare a produselor izolante puse corect în operă. trebuie. iar membranele hidroizolante se depozitează sub formă de suluri (în poziţie vertială) pe platforme sau paleţi. Art. în spaţii acoperite. de reparare a elementelor accesorii. de ex. dar fără obligativitatea spaţiilor acoperite (acoperite de protecţie provizorie. b) la punctul de lucru depozitarea se va face în aceleaşi condiţii ca în depozite. (2) Păstrarea şi depozitarea materialelor de învelitoare: condiţiile de păstrare şi depozitare a produselor sunt precizate de producătorii acestora în fişele tehnice de produs: a) în depozite.29 Durabilitatea apreciată în utilizare constituie un criteriu estimativ. (3) Controlul calităţii la punerea în operă: la punerea în operă a materialelor/produselor se efectuează controlul (vizual) asupra menţinerii integrităţii.

în cazurile când acestea sunt direct vizibile. b) orice intervenţie sau utilizare neconformă. se va face cu acordul proiectantului de specialitate . Art. staţii electrice. numai în scopul funcţional pentru care a fost prevăzută. astfel: a) intervalul poate fi mărit dacă la două verificări succesive nu se constată degradări ( nu la lucrări cu vechime mai mare de 10 ani). preconizată. de către.a) corecta utilizare în timp a izolaţiei.32 Asigurarea urmăririi comportării în timp. etc. conduce la anularea garanţiei acordate şi poate prejudicia funcţionarea corectă a izolaţiei. cu respectarea măsurilor de întreţinere executate. 15 . acest interval poate fi modificat în funcţie de condiţiile concrete pentru fiecare caz în parte. şocuri sau mişcări (deplasări) neprevăzute (seism. etc. accidente mecanice. SECŢIUNEA a 3-a: Urmărirea comportării în exploatare a izolaţiilor Art.). b) intervalul poate fi micşorat pentru izolaţiile la care degradările ar conduce la deteriorarea unor echipamente speciale (camere comandă. c) intervalul poate fi micşorat pentru izolaţiile ce au fost supuse la sarcini. c) orice intervenţie. în condiţii normale de utilizare a izolaţiilor se face prin grija beneficiarului.). cu acordul.31 Urmărirea comportării în exploatare se va face în conformitate cu prevederile reglementărilor tehnice specifice. în vigoare. sau sub supravegherea executantului care a emis certificatul de garanţie). camere de calcul. o dată pe an.

contra apelor cu presiune hidrostatică. stabilite la temperaturi ridicate. aderenţa la suport (realizată prin lipire sau lestare).CAPITOLUL III: Prezentarea şi evaluarea hidroizolaţiilor SECŢIUNEA 1: Cerinţe. condiţii tehnice şi criteriile de performanţă la care trebuie să răspundă următoarele categorii de hidroizolaţii: a) hidroizolarea. acoperişurilor şi părţilor de clădiri supuse direct acţiuni apelor meteorice. performanţe la foc exterior şi interior. vor fi prevăzute cu sistem de degivrare sub dale. terasele circulabile cu dale pe ploturi-distanţier. la perforare statică şi dinamica rezistenţă şi alungire la rupere la tracţiune. rezistenţa la pliere. de regulă. cu panta generală cuprinsă între 0% (inclusiv) şi 1. b) hidroizolarea elementelor sau părţilor de clădiri împotriva exfiltraţiilor şi/sau infiltraţiilor datorate apelor fără presiune hidrostatică. acestea se vor prevede cu următoarele condiţii: (i) numai pe suport rigid. cu acţionare automată). stabilitate dimensională. rezistenţă la deslipire şi la forfecare a îmbinărilor. termostate. între ploturi (rezistenţe speciale alimentate cu energie electrică de joasă tensiune. Art. c) hidroizolarea elementelor sau părţilor de clădiri. condiţii şi criterii generale de calitate Art. 16 . aplicată. b) acoperişuri terasă cu pantă generală > 1. reacţie la foc. condiţii tehnice şi de performanţă specifice. comportare la foc. (2) Cerinţe de calitate.33 Prevederi privind cerinţe de calitate.5% şi < 20%. cu pante < 20%. rezistenţă la foc. durata de garanţie (durata de utilizare estimată). de regulă.5%. ce trebuiesc avute în vedere: Cerinţe de calitate 1 Condiţii tehnice 2 • • aptitudine de exploatare • rezistenţă mecanică şi stabilitate • capacitatea de rezistenţă şi stabilitate • durabilitate structurală • securitatea la incendiu • proprietăţile produselor hidroizolante privind iniţierea. (ii) în climat mantan (zona climatică a României pentru perioada de iarnă IV). (1) Obiect de referire: a) acoperişuri-terasă plate. amplasate suprateran şi/sau subteran împotriva exfiltraţiilor şi acelor amplasate subteran împotriva infiltraţiilor. direct sau indirect. reacţia şi propagarea unui incendiu • • • • • • • Criterii de performanţă 3 săgeată limitată sub sarcină (se referă la structura hidroizolanţă în raport cu suportul).34 Hidroizolarea acoperişurilor şi părţilor de clădiri supuse direct acţiunii apelor meteorice şi. supuse acţiunii celorlalţi factori de mediu. pe toate tipurile de suport. panta uzuală maximă este de 5%. c) alte părţi sau elemente de construcţie ce pot fi încadrate funcţionale ca acoperişuri terase.

stropiri. 1 2 • siguranţă în utilizare • prevenirea alunecării • comportare climatici la agenţi • siguranţă în exploatare • igienă. semipermanente. având coeficientul de permeabilitate k>1 cm/sec) permeabile şi a apelor din stropire/şi sau şiroire. datorate apelor fără presiune hidrostatică permanentă (se va considera >0. b) elemente sau părţi e clădire hidroizolate împotriva infiltraţiilor datorate apelor fără presiune hidrostatică se va considera >1. • după necesităţile funcţionale. • rezistenţă la radiaţii solare (după caz). c) socluri şi fundaţii izolate sau continue hidroizolante împotriva fenomenului de migraţie capilară a apei (se va considera o presiune > 2.35 Hidroizolaţia elementelor sau părţilor de clădiri împotriva infiltraţiilor datorate apelor fără presiune hidrostatică. ocazionale. hidroizolate împotriva infiltraţiilor. stabilitate dimensională. sănătate şi mediu • igiena apei şi aerului. • nu se admit emisii de substanţe toxice sau insalubre în utilizare. d) de regulă. a umidităţii naturale a mediului/solului.• propagarea incendiului. acest tip de hidroizolaţii se aplică pe suport rigid şi sunt acoperite cu protecţii sau elemente grele. intense. prevederea de sisteme de atenuare a zgomotului.2 m. cu utilizare umană permanentă. compacte. stabilitate la temperaturi ridicate. • prevederea modurilor de amplasare pe izolaţie. de regulă. 17 . a apelor din stropire şi/sau şiroire. • coeficientul de frecare în planul dat. (după caz). bucătării).0 m coloană de apă/20 kPa). spălări sau şiroiri (aflate în general într-un climat constant). a apelor din stropire şi/sau şiroire. la pardoselile camerelor supuse la umeziri.0 m coloană apă/10 Kpa împotriva umidităţii naturale a mediului/solurilor (permeabile. • stabilitate dimensională la variaţii de temperatură. de exemplu: băi. • la execuţie: adoptarea măsurilor PSI şi PSM ce se impun (după caz). (2) Cerinţe de calitate. cu referire la pardoselile camerelor şi la soclurile clădirilor/părţilor de clădire ce nu corespund unor subsoluri funcţionale. cu temperaturi pozitive. (1) Obiect de referire: a) elemente sau părţi de clădire. sănătate aplicatorilor şi utilizatorilor • izolare la zgomot aerian. • izolaţie termică ranversată sau protecţie grea a hidroizolaţiei • protecţie împotriva zgomotului • economia de energie şi izolare termică Art. rezistenţă la deslipire şi la forfecare a îmbinărilor. fără afectarea/ deteriorarea etanşeităţii • diminuarea şocului termic. • aderenţă la suport (realizată prin lipire). • zgomot emis de acoperiş/învelitoare • echiparea cu instalaţii de producere de energie • protecţia termică 3 • rezistenţa la perforare statică şi dinamică. ce trebuiesc avute în vedere: Cerinţe de calitate 1 • rezistenţă mecanică şi stabilitate Condiţii tehnice 2 • aptitudine de exploatare • capacitatea de rezistenţă şi Criterii de performanţă 3 • rezistenţa la perforare statică. de utilaje. • rezistenţă la gelivitate (după caz). coloana de apă/ 2 kPa). împotriva umidităţii naturale a mediului. • acţiunea fiziologică. condiţii tehnice şi criterii de performanţă specifice. în special în cazul produselor toxice şi/sau inflamabile.

ce se hidroizolează contra exfiltraţiilor cu presiune hidrostatică. hidroizolaţia. garantată. între elemente incombustibile. condiţii tehnice şi criterii de performanţă specifice. fiind cuprinsă. stabilitate la temperaturi ridicate (după caz). • după caz. prin lipire) pe durata execuţiei clădirii/părţii de clădire. • aderenţa la suport (realizată de regulă. 35 pct. în special în cazul produselor toxice şi/sau inflamabile şi a lucrului în spaţii închise. aplicabile numai în timpul execuţiei. izolaţia termică se aplică spre exterior.34 pct. de regulă. peste hidroizolaţie şi poate avea rol şi de protecţie mecanică • economia de energie şi zolare termică Art. rezistenţă la deslipire şi forfecare a îmbinărilor. • stabilitate dimensională la variaţii de temperatură (după caz). în care îmmagazinează lichide sau materiale ude/umede. Condiţii tehnice 2.35 pct.(2) 18 . reacţia şi propagarea unui incendiu • siguranţa în utilizare • comportare la agenţi Criterii de performanţă 3.(2). c) de regulă. (1) Obiect de referire: a) clădiri sau spaţii/părţi de clădire amplasate suprateran şi/subteran. • nu se admit emisii de substanţe toxice sau insalubre în utilizare. acest tip de hidroizolaţii se aplică pe suport rigid şi sunt cuprinse între părţi/elemente constructive. • idem criteriile prezentate la Art. în utilizare. • rezistenţa la perforare statică. ce se hidroizolează contra infiltraţiilor cu presiune hidrostatică (ape freatice şi de acumulare). nu se impun criterii de performanţă. • durata de utilizare estimată. (2) Cerinţe de calitate. • siguranţă în exploatare • comportare la agenţi climatici • igienă. stabilitate dimensională. b) clădiri sau spaţii/părţi de clădiri amplasate subteran.36 Hidroizolarea elementelor sau părţilor de clădiri contra apelor cu presiune hidrostatică. nu se impun condiţii • protecţia termică • de regulă. • aptitudine de exploatare • rezistenţa stabilitate mecanică şi • capacitate de rezistenţă şi stabilitate • durabilitate structurală • securitatea la incendiu • siguranţă în exploatare • proprietăţile produselor hidroizolante privind iniţierea. sănătate aplicatorilor şi utilizatorilor • protecţie zgomotului împotriva • de regulă. ce trebuiesc avute în vedere: Cerinţe de calitate 1.• securitatea la incendiu 1 stabilitate • durabilitate structurală • proprietăţile produselor hidroizolante privind iniţierea. limitate. • idem criteriile prezentate la Art. • rezistenţă la gelivitate (după caz). sănătate şi mediu • igiena apei şi aerului. • la execuţie: adoptarea măsurilor PSI şi PSM ce se impun (după caz). • rezistenţă la agenţi chimici şi organici (după caz).(2). 3 • rezistenţa la perforare statică. • alungire la rupere la tracţiune şi rezistenţă la alungire la rupere raportate la deformaţiile suportului. • idem criteriile prezentate la Art. garantată (durata de utilizare a clădirii) cu asigurarea etanşeităţii. grele. de regulă. reacţia şi propagarea unui incendiu 2 • siguranţă în utilizare • durata de utilizare estimată. compacte.

utilizabile la toate tipurile de hidroizolări şi suporturi. acestea prezintă performanţe fizico-mecanice excelente.E. de regulă. 1 • protecţie zgomotului împotriva • nu se impun condiţii • protecţia termică • economia de energie şi izolare termică SECŢIUNEA a 2-a: Prezentarea membranelor hidroizolante bituminoase Art. 3 • de regulă.• igienă. nu se impun criterii de performanţă. sănătate şi mediu climatici • igiena apei şi aerului. Această categorie de membrane se produce în două sorturi principale după tipul de aditivare a bitumului uşor oxidat cu polimeri: a) bitum-plastomer. sănătatea aplicatorilor şi utilizatorilor 2 • idem criteriile prezentate la Art.(2). doar în cazul rezervoarelor exterioare sau a celor subterane când se pun condiţii de menţinere a unei temperaturi stabilite sau de a se elimina îngheţul. în foarte rare cazuri. ca variantă la membranele autoadezive se produc benzi simpul sau dublu autoadezive (din membrană bituminoasă subţire. cu bitum oxidat (carton bitumat). sunt formate dintr-un strat de bitum gros (laminat) sau depus pe un material suport. sunt structural armate. 35 pct. 19 . (2) Membranele pe bază de bitum aditivat reprezintă categoria actuală cea mai utilizată în C. conform prevederilor producătorului.E. de regulă. două sau trei straturi de armare impregnate şi acoperite cu bitum sau. cu mastic bituminos fierbinte. acestea. bistrat sau multistrat. folii polimerice sau metalice) utilizate la etanşări locale. se utilizează ca monostrat de armare (suport) ce se bitumează pe ambele feţe. Lipirea acestor membrane pe suport şi între ele se face prin sudură cu flacără. b) bitum-elastomer. în prezent nu se utilizează în structuri hidroizolante.. Lipirea acestor membrane pe suport şi între ele se face. • produsele hidroizolante trebuie să fie însoţite de avizul sanitar în cazul rezervoarelor de apă potabilă.38 Membranele hidroizolante bituminoase. cu unul.37 Membranele hidroizolante bituminoase constituie tipul cel mai utilizat în lume în realizarea structurilor hidroizolante monostrat. (1) Straturi de armare sau suport din materiale organice: a) carton celulozic: prezintă caracteristici fizico-mecanice slabe (este putrescibil. membranele produse au diverse grosimi şi au o bună comportare la alungiri prelungite şi la temperaturi scăzute. are variaţii dimensionale apreciabile la variaţii de temperatură şi umiditate).. c) un sort special îl constituie membranele pe bază de bitum aditivat (cu APP sau SBS) simplu sau dublu autoadezive prin depunerea pe o faţă sau pe ambele feţe a unui strat de bitum-polimeradeziv (polimeri şi uleiuri plastifiate) şi a unei folii neaderente de protecţie care se îndepărtează la punerea în operă. în prezent cu utilizare redusă în C. Nu se admit structurile hidroizolante cu membrane pe bază de bitum oxidat la clădirile din categoriile de importanţă A şi B şi nu sunt recomandate la cele din categoria de importanţă C. aditivat SBS (copolimer-stiren-butadien-stiren). prezintă performanţe fizico-mecanice reduse. lipire la rece sau la cald cu masticuri sau prin autoaderenţă (pe suport). membranele produse au diverse grosimi şi au o bună comportare la acţiunea solvenţilor organici şi la alungiri prelungite. fabricate în două categorii principale după sorturile bitumurilor constituiente. aditivat cu APP (polipropilenă atactică). (1) Membranele pe bază de bitum oxidat (bitum de extracţie sau bitum natural oxidat prin insuflare de aer la temperaturi ridicate) constituie categoria veche de membrane hidroizolante. Art. de regulă. de detaliu. în general.

într-un strat sau mai multe straturi (de acelaşi fel sau în combinaţii cu alte tipuri de armături) sau ca strat suport a membranelor bitumate aditive şi poliesterice.b) ţesătură (pânză) din fire textile: în multe cazuri are un comportament aleatoriu şi este putrescibil.. foliile metalice sunt. o puternică barieră contra vaporilor sau ca strat suport al benzilor autoadezive de etanşare. paiete din ardezie sau mică etc. pietriş sau ceramică concasată. c) pâslă poliesterică (voal poliesteric): constituie un tip de armătură de utilizare curentă având certe calităţi fizico-mecanice (impregnare bună. se utilizează ca strat de armare sau ca strat suport a membranelor bituminoase (cu bitum oxidat sau aditivat) şi polimerice. c) folii metalice. aluminiu etirat. b) folii metalice: aluminiu ecruisat (uzual 0. fiind foarte stabilă dimensional dar cu alungire la rupere redusă şi pliabilitate redusă. cu aplicare peliculară. sau ca strat suport a membranelor bituminoase (cu bitum oxidat sau aditivat) şi polimerice precum şi a structurilor hidroizolante cu mase omogene cu aplicare peliculară. Art.39 Membranele hidroizolante bituminoase sunt prevăzute din fabricaţie cu protecţii antiaderente împotriva lipirii la ambalarea în suluri şi cu autoprotecţii împotriva factorilor de mediu (pentru membranele utilizate ca strat superior în structuri hidroizolante expuse direct factorilor de mediu). (2) Autoprotecţiile pot fi alcătuite din: a) granule sau paiete minerale: granule din nisip cuarţos. sau ca strat de armare suplimentară în structuri hidroizolante la etanşarea împotriva apelor cu presiune hidrostatică mare.08 mm grosime – 720 g/mp) şi inox sau cupru (uzual 0. cu bitum oxidat (pânză bitumată). cu bitum. (2) Straturi de armare sau suport din materiale anorganice: a) împâslitură (voal) din fibre de sticlă: constituie un tip de armătură de utilizare curentă. de regulă. se utilizează ca strat de armare sau ca strat suport a membranelor hidroizolante bituminoase şi mai ales a celor polimerice.08 mm grosime – 390 g/mp). precum şi a structurilor hidroizolante cu mase omogene. b) ţesătură din fire de sticlă (cu urzeală şi bătătură din fire de sticlă. speciale. de regulă. acestea se utilizează ca strat de protecţie al hidroizolaţiilor pentru suprafeţele verticale datorită calităţilor reflectante (termoreflexie şi reflexie a radiaţiilor ultraviolete). precum şi a structurilor hidroizolante cu mase omogene cu aplicare peliculară. în prezent utilizarea acestei armături este redusă. stabilitate dimensională şi la alungire la tracţiune la rupere). (1) Protecţiile antiaderente constau din filme/folii polimerice termofuzibile (numai la membranele ce se lipesc prin sudură cu flacăra). se utilizează ca strat de armare. d) ţesătură poliesterică: prezintă calităţi superioare pâslei poliesterice (foarte bună rezistenţă la perforare dinamică. într-un strat sau mai multe straturi (de acelaşi fel sau în combinaţii cu alte tipuri de armături). precum şi a structurilor hidroizolante cu mase omogene cu aplicare peliculară. pulberi minerale şi folii antiaderente sau hârtie siliconată pentru membranele sau benzile autoadezive. se utilizează ca monostrat de armare (suport) ce se bitumează pe ambele feţe. polimerice sau mixte (folii metalice şi polimerice dublate): constituie. rezistenţă la perforare statică şi alungire la tracţiune la rupere apreciabilă). cupru sau oţel inoxidabil. simple sau ca strat suport al membranelor bituminoase sau polimerice (dublate la acestea). se utilizează ca strat de armare. d) reţele metalice subţiri (plase): constituie strat de armare pentru anumite membrane bituminoase sau polimerice. din plumb. nu se recomandă bătătură din meşe din fire sau fibre de sticlă): constituie un tip de armătură frecvent utilizată având certe calităţi fizico-mecanice (rezistentă la perforare statică şi dinamică. rezistentă la tracţiune la rupere). 20 . acestea conferă membranelor protecţie eficientă împotriva acţiunii radiaţiilor solare şi a acţiunilor mecanice (măreşte considerabil rezistenţa la perforare statică) şi totodată unele au şi rol decorativ.

b) mastic fierbinte: bitum oxidat topit cu adaosuri minerale (maxim 30% pulberi sau fibre minerale). (3) Hidroizolaţiile subterane cu produse bituminoase din mase omogene cu aplicare peliculară nu se vor prevede la clădiri din categoria de importanţă A şi B dar pot fi prevăzute la celelalte categorii dar numai ca hidroizolaţie împotriva apelor fără presiune hidrostatică. aceste compounduri bituminoase pot avea şi însuşiri antivegetale (antirădăcini) şi constituie materialul de bază în fabricarea membranelor cu bitum aditivat. acestea se pot aplica în unul sau mai multe straturi. în lipirea acestora şi ca material de bază la amorsarea suprafeţelor. cu aplicare la rece sau la cald. d) emulsii şi dispersii în apă: material fluid. mase peliculare hidroizolante. polimerice metalizate sau polimerice placate cu folii metalice: utilizate ca protecţie mecanică şi contra radiaţiilor solare. Se utilizează la lucrări de hidroizolaţii sub forma următoarelor produse: a) amorse-masticuri diluate în solvenţi organici compatibili. la rece pentru asigurarea aderenţei hidroizolaţiei la suport. la peliculizări de suprafaţă. utilizate ca adetiv. cu Art. simple sau armate. ca masă de şpaclu sau ca adeziv (au calităţi mediocre). e) compound bituminos special fabricat cu rezistenţă faţă de factorii de mediu (radiaţii solare. cu sau fără straturi de armare. se aplică fierbinte la lipirea şi peliculizarea suplimentară de suprafaţă a membranelor cu bitum oxidat. conform prevederilor producătorului. în diferite vâscozităţi. ca masă de etanşare sau strat de impermeabilizare. pentru asigurarea aderenţei hidroizolaţiei la suport. bitumul oxidat se utilizează în următoarea gamă de produse: a) amorsa: bitum oxidat topit. mase adezive şi mase de etanşare) în compoziţii şi structuri diverse.42 Clasificarea produselor după modul de aplicare se face în funcţie de vîscozitate.40 (1) Produsele hidroizolante bituminoase din mase omogene cu aplicare peliculară constituie gama de produse cu utilizări şi aplicări variate (amorse. B şi C. cele mai uzuale sunt foliile poliesterice. cu aplicare la rece. cu diverse vâscozităţi. diluat în solvenţi organici compatibili (1/3 bitum şi 2/3 solvent). b) mastic fierbinte de lipire a membranelor bituminoase aditivate (lipire continuă sau discontinuă a membranelor pe suport şi lipire continuă a membranelor între ele). d) folii complexe. c) mastic rece: bitum oxidat (topit) cu adaosuri minerale şi diluat în diverse proporţii cu solvenţi organici. Art. (2) Hidroizolaţiile subterane cu produse bituminoase din mase omogene cu aplicare peliculară nu se vor prevede la clădiri din categoria de importanţă A. utilizat ca amorsă sau la peliculizări hidroizolante (în special pentru spaţii închise sau cu pericol de incendiu şi explozie). astfel: 21 . aplicate pe suprafeţele amorsate. SECŢIUNEA a 3-a: aplicare peliculară Prezentarea maselor omogene hidroizolante bituminoase. În lucrările de hidroizolaţii. cu aplicare peliculară. cu aplicare peliculară în unul sau mai multe straturi. în special UV). se aplică rece. se aplică rece. c) mase omogene cu diferite vâscozităţi. Art.c) folii polimerice: utilizate ca protecţie mecanică (la perforare statică). (2) Mastic bituminos aditivat cu elastomeri sau plastomeri. este interzisă utilizarea motorinei ca solvent sau ca amorsă.41 Clasificarea produselor după tipul compoziţiei: (1) Bitumul oxidat reprezintă materialul primar utilizat în realizarea membranelor cu bitum oxidat.

bitum e) EVAC Etilen/vinilacetat f) FPO sau PO-F Poliolefină flexibilă g) FPP sau PP-F Polipropilenă flexibilă h) PE Polietilenă i) PE-C Polietilenă clorurată j) PIB Poliizobutilenă k) PP Polipropilenă l) PVC Policlorură de vinil (2) Cauciucuri tip elastomeri: a) BR Cauciuc butadienic b) CR Cauciuc cloroprenic c) CSM Cauciuc polietilen cloro-sulfonil d) EPDM Terpolimer de etilenă. SECŢIUNEA a 4-a: Prezentarea membranelor hidroizolante polimerice Art. calandrare. să fie elastice la temperaturi scăzute şi ridicate (la temperaturi ridicate să nu curgă).45 Materialele polimerice la producerea membranelor sunt variate: (1) Materialele plastice: a) CSM sau PE-CS Polietilenă cloro-sulfonată b) EEA Etilen/etilacetat Terpolimer etilen/etilacetat (declarat prin cuvinte în scris) c) EBA Etilen/butil acetat d) ECB sau EBT Etilen. să fie compatibile chimic cu elementele sau materialele cu care vin în contact şi adezivii să corespundă rolului (nivel de adeziune/coeziune. domenii de utilizare.43 Caracteristicile produselor hidroizolante bituminoase din mase omogene cu aplicare peliculară. copolimer. structuri hidroizolante.). şi moduri de aplicare. propilenă şi o dienă cu porţiunea nesaturată reziduală de dienă în lanţul lateral e) IIR Cauciuc isopren-isobuten (butil cauciuc) f) NBR Cauciuc acrilonitril-butadienic (nitril cauciuc) (3) Cauciucuri termoplastice: a) EA Amestec elastomeric 22 . Membranele polimerice sunt prezentate în variate compounduri. c) produse semivâscoase: se aplică cu racle sau cosoroaba. pensulare sau cu trafaletele.44 Membranele hidroizolante sunt produse diverse din categoria polimerilor elastomeri sau plastomeri (produşi de polimerizare înaltă a hidrocarburilor nesaturate). b) produse semifluide: se aplică prin pensulare sau cu trafaletele.a) produse fluide: se aplică prin stropire. stabilitate. elasticitate la temperaturi scăzute şi înalte. Art. d) produse vâscoase: se aplică cu şpaclul. b) masele semifluide. să fie stabile la temperaturi ridicate. să fie impermeabile la apă. Art. aderentă şi uniformă. Procedeul de fabricare a membranelor polimerice constă în laminare. până la cele vâscoase trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: să fie aderente la suportul amorsat. variază funcţie de consistenţa şi domeniul de utilizare: a) masele fluide (amorse) trebuie să aibă nivelul de fluiditate necesar pătrunderii în porii elementului (suport) pe care sunt aplicate şi să formeze o peliculă continuă. moduri de fabricare. conform prevederilor producătorului. etc. extrudere sau procedee mixte. pulverizare.

c) stratul de armare. dale) sau prin includere între elemente de construcţie (beton. cu următoarele precizări: a) membranele polimerice fără autoprotecţie trebuie protejate suplimentar prin lestare (pietriş. c) unele membrane polimerice (speciale). d) difuzia vaporilor se poate realiza şi prin amprentarea sau şagrenarea feţei inferioare a membranei.b) MPR Topitură de cauciuc procesabilă c) SEBS Stiren etilen butilen stiren d) TPE Elastomeri termoplastici.47 Membranele polimerice pot fi armate cu materiale tip reţea (ţesături rare cu acelaşi tip de urzeală şi bătătură) din fire textile. zidărie. prin natura compoundului. Art. d) în sistem mixt. pot fi rezistente la diverşi agenţi chimici. prin natura compoundului (diverse adaosuri. ca suport al membranei. Art. calandrare sau extrudere. dublate cu foi din recepturi diverse. nereticulaţi e) TPE-X Elastomeri termoplastici. c) prin lipire continuă prin autoaderenţă. cu fixare mecanică pe contur şi asigurarea în câmp prin lestare sau cu fixare mecanică. b) membranele polimerice (în special cele cu utilizare la hidroizolanţii subterane) vor avea adaosuri biocide în compoundul de bază care să-i confere rezistenţă la vegetale (rădăcini). cu sau fără armare. poate avea şi rol de difuzie a vaporilor.48 Membranele polimerice se pot aplica pe suport în diferite moduri: a) flotant.. peliculizare de suprafaţă. unele produse se pot asocia în structuri bistrat (caz în care straturile se lipesc continuu între ele cu adezivi specifici cu aplicare la rece. prin autoaderenţă sau prin lipire cu bitum fierbinte) sau se pot asocia membrane polimerice cu membrane bituminoase. nu sunt excluse nici un fel de alte combinaţii de materiale. cu următoarele precizări: a) stratul de armare poate fi inclus în masa membranei sau poate constitui suportul membranei. Art. b) stratul de armare poate avea rol de a conferi calităţi fizico-mecanice superioare (membranei nearmate) sau poate avea rol tehnologic de fabricare. sticlă. reticulaţi f) TPS sau TPS-SEBS SEBS–copolimeri g) TPV Cauciuc termoplastic vulcanizat (4) Membrane compozite: membrane realizate prin laminare. poliesterice sau chiar metalice subţiri sau dublate pe pâslă din fibre poliesterice sau din sticlă. b) prin lipire continuă sau discontinuă cu adezivi specifici cu aplicare la rece sau cu mastic de bitum cu aplicare la rece sau la cald (condiţie de compatibilitate a membranei la adezivi sau la bitum). sau în masă. Art. simplu aşezat (prelată). etc. de exemplu: negru de fum). fără a conferi calităţi suplimentare notabile.49 Membranele polimerice se utilează de regulă ca hidroizolanţii monostrat. mucegaiuri.46 Membranele polimerice pot fi autoprotejate (din fabricaţie) faţă de factorii de mediu (în special radiaţii UV şi IR) prin dublare cu folii polimerice sau metalice.50 23 . şape). bacterii. Art.

b) membranele polimerice trebuie definite şi din punct de vedere al comportării la îmbătrânire accelerată. se poate realiza în diverse moduri: a) lipire prin dizolvarea superficială a suprafeţelor de contact.52 (1) Produsele hidroizolante polimerice din mase omogene cu aplicare peliculară constituie o gamă de produse mai nouă pe plan mondial. (2) Hidroizolaţiile cu produse polimerice din mase omogene cu aplicare peliculară nu se vor prevede la clădiri din categoria de importanţă A şi nu sunt recomandate la cele din categoria B. în acest domeniu. periodice. acestea nu trebuie să sufere modificări mai mari de 10% a principalilor parametri după expunere la xenotest timp de 10. SECŢIUNEA a 5-a: aplicare peliculară Prezentarea maselor omogene hidroizolante polimerice. condiţiile privind suportul (de regulă rigid). c) membranele polimerice se definesc ca domeniu de utilizare (din punct de vedere al recepturii) în membrane cu utilizare supraterană (la acoperişuri) şi subterană (membranele polimerice specifice lucrărilor subterane conţin substanţe biocide împotriva mucegaiurilor.53 Hidroizolaţiile cu produse polimerice din mase omogene cu aplicare peliculară trebuiesc prevăzute şi puse în operă în condiţiile respectării stricte a prevederilor producătorului. contracţiile. prin expunere timp de 6 ore la + 800 C. varietatea tehnologiilor şi condiţiilor de aplicare impune folosirea de aplicatori foarte bine calificaţi şi atestaţi de firma producătoare. b) sudură prin topirea superficială a suprafeţelor de contact cu jet de aer fierbinte. f) marginile se pot etanşa suplimentar prin cordon de sudură realizat cu electrod specific din material polimeric sau cordon cu mastic de etanşare specific (în cazul lipirii prin dizolvare superficială). nu sunt emise reglementări generale şi detaliate. durata de utilizare apreciată şi garanţia acordată. din acelaşi material sau cu alte materiale compatibile). (5) În general.51 Specificaţii calitative generale: a) membranele polimerice armate trebuie să prezinte o stabilitate dimensională la cald mai bună de ± 0. (3) Hidroizolaţiile cu produse polimerice din mase omogene cu aplicare peliculară se pot prevedea fără restricţii la bazine şi rezervoare de stocare ape. se impune o studiere şi analiză atentă prind performanţele. vizitabile (care comportă lucrări de întreţinere şi reparaţii). moduri şi condiţii de aplicare foarte variate.). pentru hidroizolaţiile din această categorie. d) lipire cu adezivi specifici aplicaţi la rece sau la cald. în sens transversal). (7) Se menţionează că.Etanşarea suprapunerilor (prin suprapunerea membranelor şi/sau prin suprapunerea de benzi acoperitoare joantei. SECŢIUNEA a 6-a: bituminoase Art. (6) Se menţionează că. alungirile. condiţiile de aplicare (tehnologia de aplicare). Art. etc. e) lipire prin autoaderenţă.2% (valorile negative. o mare parte din aceste produse necesită întreţinere cu intervenţii de regenerare. Art. c) sudură cu microunde de înaltă frecvenţă. bacteriilor.54 Sistem de evaluare calitativă a membranelor hidroizolante 24 .000 ore. ciupercilor. stabilite de producător. cu Art. cu utilizări. se relevă în sens longitudinal iar cele pozitive. (4) În general.

2 (metoda A şi B) Pd.4 F. la care membrana. după îndoirea pe dorn: Niveluri de performanţă „F” F. de grosime dată.4. (metoda A sau B) I. este etanşă (metoda A cu suport rigid – metoda B cu suport semielastic): Niveluri de performanţă „Pd” Pd.12 . este etansă (metoda A cu suport rigid. (metoda B) Presiunea minimă pentru care se asigură etanşeitatea (kPa/m.0 100/10.5 (metoda A şi B) Încărcare minimă de cădere a corpului de cădere. de grosime dată.1. menţinute timp de 24 ore. prin niveluri de temperaturi negative.0 200/20.1 F. (metoda A) I.3.Membranele hidroizolante bituminoase se caracterizează. la care membrana. nu prezintă deteriorări.3 (metoda A şi B) Pd. la care membrană. (metoda B) I.4 (metoda A şi B) Pd. (metoda B) I. prin niveluri de înălţime de cădere a unui corp de 500 g. la care se asigură etanşeitatea (mm) 200 500 1000 1500 2000 a) se va indica nivelul de performanţă şi metoda de determinare (A sau B. de exemplu: Pd 3 – B).24 25 . conform standardelor europene şi româneşti (SR EN). prin niveluri de încărcări statice.3 F.18 .5 Temperatura la care s-a determinat flexibilitatea (o C) 0 -6 . (4) Pliabilitatea la temperaturi scăzute „F” Se determină conform SR EN 1109:2003.2 F.3 (metoda A şi B) Ps.0 (2) Rezistenţă la sarcină statică „Ps” Se determină conform SR EN 12730:2003.5 (metoda A şi B) Încărcare minimă la care se asigură etanşeitatea (cap sferic Ø 10mm – kg) 5 10 15 20 25 (3) Rezistenţa la impact „Pd” Se determină conform SR EN 12691:2006. de grosime dată. prin niveluri de presiune menţinută timp de 24 ore.0 60/6. la care membrana.2. coloană apă) 10/1.0 400/40.1 (metoda A şi B) Pd. metoda B cu suport semielastic): Niveluri de performanţă „Ps” Ps. de grosime dată.1 (metoda A şi B) Ps. prin criterii şi niveluri de performanţă.2 (metoda A şi B) Ps.5. b) pentru hidroizolaţiile aplicate pe suport rigid se vor putea lua în considerare nivelurile determinate prin metoda A. c) pentru hidroizolaţiile aplicate pe structura termoizolantă se vor lua în considerare numai nivelurile determinate prin metoda B. (1) Impermeabilitatea (etanşeitatea) „i” Se determină conform SR EN 1928:2003. este etanşă: Niveluri de performanţă „I” I.4 (metoda A şi B) Ps.

2 T.3 T.F. conform SR EN 1107-1:2002.1 A.5 ≥5 ≥ 3.30 (5) Rezistenţa la rupere la tracţiune „R” Se determină conform SR EN 12311-1:2002. prin niveluri de temperatură la care pe membrane. conform SR EN 12317-1:2001. e) aderenţa la suport (lipirea membranelor pe suport şi între ele) „Fad” în vederea prevenirii efectelor sucţiienii şi presiunii vântului (N/m2): (i) forţa de aderenţă la suport (prin lipire/sudură): Fad ≥ 3 Pc unde Pc este presiunea de calcul a vântului (pozitivă sau negativă) funcţie de zona geoclimatică de situare şi nivelul de expunere la vânt.5 Rezistenţă la rupere la tracţiune Longitudinal (N/5 cm) Transversal (N/5 cm) < 150 < 100 > 150 > 100 > 250 > 200 > 350 > 300 > 450 > 400 (6) Alungirea la tracţiune (la rupere) „A” Se determină conform SR EN 12311-1:2002. b) rezistenţa la forfecare a îmbinărilor.3 R.7 Alungire la rupere la tracţiune Longitudinal (%) Transversal (%) <2 < 1. apar deplasări > 2 mm ale masei de bitum: Niveluri de performanţă „T” T. conform SR EN 12316-1:2001. de grosimea dată. de grosime dată. c) stabilitate dimensională.4 A. (ii) forţa de aderenţă la suport (din lipire şi lestare) se determină cu formula: Fad = 2 x G + 2’ x Pa 26 . se rupe: Niveluri de performanţă „A” A.4 R.3 A. prin niveluri ale forţei de tracţiune.2 A.6 A. Art.1 R. prin niveluri ale alungirii la care membrană.55 Membranele hidroizolante bituminoase şi hidroizolaţiile din mase omogene cu aplicare peliculară comportă şi parametri auxiliari de evaluare ce pot fi avuţi în vedere: a) rezistenţă la dezlipire a îmbinărilor. SR EN 13501-5+A1:2010 şi SR EN ISO 11925-2:2002. la care membrana.5 ≥2 ≥ 1.5 ≥ 10 ≥8 ≥ 20 ≥ 16 ≥ 40 ≥ 32 ≥ 60 ≥ 48 (7) Rezistenţa la fluaj „T” Se determină conform SR EN 1110:2001. de grosime dată. se rupe: Niveluri de performanţă „R” R. conform SR EN 12039.5 A.1 T. d) aderenţa granulelor minerale la suport.2 R.6 .4 Temperatura la care deplasările bitumului < 2 mm (o C) + 80 + 100 + 120 + 140 (8) Performanţă la foc exterior şi reacţie la foc conform SR ENV 1187:2003.

1% I. 54 (4).2. Pd. prin niveluri de temperaturi negative. cu menţiunea că determinările se fac numai prin metoda B. (bun) 3. F. Ps. în N/m2.4/F. prin criterii şi niveluri de performanţă (1) Impermeabilitatea (etanşeitatea) „I” Aceleaşi prevederi ca la Art.3.2% SECŢIUNEA a 7-a: polimerice Sistem de evaluare calitativă a membranelor hidroizolante Art. la care membrana. nu prezintă deteriorări după îndoire pe dorn.5 ≥5 ≥ 3.4.2. (4) Pliabilitatea la temperaturi scăzute „F” Se determină conform SR EN 495-5:2003.2.6 Alungire la rupere la tracţiune Longitudinal (%) Transversal (%) <5 < 3.2 R.4.5. după caz). stabilitate dimensională ≤ 0. 54 (1). la care membrana.4 R. (satisfăcător) 4.2 A. Ps.4. nivelurile de performanţă sunt conform cu cele indicate la Art.Fad = G + 2 x Pa unde: G este presiunea de lestare pe m2. F. stabilitate dimensională ≤ 0. se rupe (metoda A): Niveluri de performanţă „R” R. stabilitate dimensională ≤ 0.1. prin niveluri ale forţei de tracţiune.5. (A. de grosime dată.4. Ps.5 ≥ 10 ≥8 ≥ 20 ≥ 16 ≥ 50 ≥ 40 ≥ 100 ≥ 80 27 .3. F.3. R.5 A.3. 54 (2). R. 2 este suprafaţa efectivă de lipire (în puncte sau totală) raportată la 1 m2.5.5. (mediocru) Niveluri minime de clasificare I. conform standardelor europene şi româneşti (SR EN). Art.2. după caz).4. Pd.5.4 A.6. T.57 Membranele hidroizolante polimerice se caracterizează. (5) Rezistenţă la rupere la tracţiune „R” Se determină conform SR EN 12311-2:2010. (A. stabilitate dimensională ≤ 0. după caz). F.3. Ps.56 Model orientativ de evaluare calitativă a membranelor hidroizolante bituminoase (la o grosime nominală de 4 mm): Calitatea 1.4.1 A. cu menţiunea că determinările se fac numai prin metoda B.2.1% I.5.1 R. 54 (3).3.2.3 A. Pd. A.3. (3) Rezistenţa la impact „Pd” Aceleaşi prevederi ca la Art. T. T. T. Pa este forţa de aderenţă în zonele de lipire efectivă. R.4.5 Rezistenţa la rupere la tracţiune Longitudinal (N/5 cm) Transversal (N/5 cm) < 300 < 200 > 300 > 200 > 400 > 300 >600 > 500 > 800 > 700 (6) Alungirea la tracţiune (la rupere) „A” Se determină conform SREN 12311-2:2010. (2) Rezistenţa la sarcină statică „Ps” Aceleaşi prevederi ca la Art. prin niveluri ale alungirii.2% I. R. de grosime dată se rupe (metoda A): Niveluri de performanţă „A” A. de grosime dată. (foarte bun) 2. la care membrana.3 R. (A. Pd.

(bun) 3.4. Ps. R. 1) Impermeabilitatea (etanşeitatea) „I”.A. în acest context sunt prevăzute criterii şi niveluri de performanţă raportate la funcţiunea hidroizolaţiei.5. de regulă. stabilitate dimensională ≤ 0. 5) Performanţa la foc exterior şi reacţie la foc conform SR EN 1187:2003. (A. c) stabilitate dimensională. d) aderenţa la suport: conform precizărilor de la Art.4. după caz). Pd. Ps.58 Membranele hidroizolante polimerice comportă şi parametri auxiliari de evaluare ce trebuiesc avuţi în vedere: a) rezistentă la deslipire a îmbinărilor. R.3.2.3. după caz).7 A. (A.4.8 ≥ 200 ≥ 500 ≥ 160 ≥ 400 (7) Performanţă la foc exterior şi reacţie la foc conform SRENN 1187: 2003. numai pe suporturi rigide. răspund modului de aplicare a maselor omogene cu aplicare peliculară. R. 3) Alungirea la tracţiune „A”. (mediocru) Niveluri minime de clasificare I. care indică structurile de etanşare simple.2. 8) Pliabilitatea la temperaturi scăzute „F”.60 Masele omogene cu aplicare peliculară. Art. (foarte bun) 2. se referă la straturile/structurile hidroizolante stabilite de producători. 4) Aderenţa la suport (şi.4. SR EN 13501-5+A1:2010 şi SR EN 11925-2:2002.3% I.3. Art. conform SREN 12316-2:2001. Ps. Ps. în acest context sunt suport continu şi rigid.8.61 Criteriile de performanţă principale la care trebuie să fie caracterizate prin niveluri de performanţă. e) expunere la bitum. conform SREN 1107-1:2002. bituminoase sau polimerice. SREN 13501-5+A1 : 2010 şi SREN ISO 11925 – 2: 2002. Art. după caz) stabilitate dimensinală ≤ 1. continuă şi omogenă (fără îmbinări etanşe la suprapuneri) în totală aderenţă pe suport continuu şi rigid. F. F.5. Pd 5.3% I. Pd. după caz) stabilitate dimenională ≤ 0. conform SREN 12317-2:2001. (satisfăcător) 4. F4/F5. 9) Stabilitate dimensională. 2) Rezistenţa la rupere la tracţiune „R”. 55 e). Nivelurile de performanţă.4. F. medie. stabilitate dimensională ≤ 0. (A.3.59 Model orientativ de evaluare calitativă a membranelor hidroizolante polimerice (la o grosime nominală. în funcţie de utilizare.5 mm): Calitatea 1.7.5. R5.3.62 Structurile hidroizolante din mase omogene. b) rezistenţă la forfecare a îmbinărilor.4. omogene sau în straturi armate precum şi tehnologiile de aplicare.2. Pd. în general.5% I. a straturilor succesive).2.0% SECŢIUNEA a 8-a: Sistem de evaluare calitativă a produselor hidroizolante cu mase omogene cu aplicare peliculară Art. 6) Rezistenţa la sarcină statică „Ps”. bituminoasă şi polimerice sunt caracterizate prin criterii şi niveluri de performanţă de către producători/producători de sisteme. (A. de 1.3. 28 . după caz. Art. 7) Rezistenţa la impact.

i) stabilitate dimensională: ≤ 1%. 54.0 coloană apă) pentru presiuni exercitate de maxim 50 kPa. conform Art. 29 . supuse direct acţiunilor factorilor de mediu (acoperişuri-terase): a) impermeabilitatea „I”: asigurarea etanşeităţii la o presiune de minim 100 kPa (10. (ii) minim 200 kPa (10 m coloană apă) pentru presiuni exercitată de maxim 100 kPa. (ii) > 400 N/5 cm longitudinal şi 300 N/5 cm transversal.4 (metoda A) pentru presiuni exercitate de maxim 60 kPa (6 m coloană apa) şi Ps. e) performanţa la foc exterior şi reacţie la foc: conform reglementărilor.54. a). c) alungirea la tracţiunea „A”: > 10%. (2). 54. conform Art.3 (metoda A).4 (metoda B) pentru presiuni exercitate > kPa ( > 6 m coloană de apă). hidroizolaţii în spaţii interioare. pentru presiune exercitate de maxim 60 kPa (6 m coloană apă). i) stabilitate dimensională: ≤ 1%. h) pliabilitatea la temperaturi scăzute „F”: pentru hidroizolaţii interioare să nu se deterioreze la pliere la 0o C pentru hidroizolaţii exterioare să nu se deterioreze la – 6o C. (3). i) stabilitate dimensională: ≤ 1%. b). (iii) minim 2. (2). e) performanţă la foc exterior şi reacţie la foc: conform reglementărilor. c) alungire la tracţiune „A” : >10%. e). pentru presiuni exercitate d emaxim 100 kPa (10 m coloană apă). 35. longitudinal şi transversal. g) rezistenţa la impact „Pd”: minim Pd. longitudinal şi transversal. d) aderenţa la suport: forţa de aderenţă la suport Fad să fie minim de 2 x mai mare decât presiunea exercitată. d) aderenţa la suport: conform Art. şi minim 60 kPa (6 m coloană de apă) pentru referirea de lsa Art. b) rezistenţa la rupere la tracţiune „R”: > 250 N/cm longitudinal şi > 200 N/cm transversal. conform Art. h) pliabilitatea la temperaturi scăzute „F”: să nu se deterioreze la pliere la + 6o C în zona climatică I şi la – 12o C în zona climatică II şi III (conform zonare climatică a României pentru perioada de iarnă – C. 55. conform Art. conform Art. f) rezistenţa la sarcină statică „Ps”: minim Ps. g) rezistenţă la impact „Pd”: minim Pd.3 (metoda B).107-2005). b) rezistenţa la rupere la tracţiune „R”: (i) > 300 N/5 cm longitudinal şi 250 N/5 cm transversal. 55. 54. (3). 54. g) rezistenţa la impact „Pd”: minim Pd 4(metoda A). 35.0 m coloană apă). (3). conform Art. e). b) rezistenţa la rupere la tracţiune „R”: > 250 N/ cm longitudinal şi > 200 N/cm transversal. (2) Hidroizolaţii subterane sau supraterane împotriva apelor fără presiune hidrostatică: a) impermeabilitate „I”: asigurarea etanşeităţii la o presiune de minim 10 kPa (1 m coloană de apă) pentru referirea de la Art. d) aderenţa la suport: conform Art. e) performanţa la foc exterior şi reacţie la foc: conform reglementărilor.(1) Hidroizolaţii supraterane.5 x presiunea maximă exercitată (> 100 kPa). (1). (3) Hidroizolaţii supraterane sau subterane împotriva apelor cu presiune hidrostatică: a) impermeabilitate „I”: asigurarea etanşeităţii la o presiune de: (i) minim 100 kPa (10. f) rezistenţă la sarcină statică „Ps”: minim Ps.3 (metoda A). logitudinal şi transversal. h) pliabilitatea la temperaturi scăzute „F”: să nu se deterioreze la – 6o C. (2). f) rezistenţa la sarcină statică „Ps” : minim Ps3 (metoda B). c) alungirea la tracţiune „A”: >10%. (1). 54.

CAPITOLUL IV: Alcătuirea structurilor hidroizolante SECŢIUNEA 1: Alcătuirea structurilor hidroizolante la acoperişurile tip terasă Art. (ii) hidroizolaţiile monostrat nu sunt recomandate la clădirile situate în zona climatică IV. trape. (vi) :pentru hidroizolaţiile monostrat se vor utiliza numai membrane special produse pentru acest mod de utilizare.3. (iv) la pante >5 membranele vor fi autoprotejate şi vor fi lipite în aderenţă totală. peste 5% se recomandă a se face perpendicular pe linia de pantă.4. etc. membrane cu autoprotecţie T. pentru aplicare pe suport rigid şi A. în cazul membranelor polimerice care nu comportă lipire în totală aderenţă.structuri hidroizolante monostrat (membrane bitumate şi polimerice) (1) Condiţii conceptuale: a) condiţii generale privind domeniul de utilizare: (i) hidroizolaţiile monostrat nu se vor prevedea la clădiri din categoria de importanţă A. (vii) flexibilitatea la temperaturi scăzute (F): pentru membranele lipite în aderenţă totală. semiaderenţă sau fixate mecanic. (v) rezistenţa la rupere la tracţiune (R): membrane lipite în aderenţă totală. (vi) alungirea la rupere la tracţiune (A): membrane lipite în aderenţă totală.5. (ii) rezistenţă la sarcină statică şi la impact „Ps/Pd”: membrane cu protecţie suplimentară grea Ps/Pd3. pe suport (indirect) din tablă cutată membranele se vor aplica numai perpendicular pe linia cutelor. se recomandă utilizarea unei membrane cu o grosime mai mare faţă de cea prevăzută în câmpul curent.5. instalaţii. se recomandă să fie plane. (iii)comportament la temperatură ridicată (T): membrane cu protecţie suplimentară grea T. membrane autoprotejate Ps4/Pd4 (metoda B). 30 . cu sau fără fixare mecanică .4. (iv) hidroizolaţiile monostrat nu sunt recomandate la terasele utilitare şi la terasele cu structură termoizolantă ranversată..2 mm. respectându-se strict prevederile producătorului.5%. semiaderenţă sau pozate flotant. (iii)hidroizolaţiile monostrat pot fi prevăzute la terase cu pante mai mari de 1. cu sau fără fixare mecanică . scafe. pentru membranele fixate mecanic – F.3.3..A. (v) suprafeţele hidroizolate cu membrane polimerice. pentru membrane bituminoase şi polimerice cu aplicare pe suport semirigid sau semielastic.). semiaderenţă sau pozate flotant.R.5. semiaderenţă sau pozate flotant – F. (2) Condiţii privind execuţia: a) condiţii privind modul de aplicare: (i) aplicarea membranelor pe suport cu pantă sub 5% se recomandă a se face în lungul liniei de pantă iar pe suport cu pantă. b) condiţii privind alcătuirea: (i) se vor prevedea membrane bituminoase cu bitum aditivat cu grosimea nominală ≥ 4 mm sau membrane polimerice cu grosimea ≥ 1.63 Câmp curent . domuri. (ii) flexiunea între planuri diferite (coame. cu cât mai puţine străpungeri faţă de planul învelitorii (luminatoare. dolii) va fi întărită în lungul liniei de intersecţie cu un strat hidroizolant suplimentar cu lăţimea desfăşurată de minim 50 cm peste care se va aplica hidroizolaţia monostrat bituminoasă. c) condiţii privind nivelurile minime de performanţă: (i) impermeabilitate (I): I.

I.(ii) continuitatea etanşă a suprapunerilor se va realiza prin lipire sau sudură continuă. (ii) rezistenţe la sarcină statică „Ps” şi rezistenţe la impact „Pd”. b) condiţii privind nivelurile de performanţă minimale de etanşeitate a suprapunerilor: nivelul de asigurarea a etanşeităţii îmbinărilor suprapunerilor va fi de minim 20 KPa (presiunea menţinută timp de 30 minute). minim la dimensiunea indicată de producător. (iii)hidroizolaţiile multistrat pot fi prevăzute la clădiri situate în toate zonele geoclimatice. lemn. iar pe suprafeţe cu pantă peste 3% . (iv) structurile termohidroizolante cu termoizolaţia ranversată (formată din plăci termoizolante lestate) nu vor fi prevăzute la terasele clădirilor situate în zona climatică IV şi la pante mai mari de 3%. b) condiţii privind alcătuirea: (i) se vor prevedea structuri bistrat cu membrane bituminoase cu bitum aditivat cu grosimea totală de minim 5 mm. (iii)flexiunea între planurile orizontal şi vertical poate fi realizată sub un unghi de 45º prin utilizarea scafelor prefabricate (din membrane hidroizolante. c) condiţii privind nivelurile de performanţă (referitor la membranele componente structurii): (i) impermeabilitate (I): pe suprafeţe plate sau cu pantă sub 3% . cu structuri mixte cu membrane bituminoase şi polimerice (compatibile la bitum) sau cu structuri bistrat cu membrane polimerice (special concepute şi aplicate. (ii) flexiunea între planuri diferite va fi întărită în lungul liniei de intersecţie cu un strat hidroizolant suplimentar cu lăţimea de minim 0.25 m peste care se va aplica structura hidroizolantă multistrat. conform tablou: terasă necirculabilă cu autoprotecţie T. conform prevederilor producătorului. (v) membranele componente ale structurilor multistrat se recomandă să provină de la un singur producător.).2. inclusiv cele plate (pantă 0). coamele şi doliile se recomandă să fie întărite cu un strat hidroizolant suplimentar cu lăţimea desfăşurată de minim 50 cm.1 peliculizată cu vopsea 31 . etc.64 Câmp curent-structuri hidroizolante multistrat (1) Condiţii conceptuale: a) condiţii generale privind domeniul de utilizare: (i) hidroizolaţiile multistrat pot fi prevăzute cu membrane bituminoase cu bitum oxidat sau aditivat.8 mm şi membrane bituminoase cu bitum aditivat cu grosimea de minim 3 mm. conform tablou: Suportul hidroizolaţiei rigid semirigid semielastic Terasă necirculabilă cu protecţie autoprotecţie grea Ps1/Pd3 (A) Ps2/Pd2 (A) Ps1/Pd3 (B) Ps2/Pd2 (B) Ps2/Pd3 (B) pietonală cu protecţie grea Ps3/Pd2 (A) Ps3/Pd2 (B) Terasă utilitară circulabilă cu pietonală (dale protecţie grea pe ploturi) Ps4/Pd2 (A) Ps3/Pd3 (A) Ps4/Pd2 (B) Ps3/Pd3 (B) grădină Ps3/Pd3 (A) Ps3/Pd3 (B) (iii)rezistenţa la fluaj „T”. (iv) hidroizolaţiile multistrat pot fi prevăzute la terase şi acoperişuri cu pante diverse. (iii)linia suprapunerilor capetelor membranelor succesive nu va fi colineară ci decalată cu minim 50 cm. (ii) hidroizolaţiile cu membrane bituminoase cu bitum oxidat vor fi prevăzute în minim trei straturi. în conformitate cu prevederile acestuia privind structurarea şi modul de aplicare. cu membrane polimerice cu grosimea de minim 0.2 sau T. Art.. structuri multistrat cu membrane bituminoase cu bitum oxidat cu grosimea totală de minim 6 mm sau structuri bistrat mixte.3.I.

(iii)suportul hidroizolaţiei verticale se recomandă să fie rigid sau elastic. membrana superioară poate fi aplicată paralel cu membrana inferioară dar decalat la 1/2 din lăţime sau poate fi aplicată perpendicular pe membrana inferioară. carosabilă sau grădină termoreflectantă (pentru pantă <5%) T. pentru hidroizolaţiile aplicate în zona climatică IV se va majora la un nivel superior. (iii)continuitatea etanşă a suprapunerilor se va realiza prin lipire sau sudură la dimensiunea minimă indicată de producător.1 (iv) rezistenţa la rupere la tracţiune „R”: pentru pante <20% . pentru suport semielastic – A3. flotantă sau semiflotantă – A2.R3. (ii) pe suport (indirect) din tablă cutată. b) condiţii privind alcătuirea: (i) se vor prevedea structuri monostrat sau bistrat cu membrane bituminoase cu bitum aditivat. (iii)structura hidroizolantă verticală va fi autoprotejată sau cu protecţie suplimentară grea (tencuieli armate sau elemente prefabricate).terasă necirculabilă cu protecţie grea terasă circulabilă cu dale pe ploturi terasă circulabilă. (v) alungirea la rupere la tracţiune „A”: pentru suport rigid cu aplicare flotantă sau semiflotantă şi pentru suport semirigid cu aplicare în totală aderenţă.2 T.63(1). în zonele cu încărcări din zăpadă pe sol >2 kN/m2 în zonele ce presupun aglomerări de zăpadă.65 Structuri hidroizolante verticale (monostrat sau bistrat) (1) Condiţii conceptuale: a) condiţii privind domeniul de utilizare: (i) hidroizolaţia verticală din membrane bituminoase se va prevedea în structuri întărite. (2) Condiţii privind execuţia: a) condiţii privind modul de aplicare: (i) aplicarea membranei superioare pe suport orizontal cu pantă sub 5% se recomandă a se face în lungul liniei de pantă iar pe suport cu pantă peste 5% se recomandă a se face perpendicular pe linia de pantă. b) condiţii privind nivelurile de performanţă minimale de etanşeitate a suprapunerilor: (i) nivelul de asigurare a etanşeităţii îmbinărilor suprapunerilor va fi de 10 KPa la pante peste 5% şi de 15 KPa la pante sub 5% (presiune menţinută timp de minim 30 minute) precum şi la membranele aplicate pe suport semielastic. minim structuri bistrat cu membrane bitumate cu bitum oxidat sau structuri monostrat cu membrane polimerice. (iv) linia suprapunerilor capetelor membranelor succesive nu va fi colineară ci va fi decalată cu 50 cm iar linia suprapunerilor capetelor membranelor stratului superior va fi decalată cu minim 1 m faţă de cea a stratului inferior.4. d) condiţii privind nivelurile de performanţă ale întregii structuri hidroizolante: conform Art.3 T. 32 . pentru suport semielastic – F. (vi) flexibilitatea la temperaturi scăzute „F”: pentru suport rigid cu aplicare în totală aderenţă pentru zona climatică I şi II – F1. Art. (ii) membranele ce compun hidroizolaţia verticală vor fi de aceeaşi natură sau compatibile între ele şi cu cele ce compun structura hidroizolantă curentă. de câmp. membrana se va aplica numai perpendicular pe linia cutelor. pentru suport semielastic – R4. pentru zona climatică IV – R4. (ii) la terasele utilitare hidroizolaţia verticală va fi minim bistrat (nu se include stratul suplimentar de întărire).

(iv) hidroizolaţia verticală se va aplica în totală aderenţă faţă de elementul suport. 33 . respectiv 15 kPa.(membranele placate cu folie metalică – T... (v) alungirea la rupere: A. recomandabil T. astfel: (i) cu solicitare moderată în cazul spaţiilor umede şi/sau cu spălări şi stropiri ocazionale. periodice sau continue.3. (v) hidroizolaţia verticală se va aplica pe înălţime minimă de 30 cm în zonele submontane şi pe 50 cm în zonele montane şi depresionar-montane. c) condiţii privind nivelurile minime de performanţă: (i) impermeabilitate (I) .2.. cu spălări şi stropiri ocazionale. prin introducere în şliţ orizontal sau prin acoperire cu lăcrimar.). b) condiţii privind nivelurile de performanţă minimale de etanşeitate a suprapunerilor: nivelul de asigurare a etanşeităţii îmbinării suprapunerilor la structurile monostrat al îmbinărilor verticale va fi de 15 kPa şi cel al îmbinărilor cu suprafeţele orizontale de 20 kPa iar la structurile bistrat de 10 kPa. se va suprapune peste ultimul strat (superior) hidroizolant al structurii de câmp (orizontale).. SECŢIUNEA a 2-a: Alcătuirea structurilor hidroizolante împotriva exfiltraţiilor Art. etc. plintelor şi după necesităţi a pereţilor.. c) acest tip de etanşare este împotriva apelor fără presiune hidrostatică. (ii) rezistenţa la sarcină statică „Ps”: la structuri hidroizolante autoprotejate: Ps3. a structurii hidroizolante. Stratul hidroizolant vertical.2. (vi) hidroizolaţia verticală se va racorda (întoarce) pe capul aticelor sau se va fixa mecanic la partea superioară. (iii)stratul suplimentar de întărire va fi acoperit pe orizontală de hidroizolaţia orizontală monostrat sau va fi interpus între straturile hidroizolaţiei orizontale multistrat. (ii) terminaţia superioară a structurii hidroizolante se recomandă a fi asigurată prin fixare mecanică. (iv) hidroizolaţia verticală va putea fi constituită din prelungirea hidroizolaţiei orizontale numai în sensul derulării membranei hidroizolante. nu se admite racordarea pe verticală în lungimea membranei hidroizolante.I. terminale. se va prevede fixare mecanică continuă a părţii superioare.3. (2) Condiţii privind execuţia a) condiţii privind modul de aplicare: (i) intersecţia între planul vertical şi orizontal se va realiza în vinclu sau cu racord (scafă) la 45º (cu lungimea ipotenuzei de minim 5 cm). lemn. pentru înălţimi mai mari de 60 cm se vor prevede fixări mecanice pe o linie intermediară. speciale (din membrană bituminoasă.2).. scafa poate fi realizată din şapă din mortar de ciment sau cu piese profilate. b) hidroizolarea acestor spaţii se poate concepe cu membrane hidroizolante sau cu mase omogene cu aplicare peliculară şi se concretizează prin hidroizolarea pardoselilor. (iii)comportamentul la temperatură ridicată (T): ≥ 100°C. se va considera nivelul necesar pentru asigurarea stabilităţii la nivelul fixărilor mecanice. (vi) flexibilitatea la temperaturi scăzute: F. la structuri hidroizolante cu protecţie suplimentară: Ps2.66 Condiţii conceptuale: (1) Condiţii generale privind domeniul de utilizare a) hidroizolarea elementelor şi părţilor de clădire amplasate suprateran sau subteran împotriva exfiltraţiilor se referă la etanşarea spaţiilor umede.4. (iv) forţa de rupere la tracţiune: R. (vii) rezistenţa la sfâşiere. exterior.

d) suportul hidroizolaţiei va fi rigid. Art. armate. (2) Solicitări intense: a) impermeabilitate (I): I. b) rezistenţă la sarcină statică „Ps” şi rezistenţă la impact „Pd”: (i) Ps3/Pd3 pentru suprafeţe verticale. b) rezistenţă la sarcină statică „Ps” şi rezistenţă la impact „Pd”: (i) Ps2/Pd2 pentru suprafeţe verticale.2.1. funcţie de intensitatea solicitării: (1) Solicitări moderate a) se vor prevede hidroizolaţii monostrat cu membrane bituminoase cu bitum aditivat cu grosimea minimă de 2.2.2. (ii) Ps3/Pd3 pentru suprafeţe orizontale. structuri bistrat cu membrane bituminoase cu bitum oxidat cu grosimea totală minimă de 4 mm sau structuri cu minim trei straturi din mase omogene cu aplicare peliculară. placaje). cu un strat hidroizolant suplimentar (membrană sau mase omogene cu aplicare peliculară. pentru suprafeţe orizontale. armate) cu lăţimea desfăşurată de minim 30 cm (minim 15 cm pe verticală). (2) Solicitări intense a) se vor prevedea hidroizolaţii monostrat cu membrane bituminoase cu bitum aditivat cu grosime minimă de 3 mm sau cu membrane polimerice cu grosimea minimă de 1.2.68 Condiţii privind nivelurile minime de performanţă funcţie de intensitatea solicitării (1) Solicitări moderate: a) impermeabilitate (I) . (suprafeţe orizontale). (iv) R.2 mm.8. cu un strat hidroizolant suplimentar (membrană sau mase omogene cu aplicare peliculară. în lungul liniei de intersecţie. în lungul liniei de intersecţie. b) flexiunea între planuri va fi întărită.1.67 Condiţii privind alcătuirea. pentru suprafeţe verticale. pentru suprafeţe orizonatele. armate) cu lăţimea desfăşurată de minim 25 cm (minim 10 cm pe verticală). Art. c) comportament la temperatură ridicată (T): T.5 mm sau cu membrane polimerice cu grosimea minimă de 0.F. Art.1..b. recomandabil 1. e) hidroizolaţia orizontală şi verticală va fi protejată suplimentar cu şape sau tencuieli.0 mm.3.1.I.(ii) cu solicitare intensă în cazul spaţiilor cu spălări şi stropiri (şiroiri) periodice şi/sau continue.69 Condiţii privind nivelurile minime de performanţă ale materialelor hidroizolante a) forţa de rupere la tracţiune: (iii)R.70 34 . c) hidroizolaţia suprafeţelor verticale (fiind mai puţin solicitată) poate fi prevăzută conform prevederilor de la pct. cu două straturi de armare.. structuri monostrat sau bistrat cu membrane bituminoase cu bitum oxidat cu grosimea totală de minim 3 mm sau structuri cu minim două straturi din mase omogene cu aplicare peliculară. b) alungirea la rupere: ..A. b) flexiunea între planuri va fi întărită.2.8 mm. (ii) Ps4/Pd4. Art. c) hidroizolarea suprafeţelor verticale (fiind mai puţin solicitate) poate să nu fie prevăzută cu materiale hidroizolante ci din tencuieli şi/sau finisaje impermeabile (vopsitorii. c) flexibilitatea la temperaturi scăzute: .

01 m/s). (2) Ape cu presiune hidrostatică a) ape de infiltraţie: (i) apa de acumulare: este apa de scurgere care se acumulează prin întâlnirea straturilor greu permeabile şi exercită o presiune hidrostatică.Condiţii privind execuţia (1) Condiţii privind modul de aplicare a) intersecţia dintre planuri se recomandă a se realiza în vinclu. Hidroizolaţiile vor fi 35 . care nu exercită presiune hidrostatică sau exercită o presiune nesemnificativă. Art.01 m/s).71 Tipuri de prezenţă a apei pentru care este necesară hidroizolarea elementelor şi părţilor de clădire amplasate subteran (1) Ape fără presiune hidrostatică a) umiditatea naturală a terenului: provine din apele de precipitaţie care nu stagnează în sol şi care nu exercită o presiune hidrostatică (terenuri permeabile având k>0. (ii) apa de stratificaţie: este apa de scurgere care pătrunde în straturi greu permeabile străbătute de straturi permeabile şi prin care se acumulează şi exercită o presiune hidrostatică. b) hidroizolaţia verticală cu înălţimea mai mare de 50 cm necesită fixare mecanică a marginii superioare. b) apa de scurgere: este apa în mişcare. în drum spre pânza freatică (terenuri permeabile având k>0. infiltraţie şi exfiltraţie. una fiind deasupra şi cealaltă sub nivelul pânzei freatice. (iii)apa freatică: este apa care formează un strat compact între granulele de sol şi exercită o presiune hidrostatică. fundate la adâncimi diferite. subsoluri) împotriva infiltraţiilor şi/sau exfiltraţiilor Art. sub efectul gravitaţiei. SECŢIUNEA a 3-a: Alcătuirea structurilor hidroizolante a elementelor şi părţilor de clădire amplasate subteran (socluri. Dacă construcţia fundată sub nivelul pânzei freatice se află în amonte faţă de sensul de scurgere al apei. (2) Condiţii privind nivelurile de performanţă minimale de etanşeitate a suprapunerilor: nivelul de asigurare a etanşeităţii îmbinărilor (J) va fi de 20 KPa pe suprafeţele orizontale şi 15 KPa pe suprafeţele verticale. construcţia fundată peste nivelul pânzei freatice nu necesită hidroizolaţie iar dacă se află în aval se va hidroizola deoarece se ridică nivelul pânzei freatice. b) ape de exfiltraţie: apa de stocare: este apa conţinută în bazine sau rezervoare.72 Situaţii de prezenţă a apelor cu presiune hidrostatică pentru care este necesară hidroizolarea subterană a construcţiilor (1) Două construcţii alăturate. c) stratul suplimentar de întărire şi hidroizolaţia verticală vor fi suprapuse minim 10 cm peste hidroizolaţia orizontală în cazul structurilor monostrat. c) acţiuni combinate. temporar. fundaţii.

(2) Cazuri de construcţii subterane ce se hidroizolează. a) construcţia se află în zona de scurgere naturală a apelor de infiltraţie prin stratul permeabil (nisip) aflat între două straturi puţin permeabile (argilă) b) construcţia se află în zona de scurgere naturală a apelor de infiltraţie prin stratul permeabil (nisip) situat sub stratul de pământ vegetal. permeabil c) construcţia se află într-un teren puţin permeabil iar umplutura săpăturii este permeabilă.prevăzute împotriva apelor cu presiune hidrostatică. ceea ce conduce la acumulări de ape ce exercită presiune hidrostatică d) construcţia se află într-un teren puţin permeabil dar care are fracturi de teren permeabil ce converg spre construcţie şi zona de umplutură a săpăturii 36 . Construcţiile aflate deasupra nivelului maxim al pânzei freatice se vor hidroizola împotriva apelor fără presiune hidrostatică.

(2) Proiectarea construcţiilor subterane se va face astfel încât să se asigure posibilitatea executării hidroizolaţiei ţinându-se seama de următoarele: a) forma construcţiei în plan şi în secţiune vor fi cât mai simple pentru asigurarea unei manopere simple şi sigure. (3) În cazul când la nivelul hidroizolaţiei presiunea depăşeşte 5 daN/cm2. există vibraţii sau eforturi tangenţiale. constituie condiţia curentă de exigenţă corespunzătoare prevederilor prezentului normativ. într-o singură treaptă. se poate prevedea un sistem permanent de epuisment pentru coborârea pânzei freatice la minim 30 cm sub nivelul betonului de egalizare. d) în cazul hidroizolaţiei în sistem „cuvă exterioară” betonul de egalizare de sub radierul construcţiei (subradier) trebuie prevăzut cu o supralărgire de minim 30 cm pe tot conturul radierului (cu îngroşare şi armare suplimentară perimetrală pentru a se împiedica fisurarea) pentru crearea spaţiului necesar de racordare a hidroizolaţiei verticale. în caz contrar: se va prevedea un perete suport al hidroizolaţiei distanţat şi separat faţă de construcţia existentă printr-un strat de desolidarizare şi alunecare (plăci deşeuri cauciuc. b) construcţia se va amplasa de regulă la o distanţă de minim 1. f) elementele de străpungere vor fi înglobate şi fixate în suportul hidroizolaţiei şi la faţa acesteia. (5) Categoriile de fisurare previzibile a construcţiei după valoarea limită de calcul a deschiderii fisurilor (criterii ce implică nivelul de rezistenţă la alungire la rupere a materialelor hidroizolante preconizate): a) cu deschiderea fisurilor până la 0. e) în cazul radierelor situate la cote diferite. perimetral construcţiei. subradierul ca suport al hidroizolaţiei va fi racordat la 45º cu o diferenţă de nivel de maxim 1 m. pentru a se asigura un suport uscat pentru executarea hidroizolaţiei (orizontale).20 m faţă de alte construcţii sau elemente de construcţie existente sau în curs de proiectare-execuţie. vor fi prevăzute rigole şi puţuri pentru dirijarea. plăci polistiren expandat. fără apariţia stagnărilor sau picăturilor de apă. suplimentar.se admit porţiuni izolate de umezeală pe suprafeţe de maxim 20%. prevederea de sisteme drenante.20 m iar partea supraterană va ieşi în consolă la limita necesară. b) umed . temperatura este mai mare de 40ºC. c) la baza săpăturii.72 Condiţii generale privind domeniul de utilizare (1) Hidroizolaţiile se vor prevedea în următoarele situaţii a) în cazul terenurilor în care nu există pericol de infiltrare cu produse petroliere sau a altor soluţii care pot afecta caracteristicile calitative ale materialelor hidroizolante. etc. dacă este cazul.) sau se va retrage partea subterană a construcţiei la distanţă de minim 1. etc. pentru a avea spaţiul necesar execuţiei hidroizolaţiei. colectarea şi evacuarea apelor din precipitaţii. plăci sau foi din materiale polimerice. etanşarea se va realiza cu membrane hidroizolante bituminoase cu bitum aditivat sau polimerice. impermeabilizarea terenului.Art. 37 . (4) La alegerea structurii hidroizolante se va ţine seama de nivelul de etanşare admisibil concretizat prin starea feţei interioare a pereţilor sau pardoselii: a) uscat – nu se admit pete izolate de umezeală. utilizarea de betoane sau mortare impermeabile. nu se vor admite la spaţiile cu utilizare umană sau animală ci eventual numai la spaţii tehnice în care nu există activitate umană permanentă sau temporară. sau în trepte multiple pentru diferenţe de nivel mai mari. b) în cazul când sunt avantajoase tehnic sau economic decât alte procedee ca: ridicarea nivelului inferior al construcţiei.1 mm.

se va asigura o lăţime utilă pentru a se putea face racordarea la suprafeţele verticale ale fundaţiei sau soclului şi pereţilor pe ambele feţe (exterior şi interior). cu streaşină îngustă. fixată mecanic la partea superioară sau din minim două straturi din mase omogene cu aplicare peliculară eventual armate. în cazul în care nu se poate asigura hidroizolarea pe exterior se poate adopta sistemul de execuţie a hidroizolaţiei din interior (cuvă interioară) pe peretele de protecţie cu rol de suport. b) rezistenţa la sarcină statică „Ps” şi rezistenţă la impact „Pd” – Ps3/Pd3. în cazurile amplasării construcţiilor în zone montane şi submontane. constituind astfel un suport uscat de aderenţă a membranelor hidroizolante ce compun structura. b) hidroizolarea orizontală a elementelor de fundare poate fi prevăzută şi la nivelul tălpii fundaţiei pe betonul slab armat de egalizare de minim 10 cm grosime. 38 . protejate subteran cu plăci..2 la 0. c) comportament la temperatură ridicată (T): . exterioară.(6) (7) (8) (9) b) cu deschiderea fisurilor până la 0. hidroizolaţia va fi întărită suplimentar faţă de prevederile prezentului normativ. soclurilor şi pereţilor subterani va fi ridicată până la cota finită a trotuarului. în spaţiul rezultat din săpătura (sistem cuvă exterioară). etc. în care se prevăd aglomerări de zăpadă şi în cazul stropirilor frecvente şi intense (construcţii cu acoperişuri cu scurgere la picătură. zidărie sau ecran de argilă compactat în straturi succesive şi suprateran cu tencuieli armate din mortar de ciment fără adaos de var sau zidărie. Art. se referă în general la hidroizolarea fundaţiilor şi soclurilor (1) Condiţii generale privind alcătuirea a) hidroizolaţia orizontală va fi de regulă monostrat şi se va realiza cu membrane hidroizolante bituminoase sau polimerice. etc. Hidroizolaţiile subterane se aplică în aderenţă totală pe întreaga suprafaţă (pe suport şi între membrane). recomandabil. cu sau fără racordare la hidroizolaţia verticală (a soclului sau fundaţiei).T. a fundaţiilor peste cota finită a trotuarului cu minim 30 cm. amprentate sau celulare). recomandabil minim I.74 Condiţii privind nivelurile minime de performanţă pentru hidroizolaţia orizontală împotriva fenomenului de capilaritate: a) impermeabilitatea (I): trebuie să corespundă la presiunea de calcul a elementelor de construcţie exercitată pe suprafaţa materialului hidroizolant. Hidroizolaţia pereţilor subsolurilor sau a cuvelor se va aplica pe structura de rezistenţă din beton armat sau zidărie.. La construcţiile ce deservesc instalaţiile electrice sau conţin aparatura electrică sau electronică.). în condiţiile unor stropiri normale. panouri sau foi semirigide (simple.5 mm. la nivelul dintre fundaţie şi soclu sau zidărie.2 mm. în cazul în care elementul suport orizontal este umed (nu se poate obţine totala aderenţă) se poate prevedea un prim strat pozat flotant. c) cu deschiderea fisurilor de la 0. a fundaţiilor. de fiecare parte.3. Art. din drişcuit. exterioară.73 Condiţii privind hidroizolarea împotriva apelor fără presiune hidrostatică a fenomenului de capilaritate. f) hidroizolaţia verticală poate fi alcătuită dintr-o membrană hidroizolantă bituminoasă sau polimerică lipită continuu pe suport. d) hidroizolaţia verticală. Execuţia se recomandă a se efectua dinspre exteriorul construcţiei. c) hidroizolaţia verticală va fi aplicată pe un suport din tencuială cu mortar de ciment fără adaos de var. e) hidroizolaţia verticală.2.

2. funcţie de sensul de acţionare a presiunii corelat cu sistemul constructiv. de 4 mm grosime pot asigura impermeabilitatea la presiuni peste 5 daN/cm2 (500 KPa). Nivelurile de performanţă pot fi I. (ii) posibilitatea realizării construcţiei lângă alte construcţii existente. f) se menţionează că membranele hidroizolante bituminoase cu bitum aditivat. în minim două straturi.T. b) rezistenţa la sarcină statică „Ps” şi rezistenţă la impact „Pd” – Ps3/Pd3..2. c) comportament la temperatură ridicată (T) .2. (ii) când nu se poate adopta sistemul „cuvă exterioară” din motive constructive sau din imposibilitatea asigurării spaţiului necesar de lucru pe exterior.I.77 Hidroizolarea împotriva apelor cu presiune hidrostatică se poate concepe.. în cazul bazinelor supraterane. pe acestea se aplică hidroizolaţia şi protecţia interioară (radier) şi cea exterioară (perete). d) sistemul prezintă următoarele dezavantaje: (i) posibilitatea degradării hidroizolaţiei la execuţia structurii cuvei interioare (la montarea armăturilor şi la turanarea betonului). pe aceasta se aplică hidroizolaţia şi protecţia interioară (cuvă interioară). cu simpla armare. structura suport (cea exterioară) va fi de rezistenţă cu radier din beton armat şi pereţi din beton armat sau zidărie de cărămidă (armată cu sâmburi şi centuri din beton armat). în unul din următoarele sisteme: (1) Sistemul „cuvă interioară” (cuvă în cuvă): a) sistemul poate fi adoptat în principal împotriva exfiltraţiilor.2. recomandabil cu strat de armare. b) rezistenţa la sarcină statică „Ps” şi rezistenţă la impact „Pd” – Ps3/Pd3..75 Hidroizolaţia orizontală împotriva apelor fără presiune hidrostatică (la subsoluri): a) impermeabilitate (I) . (ii) imposibilitatea verificării etanşeităţii (la exfiltraţii) în cazul construcţiilor subterane. 39 . Art. (2) Sistemul „cuvă exterioară”: a) sistemul poate fi adoptat în principal împotriva infiltraţiilor.2. şi Ps3/Pd3.d) pentru construcţii parter. Art. etanşeităţii (la exfiltraţii) după realizarea hidroizolaţiei prin proba cu apa.76 Hidroizolaţia verticală împotriva apelor fără presiune hidrostatică: a) impermeabilitate (I) . Art. c) sistemul prezintă următoarele avantaje: (i) siguranţa calităţii execuţiei hidroizolaţiei (asigurarea etanşeităţii) în zonele de racord dintre suprafeţele orizontale şi cele verticale precum şi la rosturi.I.T. e) rezistenţa la compresiune (strivire) a materialului hidroizolant . din categoria de importanţă C şi D. b) sistemul se poate adopta şi în următoarele cazuri: (i) împotriva infiltraţiilor sau acţiunilor combinate ale apei (din interior şi din exterior). (iii)posibilitatea verificării. c) comportament la temperatură ridicată (T) . (iii)când construcţia necesită rosturi de dilatare sau tasare (astfel se poate asigura continuitatea şi calitatea optimă a hidroizolaţiei în zona rosturilor). structura suport orizontală va fi subradierul iar cea verticală va fi peretele de rezistenţă interior (diafragmă).să nu-şi schimbe aparent proprietăţile fizice la o presiune de 5 daN/cm2 (să permită o tasare stabilă de maxim 15% cu alungire laterală corespunzătoare). hidroizolaţia orizontală împotriva fenomenului de capilaritate poate fi prevăzută cu mase omogene cu aplicare peliculară.

respectându-se cu stricteţe condiţiile impuse dimensionării şi calităţii pieselor de etanşare. (2) Rezistenţa la sarcină statică „Ps” >1. (3) este o combinare a sistemului „cuvă interioară” cu cel „cuvă exterioară”.3.).5 x pentru presiuni maxime de 50 KPa. (3) Pentru înălţimi ale coloanei de apă mai mari de 2 m se recomandă utilizarea hidroizolaţiei verticale multistrat. (ii) 1. Art.8 x pentru presiuni maxime de 80 KPa. (5) Elementele de străpungere şi rosturile vor fi atent executate conform detaliilor prevăzute de proiectant.2 x pentru presiuni maxime de 10 KPa. privind nivelul maxim al presiunii hidrostatice şi nivelul presiunii exercitate de elementele de construcţie.79 Condiţii privind nivelurile minime de performanţă. etc. fragmentează lucrarea de etanşeitate în faze prin intercalarea lucrărilor de construcţie aferente sistemului şi necesită o manoperă de înaltă calitate la racordul dintre suprafeţele orizontale şi cele verticale. exterior construcţiei. nivel calculat corespunzător presiunii hidrostatice maxime multiplicată cu un coeficient de minim: (i) 1. (4) Racordurile dintre planuri diferite vor fi asigurate suplimentar prin aplicarea unui strat hidroizolant de întărire de 50 cm lăţime desfăşurată (25 cm + 25 cm).. cu condiţia ca protecţia verticală. aplicată pe înălţimi mari. exterioară să îndeplinească cerinţele de rezistenţă şi stabilitate ce se impun.78 Condiţii generale privind alcătuirea hidroizolaţiei împotriva apelor cu presiune hidrostatică (1) Hidroizolaţia se va aplica pe suport rigid şi plan. canale. se va executa pe tronsoane de maxim 2 m înălţime. (3) comportament la temperatura ridicată (T): în general nu se pun condiţii. Art.b) sistemul se poate adopta şi împotriva exfiltraţiilor sau acţiunilor combinate ale apei (din interior şi din exterior). recomandabil conform următoarelor date: (1) Impermeabilitatea (I) nivel minim:I.0 x pentru presiuni maxime de 100 KPa. diferenţe de cote ale planurilor. fapt pentru care nu este recomandat. ce conduc la o calitate necontrolabilă. Nivelurile de performanţă se vor calcula funcţie de solicitările la care este supusă hidroizolaţia. (iii)1. rectificat. în condiţiile în care se estimează pericol de alunecare a membranelor hidroizolante. se va executa fixarea mecanică a părţii superioare. cu decalarea între ele a suprapunerilor (să nu existe colinearitate a suprapunerilor). acest sistem implică dificultăţi în execuţie.5× presiunea exercitată de elementele şi rezistenţa la impact „Pd” – minim Pd3. c) sitemul prezintă avantajul combinării cu sistemul „cuvă interioară” în cazul unor situaţii şi condiţii diferite de lucru (vecinătăţi. 40 . (iv) 2. d) sistemul prezintă următoarele dezavantaje: necesită spaţiu de lucru perimetral. (2) Hidroizolaţia verticală. zone cu rosturi.

(iii)controlul calităţii la punerea în operă. Controlul de calitate cuprinde următoarele verificări minimale pentru membranele hidroizolante: (i) caracteristici geometrice (lungime. (ii) verificarea comportării la temperaturi ridicate. (iv) recepţia lucrărilor. (iv) verificarea forţei de rupere la tracţiune. Art. controlul de calitate pentru materiale se execută pe şantier de către personal şi/sau în institute/laboratoare specializate. (v) verificarea alungirii la rupere la tracţiune. acoperite şi ventilate. În cazul în care unitatea executantă are un sistem propriu de conducere şi asigurare a calităţii.81 Recepţia materialelor Recepţia materialelor se bazează pe verificarea certificatelor de calitate (conformitate). În unele cazuri se pot solicita analize de laborator (de conformitate) care să certifice caracteristicile specifice în raport cu datele tehnice stipulate în normele de produs sau în agrementele tehnice. (iii)verificarea flexibilităţii la temperaturi scăzute. în spaţii închise. termenelor de valabilitate (unde este cazul) şi de garanţie emise de producător pentru fiecare lot de materiale. a documentaţiei de execuţie şi a fişelor tehnice ale materialelor utilizate. (ii) materialele hidroizolante fluide se depozitează în bidoane sau butoaie. Art. eventual paletizat. lăţime. Art.83 Controlul calităţii la punerea în operă 41 . Pentru asigurarea calităţii lucrărilor se impun următoarele etape: (i) recepţia materialelor de hidroizolaţie şi accesorii. b) la punctul de lucru depozitarea se va face pe timp limitat. grosime).CAPITOLUL V: Condiţii privind verificarea calităţii şi urmărirea comportării în timp a hidroizolaţiilor SECŢIUNEA 1: Condiţii privind verificarea calităţii Art.82 Păstrarea şi depozitarea materialelor Condiţiile de păstrare şi depozitare ale materialelor sunt precizate de producătorii acestora în fişele tehnice de produs a) în depozite. recomandabil în spaţii acoperite. trebuiesc respectate următoarele condiţii: (i) membranele hidroizolante în foi se depozitează sub formă de suluri (în poziţie verticală) pe platforme sau paleţi. atestate. lucrările de hidroizolaţie se vor verifica în cadrul respectivului sistem (proceduri de execuţie. conform reglementărilor specifice. În acest context. în spaţii acoperite. etc. plan de control al calităţii.80 Verificarea calităţii se realizează în conformitate cu prevederile prezentei reglementări.). (ii) păstrarea şi depozitarea materialelor. atât pentru fazele intermediare cât şi pentru întregul sistem. în general.

În cazul în care intervenţia este necesară ca urmare a unei expertize. de către beneficiar. etc.). procesele verbale de lucrări executate în diverse etape şi aspectul general al suprafeţelor executate. (4) Documentaţiile tehnice de intervenţie vor fi elaborate de proiectant.925/1995. camere de calcul. 42 . şocuri sau mişcări (deplasări) neprevăzute (seism. atestate. (7) Fazele de execuţie a lucrărilor de intervenţie pentru remedierea/refacerea hidroizolaţiilor: a) înlăturarea cauzelor ce au condus la deteriorarea învelitorii. Intervalul de mai sus poate fi modificat în funcţie de condiţiile concrete pentru fiecare caz în parte. (ii) spaţiilor şi condiţiilor de microclimat necesare pregătirii materialelor (unde este cazul). (6) Lucrările de intervenţie vor fi executate obligatoriu de către unităţi specializate. (ii) intervalul poate fi micşorat pentru hidroizolaţiile la care degradările ar conduce la deteriorarea unor echipamente speciale (camere comandă. Art. măsurile de asigurare şi control. astfel: (i) intervalul poate fi mărit dacă la două verificări succesive nu se constată degradări. fisurări. documentaţia tehnică de intervenţie va fi verificată de verificator şi vizată de expertul tehnic atestat conform HG nr. explozii. (2) Lucrările de intervenţie pot rezulta în urma verificărilor programate. sculelor şi dispozitivelor şi a căilor de acces la frontul de lucru. o dată pe an. (iii)intervalul poate fi micşorat pentru hidroizolaţiile ce au fost supuse la sarcini. calităţii suportului care trebuie să corespundă condiţiilor geometrice şi fizico-mecanice specifice. proiectant şi executant. în condiţii normale de utilizare a hidroizolaţiilor.). necesare pentru protecţia muncii. privind calitatea lucrărilor. etc.a) controlul calităţii materialelor la punerea în operă se efectuează de către şeful punctului de lucru sau de către responsabilul cu calitatea. staţii electrice. Art. dar nu la lucrări cu vechime mai mare de 10 ani. se va face prin grija beneficiarului. (2) Asigurarea urmăririi comportării în timp.). SECŢIUNEA a 2-a: Urmărirea comportării în exploatare Art. în conformitate cu prevederile documentaţiei de execuţie şi a fişelor tehnice de produs. accidente mecanice.85 Urmărirea comportării în exploatare a învelitorilor la clădiri (1) Urmărirea comportării în exploatare se va face în conformitate cu prevederile reglementărilor tehnice în vigoare. (3) Lucrările de intervenţie se vor efectua după elaborarea documentaţiilor tehnice şi a detaliilor de execuţie specifice fiecărui caz în parte. b) controlul şi asigurarea: (i) utilajelor. prin documentaţia tehnică de intervenţie.) şi în cazul unor accidente naturale sau tehnologice (seism. etc. (5) Proiectantul va stabili.86 (1) Lucrările de intervenţie pentru remedierea/refacerea hidroizolaţiilor se efectuază în următoarele situaţii: la constatarea unor defecte sau degradări (dislocări alunecări. etc. c) Controlul: respectării stricte a cerinţelor privind tehnologia de aplicare a materialelor hidroizolante şi a accesoriilor. în conformitate cu prevederile reglementărilor tehnice în vigoare. avându-se în vedere cerinţele de calitate. conform prevederilor legale pentru categoria de lucrări pe care le execută.84 Recepţia lucrărilor Recepţia finală a lucrărilor se va face în comun.

b) c) d) e) pregătirea suportului. Aceste măsuri vor fi bazate pe prevederile indicate de producătorii materialelor hidroizolante precum şi a reglementărilor tehnice în vigoare: Pentru fiecare lucrare în parte. funcţie de particularităţi. Pentru fiecare lucrare în parte.88 Măsurile privind prevenirea şi stingerea incendiilor vor fi cuprinse în mod obligatoriu în documentaţia de execuţie întocmită de proiectant. suplimentare de prevenirea şi stingerea incendiilor. responsabilul PSI şi responsabilul de lucrare vor lua măsuri specifice. CAPITOLUL VI: Măsuri privind protecţia şi igiena muncii Art. în special la lucrările de hidroizolare cu materiale inflamabile sau combustibile. 43 . responsabilul cu protecţia muncii şi responsabilul de lucrare vor lua măsuri specifice.87 Măsurile privind protecţia şi igiena muncii vor fi cuprinse. în conformitate cu natura şi tipul construcţiei şi/sau elementului de construcţie ce se hidroizolează şi cu natura materialelor preconizate. pregătirea materialelor hidroizolante preconizate. CAPITOLUL VII: Măsuri privind prevenirea şi stingerea incendiilor Art. verificarea calităţii lucrărilor de intervenţie. funcţie de particularităţi. Aceste măsuri vor fi bazate pe prevederile indicate de producătorii materialelor hidroizolante (privind materialul propriu-zis şi tehnologia de aplicare) precum şi de reglementările tehnice în vigoare. în mod obligatoriu în documentaţia de execuţie întocmită de proiectant. aplicarea hidroizolaţiei. suplimentare privind protecţia şi igiena muncii.

1. specifici: (1) Ploaie: se caracterizează prin următorii parametri fizici: a) intensitatea ploii. 2. 2. 20.1. 5 0. 1. zăpadă transportată (intensitate): kg/m2/s. 3.5. 0. 3.3. 5. 80 0. viteza de sedimentare – mg/m2/h.01. 0 +20. 300. 85. 300. 1. 1.CAPITOLUL VIII: Prevederi conexe SECŢIUNEA 1: Condiţii specifice de acţiune a mediului exterior Art. 20.5.003.1. 0. 40. 30. 3.1-0.1.3. 40. precipitaţii: intensitatea (debitul) ploii: l/m2/minut. 1. 0.89 Acţiunile generale ale mediului asupra hidroizolaţiilor expuse în mod direct sau indirect acestora.01.1. umiditatea relativă a aerului: %. 40000. +120. 3.5. -25. c) distribuţia vitezei de cădere. 10. 30. 10. 10. 0. 50. 3. -15. 30000. 0. Niveluri de severitate -35. 500. 30.5. 50. 10.5 0. 1120. 3. 5. 0. 10. 150.5. +85.03. 3 0.5-1 1-2 Viteza de cădere-m/s 0. 700. încărcare statică (aglomerare): KPa. 0.1.01.1. 1000. radiaţie solară (efecte termice) intensitate: W/m2 SUBSTANŢE CHIMICE ACTIVE: mg/m³: sare marină dioxid de sulf hidrogen sulfurat oxizi de azot amoniac clor acid clorhidric acid fluorhidric SUBSTANŢE MECANIC ACTIVE: sedimentare pulberi. -10. 175 0. 1. 250. temperaturi ridicate: ºC.3.25-1 1-2 2-4 44 . 15. 3. 0. +100. 1 1. 1. Caracteristicile ploii (de la medie până la lunga durată) Tipul de ploaie Ploaie uşoară Ploaie moderată Ploaie intensă Intensitatea limită superioară-l/h 1.5. 75. Factor de mediu Agenţi de mediu-UM a. +40. 20. 10. 0. grindină-energ de impact: J. d) temperatura picăturilor.0 15 Diametrul caracteristic al picăturii-mm 0. viteza de şiroire a apei: m/s. 0.5. 1. 35. -5. 0. 100 0. 3. 30.55. 2. 0. -20. 0. 40. 0.5. • • • • b.3. presiune vânt: KPa. 10. 100. • • • • • • • • c. 0.6. 20.3. 20.90 Factorii şi agenţii de mediu se caracterizează prin niveluri de acţionare. +60. 5. 0. 1.01. 1000. 60. 40. 1. 0. 0. 3. • • CLIMĂ: temperatură: temperaturi scăzute: ºC. 10. b) distribuţia diametrului picăturii. 30. 0. 0. 100. variaţie de temperatură: ºC/minut. 300 0. 10. 1. 1.01. 5. 0.0 4. 15. 3. 1. 100. 20. 0. 100 Art.

Concentraţii caracteristice de praf şi nisip. b) densitatea. Densitatea boabelor este de circa 900 kg/m3. o praf grosier: de la 75 µm până la 150 µm. Fluxul orizontal de zăpadă funcţie de înălţime.Dimensiunea particulelor-Caracterizare: o praf fin: până la 75 µm. d) energia de impact. exemplificare Înălţimea deasupra solului m 10 1 0.16 d unde V = viteza de cădere.1 Fluxul orizontal de zăpadă g/m2sec 310 560 800 3000 (4) Praf-nisip: principalul constituent al nisipurilor şi prafurilor prezente în natură este cuarţul. eroziunea materialelor se produce în condiţia în care praful şi nisipul sunt combinate la curenţi de aer cu viteză mare şi/sau durate mari de acţionare. în mm Energia de impact este calculată funcţie de masa şi viteza de cădere. în m/s d = diametrul boabelor. Se iau în considerare boabele de grindină cu dimensiuni mari ce au efect distrugător. . o nisip: de la 150 µm până la 1000 µm. Viteza de cădere se determină cu formula: V = 5. tasate. c) viteza de cădere.Ploaie puternică Aversă 40 100 2-5 3 4-7 6 (2) Grindina: se caracterizează prin următorii parametri fizici ai boabelor de gheaţă: a) diametrul. iar densitatea unei zăpezi vechi. în aceste condiţii particulele fine pot pătrunde prin fante sau prin îmbinări. . atinge de la 200 kg/m3 la 400 kg/m3.Zăpadă transparentă: este o combinaţie de vânt cu zăpadă. Caracteristicile boabelor de grindină (pentru diametre peste 20 mm.5 0. exemplificare Diametru mm 20 50 60 70 80 90 100 Masa g 4 59 102 162 241 344 471 Viteza de cădere m/s 23 36 40 43 46 49 52 Energia de impact J 1 39 81 151 257 411 627 (3) Zăpada: densitatea zăpezii căzute pe suprafeţe prezintă mari variaţii: .Zăpada proaspăt căzută are o densitate variind între 70 kg/m3 şi 150 kg/m3. exemplificare Zonare Concentraţie µg/m3 45 .

acest parametru relevă nivelul aderenţei materialului granular de protecţie depus din fabricaţie pe membranele bituminoase în urma acţiunii mecanice de abraziune. (1) Rezistenţa la sfâşiere (S). (3) Delaminarea (L). o prin atracţie electrostatică.Sedimentarea prafului şi nisipului se poate produce: o prin sedimentarea în aer stagnant (staţie). acest parametru relevă nivelul de rezistenţă la forţe de tracţiune aplicate transversal îmbinării dintre două membrane. acest parametru relevă nivelul de etanşeitate al îmbinărilor (suprapunerilor) dintre două membrane. Valoarea forţei se exprimă în N. se exprimă în N/m2: (i) forţa de aderenţă la suport trebuie să indeplinească următoarea condiţie: 46 . o transport în interior prin agitaţie termică a aerului. acest parametru relevă nivelul de aderenţă al membranelor între ele şi faţă de suport în vederea prevederii efectelor sucţiunii şi presiunii vântului. în special în cazul suprafeţelor verticale sau cu pantă accentuată. Stabilitatea dimensională este relevantă în special pentru membranele polimerice.Pătrunderea prafului şi nisipului poate să apară astfel: o transport în interior prin circulaţie forţată a aerului. bituminoase şi/sau polimerice. Stabilitatea dimensională se enunţă pentru sensul longitudinal şi sensul transversal.Rurală şi suburbană Urbană Industrială 40-110 100-450 500-2000 Sedimentare de praf şi nisip. se caracterizează prin prezenţa sau absenţa fenomenului de desprindere a masei hidroizolante de acoperire în raport cu armătura. în condiţii date de temperatură şi umiditate. Art. o pompare la interior prin dilatare şi compresie termică a aerului sau prin variaţia presiunii atmosferice. o prin sedimentare pe suprafeţe acoperite. (4) Aderenţa autoprotecţiei (Aa). (2) Stabilitatea dimensională (D).4-15 15-40 40-80 . relevă forţa necesară pentru sfâşierea unei epruvete din material hidroizolant care suportă în zona de maximă solicitare o distribuţie neuniformă a solicitării la tracţiune. (5) Etanşeitatea îmbinărilor (J). relevă variaţia dimensională a membranelor dar şi a materialelor şi structurilor din mase omogene cu aplicare peliculară. Acest parametru este util pentru calcularea şi verificarea sistemului de asigurare a unei membrane fixate mecanic. Nu se vor admite sorturile ce comportă pierderi ale materialului granular de autoprotecţie mai mari de 30% în stare uscată şi mai mari de 50% în stare umedă. exemplificare Zonare Rurală şi suburbană Urbană Industrială Sedimentare de praf şi nisip mg/m2/ oră 0.). expuse la temperaturi înalte. Nivelul de rezistenţă la tracţiune a îmbinărilor se identifică prin forţa la care apare ruptura în zona de aderenţă sau în afara acesteia. de evaluare a membranelor hidroizolante. (7) Forţa de aderenţă la suport (Fad. Îmbinările trebuie să asigure etanşeitatea la o presiune (de aer) de minim 10 KPa timp de 30 minute: (6) Rezistenţa la tracţiune a îmbinărilor (Jt). o prin captare în deschideri înguste. .91 Caracteristici auxiliare a materialelor hidroizolante Parametri auxiliari.

semiflotant sau flotant): Fad = a x Pa + a1 x G unde: a = suprafaţă de lipire (aderenţă) efectivă (aderenţă totală sau semiflotant/semiaderent). etc. Acest parametru se referă la membranele hidroizolante şi la cele din mase omogene cu aplicare peliculară şi va fi avut în vedere în contextul NPSI în vigoare. acest parametru relevă nivelul de aderenţă (lipire) pe care îl comportă straturile hidroizolante din mase omogene cu aplicare peliculară.). cu nivel de viscozitate mai mare de 200 centipoise – permite aplicarea la cosoroabă. acest parametru se relevă prin temperatura la care se poate produce aprinderea. atic. În general acest timp trebuie să fie uzual de 24 ore şi maxim de 48 ore. mase de lipire). în m2 Pa = presiunea de aderenţă în zona/zonele de lipire efectivă. clasificată astfel: (i) vâscozitate redusă (amorse pelicule hidroizolante subţiri). (8) Inflamabilitatea.Fad. ventilaţii. acest parametru se relevă prin nivelul de combustibilitate. (7) Combustibilitatea. prin pensulare şi periere. nu se admit scurgeri. acest parametru relevă nivelul de lucrabilitate (fluiditate) al maselor omogene cu aplicare peliculară. pe suport şi faţa de straturile de armare. (2) Uscare (U). Nu se admit segregări sau aglomerări în materialul depozitat minim 7 zile. (iii)viscozitate mare (mase hidroizolante şi de lipire). (3) Vâscozitatea (V). SECŢIUNEA a 3-a: Principii de amplasare a elementelor de construcţie ce depăşesc sau sunt în planul învelitorii acoperişurilor hidroizolate Realizarea şi întreţinerea hidroizolaţiei impune distanţe minimale între elementele ce depăşesc planul învelitorii (între suprafeţe verticale. pazie. pentru masele omogene cu aplicare peliculară. cu specificarea noxelor sau a topiturilor ce se produc în timpul arderii. cu nivel maxim de viscozitate de 200 centipoise – permite aplicarea la cosoroabă. 47 . în m2 G = presiunea de lestare. acest parametru relevă timpul de uscare (reticulare) a straturilor hidroizolante din mase omogene cu aplicare peliculară. (5) Stabilitate la cald la 70ºC pe pantă de 45º (100%) timp de 2 ore. streaşină şi domuri de acces sau tehnologice. coşuri. (6) Conţinut de substanţă uscată din masa materialului hidroizolant cu aplicare peliculară.≥3 Pc unde: Pc = presiune de calcul rezultată în funcţie de zona şi gradul de expunere la vânt (ii) forţa de aderenţă la suport se determină cu relaţia (aderenţă totală.. între ele. Acest parametru se referă în special la materialele hidroizolante din mase omogene cu aplicare peliculară ce conţin solvenţi organici şi va fi avut în vedere în contextul NPSI în vigoare.92 Parametri auxiliari. (ii) viscozitate medie (pelicule hidroizolante. cu nivel de viscozitate de 100 centipoise – permite aplicarea prin stropire sau pensulare. de evaluare a membranelor hidroizolante omogene cu aplicare peliculară (1) Adezivitatea (Az). luminatoare. în N/m2 Art. în N/m2 a1 = suprafaţă lestată (sistem flotant). nearmate. prin periere şi şpăcluire (1 centipoise = 1 mPa/s) (4) Omogeneitate şi stabilitate la depozitare (segregare).

ci max.40 >1.(m) <0. la distanţa d faţă de coamă cu condiţia ca l ≤2 d.94 Conceperea.25 0.95 Sunt prezentate structuri exemplificative de hidroizolare şi termohidroizolare specifice unor funcţiuni de utilizare.50 1.40 0. colectare şi evacuare a apelor pluviale inclusiv a sistemelor de siguranţă (preaplin) se va face în conformitate cu prevederile SR EN 12056-3:2002 “Reţele de evacuare gravitaţională din interiorul clădirilor. Art. dimensionarea şi realizarea sistemelor/elementelor de preluare. L şi d trebuie să se conformeze datelor din următorul tablou: 1. Partea 3: Sistem de evacuarea apelor meteorice.(m) 0. în câmpul acoperişului. SECŢIUNEA a 4-a: Principii de alcătuire a structurilor hidroizolante şi termohidroizolante cu membrane bituminoase la acoperişuri Art.20 d. proiectare şi calcule”.(1) Distanţele l.00 (2) Se va evita prevederea elementelor ce depăşesc planul învelitorii cu lungimea perpendicular pe linia de pantă. la terase. 48 .

(1) Acoperişuri – terase necirculabile • • structură hidroizolantă autoprotejată suport amorsat • • • • structură hidroizolantă autoprotejată termoizolaţie barieră vapori cu sau fără strat de difuziune suport amorsat • • • • protecţie grea din pietriş pe strat de separare sau din dale pozate în pat de nisip structură hidroizolantă strat de separare element suport • • • • • • protecţie grea din pietriş pe strat de separare sau din dale pozate în pat de nisip structură hidroizolantă strat de separare termoizolaţie barieră de vapori cu sau fără strat de difuzie suport amorsat 49 .

(2) Acoperişuri terasă necirculabile cu termoizolaţie ranversată • • • • • protecţie grea din pietriş strat de separare termoizolaţie (cu pori închişi) structură hidroizolantă cu sau fără strat de difuzie suport amorsat • • • • • protecţie cu dale pozate în pat de nisip sau şapă strat de separare termoizolaţie (cu pori închişi) structură hidroizolantă cu sau fără strat de difuzie suport amorsat 50 .

b) hidroizolaţia se lipeşte în totală aderenţă pe panourile metalice profilate.(3) Acoperişuri necirculabile cu suport din astereală • • structură hidroizolantă autoprotejată suport din astereală amorsată • • • • structura hidroizolantă autoprotejată termoizolaţie barieră vapori fixată cu cuie suport din astereală (4) Acoperişuri necirculabile cu suport din panouri metalice profilate • • • structură hidroizolantă autoprotejată termoizolaţie suport din panouri metalice profilate a) termoizolaţia şi primul strat hidroizolant se fixează mecanic pe suportul din panouri metalice profilate care vor avea lăţimea cutei superioare (suport) mai mare decât lăţimea golului rezultat al cutei inferioare. termoizolate. complexe. uzinate. 51 .

(5) Terase utilitare – circulabile pietonal • • • • dale pozate în pat de nisip sau în mortar de ciment şi strat de separare structură hidroizolantă strat de separare element suport • • • • dale pe ploturi structură hidroizolantă strat de separare element suport • • • • • dale pozate în pat de nisip sau în mortar de ciment şi strat de separare strat de separare termoizolaţie pe strat de separare barieră vapori cu sau fără strat difuzie element suport amorsat • • • • • • dale pe ploturi structură hidroizolantă strat de separare termoizolaţie pe strat de separare barieră vapori cu sau fără strat difuzie element suport amorsat 52 .

carosabile • • • îmbrăcăminte asfaltică compactată structură hidroizolantă element suport amorsat • • • • • dale autoblocante pozate în pat de nisip structură hidroizolantă termoizolaţie rigidă barieră vapori (fără difuzie) element suport amorsat 53 .(6) Terase utilitare – circulabile.

(7) Terase utilitare – grădină • • • • • • strat vegetal strat filtrant strat drenant din elemente preformate sau pietriş structură hidroizolantă strat de separare element suport • • • • • • • • strat vegetal strat filtrant strat drenant din elemente preformate sau pietriş structură hidroizolantă strat de separare termoizolaţie barieră vapori cu sau fără strat difuzie element suport amorsat 54 .

96 Principii de racordare ale structurilor hidroizolante de pe suprafeţele orizontale pe cele verticale. cu poziţionarea stratului suplimentar de întărire a hidroizolaţiei (1) Structuri hidroizolante racordate în unghi drept HIDROIZOLAŢIE MONOSTRAT HIDROIZOLAŢIE BISTRAT HIDROIZOLAŢIE TRISTRAT (2) Structuri hidroizolante racordate la verticală. cu membrane bituminoase la acoperişuri Art. cu scafă la 45° (3) Racordarea structurilor termohidroizolante 55 .SECŢIUNEA a 5-a: Principii de alcătuire ale principalelor tipuri de racorduri între suprafeţe şi la elemente de construcţie şi instalaţii.

cu depăşirea marginii gulerului cu minim 10 cm a) structuri hidroizolante b)structuri termohidroizolante ANEXA NR.98 Principii de racordare a hidroizolaţiei pe atice (1) Racordare (2) Racordare (3) Racordare (4) Racordare cu NOT Ăă : Peste hidroizola şapele ş slab armate ca suport al direct cu glaf ţie se vor aplica cu copertin ăi tencuielile element prefabricat stratului de uzură şi de finisare HIDROIZOLAŢIE ORIZONTALĂ 56 . aplicat sub structura hidroizolantă.Art.6E ROSTURI DE RACORDARE A HIDROIZOLAŢIEI LA DEFLECTOARE ŞI RECEPTOARE PLUVIALE DEFLECTOR SIMPLU DEFLECTOR DUBLU (2) Racordarea pe şorţ cu picurător din profil metalic sau polimeric NOTĂ: La piesele receptor pluvial metalic (plumb.97 Principii de racordare a hidroizolaţiei la marginea suprafeţei acoperişurilor fără rebord (1) Racordare directă pe cornişa cu lăcrimar PRINCIPII DE HIDROIZOLARE A ROSTURILOR ROSTURI CU REBORD acoperire cu material hidroizolant lipit acoperire cu element prefabricat (3) Racordarea pe cornişă cu şorţ cu picurător din profil metalic sau polimeric ANEXA NR. superior.7 PRINCIPII DE HIDROIZOLARE A ELEMENTELOR ŞI PĂRŢILOR DE CLĂDIRE ÎMPOTRIVA EXFILTRAŢIILOR Art. peste gulerul acestora se va prevede un strat hidroizolant suplimentar. aluminiu).

ANEXA NR.99 Principii de hidroizolare a rosturilor (1) Rosturi cu rebord a) acoperire cu material hidroizolant lipit b) acoperire cu element prefabricat 57 .8 Art.

superior. cu depăşirea marginii gulerului cu minim 10 cm 58 .100 Principii de racordare a hidroizolaţiei la deflectoare şi receptoare pluviale DEFLECTOR SIMPLU DEFLECTOR DUBLU La piesele receptor pluvial sub şi peste gulerul acestora se va prevede un strat hidroizolant suplimentar.Art. aplicat sub structura hidroizolantă.

cu poziţionarea stratului suplimentar de întărire a hidroizolaţiei peste hidroizolaţie se vor aplica şapele şi tencuielile ca protecţie la montarea armăturilor şi la turnarea betoanelor. Art.SECŢIUNEA a 6-a: Principii de hidroizolare a elementelor şi părţilor de clădire subterane împotriva exfiltraţiilor şi infiltraţiilor Art.100 Principii de racordare a structurilor hidroizolante împotriva exfiltraţiilor de pe suprafeţele orizontale pe cele verticale.101 Principii de hidroizolare a soclurilor şi fundaţiilor la clădiri cu sau fără subsol împotriva infiltraţiilor (1) Hidroizolarea soclurilor şi fundaţiilor – principii uzuale de hidroizolare 59 .

60 .

Art.101 Principii de hidroizolare a rosturilor (1) Principii de hidroizolare a rosturilor contra apelor fără presiune hidrostatică (2) Principii de hidroizolare a rosturilor contra apelor cupresiune hidrostatică 61 .

Art.102 Principii de hidroizolare a străpungerilor contra apelor cu presiune hidrostatică (1) Străpungere în sistem flanşă fixă şi flanşă mobilă

(2)

Străpungere în sistem flanşă fixă şi flanşă mobilă

62

ANEXE ANEXA 1 Referinţe tehnice şi legislative
Nr. Crt. 0 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. Acte legislative 1 Legea 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare HG 622/2004 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a produselor pentru construcţii, cu completările şi modificările ulterioare Legea 50/1991 privind autorizarea lucrărilor de construcţii Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului şi ministrului administraţiei şi internelor nr.1822/394/2004, cu modificările şi completările ulterioare „Regulament privind clasificarea şi încadrarea produselor pentru construcţii pe baza performanţelor de comportare la foc” HG 28/2008 privind documentaţia tehnico-economică Ordin MLPAT nr.9/N/15.03.1993 „Regulament privind protecţia şi igiena muncii în construcţii” Legea 319/2007 privind securitatea şi sănătatea în muncă Legea 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor Ordinul MTCT şi MAI 1822/2004 „Regulament privind clasificarea şi încadrarea produselor pentru construcţii pe baza performanţelor de comportare la foc”

Nr. Crt. 0 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14.

Reglementări tehnice 1 „Normativ privind proiectarea, execuţia şi exploatarea hidroizolaţiilor la clădiri” „Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor” „Norme generale de protecţia muncii”/2000, elaborate de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale în colaborare cu Ministerul Sănătăţii „Normativ cadru de acordare şi utilizare a echipamentului individual de protecţia muncii”, aprobat cu Ordinul nr.225/1995 „Normativ de prevenire şi stingere a incendiilor pe durata executării lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora” – C300-1994 „Norme generale de apărare împotriva incendiilor” nr.163-2007 P100-1/2006 „Cod de proiectare seismică – Partea I – Prevederi de proiectare pentru clădiri” P100-3/2008 „Prevederi pentru evaluarea seismică a clădirilor existente” CR1-1-3-2005 „Cod de proiectare. Evaluarea acţiunii zăpezii asupra construcţiilor” NP082-2004 „Cod de proiectare. Bazele proiectării şi acţiunii asupra construcţiilor. Acţiunea vântului” NP005-2003 „Normativ privind proiectare construcţiilor din lemn” C125-2005 „Normativ privind proiectarea şi executarea măsurilor de izolare fonică şi a tratamentelor acustice la clădiri” C107/0-2002 „Normativ pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor de izolaţii termice la clădiri” C107-2005 „Ghid de evaluare a gradului de izolare termică a elementelor de construcţie ale clădirilor”
63

Nr. Crt. 0 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23.

Standarde 1 SR EN 14964:2007 „Substraturi rigide pentru învelitoare de acoperiş cu montare discontinuă. Definiţii şi caracteristici” SR EN 12056-3:2002 „Reţele de evacuare gravitaţională din interiorul clădirilor. Partea 3: Sistem de evacuare a apelor meteorice, proiectare şi calcule” SR EN 1991-1-1:2004 „Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor. Partea 1-1: Acţiuni generale. Greutăţi specifice, greutăţi proprii, încărcări utile pentru clădiri” SR EN 1991-1-1:2004/AC:2009 şi a SR EN 1991-1-1:2004/NA:2006 „Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor. Partea 1-1: Acţiuni generale. Greutăţi specifice, greutăţi proprii, încărcări din exploatare pentru construcţii. Anexă naţională” SR ENV 1187:2003 (metodă de încercare a acoperişurilor la expunerea la foc exterior) SR EN 13501-5+A1:2010 (clasificare la foc a produselor şi elementelor de construcţii, în baza rezultatelor încercărilor de expunere la foc exterior) SR EN 15287-1+A1:2011 – Coşuri de fum. Proiectare, instalare şi punere în funcţiune a coşurilor de fum. Partea 1: Coşuri de fum pentru aparate de încălzire neetanşe” SR EN 15287-2:2008 „Coşuri de fum. Proiectare, instalare şi punere în funcţiune a coşurilor de fum. Partea 2: Coşuri de fum pentru aparate de încălzire etanşe” SR EN 516:2006 „Accesorii prefabricate pentru învelitori de acoperiş. Instalaţii pentru acces pe acoperiş. Pasarele, podine, trepte” SR EN 517:2006 „Accesorii prefabricate pentru învelitoare de acoperiş. Cârlige de siguranţă pentru acoperiş SR EN 508-1:2008 „Produse pentru învelitori de acoperiş din foi metalice. Specificaţie pentru produse autoportante de tablă de oţel, aluminiu sau oţel inoxidabil” SR EN 494:2005/A1:2006, SR EN 494:2005/A2:2007 şi SR EN 494:2005/A3:2007 „Plăci profilate şi accesorii de fibrociment. Specificaţii de produs şi metode de încercare” SR EN 534+A1:2010 „Foi bitumate ondulate. Specificaţii de produse şi metode de încercări” SR EN 544:2006 “Şindrile bituminoase cu armături minerale şi/sau sintetice. Specificaţie de produs şi metode de încercare SR EN 492:2005/A1:2006 şi SR EN 492:2005/A2:2007 „Plăci de fibrociment tip ardezie şi accesorii. Specificaţie de produs şi metode de încercări” SR EN 12467:2006 „Plăci plane din fibrociment. Specificaţii de produse şi metode de încercare” SR EN 12326-1:2004 „Produse din ardezie piatră pentru învelitori şi placări discontinue. Partea 1: Specificaţii de produs” SR EN 12326-2:2001/A1:2004 „Produse din ardezie şi piatră pentru învelitori şi placări discontinue” SR EN 1304:2005 „Ţigle şi accesorii din argilă arsă. Definiţii şi specificaţii de produs” SR EN 539-1:2006 „Ţigle di argilă arsă pentru acoperiri discontinue. Determinarea caracteristicilor fizico-mecanice. Partea 1: Încercarea impermeabilităţii” SR EN 539-2:2006 „Ţigle din argilă arsă pentru acoperiri discontinue. Determinarea caracteristicilor fizice. Partea 2: Încercarea rezistenţei la îngheţ” SR EN 490:2005 „Ţigle şi accesorii de beton pentru învelitori de acoperiş şi placări de pereţi. Specificaţii de produse” SR EN 490:2005/A1:2006 „Ţigle şi accesorii de beton pentru învelitori de acoperiş şi placări de pereţi. Specificaţii de produse”
64

26. Metode de încercare” SR EN 1013-1:2001 „Plăci profilate transparente de material plastic pentru învelitoare de acoperiş monostrat. Partea 2: Cerinţe specifice şi metode de încercare pentru plăci de răşină poliesterică armată cu fibre de sticlă (PAS).0 24. 1 SR EN 491:2006 „Ţigle şi accesorii de beton pentru învelitori de acoperiş şi placări de pereţi. 25. Partea 3: Cerinţe specifice şi metode de încercare pentru plăci de policlorură de vinil (PVC) şi Partea 4: Cerinţe specifice şi metode de încercare pentru plăci de policarbonat (PC)” 65 . Partea 1: Cerinţe generale şi metode de încercare” SR EN 1013-2:001 „Plăci profilate de material plastic pentru învelitoare de acoperiş monostrat.

structura hidroizolantă se aplică direct pe suprafaţa termoizolaţiei sau prin intermediul unui strat de separaţie (strat de difuzie a vaporilor de apă. Evaluarea rezistenţelor termice specifice unidirecţionale s-a făcut în conformitate cu prevederile din “Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie ale clădirilor” – indicativ C1072005 – Partea a 3 – a – indicativ C 107/3. care să nu conducă la solicitări termice şi mecanice care depăşesc rezistenţele materialului termoizolant (cazul hidroizolaţiilor aplicate direct pe suprafaţa stratului termoizolant).R .rezistenţă termică specifică a unui strat omogen de material [m2K/W] .rezistenţă termică specifică unidirecţională a structurii termo-hidroizolante a acoperişului [m2K/W] . strat de protecţie a termoizolaţiei. Cu excepţia cazului acoperişurilor ranversate.Rsie– rezistenţă termică superficială exterioară [m2K/W] • Rse = 0.λ – conductivitate termică de calcul [W/(mK)] (3) RELAŢII DE CALCUL Rs = d/ λ [m2K/W] R = Rsi + Σ (d/ λ) + Rsie [m2K/W] . etc. pentru principalele tipuri de alcătuiri termo-hidroizolante utilizate pe scară largă la clădiri încălzite. în alcătuirea acoperişului trebuie prevăzut un strat termoizolant.Rs .pentru structuri etanşe R = Rsi + Σ (d/ λ) + Rsii [m2K/W] . Conductivităţile termice de calcul ale materialelor din alcătuirea structurilor termo-hidroizolante luate în considerare la evaluarea rezistenţelor termice sunt în conformitate cu ANEXA A din normativ C1072005 – Partea a 3 – a – indicative C 107/3.pentru structuri care includ la partea exterioară un strat de aer puternic ventilate (în cast caz. în regim de iarnă . este necesar ca la alegerea tipului de material hidroizolant să fie luat în vedere şi procedeul de punere în operă a hidroizolaţiei.042 m2K/W – pentru sensul fluxului termic din interior spre exterior.125 m2K/W – pentru clădiri încălzite. Rsie = Rsii) U = 1/R [W/(m2K)] 66 . (2) SIMBOLURI ŞI UNITĂŢI DE MĂSURĂ . În prezenta anexă.). Din această cauză. în regim de iarnă .Rsi – rezistenţă termică superficială interioară [m2K/W] • Rsi = 0.U – coeficient de transfer termic unidirecţional (transmitanţă termică unidirecţională) a structurii termo-hidroizolante a acoperişului [W/(m2K)] .ANEXA 2 EVALUAREA PERFORMANŢELOR DE IZOLARE TERMICĂ LA STRUCTURILE TERMOIZOLANTE (1) GENERALITĂŢI La clădirile încălzite. se prezintă valorile rezistenţelor termice specifice unidirecţionale (în camp curent necorectate). astfel încât construcţia să satisfacă cerinţa de izolaţie termică şi economie de energie.

6.1.Acoperiş .terasă circulabil (dale pe ploturi) • Tabel A. .Acoperiş .1.28 0.16 0.terasă circulabil (dale pozate pe nisip) • Tabel A.2.4.22 0.5.terasă necirculabil 5.1.3.70 0. cu hidroizolaţie bituminoasă • Tabel A.acoperiş . .acoperiş din panouri sandwich cu o faţă din ciment armat şi o faţă cu hidroizolaţie bituminoasă (tip ROMPAN) • Tabel A.042 (5) REZISTENŢE TERMICE SPECIFICE UNIDIRECŢIONALE PENTRU DIVERSE ALCĂTUIRILI TERMO-HIDROIZOLANTE DE ACOPERIŞURI LA CLĂDIRI ÎNCĂLZITE Conform • Tabel A.040 0.35 0.1.044 0.1 Panouri sandwich cu o faţă din tablă profilată din oţel şi o faţă cu hidroizolaţie bituminoasă Alcătuire panou: • faţă tablă profilată din oţel • termoizolaţie (tip şi grosimi conform tabel) 67 . cu hidroizolaţie bituminoasă • Tabel A. . . . – acoperiş pe planşeu din fâşii cu goluri din beton armat/precomprimat.PANOURI TERMO-HIDROIZOLANTE 5.T hidroizolaţie bituminoasă pietriş nisip dale din beton plăci rigide din vată minerală polistiren expandat poliuretan celular poliizocianat Conductivitate termică de calcul „λ” [W/(mK)] 1.74 1.17 0.acoperiş din panouri sandwich cu o faţă din tablă profilată din oţel şi o faţă cu hidroizolaţie bituminoasă • Tabel A.7.(4) VALOAREA CONDUCTIVITĂŢII TERMICE DE CALCUL MATERIALELE DIN COMPONENŢA ALCĂTUIRILOR HIDROIZOLANTE PREZENTATE Material PENTRU TERMO- beton armat beton de pantă şapă de ciment tablă oţel plăci din ciment armat – pentru panouri tip ROMPAN fâşii armate din betoane celulare (BCA) plăci termoizolante din BCA GBN .93 58 0.58 1. .16 0.acoperiş pe planşeu din fâşii din betoane uşoare (celulare – BCA) armate.Tabelul A.

12 3.724 0.780 4.15 0.708 3.191 0.18 4.12 0.254 0.095 0.05 1.686 0.202 0.20 4.694 0.048 0.009 0.192 0.266 0.389 0.10 2.406 0.10 2.15 0.213 0.958 4.715 0.381 0.453 0.941 0.736 0.05 0.232 0.341 0.212 0.493 0.456 0.20 5.463 0.193 0.08 0.18 0.343 0.253 0.571 0.2 straturi Grosime strat termoizolant Rezistenţă termică specifică unidirecţională Coeficient de transfer termic unidirecţional [m] 0.18 0.281 0. grosime (varianta 2) 68 .312 0.494 4.208 2.20 4.18 4.970 [W/m2K] 0.08 2.113 2.326 0.208 Izolaţie termică din polistiren 1.08 2.328 0.026 2.208 3.210 0.708 5.20 [m2K/W] [W/m2K] [m] [m2K/W] Izolaţie termică din plăci din vată minerală 1.600 0.589 3.08 0.473 0.458 2.201 5.754 0.498 0.691 0.15 0.327 0.20 0.2.441 0.05 0.15 3.18 4.10 2.05 1.276 0.476 0.369 0.481 2.• hidroizolaţie bituminoasă: ¾ 1 strat – 4 mm grosime (varianta 1) ¾ 2 straturi – 7 mm. grosime (varianta 2) Varianta 1 Hidroizolaţie bituminoasă .065 3.Tabelul A.15 3.754 Izolaţie termică din poliuretan celular sau poliizocianat 1.399 2.372 0.299 4.918 0.191 0.617 4. Panouri sandwich cu o faţă din ciment armat şi o faţă cu hidroizolaţie bituminoasă Alcătuire panou: • faţă ciment armat .952 0.08 0.12 3.691 0.10 mm grosime • termoizolaţie (tip şi grosimi conform tabel) • hidroizolaţie bituminoasă: ¾ 1 strat – 4 mm grosime (varianta 1) ¾ 2 straturi – 7 mm.12 2.191 0.05 1.233 0.15 3.18 0.10 0.744 0.345 2.08 2.264 0.477 0.403 0.278 0.1 strat Grosime strat termoizolant Rezistenţă termică specifică unidirecţională Coeficient de transfer termic unidirecţional Varianta 2 Hidroizolaţie bituminoasă .20 0.05 0.2.10 0.935 3.222 0.223 0.313 0.762 0.12 0.12 0.211 0.10 0.386 0.1.

237 Izolaţie termică din polistiren 1.18 4.210 0. A.15 0.646 4.969 0.08 0.12 3.262 0.12 0.18 0.365 0.Tabelul nr.221 0.339 0.15 3.15 0.328 4.409 0. cu hidroizolaţie bituminoasă Alcătuire acoperiş: • fâşie din BCA .964 3.20 0.201 0.237 2.492 0.05 1.487 2.15 0.18 4.05 0.08 0.hidroizolantă pe planşeu din fâşii din betoane uşoare (celulare – BCA) armate.309 0.373 2.337 0.764 0.18 0.385 0.05 0.790 0.522 4.987 4.037 0.20 0.737 3.264 0.737 5.382 0.10 2.08 2.08 2.2 straturi Grosime strat termoizolant Rezistenţă termică specifică unidirecţională Coeficient de transfer termic unidirecţional [m] 0.451 0.274 0.10 0.681 0. CU PANTA ASIGURATĂ DE ELEMENTUL DE REZISTENŢĂ AL PLANŞEULUI 5.192 0.252 0.12 0.20 cm grosime (Rs = 0.368 0.222 0.STRUCTURI TERMO-HIDROIZOLANTE DE ACOPERIŞURI MONTATE STRAT CU STRAT.212 0.219 0.2.18 0.398 0.618 3.505 0.211 0.471 0.355 0.1.08 2.673 0.447 0.981 0.05 1.200 5.15 3.Varianta 1 Hidroizolaţie bituminoasă .209 0. grosime (varianta 2) 69 .231 0.999 [W/m2K] 0.055 2.487 0.232 0.12 0.124 0.1 strat Grosime strat termoizolant Rezistenţă termică specifică unidirecţională Coeficient de transfer termic unidirecţional Varianta 2 Hidroizolaţie bituminoasă .192 0.628 0.782 Izolaţie termică din poliuretan celular sau poliizocianat 1.276 0.141 2.509 2.15 3.20 4.600 0.08 0.701 0.325 0.12 2.05 0.10 2.10 0.094 3.076 0.10 0.709 0.491 0.219 0.719 0.20 4.738 0.401 0.12 3.808 4.10 2.946 0.20 5.728 0.251 0.20 [m2K/W] [W/m2K] [m] [m2K/W] Izolaţie termică din plăci din vată minerală 1.05 1.311 0.3 Structură termo .18 4.310 0.427 2.2.71 m2K/W) • termoizolaţie (tip şi grosimi conform tabel) • hidroizolaţie bituminoasă: ¾ 1 strat – 4 mm grosime (varianta 1) ¾ 2 straturi – 7 mm.469 0.467 0.219 0.719 0.323 0.237 3.

184 0.405 0.10 3.275 0.294 0.18 5.256 0.2 straturi Grosime strat termoizolant Rezistenţă termică specifică unidirecţională Coeficient de transfer termic unidirecţional [m] 0.095 0.12 3.477 0.08 2.183 0.274 0.313 0.232 0.266 0.177 0.476 0.655 0.05 2.20 [m2K/W] [W/m2K] [m] [m2K/W] Izolaţie termică din plăci din vată minerală 2.Varianta 1 Hidroizolaţie bituminoasă .15 m2K/W) • termoizolaţie (tip şi grosimi conform tabel) • hidroizolaţie bituminoasă: ¾ 1 strat – 4 mm grosime (varianta 1) ¾ 2 straturi – 7 mm.10 0.169 0.15 0.05 2.15 0.672 5.255 0.18 5.331 4.367 0.113 2.15 4.2.20 0.922 Izolaţie termică din polistiren 2.905 0.494 5.365 0.464 0.264 0.12 0.192 0.10 3.405 0.486 0.190 0.222 0.4 Structură termo .231 0.992 3.169 0.303 3.20 5.292 0. A.193 0.2.12 0.12 0.303 0.18 0.172 2.208 5.354 0.223 0.214 0.05 0.780 4.650 4.185 0.199 0.200 0.422 5.15 0.422 3.20 0.08 0.10 0.905 0.684 [W/m2K] 0.041 0.05 0.450 0.18 0.723 0.762 0.1 strat Grosime strat termoizolant Rezistenţă termică specifică unidirecţională Coeficient de transfer termic unidirecţional Varianta 2 Hidroizolaţie bituminoasă .342 0.904 0.20 5.176 0.996 0.473 0.356 0.314 0.15 4.059 2. cu hidroizolaţie bituminoasă Alcătuire acoperiş: • fâşie cu goluri .304 0.632 0.05 2.741 3.18 5.12 3.20 5.183 0.10 0.468 Izolaţie termică din poliuretan celular sau poliizocianat 2.667 0.Tabelul nr.315 0.15 4.827 3.10 3. grosime (varianta 2) 70 .08 0.05 0.460 0.12 3.08 0.344 0.176 5.922 4.155 0.490 0.215 0.809 0.18 0.195 3.20 cm grosime (Rs = 0.08 2.286 0.08 2.hidroizolantă pe planşeu din fâşii cu goluri din beton armat/precomprimat.013 5.

08 2.749 0.424 0.068 0.299 0.195 5.886 0.431 0.215 0.326 0.159 0.10 0.840 0.367 0.352 0. grosime medie (varianta 2) • Termoizolaţie (tip şi grosimi conform tabel) • Strat protecţie termoizolaţie – şapă slab armată – 3 cm.930 4.18 4.245 0.terasă circulabil (dale pozate pe nisip) Alcătuire acoperiş: • Planşeu din beton armat .12 3.613 0.12 0.12 0.18 0.13 cm grosime • Barieră vapori + strat difuzie • Strat de pantă: ¾ din BCA GBN .631 3.358 Izolaţie termică din polistiren 1.2 straturi – 7 mm.358 4.20 4.05 1.102 0.12 0.18 4.15 0.10 2.10 0.858 3.5 Acoperiş .5 cm.340 0.12 3.215 3.206 0.196 0.324 0.12 3.2 straturi Grosime strat termoizolant Rezistenţă termică specifică unidirecţională Coeficient de transfer termic unidirecţional [m] 0.313 0.646 0.254 0.721 0.15 3.090 0.380 0.120 [W/m2K] 0.08 2.15 0.05 1.15 3.267 0.263 2.176 2.05 0.626 0.198 0.463 0.10 2.644 5.20 0.311 0.10 0.3.085 3.204 0. grosime • Dale din beton: 3 cm grosime 71 .Tabelul A.15 0.10 2.608 2.622 0.265 0.05 0.STRUCTURI TERMO-HIDROIZOLANTE DE ACOPERIŞURI TERASĂ 5.340 0.08 2.449 4.858 5.445 0.3.205 0.840 0.912 0.549 2.08 0.459 0.18 0.08 0.629 0.244 0.340 0.590 0.08 0.Varianta 1 Hidroizolaţie bituminoasă .358 2.15 4.1 strat Grosime strat termoizolant Rezistenţă termică specifică unidirecţională Coeficient de transfer termic unidirecţional Varianta 2 Hidroizolaţie bituminoasă . grosime • Barieră vapori • Hidroizolaţie bituminoasă: .1.767 4.383 0.18 4.494 2.186 0.T – 15 cm grosime medie (varianta 1) ¾ din beton de pantă – 7.477 0.298 0.05 0.531 0.226 0.18 0.739 3.108 4.187 0.20 5.427 0.669 0.904 Izolaţie termică din poliuretan celular sau poliizocianat 1.20 0.677 0.442 0.243 0.20 5.05 1.350 0. grosime • Strat nisip pozare dale: 3 cm.20 [m2K/W] [W/m2K] [m] [m2K/W] Izolaţie termică din plăci din vată minerală 1.206 0.365 0.256 0.225 0.653 0.216 0.

05 1.362 3.824 0.10 0.terasă circulabil (dale pe ploturi) Alcătuire acoperiş: • Planşeu din beton armat .314 4.347 0.08 0.574 0.178 0.548 5.346 0.T – 15 cm grosime medie (varianta 1) ¾ din beton de pantă – 7.12 3.407 0.05 0.15 4.646 0.20 0.254 0.932 0.452 0.299 0.074 0.430 0.18 0.Varianta 1 – strat pantă din BCA Grosime strat termoizolant Rezistenţă termică specifică unidirecţională Coeficient de transfer termic unidirecţional Varianta 2– strat pantă din beton de pantă Grosime strat termoizolant Rezistenţă termică specifică unidirecţională Coeficient de transfer termic unidirecţional [m] 0.194 0.957 4.586 0.439 0.183 0.607 0.457 Izolaţie termică din polistiren 2.074 0.707 3.08 0.18 4.5 cm.18 0. Acoperiş .957 6.220 0.20 0.2.003 Izolaţie termică din poliuretan celular sau poliizocianat 2.18 4.12 0.074 0.211 0.352 0.171 0.441 0.289 0.836 0.423 0.223 0.627 0.802 0.574 0.192 5.165 0.275 3.336 0. grosime medie (varianta 2) • Termoizolaţie (tip şi grosimi conform tabel) • Strat protecţie termoizolaţie – şapă slab armată – 3 cm.3.15 0.979 0.15 0.248 0.620 0.200 0.165 0.08 2.12 3.207 0.05 1.219 [W/m2K] 0.302 0.12 0.18 4.20 [m2K/W] [W/m2K] [m] [m2K/W] Izolaţie termică din plăci din vată minerală 2.265 0.6.08 0.08 2.259 0.10 2.289 0.238 0. care realizează un strat de aer puternic ventilat 72 .594 2.12 3.18 0.360 0.325 0.185 4.15 0.15 4.12 0.366 0.20 5.186 0.029 5.05 0. grosime • Dale pe ploturi – rosturi întrre dale 2 mm.730 3. grosime • Barieră vapori • Hidroizolaţie bituminoasă: 2 straturi – 7 mm.10 0.10 2.893 0.455 0.743 5.179 0.05 1.385 0.08 2.10 0.05 0.457 4.207 5.838 3.215 0.Tabelul A.202 0.263 0.866 5.20 5.245 0.314 0.15 3.280 0.457 3.324 0.10 2.483 0.13 cm grosime • Barieră vapori + strat difuzie • Strat de pantă: ¾ din BCA GBN .211 0.648 2.20 5.

08 0.20 0.15 3.3.653 2.15 0.584 0.440 0.08 2.937 0.190 4.193 0.353 0.713 3.15 0.429 0.463 3.05 1.898 0.201 0.83 0.366 0.461 0.05 1.08 2. Acoperiş .10 2.15 0.08 2.219 0.10 0.463 Izolaţie termică din polistiren 2.12 0.223 0.325 0.15 4.08 0.301 0.263 0.05 0.12 0.18 4.298 0.12 3.270 0.164 0.254 0.807 0.171 0.171 0.438 0.18 4.367 3.237 0.599 2.211 0.20 0.735 3.18 4.20 5.10 0.7.748 5.605 0. Grosime 73 . grosime • Strat lestare din pietriş: 7 cm.651 0.10 2.13 cm grosime • Barieră vapori + strat difuzie • Strat de pantă: ¾ din BCA GBN . grosime • Barieră vapori • Hidroizolaţie bituminoasă: 2 straturi – 7 mm.963 4.179 0.10 2.Tabelul A.207 0.625 0.451 0.05 0.406 0.08 0.248 0.289 0.034 5.terasă necirculabil Alcătuire acoperiş: • Planşeu din beton armat .422 0.625 0.183 0.281 3.191 5.279 0.05 0.Varianta 1 – strat pantă din BCA Grosime strat termoizolant Rezistenţă termică specifică unidirecţională Coeficient de transfer termic unidirecţional Varianta 2– strat pantă din beton de pantă Grosime strat termoizolant Rezistenţă termică specifică unidirecţională Coeficient de transfer termic unidirecţional [m] 0.5 cm.3.20 5.225 [W/m2K] 0.554 5.985 0.872 5. Grosime medie (varianta 2) • Termoizolaţie (tip şi grosimi conform tabel) • Strat protecţie termoizolaţie – şapă slab armată – 3 cm.186 0.352 0.213 5.320 4.963 6.313 0.12 0.345 0.18 0.337 0.18 0.289 0.05 1.10 0.842 0.08 0.15 4.366 0.58 0.844 3.T – 15 cm grosime medie (varianta 1) ¾ din beton de pantă – 7.33 0.489 0.08 0.008 Izolaţie termică din poliuretan celular sau poliizocianat 2.258 0.12 3.12 3.08 0.58 0.335 0.200 0.216 0.20 [m2K/W] [W/m2K] [m] [m2K/W] Izolaţie termică din plăci din vată minerală 2.18 0.245 0.463 4.20 5.178 0.215 0.

1.097 0.297 0.08 0.244 0.730 3.1.15 4.312 0.233 0.182 0.448 0.Varianta 1 – strat pantă din BCA Grosime strat termoizolant Rezistenţă termică specifică unidirecţională Coeficient de transfer termic unidirecţional Varianta 2– strat pantă din beton de pantă Grosime strat termoizolant Rezistenţă termică specifică unidirecţională Coeficient de transfer termic unidirecţional [m] 0.18 0.349 0.278 0.12 0.18 4.298 3.206 0. A.980 6. Pentru sezonul cald.954 0.599 0.578 0.980 4.437 0.10 2.642 0.915 0.1 .002 0.343 0.242 [W/m2K] 0.. pentru straturi de protecţie termoreflectante de culoare aluminiu sau alb.20 [m2K/W] [W/m2K] [m] [m2K/W] Izolaţie termică din plăci din vată minerală 2.861 3.333 0. A.10 0.1.287 0.097 0.219 0. .765 5.186 0.051 5..200 W/(m2K) include şi majorarea de 0.1.214 0.12 0.. resistenţele termice din tabelele A.05 1.199 0.847 0. 2.164 0.20 0.597 0.025 Izolaţie termică din poliuretan celular sau poliizocianat 2.4.230 5. Pentru lunile de vară.200 W/(m2K) [valoarea 0.480 Izolaţie termică din polistiren 2.15 0.571 5.08 2.10 2.188 0.253 0..10 0.08 0.261 0.480 4.1.859 0.506 0.171 0.335 0.18 4.323 0.08 2. .257 0.20 5.12 3. sunt date pentru sezonul rece.363 0.20 0.370 0.207 4.347 0.12 3. se pot majora cu valoarea 0.824 0.15 0.193 0.18 0.668 0.20 5. se vor majora cu valoarea 0.7.752 3.889 5.08 2.20 5.435 0.383 0.05 0.616 2. 74 .619 0.478 0.15 3.15 4.287 0.337 4..18 0.05 0.10 0.7.210 0.597 0.191 NOTĂ: 1. A.236 0.1.670 3.12 3.480 3.10 2.05 1.419 0.247 0.15 0.426 0.05 0.403 0.179 0.18 4.222 0.300 0.097 0...287 0.042 W/(m2K) corespunzătoare sezonului cald]. Valorile rezistenţelor termice şi ale transmitanţelor termice din tabelele A.1.12 0.05 1.08 0.384 3.201 0..042 W/(m2K) 3.1.177 0. rezistenţele termice din tabelele A.

cu formă dreptunghiulară în plan (raport înălţime arc la cheie/deschidere clădire f/l =0. A. nu şi presiunea. în funcţie de zona eoliană şi altitudinea la care este amplasată construcţia. Formula de calcul a sucţiunii din vânt este: P = β x cn2 x gv . cu formă dreptunghiulară în plan (raport înălţime clădire/deschidere clădire H/l ≥2.pentru acoperiş sub formă de arc circular. a fost luată în considerare numai sucţiunea datorată vântului. care pot avea ca efect smulgerea straturilor hidroizolante..5) – conform tabel nr. în [m/s] Acoperiş înclinat.2 .0) Viteză vânt (m/s) 10 20 30 40 (km/h) 36 72 108 144 Sucţune dinamică de bază (kN/m2) 0. Acest calcul se face în conformitate cu reglementările tehnice în vigoare.0) – conform tabel nr.coeficient dinamic – pentru majoritatea construcţiilor cu înălţimea mai mică de 36 m. în care v . cu formă dreptunghiulară în plan (raport înălţime clădire/deschidere clădire H/l ≥2.2.8 . P – sucţiunea din vânt.00 cn2 = coeficientul rezultantei acţiunii vântului • cn2 = . în [kN/m2] β . după caz.2.5) gv = sucţiune dinamică de bază. Sucţiunea din vânt a fost evaluată pentru diverse viteze ale vântului. la construcţii închise. în [kN/m2] • gv = v2/1630.ANEXA 3 ÎNCĂRCĂRI DATORATE SUCŢIUNII VÂNTULUI Prevederile prezentei anexe se referă la evaluarea încărcărilor datorate sucţiunii vântului. la construcţii închise.98 Sucţiune din vânt (kN/m2) 0.0) • cn2 = .1. în funcţie de viteza vântului.0.20 0.55 0. pentru două cazuri uzuale de construcţii închise. respectiv greutatea stratului de lestare..1.25 0. – acoperiş sub formă de arc circular (raport înălţime arc la cheie/deschidere clădire f/l =0.pentru acoperiş înclinat în două ape (cu panta mai mică de 600) sau orizontal. la dimensionarea pieselor de prindere a structurii termo-hidroizolante de stratul de rezistenţă al acoperişului.06 0.2.viteza vântului. β = 1. NOTĂ: Prevederile prezentei anexe nu se referă la calculul elementelor structurale la acţiunea vântului şi nici la calculul la acţiunea vântului a acoperişului.78 75 . Valoarea sucţiunii din vânt trebuie luată în considerare. în două ape (cu panta mai mică de 600) sau orizontal (raport înălţime clădire/deschidere clădire H/l ≥2. în două ape (cu panta mai mică de 600) sau orizontal. Se menţionează că în cadrul prezentei Anexe.44 0. cu formă dreptunghiulară în plan: – acoperiş înclinat.05 0. la construcţii închise. A.

30 0.06 0.18 76 .55 0.Acoperiş sub formă de arc circular.25 0.98 Sucţiune din vânt (kN/m2) 0.07 0.66 1. la construcţii închise. cu formă dreptunghiulară în plan (raport înălţime arc la cheie/deschidere clădire f/l =0.5) Viteză vânt (m/s) 10 20 30 40 (km/h) 36 72 108 144 Sucţiune dinamică de bază (kN/m2) 0.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->