NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA, EXECUTAREA ŞI EXPLOATAREA HIDROIZOLAŢIILOR LA CLĂDIRI (REVIZUIRE NORMATIV NP 040-2002

)

1

CUPRINS pag.
CAPITOLUL I: CAPITOLUL II: CAPITOLUL III: CAPITOLUL IV: CAPITOLUL V: CAPITOLUL VI: CAPITOLUL VII: CAPITOLUL VIII: ANEXA 1 ANEXA 2 ANEXA 3 Prevederi generale Prevederi privind proiectarea, executarea şi utilizarea hidroizolaţiilor Prezentarea şi evaluarea hidroizolaţiilor Alcătuirea structurilor hidroizolante Condiţii privind verificarea calităţii şi urmărirea comportării în timp a hidroizolaţiilor Măsuri privind protecţia şi igiena muncii Măsuri privind prevenirea şi stingerea incendiilor Prevederi conexe Referinţe tehnice şi legislative Evaluarea performanţelor de izolare termică la structurile termoizolante Încărcări datorate sucţiunii vântului 1 7 16 30 44 45 45 46 63 66 75

2

3

pulverulentă sau solidă). d) principii şi condiţii privind alcătuirea structurilor hidroizolante. EXECUTAREA ŞI EXPLOATAREA HIDROIZOLAŢIILOR LA CLĂDIRI (REVIZUIRE NORMATIV NP 040-2002) Indicativ: CAPITOLUL I: Prevederi generale SECŢIUNEA 1: Obiect Art. e) prevederi conexe.3 Prevederile prezentului normativ se adresează proiectanţilor. precum şi a reglementărilor europene. Art. Art. SECŢIUNEA a 2-a: Domeniul de aplicare Art. în conformitate cu prevederile Legii 10/1995 privind calitatea în construcţii cu modificările ulterioare. continue şi omogene ale clădirilor supuse în general. ce acţionează asupra clădirilor sau părţilor de clădire/construcţie din exteriorul sau interiorul acestora. din domeniul clădirilor civile.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA.4 Prevederile prezentului normativ se referă la hidroizolaţiile etanşe. Art. industriale şi agricole. 1 . f) anexe informative şi explicative.2 Prezentul normativ cuprinde: a) prevederi generale şi elemente definitorii privind hidroizolaţiile. cu sau fără presiune hidrostatică. neagresive chimic. executarea şi exploatarea hidroizolaţiilor la clădiri. precum şi verificatorilor şi experţilor tehnici. organelor de avizare şi control. a HG 622/2004 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a produselor pentru construcţii cu completările şi modificările ulterioare. executarea şi exploatarea hidroizolaţiilor. executanţilor şi beneficiarilor (utilizatorilor). acţiunii mediului natural şi antropic şi supuse acţiunii directe a apelor (în stare lichidă.1 Prezentul normativ stabileşte elemente caracteristice privind proiectarea. b) prevederi privind proiectarea.5 În prezentul normativ sunt cuprinse şi specificaţii asupra altor elemente ce fac parte din alcătuirile hidroizolante şi care sunt în legătură cu acestea (structuri termoizolante ce fac parte din structurile termohidroizolante). c) cerinţe privind evaluarea hidroizolaţiilor şi materialelor hidroizolante.

continue şi omogene care fac obiectul prezentului normativ constau în: a) membrane hidroizolante bituminoase. (iii) terase plantate (terase/acoperişuri verzi). tencuieli. h) terase necirculabile cu structură hidroizolantă autoprotejată: terase necirculabile sau cu circulaţie ocazională. e) sisteme de ecranări şi drenaje ale părţilor de construcţii.6 Prezentul normativ nu se referă la: a) hidroizolarea acoperişurilor cu pantă > 20%.7 Prezentul normativ nu se referă la reabilitări şi reparaţii ale hidroizolaţiilor/termohidroizolaţiilor existente. cu aplicare peliculară. (ii) terase carosabile: terase apte accesului şi parcajului auto. c) hidroizolaţie: structura etanşă.8 Hidroizolaţiile etanşe. d) mase hidroizolante polimerice (materiale plastice). degradate şi nefuncţionale. g) terase utilitare: termen ce defineşte categoria teraselor ce comportă funcţiuni utilitare în exploatare: (i) terase circulabile pietonal: terase de acces şi/sau flux pietonal (cu utilizare redusă sau intensă). omogene.) d) sisteme de impermeabilizări ale solului. f) mase omogene cu aplicare peliculară: termen generic ce defineşte totalitatea produselor hidroizolante sub formă fluidă.9 Terminologie generală specifică: a) etanşeitate: termen ce defineşte totala impermeabilitate faţă de apă a unor suprafeţe. b) izolaţie: termen ce defineşte generic izolaţiile hidrofuge şi termohidrofuge. b) hidroizolarea la construcţii speciale: drumuri şi poduri. bataluri. c) sisteme de impermeabilizări în masa sau pe suprafaţa elementelor de construcţie (betoane. dirijată. în vigoare. (iv) terase cu utilitate multiplă (mixte). g) caracteristicile de performanţă ale membranelor/foilor utilizate ca bariere contra vaporilor în structurile termoizolante/termohidroizolante. Art. c) mase hidroizolante bituminoase omogene.Art. SECŢIUNEA a 3-a: Elemente definitorii Art. şape etc. tuneluri. gropi ecologice etc. Acestea se vor prevede şi executa în conformitate cu reglementările specifice. elemente sau produse din domeniul construcţiilor. Art. b) membrane hidroizolante polimerice (materiale plastice). care au ca strat superior al structurii hidroizolante o membrană hidroizolantă 2 . cu diverse vâscozităţi. cu aplicare peliculară.. cu respectarea prevederilor privind cerinţele esenţiale de calitate din prezentul normativ. continuă şi omogenă de protecţie a elementelor sau părţilor de construcţie împotriva infiltraţiilor şi/sau exfiltraţiilor apei şi/sau a umidiţătii naturale a solului. e) membrane (membrane hidroizolante): termen generic ce defineşte totalitatea produselor hidroizolante sub formă de foi groase ambalate în suluri. f) hidroizolaţii rigide subterane. părţi. d) hidroizolator: persoană calificată care execută activităţi de etanşare cu produse hidroizolante.

membrane sau structuri hidroizolante/termohidroizolante.90 (de exemplu: plăci din vată 3 . poliizocianurat etc. continue. de regulă. cu deformaţii neglijabile pe care se pot aplica orice tip de produse/structuri hidroizolante (planşee/plăci din beton armat. pozate pe suport rigid (acoperite. plută aglomerată şi beton spumat. poliuretan. foi. terase necirculabile cu protecţie suplimentară grea: terase necirculabile sau cu circulaţie ocazională (peste structura hidroizolantă este prevăzută o protecţie grea din pietriş. folii.2 N/cm2 (2kPa) cu o deformatie maximă de 5% cu un coeficient de revenire de minim 0. este pozată peste structura hidroizolantă aplcată direct pe elementul structural suport). şapă.). c) semielastic: suport deformabil alcătuit din panouri profilate longitudinal. ţesături. de exemplu dale din membrană bituminoasă. foi sau structuri hidroizolante/termohidroizolante prin lipire în puncte. semiaderent: mod de aplicare a unei membrane. b) semirigid: suport alcătuit din structuri termoizolante pozate pe suport rigid. cu şapă de nivelare/rectificare). independent sau flotant (simplă pozare): mod de aplicare fără aderenţă la suport a unei folii.). după caz. şape/betoane de pantă rectificate din mortar de ciment fără adaos de var. poziţionată. astereală din lemn sau plăci celulozice. folii sau pelicule aplicate în procesul de fabricaţie pe faţa superioară a membranelor hidroizolante sau produse hidroizolante (membrane sau pelicule) rezistente la factorii de mediu prin natura compoundului din care sunt fabricate.i) j) k) l) m) n) o) p) q) r) s) autoprotejată (pentru acces ocazional se prevăd zone special întărite şi marcate ce comportă o circulaţie uşoară. care se includ în structura membranelor hidroizolante (încorporate şi/sau aplicate pe suprafaţă) sau care întăresc straturile hidroizolante din mase omogene cu aplicare peliculară. sub straturile termoizolante sau peste suprafeţe umede. pe acest tip de suport se pot aplica produse/structuri hidroizolante cu membrane. omogene pe întreaga suprafaţă. folii. produsele termoizolante suport vor fi de tipul celor ce pot fi supuse unui efort de compresiune de 8 N/cm2 (80kPa) cu o deformaţie maximă de 10% (de exemplu: polistiren expandat. terase ranversate: terase necirculabile cu structuri termohidroizolante inversate (termoizolaţia protejată/lestată. întărită. ca element pe care se aplică hidroizolaţia: a) rigid: suport continuu. autoprotecţie (membrane hidroizolante autoprotejate): protecţie cu materiale minerale (granulare sau în paiete). cu rol de a împiedica aderenţa şi/sau de protecţie. dale pe ploturi distanţier etc. aderenţă totală (totală aderenţă): mod de aplicare a unei membrane sau structuri hidroizolante prin sudură sau lipire cu adeziv specific. barieră contra vaporilor (barieră vapori): strat cu rol de blocare a migrării vaporilor de apă spre straturile superioare a unei structuri termohidroizolante. strat difuzie (difuzie): strat cu rol de repartizare uniformă a vaporilor de apă (echilibrarea presiunii). panouri complexe prefabricate. armate sau slab armate. Art. termoizolate. armare (strat – straturi de armare): materiale sub formă de împâslituri (voaluri). strat de separare (desolidarizare): folie sau foaie aplicată flotant între diverse produse ce compun structurile termohidroizolante sau aplicată sub stratul de protecţie grea. benzi (fâşii) continue sau discontinue. cu săgeată maximă de 1/150 şi/sau structuri termoizolante ce pot fi supuse unui efort de compresiune de 0. ce pot fi aplicate pe orice tip de structuri termoizolante şi pe structuri termoizolante din sticlă spongioasă. plăci prefabricate din beton celular.10 Suportul. plase. dale. monolit sau prefabricat). autoprotejată). într-un proces stabilit. plută aglomerată. datorită stratului autoadeziv aflat pe faţa inferioară. autoaderenţă: mod de aplicare a unei membranesau folii în totală aderenţă.

(4) Sistemele de termoizolare aplicate prin spreiere în situ. în aderenţă totală sau semiaderenţă. bituminoase şi polimerice. inox etc. pe şantier. hidrofobe. cu fixare mecanică pe suportul structural (cu suprapunerile lipite/sudate. de pelicule protectoare. paiete minerale. (3) Autoprotecţia membranelor hidroizolante. (2) Membranele hidroizolante ce compun structurile multistrat se lipesc între ele (inclusiv suprapunerile) numai în totală aderenţă. de regulă peste linia fixărilor mecanice). cu aplicare peliculară. b) folii metalice subţiri (etirate. (5) Protecţia (uşoară) aplicată pe şantier. aplicată pe şantier pe structurile hidroizolante cu membrane sau cu mase omogene cu aplicare peliculară. amprentate) din aluminiu. acestea se aplică pe suport rigid hidroizolat (sau cu hidroizolaţie veche. cu intercalarea unui strat de separare. la rece cu adezivi/masticuri bituminoase sau polimerice sau prin sudură (lipire) cu flacără sau cu aer fierbinte (cu suprapunerile lipite sudate). hidroizolante. pe structurile hidroizolante cu membrane sau mase omogene cu aplicare peliculară. b) folii subţiri metalice sau polimerice rezistente la radiaţiile solare. au rolul principal de a ecrana radiaţiile solare (în special radiaţiile UV) ce constituie principala cauză a degradării membranelor hidroizolante. la cald cu masticuri bituminoase. prin natura alcătuirii compoundului. d) în semiaderenţă: lipirea discontinuă. (3) Structurile hidroizolante cu mase omogene cu aplicare peliculară se aplică. bituminoase şi polimerice: 4 . cupru. bituminoase şi polimerice. prin natura alcătuirii compoundului şi/sau prin structura de stratificare a materialelor cuprinse şi/sau înglobate în masa membranei. Art. (2) Autoprotecţia membranelor hidroizolante polimerice (aplicată din fabricaţie pe suprafaţa acestora): a) pulberi metalice sau nemetalice.11 Structura hidroizolantă defineşte sistemul structural hidroizolant monostrat. de regulă cu masticuri sau adezivi specifici. pe acest tip de suport se pot aplica produse/structuri hidroizolante cu membrane. în timp prin îmbătrânire naturală. de regulă. ce pot fi aplicate şi pe suport rigid. bituminoase şi polimerice prin aplicarea. (6) Protecţia grea (ce poate constitui şi strat cu rol de lestare). la rece sau la cald. după îndepărtarea filmului de protecţie (cu suprapunerile lipite/sudate). direct expuse acţiunii factorilor de mediu.minerală de minim 140 kg/m3). reparată şi regenerată. autoadezive a membranei pe suport. cu spumă poliuretanică un constituie hidroizolaţie.12 Protecţia sau autoprotecţia membranelor şi structurilor hidroizolante. la cald sau la rece (nu se recomandă lipirea prin autoaderenţă). c) în autoaderenţă: prin lipirea suprafeţei inferioare. în conformitate cu precizările tehnice şi tehnologice ale producătorului. bistrat sau multistrat alcătuit din produse hidroizolante tip membrane sau tip mase omogene cu aplicare peliculară. (1) Autoprotecţia membranelor hidroizolante bituminoase (aplicată din fabricaţie pe suprafaţa membranei superioare): a) granule. (4) Autoprotecţia maselor omogene. în anumite condiţii. e) cu fixare mecanică: simplă pozare. (1) Structurile cu membrane hidroizolante se aplică pe suport în următoarele moduri: a) independent/flotant: simplă pozare pe elementul suport (cu suprapunerile lipite). există produse (sisteme de hidroizolare) din această categorie ce se pot aplica şi pe suport semirigid sau semielastic. b) în aderenţă totală: prin lipire. Art. de regulă. bituminoase sau polimerice. sau în autoaderenţă (cu suprapunerile lipite/sudate). în puncte sau benzi. numai pe suport rigid.

**** pe suport din poliizocianurat se poate aplica în semiaderenţă sau aderenţă totală prin lipire cu adeziv/mastic. Art. ranversate).A. t. se aplică în totală aderenţă. primul strat hidroizolat se va fixa mecanic. pe suport din vată minerală caşerată din fabricaţie cu membrană hidroizolantă (ca prim strat hidroizolant). s.N.P. de regulă. f. se indică datele din următorul tablou: Tipul suportului • • • • • • • • • SUPORT RIGID beton. = T. pe suprafaţa amorsată. f..a) b) c) d) e) pietriş mărgăritar. T. = f. = note: terase necirculabile cu protecţie suplimentară. terase necirculabile cu structura hidroizolantă autoprotejată. dale din beton.13 (1) Structurile hidroizolante bituminoase şi polimerice pot fi aplicate pe suporturi (inclusiv modalităţile de aplicare) ce sunt în general. piatră naturală. turnat sau spumat plăci sticlă spongioasă SUPORT SEMIRIGID plăci poliuretan sau polistiren (cu sau fără caşerare)** plăci plută (cu sau fără strat de caşerare) plăci perlit (cu sau fără strat de caşerare) plăci izocianurat minerală (cu sau fără strat de caşerare)*** SUPORT SEMIELASTIC lemn sau plăci fibrolemnoase* plăci rigide vată minerală (cu sau fără strat de caşerare)*** Tipul teraselor/mod de aplicare T. = s. t.P. dale montate pe ploturi-distanţier.G. şapă beton uşor. fixe sau reglabile. 5 . se poate aplica la T. gresie etc. s. acoperită cu protecţie grea.N. pozate pe şapă din mortar de ciment. structură termohidroizolantă cu termoizolaţia ranversată. x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x T.P. special concepute. multiple variante de structuri hidroizolante şi termohidroizolante. conform prevederilor producătorului. la rece sau la cald.N. cu suporturi diverse). dale din beton pozate în pat de nisip sau pe un strat geotextil. cu circulaţie redusă. = T. *** pe suport din vată minerală. = t. sortat (Ø 7 ÷ 15 mm). există sorturi cu densitate mare care permit aplicarea în totală aderenţă. indicate de producătorii de sistem privind hidroizolaţiile (aceştia indică.N. (2) În cazul structurilor hidroizolante cu membrane bituminoase ce nu au indicaţii privind tipul de suport şi modul de aplicare pe suport. conform prevederilor producătorului. x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x t. T. grea. ** pe suport din poliuretan sau polistiren se poate aplica în semiaderenţă sau aderenţă totală în cazul membranelor autoadezive. s. notă: între structura hidroizolantă şi protecţia grea se va prevede şi aplica un strat geotextil cu rol de protecţie mecanică a structurii hidroizolante (şi a celei termoizolante. cu grosimea stratului ≥ 4 cm (~ 70 kg/m2).G. terase circulabile pietonal flotant semiaderenţă aderenţă totală * pe suport din lemn sau plăci fibrolemnoase primul strat hidroizolant se va fixa mecanic.A.

fără sau cu straturi de armare şi un strat de membrană bituminoasă sau polimerică aplicată sub sau peste straturile peliculare (în conformitate cu prevederile producătorului maselor omogene cu aplicare peliculară şi/sau de sistem). SBS cu SBS)].14 Configurarea conceptuală a structurilor hidroizolante bituminoase şi/sau polimerice funcţie de natura produselor componente sunt. şocuri mecanice. de regulă. dilatări şi contracţii termice blocate. apa meteorică. incendiu interior sau exterior structurii hidroizolante. alcătuite din acelaşi tip de bitum aditivat (APP cu APP. acizi. vegetaţii (rădăcini). păsări). şape. c) în două sau mai multe straturi. bituminoase sau polimerice. temperaturi ridicate şi scăzute. d) în unul sau mai multe straturi din mase omogene cu aplicare peliculară. cu o membrană polimerică de bază (compatibilă cu bitumul) şi unul sau mai multe straturi de membrane bituminoase (în conformitate cu prevederile producătorului membranei polimerice şi/sau de sistem). cutremure. b) într-un strat cu membrană polimerică. d) chimici: umiditatea aerului şi a mediului de contact. c) termici: variaţii ale temperaturii mediului interior şi exterior structurii hidroizolante. 6 . baze şi săruri din mediul exterior sau interior structurii hidroizolante. presiuni ale maselor de apă. protecţii grele). fără sau cu strat/straturi de armare. (3) Structurile hidroizolante cu membrane bituminoase se pot aplica pe structuri hidroizolante vechi. radiaţii emise din procesul de exploatare/utilizare.15 Agenţii ce pot acţiona asupra hidroizolaţiilor. sunt: a) mecanici: greutăţi proprii date din exploatare: greutăţile elementelor suprapuse peste structura hidroizolantă (betoane. zăpadă. polimerice. e) în unul sau mai multe straturi din mase omogene cu aplicare peliculară. mucegaiuri. Art. explozii. numai după repararea/regenerarea acestora şi după înglobarea la cald a autoprotecţiei în masa membranei sau după amorsarea şi lipirea cu mastic la rece sau la cald (care să acopere autoprotecţia): Art. şocuri termice. structurile hidroizolante se alcătuiesc astfel: a) în unul sau mai multe straturi cu membrane bituminoase [de regulă. solvenţi. insecte şi animale (rozătoare. curenţi vagabonzi. bituminoase. e) biologici: bacterii. trăsnete. în general. vânt. indicate de producătorii de sistem şi/sau de produse privind hidroizolaţiile. f) în unul sau mai multe straturi din mase omogene cu aplicare peliculară.notă: plăcile termoizolante suport vor fi aplicate pe suport în conformitate cu prevederile producătorilor acestora. fără sau cu strat/straturi de armare. a mediului de contact şi din procesul de exploatare/utilizare. câmpuri magnetice. b) electromagnetici: radiaţii solare cu diferite lungimi de undă (IR şi UV).

după caz. (7) Pentru lucrările de izolaţii ce implică condiţii de pericol privind incendiile.). ca element suport (al izolaţiei) în vederea stabilirii tipului şi alcătuirii hidroizolaţiei (termohidroizolaţiei). 7 . protecţii. în vigoare. distincte.16 Principii generale: (1) Documentaţia tehnico-economică se va întocmi în baza prevederilor Legii 10/1995 privind calitatea în construcţii. definirea din punct de vedere constructiv/structural şi a modului de comportare (deplasări. în construcţii. drenaje etc. şi prevederi/menţionări privind lucrări conexe izolaţiilor (de exemplu: umpluturi. c) precizarea condiţiilor geo-climatice de situare a clădirii. b) precizarea funcţionalităţii şi structurii constructive a clădirii/părţii de clădire ce se izolează. se va întocmi conform prevederilor prezentului normativ şi a reglementărilor tehnice specifice. se vor elabora documentaţii specifice. (2) Documentaţia tehnică de execuţie privind hidroizolarea (termohidroizolarea) clădirilor/părţilor de clădiri. vibraţii. asupra cărora nu a fost înştiinţat şi consultat. b) categoria şi clasa de importanţă a clădirii. c) definirea specificului funcţional al clădirii/părţilor de clădire. (4) Documentaţia tehnică de execuţie a lucrărilor de izolaţii se va elabora în baza temei program (analizate şi însuşite de proiectant) şi a caietului de sarcini (întocmit de proiectant şi însuşit de beneficiar) ce va defini cerinţele exigenţiale de calitate pentru sistemul/sistemele şi produsele preconizate. toate valabile cu completările şi modificările ulterioare. împotriva apei şi/sau a umidităţii mediului. cu menţionarea lucrărilor de alt specific şi corelarea acestora cu lucrările de hidroizolare (termohidroizolare) încât să nu se producă suprapuneri de lucrări sau să se prevadă sisteme de protecţie a lucrărilor executate (în cazul în care suprapunerile de lucrări sunt inerente). privind securitatea şi prevenirea incendiilor şi/sau exploziilor şi de protecţia muncii. a Legii 50/1991 privind autorizarea lucrărilor de construcţii şi a HG 622/2004 privind produsele pentru construcţii. precum şi în concordanţă cu prevederile producătorului/producătorilor de sistem şi de produse hidroizolante (şi termoizolante ce fac parte din structurile termohidroizolante). (8) Proiectantul poate opri lucrările de construcţie în cazul în care constată modificări sau abateri de la prevederile documentaţiei de execuţie şi/sau a reglementărilor specifice.CAPITOLUL II: Prevederi privind proiectarea. d) precizarea tipului de hidroizolaţie (termohidroizolaţie) preconizate. (5) Tema program şi caietul de sarcini se vor elabora în concordanţă şi în baza următoarelor aspecte: a) condiţiile şi exigenţele stabilite de beneficiar/utilizator. distinct şi explicit pentru structura/structurile hidroizolante (şi/sau termohidroizolante).17 Principii particulare privind proiectarea izolaţiilor la clădiri: a) condiţiile geoclimatice a sitului de amplasare a clădirii. pe stadii fizice determinate. complexitatea şi importanţa lucrărilor. (6) Documentaţia tehnică de execuţie va cuprinde. după caz (funcţie de amploarea. exploziile sau accidentările. mişcări elastice. (3) Documentaţia tehnică de execuţie privind structurile hidroizolante (termohidroizolante) se va elabora. executarea şi utilizarea hidroizolaţiilor SECŢIUNEA 1: Prevederi privind proiectarea Art. Art. precum şi după necesităţi şi/sau cerinţe). în vigoare. nivel de microfisurare) a acestora.

în corelare cu elementele constructive. sub acţiunea sarcinilor verticale şi/sau orizontale. pe stadii fizice. de etanşare a diferitelor părţi de construcţie. la toate combinaţiile de acţiuni susceptibile de a se produce în timpul utilizării (existenţei). stabilitate dimensională etc. NP 082-2004 „Cod de proiectare.) suportului şi/sau a elementelor suprapuse. după caz. tipice şi atipice. uniform repartizate şi/sau concentrate având drept criteriu de performanţă stabilitatea faţă de suport cu menţinerea etanşeităţii. Greutăţi specifice. g) stabilirea detaliilor. rezistenţa la rupere la tracţiune. Art. dilatări. contracţii etc. precum şi. b) capacitatea de rezistenţă şi stabilitate: evitarea deformaţiilor şi/sau degradărilor sub efectul sucţiunii şi presiunii vântului prin asigurarea aderenţei la suport sau a unei lestări corespunzătoare (inclusiv protecţie grea). d) proiectarea părţilor de construcţie ce se izolează. j) stabilirea condiţiilor privind verificarea calităţii lucrărilor. încărcări utile pentru clădiri”. h) stabilirea tipurilor dimensionării şi nivelurilor calitative a elementelor anexe şi accesorii a lucrărilor de izolaţii. NP 00-2003 „Normativ privind proiectarea construcţiilor din lemn” şi a Standardelor SR EN 1991-1-1:2004 „Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor. greutăţi proprii.18 Condiţii de calitate. asigurate prin proiectare. încovoieri cu săgeată limitată. rezistenţa la perforare statică şi dinamică. stabilitate la temperaturi ridicate. Această cerinţă cuprinde următoarele condiţii tehnice şi criterii (parametri) de performanţă aferente: a) aptitudinea de exploatare: (i) limitarea deformaţiilor şi/sau degradărilor sub acţiunea sarcinilor verticale. Partea 1-1: Acţiuni generale. rezistenţa la dezlipire şi forfecare a îmbinărilor. alungirea la rupere la tracţiune. pentru satisfacerea cerinţelor esenţiale: (1) Rezistenţă mecanică şi stabilitate: se exprimă prin condiţii tehnice privind siguranţa constructivă şi de utilizare a structurilor hidroizolante (termohidroizolante). (ii) limitarea deformaţiilor şi/sau a degradărilor produse prin deplasările (deplasări. vibraţii. Acţiunea vântului”. Evaluarea acţiunii zăpezii asupra construcţiilor”. precum şi aprecierea posibilităţilor de acţionare a unor factori poluanţi şi chimici-corozivi asupra izolaţiei. SR EN 1991-1-1:2004/AC:2009 şi a SR EN 1991-18 . i) evidenţierea fazelor şi etapelor de lucrări şi a consumurilor de produse/materiale aferente acestora.d) aprecierea şi stabilirea modurilor şi nivelurilor de acţionare medii-curente şi maximprevizibile/potenţiale a apei şi/sau a umidităţii asupra izolaţiei. precum şi a părţilor de construcţie pe care acestea sunt aplicate şi a elementelor suprapuse peste acestea în ansamblu. pozitive şi/sau negative. CR 1-1-3-2005 „Cod de proiectare. având drept criteriu de performanţă aderenţa la suport (inclusiv rezistenţa la smulgere a elementelor anexe şi accesorii). c) durabilitatea structurală: menţinerea calităţilor funcţionale faţă de agenţii ce pot acţiona asupra izolaţiei având drept criteriu de performanţă durata de garanţie (durata de utilizare estimată). anexe şi accesorii specifice. Bazele proiectării şi acţiunii asupra construcţiilor. precum şi calculul acţiunilor directe asupra izolaţiilor se va face în conformitate cu prevederile Normativului P 100-1/2006 „Cod de proiectare seismică – Partea 1 – Prevederi de proiectare pentru clădiri”. uniform repartizate şi/sau concentrate sau sub efectul variaţiilor termice având drept criterii de performanţă rezistenţe la pliere (la temperaturi scăzute). în vigoare). de urmărirea comportării în utilizare. e) definirea şi stabilirea tipului structural şi de produse izolante (în cazul structurilor termohidroizolante se va face corelarea privind dimensionarea structurii termoizolante în conformitate cu reglementările specifice. f) stabilirea cerinţelor şi nivelurilor de performanţă necesare pentru tipul şi structura hidroizolantă preconizată.

(iii) elementele suport combustibile din lemn (astereală. instalare şi punere în funcţiune a coşurilor de fum. Partea 2: Coşuri de fum pentru aparate de încălzire etanşe”. (2) Securitatea la incendiu: se exprimă prin condiţii tehnice privind ansamblul proprietăţilor produselor şi materialelor ce compun izolaţiile în relaţie cu structura suport privind iniţierea. (iv) pentru panourile de învelitoare şi pentru suportul învelitorii se impun cerinţe privind clasa de reacţie şi de rezistenţă la foc. Această cerinţă cuprinde următoarele condiţii tehnice aferente izolaţiilor aflate în contact direct cu mediul şi a componentelor/accesoriilor acestora: 9 . produsele de combustie (fum şi gaze rezultate din ardere) să nu afecteze utilizatorii (în timpul calculat pentru evacuare) prin efecte asupra ochilor. Greutăţi specifice. pasiv sau reactiv. b) performanţele de comportare la foc interior şi exterior (clase de reacţie la foc. căpriori. 1822/394/2004. corpuri incandescente.) vor fi protejate de foc. e) prevenirea incendiilor şisau a exploziilor datorate produselor hidroizolante inflamabile la punerea în operă a hidroizolaţiilor în spaţii închise şi/sau slab ventilate. reacţia şi propagarea unui incendiu: a) respectarea prevederilor stipulate în „Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor”. (vi) proiectarea instalaţiilor de paratrăsnet în conformitate cu Normativul privind protecţia construcţiilor împotriva trăsnetului. (ii) pentru învelitorile alcătuite din structuri hidroizolante (termohidroizolante) se pun condiţii privind performanţele învelitorilor/acoperişurilor expuse la foc exterior (posibilitatea contactului dintre izolaţie şi foc exterior deschis: scântei. construcţiilor şi turismului şi ministrul administraţiei şi internelor nr. pane. pentru respectarea condiţiilor minime de încadrare în gradul de rezistenţă la foc/nivelul de stabilitate la foc. c) propagarea incendiului: în cazul învelitorilor combustibile cu suprafeţe mari (în acelaşi plan). Partea 1: Coşuri de fum pentru aparate de încălzire neetanşe” şi SR EN 15287-2:2008 „Coşuri de fum. Proiectare. căilor respiratorii şi pielii. potrivit prevederilor din reglementările de securitate la incendiu (Regulament privind clasificarea şi încadrarea produselor pentru construcţii pe baza performanţelor de comportare la foc. se vor prevedea bariere sau zone incombustibile care să limiteze propagarea incendiului. ţigară aprinsă) în concordanţă cu prevederile din SR ENV 1187:2003 (metode de încercare a acoperişurilor la expunerea la foc exterior) şi SR EN 13501-5+A1:2010 (clasificare la foc a produselor şi elementelor de construcţii. Partea 1-1: Acţiuni generale. instalare şi punere în funcţiune a coşurilor de fum. d) acţiunea fiziologică: în cazul producerii unui incendiu. se vor îndeplini cerinţele reglementărilor privind securitatea la incendiu). susceptibile a se produce în timpul utilizării. greutăţi proprii. (3) Siguranţa în exploatare: se exprimă prin condiţii tehnice privind siguranţa în exploatare la toate acţiunile maxime ce decurg din activitatea umană şi acţiuni ale mediului. (v) proiectarea. instalarea şi punerea în funcţiune a coşurilor de fum (străpungeri fierbinţi) se realizează în conformitate cu SR EN 15287-1+A 1:2011 – „Coşuri de fum. de rezistenţă la foc şi de performanţă la foc exterior): (i) izolaţiile aflate în contact direct cu mediul vor îndeplini cerinţele privind performanţa la foc ca element cu rol de separare a focului din interior. Proiectare. aprobat cu Ordinul ministrului transporturilor.1:2004/NA:2006 „Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor. privind luarea în considerare sau nu a învelitorilor. potrivit reglementărilor privind securitatea la incendiu (la stabilirea gradului de rezistenţă la foc/nivelului de stabilitate la foc a construcţiilor. în baza rezultatelor încercărilor de expunere la foc exterior). Anexă naţională”. şipci etc. cu modificările şi completările ulterioare. încărcări din exploatare pentru construcţii.

sănătate şi mediu: se exprimă prin nivelul apariţiilor şi degajărilor de substanţe nocive sau insalubre (gaz. de vibraţiile şi şuierăturile produse de învelitoare sub efectul vântului (vânt cu viteză mai mare de 10 m/s) şi de impactul ploii şi grindinei pe învelitoare. c) comportarea la agenţi climatici (variaţii de temperatură. a Legi 50/1991 privind autorizarea lucrărilor de construcţii. umiditate.). mucegaiuri. se vor adopta măsurile de prevenire. b) izolare termică: prevederea structurilor termohidroizolante. păsări. e) protecţia la atacul agenţilor biologici (ciuperci.19 Condiţii generale: (1) Execuţia lucrărilor de hidroizolaţii (termohidroizolaţii) se va desfăşura cu respectarea prevederilor Legii 10/1995 privind calitatea în construcţii. SECŢIUNEA a 2-a: Prevederi privind execuţia Art. (5) Protecţia împotriva zgomotului: a) izolare la zgomot aerian: se exprimă prin condiţii tehnice de atenuare a zgomotului aerian provenit din exterior şi/sau interior (exprimat pe domeniu de frecvenţe) având drept criteriu de performanţă nivelul de izolare la zgomot.). pentru legarea centurii de siguranţă şi sisteme de bordare (parapeţi. b) prevenirea alunecării (la circulaţie ocazională): pentru învelitori cu pantă mai mică de 30% nu este necesară prevederea de elemente suplimentare de siguranţă. rezistenţă la gelivitate. având drept criteriu de performanţă rezistenţa la perforare statică şi dinamică inclusiv la şocuri provocate de grindină. rezistenţă la radiaţii solare (IR. 10 . raportate la zgomotul (interior) de fond. radiaţii solare): stabilitate dimensională la variaţii de temperatură. dar se vor prevedea puncte de asigurare (ancorare). eficiente ce pot conferi performanţe privind izolarea termică (produse/materiale cu rezistenţă la transfer termic) şi sau ce pot diminua şocul termic (suprafeţe termoreflectante). mucegai. tinichigiu. aluminiu-plumb. b) zgomotul emis de elementele de acoperis/învelitoare: cuprinde zgomotele emise spre interior. aluminiu-staniu (cositor). cu personal calificat (hidroizolator. neventilate). balustrade) în zonele cu goluri cu risc de cădere de la înălţime (pentru înălţimi > 3 m). d) rezistenţă la coroziune electrochimică a elementelor accesorii. precum şi prevederea pe zonele de circulaţie (inclusiv ocazională) de sisteme de dolaj cu un coeficient corespunzător de frecare la lunecare în planul dat. insecte etc.) pe suprafaţa interioară şi/sau exterioară a izolaţiilor: a) pe durata exploatării nu se admit apariţii şi degajări de substanţe nocive (toxice) şi/sau insalubre. (4) Igienă. toate valabile cu completările şi modificările ulterioare. protecţie şi securitate a muncii (în special pentru lucrări executate în spaţii închise. zinc-cupru. aluminiu-cupru. fier (oţel)-cupru. zgomotele emise de acoperis sunt produse de variaţiile dimensionale ale elementelor de construcţie. aluminiu-zinc. praf. a HG 28/2008 privind documentaţia tehnico-economică şi a HG 622/2004 privind produsele pentru construcţii. (2) Lucrările se vor executa de către firme cu experienţă în domeniu. rozătoare. aluminiu-fier. (6) Economia de energie şi izolare termică: a) economia de energie: posibilitatea echipării acoperişului cu elemente/instalaţii pentru producerea de energie termică şi/sau electrică. ciuperci etc. lichid. anexe şi a sistemelor de ancorare: se va evita contactul direct între următoarele metale: zinc-fier (oţel). etc. b) pe durata execuţiei. UV).a) siguranţa în utilizare: comportarea la acţiuni asupra izolaţiilor în cazul lucrărilor de întreţinere.

organizarea de şantier/punct de lucru precum şi măsurile de protecţie şi siguranţă. (3) Nivelul maxim al umidităţii naturale a suportului. 11 . Art. Art.22 Condiţii referitoare la suport şi de preluare a frontului de lucru: (1) Suportul pe care se aplică izolaţia va corespunde specificaţiilor din documentaţia tehnicoeconomică de execuţie. în special privind asigurarea acceselor. desprăfuit şi degresat. înainte de începerea acestora.). conform prevederilor tehnologice. cu îndeplinirea tuturor exigenţelor impuse de natura lucrărilor. de prevederile documentaţiei documentaţiei şi a reglementărilor specifice. b) protecţia muncitorilor privind spaţiile de acces în clădire. parapeţi. inclusiv a mijloacelor de ridicat.21 Condiţii climatice: Lucrările de izolaţii se vor desfăşura în condiţii climatice normale. c) asigurarea branşamentelor de apă şi energie electrică. (2) Suportul pe care se aplică izolaţia va fi curat. orice necocordanţă sau omisiune vsa fi semnalată spre rezolvare proiectantului de specialitate cu înştiinţarea beneficiarului. este util ca executantul să elaboreze o documentaţie/fişă tehnică privind pregătirea acestora (rezolvarea detaliilor ce nu se regăsesc în documentaţia de execuţie şi a unor eventuale neconcordanţe sau modificări. elemente prefabricate din beton. (6) Executantul va întocmi împreună cu beneficiarul (şi cu proiectantul) procese verbale privind diversele faze ale execuţiei. (4) Începerea lucrărilor va fi precedată de organizarea de şantier. (10) La terminarea execuţiei se vor întocmi formele de recepţie a lucrării (cu eventuale observaţii ce vor fi însuşite şi operate de executant) în baza constatărilor şi verificărilor efectuate de o comisie alcătuită conformă legislaţiei în vigoare. specifice lucrări. la temperaturi pozitive (>50 C). adecvate (fără vânturi puternice sau ploaie. a spaţiilor perimetrale e circulaţie şi asigurarea zonei de lucru (plase. (5) Lucrările se vor executa în conformitate cu condiţiile şi prevederile documentaţiei tehnicoeconomice de execuţie şi a reglementărilor specifice în vigoare. în special pentru lucrările ascunse. (7) Procurarea materialelor şi accesoriilor aferente se va face conform nivelurilor de calitate prevăzute în documentaţia tehnic-economică de execuţie şi/sau în caietul de sarcini. perlit şi gipscarton. şape. a zonelor de depozitare şi de adoptarea măsurilor de protecţie a muncii şi de prevenire a incendiilor ce se impun. c) 20% pentru lemn. (8) Lucrările propriu-zise de execuţie a învelitorii vor fi precedate de îndepărtarea din zona de lucru a tuturor materialelor şi deşeurilor inflamabile şi/sau combustibile. se recomandă să fie: a) 12% pentru beton. etc. b) 15% pentru plăci celulozice aglomerate. tencuieli (din mortar de var fără adaos de ciment) şi pentru elemente din beton celular sau spumat. (2) Organizarea de şantier şi punerea acesteia în practică: a) asigurarea spaţiului şi utilităţilor aferente organizării de şantier.20 Condiţii privind pregătirea lucrărilor: (1) Pentru lucrările de amploare şi de complexitate ridicată (recomandabil pentru suprafeţe > 500 m2). în acord cu proiectantul) şi elaborarea graficului de eşalonare a lucrărilor (pentru a nu suprapune cu lucrări de alt specific). Art. schele.(3) Executantul va prelua frontul de lucru în baza procesului verbal. (9) Nu se va începe execuţia fără o documentaţie completă şi/sau montajul privind toate elementele ce străpung izolaţia şi/sau a elementelor ce vor fi pozate peste izolaţie.

deplasată pe direcţia de planeitate).18. excrescenţe. în special de direcţia vântului dominant. Art. cu denivelări de maxim 5 mm (determinate cu dreptarul de 2 m lungime aplicat pe direcţia de planeitate) şi nu va prezenta neregularităţi (bavuri. Art.5 cm. de căile de acces. sau lipite în semiaderenţă (cu adezivi specifici care să asigure aderenţă superioară forţelor de sucţiune) şi punerea suportului în contact cu atmosfera prin deflectoare (pentru a nu se forma suprapresiune de vapori şi a nu se deslipi/deteriora izolaţia). denivelări).23 Condiţii de punere în operă: (1) Se vor respecta reglementările specifice cerinţelor esenţiale de calitate menţionate la Art. (8) Muchiile orizontale şi verticale. (2) Montarea structurilor şi produselor/materialelor hidroizolante se va face pe zone şi sensuri determinate.) să nu deterioreze suportul sau suprafeţele izolate. convexe sau concave mai mari de 2 mm (determinate cu o riglă de 20 cm lungime. (7) Suportul cu pante generale > 2% vor fi plane. (4) Suprafaţa suportului rigid trebuie să fie plană. străpungeri. (10) Nu se prelua frontul de lucru fără certitudinea şi verificarea corectitudinii existenţei tuturor elementelor de fixare. în planul suprafeţei. denivelările se vor rectifica cu mortar de ciment aditivat (cu plastifianţi). ancorare a instalaţiilor ce străpung şi trec prin izolaţie precum şi celor ce vor fi pazate/montate peste izolaţie.5% mai mari decât cele menţionate sau este umed/ud se vor lua măsurile ce se impun (structuri hidroizolante/termohidroizolante flotante şi/sau fixate mecanic. butelii. de pante. paleţi. (3) Se vor lua măsuri ca dotările de lucru (utilaje de ridficat.). etc. dispozitive de transport. (6) Suportul nu trebuie să comporte fisuri. ţinându-se seama. mai mari de 1. cu grosimea stratului de apă de maxim 1. Se pot utiliza scafe cu racord la 450. accesorii şi anexe la care se racordează hidroizolaţia (receptoare pluviale. başe. Nu se recomandă realizarea scafelor semirotunde.24 12 . racordare privind suportul şi a celor de străpungere. b) pe termoizolaţie ranversată din spumă poliuretanică spreiată in situ. cu răşini sintetice sau cu mortar de ciment aditivat (cu plastifianţi). creându-se o pantă de racord de maxim 1/5. pentru suprafeţe orizontale sau cu pante < 2% se admit stagnări locale de apă pe suprafeţe limitate (se recomandă maxim 4 m2 cu grosimea stratului de apă de maxim 2 cm). (11) Nu se vor efectua lucrări de hidroizolaţii pe suport vechi: a) pe dale aplicate în şapă sau pozate în pat de nisip. transport şi de manipularea materialelor. containere. (9) Se va verifica corecta poziţionare şi montare a tuturor elementelor constructive. stabilite. c) pe structură hidroizolantă/termohidroizolantă nereparată. ieşinde sau intrânde. etc. denivelările se vor ciopli sau rectifica. prefabricate la hidroizolaţiile împotriva apelor fără presiune hidrostatică. aceste condiţii se vor respecta şi în cazul şliţurilor de ancorare-protecţie a terminaţiilor verticale a membranelor hidroizolante. (5) Nu se admit denivelări mai mari de 10 mm între elemente suport prefabricate. fără afectarea zonelor cu lucrări în curs de execuţie sau terminate. rectificată şi regenerată (insclusiv luarea măsurilor de eliminare a umidităţii/apei dintre straturile existente). fixare. cu ipotenuza de 10 cm) şi nu se vor prezenta neregularităţi (bavuri) mai mari de 2 mm determinate cu rigla de 20 cm lungime şi denivelări (în special în lungul liniei de intersecţie a planurilor) mai mari de 5 mm determinate cu dreptarul de 2 m lungime.d) În cazul în care suportul are umidităţi cu cca.5 mm (determinate prin calcul) sub acţiunea tuturor încărcărilor şi deformaţiilor previzibile. ancorare. barbacane/garguie. astfel ca după aplicarea izolaţiei să nu se formeze stagnării locale de apă mai mari de 1 m2. se vor realiza în unghi drept sau cu racord la 450 (recomandabil. elemente de fixare şi auxiliare.

(7) Dispozitivele.). (6) Se vor lua măsurile ce se impun privind îndepărtarea deşeurilor şi sortarea acestora pe categorii de materiale în vederea reciclării. a HG 1091-2006 privind cerinţele de securitate şi sănătate la locul de muncă. prezentate la Art. (5) Se vor respecta condiţiile de siguranţă la montarea şi utilizarea schelelor şi a mijloacelor de ridicat.25 Condiţii privind protecţia şi igiena muncii: (1) Se vor respecta prevederile reglementărilor privind protecţia şi igiena muncii în construcţii. totodată. unelte şi utilaje în perfectă stare de funcţionare. (3) Se vor utiliza numai scule. c) poziţionarea şi fixarea în structura suport a pieselor înglobate. etc. (2) Rectificări: a) rectificări locale. închise/semiînchise. precum şi susţinerea instructajelor specifice domeniului. a HG 971-2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă. (4) Se vor respecta condiţiile privind lucrul la înălţime (şi în apropierea golurile) iar lucrătorii vor fi atestaţi medical periodic „apt pentru lucrul la înălţime”. b) în vederea verificării finale sau ca urmare a acesteia se vor executa rectificări a eventualelor deficienţe precum şi de finisare (unde este cazul). (8) Se vor lua măsurile necesare pentru a preveni acumularea gazelor toxice şi/sau inflamabile în spaţiile de lucru. înainte de începerea lucrărilor propriu-zise de izolaţii se vor îndepărta toate materialele şi/sau deşeurile combustibile. în special la lucrările în care se utilizează foc deschis sau aparate de sudură. (3) Verificare finală: 13 . etc. b) calitatea produselor / materialelor ce compun structurile izolante (hidroizolante / termohidroizolante). în zonele adiacente şi de depozitare. (2) Măsurile necesare pentru prevenirea şi stingerea incendiilor se vor lua la punctul de lucru. de trecere (a elementelor de străpungere) de fixare.Condiţii privind securitatea la incendiu: (1) Se vor respecta prevederile reglementările în vigoare prezentate la Art. a golurilor şi a zonelor de lucru împotriva accidentelor. etc. căderilor de la înălţime. unde este cazul.163/2007.18(4) şi a celor din Legea 319-2006 privind securitatea şi sănătatea în muncă.26 Controlul calităţii lucrărilor: (1) Verificări pe parcursul lucrărilor: a) calitatea suportului (calitatea produselor/materialelor şi execuţiei).. utilajele. conductori. prize.. pe etape/faze de lucru. d) calitatea execuţiei pe etape/faze de lucru. împământate. uneltele acţionate electric vor fi împământate şi alimentate prin conductori continui asiguraţi şi racordaţi la tablouri electrice verificate. precum şi susţinerea instructajelor specifice domeniului.18 (2) precum şi măsurile de apărare împotriva incendiilor prevăzute de Norme generale de apărare împotriva incendiilor. ancorare. Art. (3) Se vor lua măsurile corespunzătoare privind instalaţiile electrice (tablouri electrice. a reglementărilor privind prevenirea şi stingerea incendiilor pe durata executării lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora. aprobate cu Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. (2) Se vor asigura căile de acces orizontale şi verticale. Art.

conform regulilor specifice pentru verificarea calităţii şi a prevederilor prezentei reglementări şi în conformitate cu prevederile din „Caiet de sarcini” (după caz).29 Durabilitatea apreciată în utilizare constituie un criteriu estimativ. după caz.27 Condiţii privind calitatea lucrărilor: (1) Recepţia produselor/materialelor de izolaţie se face prin verificarea certificatelor de conformitate. racordare. (2) Garanţia de sistem acordată lucrărilor va corespunde cel puţin garanţiei minime oferite de producător pentru produsele de învelitoare (de regulă. acestea constau în general din lucrări de verificare şi curăţire a traseelor de scurgere.30 Măsuri de întreţinere şi condiţii de utilizare/exploatare: (1) Măsuri de întreţinere: a) măsurile de întreţinere periodică constau. în unele situaţii se pot solicita analize de laborator (laboratoare autorizate. lipire. fixare. b) verificarea documentelor (procese verbale) privind controalele de calitate efectuate pe parcursul desfăşurării lucrărilor. în spaţii acoperite. urmărind corectitudinea şi calitatea modului de aplicare. de regulă. izolaţiei. asigurare şi de protecţie a produselor/materialelor de izolaţie. (2) Condiţii de utilizare/exploatare: 14 . (3) Controlul calităţii la punerea în operă: la punerea în operă a materialelor/produselor se efectuează controlul (vizual) asupra menţinerii integrităţii. acreditate) care să verifice/certifice nivelurile de calitate. se poate acorda garanţia diferenţială pentru izolaţie şi produsele componente sistemele. (4) Recepţia lucrărilor de izolaţii se va face în conformitate cu prevederile reglementărilor tehnice în vigoare. Art. Art. (de regulă la sfârşitul toamnei şi/sau începutul primăverii).a) verificarea de suprafaţă se va realiza vizual şi prin tatonare. dar fără obligativitatea spaţiilor acoperite (acoperite de protecţie provizorie. trebuie. de ex. respectate următoarele condiţii privind depozitarea: produsele din mase omogene cu aplicare peliculară se depozitează în pachete sau în paleţi . b) la punctul de lucru depozitarea se va face în aceleaşi condiţii ca în depozite. în acţiuni anuale sau semestriale. de reparare a elementelor accesorii.28 Garanţia asupra execuţiei: (1) Garantarea execuţiei corespunde calităţii materialelor componente structurii izolante şi manoperei de realizare. după caz. calităţii şi manipulării acestora ca urmare depozitării. colectare şi evacuare a apelor meteorice şi. 10 ani). b) măsuri de reparare/întreţinere necesare în cazul unor deteriorări/efecţiuni apărute din utilizarea defectuoasă a izolaţiei sau din cauze naturale. (2) Păstrarea şi depozitarea materialelor de învelitoare: condiţiile de păstrare şi depozitare a produselor sunt precizate de producătorii acestora în fişele tehnice de produs: a) în depozite. iar membranele hidroizolante se depozitează sub formă de suluri (în poziţie vertială) pe platforme sau paleţi. accidentale. imprevizibile.: prelate). acoperire. Art. termenele de valabilitate (unde este cazul) şi de garanţie emise de producător pentru fiecare lot de produse/materiale. Art. stabilit prin urmărirea în timp a bunei comportări în utilizare a produselor izolante puse corect în operă.

SECŢIUNEA a 3-a: Urmărirea comportării în exploatare a izolaţiilor Art.).a) corecta utilizare în timp a izolaţiei. în condiţii normale de utilizare a izolaţiilor se face prin grija beneficiarului. c) orice intervenţie. b) intervalul poate fi micşorat pentru izolaţiile la care degradările ar conduce la deteriorarea unor echipamente speciale (camere comandă. de către. accidente mecanice. Art. o dată pe an. c) intervalul poate fi micşorat pentru izolaţiile ce au fost supuse la sarcini. conduce la anularea garanţiei acordate şi poate prejudicia funcţionarea corectă a izolaţiei. sau sub supravegherea executantului care a emis certificatul de garanţie).32 Asigurarea urmăririi comportării în timp. cu respectarea măsurilor de întreţinere executate. în cazurile când acestea sunt direct vizibile. etc. numai în scopul funcţional pentru care a fost prevăzută. în vigoare. se va face cu acordul proiectantului de specialitate . camere de calcul.). 15 .31 Urmărirea comportării în exploatare se va face în conformitate cu prevederile reglementărilor tehnice specifice. preconizată. astfel: a) intervalul poate fi mărit dacă la două verificări succesive nu se constată degradări ( nu la lucrări cu vechime mai mare de 10 ani). şocuri sau mişcări (deplasări) neprevăzute (seism. cu acordul. etc. staţii electrice. b) orice intervenţie sau utilizare neconformă. acest interval poate fi modificat în funcţie de condiţiile concrete pentru fiecare caz în parte.

stabilitate dimensională.33 Prevederi privind cerinţe de calitate. direct sau indirect. acoperişurilor şi părţilor de clădiri supuse direct acţiuni apelor meteorice. panta uzuală maximă este de 5%. pe toate tipurile de suport. ce trebuiesc avute în vedere: Cerinţe de calitate 1 Condiţii tehnice 2 • • aptitudine de exploatare • rezistenţă mecanică şi stabilitate • capacitatea de rezistenţă şi stabilitate • durabilitate structurală • securitatea la incendiu • proprietăţile produselor hidroizolante privind iniţierea. la perforare statică şi dinamica rezistenţă şi alungire la rupere la tracţiune. aplicată. reacţia şi propagarea unui incendiu • • • • • • • Criterii de performanţă 3 săgeată limitată sub sarcină (se referă la structura hidroizolanţă în raport cu suportul). comportare la foc. (ii) în climat mantan (zona climatică a României pentru perioada de iarnă IV). performanţe la foc exterior şi interior. condiţii tehnice şi de performanţă specifice. acestea se vor prevede cu următoarele condiţii: (i) numai pe suport rigid. cu pante < 20%. contra apelor cu presiune hidrostatică. condiţii şi criterii generale de calitate Art. (1) Obiect de referire: a) acoperişuri-terasă plate. de regulă. stabilite la temperaturi ridicate. rezistenţa la pliere. condiţii tehnice şi criteriile de performanţă la care trebuie să răspundă următoarele categorii de hidroizolaţii: a) hidroizolarea. cu acţionare automată). aderenţa la suport (realizată prin lipire sau lestare).5% şi < 20%. supuse acţiunii celorlalţi factori de mediu.5%. de regulă. cu panta generală cuprinsă între 0% (inclusiv) şi 1. termostate. vor fi prevăzute cu sistem de degivrare sub dale. rezistenţă la foc. rezistenţă la deslipire şi la forfecare a îmbinărilor. durata de garanţie (durata de utilizare estimată). terasele circulabile cu dale pe ploturi-distanţier.34 Hidroizolarea acoperişurilor şi părţilor de clădiri supuse direct acţiunii apelor meteorice şi. b) hidroizolarea elementelor sau părţilor de clădiri împotriva exfiltraţiilor şi/sau infiltraţiilor datorate apelor fără presiune hidrostatică. c) alte părţi sau elemente de construcţie ce pot fi încadrate funcţionale ca acoperişuri terase. 16 . Art. c) hidroizolarea elementelor sau părţilor de clădiri. b) acoperişuri terasă cu pantă generală > 1. reacţie la foc. între ploturi (rezistenţe speciale alimentate cu energie electrică de joasă tensiune. amplasate suprateran şi/sau subteran împotriva exfiltraţiilor şi acelor amplasate subteran împotriva infiltraţiilor. (2) Cerinţe de calitate.CAPITOLUL III: Prezentarea şi evaluarea hidroizolaţiilor SECŢIUNEA 1: Cerinţe.

stabilitate dimensională. • coeficientul de frecare în planul dat. 17 . • acţiunea fiziologică. (2) Cerinţe de calitate. de utilaje.35 Hidroizolaţia elementelor sau părţilor de clădiri împotriva infiltraţiilor datorate apelor fără presiune hidrostatică. spălări sau şiroiri (aflate în general într-un climat constant). stabilitate la temperaturi ridicate. de exemplu: băi. datorate apelor fără presiune hidrostatică permanentă (se va considera >0. împotriva umidităţii naturale a mediului. de regulă. prevederea de sisteme de atenuare a zgomotului. cu temperaturi pozitive. a apelor din stropire şi/sau şiroire. coloana de apă/ 2 kPa). a apelor din stropire şi/sau şiroire. sănătate şi mediu • igiena apei şi aerului. (1) Obiect de referire: a) elemente sau părţi de clădire. bucătării). • rezistenţă la radiaţii solare (după caz). compacte. fără afectarea/ deteriorarea etanşeităţii • diminuarea şocului termic. intense. cu utilizare umană permanentă. • la execuţie: adoptarea măsurilor PSI şi PSM ce se impun (după caz).0 m coloană apă/10 Kpa împotriva umidităţii naturale a mediului/solurilor (permeabile. a umidităţii naturale a mediului/solului. având coeficientul de permeabilitate k>1 cm/sec) permeabile şi a apelor din stropire/şi sau şiroire. ce trebuiesc avute în vedere: Cerinţe de calitate 1 • rezistenţă mecanică şi stabilitate Condiţii tehnice 2 • aptitudine de exploatare • capacitatea de rezistenţă şi Criterii de performanţă 3 • rezistenţa la perforare statică. cu referire la pardoselile camerelor şi la soclurile clădirilor/părţilor de clădire ce nu corespund unor subsoluri funcţionale. la pardoselile camerelor supuse la umeziri. • stabilitate dimensională la variaţii de temperatură. ocazionale. semipermanente. (după caz). condiţii tehnice şi criterii de performanţă specifice.• propagarea incendiului. stropiri. acest tip de hidroizolaţii se aplică pe suport rigid şi sunt acoperite cu protecţii sau elemente grele. • nu se admit emisii de substanţe toxice sau insalubre în utilizare. • aderenţă la suport (realizată prin lipire).0 m coloană de apă/20 kPa). hidroizolate împotriva infiltraţiilor. b) elemente sau părţi e clădire hidroizolate împotriva infiltraţiilor datorate apelor fără presiune hidrostatică se va considera >1. rezistenţă la deslipire şi la forfecare a îmbinărilor. c) socluri şi fundaţii izolate sau continue hidroizolante împotriva fenomenului de migraţie capilară a apei (se va considera o presiune > 2. • după necesităţile funcţionale. d) de regulă. în special în cazul produselor toxice şi/sau inflamabile. sănătate aplicatorilor şi utilizatorilor • izolare la zgomot aerian. • zgomot emis de acoperiş/învelitoare • echiparea cu instalaţii de producere de energie • protecţia termică 3 • rezistenţa la perforare statică şi dinamică.2 m. • prevederea modurilor de amplasare pe izolaţie. • rezistenţă la gelivitate (după caz). • izolaţie termică ranversată sau protecţie grea a hidroizolaţiei • protecţie împotriva zgomotului • economia de energie şi izolare termică Art. 1 2 • siguranţă în utilizare • prevenirea alunecării • comportare climatici la agenţi • siguranţă în exploatare • igienă.

(2) Cerinţe de calitate. • idem criteriile prezentate la Art. 35 pct. fiind cuprinsă. în special în cazul produselor toxice şi/sau inflamabile şi a lucrului în spaţii închise. în care îmmagazinează lichide sau materiale ude/umede. • rezistenţă la gelivitate (după caz). 3 • rezistenţa la perforare statică. (1) Obiect de referire: a) clădiri sau spaţii/părţi de clădire amplasate suprateran şi/subteran. • idem criteriile prezentate la Art. • stabilitate dimensională la variaţii de temperatură (după caz). prin lipire) pe durata execuţiei clădirii/părţii de clădire. b) clădiri sau spaţii/părţi de clădiri amplasate subteran. peste hidroizolaţie şi poate avea rol şi de protecţie mecanică • economia de energie şi zolare termică Art.(2) 18 . limitate. • după caz. • rezistenţa la perforare statică. hidroizolaţia. • durata de utilizare estimată. Condiţii tehnice 2. acest tip de hidroizolaţii se aplică pe suport rigid şi sunt cuprinse între părţi/elemente constructive. garantată (durata de utilizare a clădirii) cu asigurarea etanşeităţii.35 pct. grele. c) de regulă. ce se hidroizolează contra exfiltraţiilor cu presiune hidrostatică. nu se impun condiţii • protecţia termică • de regulă. sănătate aplicatorilor şi utilizatorilor • protecţie zgomotului împotriva • de regulă. • alungire la rupere la tracţiune şi rezistenţă la alungire la rupere raportate la deformaţiile suportului. condiţii tehnice şi criterii de performanţă specifice. garantată.(2). stabilitate dimensională. nu se impun criterii de performanţă.34 pct. reacţia şi propagarea unui incendiu 2 • siguranţă în utilizare • durata de utilizare estimată.36 Hidroizolarea elementelor sau părţilor de clădiri contra apelor cu presiune hidrostatică. izolaţia termică se aplică spre exterior. • rezistenţă la agenţi chimici şi organici (după caz). • la execuţie: adoptarea măsurilor PSI şi PSM ce se impun (după caz). compacte. ce trebuiesc avute în vedere: Cerinţe de calitate 1. de regulă. • aderenţa la suport (realizată de regulă. • nu se admit emisii de substanţe toxice sau insalubre în utilizare. reacţia şi propagarea unui incendiu • siguranţa în utilizare • comportare la agenţi Criterii de performanţă 3. sănătate şi mediu • igiena apei şi aerului. ce se hidroizolează contra infiltraţiilor cu presiune hidrostatică (ape freatice şi de acumulare). • siguranţă în exploatare • comportare la agenţi climatici • igienă.• securitatea la incendiu 1 stabilitate • durabilitate structurală • proprietăţile produselor hidroizolante privind iniţierea. rezistenţă la deslipire şi forfecare a îmbinărilor. de regulă. stabilitate la temperaturi ridicate (după caz). aplicabile numai în timpul execuţiei. în utilizare.(2). • aptitudine de exploatare • rezistenţa stabilitate mecanică şi • capacitate de rezistenţă şi stabilitate • durabilitate structurală • securitatea la incendiu • siguranţă în exploatare • proprietăţile produselor hidroizolante privind iniţierea. între elemente incombustibile. • idem criteriile prezentate la Art.

b) bitum-elastomer. • produsele hidroizolante trebuie să fie însoţite de avizul sanitar în cazul rezervoarelor de apă potabilă. în prezent nu se utilizează în structuri hidroizolante. în foarte rare cazuri. 1 • protecţie zgomotului împotriva • nu se impun condiţii • protecţia termică • economia de energie şi izolare termică SECŢIUNEA a 2-a: Prezentarea membranelor hidroizolante bituminoase Art. Art. sunt structural armate.37 Membranele hidroizolante bituminoase constituie tipul cel mai utilizat în lume în realizarea structurilor hidroizolante monostrat. nu se impun criterii de performanţă. sănătatea aplicatorilor şi utilizatorilor 2 • idem criteriile prezentate la Art. sănătate şi mediu climatici • igiena apei şi aerului. folii polimerice sau metalice) utilizate la etanşări locale.E. 35 pct. cu unul. are variaţii dimensionale apreciabile la variaţii de temperatură şi umiditate). ca variantă la membranele autoadezive se produc benzi simpul sau dublu autoadezive (din membrană bituminoasă subţire.• igienă. lipire la rece sau la cald cu masticuri sau prin autoaderenţă (pe suport). Lipirea acestor membrane pe suport şi între ele se face prin sudură cu flacără. două sau trei straturi de armare impregnate şi acoperite cu bitum sau. utilizabile la toate tipurile de hidroizolări şi suporturi. (1) Straturi de armare sau suport din materiale organice: a) carton celulozic: prezintă caracteristici fizico-mecanice slabe (este putrescibil. conform prevederilor producătorului. aditivat cu APP (polipropilenă atactică). aditivat SBS (copolimer-stiren-butadien-stiren). membranele produse au diverse grosimi şi au o bună comportare la acţiunea solvenţilor organici şi la alungiri prelungite. cu mastic bituminos fierbinte. de regulă. 19 . acestea. fabricate în două categorii principale după sorturile bitumurilor constituiente. cu bitum oxidat (carton bitumat). Această categorie de membrane se produce în două sorturi principale după tipul de aditivare a bitumului uşor oxidat cu polimeri: a) bitum-plastomer. bistrat sau multistrat.(2). de detaliu. se utilizează ca monostrat de armare (suport) ce se bitumează pe ambele feţe. c) un sort special îl constituie membranele pe bază de bitum aditivat (cu APP sau SBS) simplu sau dublu autoadezive prin depunerea pe o faţă sau pe ambele feţe a unui strat de bitum-polimeradeziv (polimeri şi uleiuri plastifiate) şi a unei folii neaderente de protecţie care se îndepărtează la punerea în operă.E. (1) Membranele pe bază de bitum oxidat (bitum de extracţie sau bitum natural oxidat prin insuflare de aer la temperaturi ridicate) constituie categoria veche de membrane hidroizolante. membranele produse au diverse grosimi şi au o bună comportare la alungiri prelungite şi la temperaturi scăzute. (2) Membranele pe bază de bitum aditivat reprezintă categoria actuală cea mai utilizată în C. în general. de regulă. Lipirea acestor membrane pe suport şi între ele se face. 3 • de regulă. doar în cazul rezervoarelor exterioare sau a celor subterane când se pun condiţii de menţinere a unei temperaturi stabilite sau de a se elimina îngheţul. în prezent cu utilizare redusă în C. prezintă performanţe fizico-mecanice reduse. sunt formate dintr-un strat de bitum gros (laminat) sau depus pe un material suport..38 Membranele hidroizolante bituminoase.. acestea prezintă performanţe fizico-mecanice excelente. Nu se admit structurile hidroizolante cu membrane pe bază de bitum oxidat la clădirile din categoriile de importanţă A şi B şi nu sunt recomandate la cele din categoria de importanţă C. de regulă.

o puternică barieră contra vaporilor sau ca strat suport al benzilor autoadezive de etanşare. rezistentă la tracţiune la rupere). cu bitum oxidat (pânză bitumată). Art. (2) Autoprotecţiile pot fi alcătuite din: a) granule sau paiete minerale: granule din nisip cuarţos. precum şi a structurilor hidroizolante cu mase omogene cu aplicare peliculară. în prezent utilizarea acestei armături este redusă. rezistenţă la perforare statică şi alungire la tracţiune la rupere apreciabilă). foliile metalice sunt. stabilitate dimensională şi la alungire la tracţiune la rupere). se utilizează ca strat de armare.39 Membranele hidroizolante bituminoase sunt prevăzute din fabricaţie cu protecţii antiaderente împotriva lipirii la ambalarea în suluri şi cu autoprotecţii împotriva factorilor de mediu (pentru membranele utilizate ca strat superior în structuri hidroizolante expuse direct factorilor de mediu)..b) ţesătură (pânză) din fire textile: în multe cazuri are un comportament aleatoriu şi este putrescibil. acestea conferă membranelor protecţie eficientă împotriva acţiunii radiaţiilor solare şi a acţiunilor mecanice (măreşte considerabil rezistenţa la perforare statică) şi totodată unele au şi rol decorativ. paiete din ardezie sau mică etc. aluminiu etirat. sau ca strat suport a membranelor bituminoase (cu bitum oxidat sau aditivat) şi polimerice precum şi a structurilor hidroizolante cu mase omogene cu aplicare peliculară.08 mm grosime – 390 g/mp). polimerice sau mixte (folii metalice şi polimerice dublate): constituie. din plumb. c) pâslă poliesterică (voal poliesteric): constituie un tip de armătură de utilizare curentă având certe calităţi fizico-mecanice (impregnare bună. 20 . c) folii metalice. de regulă. cu bitum. cu aplicare peliculară. sau ca strat de armare suplimentară în structuri hidroizolante la etanşarea împotriva apelor cu presiune hidrostatică mare. fiind foarte stabilă dimensional dar cu alungire la rupere redusă şi pliabilitate redusă. simple sau ca strat suport al membranelor bituminoase sau polimerice (dublate la acestea). (2) Straturi de armare sau suport din materiale anorganice: a) împâslitură (voal) din fibre de sticlă: constituie un tip de armătură de utilizare curentă. precum şi a structurilor hidroizolante cu mase omogene. d) reţele metalice subţiri (plase): constituie strat de armare pentru anumite membrane bituminoase sau polimerice. b) ţesătură din fire de sticlă (cu urzeală şi bătătură din fire de sticlă. se utilizează ca strat de armare. pietriş sau ceramică concasată. precum şi a structurilor hidroizolante cu mase omogene cu aplicare peliculară.08 mm grosime – 720 g/mp) şi inox sau cupru (uzual 0. într-un strat sau mai multe straturi (de acelaşi fel sau în combinaţii cu alte tipuri de armături) sau ca strat suport a membranelor bitumate aditive şi poliesterice. d) ţesătură poliesterică: prezintă calităţi superioare pâslei poliesterice (foarte bună rezistenţă la perforare dinamică. cupru sau oţel inoxidabil. se utilizează ca strat de armare sau ca strat suport a membranelor hidroizolante bituminoase şi mai ales a celor polimerice. de regulă. se utilizează ca monostrat de armare (suport) ce se bitumează pe ambele feţe. se utilizează ca strat de armare sau ca strat suport a membranelor bituminoase (cu bitum oxidat sau aditivat) şi polimerice. (1) Protecţiile antiaderente constau din filme/folii polimerice termofuzibile (numai la membranele ce se lipesc prin sudură cu flacăra). speciale. pulberi minerale şi folii antiaderente sau hârtie siliconată pentru membranele sau benzile autoadezive. nu se recomandă bătătură din meşe din fire sau fibre de sticlă): constituie un tip de armătură frecvent utilizată având certe calităţi fizico-mecanice (rezistentă la perforare statică şi dinamică. acestea se utilizează ca strat de protecţie al hidroizolaţiilor pentru suprafeţele verticale datorită calităţilor reflectante (termoreflexie şi reflexie a radiaţiilor ultraviolete). într-un strat sau mai multe straturi (de acelaşi fel sau în combinaţii cu alte tipuri de armături). b) folii metalice: aluminiu ecruisat (uzual 0.

în lipirea acestora şi ca material de bază la amorsarea suprafeţelor. Art.42 Clasificarea produselor după modul de aplicare se face în funcţie de vîscozitate. (2) Hidroizolaţiile subterane cu produse bituminoase din mase omogene cu aplicare peliculară nu se vor prevede la clădiri din categoria de importanţă A. cele mai uzuale sunt foliile poliesterice. aplicate pe suprafeţele amorsate. simple sau armate. ca masă de etanşare sau strat de impermeabilizare. la peliculizări de suprafaţă. este interzisă utilizarea motorinei ca solvent sau ca amorsă. Art. d) folii complexe. c) mase omogene cu diferite vâscozităţi. la rece pentru asigurarea aderenţei hidroizolaţiei la suport. Se utilizează la lucrări de hidroizolaţii sub forma următoarelor produse: a) amorse-masticuri diluate în solvenţi organici compatibili. (2) Mastic bituminos aditivat cu elastomeri sau plastomeri. ca masă de şpaclu sau ca adeziv (au calităţi mediocre). polimerice metalizate sau polimerice placate cu folii metalice: utilizate ca protecţie mecanică şi contra radiaţiilor solare. cu sau fără straturi de armare. utilizat ca amorsă sau la peliculizări hidroizolante (în special pentru spaţii închise sau cu pericol de incendiu şi explozie). pentru asigurarea aderenţei hidroizolaţiei la suport. se aplică rece. în special UV).c) folii polimerice: utilizate ca protecţie mecanică (la perforare statică). cu Art. cu aplicare la rece sau la cald. În lucrările de hidroizolaţii. conform prevederilor producătorului. utilizate ca adetiv. (3) Hidroizolaţiile subterane cu produse bituminoase din mase omogene cu aplicare peliculară nu se vor prevede la clădiri din categoria de importanţă A şi B dar pot fi prevăzute la celelalte categorii dar numai ca hidroizolaţie împotriva apelor fără presiune hidrostatică. aceste compounduri bituminoase pot avea şi însuşiri antivegetale (antirădăcini) şi constituie materialul de bază în fabricarea membranelor cu bitum aditivat. SECŢIUNEA a 3-a: aplicare peliculară Prezentarea maselor omogene hidroizolante bituminoase. cu aplicare peliculară în unul sau mai multe straturi. acestea se pot aplica în unul sau mai multe straturi. cu aplicare peliculară. mase peliculare hidroizolante. b) mastic fierbinte de lipire a membranelor bituminoase aditivate (lipire continuă sau discontinuă a membranelor pe suport şi lipire continuă a membranelor între ele). se aplică fierbinte la lipirea şi peliculizarea suplimentară de suprafaţă a membranelor cu bitum oxidat. c) mastic rece: bitum oxidat (topit) cu adaosuri minerale şi diluat în diverse proporţii cu solvenţi organici. în diferite vâscozităţi. se aplică rece. astfel: 21 . cu diverse vâscozităţi. mase adezive şi mase de etanşare) în compoziţii şi structuri diverse. bitumul oxidat se utilizează în următoarea gamă de produse: a) amorsa: bitum oxidat topit. B şi C. diluat în solvenţi organici compatibili (1/3 bitum şi 2/3 solvent). e) compound bituminos special fabricat cu rezistenţă faţă de factorii de mediu (radiaţii solare. cu aplicare la rece. d) emulsii şi dispersii în apă: material fluid.40 (1) Produsele hidroizolante bituminoase din mase omogene cu aplicare peliculară constituie gama de produse cu utilizări şi aplicări variate (amorse.41 Clasificarea produselor după tipul compoziţiei: (1) Bitumul oxidat reprezintă materialul primar utilizat în realizarea membranelor cu bitum oxidat. b) mastic fierbinte: bitum oxidat topit cu adaosuri minerale (maxim 30% pulberi sau fibre minerale).

Art. Procedeul de fabricare a membranelor polimerice constă în laminare. bitum e) EVAC Etilen/vinilacetat f) FPO sau PO-F Poliolefină flexibilă g) FPP sau PP-F Polipropilenă flexibilă h) PE Polietilenă i) PE-C Polietilenă clorurată j) PIB Poliizobutilenă k) PP Polipropilenă l) PVC Policlorură de vinil (2) Cauciucuri tip elastomeri: a) BR Cauciuc butadienic b) CR Cauciuc cloroprenic c) CSM Cauciuc polietilen cloro-sulfonil d) EPDM Terpolimer de etilenă.a) produse fluide: se aplică prin stropire.44 Membranele hidroizolante sunt produse diverse din categoria polimerilor elastomeri sau plastomeri (produşi de polimerizare înaltă a hidrocarburilor nesaturate). b) masele semifluide. să fie impermeabile la apă. Membranele polimerice sunt prezentate în variate compounduri. etc. conform prevederilor producătorului. propilenă şi o dienă cu porţiunea nesaturată reziduală de dienă în lanţul lateral e) IIR Cauciuc isopren-isobuten (butil cauciuc) f) NBR Cauciuc acrilonitril-butadienic (nitril cauciuc) (3) Cauciucuri termoplastice: a) EA Amestec elastomeric 22 . stabilitate.45 Materialele polimerice la producerea membranelor sunt variate: (1) Materialele plastice: a) CSM sau PE-CS Polietilenă cloro-sulfonată b) EEA Etilen/etilacetat Terpolimer etilen/etilacetat (declarat prin cuvinte în scris) c) EBA Etilen/butil acetat d) ECB sau EBT Etilen. aderentă şi uniformă. calandrare. să fie elastice la temperaturi scăzute şi ridicate (la temperaturi ridicate să nu curgă). şi moduri de aplicare. copolimer.43 Caracteristicile produselor hidroizolante bituminoase din mase omogene cu aplicare peliculară. pulverizare. să fie compatibile chimic cu elementele sau materialele cu care vin în contact şi adezivii să corespundă rolului (nivel de adeziune/coeziune. domenii de utilizare. extrudere sau procedee mixte. să fie stabile la temperaturi ridicate. pensulare sau cu trafaletele. b) produse semifluide: se aplică prin pensulare sau cu trafaletele. SECŢIUNEA a 4-a: Prezentarea membranelor hidroizolante polimerice Art. c) produse semivâscoase: se aplică cu racle sau cosoroaba. Art.). până la cele vâscoase trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: să fie aderente la suportul amorsat. elasticitate la temperaturi scăzute şi înalte. variază funcţie de consistenţa şi domeniul de utilizare: a) masele fluide (amorse) trebuie să aibă nivelul de fluiditate necesar pătrunderii în porii elementului (suport) pe care sunt aplicate şi să formeze o peliculă continuă. structuri hidroizolante. moduri de fabricare. d) produse vâscoase: se aplică cu şpaclul.

pot fi rezistente la diverşi agenţi chimici. Art.b) MPR Topitură de cauciuc procesabilă c) SEBS Stiren etilen butilen stiren d) TPE Elastomeri termoplastici. b) membranele polimerice (în special cele cu utilizare la hidroizolanţii subterane) vor avea adaosuri biocide în compoundul de bază care să-i confere rezistenţă la vegetale (rădăcini).49 Membranele polimerice se utilează de regulă ca hidroizolanţii monostrat. bacterii. cu următoarele precizări: a) stratul de armare poate fi inclus în masa membranei sau poate constitui suportul membranei. dublate cu foi din recepturi diverse. peliculizare de suprafaţă. sticlă. reticulaţi f) TPS sau TPS-SEBS SEBS–copolimeri g) TPV Cauciuc termoplastic vulcanizat (4) Membrane compozite: membrane realizate prin laminare.47 Membranele polimerice pot fi armate cu materiale tip reţea (ţesături rare cu acelaşi tip de urzeală şi bătătură) din fire textile. nu sunt excluse nici un fel de alte combinaţii de materiale. Art. şape). zidărie. prin natura compoundului (diverse adaosuri. poate avea şi rol de difuzie a vaporilor.48 Membranele polimerice se pot aplica pe suport în diferite moduri: a) flotant. b) stratul de armare poate avea rol de a conferi calităţi fizico-mecanice superioare (membranei nearmate) sau poate avea rol tehnologic de fabricare. c) unele membrane polimerice (speciale). cu fixare mecanică pe contur şi asigurarea în câmp prin lestare sau cu fixare mecanică. cu următoarele precizări: a) membranele polimerice fără autoprotecţie trebuie protejate suplimentar prin lestare (pietriş. sau în masă. d) în sistem mixt. calandrare sau extrudere. fără a conferi calităţi suplimentare notabile. nereticulaţi e) TPE-X Elastomeri termoplastici. prin autoaderenţă sau prin lipire cu bitum fierbinte) sau se pot asocia membrane polimerice cu membrane bituminoase. c) prin lipire continuă prin autoaderenţă. cu sau fără armare. b) prin lipire continuă sau discontinuă cu adezivi specifici cu aplicare la rece sau cu mastic de bitum cu aplicare la rece sau la cald (condiţie de compatibilitate a membranei la adezivi sau la bitum). etc.50 23 . Art. Art. dale) sau prin includere între elemente de construcţie (beton.. de exemplu: negru de fum). poliesterice sau chiar metalice subţiri sau dublate pe pâslă din fibre poliesterice sau din sticlă. d) difuzia vaporilor se poate realiza şi prin amprentarea sau şagrenarea feţei inferioare a membranei. mucegaiuri. ca suport al membranei. unele produse se pot asocia în structuri bistrat (caz în care straturile se lipesc continuu între ele cu adezivi specifici cu aplicare la rece. simplu aşezat (prelată).46 Membranele polimerice pot fi autoprotejate (din fabricaţie) faţă de factorii de mediu (în special radiaţii UV şi IR) prin dublare cu folii polimerice sau metalice. Art. c) stratul de armare. prin natura compoundului.

durata de utilizare apreciată şi garanţia acordată. contracţiile. (4) În general. se impune o studiere şi analiză atentă prind performanţele. condiţiile privind suportul (de regulă rigid). c) membranele polimerice se definesc ca domeniu de utilizare (din punct de vedere al recepturii) în membrane cu utilizare supraterană (la acoperişuri) şi subterană (membranele polimerice specifice lucrărilor subterane conţin substanţe biocide împotriva mucegaiurilor. cu Art. SECŢIUNEA a 5-a: aplicare peliculară Prezentarea maselor omogene hidroizolante polimerice. Art. (3) Hidroizolaţiile cu produse polimerice din mase omogene cu aplicare peliculară se pot prevedea fără restricţii la bazine şi rezervoare de stocare ape. c) sudură cu microunde de înaltă frecvenţă.53 Hidroizolaţiile cu produse polimerice din mase omogene cu aplicare peliculară trebuiesc prevăzute şi puse în operă în condiţiile respectării stricte a prevederilor producătorului.54 Sistem de evaluare calitativă a membranelor hidroizolante 24 . moduri şi condiţii de aplicare foarte variate. stabilite de producător. SECŢIUNEA a 6-a: bituminoase Art. f) marginile se pot etanşa suplimentar prin cordon de sudură realizat cu electrod specific din material polimeric sau cordon cu mastic de etanşare specific (în cazul lipirii prin dizolvare superficială). varietatea tehnologiilor şi condiţiilor de aplicare impune folosirea de aplicatori foarte bine calificaţi şi atestaţi de firma producătoare. periodice.51 Specificaţii calitative generale: a) membranele polimerice armate trebuie să prezinte o stabilitate dimensională la cald mai bună de ± 0. se relevă în sens longitudinal iar cele pozitive. condiţiile de aplicare (tehnologia de aplicare). (5) În general.000 ore. (7) Se menţionează că. (2) Hidroizolaţiile cu produse polimerice din mase omogene cu aplicare peliculară nu se vor prevede la clădiri din categoria de importanţă A şi nu sunt recomandate la cele din categoria B. prin expunere timp de 6 ore la + 800 C.2% (valorile negative. d) lipire cu adezivi specifici aplicaţi la rece sau la cald. în acest domeniu. nu sunt emise reglementări generale şi detaliate. vizitabile (care comportă lucrări de întreţinere şi reparaţii). b) membranele polimerice trebuie definite şi din punct de vedere al comportării la îmbătrânire accelerată. cu utilizări. din acelaşi material sau cu alte materiale compatibile). ciupercilor.).Etanşarea suprapunerilor (prin suprapunerea membranelor şi/sau prin suprapunerea de benzi acoperitoare joantei. acestea nu trebuie să sufere modificări mai mari de 10% a principalilor parametri după expunere la xenotest timp de 10. e) lipire prin autoaderenţă. se poate realiza în diverse moduri: a) lipire prin dizolvarea superficială a suprafeţelor de contact. alungirile.52 (1) Produsele hidroizolante polimerice din mase omogene cu aplicare peliculară constituie o gamă de produse mai nouă pe plan mondial. pentru hidroizolaţiile din această categorie. bacteriilor. în sens transversal). b) sudură prin topirea superficială a suprafeţelor de contact cu jet de aer fierbinte. o mare parte din aceste produse necesită întreţinere cu intervenţii de regenerare. etc. (6) Se menţionează că. Art.

4 (metoda A şi B) Pd. prin niveluri de presiune menţinută timp de 24 ore. este etanşă: Niveluri de performanţă „I” I.2 (metoda A şi B) Pd.1 F. (metoda B) I.1 (metoda A şi B) Ps.3. c) pentru hidroizolaţiile aplicate pe structura termoizolantă se vor lua în considerare numai nivelurile determinate prin metoda B.18 .12 .4.4 (metoda A şi B) Ps. de grosime dată. menţinute timp de 24 ore.2 F. la care se asigură etanşeitatea (mm) 200 500 1000 1500 2000 a) se va indica nivelul de performanţă şi metoda de determinare (A sau B.24 25 .0 200/20. (metoda B) I. conform standardelor europene şi româneşti (SR EN).3 F. de grosime dată.0 100/10.5.4 F. prin niveluri de încărcări statice. la care membrana. la care membrana.5 (metoda A şi B) Încărcare minimă la care se asigură etanşeitatea (cap sferic Ø 10mm – kg) 5 10 15 20 25 (3) Rezistenţa la impact „Pd” Se determină conform SR EN 12691:2006. de exemplu: Pd 3 – B). este etansă (metoda A cu suport rigid.1. (metoda A) I.5 Temperatura la care s-a determinat flexibilitatea (o C) 0 -6 .2.0 60/6. este etanşă (metoda A cu suport rigid – metoda B cu suport semielastic): Niveluri de performanţă „Pd” Pd.2 (metoda A şi B) Ps. (metoda A sau B) I. nu prezintă deteriorări. după îndoirea pe dorn: Niveluri de performanţă „F” F. (1) Impermeabilitatea (etanşeitatea) „i” Se determină conform SR EN 1928:2003. la care membrana. prin niveluri de înălţime de cădere a unui corp de 500 g. b) pentru hidroizolaţiile aplicate pe suport rigid se vor putea lua în considerare nivelurile determinate prin metoda A.3 (metoda A şi B) Pd. prin criterii şi niveluri de performanţă.1 (metoda A şi B) Pd. coloană apă) 10/1.5 (metoda A şi B) Încărcare minimă de cădere a corpului de cădere. de grosime dată.0 (2) Rezistenţă la sarcină statică „Ps” Se determină conform SR EN 12730:2003.3 (metoda A şi B) Ps. de grosime dată.0 400/40. prin niveluri de temperaturi negative. (metoda B) Presiunea minimă pentru care se asigură etanşeitatea (kPa/m. (4) Pliabilitatea la temperaturi scăzute „F” Se determină conform SR EN 1109:2003. metoda B cu suport semielastic): Niveluri de performanţă „Ps” Ps. la care membrană.Membranele hidroizolante bituminoase se caracterizează.

de grosime dată. conform SR EN 1107-1:2002.3 A.2 T.5 ≥ 10 ≥8 ≥ 20 ≥ 16 ≥ 40 ≥ 32 ≥ 60 ≥ 48 (7) Rezistenţa la fluaj „T” Se determină conform SR EN 1110:2001.F. e) aderenţa la suport (lipirea membranelor pe suport şi între ele) „Fad” în vederea prevenirii efectelor sucţiienii şi presiunii vântului (N/m2): (i) forţa de aderenţă la suport (prin lipire/sudură): Fad ≥ 3 Pc unde Pc este presiunea de calcul a vântului (pozitivă sau negativă) funcţie de zona geoclimatică de situare şi nivelul de expunere la vânt.6 A. c) stabilitate dimensională.1 R.5 ≥2 ≥ 1.1 T. conform SR EN 12039. de grosimea dată.2 R. (ii) forţa de aderenţă la suport (din lipire şi lestare) se determină cu formula: Fad = 2 x G + 2’ x Pa 26 . conform SR EN 12317-1:2001.5 ≥5 ≥ 3. apar deplasări > 2 mm ale masei de bitum: Niveluri de performanţă „T” T.5 Rezistenţă la rupere la tracţiune Longitudinal (N/5 cm) Transversal (N/5 cm) < 150 < 100 > 150 > 100 > 250 > 200 > 350 > 300 > 450 > 400 (6) Alungirea la tracţiune (la rupere) „A” Se determină conform SR EN 12311-1:2002.6 .1 A. prin niveluri ale alungirii la care membrană.3 T.4 R.4 A. prin niveluri de temperatură la care pe membrane. se rupe: Niveluri de performanţă „R” R. la care membrana.4 Temperatura la care deplasările bitumului < 2 mm (o C) + 80 + 100 + 120 + 140 (8) Performanţă la foc exterior şi reacţie la foc conform SR ENV 1187:2003. de grosime dată.3 R. conform SR EN 12316-1:2001.30 (5) Rezistenţa la rupere la tracţiune „R” Se determină conform SR EN 12311-1:2002.2 A. prin niveluri ale forţei de tracţiune. SR EN 13501-5+A1:2010 şi SR EN ISO 11925-2:2002.5 A.7 Alungire la rupere la tracţiune Longitudinal (%) Transversal (%) <2 < 1. se rupe: Niveluri de performanţă „A” A.55 Membranele hidroizolante bituminoase şi hidroizolaţiile din mase omogene cu aplicare peliculară comportă şi parametri auxiliari de evaluare ce pot fi avuţi în vedere: a) rezistenţă la dezlipire a îmbinărilor. b) rezistenţa la forfecare a îmbinărilor. Art. d) aderenţa granulelor minerale la suport.

nu prezintă deteriorări după îndoire pe dorn. 2 este suprafaţa efectivă de lipire (în puncte sau totală) raportată la 1 m2. R. Pa este forţa de aderenţă în zonele de lipire efectivă. se rupe (metoda A): Niveluri de performanţă „R” R.5 A. Ps. T.6 Alungire la rupere la tracţiune Longitudinal (%) Transversal (%) <5 < 3. 54 (4). la care membrana. prin niveluri ale forţei de tracţiune. Ps. prin niveluri de temperaturi negative.5. 54 (2). T.5 Rezistenţa la rupere la tracţiune Longitudinal (N/5 cm) Transversal (N/5 cm) < 300 < 200 > 300 > 200 > 400 > 300 >600 > 500 > 800 > 700 (6) Alungirea la tracţiune (la rupere) „A” Se determină conform SREN 12311-2:2010. F.3 A.3. de grosime dată. (bun) 3.1 A. după caz).5. (A. Pd.Fad = G + 2 x Pa unde: G este presiunea de lestare pe m2.3.4. A.2.3 R. (5) Rezistenţă la rupere la tracţiune „R” Se determină conform SR EN 12311-2:2010.5.2 A. stabilitate dimensională ≤ 0.3. stabilitate dimensională ≤ 0.2. Ps. (4) Pliabilitatea la temperaturi scăzute „F” Se determină conform SR EN 495-5:2003. (satisfăcător) 4.4. T.4.2. (A. după caz). (3) Rezistenţa la impact „Pd” Aceleaşi prevederi ca la Art. R. cu menţiunea că determinările se fac numai prin metoda B. de grosime dată. (A.1.3. Ps. F. Pd.2% SECŢIUNEA a 7-a: polimerice Sistem de evaluare calitativă a membranelor hidroizolante Art. F. în N/m2. (2) Rezistenţa la sarcină statică „Ps” Aceleaşi prevederi ca la Art.5 ≥ 10 ≥8 ≥ 20 ≥ 16 ≥ 50 ≥ 40 ≥ 100 ≥ 80 27 .4 R. la care membrana.1 R.6.1% I.4.2 R.57 Membranele hidroizolante polimerice se caracterizează. 54 (1). conform standardelor europene şi româneşti (SR EN). Art.3. la care membrana.4. după caz).5.5. (mediocru) Niveluri minime de clasificare I.5. prin niveluri ale alungirii.4.2. (foarte bun) 2.4 A.4.3.56 Model orientativ de evaluare calitativă a membranelor hidroizolante bituminoase (la o grosime nominală de 4 mm): Calitatea 1. cu menţiunea că determinările se fac numai prin metoda B. prin criterii şi niveluri de performanţă (1) Impermeabilitatea (etanşeitatea) „I” Aceleaşi prevederi ca la Art.2% I.4/F. T. 54 (3).3.2. Pd. nivelurile de performanţă sunt conform cu cele indicate la Art.5 ≥5 ≥ 3.2. R. Pd. R. stabilitate dimensională ≤ 0. de grosime dată se rupe (metoda A): Niveluri de performanţă „A” A.1% I. F. stabilitate dimensională ≤ 0.

4.3. în general.3. în funcţie de utilizare. continuă şi omogenă (fără îmbinări etanşe la suprapuneri) în totală aderenţă pe suport continuu şi rigid. Pd 5. F. 55 e).4. R5. omogene sau în straturi armate precum şi tehnologiile de aplicare. 5) Performanţa la foc exterior şi reacţie la foc conform SR EN 1187:2003. 1) Impermeabilitatea (etanşeitatea) „I”.3.60 Masele omogene cu aplicare peliculară.3.5% I.58 Membranele hidroizolante polimerice comportă şi parametri auxiliari de evaluare ce trebuiesc avuţi în vedere: a) rezistentă la deslipire a îmbinărilor. (foarte bun) 2. R. după caz).3% I. 28 .A. (mediocru) Niveluri minime de clasificare I.0% SECŢIUNEA a 8-a: Sistem de evaluare calitativă a produselor hidroizolante cu mase omogene cu aplicare peliculară Art. 6) Rezistenţa la sarcină statică „Ps”.7 A. 2) Rezistenţa la rupere la tracţiune „R”. SREN 13501-5+A1 : 2010 şi SREN ISO 11925 – 2: 2002. F. după caz.61 Criteriile de performanţă principale la care trebuie să fie caracterizate prin niveluri de performanţă. conform SREN 12317-2:2001. 8) Pliabilitatea la temperaturi scăzute „F”. Pd. Ps. Nivelurile de performanţă. b) rezistenţă la forfecare a îmbinărilor.62 Structurile hidroizolante din mase omogene. Ps.5. SR EN 13501-5+A1:2010 şi SR EN 11925-2:2002. în acest context sunt prevăzute criterii şi niveluri de performanţă raportate la funcţiunea hidroizolaţiei.5.4. conform SREN 1107-1:2002.2.4. (A. (satisfăcător) 4. bituminoasă şi polimerice sunt caracterizate prin criterii şi niveluri de performanţă de către producători/producători de sisteme. e) expunere la bitum.4. (A. Pd.4. stabilitate dimensională ≤ 0. Ps. Art. R.7. F4/F5.3. conform SREN 12316-2:2001. Art. F. de 1.59 Model orientativ de evaluare calitativă a membranelor hidroizolante polimerice (la o grosime nominală. R. Pd. 4) Aderenţa la suport (şi. 7) Rezistenţa la impact.8. (A.2.8 ≥ 200 ≥ 500 ≥ 160 ≥ 400 (7) Performanţă la foc exterior şi reacţie la foc conform SRENN 1187: 2003. (A. numai pe suporturi rigide.3.5 mm): Calitatea 1. în acest context sunt suport continu şi rigid. a straturilor succesive). Ps. 3) Alungirea la tracţiune „A”. răspund modului de aplicare a maselor omogene cu aplicare peliculară. care indică structurile de etanşare simple. după caz) stabilitate dimenională ≤ 0. (bun) 3. bituminoase sau polimerice. Art. după caz). 9) Stabilitate dimensională. d) aderenţa la suport: conform precizărilor de la Art. după caz) stabilitate dimensinală ≤ 1. medie.5. de regulă.2. c) stabilitate dimensională.3% I. stabilitate dimensională ≤ 0.2. Art. se referă la straturile/structurile hidroizolante stabilite de producători.

f) rezistenţa la sarcină statică „Ps”: minim Ps.0 m coloană apă). 54. pentru presiune exercitate de maxim 60 kPa (6 m coloană apă). g) rezistenţă la impact „Pd”: minim Pd. şi minim 60 kPa (6 m coloană de apă) pentru referirea de lsa Art. h) pliabilitatea la temperaturi scăzute „F”: să nu se deterioreze la pliere la + 6o C în zona climatică I şi la – 12o C în zona climatică II şi III (conform zonare climatică a României pentru perioada de iarnă – C. b) rezistenţa la rupere la tracţiune „R”: (i) > 300 N/5 cm longitudinal şi 250 N/5 cm transversal. f) rezistenţă la sarcină statică „Ps”: minim Ps.0 coloană apă) pentru presiuni exercitate de maxim 50 kPa. e) performanţă la foc exterior şi reacţie la foc: conform reglementărilor. i) stabilitate dimensională: ≤ 1%. 55.3 (metoda A). a).3 (metoda B). (2). (3) Hidroizolaţii supraterane sau subterane împotriva apelor cu presiune hidrostatică: a) impermeabilitate „I”: asigurarea etanşeităţii la o presiune de: (i) minim 100 kPa (10. e) performanţa la foc exterior şi reacţie la foc: conform reglementărilor. e). (1). b) rezistenţa la rupere la tracţiune „R”: > 250 N/cm longitudinal şi > 200 N/cm transversal. conform Art. i) stabilitate dimensională: ≤ 1%. conform Art. (3). conform Art. e) performanţa la foc exterior şi reacţie la foc: conform reglementărilor.107-2005). 54. (ii) > 400 N/5 cm longitudinal şi 300 N/5 cm transversal.3 (metoda A). longitudinal şi transversal. h) pliabilitatea la temperaturi scăzute „F”: pentru hidroizolaţii interioare să nu se deterioreze la pliere la 0o C pentru hidroizolaţii exterioare să nu se deterioreze la – 6o C. 35. h) pliabilitatea la temperaturi scăzute „F”: să nu se deterioreze la – 6o C.54.(1) Hidroizolaţii supraterane. c) alungire la tracţiune „A” : >10%. hidroizolaţii în spaţii interioare. f) rezistenţa la sarcină statică „Ps” : minim Ps3 (metoda B). e). (2). d) aderenţa la suport: conform Art. d) aderenţa la suport: forţa de aderenţă la suport Fad să fie minim de 2 x mai mare decât presiunea exercitată. (iii) minim 2. longitudinal şi transversal. conform Art. (2). supuse direct acţiunilor factorilor de mediu (acoperişuri-terase): a) impermeabilitatea „I”: asigurarea etanşeităţii la o presiune de minim 100 kPa (10. g) rezistenţa la impact „Pd”: minim Pd. (3).5 x presiunea maximă exercitată (> 100 kPa). (ii) minim 200 kPa (10 m coloană apă) pentru presiuni exercitată de maxim 100 kPa. c) alungirea la tracţiune „A”: >10%. conform Art. g) rezistenţa la impact „Pd”: minim Pd 4(metoda A). 35. (3). c) alungirea la tracţiunea „A”: > 10%. b). conform Art. b) rezistenţa la rupere la tracţiune „R”: > 250 N/ cm longitudinal şi > 200 N/cm transversal. (2) Hidroizolaţii subterane sau supraterane împotriva apelor fără presiune hidrostatică: a) impermeabilitate „I”: asigurarea etanşeităţii la o presiune de minim 10 kPa (1 m coloană de apă) pentru referirea de la Art. 29 .4 (metoda A) pentru presiuni exercitate de maxim 60 kPa (6 m coloană apa) şi Ps. 54. 55. 54. d) aderenţa la suport: conform Art. pentru presiuni exercitate d emaxim 100 kPa (10 m coloană apă). 54.4 (metoda B) pentru presiuni exercitate > kPa ( > 6 m coloană de apă). i) stabilitate dimensională: ≤ 1%. (1). logitudinal şi transversal.

4. cu sau fără fixare mecanică . pentru membranele fixate mecanic – F. pe suport (indirect) din tablă cutată membranele se vor aplica numai perpendicular pe linia cutelor.structuri hidroizolante monostrat (membrane bitumate şi polimerice) (1) Condiţii conceptuale: a) condiţii generale privind domeniul de utilizare: (i) hidroizolaţiile monostrat nu se vor prevedea la clădiri din categoria de importanţă A. (iii)hidroizolaţiile monostrat pot fi prevăzute la terase cu pante mai mari de 1. semiaderenţă sau pozate flotant. respectându-se strict prevederile producătorului. (ii) hidroizolaţiile monostrat nu sunt recomandate la clădirile situate în zona climatică IV.). (v) suprafeţele hidroizolate cu membrane polimerice. (v) rezistenţa la rupere la tracţiune (R): membrane lipite în aderenţă totală. dolii) va fi întărită în lungul liniei de intersecţie cu un strat hidroizolant suplimentar cu lăţimea desfăşurată de minim 50 cm peste care se va aplica hidroizolaţia monostrat bituminoasă.3. (vi) :pentru hidroizolaţiile monostrat se vor utiliza numai membrane special produse pentru acest mod de utilizare.4. b) condiţii privind alcătuirea: (i) se vor prevedea membrane bituminoase cu bitum aditivat cu grosimea nominală ≥ 4 mm sau membrane polimerice cu grosimea ≥ 1. (2) Condiţii privind execuţia: a) condiţii privind modul de aplicare: (i) aplicarea membranelor pe suport cu pantă sub 5% se recomandă a se face în lungul liniei de pantă iar pe suport cu pantă.2 mm. instalaţii. 30 . c) condiţii privind nivelurile minime de performanţă: (i) impermeabilitate (I): I. etc.R. (ii) rezistenţă la sarcină statică şi la impact „Ps/Pd”: membrane cu protecţie suplimentară grea Ps/Pd3. se recomandă să fie plane. peste 5% se recomandă a se face perpendicular pe linia de pantă. (vii) flexibilitatea la temperaturi scăzute (F): pentru membranele lipite în aderenţă totală.5%. cu cât mai puţine străpungeri faţă de planul învelitorii (luminatoare. (ii) flexiunea între planuri diferite (coame. semiaderenţă sau pozate flotant. (vi) alungirea la rupere la tracţiune (A): membrane lipite în aderenţă totală. membrane cu autoprotecţie T. scafe. cu sau fără fixare mecanică .5. domuri.. se recomandă utilizarea unei membrane cu o grosime mai mare faţă de cea prevăzută în câmpul curent. (iii)comportament la temperatură ridicată (T): membrane cu protecţie suplimentară grea T.63 Câmp curent . (iv) la pante >5 membranele vor fi autoprotejate şi vor fi lipite în aderenţă totală.A.5. membrane autoprotejate Ps4/Pd4 (metoda B). în cazul membranelor polimerice care nu comportă lipire în totală aderenţă.CAPITOLUL IV: Alcătuirea structurilor hidroizolante SECŢIUNEA 1: Alcătuirea structurilor hidroizolante la acoperişurile tip terasă Art. semiaderenţă sau fixate mecanic. semiaderenţă sau pozate flotant – F. pentru membrane bituminoase şi polimerice cu aplicare pe suport semirigid sau semielastic.3. trape. (iv) hidroizolaţiile monostrat nu sunt recomandate la terasele utilitare şi la terasele cu structură termoizolantă ranversată.3.5.. pentru aplicare pe suport rigid şi A.

(ii) continuitatea etanşă a suprapunerilor se va realiza prin lipire sau sudură continuă. (v) membranele componente ale structurilor multistrat se recomandă să provină de la un singur producător.I.2. cu structuri mixte cu membrane bituminoase şi polimerice (compatibile la bitum) sau cu structuri bistrat cu membrane polimerice (special concepute şi aplicate.2 sau T. c) condiţii privind nivelurile de performanţă (referitor la membranele componente structurii): (i) impermeabilitate (I): pe suprafeţe plate sau cu pantă sub 3% . conform prevederilor producătorului. lemn. cu membrane polimerice cu grosimea de minim 0. (iii)hidroizolaţiile multistrat pot fi prevăzute la clădiri situate în toate zonele geoclimatice. b) condiţii privind alcătuirea: (i) se vor prevedea structuri bistrat cu membrane bituminoase cu bitum aditivat cu grosimea totală de minim 5 mm. coamele şi doliile se recomandă să fie întărite cu un strat hidroizolant suplimentar cu lăţimea desfăşurată de minim 50 cm. (iii)flexiunea între planurile orizontal şi vertical poate fi realizată sub un unghi de 45º prin utilizarea scafelor prefabricate (din membrane hidroizolante.).3. (iv) hidroizolaţiile multistrat pot fi prevăzute la terase şi acoperişuri cu pante diverse. (ii) rezistenţe la sarcină statică „Ps” şi rezistenţe la impact „Pd”. (ii) hidroizolaţiile cu membrane bituminoase cu bitum oxidat vor fi prevăzute în minim trei straturi. în conformitate cu prevederile acestuia privind structurarea şi modul de aplicare. b) condiţii privind nivelurile de performanţă minimale de etanşeitate a suprapunerilor: nivelul de asigurarea a etanşeităţii îmbinărilor suprapunerilor va fi de minim 20 KPa (presiunea menţinută timp de 30 minute). etc. iar pe suprafeţe cu pantă peste 3% .25 m peste care se va aplica structura hidroizolantă multistrat. minim la dimensiunea indicată de producător. (iv) structurile termohidroizolante cu termoizolaţia ranversată (formată din plăci termoizolante lestate) nu vor fi prevăzute la terasele clădirilor situate în zona climatică IV şi la pante mai mari de 3%. inclusiv cele plate (pantă 0). conform tablou: Suportul hidroizolaţiei rigid semirigid semielastic Terasă necirculabilă cu protecţie autoprotecţie grea Ps1/Pd3 (A) Ps2/Pd2 (A) Ps1/Pd3 (B) Ps2/Pd2 (B) Ps2/Pd3 (B) pietonală cu protecţie grea Ps3/Pd2 (A) Ps3/Pd2 (B) Terasă utilitară circulabilă cu pietonală (dale protecţie grea pe ploturi) Ps4/Pd2 (A) Ps3/Pd3 (A) Ps4/Pd2 (B) Ps3/Pd3 (B) grădină Ps3/Pd3 (A) Ps3/Pd3 (B) (iii)rezistenţa la fluaj „T”.8 mm şi membrane bituminoase cu bitum aditivat cu grosimea de minim 3 mm.64 Câmp curent-structuri hidroizolante multistrat (1) Condiţii conceptuale: a) condiţii generale privind domeniul de utilizare: (i) hidroizolaţiile multistrat pot fi prevăzute cu membrane bituminoase cu bitum oxidat sau aditivat.1 peliculizată cu vopsea 31 . (iii)linia suprapunerilor capetelor membranelor succesive nu va fi colineară ci decalată cu minim 50 cm. structuri multistrat cu membrane bituminoase cu bitum oxidat cu grosimea totală de minim 6 mm sau structuri bistrat mixte. conform tablou: terasă necirculabilă cu autoprotecţie T. Art. (ii) flexiunea între planuri diferite va fi întărită în lungul liniei de intersecţie cu un strat hidroizolant suplimentar cu lăţimea de minim 0..I.

(iii)continuitatea etanşă a suprapunerilor se va realiza prin lipire sau sudură la dimensiunea minimă indicată de producător. (iii)structura hidroizolantă verticală va fi autoprotejată sau cu protecţie suplimentară grea (tencuieli armate sau elemente prefabricate). (iii)suportul hidroizolaţiei verticale se recomandă să fie rigid sau elastic. pentru hidroizolaţiile aplicate în zona climatică IV se va majora la un nivel superior. (ii) membranele ce compun hidroizolaţia verticală vor fi de aceeaşi natură sau compatibile între ele şi cu cele ce compun structura hidroizolantă curentă. Art. pentru suport semielastic – A3. în zonele cu încărcări din zăpadă pe sol >2 kN/m2 în zonele ce presupun aglomerări de zăpadă. flotantă sau semiflotantă – A2.65 Structuri hidroizolante verticale (monostrat sau bistrat) (1) Condiţii conceptuale: a) condiţii privind domeniul de utilizare: (i) hidroizolaţia verticală din membrane bituminoase se va prevedea în structuri întărite.1 (iv) rezistenţa la rupere la tracţiune „R”: pentru pante <20% . carosabilă sau grădină termoreflectantă (pentru pantă <5%) T. b) condiţii privind nivelurile de performanţă minimale de etanşeitate a suprapunerilor: (i) nivelul de asigurare a etanşeităţii îmbinărilor suprapunerilor va fi de 10 KPa la pante peste 5% şi de 15 KPa la pante sub 5% (presiune menţinută timp de minim 30 minute) precum şi la membranele aplicate pe suport semielastic. de câmp.63(1). (vi) flexibilitatea la temperaturi scăzute „F”: pentru suport rigid cu aplicare în totală aderenţă pentru zona climatică I şi II – F1. d) condiţii privind nivelurile de performanţă ale întregii structuri hidroizolante: conform Art. minim structuri bistrat cu membrane bitumate cu bitum oxidat sau structuri monostrat cu membrane polimerice. pentru suport semielastic – F. (2) Condiţii privind execuţia: a) condiţii privind modul de aplicare: (i) aplicarea membranei superioare pe suport orizontal cu pantă sub 5% se recomandă a se face în lungul liniei de pantă iar pe suport cu pantă peste 5% se recomandă a se face perpendicular pe linia de pantă. (ii) pe suport (indirect) din tablă cutată.3 T. (ii) la terasele utilitare hidroizolaţia verticală va fi minim bistrat (nu se include stratul suplimentar de întărire). (iv) linia suprapunerilor capetelor membranelor succesive nu va fi colineară ci va fi decalată cu 50 cm iar linia suprapunerilor capetelor membranelor stratului superior va fi decalată cu minim 1 m faţă de cea a stratului inferior.4.terasă necirculabilă cu protecţie grea terasă circulabilă cu dale pe ploturi terasă circulabilă. 32 . pentru suport semielastic – R4. membrana superioară poate fi aplicată paralel cu membrana inferioară dar decalat la 1/2 din lăţime sau poate fi aplicată perpendicular pe membrana inferioară. (v) alungirea la rupere la tracţiune „A”: pentru suport rigid cu aplicare flotantă sau semiflotantă şi pentru suport semirigid cu aplicare în totală aderenţă.2 T. pentru zona climatică IV – R4. b) condiţii privind alcătuirea: (i) se vor prevedea structuri monostrat sau bistrat cu membrane bituminoase cu bitum aditivat.R3. membrana se va aplica numai perpendicular pe linia cutelor.

c) condiţii privind nivelurile minime de performanţă: (i) impermeabilitate (I) .66 Condiţii conceptuale: (1) Condiţii generale privind domeniul de utilizare a) hidroizolarea elementelor şi părţilor de clădire amplasate suprateran sau subteran împotriva exfiltraţiilor se referă la etanşarea spaţiilor umede. astfel: (i) cu solicitare moderată în cazul spaţiilor umede şi/sau cu spălări şi stropiri ocazionale.2. (iv) forţa de rupere la tracţiune: R. se va considera nivelul necesar pentru asigurarea stabilităţii la nivelul fixărilor mecanice. (iv) hidroizolaţia verticală va putea fi constituită din prelungirea hidroizolaţiei orizontale numai în sensul derulării membranei hidroizolante. (ii) terminaţia superioară a structurii hidroizolante se recomandă a fi asigurată prin fixare mecanică. SECŢIUNEA a 2-a: Alcătuirea structurilor hidroizolante împotriva exfiltraţiilor Art. (vi) flexibilitatea la temperaturi scăzute: F. exterior.. (2) Condiţii privind execuţia a) condiţii privind modul de aplicare: (i) intersecţia între planul vertical şi orizontal se va realiza în vinclu sau cu racord (scafă) la 45º (cu lungimea ipotenuzei de minim 5 cm). scafa poate fi realizată din şapă din mortar de ciment sau cu piese profilate.. 33 . (v) hidroizolaţia verticală se va aplica pe înălţime minimă de 30 cm în zonele submontane şi pe 50 cm în zonele montane şi depresionar-montane.(iv) hidroizolaţia verticală se va aplica în totală aderenţă faţă de elementul suport. (iii)comportamentul la temperatură ridicată (T): ≥ 100°C. se va suprapune peste ultimul strat (superior) hidroizolant al structurii de câmp (orizontale). respectiv 15 kPa.(membranele placate cu folie metalică – T.. terminale. lemn. b) hidroizolarea acestor spaţii se poate concepe cu membrane hidroizolante sau cu mase omogene cu aplicare peliculară şi se concretizează prin hidroizolarea pardoselilor.2). recomandabil T.. (v) alungirea la rupere: A. plintelor şi după necesităţi a pereţilor.). c) acest tip de etanşare este împotriva apelor fără presiune hidrostatică. prin introducere în şliţ orizontal sau prin acoperire cu lăcrimar. (iii)stratul suplimentar de întărire va fi acoperit pe orizontală de hidroizolaţia orizontală monostrat sau va fi interpus între straturile hidroizolaţiei orizontale multistrat.3. Stratul hidroizolant vertical.I.. se va prevede fixare mecanică continuă a părţii superioare. speciale (din membrană bituminoasă.3.2. pentru înălţimi mai mari de 60 cm se vor prevede fixări mecanice pe o linie intermediară. etc. a structurii hidroizolante. cu spălări şi stropiri ocazionale. (ii) rezistenţa la sarcină statică „Ps”: la structuri hidroizolante autoprotejate: Ps3.. la structuri hidroizolante cu protecţie suplimentară: Ps2.4. periodice sau continue. nu se admite racordarea pe verticală în lungimea membranei hidroizolante. b) condiţii privind nivelurile de performanţă minimale de etanşeitate a suprapunerilor: nivelul de asigurare a etanşeităţii îmbinării suprapunerilor la structurile monostrat al îmbinărilor verticale va fi de 15 kPa şi cel al îmbinărilor cu suprafeţele orizontale de 20 kPa iar la structurile bistrat de 10 kPa. (vi) hidroizolaţia verticală se va racorda (întoarce) pe capul aticelor sau se va fixa mecanic la partea superioară. (vii) rezistenţa la sfâşiere.

8 mm. în lungul liniei de intersecţie. c) flexibilitatea la temperaturi scăzute: .2. (iv) R. c) hidroizolarea suprafeţelor verticale (fiind mai puţin solicitate) poate să nu fie prevăzută cu materiale hidroizolante ci din tencuieli şi/sau finisaje impermeabile (vopsitorii.70 34 ..2. b) rezistenţă la sarcină statică „Ps” şi rezistenţă la impact „Pd”: (i) Ps3/Pd3 pentru suprafeţe verticale. pentru suprafeţe orizonatele. cu două straturi de armare. în lungul liniei de intersecţie.(ii) cu solicitare intensă în cazul spaţiilor cu spălări şi stropiri (şiroiri) periodice şi/sau continue. (2) Solicitări intense: a) impermeabilitate (I): I. d) suportul hidroizolaţiei va fi rigid. placaje).1. Art. b) flexiunea între planuri va fi întărită.2. Art. (ii) Ps3/Pd3 pentru suprafeţe orizontale. Art.1. structuri monostrat sau bistrat cu membrane bituminoase cu bitum oxidat cu grosimea totală de minim 3 mm sau structuri cu minim două straturi din mase omogene cu aplicare peliculară. cu un strat hidroizolant suplimentar (membrană sau mase omogene cu aplicare peliculară. pentru suprafeţe orizontale. pentru suprafeţe verticale.69 Condiţii privind nivelurile minime de performanţă ale materialelor hidroizolante a) forţa de rupere la tracţiune: (iii)R. b) alungirea la rupere: .2. (2) Solicitări intense a) se vor prevedea hidroizolaţii monostrat cu membrane bituminoase cu bitum aditivat cu grosime minimă de 3 mm sau cu membrane polimerice cu grosimea minimă de 1. armate) cu lăţimea desfăşurată de minim 30 cm (minim 15 cm pe verticală). (ii) Ps4/Pd4.68 Condiţii privind nivelurile minime de performanţă funcţie de intensitatea solicitării (1) Solicitări moderate: a) impermeabilitate (I) . recomandabil 1.0 mm. armate) cu lăţimea desfăşurată de minim 25 cm (minim 10 cm pe verticală).I..b.1. funcţie de intensitatea solicitării: (1) Solicitări moderate a) se vor prevede hidroizolaţii monostrat cu membrane bituminoase cu bitum aditivat cu grosimea minimă de 2.5 mm sau cu membrane polimerice cu grosimea minimă de 0. armate. b) flexiunea între planuri va fi întărită.F.3. c) comportament la temperatură ridicată (T): T. c) hidroizolaţia suprafeţelor verticale (fiind mai puţin solicitată) poate fi prevăzută conform prevederilor de la pct. b) rezistenţă la sarcină statică „Ps” şi rezistenţă la impact „Pd”: (i) Ps2/Pd2 pentru suprafeţe verticale. cu un strat hidroizolant suplimentar (membrană sau mase omogene cu aplicare peliculară. e) hidroizolaţia orizontală şi verticală va fi protejată suplimentar cu şape sau tencuieli.A. Art.2.8.67 Condiţii privind alcătuirea.1. structuri bistrat cu membrane bituminoase cu bitum oxidat cu grosimea totală minimă de 4 mm sau structuri cu minim trei straturi din mase omogene cu aplicare peliculară.. (suprafeţe orizontale).2 mm.

fundaţii.01 m/s). b) ape de exfiltraţie: apa de stocare: este apa conţinută în bazine sau rezervoare.72 Situaţii de prezenţă a apelor cu presiune hidrostatică pentru care este necesară hidroizolarea subterană a construcţiilor (1) Două construcţii alăturate. (ii) apa de stratificaţie: este apa de scurgere care pătrunde în straturi greu permeabile străbătute de straturi permeabile şi prin care se acumulează şi exercită o presiune hidrostatică. fundate la adâncimi diferite. (2) Condiţii privind nivelurile de performanţă minimale de etanşeitate a suprapunerilor: nivelul de asigurare a etanşeităţii îmbinărilor (J) va fi de 20 KPa pe suprafeţele orizontale şi 15 KPa pe suprafeţele verticale. Dacă construcţia fundată sub nivelul pânzei freatice se află în amonte faţă de sensul de scurgere al apei. sub efectul gravitaţiei. în drum spre pânza freatică (terenuri permeabile având k>0. infiltraţie şi exfiltraţie. c) acţiuni combinate. b) apa de scurgere: este apa în mişcare. subsoluri) împotriva infiltraţiilor şi/sau exfiltraţiilor Art. (iii)apa freatică: este apa care formează un strat compact între granulele de sol şi exercită o presiune hidrostatică. Hidroizolaţiile vor fi 35 .71 Tipuri de prezenţă a apei pentru care este necesară hidroizolarea elementelor şi părţilor de clădire amplasate subteran (1) Ape fără presiune hidrostatică a) umiditatea naturală a terenului: provine din apele de precipitaţie care nu stagnează în sol şi care nu exercită o presiune hidrostatică (terenuri permeabile având k>0. c) stratul suplimentar de întărire şi hidroizolaţia verticală vor fi suprapuse minim 10 cm peste hidroizolaţia orizontală în cazul structurilor monostrat. SECŢIUNEA a 3-a: Alcătuirea structurilor hidroizolante a elementelor şi părţilor de clădire amplasate subteran (socluri. una fiind deasupra şi cealaltă sub nivelul pânzei freatice. temporar. construcţia fundată peste nivelul pânzei freatice nu necesită hidroizolaţie iar dacă se află în aval se va hidroizola deoarece se ridică nivelul pânzei freatice. Art. care nu exercită presiune hidrostatică sau exercită o presiune nesemnificativă. (2) Ape cu presiune hidrostatică a) ape de infiltraţie: (i) apa de acumulare: este apa de scurgere care se acumulează prin întâlnirea straturilor greu permeabile şi exercită o presiune hidrostatică. b) hidroizolaţia verticală cu înălţimea mai mare de 50 cm necesită fixare mecanică a marginii superioare.Condiţii privind execuţia (1) Condiţii privind modul de aplicare a) intersecţia dintre planuri se recomandă a se realiza în vinclu.01 m/s).

(2) Cazuri de construcţii subterane ce se hidroizolează. a) construcţia se află în zona de scurgere naturală a apelor de infiltraţie prin stratul permeabil (nisip) aflat între două straturi puţin permeabile (argilă) b) construcţia se află în zona de scurgere naturală a apelor de infiltraţie prin stratul permeabil (nisip) situat sub stratul de pământ vegetal. Construcţiile aflate deasupra nivelului maxim al pânzei freatice se vor hidroizola împotriva apelor fără presiune hidrostatică. ceea ce conduce la acumulări de ape ce exercită presiune hidrostatică d) construcţia se află într-un teren puţin permeabil dar care are fracturi de teren permeabil ce converg spre construcţie şi zona de umplutură a săpăturii 36 .prevăzute împotriva apelor cu presiune hidrostatică. permeabil c) construcţia se află într-un teren puţin permeabil iar umplutura săpăturii este permeabilă.

în caz contrar: se va prevedea un perete suport al hidroizolaţiei distanţat şi separat faţă de construcţia existentă printr-un strat de desolidarizare şi alunecare (plăci deşeuri cauciuc. se poate prevedea un sistem permanent de epuisment pentru coborârea pânzei freatice la minim 30 cm sub nivelul betonului de egalizare.se admit porţiuni izolate de umezeală pe suprafeţe de maxim 20%. vor fi prevăzute rigole şi puţuri pentru dirijarea. nu se vor admite la spaţiile cu utilizare umană sau animală ci eventual numai la spaţii tehnice în care nu există activitate umană permanentă sau temporară.72 Condiţii generale privind domeniul de utilizare (1) Hidroizolaţiile se vor prevedea în următoarele situaţii a) în cazul terenurilor în care nu există pericol de infiltrare cu produse petroliere sau a altor soluţii care pot afecta caracteristicile calitative ale materialelor hidroizolante. utilizarea de betoane sau mortare impermeabile. etc. plăci sau foi din materiale polimerice.1 mm. prevederea de sisteme drenante. (3) În cazul când la nivelul hidroizolaţiei presiunea depăşeşte 5 daN/cm2. plăci polistiren expandat.) sau se va retrage partea subterană a construcţiei la distanţă de minim 1.20 m iar partea supraterană va ieşi în consolă la limita necesară. există vibraţii sau eforturi tangenţiale. b) umed . 37 . dacă este cazul.20 m faţă de alte construcţii sau elemente de construcţie existente sau în curs de proiectare-execuţie. colectarea şi evacuarea apelor din precipitaţii. pentru a se asigura un suport uscat pentru executarea hidroizolaţiei (orizontale). pentru a avea spaţiul necesar execuţiei hidroizolaţiei. e) în cazul radierelor situate la cote diferite. b) construcţia se va amplasa de regulă la o distanţă de minim 1. b) în cazul când sunt avantajoase tehnic sau economic decât alte procedee ca: ridicarea nivelului inferior al construcţiei. etanşarea se va realiza cu membrane hidroizolante bituminoase cu bitum aditivat sau polimerice. etc. suplimentar. f) elementele de străpungere vor fi înglobate şi fixate în suportul hidroizolaţiei şi la faţa acesteia. impermeabilizarea terenului. (4) La alegerea structurii hidroizolante se va ţine seama de nivelul de etanşare admisibil concretizat prin starea feţei interioare a pereţilor sau pardoselii: a) uscat – nu se admit pete izolate de umezeală. într-o singură treaptă. constituie condiţia curentă de exigenţă corespunzătoare prevederilor prezentului normativ. (2) Proiectarea construcţiilor subterane se va face astfel încât să se asigure posibilitatea executării hidroizolaţiei ţinându-se seama de următoarele: a) forma construcţiei în plan şi în secţiune vor fi cât mai simple pentru asigurarea unei manopere simple şi sigure. c) la baza săpăturii. temperatura este mai mare de 40ºC. sau în trepte multiple pentru diferenţe de nivel mai mari. subradierul ca suport al hidroizolaţiei va fi racordat la 45º cu o diferenţă de nivel de maxim 1 m. (5) Categoriile de fisurare previzibile a construcţiei după valoarea limită de calcul a deschiderii fisurilor (criterii ce implică nivelul de rezistenţă la alungire la rupere a materialelor hidroizolante preconizate): a) cu deschiderea fisurilor până la 0.Art. fără apariţia stagnărilor sau picăturilor de apă. d) în cazul hidroizolaţiei în sistem „cuvă exterioară” betonul de egalizare de sub radierul construcţiei (subradier) trebuie prevăzut cu o supralărgire de minim 30 cm pe tot conturul radierului (cu îngroşare şi armare suplimentară perimetrală pentru a se împiedica fisurarea) pentru crearea spaţiului necesar de racordare a hidroizolaţiei verticale. perimetral construcţiei.

la nivelul dintre fundaţie şi soclu sau zidărie.. c) comportament la temperatură ridicată (T): . în cazurile amplasării construcţiilor în zone montane şi submontane. c) cu deschiderea fisurilor de la 0. din drişcuit. a fundaţiilor peste cota finită a trotuarului cu minim 30 cm. în spaţiul rezultat din săpătura (sistem cuvă exterioară). La construcţiile ce deservesc instalaţiile electrice sau conţin aparatura electrică sau electronică.. Art.(6) (7) (8) (9) b) cu deschiderea fisurilor până la 0. zidărie sau ecran de argilă compactat în straturi succesive şi suprateran cu tencuieli armate din mortar de ciment fără adaos de var sau zidărie. hidroizolaţia va fi întărită suplimentar faţă de prevederile prezentului normativ. de fiecare parte.2 la 0.).73 Condiţii privind hidroizolarea împotriva apelor fără presiune hidrostatică a fenomenului de capilaritate. exterioară. se referă în general la hidroizolarea fundaţiilor şi soclurilor (1) Condiţii generale privind alcătuirea a) hidroizolaţia orizontală va fi de regulă monostrat şi se va realiza cu membrane hidroizolante bituminoase sau polimerice.3.T. Hidroizolaţia pereţilor subsolurilor sau a cuvelor se va aplica pe structura de rezistenţă din beton armat sau zidărie. protejate subteran cu plăci. cu streaşină îngustă. Art.2.2 mm. în condiţiile unor stropiri normale. recomandabil minim I. în care se prevăd aglomerări de zăpadă şi în cazul stropirilor frecvente şi intense (construcţii cu acoperişuri cu scurgere la picătură. exterioară. fixată mecanic la partea superioară sau din minim două straturi din mase omogene cu aplicare peliculară eventual armate. c) hidroizolaţia verticală va fi aplicată pe un suport din tencuială cu mortar de ciment fără adaos de var. b) hidroizolarea orizontală a elementelor de fundare poate fi prevăzută şi la nivelul tălpii fundaţiei pe betonul slab armat de egalizare de minim 10 cm grosime. d) hidroizolaţia verticală. etc. a fundaţiilor. recomandabil.5 mm.74 Condiţii privind nivelurile minime de performanţă pentru hidroizolaţia orizontală împotriva fenomenului de capilaritate: a) impermeabilitatea (I): trebuie să corespundă la presiunea de calcul a elementelor de construcţie exercitată pe suprafaţa materialului hidroizolant. Execuţia se recomandă a se efectua dinspre exteriorul construcţiei. f) hidroizolaţia verticală poate fi alcătuită dintr-o membrană hidroizolantă bituminoasă sau polimerică lipită continuu pe suport. soclurilor şi pereţilor subterani va fi ridicată până la cota finită a trotuarului. panouri sau foi semirigide (simple. amprentate sau celulare). cu sau fără racordare la hidroizolaţia verticală (a soclului sau fundaţiei). în cazul în care elementul suport orizontal este umed (nu se poate obţine totala aderenţă) se poate prevedea un prim strat pozat flotant. Hidroizolaţiile subterane se aplică în aderenţă totală pe întreaga suprafaţă (pe suport şi între membrane). se va asigura o lăţime utilă pentru a se putea face racordarea la suprafeţele verticale ale fundaţiei sau soclului şi pereţilor pe ambele feţe (exterior şi interior). 38 . constituind astfel un suport uscat de aderenţă a membranelor hidroizolante ce compun structura. etc. în cazul în care nu se poate asigura hidroizolarea pe exterior se poate adopta sistemul de execuţie a hidroizolaţiei din interior (cuvă interioară) pe peretele de protecţie cu rol de suport. b) rezistenţa la sarcină statică „Ps” şi rezistenţă la impact „Pd” – Ps3/Pd3. e) hidroizolaţia verticală.

. structura suport orizontală va fi subradierul iar cea verticală va fi peretele de rezistenţă interior (diafragmă).2. în unul din următoarele sisteme: (1) Sistemul „cuvă interioară” (cuvă în cuvă): a) sistemul poate fi adoptat în principal împotriva exfiltraţiilor. funcţie de sensul de acţionare a presiunii corelat cu sistemul constructiv.I. structura suport (cea exterioară) va fi de rezistenţă cu radier din beton armat şi pereţi din beton armat sau zidărie de cărămidă (armată cu sâmburi şi centuri din beton armat).2. c) sistemul prezintă următoarele avantaje: (i) siguranţa calităţii execuţiei hidroizolaţiei (asigurarea etanşeităţii) în zonele de racord dintre suprafeţele orizontale şi cele verticale precum şi la rosturi. recomandabil cu strat de armare.T. Art. (iii)când construcţia necesită rosturi de dilatare sau tasare (astfel se poate asigura continuitatea şi calitatea optimă a hidroizolaţiei în zona rosturilor). (ii) când nu se poate adopta sistemul „cuvă exterioară” din motive constructive sau din imposibilitatea asigurării spaţiului necesar de lucru pe exterior.75 Hidroizolaţia orizontală împotriva apelor fără presiune hidrostatică (la subsoluri): a) impermeabilitate (I) .76 Hidroizolaţia verticală împotriva apelor fără presiune hidrostatică: a) impermeabilitate (I) . (ii) posibilitatea realizării construcţiei lângă alte construcţii existente. din categoria de importanţă C şi D. b) rezistenţa la sarcină statică „Ps” şi rezistenţă la impact „Pd” – Ps3/Pd3. (ii) imposibilitatea verificării etanşeităţii (la exfiltraţii) în cazul construcţiilor subterane. Nivelurile de performanţă pot fi I.2.. Art. în cazul bazinelor supraterane. 39 . etanşeităţii (la exfiltraţii) după realizarea hidroizolaţiei prin proba cu apa. şi Ps3/Pd3. (iii)posibilitatea verificării. în minim două straturi. b) sistemul se poate adopta şi în următoarele cazuri: (i) împotriva infiltraţiilor sau acţiunilor combinate ale apei (din interior şi din exterior).T. pe aceasta se aplică hidroizolaţia şi protecţia interioară (cuvă interioară).2. de 4 mm grosime pot asigura impermeabilitatea la presiuni peste 5 daN/cm2 (500 KPa). b) rezistenţa la sarcină statică „Ps” şi rezistenţă la impact „Pd” – Ps3/Pd3. c) comportament la temperatură ridicată (T) .d) pentru construcţii parter. d) sistemul prezintă următoarele dezavantaje: (i) posibilitatea degradării hidroizolaţiei la execuţia structurii cuvei interioare (la montarea armăturilor şi la turanarea betonului). f) se menţionează că membranele hidroizolante bituminoase cu bitum aditivat. (2) Sistemul „cuvă exterioară”: a) sistemul poate fi adoptat în principal împotriva infiltraţiilor.77 Hidroizolarea împotriva apelor cu presiune hidrostatică se poate concepe.. pe acestea se aplică hidroizolaţia şi protecţia interioară (radier) şi cea exterioară (perete). cu simpla armare.să nu-şi schimbe aparent proprietăţile fizice la o presiune de 5 daN/cm2 (să permită o tasare stabilă de maxim 15% cu alungire laterală corespunzătoare). hidroizolaţia orizontală împotriva fenomenului de capilaritate poate fi prevăzută cu mase omogene cu aplicare peliculară.2. e) rezistenţa la compresiune (strivire) a materialului hidroizolant . Art.I. c) comportament la temperatură ridicată (T) .

(3) este o combinare a sistemului „cuvă interioară” cu cel „cuvă exterioară”. Art.5× presiunea exercitată de elementele şi rezistenţa la impact „Pd” – minim Pd3. rectificat. Nivelurile de performanţă se vor calcula funcţie de solicitările la care este supusă hidroizolaţia. (2) Rezistenţa la sarcină statică „Ps” >1. ce conduc la o calitate necontrolabilă. privind nivelul maxim al presiunii hidrostatice şi nivelul presiunii exercitate de elementele de construcţie. (4) Racordurile dintre planuri diferite vor fi asigurate suplimentar prin aplicarea unui strat hidroizolant de întărire de 50 cm lăţime desfăşurată (25 cm + 25 cm). aplicată pe înălţimi mari. zone cu rosturi. în condiţiile în care se estimează pericol de alunecare a membranelor hidroizolante. fragmentează lucrarea de etanşeitate în faze prin intercalarea lucrărilor de construcţie aferente sistemului şi necesită o manoperă de înaltă calitate la racordul dintre suprafeţele orizontale şi cele verticale.79 Condiţii privind nivelurile minime de performanţă. (iii)1. exterioară să îndeplinească cerinţele de rezistenţă şi stabilitate ce se impun. recomandabil conform următoarelor date: (1) Impermeabilitatea (I) nivel minim:I. Art.). cu decalarea între ele a suprapunerilor (să nu existe colinearitate a suprapunerilor).3. diferenţe de cote ale planurilor.78 Condiţii generale privind alcătuirea hidroizolaţiei împotriva apelor cu presiune hidrostatică (1) Hidroizolaţia se va aplica pe suport rigid şi plan. (3) comportament la temperatura ridicată (T): în general nu se pun condiţii. 40 . canale. respectându-se cu stricteţe condiţiile impuse dimensionării şi calităţii pieselor de etanşare. (2) Hidroizolaţia verticală.2 x pentru presiuni maxime de 10 KPa..0 x pentru presiuni maxime de 100 KPa. nivel calculat corespunzător presiunii hidrostatice maxime multiplicată cu un coeficient de minim: (i) 1. (3) Pentru înălţimi ale coloanei de apă mai mari de 2 m se recomandă utilizarea hidroizolaţiei verticale multistrat. acest sistem implică dificultăţi în execuţie. fapt pentru care nu este recomandat. d) sistemul prezintă următoarele dezavantaje: necesită spaţiu de lucru perimetral.5 x pentru presiuni maxime de 50 KPa.b) sistemul se poate adopta şi împotriva exfiltraţiilor sau acţiunilor combinate ale apei (din interior şi din exterior). (5) Elementele de străpungere şi rosturile vor fi atent executate conform detaliilor prevăzute de proiectant. exterior construcţiei. (ii) 1. etc.8 x pentru presiuni maxime de 80 KPa. se va executa fixarea mecanică a părţii superioare. c) sitemul prezintă avantajul combinării cu sistemul „cuvă interioară” în cazul unor situaţii şi condiţii diferite de lucru (vecinătăţi. (iv) 2. se va executa pe tronsoane de maxim 2 m înălţime. cu condiţia ca protecţia verticală.

În cazul în care unitatea executantă are un sistem propriu de conducere şi asigurare a calităţii.). plan de control al calităţii. recomandabil în spaţii acoperite.83 Controlul calităţii la punerea în operă 41 . Pentru asigurarea calităţii lucrărilor se impun următoarele etape: (i) recepţia materialelor de hidroizolaţie şi accesorii.CAPITOLUL V: Condiţii privind verificarea calităţii şi urmărirea comportării în timp a hidroizolaţiilor SECŢIUNEA 1: Condiţii privind verificarea calităţii Art. (v) verificarea alungirii la rupere la tracţiune.82 Păstrarea şi depozitarea materialelor Condiţiile de păstrare şi depozitare ale materialelor sunt precizate de producătorii acestora în fişele tehnice de produs a) în depozite. Art. grosime). trebuiesc respectate următoarele condiţii: (i) membranele hidroizolante în foi se depozitează sub formă de suluri (în poziţie verticală) pe platforme sau paleţi. (ii) verificarea comportării la temperaturi ridicate. (iv) verificarea forţei de rupere la tracţiune. conform reglementărilor specifice. (ii) materialele hidroizolante fluide se depozitează în bidoane sau butoaie. termenelor de valabilitate (unde este cazul) şi de garanţie emise de producător pentru fiecare lot de materiale. b) la punctul de lucru depozitarea se va face pe timp limitat. atât pentru fazele intermediare cât şi pentru întregul sistem. lăţime. în spaţii închise. Art. (iv) recepţia lucrărilor. (ii) păstrarea şi depozitarea materialelor. În acest context. Controlul de calitate cuprinde următoarele verificări minimale pentru membranele hidroizolante: (i) caracteristici geometrice (lungime.80 Verificarea calităţii se realizează în conformitate cu prevederile prezentei reglementări. controlul de calitate pentru materiale se execută pe şantier de către personal şi/sau în institute/laboratoare specializate. a documentaţiei de execuţie şi a fişelor tehnice ale materialelor utilizate. în spaţii acoperite. (iii)controlul calităţii la punerea în operă. atestate. etc. În unele cazuri se pot solicita analize de laborator (de conformitate) care să certifice caracteristicile specifice în raport cu datele tehnice stipulate în normele de produs sau în agrementele tehnice. în general.81 Recepţia materialelor Recepţia materialelor se bazează pe verificarea certificatelor de calitate (conformitate). Art. acoperite şi ventilate. lucrările de hidroizolaţie se vor verifica în cadrul respectivului sistem (proceduri de execuţie. (iii)verificarea flexibilităţii la temperaturi scăzute. eventual paletizat.

(6) Lucrările de intervenţie vor fi executate obligatoriu de către unităţi specializate. (2) Asigurarea urmăririi comportării în timp. camere de calcul. în conformitate cu prevederile reglementărilor tehnice în vigoare. documentaţia tehnică de intervenţie va fi verificată de verificator şi vizată de expertul tehnic atestat conform HG nr. etc. măsurile de asigurare şi control. Art. (5) Proiectantul va stabili.a) controlul calităţii materialelor la punerea în operă se efectuează de către şeful punctului de lucru sau de către responsabilul cu calitatea. se va face prin grija beneficiarului. accidente mecanice.85 Urmărirea comportării în exploatare a învelitorilor la clădiri (1) Urmărirea comportării în exploatare se va face în conformitate cu prevederile reglementărilor tehnice în vigoare.). b) controlul şi asigurarea: (i) utilajelor.84 Recepţia lucrărilor Recepţia finală a lucrărilor se va face în comun. avându-se în vedere cerinţele de calitate. sculelor şi dispozitivelor şi a căilor de acces la frontul de lucru. staţii electrice. (ii) spaţiilor şi condiţiilor de microclimat necesare pregătirii materialelor (unde este cazul). şocuri sau mişcări (deplasări) neprevăzute (seism.). în condiţii normale de utilizare a hidroizolaţiilor. explozii. privind calitatea lucrărilor. (7) Fazele de execuţie a lucrărilor de intervenţie pentru remedierea/refacerea hidroizolaţiilor: a) înlăturarea cauzelor ce au condus la deteriorarea învelitorii. procesele verbale de lucrări executate în diverse etape şi aspectul general al suprafeţelor executate. c) Controlul: respectării stricte a cerinţelor privind tehnologia de aplicare a materialelor hidroizolante şi a accesoriilor. Art. SECŢIUNEA a 2-a: Urmărirea comportării în exploatare Art. de către beneficiar.). dar nu la lucrări cu vechime mai mare de 10 ani. (iii)intervalul poate fi micşorat pentru hidroizolaţiile ce au fost supuse la sarcini. necesare pentru protecţia muncii.925/1995. Intervalul de mai sus poate fi modificat în funcţie de condiţiile concrete pentru fiecare caz în parte. 42 . prin documentaţia tehnică de intervenţie. (3) Lucrările de intervenţie se vor efectua după elaborarea documentaţiilor tehnice şi a detaliilor de execuţie specifice fiecărui caz în parte. etc. proiectant şi executant. calităţii suportului care trebuie să corespundă condiţiilor geometrice şi fizico-mecanice specifice. astfel: (i) intervalul poate fi mărit dacă la două verificări succesive nu se constată degradări. etc.86 (1) Lucrările de intervenţie pentru remedierea/refacerea hidroizolaţiilor se efectuază în următoarele situaţii: la constatarea unor defecte sau degradări (dislocări alunecări.) şi în cazul unor accidente naturale sau tehnologice (seism. În cazul în care intervenţia este necesară ca urmare a unei expertize. o dată pe an. fisurări. conform prevederilor legale pentru categoria de lucrări pe care le execută. atestate. (4) Documentaţiile tehnice de intervenţie vor fi elaborate de proiectant. etc. în conformitate cu prevederile documentaţiei de execuţie şi a fişelor tehnice de produs. (2) Lucrările de intervenţie pot rezulta în urma verificărilor programate. (ii) intervalul poate fi micşorat pentru hidroizolaţiile la care degradările ar conduce la deteriorarea unor echipamente speciale (camere comandă.

funcţie de particularităţi. 43 . pregătirea materialelor hidroizolante preconizate. verificarea calităţii lucrărilor de intervenţie. responsabilul PSI şi responsabilul de lucrare vor lua măsuri specifice. aplicarea hidroizolaţiei.87 Măsurile privind protecţia şi igiena muncii vor fi cuprinse. suplimentare privind protecţia şi igiena muncii.b) c) d) e) pregătirea suportului. Pentru fiecare lucrare în parte. responsabilul cu protecţia muncii şi responsabilul de lucrare vor lua măsuri specifice. CAPITOLUL VII: Măsuri privind prevenirea şi stingerea incendiilor Art. funcţie de particularităţi. Aceste măsuri vor fi bazate pe prevederile indicate de producătorii materialelor hidroizolante precum şi a reglementărilor tehnice în vigoare: Pentru fiecare lucrare în parte. în mod obligatoriu în documentaţia de execuţie întocmită de proiectant. Aceste măsuri vor fi bazate pe prevederile indicate de producătorii materialelor hidroizolante (privind materialul propriu-zis şi tehnologia de aplicare) precum şi de reglementările tehnice în vigoare. CAPITOLUL VI: Măsuri privind protecţia şi igiena muncii Art. în special la lucrările de hidroizolare cu materiale inflamabile sau combustibile.88 Măsurile privind prevenirea şi stingerea incendiilor vor fi cuprinse în mod obligatoriu în documentaţia de execuţie întocmită de proiectant. în conformitate cu natura şi tipul construcţiei şi/sau elementului de construcţie ce se hidroizolează şi cu natura materialelor preconizate. suplimentare de prevenirea şi stingerea incendiilor.

0. 0. 1. 175 0. 500. 0.3. umiditatea relativă a aerului: %. 3 0. 150. 10. 2. zăpadă transportată (intensitate): kg/m2/s. -10. 100 0. +85. 10. 40.5. c) distribuţia vitezei de cădere. 100. 2. Factor de mediu Agenţi de mediu-UM a. 1. 3. 15.0 15 Diametrul caracteristic al picăturii-mm 0. 1. 3.01. 1. 30. 30. 0. presiune vânt: KPa. 0 +20. 10. viteza de şiroire a apei: m/s. încărcare statică (aglomerare): KPa.01.1-0. 0. 5.3. 30.1.003. 15.25-1 1-2 2-4 44 . 50. 0. -15. 300. 10.5-1 1-2 Viteza de cădere-m/s 0.3. 1.3.90 Factorii şi agenţii de mediu se caracterizează prin niveluri de acţionare. 100. 0.01.1.5 0. 0. 1. 0. 0. +60. • • CLIMĂ: temperatură: temperaturi scăzute: ºC. 10.3. 300 0. 0. b) distribuţia diametrului picăturii. 0.01. 0. 1. 3.1. Niveluri de severitate -35.5. 1.5.1. 10. 20. temperaturi ridicate: ºC. -20. 3. 1. • • • • • • • • c. +40. 0. 20. 30. 300.03. 100 Art. 10.1. radiaţie solară (efecte termice) intensitate: W/m2 SUBSTANŢE CHIMICE ACTIVE: mg/m³: sare marină dioxid de sulf hidrogen sulfurat oxizi de azot amoniac clor acid clorhidric acid fluorhidric SUBSTANŢE MECANIC ACTIVE: sedimentare pulberi. 0. 20. 3. 1. 10. 3. 20. 40. 0. variaţie de temperatură: ºC/minut.5.CAPITOLUL VIII: Prevederi conexe SECŢIUNEA 1: Condiţii specifice de acţiune a mediului exterior Art. -5.5. grindină-energ de impact: J. specifici: (1) Ploaie: se caracterizează prin următorii parametri fizici: a) intensitatea ploii. 80 0. 75. 3. 5. 0. -25. 0. 40. +120. +100. • • • • b.0 4.5. 1000. 2. 1.5. 100. 85. 40. 5.5. 50. d) temperatura picăturilor. 20. 1000. 700.01. 20. 1.55. 3. 30. 5 0. 5. 0. viteza de sedimentare – mg/m2/h. 3. 40000. 30000. 0. 0.6. 60. 10. 1 1. 250. Caracteristicile ploii (de la medie până la lunga durată) Tipul de ploaie Ploaie uşoară Ploaie moderată Ploaie intensă Intensitatea limită superioară-l/h 1.1. 1120. 3. precipitaţii: intensitatea (debitul) ploii: l/m2/minut. 35. 0. 1.89 Acţiunile generale ale mediului asupra hidroizolaţiilor expuse în mod direct sau indirect acestora.

5 0. exemplificare Diametru mm 20 50 60 70 80 90 100 Masa g 4 59 102 162 241 344 471 Viteza de cădere m/s 23 36 40 43 46 49 52 Energia de impact J 1 39 81 151 257 411 627 (3) Zăpada: densitatea zăpezii căzute pe suprafeţe prezintă mari variaţii: . Fluxul orizontal de zăpadă funcţie de înălţime. . atinge de la 200 kg/m3 la 400 kg/m3. în mm Energia de impact este calculată funcţie de masa şi viteza de cădere.1 Fluxul orizontal de zăpadă g/m2sec 310 560 800 3000 (4) Praf-nisip: principalul constituent al nisipurilor şi prafurilor prezente în natură este cuarţul. tasate.Ploaie puternică Aversă 40 100 2-5 3 4-7 6 (2) Grindina: se caracterizează prin următorii parametri fizici ai boabelor de gheaţă: a) diametrul. Viteza de cădere se determină cu formula: V = 5. eroziunea materialelor se produce în condiţia în care praful şi nisipul sunt combinate la curenţi de aer cu viteză mare şi/sau durate mari de acţionare. o nisip: de la 150 µm până la 1000 µm. exemplificare Înălţimea deasupra solului m 10 1 0.16 d unde V = viteza de cădere. iar densitatea unei zăpezi vechi. exemplificare Zonare Concentraţie µg/m3 45 . Concentraţii caracteristice de praf şi nisip. o praf grosier: de la 75 µm până la 150 µm. în m/s d = diametrul boabelor. b) densitatea.Dimensiunea particulelor-Caracterizare: o praf fin: până la 75 µm. d) energia de impact.Zăpadă transparentă: este o combinaţie de vânt cu zăpadă. Densitatea boabelor este de circa 900 kg/m3.Zăpada proaspăt căzută are o densitate variind între 70 kg/m3 şi 150 kg/m3. în aceste condiţii particulele fine pot pătrunde prin fante sau prin îmbinări. . Caracteristicile boabelor de grindină (pentru diametre peste 20 mm. c) viteza de cădere. Se iau în considerare boabele de grindină cu dimensiuni mari ce au efect distrugător.

o prin captare în deschideri înguste. se caracterizează prin prezenţa sau absenţa fenomenului de desprindere a masei hidroizolante de acoperire în raport cu armătura. exemplificare Zonare Rurală şi suburbană Urbană Industrială Sedimentare de praf şi nisip mg/m2/ oră 0. se exprimă în N/m2: (i) forţa de aderenţă la suport trebuie să indeplinească următoarea condiţie: 46 . Nivelul de rezistenţă la tracţiune a îmbinărilor se identifică prin forţa la care apare ruptura în zona de aderenţă sau în afara acesteia.Pătrunderea prafului şi nisipului poate să apară astfel: o transport în interior prin circulaţie forţată a aerului. (5) Etanşeitatea îmbinărilor (J). acest parametru relevă nivelul de rezistenţă la forţe de tracţiune aplicate transversal îmbinării dintre două membrane. Stabilitatea dimensională se enunţă pentru sensul longitudinal şi sensul transversal. o prin sedimentare pe suprafeţe acoperite. (4) Aderenţa autoprotecţiei (Aa).Sedimentarea prafului şi nisipului se poate produce: o prin sedimentarea în aer stagnant (staţie). expuse la temperaturi înalte.4-15 15-40 40-80 . Valoarea forţei se exprimă în N. relevă forţa necesară pentru sfâşierea unei epruvete din material hidroizolant care suportă în zona de maximă solicitare o distribuţie neuniformă a solicitării la tracţiune. (1) Rezistenţa la sfâşiere (S). de evaluare a membranelor hidroizolante. în special în cazul suprafeţelor verticale sau cu pantă accentuată. (3) Delaminarea (L). acest parametru relevă nivelul de aderenţă al membranelor între ele şi faţă de suport în vederea prevederii efectelor sucţiunii şi presiunii vântului. (2) Stabilitatea dimensională (D). o transport în interior prin agitaţie termică a aerului. acest parametru relevă nivelul de etanşeitate al îmbinărilor (suprapunerilor) dintre două membrane. (7) Forţa de aderenţă la suport (Fad. o pompare la interior prin dilatare şi compresie termică a aerului sau prin variaţia presiunii atmosferice. în condiţii date de temperatură şi umiditate. Art. relevă variaţia dimensională a membranelor dar şi a materialelor şi structurilor din mase omogene cu aplicare peliculară. Nu se vor admite sorturile ce comportă pierderi ale materialului granular de autoprotecţie mai mari de 30% în stare uscată şi mai mari de 50% în stare umedă.). acest parametru relevă nivelul aderenţei materialului granular de protecţie depus din fabricaţie pe membranele bituminoase în urma acţiunii mecanice de abraziune. o prin atracţie electrostatică. bituminoase şi/sau polimerice. .Rurală şi suburbană Urbană Industrială 40-110 100-450 500-2000 Sedimentare de praf şi nisip. Îmbinările trebuie să asigure etanşeitatea la o presiune (de aer) de minim 10 KPa timp de 30 minute: (6) Rezistenţa la tracţiune a îmbinărilor (Jt).91 Caracteristici auxiliare a materialelor hidroizolante Parametri auxiliari. Stabilitatea dimensională este relevantă în special pentru membranele polimerice. Acest parametru este util pentru calcularea şi verificarea sistemului de asigurare a unei membrane fixate mecanic.

clasificată astfel: (i) vâscozitate redusă (amorse pelicule hidroizolante subţiri). 47 . (2) Uscare (U). coşuri. SECŢIUNEA a 3-a: Principii de amplasare a elementelor de construcţie ce depăşesc sau sunt în planul învelitorii acoperişurilor hidroizolate Realizarea şi întreţinerea hidroizolaţiei impune distanţe minimale între elementele ce depăşesc planul învelitorii (între suprafeţe verticale. Nu se admit segregări sau aglomerări în materialul depozitat minim 7 zile. în N/m2 a1 = suprafaţă lestată (sistem flotant). (5) Stabilitate la cald la 70ºC pe pantă de 45º (100%) timp de 2 ore. luminatoare. Acest parametru se referă în special la materialele hidroizolante din mase omogene cu aplicare peliculară ce conţin solvenţi organici şi va fi avut în vedere în contextul NPSI în vigoare. între ele. prin periere şi şpăcluire (1 centipoise = 1 mPa/s) (4) Omogeneitate şi stabilitate la depozitare (segregare). prin pensulare şi periere.92 Parametri auxiliari. ventilaţii. streaşină şi domuri de acces sau tehnologice. acest parametru relevă nivelul de aderenţă (lipire) pe care îl comportă straturile hidroizolante din mase omogene cu aplicare peliculară. (iii)viscozitate mare (mase hidroizolante şi de lipire). nu se admit scurgeri. (ii) viscozitate medie (pelicule hidroizolante. În general acest timp trebuie să fie uzual de 24 ore şi maxim de 48 ore. acest parametru relevă nivelul de lucrabilitate (fluiditate) al maselor omogene cu aplicare peliculară. semiflotant sau flotant): Fad = a x Pa + a1 x G unde: a = suprafaţă de lipire (aderenţă) efectivă (aderenţă totală sau semiflotant/semiaderent). atic. etc.≥3 Pc unde: Pc = presiune de calcul rezultată în funcţie de zona şi gradul de expunere la vânt (ii) forţa de aderenţă la suport se determină cu relaţia (aderenţă totală. acest parametru relevă timpul de uscare (reticulare) a straturilor hidroizolante din mase omogene cu aplicare peliculară. în m2 G = presiunea de lestare. acest parametru se relevă prin temperatura la care se poate produce aprinderea. (6) Conţinut de substanţă uscată din masa materialului hidroizolant cu aplicare peliculară. nearmate. (7) Combustibilitatea. (3) Vâscozitatea (V). în N/m2 Art. în m2 Pa = presiunea de aderenţă în zona/zonele de lipire efectivă. cu nivel de viscozitate de 100 centipoise – permite aplicarea prin stropire sau pensulare. (8) Inflamabilitatea. acest parametru se relevă prin nivelul de combustibilitate. Acest parametru se referă la membranele hidroizolante şi la cele din mase omogene cu aplicare peliculară şi va fi avut în vedere în contextul NPSI în vigoare. cu specificarea noxelor sau a topiturilor ce se produc în timpul arderii.). mase de lipire). cu nivel de viscozitate mai mare de 200 centipoise – permite aplicarea la cosoroabă. cu nivel maxim de viscozitate de 200 centipoise – permite aplicarea la cosoroabă. de evaluare a membranelor hidroizolante omogene cu aplicare peliculară (1) Adezivitatea (Az). pentru masele omogene cu aplicare peliculară.. pazie.Fad. pe suport şi faţa de straturile de armare.

25 0. în câmpul acoperişului. la terase.(m) 0.40 >1. SECŢIUNEA a 4-a: Principii de alcătuire a structurilor hidroizolante şi termohidroizolante cu membrane bituminoase la acoperişuri Art.00 (2) Se va evita prevederea elementelor ce depăşesc planul învelitorii cu lungimea perpendicular pe linia de pantă.94 Conceperea. Art. ci max. L şi d trebuie să se conformeze datelor din următorul tablou: 1. 48 .20 d. Partea 3: Sistem de evacuarea apelor meteorice. dimensionarea şi realizarea sistemelor/elementelor de preluare. colectare şi evacuare a apelor pluviale inclusiv a sistemelor de siguranţă (preaplin) se va face în conformitate cu prevederile SR EN 12056-3:2002 “Reţele de evacuare gravitaţională din interiorul clădirilor.(1) Distanţele l.95 Sunt prezentate structuri exemplificative de hidroizolare şi termohidroizolare specifice unor funcţiuni de utilizare.50 1. la distanţa d faţă de coamă cu condiţia ca l ≤2 d.40 0. proiectare şi calcule”.(m) <0.

(1) Acoperişuri – terase necirculabile • • structură hidroizolantă autoprotejată suport amorsat • • • • structură hidroizolantă autoprotejată termoizolaţie barieră vapori cu sau fără strat de difuziune suport amorsat • • • • protecţie grea din pietriş pe strat de separare sau din dale pozate în pat de nisip structură hidroizolantă strat de separare element suport • • • • • • protecţie grea din pietriş pe strat de separare sau din dale pozate în pat de nisip structură hidroizolantă strat de separare termoizolaţie barieră de vapori cu sau fără strat de difuzie suport amorsat 49 .

(2) Acoperişuri terasă necirculabile cu termoizolaţie ranversată • • • • • protecţie grea din pietriş strat de separare termoizolaţie (cu pori închişi) structură hidroizolantă cu sau fără strat de difuzie suport amorsat • • • • • protecţie cu dale pozate în pat de nisip sau şapă strat de separare termoizolaţie (cu pori închişi) structură hidroizolantă cu sau fără strat de difuzie suport amorsat 50 .

uzinate.(3) Acoperişuri necirculabile cu suport din astereală • • structură hidroizolantă autoprotejată suport din astereală amorsată • • • • structura hidroizolantă autoprotejată termoizolaţie barieră vapori fixată cu cuie suport din astereală (4) Acoperişuri necirculabile cu suport din panouri metalice profilate • • • structură hidroizolantă autoprotejată termoizolaţie suport din panouri metalice profilate a) termoizolaţia şi primul strat hidroizolant se fixează mecanic pe suportul din panouri metalice profilate care vor avea lăţimea cutei superioare (suport) mai mare decât lăţimea golului rezultat al cutei inferioare. 51 . termoizolate. b) hidroizolaţia se lipeşte în totală aderenţă pe panourile metalice profilate. complexe.

(5) Terase utilitare – circulabile pietonal • • • • dale pozate în pat de nisip sau în mortar de ciment şi strat de separare structură hidroizolantă strat de separare element suport • • • • dale pe ploturi structură hidroizolantă strat de separare element suport • • • • • dale pozate în pat de nisip sau în mortar de ciment şi strat de separare strat de separare termoizolaţie pe strat de separare barieră vapori cu sau fără strat difuzie element suport amorsat • • • • • • dale pe ploturi structură hidroizolantă strat de separare termoizolaţie pe strat de separare barieră vapori cu sau fără strat difuzie element suport amorsat 52 .

(6) Terase utilitare – circulabile. carosabile • • • îmbrăcăminte asfaltică compactată structură hidroizolantă element suport amorsat • • • • • dale autoblocante pozate în pat de nisip structură hidroizolantă termoizolaţie rigidă barieră vapori (fără difuzie) element suport amorsat 53 .

(7) Terase utilitare – grădină • • • • • • strat vegetal strat filtrant strat drenant din elemente preformate sau pietriş structură hidroizolantă strat de separare element suport • • • • • • • • strat vegetal strat filtrant strat drenant din elemente preformate sau pietriş structură hidroizolantă strat de separare termoizolaţie barieră vapori cu sau fără strat difuzie element suport amorsat 54 .

cu poziţionarea stratului suplimentar de întărire a hidroizolaţiei (1) Structuri hidroizolante racordate în unghi drept HIDROIZOLAŢIE MONOSTRAT HIDROIZOLAŢIE BISTRAT HIDROIZOLAŢIE TRISTRAT (2) Structuri hidroizolante racordate la verticală.96 Principii de racordare ale structurilor hidroizolante de pe suprafeţele orizontale pe cele verticale.SECŢIUNEA a 5-a: Principii de alcătuire ale principalelor tipuri de racorduri între suprafeţe şi la elemente de construcţie şi instalaţii. cu scafă la 45° (3) Racordarea structurilor termohidroizolante 55 . cu membrane bituminoase la acoperişuri Art.

98 Principii de racordare a hidroizolaţiei pe atice (1) Racordare (2) Racordare (3) Racordare (4) Racordare cu NOT Ăă : Peste hidroizola şapele ş slab armate ca suport al direct cu glaf ţie se vor aplica cu copertin ăi tencuielile element prefabricat stratului de uzură şi de finisare HIDROIZOLAŢIE ORIZONTALĂ 56 . aplicat sub structura hidroizolantă.7 PRINCIPII DE HIDROIZOLARE A ELEMENTELOR ŞI PĂRŢILOR DE CLĂDIRE ÎMPOTRIVA EXFILTRAŢIILOR Art.6E ROSTURI DE RACORDARE A HIDROIZOLAŢIEI LA DEFLECTOARE ŞI RECEPTOARE PLUVIALE DEFLECTOR SIMPLU DEFLECTOR DUBLU (2) Racordarea pe şorţ cu picurător din profil metalic sau polimeric NOTĂ: La piesele receptor pluvial metalic (plumb. aluminiu). cu depăşirea marginii gulerului cu minim 10 cm a) structuri hidroizolante b)structuri termohidroizolante ANEXA NR. superior.Art.97 Principii de racordare a hidroizolaţiei la marginea suprafeţei acoperişurilor fără rebord (1) Racordare directă pe cornişa cu lăcrimar PRINCIPII DE HIDROIZOLARE A ROSTURILOR ROSTURI CU REBORD acoperire cu material hidroizolant lipit acoperire cu element prefabricat (3) Racordarea pe cornişă cu şorţ cu picurător din profil metalic sau polimeric ANEXA NR. peste gulerul acestora se va prevede un strat hidroizolant suplimentar.

8 Art.99 Principii de hidroizolare a rosturilor (1) Rosturi cu rebord a) acoperire cu material hidroizolant lipit b) acoperire cu element prefabricat 57 .ANEXA NR.

cu depăşirea marginii gulerului cu minim 10 cm 58 . superior.100 Principii de racordare a hidroizolaţiei la deflectoare şi receptoare pluviale DEFLECTOR SIMPLU DEFLECTOR DUBLU La piesele receptor pluvial sub şi peste gulerul acestora se va prevede un strat hidroizolant suplimentar. aplicat sub structura hidroizolantă.Art.

SECŢIUNEA a 6-a: Principii de hidroizolare a elementelor şi părţilor de clădire subterane împotriva exfiltraţiilor şi infiltraţiilor Art. Art.101 Principii de hidroizolare a soclurilor şi fundaţiilor la clădiri cu sau fără subsol împotriva infiltraţiilor (1) Hidroizolarea soclurilor şi fundaţiilor – principii uzuale de hidroizolare 59 . cu poziţionarea stratului suplimentar de întărire a hidroizolaţiei peste hidroizolaţie se vor aplica şapele şi tencuielile ca protecţie la montarea armăturilor şi la turnarea betoanelor.100 Principii de racordare a structurilor hidroizolante împotriva exfiltraţiilor de pe suprafeţele orizontale pe cele verticale.

60 .

Art.101 Principii de hidroizolare a rosturilor (1) Principii de hidroizolare a rosturilor contra apelor fără presiune hidrostatică (2) Principii de hidroizolare a rosturilor contra apelor cupresiune hidrostatică 61 .

Art.102 Principii de hidroizolare a străpungerilor contra apelor cu presiune hidrostatică (1) Străpungere în sistem flanşă fixă şi flanşă mobilă

(2)

Străpungere în sistem flanşă fixă şi flanşă mobilă

62

ANEXE ANEXA 1 Referinţe tehnice şi legislative
Nr. Crt. 0 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. Acte legislative 1 Legea 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare HG 622/2004 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a produselor pentru construcţii, cu completările şi modificările ulterioare Legea 50/1991 privind autorizarea lucrărilor de construcţii Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului şi ministrului administraţiei şi internelor nr.1822/394/2004, cu modificările şi completările ulterioare „Regulament privind clasificarea şi încadrarea produselor pentru construcţii pe baza performanţelor de comportare la foc” HG 28/2008 privind documentaţia tehnico-economică Ordin MLPAT nr.9/N/15.03.1993 „Regulament privind protecţia şi igiena muncii în construcţii” Legea 319/2007 privind securitatea şi sănătatea în muncă Legea 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor Ordinul MTCT şi MAI 1822/2004 „Regulament privind clasificarea şi încadrarea produselor pentru construcţii pe baza performanţelor de comportare la foc”

Nr. Crt. 0 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14.

Reglementări tehnice 1 „Normativ privind proiectarea, execuţia şi exploatarea hidroizolaţiilor la clădiri” „Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor” „Norme generale de protecţia muncii”/2000, elaborate de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale în colaborare cu Ministerul Sănătăţii „Normativ cadru de acordare şi utilizare a echipamentului individual de protecţia muncii”, aprobat cu Ordinul nr.225/1995 „Normativ de prevenire şi stingere a incendiilor pe durata executării lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora” – C300-1994 „Norme generale de apărare împotriva incendiilor” nr.163-2007 P100-1/2006 „Cod de proiectare seismică – Partea I – Prevederi de proiectare pentru clădiri” P100-3/2008 „Prevederi pentru evaluarea seismică a clădirilor existente” CR1-1-3-2005 „Cod de proiectare. Evaluarea acţiunii zăpezii asupra construcţiilor” NP082-2004 „Cod de proiectare. Bazele proiectării şi acţiunii asupra construcţiilor. Acţiunea vântului” NP005-2003 „Normativ privind proiectare construcţiilor din lemn” C125-2005 „Normativ privind proiectarea şi executarea măsurilor de izolare fonică şi a tratamentelor acustice la clădiri” C107/0-2002 „Normativ pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor de izolaţii termice la clădiri” C107-2005 „Ghid de evaluare a gradului de izolare termică a elementelor de construcţie ale clădirilor”
63

Nr. Crt. 0 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23.

Standarde 1 SR EN 14964:2007 „Substraturi rigide pentru învelitoare de acoperiş cu montare discontinuă. Definiţii şi caracteristici” SR EN 12056-3:2002 „Reţele de evacuare gravitaţională din interiorul clădirilor. Partea 3: Sistem de evacuare a apelor meteorice, proiectare şi calcule” SR EN 1991-1-1:2004 „Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor. Partea 1-1: Acţiuni generale. Greutăţi specifice, greutăţi proprii, încărcări utile pentru clădiri” SR EN 1991-1-1:2004/AC:2009 şi a SR EN 1991-1-1:2004/NA:2006 „Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor. Partea 1-1: Acţiuni generale. Greutăţi specifice, greutăţi proprii, încărcări din exploatare pentru construcţii. Anexă naţională” SR ENV 1187:2003 (metodă de încercare a acoperişurilor la expunerea la foc exterior) SR EN 13501-5+A1:2010 (clasificare la foc a produselor şi elementelor de construcţii, în baza rezultatelor încercărilor de expunere la foc exterior) SR EN 15287-1+A1:2011 – Coşuri de fum. Proiectare, instalare şi punere în funcţiune a coşurilor de fum. Partea 1: Coşuri de fum pentru aparate de încălzire neetanşe” SR EN 15287-2:2008 „Coşuri de fum. Proiectare, instalare şi punere în funcţiune a coşurilor de fum. Partea 2: Coşuri de fum pentru aparate de încălzire etanşe” SR EN 516:2006 „Accesorii prefabricate pentru învelitori de acoperiş. Instalaţii pentru acces pe acoperiş. Pasarele, podine, trepte” SR EN 517:2006 „Accesorii prefabricate pentru învelitoare de acoperiş. Cârlige de siguranţă pentru acoperiş SR EN 508-1:2008 „Produse pentru învelitori de acoperiş din foi metalice. Specificaţie pentru produse autoportante de tablă de oţel, aluminiu sau oţel inoxidabil” SR EN 494:2005/A1:2006, SR EN 494:2005/A2:2007 şi SR EN 494:2005/A3:2007 „Plăci profilate şi accesorii de fibrociment. Specificaţii de produs şi metode de încercare” SR EN 534+A1:2010 „Foi bitumate ondulate. Specificaţii de produse şi metode de încercări” SR EN 544:2006 “Şindrile bituminoase cu armături minerale şi/sau sintetice. Specificaţie de produs şi metode de încercare SR EN 492:2005/A1:2006 şi SR EN 492:2005/A2:2007 „Plăci de fibrociment tip ardezie şi accesorii. Specificaţie de produs şi metode de încercări” SR EN 12467:2006 „Plăci plane din fibrociment. Specificaţii de produse şi metode de încercare” SR EN 12326-1:2004 „Produse din ardezie piatră pentru învelitori şi placări discontinue. Partea 1: Specificaţii de produs” SR EN 12326-2:2001/A1:2004 „Produse din ardezie şi piatră pentru învelitori şi placări discontinue” SR EN 1304:2005 „Ţigle şi accesorii din argilă arsă. Definiţii şi specificaţii de produs” SR EN 539-1:2006 „Ţigle di argilă arsă pentru acoperiri discontinue. Determinarea caracteristicilor fizico-mecanice. Partea 1: Încercarea impermeabilităţii” SR EN 539-2:2006 „Ţigle din argilă arsă pentru acoperiri discontinue. Determinarea caracteristicilor fizice. Partea 2: Încercarea rezistenţei la îngheţ” SR EN 490:2005 „Ţigle şi accesorii de beton pentru învelitori de acoperiş şi placări de pereţi. Specificaţii de produse” SR EN 490:2005/A1:2006 „Ţigle şi accesorii de beton pentru învelitori de acoperiş şi placări de pereţi. Specificaţii de produse”
64

Metode de încercare” SR EN 1013-1:2001 „Plăci profilate transparente de material plastic pentru învelitoare de acoperiş monostrat. 26. Partea 2: Cerinţe specifice şi metode de încercare pentru plăci de răşină poliesterică armată cu fibre de sticlă (PAS). 1 SR EN 491:2006 „Ţigle şi accesorii de beton pentru învelitori de acoperiş şi placări de pereţi. 25.0 24. Partea 1: Cerinţe generale şi metode de încercare” SR EN 1013-2:001 „Plăci profilate de material plastic pentru învelitoare de acoperiş monostrat. Partea 3: Cerinţe specifice şi metode de încercare pentru plăci de policlorură de vinil (PVC) şi Partea 4: Cerinţe specifice şi metode de încercare pentru plăci de policarbonat (PC)” 65 .

125 m2K/W – pentru clădiri încălzite. astfel încât construcţia să satisfacă cerinţa de izolaţie termică şi economie de energie.ANEXA 2 EVALUAREA PERFORMANŢELOR DE IZOLARE TERMICĂ LA STRUCTURILE TERMOIZOLANTE (1) GENERALITĂŢI La clădirile încălzite. etc. în regim de iarnă . Din această cauză. în regim de iarnă .U – coeficient de transfer termic unidirecţional (transmitanţă termică unidirecţională) a structurii termo-hidroizolante a acoperişului [W/(m2K)] .Rsi – rezistenţă termică superficială interioară [m2K/W] • Rsi = 0.rezistenţă termică specifică unidirecţională a structurii termo-hidroizolante a acoperişului [m2K/W] . strat de protecţie a termoizolaţiei. Cu excepţia cazului acoperişurilor ranversate. pentru principalele tipuri de alcătuiri termo-hidroizolante utilizate pe scară largă la clădiri încălzite. În prezenta anexă. care să nu conducă la solicitări termice şi mecanice care depăşesc rezistenţele materialului termoizolant (cazul hidroizolaţiilor aplicate direct pe suprafaţa stratului termoizolant). se prezintă valorile rezistenţelor termice specifice unidirecţionale (în camp curent necorectate). (2) SIMBOLURI ŞI UNITĂŢI DE MĂSURĂ . Conductivităţile termice de calcul ale materialelor din alcătuirea structurilor termo-hidroizolante luate în considerare la evaluarea rezistenţelor termice sunt în conformitate cu ANEXA A din normativ C1072005 – Partea a 3 – a – indicative C 107/3. Evaluarea rezistenţelor termice specifice unidirecţionale s-a făcut în conformitate cu prevederile din “Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie ale clădirilor” – indicativ C1072005 – Partea a 3 – a – indicativ C 107/3.042 m2K/W – pentru sensul fluxului termic din interior spre exterior. Rsie = Rsii) U = 1/R [W/(m2K)] 66 .Rsie– rezistenţă termică superficială exterioară [m2K/W] • Rse = 0.rezistenţă termică specifică a unui strat omogen de material [m2K/W] .Rs .).λ – conductivitate termică de calcul [W/(mK)] (3) RELAŢII DE CALCUL Rs = d/ λ [m2K/W] R = Rsi + Σ (d/ λ) + Rsie [m2K/W] .R . în alcătuirea acoperişului trebuie prevăzut un strat termoizolant. structura hidroizolantă se aplică direct pe suprafaţa termoizolaţiei sau prin intermediul unui strat de separaţie (strat de difuzie a vaporilor de apă.pentru structuri etanşe R = Rsi + Σ (d/ λ) + Rsii [m2K/W] .pentru structuri care includ la partea exterioară un strat de aer puternic ventilate (în cast caz. este necesar ca la alegerea tipului de material hidroizolant să fie luat în vedere şi procedeul de punere în operă a hidroizolaţiei.

.Tabelul A.Acoperiş .22 0.044 0. . .acoperiş din panouri sandwich cu o faţă din tablă profilată din oţel şi o faţă cu hidroizolaţie bituminoasă • Tabel A.16 0.4. – acoperiş pe planşeu din fâşii cu goluri din beton armat/precomprimat.Acoperiş .042 (5) REZISTENŢE TERMICE SPECIFICE UNIDIRECŢIONALE PENTRU DIVERSE ALCĂTUIRILI TERMO-HIDROIZOLANTE DE ACOPERIŞURI LA CLĂDIRI ÎNCĂLZITE Conform • Tabel A.1 Panouri sandwich cu o faţă din tablă profilată din oţel şi o faţă cu hidroizolaţie bituminoasă Alcătuire panou: • faţă tablă profilată din oţel • termoizolaţie (tip şi grosimi conform tabel) 67 .T hidroizolaţie bituminoasă pietriş nisip dale din beton plăci rigide din vată minerală polistiren expandat poliuretan celular poliizocianat Conductivitate termică de calcul „λ” [W/(mK)] 1.terasă necirculabil 5.6.acoperiş pe planşeu din fâşii din betoane uşoare (celulare – BCA) armate.1. cu hidroizolaţie bituminoasă • Tabel A.1.70 0.040 0. .16 0.5.7. .1.PANOURI TERMO-HIDROIZOLANTE 5.17 0.35 0.58 1.(4) VALOAREA CONDUCTIVITĂŢII TERMICE DE CALCUL MATERIALELE DIN COMPONENŢA ALCĂTUIRILOR HIDROIZOLANTE PREZENTATE Material PENTRU TERMO- beton armat beton de pantă şapă de ciment tablă oţel plăci din ciment armat – pentru panouri tip ROMPAN fâşii armate din betoane celulare (BCA) plăci termoizolante din BCA GBN .28 0.3.terasă circulabil (dale pe ploturi) • Tabel A.acoperiş .1.2.acoperiş din panouri sandwich cu o faţă din ciment armat şi o faţă cu hidroizolaţie bituminoasă (tip ROMPAN) • Tabel A.93 58 0. .terasă circulabil (dale pozate pe nisip) • Tabel A. cu hidroizolaţie bituminoasă • Tabel A.74 1.

266 0.10 0.202 0.918 0.453 0.12 0.20 4.12 3.686 0.212 0.065 3.456 0.494 4.253 0.210 0. grosime (varianta 2) Varianta 1 Hidroizolaţie bituminoasă .20 4.372 0.208 2.694 0.18 4.473 0.313 0.389 0.754 Izolaţie termică din poliuretan celular sau poliizocianat 1.223 0.08 2.12 2.2.20 0.399 2.18 4.095 0.600 0.458 2.299 4.406 0.736 0.254 0.20 [m2K/W] [W/m2K] [m] [m2K/W] Izolaţie termică din plăci din vată minerală 1.Tabelul A.780 4.12 0.05 1.589 3.341 0.15 0.12 0.08 0.213 0.191 0.691 0.326 0.15 3.1.05 1.20 0.2.08 2.498 0.15 3.708 5.08 2.386 0.211 0.617 4.10 2. Panouri sandwich cu o faţă din ciment armat şi o faţă cu hidroizolaţie bituminoasă Alcătuire panou: • faţă ciment armat .343 0.• hidroizolaţie bituminoasă: ¾ 1 strat – 4 mm grosime (varianta 1) ¾ 2 straturi – 7 mm.026 2.10 0.191 0. grosime (varianta 2) 68 .048 0.05 0.477 0.276 0.15 0.754 0.345 2.191 0.08 0.15 0.327 0.10 mm grosime • termoizolaţie (tip şi grosimi conform tabel) • hidroizolaţie bituminoasă: ¾ 1 strat – 4 mm grosime (varianta 1) ¾ 2 straturi – 7 mm.724 0.10 2.15 3.369 0.278 0.935 3.10 0.08 0.05 1.208 3.264 0.312 0.2 straturi Grosime strat termoizolant Rezistenţă termică specifică unidirecţională Coeficient de transfer termic unidirecţional [m] 0.10 2.958 4.18 0.381 0.232 0.18 4.952 0.222 0.762 0.691 0.463 0.18 0.441 0.12 3.1 strat Grosime strat termoizolant Rezistenţă termică specifică unidirecţională Coeficient de transfer termic unidirecţional Varianta 2 Hidroizolaţie bituminoasă .192 0.571 0.05 0.941 0.970 [W/m2K] 0.193 0.281 0.708 3.20 5.233 0.403 0.201 5.744 0.113 2.481 2.208 Izolaţie termică din polistiren 1.009 0.18 0.328 0.476 0.715 0.05 0.493 0.

209 0.15 3.15 0.719 0.18 4.505 0.1.141 2.409 0.219 0.469 0.231 0.192 0.18 4.487 2.232 0.471 0. A.15 3.18 4.492 0.055 2.71 m2K/W) • termoizolaţie (tip şi grosimi conform tabel) • hidroizolaţie bituminoasă: ¾ 1 strat – 4 mm grosime (varianta 1) ¾ 2 straturi – 7 mm.05 0.467 0.10 2.737 5.328 4.037 0.673 0.251 0.Varianta 1 Hidroizolaţie bituminoasă .385 0.808 4.05 0.05 1.Tabelul nr.076 0.368 0.337 0.20 5.12 0.222 0.20 0.969 0.10 2.12 3.237 Izolaţie termică din polistiren 1.2.20 4.20 0.737 3.20 4.264 0.192 0.600 0.18 0.10 0.05 0.219 0.05 1.491 0.487 0.15 0. CU PANTA ASIGURATĂ DE ELEMENTUL DE REZISTENŢĂ AL PLANŞEULUI 5.20 [m2K/W] [W/m2K] [m] [m2K/W] Izolaţie termică din plăci din vată minerală 1.12 3.221 0.237 3.355 0.hidroizolantă pe planşeu din fâşii din betoane uşoare (celulare – BCA) armate.276 0.252 0.262 0. grosime (varianta 2) 69 .311 0.201 0.509 2.219 0.20 cm grosime (Rs = 0.946 0.08 0.15 0.10 2.325 0.08 0.618 3.08 0.764 0.738 0.681 0.782 Izolaţie termică din poliuretan celular sau poliizocianat 1.401 0.382 0.646 4.309 0.210 0.274 0.1 strat Grosime strat termoizolant Rezistenţă termică specifică unidirecţională Coeficient de transfer termic unidirecţional Varianta 2 Hidroizolaţie bituminoasă .12 0.628 0.212 0.451 0.08 2.447 0.398 0.18 0.10 0.701 0.719 0.18 0.2 straturi Grosime strat termoizolant Rezistenţă termică specifică unidirecţională Coeficient de transfer termic unidirecţional [m] 0.094 3.310 0.728 0.STRUCTURI TERMO-HIDROIZOLANTE DE ACOPERIŞURI MONTATE STRAT CU STRAT.08 2.373 2.15 3.10 0.981 0.522 4.237 2.427 2.964 3.709 0. cu hidroizolaţie bituminoasă Alcătuire acoperiş: • fâşie din BCA .200 5.339 0.211 0.08 2.790 0.124 0.05 1.987 4.999 [W/m2K] 0.3 Structură termo .2.323 0.12 0.12 2.365 0.

632 0.303 0.827 3.Varianta 1 Hidroizolaţie bituminoasă .05 0.20 [m2K/W] [W/m2K] [m] [m2K/W] Izolaţie termică din plăci din vată minerală 2.10 0.367 0.274 0.10 3.2.256 0.183 0.176 0.18 5.405 0.422 5.215 0.922 4.494 5.255 0.12 3.192 0.264 0.10 3.214 0.041 0.12 0.304 0.223 0.013 5.468 Izolaţie termică din poliuretan celular sau poliizocianat 2.113 2.195 3.992 3.741 3.450 0.331 4.222 0. A.190 0.464 0.155 0.20 5.303 3.184 0.655 0.473 0.905 0.354 0.2.315 0.1 strat Grosime strat termoizolant Rezistenţă termică specifică unidirecţională Coeficient de transfer termic unidirecţional Varianta 2 Hidroizolaţie bituminoasă .344 0.231 0.486 0.313 0.232 0.905 0. cu hidroizolaţie bituminoasă Alcătuire acoperiş: • fâşie cu goluri .996 0.286 0.05 2.12 3.422 3.15 0.922 Izolaţie termică din polistiren 2.314 0.18 0.183 0.723 0.18 5.08 2.20 cm grosime (Rs = 0.08 0.15 0.08 2.15 4.177 0.20 0.059 2.08 2.650 4.292 0.2 straturi Grosime strat termoizolant Rezistenţă termică specifică unidirecţională Coeficient de transfer termic unidirecţional [m] 0.667 0.193 0.460 0.476 0.4 Structură termo .10 3.12 0.095 0.15 0.18 0.365 0.208 5.684 [W/m2K] 0.10 0.672 5.08 0.05 2.20 5.05 0.20 0.18 5.169 0.172 2.05 0.15 4.904 0.20 5.Tabelul nr.405 0.266 0. grosime (varianta 2) 70 .490 0.294 0.199 0.15 4.275 0.15 m2K/W) • termoizolaţie (tip şi grosimi conform tabel) • hidroizolaţie bituminoasă: ¾ 1 strat – 4 mm grosime (varianta 1) ¾ 2 straturi – 7 mm.342 0.08 0.762 0.176 5.780 4.200 0.10 0.477 0.185 0.356 0.hidroizolantă pe planşeu din fâşii cu goluri din beton armat/precomprimat.809 0.05 2.12 0.18 0.12 3.169 0.

18 4.08 0.05 0.358 2.365 0.531 0.324 0.840 0.10 0.08 2.12 0.644 5.12 3.20 0.08 2.20 [m2K/W] [W/m2K] [m] [m2K/W] Izolaţie termică din plăci din vată minerală 1.195 5.20 4.T – 15 cm grosime medie (varianta 1) ¾ din beton de pantă – 7.646 0.05 1.120 [W/m2K] 0.18 0.090 0.Varianta 1 Hidroizolaţie bituminoasă .215 0.068 0.12 0.5 cm.226 0.05 0.Tabelul A.18 4.358 Izolaţie termică din polistiren 1.05 0.2 straturi – 7 mm.263 2.18 0.427 0.549 2.terasă circulabil (dale pozate pe nisip) Alcătuire acoperiş: • Planşeu din beton armat .10 2.653 0.383 0.5 Acoperiş .669 0.10 2.18 0.05 1.108 4.254 0.267 0.431 0.2 straturi Grosime strat termoizolant Rezistenţă termică specifică unidirecţională Coeficient de transfer termic unidirecţional [m] 0.340 0.352 0.299 0.3.STRUCTURI TERMO-HIDROIZOLANTE DE ACOPERIŞURI TERASĂ 5.15 4.13 cm grosime • Barieră vapori + strat difuzie • Strat de pantă: ¾ din BCA GBN .085 3.12 3.12 3.459 0.3.186 0.256 0.15 3.930 4.12 0. grosime • Strat nisip pozare dale: 3 cm.463 0.10 0.367 0.622 0. grosime • Barieră vapori • Hidroizolaţie bituminoasă: .225 0.912 0.08 0.326 0.449 4.1 strat Grosime strat termoizolant Rezistenţă termică specifică unidirecţională Coeficient de transfer termic unidirecţional Varianta 2 Hidroizolaţie bituminoasă .858 3.358 4. grosime medie (varianta 2) • Termoizolaţie (tip şi grosimi conform tabel) • Strat protecţie termoizolaţie – şapă slab armată – 3 cm.445 0.05 1.176 2.187 0.442 0.198 0.424 0.613 0.216 0.206 0.886 0.840 0.102 0.18 4.20 5.196 0.494 2. grosime • Dale din beton: 3 cm grosime 71 .20 5.629 0.590 0.159 0.350 0.10 0.858 5.15 0.265 0.15 3.15 0.08 2.215 3.244 0.340 0.1.298 0.313 0.205 0.311 0.739 3.677 0.10 2.20 0.477 0.626 0.206 0.340 0.380 0.243 0.749 0.245 0.08 0.15 0.721 0.608 2.767 4.204 0.631 3.904 Izolaţie termică din poliuretan celular sau poliizocianat 1.

360 0.866 5.215 0.836 0.05 1.20 0.730 3.423 0.314 0.646 0.245 0.Tabelul A.10 2.893 0.407 0.074 0.20 0.05 0.366 0.20 [m2K/W] [W/m2K] [m] [m2K/W] Izolaţie termică din plăci din vată minerală 2.325 0.211 0.003 Izolaţie termică din poliuretan celular sau poliizocianat 2.08 2.179 0.10 0.6.15 4.12 3.289 0.08 2.648 2.314 4. grosime • Dale pe ploturi – rosturi întrre dale 2 mm.452 0.957 4.074 0.terasă circulabil (dale pe ploturi) Alcătuire acoperiş: • Planşeu din beton armat .18 4.165 0.192 5.15 3.324 0.207 5.15 4.194 0.586 0.347 0.439 0.12 0.483 0.957 6.219 [W/m2K] 0.15 0. grosime medie (varianta 2) • Termoizolaţie (tip şi grosimi conform tabel) • Strat protecţie termoizolaţie – şapă slab armată – 3 cm.05 1.620 0.08 0.223 0.12 3.20 5.207 0.Varianta 1 – strat pantă din BCA Grosime strat termoizolant Rezistenţă termică specifică unidirecţională Coeficient de transfer termic unidirecţional Varianta 2– strat pantă din beton de pantă Grosime strat termoizolant Rezistenţă termică specifică unidirecţională Coeficient de transfer termic unidirecţional [m] 0.275 3.202 0.12 0. care realizează un strat de aer puternic ventilat 72 .362 3.10 0.18 0.254 0.13 cm grosime • Barieră vapori + strat difuzie • Strat de pantă: ¾ din BCA GBN .18 0.05 0.183 0.12 3.178 0.548 5.5 cm.574 0.263 0.932 0.211 0.12 0.979 0.10 0.15 0.455 0.802 0.385 0.029 5.10 2.299 0.265 0.165 0. grosime • Barieră vapori • Hidroizolaţie bituminoasă: 2 straturi – 7 mm.05 0.20 5.18 4.594 2.185 4.707 3.607 0.200 0.171 0.430 0.838 3.457 3.457 Izolaţie termică din polistiren 2.346 0.18 0.457 4.08 0.186 0.743 5.280 0.302 0.289 0.220 0.248 0.824 0.T – 15 cm grosime medie (varianta 1) ¾ din beton de pantă – 7.238 0.18 4. Acoperiş .08 2.3.627 0.074 0.10 2.574 0.15 0.352 0.2.08 0.259 0.05 1.20 5.336 0.441 0.

13 cm grosime • Barieră vapori + strat difuzie • Strat de pantă: ¾ din BCA GBN .963 6.3.05 0.748 5.937 0. Grosime 73 .58 0.200 0.58 0.20 0.20 5.254 0.313 0.10 0.08 0.367 3.15 0.281 3.3.5 cm.807 0.Varianta 1 – strat pantă din BCA Grosime strat termoizolant Rezistenţă termică specifică unidirecţională Coeficient de transfer termic unidirecţional Varianta 2– strat pantă din beton de pantă Grosime strat termoizolant Rezistenţă termică specifică unidirecţională Coeficient de transfer termic unidirecţional [m] 0. grosime • Strat lestare din pietriş: 7 cm.461 0.223 0.584 0.237 0.10 2.12 3.345 0.406 0.18 0.terasă necirculabil Alcătuire acoperiş: • Planşeu din beton armat .963 4.179 0.171 0.15 4.18 4.18 4.219 0.248 0.298 0.20 0.08 2.599 2.15 0.20 5.05 1.337 0.08 2.7.245 0.263 0.034 5.422 0.05 1.08 0.325 0.05 1.20 5.301 0.842 0.33 0.10 0.353 0.320 4.463 4.08 0.20 [m2K/W] [W/m2K] [m] [m2K/W] Izolaţie termică din plăci din vată minerală 2.T – 15 cm grosime medie (varianta 1) ¾ din beton de pantă – 7.289 0.258 0.12 0.193 0.270 0.08 0.438 0.18 0.83 0.651 0.213 5.05 0.171 0.12 3.335 0.554 5.15 0.872 5.489 0.178 0.207 0.279 0.201 0.216 0.18 4.190 4.10 0.463 3.366 0. Acoperiş .440 0.366 0.12 3.289 0.352 0.653 2.18 0.625 0.844 3. Grosime medie (varianta 2) • Termoizolaţie (tip şi grosimi conform tabel) • Strat protecţie termoizolaţie – şapă slab armată – 3 cm.164 0.08 2.10 2.713 3.10 2.605 0.15 4.898 0.183 0.12 0.451 0.735 3.Tabelul A.08 0.008 Izolaţie termică din poliuretan celular sau poliizocianat 2.215 0. grosime • Barieră vapori • Hidroizolaţie bituminoasă: 2 straturi – 7 mm.429 0.08 0.463 Izolaţie termică din polistiren 2.985 0.15 3.225 [W/m2K] 0.211 0.05 0.625 0.12 0.191 5.186 0.

08 2.20 0.15 3.08 2.10 2. se vor majora cu valoarea 0.1.915 0.298 3.042 W/(m2K) 3.. se pot majora cu valoarea 0.480 3.188 0.Varianta 1 – strat pantă din BCA Grosime strat termoizolant Rezistenţă termică specifică unidirecţională Coeficient de transfer termic unidirecţional Varianta 2– strat pantă din beton de pantă Grosime strat termoizolant Rezistenţă termică specifică unidirecţională Coeficient de transfer termic unidirecţional [m] 0. A.599 0.300 0.278 0.287 0.384 3.437 0. sunt date pentru sezonul rece.05 1.05 1.1. A.347 0.1 .859 0.12 0. .597 0.752 3.20 5.236 0..002 0.191 NOTĂ: 1.349 0.954 0.10 0..199 0.164 0.18 4.18 4.597 0.730 3.861 3.18 0.506 0.230 5.261 0.889 5.1.179 0.426 0.097 0.20 5.253 0.186 0.242 [W/m2K] 0. resistenţele termice din tabelele A.370 0.287 0.1.025 Izolaţie termică din poliuretan celular sau poliizocianat 2.847 0.335 0.18 0.200 W/(m2K) [valoarea 0.05 0.12 0. 2.210 0..670 3.233 0.478 0.244 0.08 0.824 0.480 Izolaţie termică din polistiren 2.7.1.578 0.10 2.337 4. pentru straturi de protecţie termoreflectante de culoare aluminiu sau alb.05 0.980 6.214 0.177 0.08 2.287 0.097 0.200 W/(m2K) include şi majorarea de 0.619 0..12 0.448 0.4.7.15 4.571 5.257 0.08 0..12 3.616 2.12 3.15 0. A.042 W/(m2K) corespunzătoare sezonului cald].765 5.403 0.363 0. .333 0.312 0.05 0.15 0.206 0.1.18 0..08 0. 74 . Pentru sezonul cald.18 4.10 2.05 1.207 4.480 4.222 0.435 0.201 0.1.297 0.383 0.193 0.15 4. Pentru lunile de vară.642 0.10 0.10 0.171 0.1. Valorile rezistenţelor termice şi ale transmitanţelor termice din tabelele A.668 0.182 0.097 0.20 5.323 0.15 0.980 4.219 0..20 0.419 0.20 [m2K/W] [W/m2K] [m] [m2K/W] Izolaţie termică din plăci din vată minerală 2.247 0.12 3.051 5. rezistenţele termice din tabelele A.343 0.

0) – conform tabel nr. pentru două cazuri uzuale de construcţii închise. A.1.98 Sucţiune din vânt (kN/m2) 0. cu formă dreptunghiulară în plan (raport înălţime clădire/deschidere clădire H/l ≥2. la construcţii închise. a fost luată în considerare numai sucţiunea datorată vântului. la construcţii închise. Se menţionează că în cadrul prezentei Anexe. care pot avea ca efect smulgerea straturilor hidroizolante.2.2. la construcţii închise.5) gv = sucţiune dinamică de bază. în care v .0) • cn2 = .coeficient dinamic – pentru majoritatea construcţiilor cu înălţimea mai mică de 36 m.viteza vântului. în [m/s] Acoperiş înclinat..pentru acoperiş înclinat în două ape (cu panta mai mică de 600) sau orizontal.ANEXA 3 ÎNCĂRCĂRI DATORATE SUCŢIUNII VÂNTULUI Prevederile prezentei anexe se referă la evaluarea încărcărilor datorate sucţiunii vântului. nu şi presiunea. Formula de calcul a sucţiunii din vânt este: P = β x cn2 x gv . în două ape (cu panta mai mică de 600) sau orizontal.55 0. după caz. în funcţie de viteza vântului.0) Viteză vânt (m/s) 10 20 30 40 (km/h) 36 72 108 144 Sucţune dinamică de bază (kN/m2) 0. în funcţie de zona eoliană şi altitudinea la care este amplasată construcţia.06 0. cu formă dreptunghiulară în plan: – acoperiş înclinat. P – sucţiunea din vânt.05 0.5) – conform tabel nr. respectiv greutatea stratului de lestare.. cu formă dreptunghiulară în plan (raport înălţime arc la cheie/deschidere clădire f/l =0. β = 1.25 0. A.8 .pentru acoperiş sub formă de arc circular. în două ape (cu panta mai mică de 600) sau orizontal (raport înălţime clădire/deschidere clădire H/l ≥2.1. cu formă dreptunghiulară în plan (raport înălţime clădire/deschidere clădire H/l ≥2. Acest calcul se face în conformitate cu reglementările tehnice în vigoare. Valoarea sucţiunii din vânt trebuie luată în considerare. în [kN/m2] β . Sucţiunea din vânt a fost evaluată pentru diverse viteze ale vântului.20 0. NOTĂ: Prevederile prezentei anexe nu se referă la calculul elementelor structurale la acţiunea vântului şi nici la calculul la acţiunea vântului a acoperişului.44 0.0.2 .00 cn2 = coeficientul rezultantei acţiunii vântului • cn2 = . la dimensionarea pieselor de prindere a structurii termo-hidroizolante de stratul de rezistenţă al acoperişului.2. – acoperiş sub formă de arc circular (raport înălţime arc la cheie/deschidere clădire f/l =0. în [kN/m2] • gv = v2/1630.78 75 .

98 Sucţiune din vânt (kN/m2) 0.5) Viteză vânt (m/s) 10 20 30 40 (km/h) 36 72 108 144 Sucţiune dinamică de bază (kN/m2) 0. cu formă dreptunghiulară în plan (raport înălţime arc la cheie/deschidere clădire f/l =0.66 1. la construcţii închise.18 76 .25 0.06 0.Acoperiş sub formă de arc circular.07 0.30 0.55 0.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful