NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA, EXECUTAREA ŞI EXPLOATAREA HIDROIZOLAŢIILOR LA CLĂDIRI (REVIZUIRE NORMATIV NP 040-2002

)

1

CUPRINS pag.
CAPITOLUL I: CAPITOLUL II: CAPITOLUL III: CAPITOLUL IV: CAPITOLUL V: CAPITOLUL VI: CAPITOLUL VII: CAPITOLUL VIII: ANEXA 1 ANEXA 2 ANEXA 3 Prevederi generale Prevederi privind proiectarea, executarea şi utilizarea hidroizolaţiilor Prezentarea şi evaluarea hidroizolaţiilor Alcătuirea structurilor hidroizolante Condiţii privind verificarea calităţii şi urmărirea comportării în timp a hidroizolaţiilor Măsuri privind protecţia şi igiena muncii Măsuri privind prevenirea şi stingerea incendiilor Prevederi conexe Referinţe tehnice şi legislative Evaluarea performanţelor de izolare termică la structurile termoizolante Încărcări datorate sucţiunii vântului 1 7 16 30 44 45 45 46 63 66 75

2

3

Art.3 Prevederile prezentului normativ se adresează proiectanţilor. ce acţionează asupra clădirilor sau părţilor de clădire/construcţie din exteriorul sau interiorul acestora.5 În prezentul normativ sunt cuprinse şi specificaţii asupra altor elemente ce fac parte din alcătuirile hidroizolante şi care sunt în legătură cu acestea (structuri termoizolante ce fac parte din structurile termohidroizolante). executarea şi exploatarea hidroizolaţiilor. d) principii şi condiţii privind alcătuirea structurilor hidroizolante.1 Prezentul normativ stabileşte elemente caracteristice privind proiectarea. din domeniul clădirilor civile. cu sau fără presiune hidrostatică. EXECUTAREA ŞI EXPLOATAREA HIDROIZOLAŢIILOR LA CLĂDIRI (REVIZUIRE NORMATIV NP 040-2002) Indicativ: CAPITOLUL I: Prevederi generale SECŢIUNEA 1: Obiect Art. acţiunii mediului natural şi antropic şi supuse acţiunii directe a apelor (în stare lichidă. precum şi a reglementărilor europene. organelor de avizare şi control. continue şi omogene ale clădirilor supuse în general. neagresive chimic. executanţilor şi beneficiarilor (utilizatorilor). în conformitate cu prevederile Legii 10/1995 privind calitatea în construcţii cu modificările ulterioare. b) prevederi privind proiectarea.4 Prevederile prezentului normativ se referă la hidroizolaţiile etanşe. SECŢIUNEA a 2-a: Domeniul de aplicare Art. pulverulentă sau solidă). 1 . Art. Art. f) anexe informative şi explicative. industriale şi agricole. c) cerinţe privind evaluarea hidroizolaţiilor şi materialelor hidroizolante.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA. e) prevederi conexe. executarea şi exploatarea hidroizolaţiilor la clădiri. precum şi verificatorilor şi experţilor tehnici. a HG 622/2004 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a produselor pentru construcţii cu completările şi modificările ulterioare.2 Prezentul normativ cuprinde: a) prevederi generale şi elemente definitorii privind hidroizolaţiile.

omogene. SECŢIUNEA a 3-a: Elemente definitorii Art.8 Hidroizolaţiile etanşe. e) sisteme de ecranări şi drenaje ale părţilor de construcţii. e) membrane (membrane hidroizolante): termen generic ce defineşte totalitatea produselor hidroizolante sub formă de foi groase ambalate în suluri. cu diverse vâscozităţi. dirijată.) d) sisteme de impermeabilizări ale solului. Art. continue şi omogene care fac obiectul prezentului normativ constau în: a) membrane hidroizolante bituminoase. şape etc.. c) hidroizolaţie: structura etanşă. părţi. b) membrane hidroizolante polimerice (materiale plastice). cu aplicare peliculară. f) mase omogene cu aplicare peliculară: termen generic ce defineşte totalitatea produselor hidroizolante sub formă fluidă. tencuieli. cu aplicare peliculară. f) hidroizolaţii rigide subterane. c) mase hidroizolante bituminoase omogene. elemente sau produse din domeniul construcţiilor. c) sisteme de impermeabilizări în masa sau pe suprafaţa elementelor de construcţie (betoane. b) izolaţie: termen ce defineşte generic izolaţiile hidrofuge şi termohidrofuge. cu respectarea prevederilor privind cerinţele esenţiale de calitate din prezentul normativ. continuă şi omogenă de protecţie a elementelor sau părţilor de construcţie împotriva infiltraţiilor şi/sau exfiltraţiilor apei şi/sau a umidiţătii naturale a solului. bataluri.Art. b) hidroizolarea la construcţii speciale: drumuri şi poduri. Acestea se vor prevede şi executa în conformitate cu reglementările specifice.9 Terminologie generală specifică: a) etanşeitate: termen ce defineşte totala impermeabilitate faţă de apă a unor suprafeţe.7 Prezentul normativ nu se referă la reabilitări şi reparaţii ale hidroizolaţiilor/termohidroizolaţiilor existente. g) caracteristicile de performanţă ale membranelor/foilor utilizate ca bariere contra vaporilor în structurile termoizolante/termohidroizolante. degradate şi nefuncţionale. (iv) terase cu utilitate multiplă (mixte). Art. tuneluri.6 Prezentul normativ nu se referă la: a) hidroizolarea acoperişurilor cu pantă > 20%. (ii) terase carosabile: terase apte accesului şi parcajului auto. gropi ecologice etc. în vigoare. g) terase utilitare: termen ce defineşte categoria teraselor ce comportă funcţiuni utilitare în exploatare: (i) terase circulabile pietonal: terase de acces şi/sau flux pietonal (cu utilizare redusă sau intensă). care au ca strat superior al structurii hidroizolante o membrană hidroizolantă 2 . d) hidroizolator: persoană calificată care execută activităţi de etanşare cu produse hidroizolante. d) mase hidroizolante polimerice (materiale plastice). (iii) terase plantate (terase/acoperişuri verzi). h) terase necirculabile cu structură hidroizolantă autoprotejată: terase necirculabile sau cu circulaţie ocazională.

cu rol de a împiedica aderenţa şi/sau de protecţie. după caz. independent sau flotant (simplă pozare): mod de aplicare fără aderenţă la suport a unei folii. plută aglomerată şi beton spumat. aderenţă totală (totală aderenţă): mod de aplicare a unei membrane sau structuri hidroizolante prin sudură sau lipire cu adeziv specific.2 N/cm2 (2kPa) cu o deformatie maximă de 5% cu un coeficient de revenire de minim 0. Art. poliizocianurat etc. folii sau pelicule aplicate în procesul de fabricaţie pe faţa superioară a membranelor hidroizolante sau produse hidroizolante (membrane sau pelicule) rezistente la factorii de mediu prin natura compoundului din care sunt fabricate. plută aglomerată. membrane sau structuri hidroizolante/termohidroizolante. pe acest tip de suport se pot aplica produse/structuri hidroizolante cu membrane. care se includ în structura membranelor hidroizolante (încorporate şi/sau aplicate pe suprafaţă) sau care întăresc straturile hidroizolante din mase omogene cu aplicare peliculară. cu şapă de nivelare/rectificare). terase ranversate: terase necirculabile cu structuri termohidroizolante inversate (termoizolaţia protejată/lestată. este pozată peste structura hidroizolantă aplcată direct pe elementul structural suport). şapă. şape/betoane de pantă rectificate din mortar de ciment fără adaos de var. de regulă. plăci prefabricate din beton celular. terase necirculabile cu protecţie suplimentară grea: terase necirculabile sau cu circulaţie ocazională (peste structura hidroizolantă este prevăzută o protecţie grea din pietriş. c) semielastic: suport deformabil alcătuit din panouri profilate longitudinal. plase.90 (de exemplu: plăci din vată 3 . poziţionată. astereală din lemn sau plăci celulozice. produsele termoizolante suport vor fi de tipul celor ce pot fi supuse unui efort de compresiune de 8 N/cm2 (80kPa) cu o deformaţie maximă de 10% (de exemplu: polistiren expandat. foi sau structuri hidroizolante/termohidroizolante prin lipire în puncte.10 Suportul. dale pe ploturi distanţier etc. dale. strat difuzie (difuzie): strat cu rol de repartizare uniformă a vaporilor de apă (echilibrarea presiunii). ţesături. strat de separare (desolidarizare): folie sau foaie aplicată flotant între diverse produse ce compun structurile termohidroizolante sau aplicată sub stratul de protecţie grea. de exemplu dale din membrană bituminoasă. termoizolate. armate sau slab armate. semiaderent: mod de aplicare a unei membrane. continue. întărită. foi. într-un proces stabilit.i) j) k) l) m) n) o) p) q) r) s) autoprotejată (pentru acces ocazional se prevăd zone special întărite şi marcate ce comportă o circulaţie uşoară. autoaderenţă: mod de aplicare a unei membranesau folii în totală aderenţă. panouri complexe prefabricate. barieră contra vaporilor (barieră vapori): strat cu rol de blocare a migrării vaporilor de apă spre straturile superioare a unei structuri termohidroizolante. sub straturile termoizolante sau peste suprafeţe umede. omogene pe întreaga suprafaţă. b) semirigid: suport alcătuit din structuri termoizolante pozate pe suport rigid. datorită stratului autoadeziv aflat pe faţa inferioară. cu săgeată maximă de 1/150 şi/sau structuri termoizolante ce pot fi supuse unui efort de compresiune de 0. cu deformaţii neglijabile pe care se pot aplica orice tip de produse/structuri hidroizolante (planşee/plăci din beton armat. folii.). pozate pe suport rigid (acoperite. benzi (fâşii) continue sau discontinue. monolit sau prefabricat). ce pot fi aplicate pe orice tip de structuri termoizolante şi pe structuri termoizolante din sticlă spongioasă.). folii. ca element pe care se aplică hidroizolaţia: a) rigid: suport continuu. autoprotejată). autoprotecţie (membrane hidroizolante autoprotejate): protecţie cu materiale minerale (granulare sau în paiete). poliuretan. armare (strat – straturi de armare): materiale sub formă de împâslituri (voaluri).

bituminoase sau polimerice. pe acest tip de suport se pot aplica produse/structuri hidroizolante cu membrane.minerală de minim 140 kg/m3). hidroizolante.12 Protecţia sau autoprotecţia membranelor şi structurilor hidroizolante. de pelicule protectoare. au rolul principal de a ecrana radiaţiile solare (în special radiaţiile UV) ce constituie principala cauză a degradării membranelor hidroizolante. (1) Autoprotecţia membranelor hidroizolante bituminoase (aplicată din fabricaţie pe suprafaţa membranei superioare): a) granule.11 Structura hidroizolantă defineşte sistemul structural hidroizolant monostrat. la cald cu masticuri bituminoase. paiete minerale. Art. (2) Membranele hidroizolante ce compun structurile multistrat se lipesc între ele (inclusiv suprapunerile) numai în totală aderenţă. e) cu fixare mecanică: simplă pozare. (4) Sistemele de termoizolare aplicate prin spreiere în situ. în conformitate cu precizările tehnice şi tehnologice ale producătorului. ce pot fi aplicate şi pe suport rigid. (1) Structurile cu membrane hidroizolante se aplică pe suport în următoarele moduri: a) independent/flotant: simplă pozare pe elementul suport (cu suprapunerile lipite). prin natura alcătuirii compoundului şi/sau prin structura de stratificare a materialelor cuprinse şi/sau înglobate în masa membranei. b) în aderenţă totală: prin lipire. în anumite condiţii. numai pe suport rigid. d) în semiaderenţă: lipirea discontinuă. (3) Structurile hidroizolante cu mase omogene cu aplicare peliculară se aplică. pe şantier. autoadezive a membranei pe suport. hidrofobe. direct expuse acţiunii factorilor de mediu. (4) Autoprotecţia maselor omogene. bistrat sau multistrat alcătuit din produse hidroizolante tip membrane sau tip mase omogene cu aplicare peliculară. reparată şi regenerată. amprentate) din aluminiu. de regulă. pe structurile hidroizolante cu membrane sau mase omogene cu aplicare peliculară. de regulă. b) folii subţiri metalice sau polimerice rezistente la radiaţiile solare. Art. de regulă cu masticuri sau adezivi specifici. (5) Protecţia (uşoară) aplicată pe şantier. prin natura alcătuirii compoundului. cu aplicare peliculară. bituminoase şi polimerice. după îndepărtarea filmului de protecţie (cu suprapunerile lipite/sudate). (2) Autoprotecţia membranelor hidroizolante polimerice (aplicată din fabricaţie pe suprafaţa acestora): a) pulberi metalice sau nemetalice. cu spumă poliuretanică un constituie hidroizolaţie. de regulă peste linia fixărilor mecanice). cupru. la cald sau la rece (nu se recomandă lipirea prin autoaderenţă). acestea se aplică pe suport rigid hidroizolat (sau cu hidroizolaţie veche. la rece cu adezivi/masticuri bituminoase sau polimerice sau prin sudură (lipire) cu flacără sau cu aer fierbinte (cu suprapunerile lipite sudate). b) folii metalice subţiri (etirate. (6) Protecţia grea (ce poate constitui şi strat cu rol de lestare). inox etc. sau în autoaderenţă (cu suprapunerile lipite/sudate). există produse (sisteme de hidroizolare) din această categorie ce se pot aplica şi pe suport semirigid sau semielastic. c) în autoaderenţă: prin lipirea suprafeţei inferioare. aplicată pe şantier pe structurile hidroizolante cu membrane sau cu mase omogene cu aplicare peliculară. bituminoase şi polimerice: 4 . bituminoase şi polimerice. bituminoase şi polimerice prin aplicarea. în timp prin îmbătrânire naturală. la rece sau la cald. cu fixare mecanică pe suportul structural (cu suprapunerile lipite/sudate. în puncte sau benzi. în aderenţă totală sau semiaderenţă. (3) Autoprotecţia membranelor hidroizolante. cu intercalarea unui strat de separare.

ranversate). dale din beton pozate în pat de nisip sau pe un strat geotextil.N. la rece sau la cald. multiple variante de structuri hidroizolante şi termohidroizolante. piatră naturală. Art. conform prevederilor producătorului.P.P. gresie etc. terase circulabile pietonal flotant semiaderenţă aderenţă totală * pe suport din lemn sau plăci fibrolemnoase primul strat hidroizolant se va fixa mecanic. x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x T.G. terase necirculabile cu structura hidroizolantă autoprotejată. dale montate pe ploturi-distanţier. se aplică în totală aderenţă. s. T. s. 5 . notă: între structura hidroizolantă şi protecţia grea se va prevede şi aplica un strat geotextil cu rol de protecţie mecanică a structurii hidroizolante (şi a celei termoizolante. **** pe suport din poliizocianurat se poate aplica în semiaderenţă sau aderenţă totală prin lipire cu adeziv/mastic. indicate de producătorii de sistem privind hidroizolaţiile (aceştia indică. cu grosimea stratului ≥ 4 cm (~ 70 kg/m2). sortat (Ø 7 ÷ 15 mm). de regulă. structură termohidroizolantă cu termoizolaţia ranversată.A. pe suprafaţa amorsată. ** pe suport din poliuretan sau polistiren se poate aplica în semiaderenţă sau aderenţă totală în cazul membranelor autoadezive.G.N. se poate aplica la T.N.P. = t. cu suporturi diverse). x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x t. cu circulaţie redusă. turnat sau spumat plăci sticlă spongioasă SUPORT SEMIRIGID plăci poliuretan sau polistiren (cu sau fără caşerare)** plăci plută (cu sau fără strat de caşerare) plăci perlit (cu sau fără strat de caşerare) plăci izocianurat minerală (cu sau fără strat de caşerare)*** SUPORT SEMIELASTIC lemn sau plăci fibrolemnoase* plăci rigide vată minerală (cu sau fără strat de caşerare)*** Tipul teraselor/mod de aplicare T. = s. t. pozate pe şapă din mortar de ciment. şapă beton uşor.. se indică datele din următorul tablou: Tipul suportului • • • • • • • • • SUPORT RIGID beton. primul strat hidroizolat se va fixa mecanic. *** pe suport din vată minerală. T.N. pe suport din vată minerală caşerată din fabricaţie cu membrană hidroizolantă (ca prim strat hidroizolant). = note: terase necirculabile cu protecţie suplimentară. = T. există sorturi cu densitate mare care permit aplicarea în totală aderenţă. acoperită cu protecţie grea.A. conform prevederilor producătorului. t. = f. f. f. fixe sau reglabile. = T. dale din beton. grea.a) b) c) d) e) pietriş mărgăritar. s. (2) În cazul structurilor hidroizolante cu membrane bituminoase ce nu au indicaţii privind tipul de suport şi modul de aplicare pe suport.13 (1) Structurile hidroizolante bituminoase şi polimerice pot fi aplicate pe suporturi (inclusiv modalităţile de aplicare) ce sunt în general. special concepute.

baze şi săruri din mediul exterior sau interior structurii hidroizolante. alcătuite din acelaşi tip de bitum aditivat (APP cu APP. insecte şi animale (rozătoare. bituminoase. acizi. protecţii grele). sunt: a) mecanici: greutăţi proprii date din exploatare: greutăţile elementelor suprapuse peste structura hidroizolantă (betoane. dilatări şi contracţii termice blocate. incendiu interior sau exterior structurii hidroizolante. curenţi vagabonzi. fără sau cu strat/straturi de armare. c) în două sau mai multe straturi. fără sau cu straturi de armare şi un strat de membrană bituminoasă sau polimerică aplicată sub sau peste straturile peliculare (în conformitate cu prevederile producătorului maselor omogene cu aplicare peliculară şi/sau de sistem). 6 . şocuri termice. explozii. structurile hidroizolante se alcătuiesc astfel: a) în unul sau mai multe straturi cu membrane bituminoase [de regulă. temperaturi ridicate şi scăzute. c) termici: variaţii ale temperaturii mediului interior şi exterior structurii hidroizolante. a mediului de contact şi din procesul de exploatare/utilizare. f) în unul sau mai multe straturi din mase omogene cu aplicare peliculară. bituminoase sau polimerice. fără sau cu strat/straturi de armare.15 Agenţii ce pot acţiona asupra hidroizolaţiilor. şocuri mecanice.notă: plăcile termoizolante suport vor fi aplicate pe suport în conformitate cu prevederile producătorilor acestora. SBS cu SBS)]. zăpadă. presiuni ale maselor de apă. e) biologici: bacterii. solvenţi.14 Configurarea conceptuală a structurilor hidroizolante bituminoase şi/sau polimerice funcţie de natura produselor componente sunt. Art. b) într-un strat cu membrană polimerică. şape. apa meteorică. indicate de producătorii de sistem şi/sau de produse privind hidroizolaţiile. trăsnete. de regulă. (3) Structurile hidroizolante cu membrane bituminoase se pot aplica pe structuri hidroizolante vechi. d) chimici: umiditatea aerului şi a mediului de contact. e) în unul sau mai multe straturi din mase omogene cu aplicare peliculară. b) electromagnetici: radiaţii solare cu diferite lungimi de undă (IR şi UV). în general. vânt. radiaţii emise din procesul de exploatare/utilizare. polimerice. numai după repararea/regenerarea acestora şi după înglobarea la cald a autoprotecţiei în masa membranei sau după amorsarea şi lipirea cu mastic la rece sau la cald (care să acopere autoprotecţia): Art. păsări). vegetaţii (rădăcini). câmpuri magnetice. cu o membrană polimerică de bază (compatibilă cu bitumul) şi unul sau mai multe straturi de membrane bituminoase (în conformitate cu prevederile producătorului membranei polimerice şi/sau de sistem). d) în unul sau mai multe straturi din mase omogene cu aplicare peliculară. cutremure. mucegaiuri.

executarea şi utilizarea hidroizolaţiilor SECŢIUNEA 1: Prevederi privind proiectarea Art. după caz (funcţie de amploarea. împotriva apei şi/sau a umidităţii mediului. (3) Documentaţia tehnică de execuţie privind structurile hidroizolante (termohidroizolante) se va elabora. cu menţionarea lucrărilor de alt specific şi corelarea acestora cu lucrările de hidroizolare (termohidroizolare) încât să nu se producă suprapuneri de lucrări sau să se prevadă sisteme de protecţie a lucrărilor executate (în cazul în care suprapunerile de lucrări sunt inerente). nivel de microfisurare) a acestora. toate valabile cu completările şi modificările ulterioare. d) precizarea tipului de hidroizolaţie (termohidroizolaţie) preconizate. în construcţii. protecţii. în vigoare. distinct şi explicit pentru structura/structurile hidroizolante (şi/sau termohidroizolante). se va întocmi conform prevederilor prezentului normativ şi a reglementărilor tehnice specifice. b) categoria şi clasa de importanţă a clădirii. distincte. (2) Documentaţia tehnică de execuţie privind hidroizolarea (termohidroizolarea) clădirilor/părţilor de clădiri. b) precizarea funcţionalităţii şi structurii constructive a clădirii/părţii de clădire ce se izolează. se vor elabora documentaţii specifice. exploziile sau accidentările. drenaje etc. asupra cărora nu a fost înştiinţat şi consultat. (5) Tema program şi caietul de sarcini se vor elabora în concordanţă şi în baza următoarelor aspecte: a) condiţiile şi exigenţele stabilite de beneficiar/utilizator.16 Principii generale: (1) Documentaţia tehnico-economică se va întocmi în baza prevederilor Legii 10/1995 privind calitatea în construcţii. precum şi în concordanţă cu prevederile producătorului/producătorilor de sistem şi de produse hidroizolante (şi termoizolante ce fac parte din structurile termohidroizolante). (6) Documentaţia tehnică de execuţie va cuprinde. (4) Documentaţia tehnică de execuţie a lucrărilor de izolaţii se va elabora în baza temei program (analizate şi însuşite de proiectant) şi a caietului de sarcini (întocmit de proiectant şi însuşit de beneficiar) ce va defini cerinţele exigenţiale de calitate pentru sistemul/sistemele şi produsele preconizate. pe stadii fizice determinate.). complexitatea şi importanţa lucrărilor.CAPITOLUL II: Prevederi privind proiectarea. c) definirea specificului funcţional al clădirii/părţilor de clădire. (8) Proiectantul poate opri lucrările de construcţie în cazul în care constată modificări sau abateri de la prevederile documentaţiei de execuţie şi/sau a reglementărilor specifice. în vigoare. definirea din punct de vedere constructiv/structural şi a modului de comportare (deplasări. c) precizarea condiţiilor geo-climatice de situare a clădirii. precum şi după necesităţi şi/sau cerinţe). 7 . vibraţii. mişcări elastice. după caz. Art.17 Principii particulare privind proiectarea izolaţiilor la clădiri: a) condiţiile geoclimatice a sitului de amplasare a clădirii. ca element suport (al izolaţiei) în vederea stabilirii tipului şi alcătuirii hidroizolaţiei (termohidroizolaţiei). privind securitatea şi prevenirea incendiilor şi/sau exploziilor şi de protecţia muncii. şi prevederi/menţionări privind lucrări conexe izolaţiilor (de exemplu: umpluturi. a Legii 50/1991 privind autorizarea lucrărilor de construcţii şi a HG 622/2004 privind produsele pentru construcţii. (7) Pentru lucrările de izolaţii ce implică condiţii de pericol privind incendiile.

b) capacitatea de rezistenţă şi stabilitate: evitarea deformaţiilor şi/sau degradărilor sub efectul sucţiunii şi presiunii vântului prin asigurarea aderenţei la suport sau a unei lestări corespunzătoare (inclusiv protecţie grea). vibraţii. Evaluarea acţiunii zăpezii asupra construcţiilor”. SR EN 1991-1-1:2004/AC:2009 şi a SR EN 1991-18 . încărcări utile pentru clădiri”. de etanşare a diferitelor părţi de construcţie. precum şi. (ii) limitarea deformaţiilor şi/sau a degradărilor produse prin deplasările (deplasări. d) proiectarea părţilor de construcţie ce se izolează. Bazele proiectării şi acţiunii asupra construcţiilor. precum şi calculul acţiunilor directe asupra izolaţiilor se va face în conformitate cu prevederile Normativului P 100-1/2006 „Cod de proiectare seismică – Partea 1 – Prevederi de proiectare pentru clădiri”. rezistenţa la rupere la tracţiune. uniform repartizate şi/sau concentrate sau sub efectul variaţiilor termice având drept criterii de performanţă rezistenţe la pliere (la temperaturi scăzute). e) definirea şi stabilirea tipului structural şi de produse izolante (în cazul structurilor termohidroizolante se va face corelarea privind dimensionarea structurii termoizolante în conformitate cu reglementările specifice. NP 00-2003 „Normativ privind proiectarea construcţiilor din lemn” şi a Standardelor SR EN 1991-1-1:2004 „Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor. pe stadii fizice. j) stabilirea condiţiilor privind verificarea calităţii lucrărilor. contracţii etc. f) stabilirea cerinţelor şi nivelurilor de performanţă necesare pentru tipul şi structura hidroizolantă preconizată. rezistenţa la dezlipire şi forfecare a îmbinărilor. tipice şi atipice. stabilitate la temperaturi ridicate.) suportului şi/sau a elementelor suprapuse. pozitive şi/sau negative. precum şi a părţilor de construcţie pe care acestea sunt aplicate şi a elementelor suprapuse peste acestea în ansamblu. în corelare cu elementele constructive. i) evidenţierea fazelor şi etapelor de lucrări şi a consumurilor de produse/materiale aferente acestora. h) stabilirea tipurilor dimensionării şi nivelurilor calitative a elementelor anexe şi accesorii a lucrărilor de izolaţii. dilatări. anexe şi accesorii specifice. Acţiunea vântului”. încovoieri cu săgeată limitată. asigurate prin proiectare. precum şi aprecierea posibilităţilor de acţionare a unor factori poluanţi şi chimici-corozivi asupra izolaţiei. greutăţi proprii.d) aprecierea şi stabilirea modurilor şi nivelurilor de acţionare medii-curente şi maximprevizibile/potenţiale a apei şi/sau a umidităţii asupra izolaţiei. în vigoare). de urmărirea comportării în utilizare. la toate combinaţiile de acţiuni susceptibile de a se produce în timpul utilizării (existenţei).18 Condiţii de calitate. rezistenţa la perforare statică şi dinamică. sub acţiunea sarcinilor verticale şi/sau orizontale. având drept criteriu de performanţă aderenţa la suport (inclusiv rezistenţa la smulgere a elementelor anexe şi accesorii). după caz. c) durabilitatea structurală: menţinerea calităţilor funcţionale faţă de agenţii ce pot acţiona asupra izolaţiei având drept criteriu de performanţă durata de garanţie (durata de utilizare estimată). NP 082-2004 „Cod de proiectare. pentru satisfacerea cerinţelor esenţiale: (1) Rezistenţă mecanică şi stabilitate: se exprimă prin condiţii tehnice privind siguranţa constructivă şi de utilizare a structurilor hidroizolante (termohidroizolante). Partea 1-1: Acţiuni generale. CR 1-1-3-2005 „Cod de proiectare. uniform repartizate şi/sau concentrate având drept criteriu de performanţă stabilitatea faţă de suport cu menţinerea etanşeităţii. Art. alungirea la rupere la tracţiune. g) stabilirea detaliilor. Această cerinţă cuprinde următoarele condiţii tehnice şi criterii (parametri) de performanţă aferente: a) aptitudinea de exploatare: (i) limitarea deformaţiilor şi/sau degradărilor sub acţiunea sarcinilor verticale. Greutăţi specifice. stabilitate dimensională etc.

Partea 1: Coşuri de fum pentru aparate de încălzire neetanşe” şi SR EN 15287-2:2008 „Coşuri de fum. căpriori. susceptibile a se produce în timpul utilizării. pentru respectarea condiţiilor minime de încadrare în gradul de rezistenţă la foc/nivelul de stabilitate la foc. Partea 1-1: Acţiuni generale. potrivit prevederilor din reglementările de securitate la incendiu (Regulament privind clasificarea şi încadrarea produselor pentru construcţii pe baza performanţelor de comportare la foc. (v) proiectarea. pasiv sau reactiv. potrivit reglementărilor privind securitatea la incendiu (la stabilirea gradului de rezistenţă la foc/nivelului de stabilitate la foc a construcţiilor. Greutăţi specifice. (vi) proiectarea instalaţiilor de paratrăsnet în conformitate cu Normativul privind protecţia construcţiilor împotriva trăsnetului. Proiectare. privind luarea în considerare sau nu a învelitorilor. se vor prevedea bariere sau zone incombustibile care să limiteze propagarea incendiului. de rezistenţă la foc şi de performanţă la foc exterior): (i) izolaţiile aflate în contact direct cu mediul vor îndeplini cerinţele privind performanţa la foc ca element cu rol de separare a focului din interior. reacţia şi propagarea unui incendiu: a) respectarea prevederilor stipulate în „Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor”. Această cerinţă cuprinde următoarele condiţii tehnice aferente izolaţiilor aflate în contact direct cu mediul şi a componentelor/accesoriilor acestora: 9 . b) performanţele de comportare la foc interior şi exterior (clase de reacţie la foc. corpuri incandescente. (iii) elementele suport combustibile din lemn (astereală. (2) Securitatea la incendiu: se exprimă prin condiţii tehnice privind ansamblul proprietăţilor produselor şi materialelor ce compun izolaţiile în relaţie cu structura suport privind iniţierea. c) propagarea incendiului: în cazul învelitorilor combustibile cu suprafeţe mari (în acelaşi plan). ţigară aprinsă) în concordanţă cu prevederile din SR ENV 1187:2003 (metode de încercare a acoperişurilor la expunerea la foc exterior) şi SR EN 13501-5+A1:2010 (clasificare la foc a produselor şi elementelor de construcţii. d) acţiunea fiziologică: în cazul producerii unui incendiu. produsele de combustie (fum şi gaze rezultate din ardere) să nu afecteze utilizatorii (în timpul calculat pentru evacuare) prin efecte asupra ochilor. se vor îndeplini cerinţele reglementărilor privind securitatea la incendiu). instalare şi punere în funcţiune a coşurilor de fum. pane. aprobat cu Ordinul ministrului transporturilor. încărcări din exploatare pentru construcţii.) vor fi protejate de foc. cu modificările şi completările ulterioare. (3) Siguranţa în exploatare: se exprimă prin condiţii tehnice privind siguranţa în exploatare la toate acţiunile maxime ce decurg din activitatea umană şi acţiuni ale mediului. e) prevenirea incendiilor şisau a exploziilor datorate produselor hidroizolante inflamabile la punerea în operă a hidroizolaţiilor în spaţii închise şi/sau slab ventilate. construcţiilor şi turismului şi ministrul administraţiei şi internelor nr. Anexă naţională”. 1822/394/2004. şipci etc. (ii) pentru învelitorile alcătuite din structuri hidroizolante (termohidroizolante) se pun condiţii privind performanţele învelitorilor/acoperişurilor expuse la foc exterior (posibilitatea contactului dintre izolaţie şi foc exterior deschis: scântei. Proiectare. (iv) pentru panourile de învelitoare şi pentru suportul învelitorii se impun cerinţe privind clasa de reacţie şi de rezistenţă la foc. Partea 2: Coşuri de fum pentru aparate de încălzire etanşe”. căilor respiratorii şi pielii. instalarea şi punerea în funcţiune a coşurilor de fum (străpungeri fierbinţi) se realizează în conformitate cu SR EN 15287-1+A 1:2011 – „Coşuri de fum. în baza rezultatelor încercărilor de expunere la foc exterior). greutăţi proprii. instalare şi punere în funcţiune a coşurilor de fum.1:2004/NA:2006 „Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor.

e) protecţia la atacul agenţilor biologici (ciuperci.) pe suprafaţa interioară şi/sau exterioară a izolaţiilor: a) pe durata exploatării nu se admit apariţii şi degajări de substanţe nocive (toxice) şi/sau insalubre. având drept criteriu de performanţă rezistenţa la perforare statică şi dinamică inclusiv la şocuri provocate de grindină. 10 . lichid. pentru legarea centurii de siguranţă şi sisteme de bordare (parapeţi.a) siguranţa în utilizare: comportarea la acţiuni asupra izolaţiilor în cazul lucrărilor de întreţinere. UV). aluminiu-staniu (cositor). eficiente ce pot conferi performanţe privind izolarea termică (produse/materiale cu rezistenţă la transfer termic) şi sau ce pot diminua şocul termic (suprafeţe termoreflectante).). a HG 28/2008 privind documentaţia tehnico-economică şi a HG 622/2004 privind produsele pentru construcţii. b) pe durata execuţiei. aluminiu-cupru. b) prevenirea alunecării (la circulaţie ocazională): pentru învelitori cu pantă mai mică de 30% nu este necesară prevederea de elemente suplimentare de siguranţă. ciuperci etc. aluminiu-plumb. cu personal calificat (hidroizolator. dar se vor prevedea puncte de asigurare (ancorare). (4) Igienă. a Legi 50/1991 privind autorizarea lucrărilor de construcţii. zgomotele emise de acoperis sunt produse de variaţiile dimensionale ale elementelor de construcţie. mucegai. balustrade) în zonele cu goluri cu risc de cădere de la înălţime (pentru înălţimi > 3 m). rezistenţă la radiaţii solare (IR. tinichigiu. d) rezistenţă la coroziune electrochimică a elementelor accesorii. umiditate. protecţie şi securitate a muncii (în special pentru lucrări executate în spaţii închise. precum şi prevederea pe zonele de circulaţie (inclusiv ocazională) de sisteme de dolaj cu un coeficient corespunzător de frecare la lunecare în planul dat. se vor adopta măsurile de prevenire. praf. zinc-cupru. fier (oţel)-cupru.19 Condiţii generale: (1) Execuţia lucrărilor de hidroizolaţii (termohidroizolaţii) se va desfăşura cu respectarea prevederilor Legii 10/1995 privind calitatea în construcţii. sănătate şi mediu: se exprimă prin nivelul apariţiilor şi degajărilor de substanţe nocive sau insalubre (gaz.). c) comportarea la agenţi climatici (variaţii de temperatură. raportate la zgomotul (interior) de fond. neventilate). (2) Lucrările se vor executa de către firme cu experienţă în domeniu. radiaţii solare): stabilitate dimensională la variaţii de temperatură. toate valabile cu completările şi modificările ulterioare. b) izolare termică: prevederea structurilor termohidroizolante. mucegaiuri. SECŢIUNEA a 2-a: Prevederi privind execuţia Art. păsări. (6) Economia de energie şi izolare termică: a) economia de energie: posibilitatea echipării acoperişului cu elemente/instalaţii pentru producerea de energie termică şi/sau electrică. insecte etc. rezistenţă la gelivitate. aluminiu-fier. rozătoare. anexe şi a sistemelor de ancorare: se va evita contactul direct între următoarele metale: zinc-fier (oţel). (5) Protecţia împotriva zgomotului: a) izolare la zgomot aerian: se exprimă prin condiţii tehnice de atenuare a zgomotului aerian provenit din exterior şi/sau interior (exprimat pe domeniu de frecvenţe) având drept criteriu de performanţă nivelul de izolare la zgomot. aluminiu-zinc. b) zgomotul emis de elementele de acoperis/învelitoare: cuprinde zgomotele emise spre interior. etc. de vibraţiile şi şuierăturile produse de învelitoare sub efectul vântului (vânt cu viteză mai mare de 10 m/s) şi de impactul ploii şi grindinei pe învelitoare.

adecvate (fără vânturi puternice sau ploaie. în acord cu proiectantul) şi elaborarea graficului de eşalonare a lucrărilor (pentru a nu suprapune cu lucrări de alt specific). de prevederile documentaţiei documentaţiei şi a reglementărilor specifice. inclusiv a mijloacelor de ridicat. parapeţi. (9) Nu se va începe execuţia fără o documentaţie completă şi/sau montajul privind toate elementele ce străpung izolaţia şi/sau a elementelor ce vor fi pozate peste izolaţie. schele. în special pentru lucrările ascunse. a spaţiilor perimetrale e circulaţie şi asigurarea zonei de lucru (plase. în special privind asigurarea acceselor. (5) Lucrările se vor executa în conformitate cu condiţiile şi prevederile documentaţiei tehnicoeconomice de execuţie şi a reglementărilor specifice în vigoare. este util ca executantul să elaboreze o documentaţie/fişă tehnică privind pregătirea acestora (rezolvarea detaliilor ce nu se regăsesc în documentaţia de execuţie şi a unor eventuale neconcordanţe sau modificări. la temperaturi pozitive (>50 C). (8) Lucrările propriu-zise de execuţie a învelitorii vor fi precedate de îndepărtarea din zona de lucru a tuturor materialelor şi deşeurilor inflamabile şi/sau combustibile. Art. (2) Suportul pe care se aplică izolaţia va fi curat. (2) Organizarea de şantier şi punerea acesteia în practică: a) asigurarea spaţiului şi utilităţilor aferente organizării de şantier. (4) Începerea lucrărilor va fi precedată de organizarea de şantier. 11 . se recomandă să fie: a) 12% pentru beton. (6) Executantul va întocmi împreună cu beneficiarul (şi cu proiectantul) procese verbale privind diversele faze ale execuţiei. cu îndeplinirea tuturor exigenţelor impuse de natura lucrărilor. organizarea de şantier/punct de lucru precum şi măsurile de protecţie şi siguranţă.).20 Condiţii privind pregătirea lucrărilor: (1) Pentru lucrările de amploare şi de complexitate ridicată (recomandabil pentru suprafeţe > 500 m2). (10) La terminarea execuţiei se vor întocmi formele de recepţie a lucrării (cu eventuale observaţii ce vor fi însuşite şi operate de executant) în baza constatărilor şi verificărilor efectuate de o comisie alcătuită conformă legislaţiei în vigoare.22 Condiţii referitoare la suport şi de preluare a frontului de lucru: (1) Suportul pe care se aplică izolaţia va corespunde specificaţiilor din documentaţia tehnicoeconomică de execuţie.21 Condiţii climatice: Lucrările de izolaţii se vor desfăşura în condiţii climatice normale. b) protecţia muncitorilor privind spaţiile de acces în clădire. înainte de începerea acestora.(3) Executantul va prelua frontul de lucru în baza procesului verbal. etc. a zonelor de depozitare şi de adoptarea măsurilor de protecţie a muncii şi de prevenire a incendiilor ce se impun. Art. (3) Nivelul maxim al umidităţii naturale a suportului. conform prevederilor tehnologice. specifice lucrări. (7) Procurarea materialelor şi accesoriilor aferente se va face conform nivelurilor de calitate prevăzute în documentaţia tehnic-economică de execuţie şi/sau în caietul de sarcini. şape. b) 15% pentru plăci celulozice aglomerate. c) 20% pentru lemn. desprăfuit şi degresat. elemente prefabricate din beton. perlit şi gipscarton. tencuieli (din mortar de var fără adaos de ciment) şi pentru elemente din beton celular sau spumat. c) asigurarea branşamentelor de apă şi energie electrică. orice necocordanţă sau omisiune vsa fi semnalată spre rezolvare proiectantului de specialitate cu înştiinţarea beneficiarului. Art.

dispozitive de transport. cu denivelări de maxim 5 mm (determinate cu dreptarul de 2 m lungime aplicat pe direcţia de planeitate) şi nu va prezenta neregularităţi (bavuri. denivelările se vor ciopli sau rectifica.5% mai mari decât cele menţionate sau este umed/ud se vor lua măsurile ce se impun (structuri hidroizolante/termohidroizolante flotante şi/sau fixate mecanic. elemente de fixare şi auxiliare.5 cm. (6) Suportul nu trebuie să comporte fisuri. başe. Se pot utiliza scafe cu racord la 450. se vor realiza în unghi drept sau cu racord la 450 (recomandabil. (9) Se va verifica corecta poziţionare şi montare a tuturor elementelor constructive. (7) Suportul cu pante generale > 2% vor fi plane. transport şi de manipularea materialelor. accesorii şi anexe la care se racordează hidroizolaţia (receptoare pluviale. ieşinde sau intrânde.). ancorare a instalaţiilor ce străpung şi trec prin izolaţie precum şi celor ce vor fi pazate/montate peste izolaţie. (8) Muchiile orizontale şi verticale. (10) Nu se prelua frontul de lucru fără certitudinea şi verificarea corectitudinii existenţei tuturor elementelor de fixare. de pante. fixare. creându-se o pantă de racord de maxim 1/5. (5) Nu se admit denivelări mai mari de 10 mm între elemente suport prefabricate. denivelări). prefabricate la hidroizolaţiile împotriva apelor fără presiune hidrostatică. cu ipotenuza de 10 cm) şi nu se vor prezenta neregularităţi (bavuri) mai mari de 2 mm determinate cu rigla de 20 cm lungime şi denivelări (în special în lungul liniei de intersecţie a planurilor) mai mari de 5 mm determinate cu dreptarul de 2 m lungime. pentru suprafeţe orizontale sau cu pante < 2% se admit stagnări locale de apă pe suprafeţe limitate (se recomandă maxim 4 m2 cu grosimea stratului de apă de maxim 2 cm). sau lipite în semiaderenţă (cu adezivi specifici care să asigure aderenţă superioară forţelor de sucţiune) şi punerea suportului în contact cu atmosfera prin deflectoare (pentru a nu se forma suprapresiune de vapori şi a nu se deslipi/deteriora izolaţia). etc. containere. ţinându-se seama. (11) Nu se vor efectua lucrări de hidroizolaţii pe suport vechi: a) pe dale aplicate în şapă sau pozate în pat de nisip. mai mari de 1. barbacane/garguie. c) pe structură hidroizolantă/termohidroizolantă nereparată. (4) Suprafaţa suportului rigid trebuie să fie plană.24 12 . cu grosimea stratului de apă de maxim 1. stabilite. Nu se recomandă realizarea scafelor semirotunde. rectificată şi regenerată (insclusiv luarea măsurilor de eliminare a umidităţii/apei dintre straturile existente). racordare privind suportul şi a celor de străpungere. fără afectarea zonelor cu lucrări în curs de execuţie sau terminate. paleţi. Art. (2) Montarea structurilor şi produselor/materialelor hidroizolante se va face pe zone şi sensuri determinate.18.23 Condiţii de punere în operă: (1) Se vor respecta reglementările specifice cerinţelor esenţiale de calitate menţionate la Art. străpungeri. Art. în planul suprafeţei. (3) Se vor lua măsuri ca dotările de lucru (utilaje de ridficat. denivelările se vor rectifica cu mortar de ciment aditivat (cu plastifianţi).5 mm (determinate prin calcul) sub acţiunea tuturor încărcărilor şi deformaţiilor previzibile.) să nu deterioreze suportul sau suprafeţele izolate. butelii. în special de direcţia vântului dominant. convexe sau concave mai mari de 2 mm (determinate cu o riglă de 20 cm lungime.d) În cazul în care suportul are umidităţi cu cca. aceste condiţii se vor respecta şi în cazul şliţurilor de ancorare-protecţie a terminaţiilor verticale a membranelor hidroizolante. b) pe termoizolaţie ranversată din spumă poliuretanică spreiată in situ. excrescenţe. cu răşini sintetice sau cu mortar de ciment aditivat (cu plastifianţi). ancorare. de căile de acces. deplasată pe direcţia de planeitate). astfel ca după aplicarea izolaţiei să nu se formeze stagnării locale de apă mai mari de 1 m2. etc.

ancorare. (3) Se vor lua măsurile corespunzătoare privind instalaţiile electrice (tablouri electrice. (2) Se vor asigura căile de acces orizontale şi verticale. (3) Se vor utiliza numai scule.. împământate.163/2007. (2) Rectificări: a) rectificări locale. precum şi susţinerea instructajelor specifice domeniului. (3) Verificare finală: 13 .). unelte şi utilaje în perfectă stare de funcţionare. înainte de începerea lucrărilor propriu-zise de izolaţii se vor îndepărta toate materialele şi/sau deşeurile combustibile. (5) Se vor respecta condiţiile de siguranţă la montarea şi utilizarea schelelor şi a mijloacelor de ridicat. (2) Măsurile necesare pentru prevenirea şi stingerea incendiilor se vor lua la punctul de lucru. prize. b) în vederea verificării finale sau ca urmare a acesteia se vor executa rectificări a eventualelor deficienţe precum şi de finisare (unde este cazul). Art.26 Controlul calităţii lucrărilor: (1) Verificări pe parcursul lucrărilor: a) calitatea suportului (calitatea produselor/materialelor şi execuţiei).18(4) şi a celor din Legea 319-2006 privind securitatea şi sănătatea în muncă. a HG 1091-2006 privind cerinţele de securitate şi sănătate la locul de muncă. totodată. a HG 971-2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă. unde este cazul. etc. (6) Se vor lua măsurile ce se impun privind îndepărtarea deşeurilor şi sortarea acestora pe categorii de materiale în vederea reciclării. pe etape/faze de lucru. (8) Se vor lua măsurile necesare pentru a preveni acumularea gazelor toxice şi/sau inflamabile în spaţiile de lucru. a golurilor şi a zonelor de lucru împotriva accidentelor. utilajele. a reglementărilor privind prevenirea şi stingerea incendiilor pe durata executării lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora. precum şi susţinerea instructajelor specifice domeniului. închise/semiînchise.18 (2) precum şi măsurile de apărare împotriva incendiilor prevăzute de Norme generale de apărare împotriva incendiilor. etc. Art. d) calitatea execuţiei pe etape/faze de lucru. aprobate cu Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr.Condiţii privind securitatea la incendiu: (1) Se vor respecta prevederile reglementările în vigoare prezentate la Art. b) calitatea produselor / materialelor ce compun structurile izolante (hidroizolante / termohidroizolante). uneltele acţionate electric vor fi împământate şi alimentate prin conductori continui asiguraţi şi racordaţi la tablouri electrice verificate. (7) Dispozitivele. de trecere (a elementelor de străpungere) de fixare. conductori. în special la lucrările în care se utilizează foc deschis sau aparate de sudură. prezentate la Art.. etc. căderilor de la înălţime. în zonele adiacente şi de depozitare. c) poziţionarea şi fixarea în structura suport a pieselor înglobate.25 Condiţii privind protecţia şi igiena muncii: (1) Se vor respecta prevederile reglementărilor privind protecţia şi igiena muncii în construcţii. (4) Se vor respecta condiţiile privind lucrul la înălţime (şi în apropierea golurile) iar lucrătorii vor fi atestaţi medical periodic „apt pentru lucrul la înălţime”.

de regulă. (2) Garanţia de sistem acordată lucrărilor va corespunde cel puţin garanţiei minime oferite de producător pentru produsele de învelitoare (de regulă. 10 ani). fixare. în unele situaţii se pot solicita analize de laborator (laboratoare autorizate. în acţiuni anuale sau semestriale. (de regulă la sfârşitul toamnei şi/sau începutul primăverii). b) măsuri de reparare/întreţinere necesare în cazul unor deteriorări/efecţiuni apărute din utilizarea defectuoasă a izolaţiei sau din cauze naturale. în spaţii acoperite. iar membranele hidroizolante se depozitează sub formă de suluri (în poziţie vertială) pe platforme sau paleţi. (2) Păstrarea şi depozitarea materialelor de învelitoare: condiţiile de păstrare şi depozitare a produselor sunt precizate de producătorii acestora în fişele tehnice de produs: a) în depozite. Art. (4) Recepţia lucrărilor de izolaţii se va face în conformitate cu prevederile reglementărilor tehnice în vigoare. Art. (2) Condiţii de utilizare/exploatare: 14 . racordare. acoperire. colectare şi evacuare a apelor meteorice şi. accidentale.a) verificarea de suprafaţă se va realiza vizual şi prin tatonare. de reparare a elementelor accesorii. Art. Art. dar fără obligativitatea spaţiilor acoperite (acoperite de protecţie provizorie. urmărind corectitudinea şi calitatea modului de aplicare. după caz. după caz. de ex. acreditate) care să verifice/certifice nivelurile de calitate.27 Condiţii privind calitatea lucrărilor: (1) Recepţia produselor/materialelor de izolaţie se face prin verificarea certificatelor de conformitate. conform regulilor specifice pentru verificarea calităţii şi a prevederilor prezentei reglementări şi în conformitate cu prevederile din „Caiet de sarcini” (după caz). stabilit prin urmărirea în timp a bunei comportări în utilizare a produselor izolante puse corect în operă. lipire. termenele de valabilitate (unde este cazul) şi de garanţie emise de producător pentru fiecare lot de produse/materiale. trebuie. calităţii şi manipulării acestora ca urmare depozitării. izolaţiei. b) la punctul de lucru depozitarea se va face în aceleaşi condiţii ca în depozite.28 Garanţia asupra execuţiei: (1) Garantarea execuţiei corespunde calităţii materialelor componente structurii izolante şi manoperei de realizare. acestea constau în general din lucrări de verificare şi curăţire a traseelor de scurgere. respectate următoarele condiţii privind depozitarea: produsele din mase omogene cu aplicare peliculară se depozitează în pachete sau în paleţi . b) verificarea documentelor (procese verbale) privind controalele de calitate efectuate pe parcursul desfăşurării lucrărilor.: prelate). asigurare şi de protecţie a produselor/materialelor de izolaţie. se poate acorda garanţia diferenţială pentru izolaţie şi produsele componente sistemele.30 Măsuri de întreţinere şi condiţii de utilizare/exploatare: (1) Măsuri de întreţinere: a) măsurile de întreţinere periodică constau.29 Durabilitatea apreciată în utilizare constituie un criteriu estimativ. (3) Controlul calităţii la punerea în operă: la punerea în operă a materialelor/produselor se efectuează controlul (vizual) asupra menţinerii integrităţii. imprevizibile.

în cazurile când acestea sunt direct vizibile. c) intervalul poate fi micşorat pentru izolaţiile ce au fost supuse la sarcini. în vigoare. etc. astfel: a) intervalul poate fi mărit dacă la două verificări succesive nu se constată degradări ( nu la lucrări cu vechime mai mare de 10 ani). numai în scopul funcţional pentru care a fost prevăzută. în condiţii normale de utilizare a izolaţiilor se face prin grija beneficiarului. staţii electrice.). de către. accidente mecanice.31 Urmărirea comportării în exploatare se va face în conformitate cu prevederile reglementărilor tehnice specifice. se va face cu acordul proiectantului de specialitate . sau sub supravegherea executantului care a emis certificatul de garanţie). b) orice intervenţie sau utilizare neconformă. o dată pe an. etc. acest interval poate fi modificat în funcţie de condiţiile concrete pentru fiecare caz în parte.).a) corecta utilizare în timp a izolaţiei. Art. SECŢIUNEA a 3-a: Urmărirea comportării în exploatare a izolaţiilor Art. 15 . conduce la anularea garanţiei acordate şi poate prejudicia funcţionarea corectă a izolaţiei. şocuri sau mişcări (deplasări) neprevăzute (seism.32 Asigurarea urmăririi comportării în timp. camere de calcul. preconizată. cu respectarea măsurilor de întreţinere executate. b) intervalul poate fi micşorat pentru izolaţiile la care degradările ar conduce la deteriorarea unor echipamente speciale (camere comandă. cu acordul. c) orice intervenţie.

cu acţionare automată). termostate. reacţia şi propagarea unui incendiu • • • • • • • Criterii de performanţă 3 săgeată limitată sub sarcină (se referă la structura hidroizolanţă în raport cu suportul). direct sau indirect. vor fi prevăzute cu sistem de degivrare sub dale. rezistenţa la pliere.34 Hidroizolarea acoperişurilor şi părţilor de clădiri supuse direct acţiunii apelor meteorice şi.5%.CAPITOLUL III: Prezentarea şi evaluarea hidroizolaţiilor SECŢIUNEA 1: Cerinţe. ce trebuiesc avute în vedere: Cerinţe de calitate 1 Condiţii tehnice 2 • • aptitudine de exploatare • rezistenţă mecanică şi stabilitate • capacitatea de rezistenţă şi stabilitate • durabilitate structurală • securitatea la incendiu • proprietăţile produselor hidroizolante privind iniţierea. cu panta generală cuprinsă între 0% (inclusiv) şi 1. acoperişurilor şi părţilor de clădiri supuse direct acţiuni apelor meteorice. supuse acţiunii celorlalţi factori de mediu. (ii) în climat mantan (zona climatică a României pentru perioada de iarnă IV). c) hidroizolarea elementelor sau părţilor de clădiri. de regulă. rezistenţă la deslipire şi la forfecare a îmbinărilor. contra apelor cu presiune hidrostatică. (2) Cerinţe de calitate. b) hidroizolarea elementelor sau părţilor de clădiri împotriva exfiltraţiilor şi/sau infiltraţiilor datorate apelor fără presiune hidrostatică. Art. pe toate tipurile de suport. b) acoperişuri terasă cu pantă generală > 1. panta uzuală maximă este de 5%. între ploturi (rezistenţe speciale alimentate cu energie electrică de joasă tensiune. de regulă. durata de garanţie (durata de utilizare estimată). condiţii tehnice şi de performanţă specifice. aderenţa la suport (realizată prin lipire sau lestare).5% şi < 20%. (1) Obiect de referire: a) acoperişuri-terasă plate. aplicată. cu pante < 20%. la perforare statică şi dinamica rezistenţă şi alungire la rupere la tracţiune. condiţii şi criterii generale de calitate Art. c) alte părţi sau elemente de construcţie ce pot fi încadrate funcţionale ca acoperişuri terase.33 Prevederi privind cerinţe de calitate. 16 . stabilite la temperaturi ridicate. reacţie la foc. terasele circulabile cu dale pe ploturi-distanţier. comportare la foc. stabilitate dimensională. condiţii tehnice şi criteriile de performanţă la care trebuie să răspundă următoarele categorii de hidroizolaţii: a) hidroizolarea. performanţe la foc exterior şi interior. rezistenţă la foc. acestea se vor prevede cu următoarele condiţii: (i) numai pe suport rigid. amplasate suprateran şi/sau subteran împotriva exfiltraţiilor şi acelor amplasate subteran împotriva infiltraţiilor.

35 Hidroizolaţia elementelor sau părţilor de clădiri împotriva infiltraţiilor datorate apelor fără presiune hidrostatică. 1 2 • siguranţă în utilizare • prevenirea alunecării • comportare climatici la agenţi • siguranţă în exploatare • igienă. bucătării). c) socluri şi fundaţii izolate sau continue hidroizolante împotriva fenomenului de migraţie capilară a apei (se va considera o presiune > 2. coloana de apă/ 2 kPa).0 m coloană apă/10 Kpa împotriva umidităţii naturale a mediului/solurilor (permeabile. cu temperaturi pozitive. ocazionale. condiţii tehnice şi criterii de performanţă specifice. (1) Obiect de referire: a) elemente sau părţi de clădire. • coeficientul de frecare în planul dat. datorate apelor fără presiune hidrostatică permanentă (se va considera >0. compacte.2 m. stabilitate la temperaturi ridicate. la pardoselile camerelor supuse la umeziri. de utilaje. sănătate aplicatorilor şi utilizatorilor • izolare la zgomot aerian. • stabilitate dimensională la variaţii de temperatură. • izolaţie termică ranversată sau protecţie grea a hidroizolaţiei • protecţie împotriva zgomotului • economia de energie şi izolare termică Art. • zgomot emis de acoperiş/învelitoare • echiparea cu instalaţii de producere de energie • protecţia termică 3 • rezistenţa la perforare statică şi dinamică. de regulă. • la execuţie: adoptarea măsurilor PSI şi PSM ce se impun (după caz). b) elemente sau părţi e clădire hidroizolate împotriva infiltraţiilor datorate apelor fără presiune hidrostatică se va considera >1. rezistenţă la deslipire şi la forfecare a îmbinărilor. cu referire la pardoselile camerelor şi la soclurile clădirilor/părţilor de clădire ce nu corespund unor subsoluri funcţionale. stropiri. în special în cazul produselor toxice şi/sau inflamabile. a apelor din stropire şi/sau şiroire. acest tip de hidroizolaţii se aplică pe suport rigid şi sunt acoperite cu protecţii sau elemente grele. • acţiunea fiziologică. • rezistenţă la radiaţii solare (după caz). ce trebuiesc avute în vedere: Cerinţe de calitate 1 • rezistenţă mecanică şi stabilitate Condiţii tehnice 2 • aptitudine de exploatare • capacitatea de rezistenţă şi Criterii de performanţă 3 • rezistenţa la perforare statică. (2) Cerinţe de calitate. d) de regulă. a umidităţii naturale a mediului/solului. a apelor din stropire şi/sau şiroire. spălări sau şiroiri (aflate în general într-un climat constant). • prevederea modurilor de amplasare pe izolaţie. intense. semipermanente. stabilitate dimensională. având coeficientul de permeabilitate k>1 cm/sec) permeabile şi a apelor din stropire/şi sau şiroire. • aderenţă la suport (realizată prin lipire). de exemplu: băi. • rezistenţă la gelivitate (după caz).0 m coloană de apă/20 kPa). fără afectarea/ deteriorarea etanşeităţii • diminuarea şocului termic. • nu se admit emisii de substanţe toxice sau insalubre în utilizare. • după necesităţile funcţionale. împotriva umidităţii naturale a mediului. 17 . sănătate şi mediu • igiena apei şi aerului. (după caz). cu utilizare umană permanentă. hidroizolate împotriva infiltraţiilor. prevederea de sisteme de atenuare a zgomotului.• propagarea incendiului.

între elemente incombustibile. acest tip de hidroizolaţii se aplică pe suport rigid şi sunt cuprinse între părţi/elemente constructive. • siguranţă în exploatare • comportare la agenţi climatici • igienă. • idem criteriile prezentate la Art. • rezistenţă la gelivitate (după caz). grele. garantată. hidroizolaţia. nu se impun condiţii • protecţia termică • de regulă. • idem criteriile prezentate la Art. • la execuţie: adoptarea măsurilor PSI şi PSM ce se impun (după caz). compacte. garantată (durata de utilizare a clădirii) cu asigurarea etanşeităţii. stabilitate la temperaturi ridicate (după caz). • stabilitate dimensională la variaţii de temperatură (după caz). sănătate şi mediu • igiena apei şi aerului.34 pct. nu se impun criterii de performanţă. ce se hidroizolează contra exfiltraţiilor cu presiune hidrostatică. ce se hidroizolează contra infiltraţiilor cu presiune hidrostatică (ape freatice şi de acumulare).• securitatea la incendiu 1 stabilitate • durabilitate structurală • proprietăţile produselor hidroizolante privind iniţierea. izolaţia termică se aplică spre exterior. reacţia şi propagarea unui incendiu • siguranţa în utilizare • comportare la agenţi Criterii de performanţă 3. • aderenţa la suport (realizată de regulă. de regulă. • durata de utilizare estimată. condiţii tehnice şi criterii de performanţă specifice. b) clădiri sau spaţii/părţi de clădiri amplasate subteran. (2) Cerinţe de calitate. • rezistenţa la perforare statică. peste hidroizolaţie şi poate avea rol şi de protecţie mecanică • economia de energie şi zolare termică Art. stabilitate dimensională. (1) Obiect de referire: a) clădiri sau spaţii/părţi de clădire amplasate suprateran şi/subteran. aplicabile numai în timpul execuţiei. reacţia şi propagarea unui incendiu 2 • siguranţă în utilizare • durata de utilizare estimată. de regulă. • nu se admit emisii de substanţe toxice sau insalubre în utilizare. sănătate aplicatorilor şi utilizatorilor • protecţie zgomotului împotriva • de regulă.35 pct.(2). • aptitudine de exploatare • rezistenţa stabilitate mecanică şi • capacitate de rezistenţă şi stabilitate • durabilitate structurală • securitatea la incendiu • siguranţă în exploatare • proprietăţile produselor hidroizolante privind iniţierea.(2). 35 pct. fiind cuprinsă. prin lipire) pe durata execuţiei clădirii/părţii de clădire. în special în cazul produselor toxice şi/sau inflamabile şi a lucrului în spaţii închise. • idem criteriile prezentate la Art. • după caz. Condiţii tehnice 2. 3 • rezistenţa la perforare statică. ce trebuiesc avute în vedere: Cerinţe de calitate 1. în care îmmagazinează lichide sau materiale ude/umede. rezistenţă la deslipire şi forfecare a îmbinărilor. limitate. • rezistenţă la agenţi chimici şi organici (după caz). c) de regulă.(2) 18 . în utilizare.36 Hidroizolarea elementelor sau părţilor de clădiri contra apelor cu presiune hidrostatică. • alungire la rupere la tracţiune şi rezistenţă la alungire la rupere raportate la deformaţiile suportului.

c) un sort special îl constituie membranele pe bază de bitum aditivat (cu APP sau SBS) simplu sau dublu autoadezive prin depunerea pe o faţă sau pe ambele feţe a unui strat de bitum-polimeradeziv (polimeri şi uleiuri plastifiate) şi a unei folii neaderente de protecţie care se îndepărtează la punerea în operă. aditivat SBS (copolimer-stiren-butadien-stiren). lipire la rece sau la cald cu masticuri sau prin autoaderenţă (pe suport).• igienă. prezintă performanţe fizico-mecanice reduse. de regulă.. 3 • de regulă.E. aditivat cu APP (polipropilenă atactică). (2) Membranele pe bază de bitum aditivat reprezintă categoria actuală cea mai utilizată în C. bistrat sau multistrat. membranele produse au diverse grosimi şi au o bună comportare la acţiunea solvenţilor organici şi la alungiri prelungite. cu bitum oxidat (carton bitumat). nu se impun criterii de performanţă. sănătatea aplicatorilor şi utilizatorilor 2 • idem criteriile prezentate la Art. 35 pct. în prezent cu utilizare redusă în C. Art. de regulă. membranele produse au diverse grosimi şi au o bună comportare la alungiri prelungite şi la temperaturi scăzute. acestea. ca variantă la membranele autoadezive se produc benzi simpul sau dublu autoadezive (din membrană bituminoasă subţire. conform prevederilor producătorului. are variaţii dimensionale apreciabile la variaţii de temperatură şi umiditate). Lipirea acestor membrane pe suport şi între ele se face prin sudură cu flacără. în prezent nu se utilizează în structuri hidroizolante. sunt formate dintr-un strat de bitum gros (laminat) sau depus pe un material suport. fabricate în două categorii principale după sorturile bitumurilor constituiente. 1 • protecţie zgomotului împotriva • nu se impun condiţii • protecţia termică • economia de energie şi izolare termică SECŢIUNEA a 2-a: Prezentarea membranelor hidroizolante bituminoase Art. Lipirea acestor membrane pe suport şi între ele se face. b) bitum-elastomer. cu unul.37 Membranele hidroizolante bituminoase constituie tipul cel mai utilizat în lume în realizarea structurilor hidroizolante monostrat. folii polimerice sau metalice) utilizate la etanşări locale. utilizabile la toate tipurile de hidroizolări şi suporturi. se utilizează ca monostrat de armare (suport) ce se bitumează pe ambele feţe. • produsele hidroizolante trebuie să fie însoţite de avizul sanitar în cazul rezervoarelor de apă potabilă.38 Membranele hidroizolante bituminoase. (1) Membranele pe bază de bitum oxidat (bitum de extracţie sau bitum natural oxidat prin insuflare de aer la temperaturi ridicate) constituie categoria veche de membrane hidroizolante. acestea prezintă performanţe fizico-mecanice excelente. în foarte rare cazuri.(2). Această categorie de membrane se produce în două sorturi principale după tipul de aditivare a bitumului uşor oxidat cu polimeri: a) bitum-plastomer. (1) Straturi de armare sau suport din materiale organice: a) carton celulozic: prezintă caracteristici fizico-mecanice slabe (este putrescibil. de regulă. de detaliu. două sau trei straturi de armare impregnate şi acoperite cu bitum sau. în general. doar în cazul rezervoarelor exterioare sau a celor subterane când se pun condiţii de menţinere a unei temperaturi stabilite sau de a se elimina îngheţul. Nu se admit structurile hidroizolante cu membrane pe bază de bitum oxidat la clădirile din categoriile de importanţă A şi B şi nu sunt recomandate la cele din categoria de importanţă C. sănătate şi mediu climatici • igiena apei şi aerului. cu mastic bituminos fierbinte..E. 19 . sunt structural armate.

pietriş sau ceramică concasată. într-un strat sau mai multe straturi (de acelaşi fel sau în combinaţii cu alte tipuri de armături) sau ca strat suport a membranelor bitumate aditive şi poliesterice. cu bitum oxidat (pânză bitumată). precum şi a structurilor hidroizolante cu mase omogene. nu se recomandă bătătură din meşe din fire sau fibre de sticlă): constituie un tip de armătură frecvent utilizată având certe calităţi fizico-mecanice (rezistentă la perforare statică şi dinamică. (1) Protecţiile antiaderente constau din filme/folii polimerice termofuzibile (numai la membranele ce se lipesc prin sudură cu flacăra).b) ţesătură (pânză) din fire textile: în multe cazuri are un comportament aleatoriu şi este putrescibil. aluminiu etirat. într-un strat sau mai multe straturi (de acelaşi fel sau în combinaţii cu alte tipuri de armături). din plumb. fiind foarte stabilă dimensional dar cu alungire la rupere redusă şi pliabilitate redusă. (2) Straturi de armare sau suport din materiale anorganice: a) împâslitură (voal) din fibre de sticlă: constituie un tip de armătură de utilizare curentă. simple sau ca strat suport al membranelor bituminoase sau polimerice (dublate la acestea). sau ca strat suport a membranelor bituminoase (cu bitum oxidat sau aditivat) şi polimerice precum şi a structurilor hidroizolante cu mase omogene cu aplicare peliculară. precum şi a structurilor hidroizolante cu mase omogene cu aplicare peliculară. rezistenţă la perforare statică şi alungire la tracţiune la rupere apreciabilă). foliile metalice sunt.39 Membranele hidroizolante bituminoase sunt prevăzute din fabricaţie cu protecţii antiaderente împotriva lipirii la ambalarea în suluri şi cu autoprotecţii împotriva factorilor de mediu (pentru membranele utilizate ca strat superior în structuri hidroizolante expuse direct factorilor de mediu). (2) Autoprotecţiile pot fi alcătuite din: a) granule sau paiete minerale: granule din nisip cuarţos. cupru sau oţel inoxidabil.08 mm grosime – 390 g/mp). acestea conferă membranelor protecţie eficientă împotriva acţiunii radiaţiilor solare şi a acţiunilor mecanice (măreşte considerabil rezistenţa la perforare statică) şi totodată unele au şi rol decorativ. se utilizează ca strat de armare sau ca strat suport a membranelor bituminoase (cu bitum oxidat sau aditivat) şi polimerice. polimerice sau mixte (folii metalice şi polimerice dublate): constituie. speciale. se utilizează ca strat de armare.08 mm grosime – 720 g/mp) şi inox sau cupru (uzual 0. acestea se utilizează ca strat de protecţie al hidroizolaţiilor pentru suprafeţele verticale datorită calităţilor reflectante (termoreflexie şi reflexie a radiaţiilor ultraviolete). se utilizează ca strat de armare. cu aplicare peliculară. cu bitum. sau ca strat de armare suplimentară în structuri hidroizolante la etanşarea împotriva apelor cu presiune hidrostatică mare. în prezent utilizarea acestei armături este redusă. se utilizează ca strat de armare sau ca strat suport a membranelor hidroizolante bituminoase şi mai ales a celor polimerice. d) ţesătură poliesterică: prezintă calităţi superioare pâslei poliesterice (foarte bună rezistenţă la perforare dinamică. precum şi a structurilor hidroizolante cu mase omogene cu aplicare peliculară. b) folii metalice: aluminiu ecruisat (uzual 0. se utilizează ca monostrat de armare (suport) ce se bitumează pe ambele feţe. stabilitate dimensională şi la alungire la tracţiune la rupere). 20 . de regulă. Art. c) pâslă poliesterică (voal poliesteric): constituie un tip de armătură de utilizare curentă având certe calităţi fizico-mecanice (impregnare bună.. rezistentă la tracţiune la rupere). pulberi minerale şi folii antiaderente sau hârtie siliconată pentru membranele sau benzile autoadezive. c) folii metalice. o puternică barieră contra vaporilor sau ca strat suport al benzilor autoadezive de etanşare. paiete din ardezie sau mică etc. d) reţele metalice subţiri (plase): constituie strat de armare pentru anumite membrane bituminoase sau polimerice. b) ţesătură din fire de sticlă (cu urzeală şi bătătură din fire de sticlă. de regulă.

conform prevederilor producătorului. În lucrările de hidroizolaţii. (3) Hidroizolaţiile subterane cu produse bituminoase din mase omogene cu aplicare peliculară nu se vor prevede la clădiri din categoria de importanţă A şi B dar pot fi prevăzute la celelalte categorii dar numai ca hidroizolaţie împotriva apelor fără presiune hidrostatică. se aplică fierbinte la lipirea şi peliculizarea suplimentară de suprafaţă a membranelor cu bitum oxidat. utilizat ca amorsă sau la peliculizări hidroizolante (în special pentru spaţii închise sau cu pericol de incendiu şi explozie). SECŢIUNEA a 3-a: aplicare peliculară Prezentarea maselor omogene hidroizolante bituminoase. ca masă de etanşare sau strat de impermeabilizare. cu aplicare peliculară în unul sau mai multe straturi. B şi C. diluat în solvenţi organici compatibili (1/3 bitum şi 2/3 solvent). simple sau armate. b) mastic fierbinte: bitum oxidat topit cu adaosuri minerale (maxim 30% pulberi sau fibre minerale). d) folii complexe. Se utilizează la lucrări de hidroizolaţii sub forma următoarelor produse: a) amorse-masticuri diluate în solvenţi organici compatibili. Art. ca masă de şpaclu sau ca adeziv (au calităţi mediocre). pentru asigurarea aderenţei hidroizolaţiei la suport. c) mastic rece: bitum oxidat (topit) cu adaosuri minerale şi diluat în diverse proporţii cu solvenţi organici. cu aplicare la rece. în lipirea acestora şi ca material de bază la amorsarea suprafeţelor. aceste compounduri bituminoase pot avea şi însuşiri antivegetale (antirădăcini) şi constituie materialul de bază în fabricarea membranelor cu bitum aditivat. în special UV). c) mase omogene cu diferite vâscozităţi. mase adezive şi mase de etanşare) în compoziţii şi structuri diverse. se aplică rece. cu aplicare la rece sau la cald. mase peliculare hidroizolante. b) mastic fierbinte de lipire a membranelor bituminoase aditivate (lipire continuă sau discontinuă a membranelor pe suport şi lipire continuă a membranelor între ele).c) folii polimerice: utilizate ca protecţie mecanică (la perforare statică). acestea se pot aplica în unul sau mai multe straturi. aplicate pe suprafeţele amorsate. Art. bitumul oxidat se utilizează în următoarea gamă de produse: a) amorsa: bitum oxidat topit. cu sau fără straturi de armare. utilizate ca adetiv. cele mai uzuale sunt foliile poliesterice. în diferite vâscozităţi. cu diverse vâscozităţi.42 Clasificarea produselor după modul de aplicare se face în funcţie de vîscozitate. (2) Mastic bituminos aditivat cu elastomeri sau plastomeri. este interzisă utilizarea motorinei ca solvent sau ca amorsă. astfel: 21 . cu aplicare peliculară.40 (1) Produsele hidroizolante bituminoase din mase omogene cu aplicare peliculară constituie gama de produse cu utilizări şi aplicări variate (amorse. e) compound bituminos special fabricat cu rezistenţă faţă de factorii de mediu (radiaţii solare. cu Art.41 Clasificarea produselor după tipul compoziţiei: (1) Bitumul oxidat reprezintă materialul primar utilizat în realizarea membranelor cu bitum oxidat. (2) Hidroizolaţiile subterane cu produse bituminoase din mase omogene cu aplicare peliculară nu se vor prevede la clădiri din categoria de importanţă A. se aplică rece. d) emulsii şi dispersii în apă: material fluid. la peliculizări de suprafaţă. la rece pentru asigurarea aderenţei hidroizolaţiei la suport. polimerice metalizate sau polimerice placate cu folii metalice: utilizate ca protecţie mecanică şi contra radiaţiilor solare.

pensulare sau cu trafaletele. aderentă şi uniformă. extrudere sau procedee mixte. propilenă şi o dienă cu porţiunea nesaturată reziduală de dienă în lanţul lateral e) IIR Cauciuc isopren-isobuten (butil cauciuc) f) NBR Cauciuc acrilonitril-butadienic (nitril cauciuc) (3) Cauciucuri termoplastice: a) EA Amestec elastomeric 22 . Membranele polimerice sunt prezentate în variate compounduri. b) masele semifluide.45 Materialele polimerice la producerea membranelor sunt variate: (1) Materialele plastice: a) CSM sau PE-CS Polietilenă cloro-sulfonată b) EEA Etilen/etilacetat Terpolimer etilen/etilacetat (declarat prin cuvinte în scris) c) EBA Etilen/butil acetat d) ECB sau EBT Etilen. d) produse vâscoase: se aplică cu şpaclul. b) produse semifluide: se aplică prin pensulare sau cu trafaletele. calandrare.). moduri de fabricare. pulverizare.43 Caracteristicile produselor hidroizolante bituminoase din mase omogene cu aplicare peliculară. Art. şi moduri de aplicare. conform prevederilor producătorului. structuri hidroizolante. domenii de utilizare. SECŢIUNEA a 4-a: Prezentarea membranelor hidroizolante polimerice Art. c) produse semivâscoase: se aplică cu racle sau cosoroaba. Procedeul de fabricare a membranelor polimerice constă în laminare.a) produse fluide: se aplică prin stropire.44 Membranele hidroizolante sunt produse diverse din categoria polimerilor elastomeri sau plastomeri (produşi de polimerizare înaltă a hidrocarburilor nesaturate). până la cele vâscoase trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: să fie aderente la suportul amorsat. să fie stabile la temperaturi ridicate. să fie compatibile chimic cu elementele sau materialele cu care vin în contact şi adezivii să corespundă rolului (nivel de adeziune/coeziune. variază funcţie de consistenţa şi domeniul de utilizare: a) masele fluide (amorse) trebuie să aibă nivelul de fluiditate necesar pătrunderii în porii elementului (suport) pe care sunt aplicate şi să formeze o peliculă continuă. să fie impermeabile la apă. copolimer. elasticitate la temperaturi scăzute şi înalte. etc. bitum e) EVAC Etilen/vinilacetat f) FPO sau PO-F Poliolefină flexibilă g) FPP sau PP-F Polipropilenă flexibilă h) PE Polietilenă i) PE-C Polietilenă clorurată j) PIB Poliizobutilenă k) PP Polipropilenă l) PVC Policlorură de vinil (2) Cauciucuri tip elastomeri: a) BR Cauciuc butadienic b) CR Cauciuc cloroprenic c) CSM Cauciuc polietilen cloro-sulfonil d) EPDM Terpolimer de etilenă. Art. stabilitate. să fie elastice la temperaturi scăzute şi ridicate (la temperaturi ridicate să nu curgă).

sau în masă.48 Membranele polimerice se pot aplica pe suport în diferite moduri: a) flotant. prin natura compoundului.49 Membranele polimerice se utilează de regulă ca hidroizolanţii monostrat. pot fi rezistente la diverşi agenţi chimici. d) în sistem mixt. simplu aşezat (prelată). cu următoarele precizări: a) stratul de armare poate fi inclus în masa membranei sau poate constitui suportul membranei. calandrare sau extrudere. nu sunt excluse nici un fel de alte combinaţii de materiale. prin natura compoundului (diverse adaosuri. poliesterice sau chiar metalice subţiri sau dublate pe pâslă din fibre poliesterice sau din sticlă. cu următoarele precizări: a) membranele polimerice fără autoprotecţie trebuie protejate suplimentar prin lestare (pietriş. Art. b) prin lipire continuă sau discontinuă cu adezivi specifici cu aplicare la rece sau cu mastic de bitum cu aplicare la rece sau la cald (condiţie de compatibilitate a membranei la adezivi sau la bitum). sticlă. c) prin lipire continuă prin autoaderenţă. Art.47 Membranele polimerice pot fi armate cu materiale tip reţea (ţesături rare cu acelaşi tip de urzeală şi bătătură) din fire textile. dale) sau prin includere între elemente de construcţie (beton. zidărie. cu sau fără armare. b) stratul de armare poate avea rol de a conferi calităţi fizico-mecanice superioare (membranei nearmate) sau poate avea rol tehnologic de fabricare. Art. bacterii. dublate cu foi din recepturi diverse. cu fixare mecanică pe contur şi asigurarea în câmp prin lestare sau cu fixare mecanică. Art. Art. etc.. c) stratul de armare. b) membranele polimerice (în special cele cu utilizare la hidroizolanţii subterane) vor avea adaosuri biocide în compoundul de bază care să-i confere rezistenţă la vegetale (rădăcini). peliculizare de suprafaţă.46 Membranele polimerice pot fi autoprotejate (din fabricaţie) faţă de factorii de mediu (în special radiaţii UV şi IR) prin dublare cu folii polimerice sau metalice. şape).50 23 . fără a conferi calităţi suplimentare notabile. ca suport al membranei. nereticulaţi e) TPE-X Elastomeri termoplastici. de exemplu: negru de fum). prin autoaderenţă sau prin lipire cu bitum fierbinte) sau se pot asocia membrane polimerice cu membrane bituminoase. reticulaţi f) TPS sau TPS-SEBS SEBS–copolimeri g) TPV Cauciuc termoplastic vulcanizat (4) Membrane compozite: membrane realizate prin laminare. poate avea şi rol de difuzie a vaporilor. mucegaiuri. d) difuzia vaporilor se poate realiza şi prin amprentarea sau şagrenarea feţei inferioare a membranei. unele produse se pot asocia în structuri bistrat (caz în care straturile se lipesc continuu între ele cu adezivi specifici cu aplicare la rece. c) unele membrane polimerice (speciale).b) MPR Topitură de cauciuc procesabilă c) SEBS Stiren etilen butilen stiren d) TPE Elastomeri termoplastici.

se poate realiza în diverse moduri: a) lipire prin dizolvarea superficială a suprafeţelor de contact. condiţiile privind suportul (de regulă rigid). f) marginile se pot etanşa suplimentar prin cordon de sudură realizat cu electrod specific din material polimeric sau cordon cu mastic de etanşare specific (în cazul lipirii prin dizolvare superficială). c) sudură cu microunde de înaltă frecvenţă.Etanşarea suprapunerilor (prin suprapunerea membranelor şi/sau prin suprapunerea de benzi acoperitoare joantei. pentru hidroizolaţiile din această categorie.). (6) Se menţionează că.53 Hidroizolaţiile cu produse polimerice din mase omogene cu aplicare peliculară trebuiesc prevăzute şi puse în operă în condiţiile respectării stricte a prevederilor producătorului. alungirile. bacteriilor. Art. Art. din acelaşi material sau cu alte materiale compatibile). (7) Se menţionează că.52 (1) Produsele hidroizolante polimerice din mase omogene cu aplicare peliculară constituie o gamă de produse mai nouă pe plan mondial. acestea nu trebuie să sufere modificări mai mari de 10% a principalilor parametri după expunere la xenotest timp de 10. prin expunere timp de 6 ore la + 800 C. în sens transversal). condiţiile de aplicare (tehnologia de aplicare). b) membranele polimerice trebuie definite şi din punct de vedere al comportării la îmbătrânire accelerată. b) sudură prin topirea superficială a suprafeţelor de contact cu jet de aer fierbinte. contracţiile. etc.000 ore. se relevă în sens longitudinal iar cele pozitive. în acest domeniu. (4) În general. varietatea tehnologiilor şi condiţiilor de aplicare impune folosirea de aplicatori foarte bine calificaţi şi atestaţi de firma producătoare. vizitabile (care comportă lucrări de întreţinere şi reparaţii). stabilite de producător. cu utilizări. nu sunt emise reglementări generale şi detaliate. o mare parte din aceste produse necesită întreţinere cu intervenţii de regenerare.2% (valorile negative. SECŢIUNEA a 5-a: aplicare peliculară Prezentarea maselor omogene hidroizolante polimerice. moduri şi condiţii de aplicare foarte variate.54 Sistem de evaluare calitativă a membranelor hidroizolante 24 . ciupercilor. se impune o studiere şi analiză atentă prind performanţele. (2) Hidroizolaţiile cu produse polimerice din mase omogene cu aplicare peliculară nu se vor prevede la clădiri din categoria de importanţă A şi nu sunt recomandate la cele din categoria B. durata de utilizare apreciată şi garanţia acordată. c) membranele polimerice se definesc ca domeniu de utilizare (din punct de vedere al recepturii) în membrane cu utilizare supraterană (la acoperişuri) şi subterană (membranele polimerice specifice lucrărilor subterane conţin substanţe biocide împotriva mucegaiurilor. (5) În general. periodice.51 Specificaţii calitative generale: a) membranele polimerice armate trebuie să prezinte o stabilitate dimensională la cald mai bună de ± 0. cu Art. d) lipire cu adezivi specifici aplicaţi la rece sau la cald. SECŢIUNEA a 6-a: bituminoase Art. (3) Hidroizolaţiile cu produse polimerice din mase omogene cu aplicare peliculară se pot prevedea fără restricţii la bazine şi rezervoare de stocare ape. e) lipire prin autoaderenţă.

(4) Pliabilitatea la temperaturi scăzute „F” Se determină conform SR EN 1109:2003. prin niveluri de presiune menţinută timp de 24 ore.2. de exemplu: Pd 3 – B). nu prezintă deteriorări. (metoda B) I. menţinute timp de 24 ore.4. prin niveluri de temperaturi negative. la care se asigură etanşeitatea (mm) 200 500 1000 1500 2000 a) se va indica nivelul de performanţă şi metoda de determinare (A sau B.0 100/10.5.1.1 (metoda A şi B) Pd.3.4 (metoda A şi B) Pd. la care membrana. la care membrana. (metoda B) Presiunea minimă pentru care se asigură etanşeitatea (kPa/m. prin criterii şi niveluri de performanţă.12 .Membranele hidroizolante bituminoase se caracterizează. este etansă (metoda A cu suport rigid.2 F. este etanşă: Niveluri de performanţă „I” I.0 400/40.3 (metoda A şi B) Pd. prin niveluri de încărcări statice. de grosime dată. este etanşă (metoda A cu suport rigid – metoda B cu suport semielastic): Niveluri de performanţă „Pd” Pd. b) pentru hidroizolaţiile aplicate pe suport rigid se vor putea lua în considerare nivelurile determinate prin metoda A. la care membrană. (1) Impermeabilitatea (etanşeitatea) „i” Se determină conform SR EN 1928:2003.5 Temperatura la care s-a determinat flexibilitatea (o C) 0 -6 . prin niveluri de înălţime de cădere a unui corp de 500 g. (metoda A sau B) I.4 (metoda A şi B) Ps. la care membrana. după îndoirea pe dorn: Niveluri de performanţă „F” F.5 (metoda A şi B) Încărcare minimă de cădere a corpului de cădere. de grosime dată.2 (metoda A şi B) Pd.24 25 . (metoda B) I. metoda B cu suport semielastic): Niveluri de performanţă „Ps” Ps.0 200/20. coloană apă) 10/1. (metoda A) I. de grosime dată. conform standardelor europene şi româneşti (SR EN).4 F.0 60/6. de grosime dată.0 (2) Rezistenţă la sarcină statică „Ps” Se determină conform SR EN 12730:2003.18 .5 (metoda A şi B) Încărcare minimă la care se asigură etanşeitatea (cap sferic Ø 10mm – kg) 5 10 15 20 25 (3) Rezistenţa la impact „Pd” Se determină conform SR EN 12691:2006.2 (metoda A şi B) Ps. c) pentru hidroizolaţiile aplicate pe structura termoizolantă se vor lua în considerare numai nivelurile determinate prin metoda B.3 (metoda A şi B) Ps.1 F.3 F.1 (metoda A şi B) Ps.

(ii) forţa de aderenţă la suport (din lipire şi lestare) se determină cu formula: Fad = 2 x G + 2’ x Pa 26 .2 A.1 T. Art. se rupe: Niveluri de performanţă „R” R. la care membrana. e) aderenţa la suport (lipirea membranelor pe suport şi între ele) „Fad” în vederea prevenirii efectelor sucţiienii şi presiunii vântului (N/m2): (i) forţa de aderenţă la suport (prin lipire/sudură): Fad ≥ 3 Pc unde Pc este presiunea de calcul a vântului (pozitivă sau negativă) funcţie de zona geoclimatică de situare şi nivelul de expunere la vânt.5 ≥5 ≥ 3. conform SR EN 12039.4 Temperatura la care deplasările bitumului < 2 mm (o C) + 80 + 100 + 120 + 140 (8) Performanţă la foc exterior şi reacţie la foc conform SR ENV 1187:2003.1 A.4 R.5 A.6 A.5 ≥2 ≥ 1. apar deplasări > 2 mm ale masei de bitum: Niveluri de performanţă „T” T.30 (5) Rezistenţa la rupere la tracţiune „R” Se determină conform SR EN 12311-1:2002.5 Rezistenţă la rupere la tracţiune Longitudinal (N/5 cm) Transversal (N/5 cm) < 150 < 100 > 150 > 100 > 250 > 200 > 350 > 300 > 450 > 400 (6) Alungirea la tracţiune (la rupere) „A” Se determină conform SR EN 12311-1:2002. conform SR EN 1107-1:2002. conform SR EN 12317-1:2001. de grosime dată.2 R. prin niveluri ale alungirii la care membrană. se rupe: Niveluri de performanţă „A” A.4 A. b) rezistenţa la forfecare a îmbinărilor.5 ≥ 10 ≥8 ≥ 20 ≥ 16 ≥ 40 ≥ 32 ≥ 60 ≥ 48 (7) Rezistenţa la fluaj „T” Se determină conform SR EN 1110:2001.55 Membranele hidroizolante bituminoase şi hidroizolaţiile din mase omogene cu aplicare peliculară comportă şi parametri auxiliari de evaluare ce pot fi avuţi în vedere: a) rezistenţă la dezlipire a îmbinărilor.7 Alungire la rupere la tracţiune Longitudinal (%) Transversal (%) <2 < 1. SR EN 13501-5+A1:2010 şi SR EN ISO 11925-2:2002.3 R.6 .2 T. d) aderenţa granulelor minerale la suport. prin niveluri de temperatură la care pe membrane.3 A. de grosimea dată.F.1 R. conform SR EN 12316-1:2001. prin niveluri ale forţei de tracţiune.3 T. c) stabilitate dimensională. de grosime dată.

R. de grosime dată.4. Art. prin niveluri ale forţei de tracţiune. A. Pd. (2) Rezistenţa la sarcină statică „Ps” Aceleaşi prevederi ca la Art. la care membrana.5. T. stabilitate dimensională ≤ 0. la care membrana. F.Fad = G + 2 x Pa unde: G este presiunea de lestare pe m2.2 A.3.3 R. Pd. stabilitate dimensională ≤ 0. R.1% I.5 Rezistenţa la rupere la tracţiune Longitudinal (N/5 cm) Transversal (N/5 cm) < 300 < 200 > 300 > 200 > 400 > 300 >600 > 500 > 800 > 700 (6) Alungirea la tracţiune (la rupere) „A” Se determină conform SREN 12311-2:2010. după caz).5.4. Pd.2.4/F. Ps.5.1% I.1 A.3 A.6 Alungire la rupere la tracţiune Longitudinal (%) Transversal (%) <5 < 3. (mediocru) Niveluri minime de clasificare I. R. se rupe (metoda A): Niveluri de performanţă „R” R.3. prin niveluri ale alungirii. F. de grosime dată se rupe (metoda A): Niveluri de performanţă „A” A. prin niveluri de temperaturi negative.2. 54 (4).3. stabilitate dimensională ≤ 0. R. (5) Rezistenţă la rupere la tracţiune „R” Se determină conform SR EN 12311-2:2010. (A.5 ≥5 ≥ 3.4. Ps.2. stabilitate dimensională ≤ 0. nivelurile de performanţă sunt conform cu cele indicate la Art.1 R. în N/m2.2. (3) Rezistenţa la impact „Pd” Aceleaşi prevederi ca la Art. T.3. de grosime dată. nu prezintă deteriorări după îndoire pe dorn. la care membrana. Ps.2% I. (A.4. (4) Pliabilitatea la temperaturi scăzute „F” Se determină conform SR EN 495-5:2003. (A.5. T. 54 (1). 2 este suprafaţa efectivă de lipire (în puncte sau totală) raportată la 1 m2.57 Membranele hidroizolante polimerice se caracterizează.4 A. 54 (2).3.2. (foarte bun) 2. Pd.4 R.2 R. Pa este forţa de aderenţă în zonele de lipire efectivă. (satisfăcător) 4.5.4. 54 (3). T.2. F.3.5 A. după caz).2% SECŢIUNEA a 7-a: polimerice Sistem de evaluare calitativă a membranelor hidroizolante Art.4.5. Ps. cu menţiunea că determinările se fac numai prin metoda B. F.4.1.5 ≥ 10 ≥8 ≥ 20 ≥ 16 ≥ 50 ≥ 40 ≥ 100 ≥ 80 27 . (bun) 3. după caz).56 Model orientativ de evaluare calitativă a membranelor hidroizolante bituminoase (la o grosime nominală de 4 mm): Calitatea 1.6. prin criterii şi niveluri de performanţă (1) Impermeabilitatea (etanşeitatea) „I” Aceleaşi prevederi ca la Art.3. cu menţiunea că determinările se fac numai prin metoda B. conform standardelor europene şi româneşti (SR EN).

medie. 4) Aderenţa la suport (şi. Art. Pd. 28 . Art. R.3.3% I. în acest context sunt prevăzute criterii şi niveluri de performanţă raportate la funcţiunea hidroizolaţiei.3. conform SREN 1107-1:2002. F4/F5. e) expunere la bitum. conform SREN 12317-2:2001. 55 e). R. numai pe suporturi rigide. bituminoase sau polimerice. 6) Rezistenţa la sarcină statică „Ps”. 7) Rezistenţa la impact. omogene sau în straturi armate precum şi tehnologiile de aplicare.58 Membranele hidroizolante polimerice comportă şi parametri auxiliari de evaluare ce trebuiesc avuţi în vedere: a) rezistentă la deslipire a îmbinărilor. (A.5% I. după caz) stabilitate dimensinală ≤ 1.5. Ps. SREN 13501-5+A1 : 2010 şi SREN ISO 11925 – 2: 2002. răspund modului de aplicare a maselor omogene cu aplicare peliculară. (A. SR EN 13501-5+A1:2010 şi SR EN 11925-2:2002. 2) Rezistenţa la rupere la tracţiune „R”. Ps. 5) Performanţa la foc exterior şi reacţie la foc conform SR EN 1187:2003.A. Pd. bituminoasă şi polimerice sunt caracterizate prin criterii şi niveluri de performanţă de către producători/producători de sisteme. F.3.3.2. 1) Impermeabilitatea (etanşeitatea) „I”.5 mm): Calitatea 1.2. R.4. a straturilor succesive). stabilitate dimensională ≤ 0. F.5.0% SECŢIUNEA a 8-a: Sistem de evaluare calitativă a produselor hidroizolante cu mase omogene cu aplicare peliculară Art.61 Criteriile de performanţă principale la care trebuie să fie caracterizate prin niveluri de performanţă.59 Model orientativ de evaluare calitativă a membranelor hidroizolante polimerice (la o grosime nominală. (bun) 3. după caz) stabilitate dimenională ≤ 0. c) stabilitate dimensională. (mediocru) Niveluri minime de clasificare I. 9) Stabilitate dimensională. d) aderenţa la suport: conform precizărilor de la Art. Ps. în funcţie de utilizare.62 Structurile hidroizolante din mase omogene.4. de 1.4. Nivelurile de performanţă.2. 3) Alungirea la tracţiune „A”.8 ≥ 200 ≥ 500 ≥ 160 ≥ 400 (7) Performanţă la foc exterior şi reacţie la foc conform SRENN 1187: 2003.7. Art. Pd 5. Pd.3% I.4. în acest context sunt suport continu şi rigid. după caz). stabilitate dimensională ≤ 0. (A. conform SREN 12316-2:2001. după caz). R5. se referă la straturile/structurile hidroizolante stabilite de producători.4. după caz.8. b) rezistenţă la forfecare a îmbinărilor. (A. 8) Pliabilitatea la temperaturi scăzute „F”. de regulă.3. Art. (foarte bun) 2.60 Masele omogene cu aplicare peliculară.4. F. care indică structurile de etanşare simple.2. continuă şi omogenă (fără îmbinări etanşe la suprapuneri) în totală aderenţă pe suport continuu şi rigid.5. în general.3. Ps.7 A. (satisfăcător) 4.

5 x presiunea maximă exercitată (> 100 kPa). e) performanţa la foc exterior şi reacţie la foc: conform reglementărilor. 54. i) stabilitate dimensională: ≤ 1%. c) alungire la tracţiune „A” : >10%. f) rezistenţa la sarcină statică „Ps” : minim Ps3 (metoda B). conform Art. a). (iii) minim 2. 55. (1). conform Art. şi minim 60 kPa (6 m coloană de apă) pentru referirea de lsa Art.4 (metoda A) pentru presiuni exercitate de maxim 60 kPa (6 m coloană apa) şi Ps. f) rezistenţă la sarcină statică „Ps”: minim Ps. pentru presiuni exercitate d emaxim 100 kPa (10 m coloană apă). conform Art.0 coloană apă) pentru presiuni exercitate de maxim 50 kPa. supuse direct acţiunilor factorilor de mediu (acoperişuri-terase): a) impermeabilitatea „I”: asigurarea etanşeităţii la o presiune de minim 100 kPa (10. h) pliabilitatea la temperaturi scăzute „F”: pentru hidroizolaţii interioare să nu se deterioreze la pliere la 0o C pentru hidroizolaţii exterioare să nu se deterioreze la – 6o C. e). (ii) minim 200 kPa (10 m coloană apă) pentru presiuni exercitată de maxim 100 kPa. c) alungirea la tracţiunea „A”: > 10%. 54.0 m coloană apă). (3). 55. 29 .107-2005). i) stabilitate dimensională: ≤ 1%. longitudinal şi transversal. e) performanţa la foc exterior şi reacţie la foc: conform reglementărilor. 35. (2).3 (metoda B).4 (metoda B) pentru presiuni exercitate > kPa ( > 6 m coloană de apă). 54. longitudinal şi transversal. b) rezistenţa la rupere la tracţiune „R”: > 250 N/cm longitudinal şi > 200 N/cm transversal. pentru presiune exercitate de maxim 60 kPa (6 m coloană apă). logitudinal şi transversal. e) performanţă la foc exterior şi reacţie la foc: conform reglementărilor. g) rezistenţă la impact „Pd”: minim Pd.(1) Hidroizolaţii supraterane. (3) Hidroizolaţii supraterane sau subterane împotriva apelor cu presiune hidrostatică: a) impermeabilitate „I”: asigurarea etanşeităţii la o presiune de: (i) minim 100 kPa (10. d) aderenţa la suport: forţa de aderenţă la suport Fad să fie minim de 2 x mai mare decât presiunea exercitată. (3). (2). h) pliabilitatea la temperaturi scăzute „F”: să nu se deterioreze la pliere la + 6o C în zona climatică I şi la – 12o C în zona climatică II şi III (conform zonare climatică a României pentru perioada de iarnă – C. conform Art. (3). d) aderenţa la suport: conform Art. 54. hidroizolaţii în spaţii interioare.3 (metoda A).3 (metoda A). (1). (ii) > 400 N/5 cm longitudinal şi 300 N/5 cm transversal. g) rezistenţa la impact „Pd”: minim Pd 4(metoda A). b) rezistenţa la rupere la tracţiune „R”: > 250 N/ cm longitudinal şi > 200 N/cm transversal. b).54. 35. h) pliabilitatea la temperaturi scăzute „F”: să nu se deterioreze la – 6o C. (2) Hidroizolaţii subterane sau supraterane împotriva apelor fără presiune hidrostatică: a) impermeabilitate „I”: asigurarea etanşeităţii la o presiune de minim 10 kPa (1 m coloană de apă) pentru referirea de la Art. i) stabilitate dimensională: ≤ 1%. conform Art. e). conform Art. (2). f) rezistenţa la sarcină statică „Ps”: minim Ps. c) alungirea la tracţiune „A”: >10%. g) rezistenţa la impact „Pd”: minim Pd. 54. b) rezistenţa la rupere la tracţiune „R”: (i) > 300 N/5 cm longitudinal şi 250 N/5 cm transversal. d) aderenţa la suport: conform Art.

(iv) la pante >5 membranele vor fi autoprotejate şi vor fi lipite în aderenţă totală..5%.3. domuri. cu cât mai puţine străpungeri faţă de planul învelitorii (luminatoare. cu sau fără fixare mecanică . pe suport (indirect) din tablă cutată membranele se vor aplica numai perpendicular pe linia cutelor. b) condiţii privind alcătuirea: (i) se vor prevedea membrane bituminoase cu bitum aditivat cu grosimea nominală ≥ 4 mm sau membrane polimerice cu grosimea ≥ 1. pentru membrane bituminoase şi polimerice cu aplicare pe suport semirigid sau semielastic. c) condiţii privind nivelurile minime de performanţă: (i) impermeabilitate (I): I.4. etc. (2) Condiţii privind execuţia: a) condiţii privind modul de aplicare: (i) aplicarea membranelor pe suport cu pantă sub 5% se recomandă a se face în lungul liniei de pantă iar pe suport cu pantă.63 Câmp curent .5. cu sau fără fixare mecanică . se recomandă să fie plane.2 mm. (v) suprafeţele hidroizolate cu membrane polimerice. semiaderenţă sau pozate flotant.CAPITOLUL IV: Alcătuirea structurilor hidroizolante SECŢIUNEA 1: Alcătuirea structurilor hidroizolante la acoperişurile tip terasă Art. (ii) flexiunea între planuri diferite (coame. (ii) rezistenţă la sarcină statică şi la impact „Ps/Pd”: membrane cu protecţie suplimentară grea Ps/Pd3. pentru membranele fixate mecanic – F.). (v) rezistenţa la rupere la tracţiune (R): membrane lipite în aderenţă totală. (iii)hidroizolaţiile monostrat pot fi prevăzute la terase cu pante mai mari de 1. scafe.R.A. membrane autoprotejate Ps4/Pd4 (metoda B). (iv) hidroizolaţiile monostrat nu sunt recomandate la terasele utilitare şi la terasele cu structură termoizolantă ranversată. membrane cu autoprotecţie T. respectându-se strict prevederile producătorului. 30 . (ii) hidroizolaţiile monostrat nu sunt recomandate la clădirile situate în zona climatică IV.5. (iii)comportament la temperatură ridicată (T): membrane cu protecţie suplimentară grea T. semiaderenţă sau fixate mecanic. pentru aplicare pe suport rigid şi A. (vi) :pentru hidroizolaţiile monostrat se vor utiliza numai membrane special produse pentru acest mod de utilizare.structuri hidroizolante monostrat (membrane bitumate şi polimerice) (1) Condiţii conceptuale: a) condiţii generale privind domeniul de utilizare: (i) hidroizolaţiile monostrat nu se vor prevedea la clădiri din categoria de importanţă A. în cazul membranelor polimerice care nu comportă lipire în totală aderenţă. instalaţii..5. (vii) flexibilitatea la temperaturi scăzute (F): pentru membranele lipite în aderenţă totală. dolii) va fi întărită în lungul liniei de intersecţie cu un strat hidroizolant suplimentar cu lăţimea desfăşurată de minim 50 cm peste care se va aplica hidroizolaţia monostrat bituminoasă. se recomandă utilizarea unei membrane cu o grosime mai mare faţă de cea prevăzută în câmpul curent.4. trape. (vi) alungirea la rupere la tracţiune (A): membrane lipite în aderenţă totală.3. semiaderenţă sau pozate flotant – F. peste 5% se recomandă a se face perpendicular pe linia de pantă. semiaderenţă sau pozate flotant.3.

3. (v) membranele componente ale structurilor multistrat se recomandă să provină de la un singur producător. cu membrane polimerice cu grosimea de minim 0. (iii)flexiunea între planurile orizontal şi vertical poate fi realizată sub un unghi de 45º prin utilizarea scafelor prefabricate (din membrane hidroizolante.(ii) continuitatea etanşă a suprapunerilor se va realiza prin lipire sau sudură continuă. b) condiţii privind alcătuirea: (i) se vor prevedea structuri bistrat cu membrane bituminoase cu bitum aditivat cu grosimea totală de minim 5 mm. c) condiţii privind nivelurile de performanţă (referitor la membranele componente structurii): (i) impermeabilitate (I): pe suprafeţe plate sau cu pantă sub 3% . coamele şi doliile se recomandă să fie întărite cu un strat hidroizolant suplimentar cu lăţimea desfăşurată de minim 50 cm.25 m peste care se va aplica structura hidroizolantă multistrat. (ii) hidroizolaţiile cu membrane bituminoase cu bitum oxidat vor fi prevăzute în minim trei straturi. etc. conform tablou: Suportul hidroizolaţiei rigid semirigid semielastic Terasă necirculabilă cu protecţie autoprotecţie grea Ps1/Pd3 (A) Ps2/Pd2 (A) Ps1/Pd3 (B) Ps2/Pd2 (B) Ps2/Pd3 (B) pietonală cu protecţie grea Ps3/Pd2 (A) Ps3/Pd2 (B) Terasă utilitară circulabilă cu pietonală (dale protecţie grea pe ploturi) Ps4/Pd2 (A) Ps3/Pd3 (A) Ps4/Pd2 (B) Ps3/Pd3 (B) grădină Ps3/Pd3 (A) Ps3/Pd3 (B) (iii)rezistenţa la fluaj „T”.I. structuri multistrat cu membrane bituminoase cu bitum oxidat cu grosimea totală de minim 6 mm sau structuri bistrat mixte. lemn. (iii)hidroizolaţiile multistrat pot fi prevăzute la clădiri situate în toate zonele geoclimatice.2. (iv) structurile termohidroizolante cu termoizolaţia ranversată (formată din plăci termoizolante lestate) nu vor fi prevăzute la terasele clădirilor situate în zona climatică IV şi la pante mai mari de 3%. (ii) flexiunea între planuri diferite va fi întărită în lungul liniei de intersecţie cu un strat hidroizolant suplimentar cu lăţimea de minim 0.8 mm şi membrane bituminoase cu bitum aditivat cu grosimea de minim 3 mm.2 sau T. cu structuri mixte cu membrane bituminoase şi polimerice (compatibile la bitum) sau cu structuri bistrat cu membrane polimerice (special concepute şi aplicate. b) condiţii privind nivelurile de performanţă minimale de etanşeitate a suprapunerilor: nivelul de asigurarea a etanşeităţii îmbinărilor suprapunerilor va fi de minim 20 KPa (presiunea menţinută timp de 30 minute).). conform tablou: terasă necirculabilă cu autoprotecţie T. (iii)linia suprapunerilor capetelor membranelor succesive nu va fi colineară ci decalată cu minim 50 cm. (ii) rezistenţe la sarcină statică „Ps” şi rezistenţe la impact „Pd”. conform prevederilor producătorului. inclusiv cele plate (pantă 0).64 Câmp curent-structuri hidroizolante multistrat (1) Condiţii conceptuale: a) condiţii generale privind domeniul de utilizare: (i) hidroizolaţiile multistrat pot fi prevăzute cu membrane bituminoase cu bitum oxidat sau aditivat. iar pe suprafeţe cu pantă peste 3% .. în conformitate cu prevederile acestuia privind structurarea şi modul de aplicare. (iv) hidroizolaţiile multistrat pot fi prevăzute la terase şi acoperişuri cu pante diverse. minim la dimensiunea indicată de producător. Art.I.1 peliculizată cu vopsea 31 .

(iii)structura hidroizolantă verticală va fi autoprotejată sau cu protecţie suplimentară grea (tencuieli armate sau elemente prefabricate). membrana se va aplica numai perpendicular pe linia cutelor. Art. b) condiţii privind nivelurile de performanţă minimale de etanşeitate a suprapunerilor: (i) nivelul de asigurare a etanşeităţii îmbinărilor suprapunerilor va fi de 10 KPa la pante peste 5% şi de 15 KPa la pante sub 5% (presiune menţinută timp de minim 30 minute) precum şi la membranele aplicate pe suport semielastic. flotantă sau semiflotantă – A2. 32 . pentru suport semielastic – F. (2) Condiţii privind execuţia: a) condiţii privind modul de aplicare: (i) aplicarea membranei superioare pe suport orizontal cu pantă sub 5% se recomandă a se face în lungul liniei de pantă iar pe suport cu pantă peste 5% se recomandă a se face perpendicular pe linia de pantă. (vi) flexibilitatea la temperaturi scăzute „F”: pentru suport rigid cu aplicare în totală aderenţă pentru zona climatică I şi II – F1. pentru zona climatică IV – R4. pentru suport semielastic – R4. carosabilă sau grădină termoreflectantă (pentru pantă <5%) T. membrana superioară poate fi aplicată paralel cu membrana inferioară dar decalat la 1/2 din lăţime sau poate fi aplicată perpendicular pe membrana inferioară. (iii)suportul hidroizolaţiei verticale se recomandă să fie rigid sau elastic. minim structuri bistrat cu membrane bitumate cu bitum oxidat sau structuri monostrat cu membrane polimerice. pentru hidroizolaţiile aplicate în zona climatică IV se va majora la un nivel superior. pentru suport semielastic – A3.terasă necirculabilă cu protecţie grea terasă circulabilă cu dale pe ploturi terasă circulabilă. d) condiţii privind nivelurile de performanţă ale întregii structuri hidroizolante: conform Art. (ii) pe suport (indirect) din tablă cutată. de câmp.3 T. (iii)continuitatea etanşă a suprapunerilor se va realiza prin lipire sau sudură la dimensiunea minimă indicată de producător. în zonele cu încărcări din zăpadă pe sol >2 kN/m2 în zonele ce presupun aglomerări de zăpadă. (ii) membranele ce compun hidroizolaţia verticală vor fi de aceeaşi natură sau compatibile între ele şi cu cele ce compun structura hidroizolantă curentă.63(1).2 T.65 Structuri hidroizolante verticale (monostrat sau bistrat) (1) Condiţii conceptuale: a) condiţii privind domeniul de utilizare: (i) hidroizolaţia verticală din membrane bituminoase se va prevedea în structuri întărite. (iv) linia suprapunerilor capetelor membranelor succesive nu va fi colineară ci va fi decalată cu 50 cm iar linia suprapunerilor capetelor membranelor stratului superior va fi decalată cu minim 1 m faţă de cea a stratului inferior. (ii) la terasele utilitare hidroizolaţia verticală va fi minim bistrat (nu se include stratul suplimentar de întărire). b) condiţii privind alcătuirea: (i) se vor prevedea structuri monostrat sau bistrat cu membrane bituminoase cu bitum aditivat.R3.1 (iv) rezistenţa la rupere la tracţiune „R”: pentru pante <20% .4. (v) alungirea la rupere la tracţiune „A”: pentru suport rigid cu aplicare flotantă sau semiflotantă şi pentru suport semirigid cu aplicare în totală aderenţă.

a structurii hidroizolante. nu se admite racordarea pe verticală în lungimea membranei hidroizolante. c) condiţii privind nivelurile minime de performanţă: (i) impermeabilitate (I) . periodice sau continue. etc. terminale. 33 . (ii) rezistenţa la sarcină statică „Ps”: la structuri hidroizolante autoprotejate: Ps3. (2) Condiţii privind execuţia a) condiţii privind modul de aplicare: (i) intersecţia între planul vertical şi orizontal se va realiza în vinclu sau cu racord (scafă) la 45º (cu lungimea ipotenuzei de minim 5 cm). (vi) hidroizolaţia verticală se va racorda (întoarce) pe capul aticelor sau se va fixa mecanic la partea superioară. (iv) forţa de rupere la tracţiune: R.(iv) hidroizolaţia verticală se va aplica în totală aderenţă faţă de elementul suport. pentru înălţimi mai mari de 60 cm se vor prevede fixări mecanice pe o linie intermediară..(membranele placate cu folie metalică – T.I.4.3. b) hidroizolarea acestor spaţii se poate concepe cu membrane hidroizolante sau cu mase omogene cu aplicare peliculară şi se concretizează prin hidroizolarea pardoselilor. se va suprapune peste ultimul strat (superior) hidroizolant al structurii de câmp (orizontale).. se va considera nivelul necesar pentru asigurarea stabilităţii la nivelul fixărilor mecanice. exterior. (vii) rezistenţa la sfâşiere. (vi) flexibilitatea la temperaturi scăzute: F. astfel: (i) cu solicitare moderată în cazul spaţiilor umede şi/sau cu spălări şi stropiri ocazionale. recomandabil T. (iii)stratul suplimentar de întărire va fi acoperit pe orizontală de hidroizolaţia orizontală monostrat sau va fi interpus între straturile hidroizolaţiei orizontale multistrat. respectiv 15 kPa. b) condiţii privind nivelurile de performanţă minimale de etanşeitate a suprapunerilor: nivelul de asigurare a etanşeităţii îmbinării suprapunerilor la structurile monostrat al îmbinărilor verticale va fi de 15 kPa şi cel al îmbinărilor cu suprafeţele orizontale de 20 kPa iar la structurile bistrat de 10 kPa. (v) alungirea la rupere: A. prin introducere în şliţ orizontal sau prin acoperire cu lăcrimar. speciale (din membrană bituminoasă. SECŢIUNEA a 2-a: Alcătuirea structurilor hidroizolante împotriva exfiltraţiilor Art.)... (iii)comportamentul la temperatură ridicată (T): ≥ 100°C.2.2). (iv) hidroizolaţia verticală va putea fi constituită din prelungirea hidroizolaţiei orizontale numai în sensul derulării membranei hidroizolante. c) acest tip de etanşare este împotriva apelor fără presiune hidrostatică. se va prevede fixare mecanică continuă a părţii superioare. plintelor şi după necesităţi a pereţilor. (ii) terminaţia superioară a structurii hidroizolante se recomandă a fi asigurată prin fixare mecanică.66 Condiţii conceptuale: (1) Condiţii generale privind domeniul de utilizare a) hidroizolarea elementelor şi părţilor de clădire amplasate suprateran sau subteran împotriva exfiltraţiilor se referă la etanşarea spaţiilor umede.. la structuri hidroizolante cu protecţie suplimentară: Ps2. (v) hidroizolaţia verticală se va aplica pe înălţime minimă de 30 cm în zonele submontane şi pe 50 cm în zonele montane şi depresionar-montane. cu spălări şi stropiri ocazionale. Stratul hidroizolant vertical. lemn. scafa poate fi realizată din şapă din mortar de ciment sau cu piese profilate..3.2.

(iv) R.1.. b) flexiunea între planuri va fi întărită. b) rezistenţă la sarcină statică „Ps” şi rezistenţă la impact „Pd”: (i) Ps2/Pd2 pentru suprafeţe verticale. în lungul liniei de intersecţie.2. cu două straturi de armare. în lungul liniei de intersecţie.F. structuri monostrat sau bistrat cu membrane bituminoase cu bitum oxidat cu grosimea totală de minim 3 mm sau structuri cu minim două straturi din mase omogene cu aplicare peliculară. pentru suprafeţe orizontale.69 Condiţii privind nivelurile minime de performanţă ale materialelor hidroizolante a) forţa de rupere la tracţiune: (iii)R.. structuri bistrat cu membrane bituminoase cu bitum oxidat cu grosimea totală minimă de 4 mm sau structuri cu minim trei straturi din mase omogene cu aplicare peliculară. armate) cu lăţimea desfăşurată de minim 30 cm (minim 15 cm pe verticală).. b) alungirea la rupere: .A. cu un strat hidroizolant suplimentar (membrană sau mase omogene cu aplicare peliculară.2. (ii) Ps3/Pd3 pentru suprafeţe orizontale.1. placaje).I. funcţie de intensitatea solicitării: (1) Solicitări moderate a) se vor prevede hidroizolaţii monostrat cu membrane bituminoase cu bitum aditivat cu grosimea minimă de 2.8. (ii) Ps4/Pd4.(ii) cu solicitare intensă în cazul spaţiilor cu spălări şi stropiri (şiroiri) periodice şi/sau continue.1. pentru suprafeţe verticale. (2) Solicitări intense: a) impermeabilitate (I): I. c) hidroizolaţia suprafeţelor verticale (fiind mai puţin solicitată) poate fi prevăzută conform prevederilor de la pct. d) suportul hidroizolaţiei va fi rigid. armate.1.2. e) hidroizolaţia orizontală şi verticală va fi protejată suplimentar cu şape sau tencuieli.67 Condiţii privind alcătuirea.2. pentru suprafeţe orizonatele. Art. (2) Solicitări intense a) se vor prevedea hidroizolaţii monostrat cu membrane bituminoase cu bitum aditivat cu grosime minimă de 3 mm sau cu membrane polimerice cu grosimea minimă de 1.2. Art.2 mm. c) hidroizolarea suprafeţelor verticale (fiind mai puţin solicitate) poate să nu fie prevăzută cu materiale hidroizolante ci din tencuieli şi/sau finisaje impermeabile (vopsitorii. b) rezistenţă la sarcină statică „Ps” şi rezistenţă la impact „Pd”: (i) Ps3/Pd3 pentru suprafeţe verticale.b. c) flexibilitatea la temperaturi scăzute: . (suprafeţe orizontale).5 mm sau cu membrane polimerice cu grosimea minimă de 0. armate) cu lăţimea desfăşurată de minim 25 cm (minim 10 cm pe verticală). Art.8 mm.3.68 Condiţii privind nivelurile minime de performanţă funcţie de intensitatea solicitării (1) Solicitări moderate: a) impermeabilitate (I) . Art. cu un strat hidroizolant suplimentar (membrană sau mase omogene cu aplicare peliculară.70 34 . c) comportament la temperatură ridicată (T): T. b) flexiunea între planuri va fi întărită.0 mm. recomandabil 1.

b) hidroizolaţia verticală cu înălţimea mai mare de 50 cm necesită fixare mecanică a marginii superioare. în drum spre pânza freatică (terenuri permeabile având k>0.72 Situaţii de prezenţă a apelor cu presiune hidrostatică pentru care este necesară hidroizolarea subterană a construcţiilor (1) Două construcţii alăturate. c) stratul suplimentar de întărire şi hidroizolaţia verticală vor fi suprapuse minim 10 cm peste hidroizolaţia orizontală în cazul structurilor monostrat. temporar. Hidroizolaţiile vor fi 35 . care nu exercită presiune hidrostatică sau exercită o presiune nesemnificativă. (2) Ape cu presiune hidrostatică a) ape de infiltraţie: (i) apa de acumulare: este apa de scurgere care se acumulează prin întâlnirea straturilor greu permeabile şi exercită o presiune hidrostatică.01 m/s). b) ape de exfiltraţie: apa de stocare: este apa conţinută în bazine sau rezervoare. una fiind deasupra şi cealaltă sub nivelul pânzei freatice. (iii)apa freatică: este apa care formează un strat compact între granulele de sol şi exercită o presiune hidrostatică. (2) Condiţii privind nivelurile de performanţă minimale de etanşeitate a suprapunerilor: nivelul de asigurare a etanşeităţii îmbinărilor (J) va fi de 20 KPa pe suprafeţele orizontale şi 15 KPa pe suprafeţele verticale. b) apa de scurgere: este apa în mişcare. c) acţiuni combinate. Dacă construcţia fundată sub nivelul pânzei freatice se află în amonte faţă de sensul de scurgere al apei. subsoluri) împotriva infiltraţiilor şi/sau exfiltraţiilor Art. (ii) apa de stratificaţie: este apa de scurgere care pătrunde în straturi greu permeabile străbătute de straturi permeabile şi prin care se acumulează şi exercită o presiune hidrostatică. construcţia fundată peste nivelul pânzei freatice nu necesită hidroizolaţie iar dacă se află în aval se va hidroizola deoarece se ridică nivelul pânzei freatice. Art.Condiţii privind execuţia (1) Condiţii privind modul de aplicare a) intersecţia dintre planuri se recomandă a se realiza în vinclu. infiltraţie şi exfiltraţie.01 m/s). fundaţii.71 Tipuri de prezenţă a apei pentru care este necesară hidroizolarea elementelor şi părţilor de clădire amplasate subteran (1) Ape fără presiune hidrostatică a) umiditatea naturală a terenului: provine din apele de precipitaţie care nu stagnează în sol şi care nu exercită o presiune hidrostatică (terenuri permeabile având k>0. SECŢIUNEA a 3-a: Alcătuirea structurilor hidroizolante a elementelor şi părţilor de clădire amplasate subteran (socluri. fundate la adâncimi diferite. sub efectul gravitaţiei.

ceea ce conduce la acumulări de ape ce exercită presiune hidrostatică d) construcţia se află într-un teren puţin permeabil dar care are fracturi de teren permeabil ce converg spre construcţie şi zona de umplutură a săpăturii 36 . (2) Cazuri de construcţii subterane ce se hidroizolează. permeabil c) construcţia se află într-un teren puţin permeabil iar umplutura săpăturii este permeabilă. Construcţiile aflate deasupra nivelului maxim al pânzei freatice se vor hidroizola împotriva apelor fără presiune hidrostatică.prevăzute împotriva apelor cu presiune hidrostatică. a) construcţia se află în zona de scurgere naturală a apelor de infiltraţie prin stratul permeabil (nisip) aflat între două straturi puţin permeabile (argilă) b) construcţia se află în zona de scurgere naturală a apelor de infiltraţie prin stratul permeabil (nisip) situat sub stratul de pământ vegetal.

subradierul ca suport al hidroizolaţiei va fi racordat la 45º cu o diferenţă de nivel de maxim 1 m. d) în cazul hidroizolaţiei în sistem „cuvă exterioară” betonul de egalizare de sub radierul construcţiei (subradier) trebuie prevăzut cu o supralărgire de minim 30 cm pe tot conturul radierului (cu îngroşare şi armare suplimentară perimetrală pentru a se împiedica fisurarea) pentru crearea spaţiului necesar de racordare a hidroizolaţiei verticale. (3) În cazul când la nivelul hidroizolaţiei presiunea depăşeşte 5 daN/cm2. (2) Proiectarea construcţiilor subterane se va face astfel încât să se asigure posibilitatea executării hidroizolaţiei ţinându-se seama de următoarele: a) forma construcţiei în plan şi în secţiune vor fi cât mai simple pentru asigurarea unei manopere simple şi sigure. utilizarea de betoane sau mortare impermeabile.20 m iar partea supraterană va ieşi în consolă la limita necesară. plăci polistiren expandat. c) la baza săpăturii. (4) La alegerea structurii hidroizolante se va ţine seama de nivelul de etanşare admisibil concretizat prin starea feţei interioare a pereţilor sau pardoselii: a) uscat – nu se admit pete izolate de umezeală. prevederea de sisteme drenante.1 mm. se poate prevedea un sistem permanent de epuisment pentru coborârea pânzei freatice la minim 30 cm sub nivelul betonului de egalizare. vor fi prevăzute rigole şi puţuri pentru dirijarea. (5) Categoriile de fisurare previzibile a construcţiei după valoarea limită de calcul a deschiderii fisurilor (criterii ce implică nivelul de rezistenţă la alungire la rupere a materialelor hidroizolante preconizate): a) cu deschiderea fisurilor până la 0. pentru a avea spaţiul necesar execuţiei hidroizolaţiei. f) elementele de străpungere vor fi înglobate şi fixate în suportul hidroizolaţiei şi la faţa acesteia. colectarea şi evacuarea apelor din precipitaţii. suplimentar. b) în cazul când sunt avantajoase tehnic sau economic decât alte procedee ca: ridicarea nivelului inferior al construcţiei. temperatura este mai mare de 40ºC. într-o singură treaptă.Art. etanşarea se va realiza cu membrane hidroizolante bituminoase cu bitum aditivat sau polimerice. plăci sau foi din materiale polimerice. e) în cazul radierelor situate la cote diferite. dacă este cazul. b) construcţia se va amplasa de regulă la o distanţă de minim 1. b) umed . sau în trepte multiple pentru diferenţe de nivel mai mari. etc. impermeabilizarea terenului. 37 . fără apariţia stagnărilor sau picăturilor de apă.se admit porţiuni izolate de umezeală pe suprafeţe de maxim 20%. perimetral construcţiei. nu se vor admite la spaţiile cu utilizare umană sau animală ci eventual numai la spaţii tehnice în care nu există activitate umană permanentă sau temporară.72 Condiţii generale privind domeniul de utilizare (1) Hidroizolaţiile se vor prevedea în următoarele situaţii a) în cazul terenurilor în care nu există pericol de infiltrare cu produse petroliere sau a altor soluţii care pot afecta caracteristicile calitative ale materialelor hidroizolante. etc. constituie condiţia curentă de exigenţă corespunzătoare prevederilor prezentului normativ. în caz contrar: se va prevedea un perete suport al hidroizolaţiei distanţat şi separat faţă de construcţia existentă printr-un strat de desolidarizare şi alunecare (plăci deşeuri cauciuc.) sau se va retrage partea subterană a construcţiei la distanţă de minim 1. există vibraţii sau eforturi tangenţiale.20 m faţă de alte construcţii sau elemente de construcţie existente sau în curs de proiectare-execuţie. pentru a se asigura un suport uscat pentru executarea hidroizolaţiei (orizontale).

5 mm. c) comportament la temperatură ridicată (T): . recomandabil minim I. în cazurile amplasării construcţiilor în zone montane şi submontane. în spaţiul rezultat din săpătura (sistem cuvă exterioară). d) hidroizolaţia verticală. se referă în general la hidroizolarea fundaţiilor şi soclurilor (1) Condiţii generale privind alcătuirea a) hidroizolaţia orizontală va fi de regulă monostrat şi se va realiza cu membrane hidroizolante bituminoase sau polimerice. amprentate sau celulare). etc. 38 . cu streaşină îngustă. zidărie sau ecran de argilă compactat în straturi succesive şi suprateran cu tencuieli armate din mortar de ciment fără adaos de var sau zidărie.73 Condiţii privind hidroizolarea împotriva apelor fără presiune hidrostatică a fenomenului de capilaritate. se va asigura o lăţime utilă pentru a se putea face racordarea la suprafeţele verticale ale fundaţiei sau soclului şi pereţilor pe ambele feţe (exterior şi interior).74 Condiţii privind nivelurile minime de performanţă pentru hidroizolaţia orizontală împotriva fenomenului de capilaritate: a) impermeabilitatea (I): trebuie să corespundă la presiunea de calcul a elementelor de construcţie exercitată pe suprafaţa materialului hidroizolant. în condiţiile unor stropiri normale. recomandabil. constituind astfel un suport uscat de aderenţă a membranelor hidroizolante ce compun structura.2. în care se prevăd aglomerări de zăpadă şi în cazul stropirilor frecvente şi intense (construcţii cu acoperişuri cu scurgere la picătură. din drişcuit.2 la 0. Hidroizolaţiile subterane se aplică în aderenţă totală pe întreaga suprafaţă (pe suport şi între membrane). Hidroizolaţia pereţilor subsolurilor sau a cuvelor se va aplica pe structura de rezistenţă din beton armat sau zidărie. hidroizolaţia va fi întărită suplimentar faţă de prevederile prezentului normativ. în cazul în care elementul suport orizontal este umed (nu se poate obţine totala aderenţă) se poate prevedea un prim strat pozat flotant. protejate subteran cu plăci..3. soclurilor şi pereţilor subterani va fi ridicată până la cota finită a trotuarului. exterioară. panouri sau foi semirigide (simple.). Art. la nivelul dintre fundaţie şi soclu sau zidărie. exterioară. Execuţia se recomandă a se efectua dinspre exteriorul construcţiei. etc. La construcţiile ce deservesc instalaţiile electrice sau conţin aparatura electrică sau electronică. a fundaţiilor peste cota finită a trotuarului cu minim 30 cm. b) hidroizolarea orizontală a elementelor de fundare poate fi prevăzută şi la nivelul tălpii fundaţiei pe betonul slab armat de egalizare de minim 10 cm grosime. b) rezistenţa la sarcină statică „Ps” şi rezistenţă la impact „Pd” – Ps3/Pd3.(6) (7) (8) (9) b) cu deschiderea fisurilor până la 0. Art. fixată mecanic la partea superioară sau din minim două straturi din mase omogene cu aplicare peliculară eventual armate. în cazul în care nu se poate asigura hidroizolarea pe exterior se poate adopta sistemul de execuţie a hidroizolaţiei din interior (cuvă interioară) pe peretele de protecţie cu rol de suport. c) hidroizolaţia verticală va fi aplicată pe un suport din tencuială cu mortar de ciment fără adaos de var. f) hidroizolaţia verticală poate fi alcătuită dintr-o membrană hidroizolantă bituminoasă sau polimerică lipită continuu pe suport..T. a fundaţiilor. de fiecare parte. c) cu deschiderea fisurilor de la 0.2 mm. cu sau fără racordare la hidroizolaţia verticală (a soclului sau fundaţiei). e) hidroizolaţia verticală.

2. b) sistemul se poate adopta şi în următoarele cazuri: (i) împotriva infiltraţiilor sau acţiunilor combinate ale apei (din interior şi din exterior). (ii) imposibilitatea verificării etanşeităţii (la exfiltraţii) în cazul construcţiilor subterane. etanşeităţii (la exfiltraţii) după realizarea hidroizolaţiei prin proba cu apa.d) pentru construcţii parter. c) comportament la temperatură ridicată (T) . cu simpla armare.2. pe acestea se aplică hidroizolaţia şi protecţia interioară (radier) şi cea exterioară (perete).77 Hidroizolarea împotriva apelor cu presiune hidrostatică se poate concepe. e) rezistenţa la compresiune (strivire) a materialului hidroizolant . c) sistemul prezintă următoarele avantaje: (i) siguranţa calităţii execuţiei hidroizolaţiei (asigurarea etanşeităţii) în zonele de racord dintre suprafeţele orizontale şi cele verticale precum şi la rosturi.să nu-şi schimbe aparent proprietăţile fizice la o presiune de 5 daN/cm2 (să permită o tasare stabilă de maxim 15% cu alungire laterală corespunzătoare). de 4 mm grosime pot asigura impermeabilitatea la presiuni peste 5 daN/cm2 (500 KPa). (iii)când construcţia necesită rosturi de dilatare sau tasare (astfel se poate asigura continuitatea şi calitatea optimă a hidroizolaţiei în zona rosturilor). c) comportament la temperatură ridicată (T) .75 Hidroizolaţia orizontală împotriva apelor fără presiune hidrostatică (la subsoluri): a) impermeabilitate (I) .T. funcţie de sensul de acţionare a presiunii corelat cu sistemul constructiv.2.76 Hidroizolaţia verticală împotriva apelor fără presiune hidrostatică: a) impermeabilitate (I) . (ii) când nu se poate adopta sistemul „cuvă exterioară” din motive constructive sau din imposibilitatea asigurării spaţiului necesar de lucru pe exterior... Art. structura suport (cea exterioară) va fi de rezistenţă cu radier din beton armat şi pereţi din beton armat sau zidărie de cărămidă (armată cu sâmburi şi centuri din beton armat). (iii)posibilitatea verificării. b) rezistenţa la sarcină statică „Ps” şi rezistenţă la impact „Pd” – Ps3/Pd3. Art.T. în minim două straturi. pe aceasta se aplică hidroizolaţia şi protecţia interioară (cuvă interioară).I.. (2) Sistemul „cuvă exterioară”: a) sistemul poate fi adoptat în principal împotriva infiltraţiilor. din categoria de importanţă C şi D.2. Nivelurile de performanţă pot fi I. d) sistemul prezintă următoarele dezavantaje: (i) posibilitatea degradării hidroizolaţiei la execuţia structurii cuvei interioare (la montarea armăturilor şi la turanarea betonului).2. structura suport orizontală va fi subradierul iar cea verticală va fi peretele de rezistenţă interior (diafragmă). Art. în unul din următoarele sisteme: (1) Sistemul „cuvă interioară” (cuvă în cuvă): a) sistemul poate fi adoptat în principal împotriva exfiltraţiilor. b) rezistenţa la sarcină statică „Ps” şi rezistenţă la impact „Pd” – Ps3/Pd3. (ii) posibilitatea realizării construcţiei lângă alte construcţii existente. f) se menţionează că membranele hidroizolante bituminoase cu bitum aditivat. şi Ps3/Pd3.I. în cazul bazinelor supraterane. recomandabil cu strat de armare. hidroizolaţia orizontală împotriva fenomenului de capilaritate poate fi prevăzută cu mase omogene cu aplicare peliculară. 39 .

Art. privind nivelul maxim al presiunii hidrostatice şi nivelul presiunii exercitate de elementele de construcţie. (2) Rezistenţa la sarcină statică „Ps” >1. (4) Racordurile dintre planuri diferite vor fi asigurate suplimentar prin aplicarea unui strat hidroizolant de întărire de 50 cm lăţime desfăşurată (25 cm + 25 cm). Art.2 x pentru presiuni maxime de 10 KPa. fapt pentru care nu este recomandat. fragmentează lucrarea de etanşeitate în faze prin intercalarea lucrărilor de construcţie aferente sistemului şi necesită o manoperă de înaltă calitate la racordul dintre suprafeţele orizontale şi cele verticale. zone cu rosturi. (3) Pentru înălţimi ale coloanei de apă mai mari de 2 m se recomandă utilizarea hidroizolaţiei verticale multistrat. exterior construcţiei.3. nivel calculat corespunzător presiunii hidrostatice maxime multiplicată cu un coeficient de minim: (i) 1. respectându-se cu stricteţe condiţiile impuse dimensionării şi calităţii pieselor de etanşare. în condiţiile în care se estimează pericol de alunecare a membranelor hidroizolante. c) sitemul prezintă avantajul combinării cu sistemul „cuvă interioară” în cazul unor situaţii şi condiţii diferite de lucru (vecinătăţi.5× presiunea exercitată de elementele şi rezistenţa la impact „Pd” – minim Pd3.5 x pentru presiuni maxime de 50 KPa. Nivelurile de performanţă se vor calcula funcţie de solicitările la care este supusă hidroizolaţia. (3) este o combinare a sistemului „cuvă interioară” cu cel „cuvă exterioară”. cu decalarea între ele a suprapunerilor (să nu existe colinearitate a suprapunerilor).b) sistemul se poate adopta şi împotriva exfiltraţiilor sau acţiunilor combinate ale apei (din interior şi din exterior). diferenţe de cote ale planurilor. acest sistem implică dificultăţi în execuţie. exterioară să îndeplinească cerinţele de rezistenţă şi stabilitate ce se impun. (iv) 2.78 Condiţii generale privind alcătuirea hidroizolaţiei împotriva apelor cu presiune hidrostatică (1) Hidroizolaţia se va aplica pe suport rigid şi plan.). d) sistemul prezintă următoarele dezavantaje: necesită spaţiu de lucru perimetral. ce conduc la o calitate necontrolabilă. recomandabil conform următoarelor date: (1) Impermeabilitatea (I) nivel minim:I.79 Condiţii privind nivelurile minime de performanţă. etc. rectificat. (5) Elementele de străpungere şi rosturile vor fi atent executate conform detaliilor prevăzute de proiectant.. aplicată pe înălţimi mari. (iii)1. (ii) 1.8 x pentru presiuni maxime de 80 KPa.0 x pentru presiuni maxime de 100 KPa. se va executa pe tronsoane de maxim 2 m înălţime. cu condiţia ca protecţia verticală. (3) comportament la temperatura ridicată (T): în general nu se pun condiţii. (2) Hidroizolaţia verticală. 40 . se va executa fixarea mecanică a părţii superioare. canale.

trebuiesc respectate următoarele condiţii: (i) membranele hidroizolante în foi se depozitează sub formă de suluri (în poziţie verticală) pe platforme sau paleţi.82 Păstrarea şi depozitarea materialelor Condiţiile de păstrare şi depozitare ale materialelor sunt precizate de producătorii acestora în fişele tehnice de produs a) în depozite. în spaţii închise.81 Recepţia materialelor Recepţia materialelor se bazează pe verificarea certificatelor de calitate (conformitate). plan de control al calităţii. controlul de calitate pentru materiale se execută pe şantier de către personal şi/sau în institute/laboratoare specializate. etc.). (ii) păstrarea şi depozitarea materialelor. grosime). (v) verificarea alungirii la rupere la tracţiune. (ii) materialele hidroizolante fluide se depozitează în bidoane sau butoaie. acoperite şi ventilate. b) la punctul de lucru depozitarea se va face pe timp limitat. recomandabil în spaţii acoperite. eventual paletizat. Pentru asigurarea calităţii lucrărilor se impun următoarele etape: (i) recepţia materialelor de hidroizolaţie şi accesorii. (iii)controlul calităţii la punerea în operă. conform reglementărilor specifice. atestate.83 Controlul calităţii la punerea în operă 41 . (iv) recepţia lucrărilor. (iv) verificarea forţei de rupere la tracţiune. (ii) verificarea comportării la temperaturi ridicate. (iii)verificarea flexibilităţii la temperaturi scăzute. lăţime. termenelor de valabilitate (unde este cazul) şi de garanţie emise de producător pentru fiecare lot de materiale. În acest context. Art. Art.CAPITOLUL V: Condiţii privind verificarea calităţii şi urmărirea comportării în timp a hidroizolaţiilor SECŢIUNEA 1: Condiţii privind verificarea calităţii Art. În cazul în care unitatea executantă are un sistem propriu de conducere şi asigurare a calităţii. Controlul de calitate cuprinde următoarele verificări minimale pentru membranele hidroizolante: (i) caracteristici geometrice (lungime.80 Verificarea calităţii se realizează în conformitate cu prevederile prezentei reglementări. În unele cazuri se pot solicita analize de laborator (de conformitate) care să certifice caracteristicile specifice în raport cu datele tehnice stipulate în normele de produs sau în agrementele tehnice. Art. atât pentru fazele intermediare cât şi pentru întregul sistem. lucrările de hidroizolaţie se vor verifica în cadrul respectivului sistem (proceduri de execuţie. în general. în spaţii acoperite. a documentaţiei de execuţie şi a fişelor tehnice ale materialelor utilizate.

). etc. conform prevederilor legale pentru categoria de lucrări pe care le execută. privind calitatea lucrărilor. (iii)intervalul poate fi micşorat pentru hidroizolaţiile ce au fost supuse la sarcini. Art. (7) Fazele de execuţie a lucrărilor de intervenţie pentru remedierea/refacerea hidroizolaţiilor: a) înlăturarea cauzelor ce au condus la deteriorarea învelitorii. (6) Lucrările de intervenţie vor fi executate obligatoriu de către unităţi specializate. (ii) spaţiilor şi condiţiilor de microclimat necesare pregătirii materialelor (unde este cazul). (4) Documentaţiile tehnice de intervenţie vor fi elaborate de proiectant.a) controlul calităţii materialelor la punerea în operă se efectuează de către şeful punctului de lucru sau de către responsabilul cu calitatea. etc.86 (1) Lucrările de intervenţie pentru remedierea/refacerea hidroizolaţiilor se efectuază în următoarele situaţii: la constatarea unor defecte sau degradări (dislocări alunecări. etc.) şi în cazul unor accidente naturale sau tehnologice (seism. avându-se în vedere cerinţele de calitate. staţii electrice.85 Urmărirea comportării în exploatare a învelitorilor la clădiri (1) Urmărirea comportării în exploatare se va face în conformitate cu prevederile reglementărilor tehnice în vigoare. documentaţia tehnică de intervenţie va fi verificată de verificator şi vizată de expertul tehnic atestat conform HG nr. de către beneficiar.). în conformitate cu prevederile documentaţiei de execuţie şi a fişelor tehnice de produs. SECŢIUNEA a 2-a: Urmărirea comportării în exploatare Art. (2) Asigurarea urmăririi comportării în timp. dar nu la lucrări cu vechime mai mare de 10 ani.925/1995. accidente mecanice. fisurări. procesele verbale de lucrări executate în diverse etape şi aspectul general al suprafeţelor executate. necesare pentru protecţia muncii. în condiţii normale de utilizare a hidroizolaţiilor. etc. se va face prin grija beneficiarului. Art. (3) Lucrările de intervenţie se vor efectua după elaborarea documentaţiilor tehnice şi a detaliilor de execuţie specifice fiecărui caz în parte. camere de calcul.). 42 . Intervalul de mai sus poate fi modificat în funcţie de condiţiile concrete pentru fiecare caz în parte. (5) Proiectantul va stabili. proiectant şi executant. atestate. (2) Lucrările de intervenţie pot rezulta în urma verificărilor programate. măsurile de asigurare şi control. (ii) intervalul poate fi micşorat pentru hidroizolaţiile la care degradările ar conduce la deteriorarea unor echipamente speciale (camere comandă. astfel: (i) intervalul poate fi mărit dacă la două verificări succesive nu se constată degradări. o dată pe an. în conformitate cu prevederile reglementărilor tehnice în vigoare. În cazul în care intervenţia este necesară ca urmare a unei expertize. şocuri sau mişcări (deplasări) neprevăzute (seism. sculelor şi dispozitivelor şi a căilor de acces la frontul de lucru.84 Recepţia lucrărilor Recepţia finală a lucrărilor se va face în comun. prin documentaţia tehnică de intervenţie. b) controlul şi asigurarea: (i) utilajelor. explozii. c) Controlul: respectării stricte a cerinţelor privind tehnologia de aplicare a materialelor hidroizolante şi a accesoriilor. calităţii suportului care trebuie să corespundă condiţiilor geometrice şi fizico-mecanice specifice.

pregătirea materialelor hidroizolante preconizate. Aceste măsuri vor fi bazate pe prevederile indicate de producătorii materialelor hidroizolante precum şi a reglementărilor tehnice în vigoare: Pentru fiecare lucrare în parte. responsabilul PSI şi responsabilul de lucrare vor lua măsuri specifice. 43 . Pentru fiecare lucrare în parte.b) c) d) e) pregătirea suportului. verificarea calităţii lucrărilor de intervenţie. CAPITOLUL VII: Măsuri privind prevenirea şi stingerea incendiilor Art. responsabilul cu protecţia muncii şi responsabilul de lucrare vor lua măsuri specifice. funcţie de particularităţi. CAPITOLUL VI: Măsuri privind protecţia şi igiena muncii Art.88 Măsurile privind prevenirea şi stingerea incendiilor vor fi cuprinse în mod obligatoriu în documentaţia de execuţie întocmită de proiectant. funcţie de particularităţi. în mod obligatoriu în documentaţia de execuţie întocmită de proiectant. Aceste măsuri vor fi bazate pe prevederile indicate de producătorii materialelor hidroizolante (privind materialul propriu-zis şi tehnologia de aplicare) precum şi de reglementările tehnice în vigoare. suplimentare de prevenirea şi stingerea incendiilor. suplimentare privind protecţia şi igiena muncii.87 Măsurile privind protecţia şi igiena muncii vor fi cuprinse. în special la lucrările de hidroizolare cu materiale inflamabile sau combustibile. în conformitate cu natura şi tipul construcţiei şi/sau elementului de construcţie ce se hidroizolează şi cu natura materialelor preconizate. aplicarea hidroizolaţiei.

700. 0. viteza de sedimentare – mg/m2/h. 150. +100.1. 1. 0. +85. -5. • • CLIMĂ: temperatură: temperaturi scăzute: ºC. 5.5. 3 0. 1. 40000. 3. 1.01.5.0 15 Diametrul caracteristic al picăturii-mm 0.5. Caracteristicile ploii (de la medie până la lunga durată) Tipul de ploaie Ploaie uşoară Ploaie moderată Ploaie intensă Intensitatea limită superioară-l/h 1. 3. 0. 10. 20. 0.003. temperaturi ridicate: ºC. 1.3. 75. 300. 1.6. 100 Art.03. 0. 60. 3. umiditatea relativă a aerului: %. 500. Factor de mediu Agenţi de mediu-UM a. 30. 100. 1. 250. viteza de şiroire a apei: m/s. 0. 0. 3. grindină-energ de impact: J.1. 10. 0. 1. -25. b) distribuţia diametrului picăturii.3.5-1 1-2 Viteza de cădere-m/s 0. 1. 40. c) distribuţia vitezei de cădere. 15. precipitaţii: intensitatea (debitul) ploii: l/m2/minut. 30. 0. • • • • • • • • c. 100. 300 0. 10.5. 3. 30. 20. încărcare statică (aglomerare): KPa.1. 5 0. 1. -20. 2.5. +120.3. 10. 20. 0. 0.1. 10. 20. 35. • • • • b.1.1-0. 80 0.CAPITOLUL VIII: Prevederi conexe SECŢIUNEA 1: Condiţii specifice de acţiune a mediului exterior Art. 10. 5. 10. 0. 3. 3. 85. 40. 20. +60. Niveluri de severitate -35. 3. 5. 100 0. presiune vânt: KPa.89 Acţiunile generale ale mediului asupra hidroizolaţiilor expuse în mod direct sau indirect acestora. specifici: (1) Ploaie: se caracterizează prin următorii parametri fizici: a) intensitatea ploii.5.0 4. 10. -15. 20. 30. 300. 3. 0. 1. 2.5. 1120. +40. 0. 10. 1000.90 Factorii şi agenţii de mediu se caracterizează prin niveluri de acţionare. 3. 5. 1.5 0. variaţie de temperatură: ºC/minut. 100.25-1 1-2 2-4 44 . 0. 1.55.01. 175 0. 50. 0 +20.3. 2.01. 0. zăpadă transportată (intensitate): kg/m2/s. 15. 0. -10. 50. 0. 1000.1. 0.01. d) temperatura picăturilor. 0. 30000. 1 1. 0. 0.01.5. radiaţie solară (efecte termice) intensitate: W/m2 SUBSTANŢE CHIMICE ACTIVE: mg/m³: sare marină dioxid de sulf hidrogen sulfurat oxizi de azot amoniac clor acid clorhidric acid fluorhidric SUBSTANŢE MECANIC ACTIVE: sedimentare pulberi. 40. 1. 30.3. 40.

16 d unde V = viteza de cădere.Ploaie puternică Aversă 40 100 2-5 3 4-7 6 (2) Grindina: se caracterizează prin următorii parametri fizici ai boabelor de gheaţă: a) diametrul. eroziunea materialelor se produce în condiţia în care praful şi nisipul sunt combinate la curenţi de aer cu viteză mare şi/sau durate mari de acţionare.5 0. o praf grosier: de la 75 µm până la 150 µm.Zăpada proaspăt căzută are o densitate variind între 70 kg/m3 şi 150 kg/m3. exemplificare Zonare Concentraţie µg/m3 45 . iar densitatea unei zăpezi vechi.Zăpadă transparentă: este o combinaţie de vânt cu zăpadă. . în mm Energia de impact este calculată funcţie de masa şi viteza de cădere. b) densitatea. . Se iau în considerare boabele de grindină cu dimensiuni mari ce au efect distrugător. atinge de la 200 kg/m3 la 400 kg/m3.Dimensiunea particulelor-Caracterizare: o praf fin: până la 75 µm. în m/s d = diametrul boabelor. Caracteristicile boabelor de grindină (pentru diametre peste 20 mm. d) energia de impact. tasate. o nisip: de la 150 µm până la 1000 µm. exemplificare Diametru mm 20 50 60 70 80 90 100 Masa g 4 59 102 162 241 344 471 Viteza de cădere m/s 23 36 40 43 46 49 52 Energia de impact J 1 39 81 151 257 411 627 (3) Zăpada: densitatea zăpezii căzute pe suprafeţe prezintă mari variaţii: .1 Fluxul orizontal de zăpadă g/m2sec 310 560 800 3000 (4) Praf-nisip: principalul constituent al nisipurilor şi prafurilor prezente în natură este cuarţul. Fluxul orizontal de zăpadă funcţie de înălţime. în aceste condiţii particulele fine pot pătrunde prin fante sau prin îmbinări. exemplificare Înălţimea deasupra solului m 10 1 0. Concentraţii caracteristice de praf şi nisip. Densitatea boabelor este de circa 900 kg/m3. c) viteza de cădere. Viteza de cădere se determină cu formula: V = 5.

relevă forţa necesară pentru sfâşierea unei epruvete din material hidroizolant care suportă în zona de maximă solicitare o distribuţie neuniformă a solicitării la tracţiune. acest parametru relevă nivelul de etanşeitate al îmbinărilor (suprapunerilor) dintre două membrane. se caracterizează prin prezenţa sau absenţa fenomenului de desprindere a masei hidroizolante de acoperire în raport cu armătura. o prin captare în deschideri înguste. Acest parametru este util pentru calcularea şi verificarea sistemului de asigurare a unei membrane fixate mecanic. o pompare la interior prin dilatare şi compresie termică a aerului sau prin variaţia presiunii atmosferice. Art. de evaluare a membranelor hidroizolante. Îmbinările trebuie să asigure etanşeitatea la o presiune (de aer) de minim 10 KPa timp de 30 minute: (6) Rezistenţa la tracţiune a îmbinărilor (Jt). Stabilitatea dimensională este relevantă în special pentru membranele polimerice. bituminoase şi/sau polimerice. Nivelul de rezistenţă la tracţiune a îmbinărilor se identifică prin forţa la care apare ruptura în zona de aderenţă sau în afara acesteia. acest parametru relevă nivelul aderenţei materialului granular de protecţie depus din fabricaţie pe membranele bituminoase în urma acţiunii mecanice de abraziune. acest parametru relevă nivelul de aderenţă al membranelor între ele şi faţă de suport în vederea prevederii efectelor sucţiunii şi presiunii vântului.Rurală şi suburbană Urbană Industrială 40-110 100-450 500-2000 Sedimentare de praf şi nisip. (7) Forţa de aderenţă la suport (Fad. acest parametru relevă nivelul de rezistenţă la forţe de tracţiune aplicate transversal îmbinării dintre două membrane. expuse la temperaturi înalte.). o prin atracţie electrostatică.Pătrunderea prafului şi nisipului poate să apară astfel: o transport în interior prin circulaţie forţată a aerului. (5) Etanşeitatea îmbinărilor (J).4-15 15-40 40-80 . (3) Delaminarea (L). o prin sedimentare pe suprafeţe acoperite. Nu se vor admite sorturile ce comportă pierderi ale materialului granular de autoprotecţie mai mari de 30% în stare uscată şi mai mari de 50% în stare umedă. exemplificare Zonare Rurală şi suburbană Urbană Industrială Sedimentare de praf şi nisip mg/m2/ oră 0. o transport în interior prin agitaţie termică a aerului. . (4) Aderenţa autoprotecţiei (Aa). (1) Rezistenţa la sfâşiere (S). în special în cazul suprafeţelor verticale sau cu pantă accentuată.91 Caracteristici auxiliare a materialelor hidroizolante Parametri auxiliari. Valoarea forţei se exprimă în N. Stabilitatea dimensională se enunţă pentru sensul longitudinal şi sensul transversal. în condiţii date de temperatură şi umiditate. (2) Stabilitatea dimensională (D).Sedimentarea prafului şi nisipului se poate produce: o prin sedimentarea în aer stagnant (staţie). se exprimă în N/m2: (i) forţa de aderenţă la suport trebuie să indeplinească următoarea condiţie: 46 . relevă variaţia dimensională a membranelor dar şi a materialelor şi structurilor din mase omogene cu aplicare peliculară.

(2) Uscare (U). În general acest timp trebuie să fie uzual de 24 ore şi maxim de 48 ore. acest parametru se relevă prin temperatura la care se poate produce aprinderea. cu nivel maxim de viscozitate de 200 centipoise – permite aplicarea la cosoroabă. acest parametru relevă timpul de uscare (reticulare) a straturilor hidroizolante din mase omogene cu aplicare peliculară. (ii) viscozitate medie (pelicule hidroizolante. (3) Vâscozitatea (V). ventilaţii. pe suport şi faţa de straturile de armare. în m2 G = presiunea de lestare. acest parametru relevă nivelul de lucrabilitate (fluiditate) al maselor omogene cu aplicare peliculară. de evaluare a membranelor hidroizolante omogene cu aplicare peliculară (1) Adezivitatea (Az). Acest parametru se referă în special la materialele hidroizolante din mase omogene cu aplicare peliculară ce conţin solvenţi organici şi va fi avut în vedere în contextul NPSI în vigoare. pentru masele omogene cu aplicare peliculară. în m2 Pa = presiunea de aderenţă în zona/zonele de lipire efectivă.Fad. luminatoare. (6) Conţinut de substanţă uscată din masa materialului hidroizolant cu aplicare peliculară. clasificată astfel: (i) vâscozitate redusă (amorse pelicule hidroizolante subţiri). cu nivel de viscozitate mai mare de 200 centipoise – permite aplicarea la cosoroabă. (8) Inflamabilitatea. între ele. etc. acest parametru relevă nivelul de aderenţă (lipire) pe care îl comportă straturile hidroizolante din mase omogene cu aplicare peliculară. nearmate. prin periere şi şpăcluire (1 centipoise = 1 mPa/s) (4) Omogeneitate şi stabilitate la depozitare (segregare). (iii)viscozitate mare (mase hidroizolante şi de lipire). cu nivel de viscozitate de 100 centipoise – permite aplicarea prin stropire sau pensulare. în N/m2 a1 = suprafaţă lestată (sistem flotant).. mase de lipire). coşuri. Acest parametru se referă la membranele hidroizolante şi la cele din mase omogene cu aplicare peliculară şi va fi avut în vedere în contextul NPSI în vigoare.). nu se admit scurgeri.92 Parametri auxiliari. 47 . Nu se admit segregări sau aglomerări în materialul depozitat minim 7 zile. streaşină şi domuri de acces sau tehnologice. pazie. cu specificarea noxelor sau a topiturilor ce se produc în timpul arderii. atic. în N/m2 Art. acest parametru se relevă prin nivelul de combustibilitate. SECŢIUNEA a 3-a: Principii de amplasare a elementelor de construcţie ce depăşesc sau sunt în planul învelitorii acoperişurilor hidroizolate Realizarea şi întreţinerea hidroizolaţiei impune distanţe minimale între elementele ce depăşesc planul învelitorii (între suprafeţe verticale. semiflotant sau flotant): Fad = a x Pa + a1 x G unde: a = suprafaţă de lipire (aderenţă) efectivă (aderenţă totală sau semiflotant/semiaderent).≥3 Pc unde: Pc = presiune de calcul rezultată în funcţie de zona şi gradul de expunere la vânt (ii) forţa de aderenţă la suport se determină cu relaţia (aderenţă totală. prin pensulare şi periere. (7) Combustibilitatea. (5) Stabilitate la cald la 70ºC pe pantă de 45º (100%) timp de 2 ore.

48 . SECŢIUNEA a 4-a: Principii de alcătuire a structurilor hidroizolante şi termohidroizolante cu membrane bituminoase la acoperişuri Art.40 >1. ci max.50 1. dimensionarea şi realizarea sistemelor/elementelor de preluare.40 0. la terase.20 d.25 0. Art. Partea 3: Sistem de evacuarea apelor meteorice. în câmpul acoperişului.00 (2) Se va evita prevederea elementelor ce depăşesc planul învelitorii cu lungimea perpendicular pe linia de pantă.(m) <0. la distanţa d faţă de coamă cu condiţia ca l ≤2 d. colectare şi evacuare a apelor pluviale inclusiv a sistemelor de siguranţă (preaplin) se va face în conformitate cu prevederile SR EN 12056-3:2002 “Reţele de evacuare gravitaţională din interiorul clădirilor.(1) Distanţele l.(m) 0. L şi d trebuie să se conformeze datelor din următorul tablou: 1. proiectare şi calcule”.94 Conceperea.95 Sunt prezentate structuri exemplificative de hidroizolare şi termohidroizolare specifice unor funcţiuni de utilizare.

(1) Acoperişuri – terase necirculabile • • structură hidroizolantă autoprotejată suport amorsat • • • • structură hidroizolantă autoprotejată termoizolaţie barieră vapori cu sau fără strat de difuziune suport amorsat • • • • protecţie grea din pietriş pe strat de separare sau din dale pozate în pat de nisip structură hidroizolantă strat de separare element suport • • • • • • protecţie grea din pietriş pe strat de separare sau din dale pozate în pat de nisip structură hidroizolantă strat de separare termoizolaţie barieră de vapori cu sau fără strat de difuzie suport amorsat 49 .

(2) Acoperişuri terasă necirculabile cu termoizolaţie ranversată • • • • • protecţie grea din pietriş strat de separare termoizolaţie (cu pori închişi) structură hidroizolantă cu sau fără strat de difuzie suport amorsat • • • • • protecţie cu dale pozate în pat de nisip sau şapă strat de separare termoizolaţie (cu pori închişi) structură hidroizolantă cu sau fără strat de difuzie suport amorsat 50 .

(3) Acoperişuri necirculabile cu suport din astereală • • structură hidroizolantă autoprotejată suport din astereală amorsată • • • • structura hidroizolantă autoprotejată termoizolaţie barieră vapori fixată cu cuie suport din astereală (4) Acoperişuri necirculabile cu suport din panouri metalice profilate • • • structură hidroizolantă autoprotejată termoizolaţie suport din panouri metalice profilate a) termoizolaţia şi primul strat hidroizolant se fixează mecanic pe suportul din panouri metalice profilate care vor avea lăţimea cutei superioare (suport) mai mare decât lăţimea golului rezultat al cutei inferioare. termoizolate. 51 . complexe. uzinate. b) hidroizolaţia se lipeşte în totală aderenţă pe panourile metalice profilate.

(5) Terase utilitare – circulabile pietonal • • • • dale pozate în pat de nisip sau în mortar de ciment şi strat de separare structură hidroizolantă strat de separare element suport • • • • dale pe ploturi structură hidroizolantă strat de separare element suport • • • • • dale pozate în pat de nisip sau în mortar de ciment şi strat de separare strat de separare termoizolaţie pe strat de separare barieră vapori cu sau fără strat difuzie element suport amorsat • • • • • • dale pe ploturi structură hidroizolantă strat de separare termoizolaţie pe strat de separare barieră vapori cu sau fără strat difuzie element suport amorsat 52 .

(6) Terase utilitare – circulabile. carosabile • • • îmbrăcăminte asfaltică compactată structură hidroizolantă element suport amorsat • • • • • dale autoblocante pozate în pat de nisip structură hidroizolantă termoizolaţie rigidă barieră vapori (fără difuzie) element suport amorsat 53 .

(7) Terase utilitare – grădină • • • • • • strat vegetal strat filtrant strat drenant din elemente preformate sau pietriş structură hidroizolantă strat de separare element suport • • • • • • • • strat vegetal strat filtrant strat drenant din elemente preformate sau pietriş structură hidroizolantă strat de separare termoizolaţie barieră vapori cu sau fără strat difuzie element suport amorsat 54 .

cu poziţionarea stratului suplimentar de întărire a hidroizolaţiei (1) Structuri hidroizolante racordate în unghi drept HIDROIZOLAŢIE MONOSTRAT HIDROIZOLAŢIE BISTRAT HIDROIZOLAŢIE TRISTRAT (2) Structuri hidroizolante racordate la verticală. cu scafă la 45° (3) Racordarea structurilor termohidroizolante 55 .SECŢIUNEA a 5-a: Principii de alcătuire ale principalelor tipuri de racorduri între suprafeţe şi la elemente de construcţie şi instalaţii.96 Principii de racordare ale structurilor hidroizolante de pe suprafeţele orizontale pe cele verticale. cu membrane bituminoase la acoperişuri Art.

6E ROSTURI DE RACORDARE A HIDROIZOLAŢIEI LA DEFLECTOARE ŞI RECEPTOARE PLUVIALE DEFLECTOR SIMPLU DEFLECTOR DUBLU (2) Racordarea pe şorţ cu picurător din profil metalic sau polimeric NOTĂ: La piesele receptor pluvial metalic (plumb. peste gulerul acestora se va prevede un strat hidroizolant suplimentar. cu depăşirea marginii gulerului cu minim 10 cm a) structuri hidroizolante b)structuri termohidroizolante ANEXA NR. aplicat sub structura hidroizolantă.97 Principii de racordare a hidroizolaţiei la marginea suprafeţei acoperişurilor fără rebord (1) Racordare directă pe cornişa cu lăcrimar PRINCIPII DE HIDROIZOLARE A ROSTURILOR ROSTURI CU REBORD acoperire cu material hidroizolant lipit acoperire cu element prefabricat (3) Racordarea pe cornişă cu şorţ cu picurător din profil metalic sau polimeric ANEXA NR.98 Principii de racordare a hidroizolaţiei pe atice (1) Racordare (2) Racordare (3) Racordare (4) Racordare cu NOT Ăă : Peste hidroizola şapele ş slab armate ca suport al direct cu glaf ţie se vor aplica cu copertin ăi tencuielile element prefabricat stratului de uzură şi de finisare HIDROIZOLAŢIE ORIZONTALĂ 56 . superior.Art.7 PRINCIPII DE HIDROIZOLARE A ELEMENTELOR ŞI PĂRŢILOR DE CLĂDIRE ÎMPOTRIVA EXFILTRAŢIILOR Art. aluminiu).

99 Principii de hidroizolare a rosturilor (1) Rosturi cu rebord a) acoperire cu material hidroizolant lipit b) acoperire cu element prefabricat 57 .8 Art.ANEXA NR.

superior. cu depăşirea marginii gulerului cu minim 10 cm 58 . aplicat sub structura hidroizolantă.100 Principii de racordare a hidroizolaţiei la deflectoare şi receptoare pluviale DEFLECTOR SIMPLU DEFLECTOR DUBLU La piesele receptor pluvial sub şi peste gulerul acestora se va prevede un strat hidroizolant suplimentar.Art.

Art.101 Principii de hidroizolare a soclurilor şi fundaţiilor la clădiri cu sau fără subsol împotriva infiltraţiilor (1) Hidroizolarea soclurilor şi fundaţiilor – principii uzuale de hidroizolare 59 .100 Principii de racordare a structurilor hidroizolante împotriva exfiltraţiilor de pe suprafeţele orizontale pe cele verticale.SECŢIUNEA a 6-a: Principii de hidroizolare a elementelor şi părţilor de clădire subterane împotriva exfiltraţiilor şi infiltraţiilor Art. cu poziţionarea stratului suplimentar de întărire a hidroizolaţiei peste hidroizolaţie se vor aplica şapele şi tencuielile ca protecţie la montarea armăturilor şi la turnarea betoanelor.

60 .

Art.101 Principii de hidroizolare a rosturilor (1) Principii de hidroizolare a rosturilor contra apelor fără presiune hidrostatică (2) Principii de hidroizolare a rosturilor contra apelor cupresiune hidrostatică 61 .

Art.102 Principii de hidroizolare a străpungerilor contra apelor cu presiune hidrostatică (1) Străpungere în sistem flanşă fixă şi flanşă mobilă

(2)

Străpungere în sistem flanşă fixă şi flanşă mobilă

62

ANEXE ANEXA 1 Referinţe tehnice şi legislative
Nr. Crt. 0 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. Acte legislative 1 Legea 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare HG 622/2004 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a produselor pentru construcţii, cu completările şi modificările ulterioare Legea 50/1991 privind autorizarea lucrărilor de construcţii Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului şi ministrului administraţiei şi internelor nr.1822/394/2004, cu modificările şi completările ulterioare „Regulament privind clasificarea şi încadrarea produselor pentru construcţii pe baza performanţelor de comportare la foc” HG 28/2008 privind documentaţia tehnico-economică Ordin MLPAT nr.9/N/15.03.1993 „Regulament privind protecţia şi igiena muncii în construcţii” Legea 319/2007 privind securitatea şi sănătatea în muncă Legea 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor Ordinul MTCT şi MAI 1822/2004 „Regulament privind clasificarea şi încadrarea produselor pentru construcţii pe baza performanţelor de comportare la foc”

Nr. Crt. 0 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14.

Reglementări tehnice 1 „Normativ privind proiectarea, execuţia şi exploatarea hidroizolaţiilor la clădiri” „Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor” „Norme generale de protecţia muncii”/2000, elaborate de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale în colaborare cu Ministerul Sănătăţii „Normativ cadru de acordare şi utilizare a echipamentului individual de protecţia muncii”, aprobat cu Ordinul nr.225/1995 „Normativ de prevenire şi stingere a incendiilor pe durata executării lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora” – C300-1994 „Norme generale de apărare împotriva incendiilor” nr.163-2007 P100-1/2006 „Cod de proiectare seismică – Partea I – Prevederi de proiectare pentru clădiri” P100-3/2008 „Prevederi pentru evaluarea seismică a clădirilor existente” CR1-1-3-2005 „Cod de proiectare. Evaluarea acţiunii zăpezii asupra construcţiilor” NP082-2004 „Cod de proiectare. Bazele proiectării şi acţiunii asupra construcţiilor. Acţiunea vântului” NP005-2003 „Normativ privind proiectare construcţiilor din lemn” C125-2005 „Normativ privind proiectarea şi executarea măsurilor de izolare fonică şi a tratamentelor acustice la clădiri” C107/0-2002 „Normativ pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor de izolaţii termice la clădiri” C107-2005 „Ghid de evaluare a gradului de izolare termică a elementelor de construcţie ale clădirilor”
63

Nr. Crt. 0 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23.

Standarde 1 SR EN 14964:2007 „Substraturi rigide pentru învelitoare de acoperiş cu montare discontinuă. Definiţii şi caracteristici” SR EN 12056-3:2002 „Reţele de evacuare gravitaţională din interiorul clădirilor. Partea 3: Sistem de evacuare a apelor meteorice, proiectare şi calcule” SR EN 1991-1-1:2004 „Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor. Partea 1-1: Acţiuni generale. Greutăţi specifice, greutăţi proprii, încărcări utile pentru clădiri” SR EN 1991-1-1:2004/AC:2009 şi a SR EN 1991-1-1:2004/NA:2006 „Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor. Partea 1-1: Acţiuni generale. Greutăţi specifice, greutăţi proprii, încărcări din exploatare pentru construcţii. Anexă naţională” SR ENV 1187:2003 (metodă de încercare a acoperişurilor la expunerea la foc exterior) SR EN 13501-5+A1:2010 (clasificare la foc a produselor şi elementelor de construcţii, în baza rezultatelor încercărilor de expunere la foc exterior) SR EN 15287-1+A1:2011 – Coşuri de fum. Proiectare, instalare şi punere în funcţiune a coşurilor de fum. Partea 1: Coşuri de fum pentru aparate de încălzire neetanşe” SR EN 15287-2:2008 „Coşuri de fum. Proiectare, instalare şi punere în funcţiune a coşurilor de fum. Partea 2: Coşuri de fum pentru aparate de încălzire etanşe” SR EN 516:2006 „Accesorii prefabricate pentru învelitori de acoperiş. Instalaţii pentru acces pe acoperiş. Pasarele, podine, trepte” SR EN 517:2006 „Accesorii prefabricate pentru învelitoare de acoperiş. Cârlige de siguranţă pentru acoperiş SR EN 508-1:2008 „Produse pentru învelitori de acoperiş din foi metalice. Specificaţie pentru produse autoportante de tablă de oţel, aluminiu sau oţel inoxidabil” SR EN 494:2005/A1:2006, SR EN 494:2005/A2:2007 şi SR EN 494:2005/A3:2007 „Plăci profilate şi accesorii de fibrociment. Specificaţii de produs şi metode de încercare” SR EN 534+A1:2010 „Foi bitumate ondulate. Specificaţii de produse şi metode de încercări” SR EN 544:2006 “Şindrile bituminoase cu armături minerale şi/sau sintetice. Specificaţie de produs şi metode de încercare SR EN 492:2005/A1:2006 şi SR EN 492:2005/A2:2007 „Plăci de fibrociment tip ardezie şi accesorii. Specificaţie de produs şi metode de încercări” SR EN 12467:2006 „Plăci plane din fibrociment. Specificaţii de produse şi metode de încercare” SR EN 12326-1:2004 „Produse din ardezie piatră pentru învelitori şi placări discontinue. Partea 1: Specificaţii de produs” SR EN 12326-2:2001/A1:2004 „Produse din ardezie şi piatră pentru învelitori şi placări discontinue” SR EN 1304:2005 „Ţigle şi accesorii din argilă arsă. Definiţii şi specificaţii de produs” SR EN 539-1:2006 „Ţigle di argilă arsă pentru acoperiri discontinue. Determinarea caracteristicilor fizico-mecanice. Partea 1: Încercarea impermeabilităţii” SR EN 539-2:2006 „Ţigle din argilă arsă pentru acoperiri discontinue. Determinarea caracteristicilor fizice. Partea 2: Încercarea rezistenţei la îngheţ” SR EN 490:2005 „Ţigle şi accesorii de beton pentru învelitori de acoperiş şi placări de pereţi. Specificaţii de produse” SR EN 490:2005/A1:2006 „Ţigle şi accesorii de beton pentru învelitori de acoperiş şi placări de pereţi. Specificaţii de produse”
64

Partea 1: Cerinţe generale şi metode de încercare” SR EN 1013-2:001 „Plăci profilate de material plastic pentru învelitoare de acoperiş monostrat.0 24. Partea 3: Cerinţe specifice şi metode de încercare pentru plăci de policlorură de vinil (PVC) şi Partea 4: Cerinţe specifice şi metode de încercare pentru plăci de policarbonat (PC)” 65 . 26. Partea 2: Cerinţe specifice şi metode de încercare pentru plăci de răşină poliesterică armată cu fibre de sticlă (PAS). 25. 1 SR EN 491:2006 „Ţigle şi accesorii de beton pentru învelitori de acoperiş şi placări de pereţi. Metode de încercare” SR EN 1013-1:2001 „Plăci profilate transparente de material plastic pentru învelitoare de acoperiş monostrat.

etc. Cu excepţia cazului acoperişurilor ranversate. Evaluarea rezistenţelor termice specifice unidirecţionale s-a făcut în conformitate cu prevederile din “Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie ale clădirilor” – indicativ C1072005 – Partea a 3 – a – indicativ C 107/3. Rsie = Rsii) U = 1/R [W/(m2K)] 66 .pentru structuri etanşe R = Rsi + Σ (d/ λ) + Rsii [m2K/W] .rezistenţă termică specifică a unui strat omogen de material [m2K/W] .pentru structuri care includ la partea exterioară un strat de aer puternic ventilate (în cast caz. este necesar ca la alegerea tipului de material hidroizolant să fie luat în vedere şi procedeul de punere în operă a hidroizolaţiei.U – coeficient de transfer termic unidirecţional (transmitanţă termică unidirecţională) a structurii termo-hidroizolante a acoperişului [W/(m2K)] . se prezintă valorile rezistenţelor termice specifice unidirecţionale (în camp curent necorectate).042 m2K/W – pentru sensul fluxului termic din interior spre exterior.Rsie– rezistenţă termică superficială exterioară [m2K/W] • Rse = 0. în regim de iarnă . Din această cauză.λ – conductivitate termică de calcul [W/(mK)] (3) RELAŢII DE CALCUL Rs = d/ λ [m2K/W] R = Rsi + Σ (d/ λ) + Rsie [m2K/W] . în regim de iarnă . în alcătuirea acoperişului trebuie prevăzut un strat termoizolant. structura hidroizolantă se aplică direct pe suprafaţa termoizolaţiei sau prin intermediul unui strat de separaţie (strat de difuzie a vaporilor de apă.Rs .ANEXA 2 EVALUAREA PERFORMANŢELOR DE IZOLARE TERMICĂ LA STRUCTURILE TERMOIZOLANTE (1) GENERALITĂŢI La clădirile încălzite.rezistenţă termică specifică unidirecţională a structurii termo-hidroizolante a acoperişului [m2K/W] . pentru principalele tipuri de alcătuiri termo-hidroizolante utilizate pe scară largă la clădiri încălzite.Rsi – rezistenţă termică superficială interioară [m2K/W] • Rsi = 0.R . care să nu conducă la solicitări termice şi mecanice care depăşesc rezistenţele materialului termoizolant (cazul hidroizolaţiilor aplicate direct pe suprafaţa stratului termoizolant).125 m2K/W – pentru clădiri încălzite. În prezenta anexă. Conductivităţile termice de calcul ale materialelor din alcătuirea structurilor termo-hidroizolante luate în considerare la evaluarea rezistenţelor termice sunt în conformitate cu ANEXA A din normativ C1072005 – Partea a 3 – a – indicative C 107/3. strat de protecţie a termoizolaţiei. astfel încât construcţia să satisfacă cerinţa de izolaţie termică şi economie de energie.). (2) SIMBOLURI ŞI UNITĂŢI DE MĂSURĂ .

28 0.1.74 1.2. – acoperiş pe planşeu din fâşii cu goluri din beton armat/precomprimat.1.35 0.Acoperiş .042 (5) REZISTENŢE TERMICE SPECIFICE UNIDIRECŢIONALE PENTRU DIVERSE ALCĂTUIRILI TERMO-HIDROIZOLANTE DE ACOPERIŞURI LA CLĂDIRI ÎNCĂLZITE Conform • Tabel A.040 0.1.3.acoperiş din panouri sandwich cu o faţă din ciment armat şi o faţă cu hidroizolaţie bituminoasă (tip ROMPAN) • Tabel A.93 58 0. .6. .terasă necirculabil 5.22 0.acoperiş pe planşeu din fâşii din betoane uşoare (celulare – BCA) armate. .terasă circulabil (dale pe ploturi) • Tabel A. cu hidroizolaţie bituminoasă • Tabel A.58 1.044 0.1.4.16 0. .terasă circulabil (dale pozate pe nisip) • Tabel A.acoperiş .acoperiş din panouri sandwich cu o faţă din tablă profilată din oţel şi o faţă cu hidroizolaţie bituminoasă • Tabel A. cu hidroizolaţie bituminoasă • Tabel A.7.5.Tabelul A.17 0.70 0.PANOURI TERMO-HIDROIZOLANTE 5.T hidroizolaţie bituminoasă pietriş nisip dale din beton plăci rigide din vată minerală polistiren expandat poliuretan celular poliizocianat Conductivitate termică de calcul „λ” [W/(mK)] 1. .(4) VALOAREA CONDUCTIVITĂŢII TERMICE DE CALCUL MATERIALELE DIN COMPONENŢA ALCĂTUIRILOR HIDROIZOLANTE PREZENTATE Material PENTRU TERMO- beton armat beton de pantă şapă de ciment tablă oţel plăci din ciment armat – pentru panouri tip ROMPAN fâşii armate din betoane celulare (BCA) plăci termoizolante din BCA GBN .16 0.1 Panouri sandwich cu o faţă din tablă profilată din oţel şi o faţă cu hidroizolaţie bituminoasă Alcătuire panou: • faţă tablă profilată din oţel • termoizolaţie (tip şi grosimi conform tabel) 67 .Acoperiş . .

12 3.935 3.05 0.18 0.736 0.958 4.724 0.481 2.15 3.211 0.313 0.05 0.463 0.381 0.18 4.473 0.065 3.15 0.691 0.918 0.20 4.095 0.210 0.10 0.08 2.18 0.222 0.10 2.744 0.589 3.20 5.10 0.• hidroizolaţie bituminoasă: ¾ 1 strat – 4 mm grosime (varianta 1) ¾ 2 straturi – 7 mm.403 0.406 0.12 3.1 strat Grosime strat termoizolant Rezistenţă termică specifică unidirecţională Coeficient de transfer termic unidirecţional Varianta 2 Hidroizolaţie bituminoasă .456 0.10 0. grosime (varianta 2) 68 .399 2.08 2.617 4.12 2.20 0.477 0.326 0.10 mm grosime • termoizolaţie (tip şi grosimi conform tabel) • hidroizolaţie bituminoasă: ¾ 1 strat – 4 mm grosime (varianta 1) ¾ 2 straturi – 7 mm.191 0.386 0.208 3.191 0.278 0.2.193 0.600 0.498 0.15 3.05 0.494 4.2 straturi Grosime strat termoizolant Rezistenţă termică specifică unidirecţională Coeficient de transfer termic unidirecţional [m] 0.1.264 0.15 3.10 2.266 0.952 0.208 Izolaţie termică din polistiren 1.233 0.10 2.232 0.369 0.08 2.15 0.281 0.12 0.312 0.254 0.754 0.213 0.18 4.08 0.276 0.345 2.453 0.20 0.708 3.708 5.113 2.686 0.253 0.458 2.15 0.202 0.372 0.208 2.201 5.754 Izolaţie termică din poliuretan celular sau poliizocianat 1.762 0.Tabelul A. grosime (varianta 2) Varianta 1 Hidroizolaţie bituminoasă .08 0.328 0.299 4.18 4.780 4.694 0.343 0.08 0.715 0.12 0.191 0.05 1.223 0.20 4.941 0.048 0.327 0.05 1.571 0.026 2.441 0.192 0.009 0.2.389 0.18 0.212 0.20 [m2K/W] [W/m2K] [m] [m2K/W] Izolaţie termică din plăci din vată minerală 1.970 [W/m2K] 0.476 0.12 0.341 0.493 0.05 1.691 0. Panouri sandwich cu o faţă din ciment armat şi o faţă cu hidroizolaţie bituminoasă Alcătuire panou: • faţă ciment armat .

05 0.211 0.12 2. cu hidroizolaţie bituminoasă Alcătuire acoperiş: • fâşie din BCA .15 0.219 0.05 1.325 0.447 0.1 strat Grosime strat termoizolant Rezistenţă termică specifică unidirecţională Coeficient de transfer termic unidirecţional Varianta 2 Hidroizolaţie bituminoasă .790 0.12 3.05 0.782 Izolaţie termică din poliuretan celular sau poliizocianat 1.20 cm grosime (Rs = 0.20 4.401 0.467 0.237 Izolaţie termică din polistiren 1.hidroizolantă pe planşeu din fâşii din betoane uşoare (celulare – BCA) armate.18 4.12 0.276 0.409 0.709 0.237 2.Tabelul nr.124 0.505 0.373 2.STRUCTURI TERMO-HIDROIZOLANTE DE ACOPERIŞURI MONTATE STRAT CU STRAT.10 2.252 0.219 0.192 0.1.037 0.2 straturi Grosime strat termoizolant Rezistenţă termică specifică unidirecţională Coeficient de transfer termic unidirecţional [m] 0.200 5.427 2.18 0.355 0.10 2.219 0.969 0.251 0.309 0.737 5.05 1.3 Structură termo .365 0.310 0.08 2.701 0.808 4.719 0.05 0.2.Varianta 1 Hidroizolaţie bituminoasă .12 3. grosime (varianta 2) 69 .08 0.20 [m2K/W] [W/m2K] [m] [m2K/W] Izolaţie termică din plăci din vată minerală 1.71 m2K/W) • termoizolaţie (tip şi grosimi conform tabel) • hidroizolaţie bituminoasă: ¾ 1 strat – 4 mm grosime (varianta 1) ¾ 2 straturi – 7 mm.08 2.999 [W/m2K] 0.738 0.192 0.487 0.600 0.646 4.076 0.221 0.12 0.264 0.15 3.08 0.10 0.232 0.469 0.18 4.12 0.987 4.681 0.509 2.20 0. A.618 3.18 4.337 0.487 2.10 0.055 2.05 1.08 0.15 0.20 4.231 0.385 0.201 0.311 0.522 4.368 0.20 5.728 0.18 0.946 0.262 0.339 0.209 0.719 0.20 0.10 0.18 0.981 0.212 0.382 0.237 3.10 2.328 4.2.737 3.491 0.323 0.492 0. CU PANTA ASIGURATĂ DE ELEMENTUL DE REZISTENŢĂ AL PLANŞEULUI 5.08 2.222 0.398 0.471 0.141 2.15 0.628 0.764 0.673 0.210 0.094 3.274 0.964 3.15 3.451 0.15 3.

05 0.15 m2K/W) • termoizolaţie (tip şi grosimi conform tabel) • hidroizolaţie bituminoasă: ¾ 1 strat – 4 mm grosime (varianta 1) ¾ 2 straturi – 7 mm.176 0.20 [m2K/W] [W/m2K] [m] [m2K/W] Izolaţie termică din plăci din vată minerală 2.780 4.367 0.193 0. cu hidroizolaţie bituminoasă Alcătuire acoperiş: • fâşie cu goluri .15 4.08 0.176 5.215 0.15 4.486 0.354 0.20 0.12 0.762 0.208 5.342 0.222 0.922 4.490 0.304 0.184 0.331 4.464 0.672 5.12 3.741 3.18 5.450 0.10 0.286 0.hidroizolantă pe planşeu din fâşii cu goluri din beton armat/precomprimat.356 0.15 0.650 4.095 0.266 0.275 0.827 3.20 5.405 0.904 0.632 0.476 0.041 0.473 0.905 0.Tabelul nr.460 0.422 5.20 5.922 Izolaţie termică din polistiren 2.195 3.12 0.809 0.10 0.20 0.223 0.08 2.15 0.214 0.468 Izolaţie termică din poliuretan celular sau poliizocianat 2.08 0. grosime (varianta 2) 70 .20 5.315 0.05 0.313 0.996 0.256 0.494 5.10 3.20 cm grosime (Rs = 0.2.169 0.405 0.15 4.365 0.18 0.200 0.05 0.Varianta 1 Hidroizolaţie bituminoasă .169 0.10 3.314 0.183 0.303 3.08 2.08 0.684 [W/m2K] 0.2 straturi Grosime strat termoizolant Rezistenţă termică specifică unidirecţională Coeficient de transfer termic unidirecţional [m] 0.05 2.08 2.12 3.232 0.15 0.12 3.905 0. A.274 0.477 0.255 0.155 0.667 0.192 0.303 0.190 0.18 0.18 0.992 3.344 0.18 5.231 0.10 3.655 0.185 0.292 0.013 5.2.199 0.723 0.10 0.18 5.059 2.264 0.12 0.05 2.294 0.422 3.4 Structură termo .177 0.05 2.172 2.183 0.113 2.1 strat Grosime strat termoizolant Rezistenţă termică specifică unidirecţională Coeficient de transfer termic unidirecţional Varianta 2 Hidroizolaţie bituminoasă .

18 0.15 3.494 2.12 3.930 4.Tabelul A.858 5.20 5.226 0.721 0.18 4.15 4.299 0.225 0.12 0.2 straturi Grosime strat termoizolant Rezistenţă termică specifică unidirecţională Coeficient de transfer termic unidirecţional [m] 0.T – 15 cm grosime medie (varianta 1) ¾ din beton de pantă – 7.3.245 0.5 cm.367 0.739 3.644 5.10 0.445 0.08 2.267 0.340 0.340 0.206 0.858 3.12 3.05 0.15 0.631 3.622 0.terasă circulabil (dale pozate pe nisip) Alcătuire acoperiş: • Planşeu din beton armat .431 0.886 0.18 0.204 0.5 Acoperiş .629 0.05 1.626 0.108 4.265 0.102 0.176 2.198 0.749 0.243 0.326 0.358 2.08 2.840 0.424 0. grosime • Barieră vapori • Hidroizolaţie bituminoasă: .05 0.10 0.186 0.352 0.383 0.263 2.311 0.05 1.120 [W/m2K] 0.18 0.215 0.298 0.206 0.05 0.STRUCTURI TERMO-HIDROIZOLANTE DE ACOPERIŞURI TERASĂ 5.350 0.2 straturi – 7 mm.669 0.608 2.159 0.20 0.090 0.340 0.15 0.13 cm grosime • Barieră vapori + strat difuzie • Strat de pantă: ¾ din BCA GBN .427 0.677 0.215 3.313 0.613 0. grosime • Strat nisip pozare dale: 3 cm.840 0.205 0.256 0.15 0.196 0.324 0.20 0.12 0.459 0.449 4.590 0.20 4.15 3. grosime medie (varianta 2) • Termoizolaţie (tip şi grosimi conform tabel) • Strat protecţie termoizolaţie – şapă slab armată – 3 cm.08 0.18 4.10 2.904 Izolaţie termică din poliuretan celular sau poliizocianat 1.244 0.477 0.08 0.3.20 [m2K/W] [W/m2K] [m] [m2K/W] Izolaţie termică din plăci din vată minerală 1.10 2.10 2.549 2.12 3.531 0.767 4.08 0.1.358 Izolaţie termică din polistiren 1.20 5.912 0.653 0.1 strat Grosime strat termoizolant Rezistenţă termică specifică unidirecţională Coeficient de transfer termic unidirecţional Varianta 2 Hidroizolaţie bituminoasă .085 3.10 0. grosime • Dale din beton: 3 cm grosime 71 .08 2.358 4.05 1.365 0.18 4.646 0.12 0.195 5.187 0.442 0.463 0.068 0.254 0.380 0.216 0.Varianta 1 Hidroizolaţie bituminoasă .

352 0.10 2.12 3.211 0.866 5.707 3.10 0.730 3.366 0.325 0.183 0.08 2.074 0.238 0.979 0.347 0.200 0.18 4.385 0.423 0.299 0.10 2.08 0.245 0.202 0.05 0.12 0.05 1.12 0.302 0.893 0.18 4.430 0.20 5.574 0.957 4.186 0.360 0.314 4.439 0.165 0.457 3.178 0.824 0.15 3.254 0.483 0.574 0.20 0.3.20 5.05 1.179 0.646 0.441 0.6.280 0.336 0.08 0.18 0.548 5.211 0.003 Izolaţie termică din poliuretan celular sau poliizocianat 2.10 0.836 0.627 0.207 0.263 0.265 0.5 cm.10 0.594 2.289 0.20 [m2K/W] [W/m2K] [m] [m2K/W] Izolaţie termică din plăci din vată minerală 2.248 0.05 1.648 2.15 4.259 0.620 0.957 6.185 4.2.05 0.20 0.05 0.607 0.452 0.192 5.324 0.terasă circulabil (dale pe ploturi) Alcătuire acoperiş: • Planşeu din beton armat .20 5.15 0.15 0.12 3.932 0.08 2.314 0.802 0.289 0.223 0.275 3. grosime • Dale pe ploturi – rosturi întrre dale 2 mm.455 0.838 3.08 0. care realizează un strat de aer puternic ventilat 72 .08 2.743 5.207 5.18 0.T – 15 cm grosime medie (varianta 1) ¾ din beton de pantă – 7.18 0.194 0.12 0. Acoperiş .346 0. grosime medie (varianta 2) • Termoizolaţie (tip şi grosimi conform tabel) • Strat protecţie termoizolaţie – şapă slab armată – 3 cm.457 Izolaţie termică din polistiren 2.Varianta 1 – strat pantă din BCA Grosime strat termoizolant Rezistenţă termică specifică unidirecţională Coeficient de transfer termic unidirecţional Varianta 2– strat pantă din beton de pantă Grosime strat termoizolant Rezistenţă termică specifică unidirecţională Coeficient de transfer termic unidirecţional [m] 0.171 0.074 0.586 0.457 4.15 0.029 5.18 4.15 4.215 0.Tabelul A.220 0.10 2.362 3.407 0.219 [W/m2K] 0.165 0.13 cm grosime • Barieră vapori + strat difuzie • Strat de pantă: ¾ din BCA GBN .074 0. grosime • Barieră vapori • Hidroizolaţie bituminoasă: 2 straturi – 7 mm.12 3.

Grosime 73 .463 4. Grosime medie (varianta 2) • Termoizolaţie (tip şi grosimi conform tabel) • Strat protecţie termoizolaţie – şapă slab armată – 3 cm.terasă necirculabil Alcătuire acoperiş: • Planşeu din beton armat .08 0.10 2.15 3.12 0.18 0.225 [W/m2K] 0.842 0.20 0.20 0.08 2.489 0.313 0.12 3.05 0.008 Izolaţie termică din poliuretan celular sau poliizocianat 2.429 0.171 0.33 0.422 0.08 0.20 5.937 0.215 0.190 4.451 0.337 0.335 0.58 0.171 0.08 0.625 0.461 0.844 3.20 5.186 0.05 1.898 0.7.08 0.08 0.201 0.554 5.270 0.15 4.05 1.08 2.713 3.10 0.200 0.83 0.289 0.13 cm grosime • Barieră vapori + strat difuzie • Strat de pantă: ¾ din BCA GBN .179 0.10 2.289 0.807 0.279 0.20 5.10 2.15 0.10 0.213 5.18 0.245 0.58 0.18 4.584 0.18 4.345 0.254 0.281 3.298 0.10 0.15 0.301 0.Tabelul A.438 0. Acoperiş .325 0.216 0.5 cm.440 0.258 0.211 0.05 0.164 0.15 0.08 2.963 6.223 0.12 0.599 2.748 5.367 3.366 0.20 [m2K/W] [W/m2K] [m] [m2K/W] Izolaţie termică din plăci din vată minerală 2.Varianta 1 – strat pantă din BCA Grosime strat termoizolant Rezistenţă termică specifică unidirecţională Coeficient de transfer termic unidirecţional Varianta 2– strat pantă din beton de pantă Grosime strat termoizolant Rezistenţă termică specifică unidirecţională Coeficient de transfer termic unidirecţional [m] 0.248 0. grosime • Barieră vapori • Hidroizolaţie bituminoasă: 2 straturi – 7 mm.034 5.352 0.735 3.353 0.985 0.463 3.872 5.12 3.963 4.193 0.12 0.3.05 0. grosime • Strat lestare din pietriş: 7 cm.263 0.366 0.191 5.05 1.406 0.12 3.237 0.18 0.463 Izolaţie termică din polistiren 2.178 0.653 2.08 0.15 4.605 0.T – 15 cm grosime medie (varianta 1) ¾ din beton de pantă – 7.219 0.18 4.3.183 0.651 0.625 0.207 0.320 4.

437 0.426 0. A.480 4. Pentru sezonul cald.670 3.200 W/(m2K) [valoarea 0.20 5..20 0.333 0.10 2.182 0.188 0.10 0..1. .18 4.599 0.219 0.12 3.20 5.323 0.10 2.7.18 0.10 2.171 0.312 0. se pot majora cu valoarea 0.200 W/(m2K) include şi majorarea de 0.20 0.097 0.403 0.191 NOTĂ: 1.347 0..08 2.177 0.10 0.261 0.363 0.889 5.980 4.571 5...384 3.242 [W/m2K] 0.18 0.20 [m2K/W] [W/m2K] [m] [m2K/W] Izolaţie termică din plăci din vată minerală 2.15 4. Valorile rezistenţelor termice şi ale transmitanţelor termice din tabelele A.1.05 0.051 5.370 0.201 0.025 Izolaţie termică din poliuretan celular sau poliizocianat 2.214 0.164 0.15 4.824 0.616 2.419 0.752 3.002 0.435 0.730 3.478 0..05 1.05 1.1. resistenţele termice din tabelele A.297 0.597 0.18 4.12 3.300 0.1.15 0.15 0.097 0.193 0.578 0.847 0.20 5.253 0.1.287 0.597 0.859 0. rezistenţele termice din tabelele A.287 0.980 6. A.18 0.247 0.08 0.1.042 W/(m2K) 3.18 4.298 3.278 0.337 4.206 0.05 1.915 0.765 5.042 W/(m2K) corespunzătoare sezonului cald]. se vor majora cu valoarea 0.222 0.861 3.10 0.08 2.1.12 0.7.05 0. A.199 0. pentru straturi de protecţie termoreflectante de culoare aluminiu sau alb.08 2.383 0.954 0.257 0. 2.08 0.349 0.Varianta 1 – strat pantă din BCA Grosime strat termoizolant Rezistenţă termică specifică unidirecţională Coeficient de transfer termic unidirecţional Varianta 2– strat pantă din beton de pantă Grosime strat termoizolant Rezistenţă termică specifică unidirecţională Coeficient de transfer termic unidirecţional [m] 0.1 .08 0.210 0.287 0.448 0.186 0.207 4.05 0.179 0.343 0.619 0.233 0.097 0.244 0.506 0.15 0.12 3.15 3.236 0.230 5. 74 .642 0.12 0.12 0.480 Izolaţie termică din polistiren 2..1.480 3. sunt date pentru sezonul rece. Pentru lunile de vară.668 0. ..335 0.4.

8 . cu formă dreptunghiulară în plan (raport înălţime clădire/deschidere clădire H/l ≥2.0) Viteză vânt (m/s) 10 20 30 40 (km/h) 36 72 108 144 Sucţune dinamică de bază (kN/m2) 0.5) – conform tabel nr. nu şi presiunea. NOTĂ: Prevederile prezentei anexe nu se referă la calculul elementelor structurale la acţiunea vântului şi nici la calculul la acţiunea vântului a acoperişului. A. pentru două cazuri uzuale de construcţii închise. în funcţie de zona eoliană şi altitudinea la care este amplasată construcţia. în care v . cu formă dreptunghiulară în plan (raport înălţime clădire/deschidere clădire H/l ≥2. care pot avea ca efect smulgerea straturilor hidroizolante.00 cn2 = coeficientul rezultantei acţiunii vântului • cn2 = .78 75 . în două ape (cu panta mai mică de 600) sau orizontal (raport înălţime clădire/deschidere clădire H/l ≥2. după caz.viteza vântului.2. în [kN/m2] β .0) • cn2 = . la dimensionarea pieselor de prindere a structurii termo-hidroizolante de stratul de rezistenţă al acoperişului. P – sucţiunea din vânt. cu formă dreptunghiulară în plan: – acoperiş înclinat.5) gv = sucţiune dinamică de bază.coeficient dinamic – pentru majoritatea construcţiilor cu înălţimea mai mică de 36 m..2 . Acest calcul se face în conformitate cu reglementările tehnice în vigoare.06 0. a fost luată în considerare numai sucţiunea datorată vântului.55 0. la construcţii închise. în două ape (cu panta mai mică de 600) sau orizontal.1.20 0. respectiv greutatea stratului de lestare..0. – acoperiş sub formă de arc circular (raport înălţime arc la cheie/deschidere clădire f/l =0. în funcţie de viteza vântului. în [m/s] Acoperiş înclinat. β = 1.ANEXA 3 ÎNCĂRCĂRI DATORATE SUCŢIUNII VÂNTULUI Prevederile prezentei anexe se referă la evaluarea încărcărilor datorate sucţiunii vântului.2.pentru acoperiş înclinat în două ape (cu panta mai mică de 600) sau orizontal. cu formă dreptunghiulară în plan (raport înălţime arc la cheie/deschidere clădire f/l =0. la construcţii închise.44 0. Sucţiunea din vânt a fost evaluată pentru diverse viteze ale vântului.pentru acoperiş sub formă de arc circular. Se menţionează că în cadrul prezentei Anexe.1. Formula de calcul a sucţiunii din vânt este: P = β x cn2 x gv .25 0. Valoarea sucţiunii din vânt trebuie luată în considerare. A.2.05 0. la construcţii închise. în [kN/m2] • gv = v2/1630.0) – conform tabel nr.98 Sucţiune din vânt (kN/m2) 0.

66 1.25 0.06 0.Acoperiş sub formă de arc circular.07 0. cu formă dreptunghiulară în plan (raport înălţime arc la cheie/deschidere clădire f/l =0.30 0.18 76 . la construcţii închise.5) Viteză vânt (m/s) 10 20 30 40 (km/h) 36 72 108 144 Sucţiune dinamică de bază (kN/m2) 0.55 0.98 Sucţiune din vânt (kN/m2) 0.