NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA, EXECUTAREA ŞI EXPLOATAREA HIDROIZOLAŢIILOR LA CLĂDIRI (REVIZUIRE NORMATIV NP 040-2002

)

1

CUPRINS pag.
CAPITOLUL I: CAPITOLUL II: CAPITOLUL III: CAPITOLUL IV: CAPITOLUL V: CAPITOLUL VI: CAPITOLUL VII: CAPITOLUL VIII: ANEXA 1 ANEXA 2 ANEXA 3 Prevederi generale Prevederi privind proiectarea, executarea şi utilizarea hidroizolaţiilor Prezentarea şi evaluarea hidroizolaţiilor Alcătuirea structurilor hidroizolante Condiţii privind verificarea calităţii şi urmărirea comportării în timp a hidroizolaţiilor Măsuri privind protecţia şi igiena muncii Măsuri privind prevenirea şi stingerea incendiilor Prevederi conexe Referinţe tehnice şi legislative Evaluarea performanţelor de izolare termică la structurile termoizolante Încărcări datorate sucţiunii vântului 1 7 16 30 44 45 45 46 63 66 75

2

3

f) anexe informative şi explicative. pulverulentă sau solidă). în conformitate cu prevederile Legii 10/1995 privind calitatea în construcţii cu modificările ulterioare. SECŢIUNEA a 2-a: Domeniul de aplicare Art. b) prevederi privind proiectarea. executarea şi exploatarea hidroizolaţiilor. a HG 622/2004 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a produselor pentru construcţii cu completările şi modificările ulterioare. 1 .5 În prezentul normativ sunt cuprinse şi specificaţii asupra altor elemente ce fac parte din alcătuirile hidroizolante şi care sunt în legătură cu acestea (structuri termoizolante ce fac parte din structurile termohidroizolante). Art. ce acţionează asupra clădirilor sau părţilor de clădire/construcţie din exteriorul sau interiorul acestora. continue şi omogene ale clădirilor supuse în general. Art. e) prevederi conexe. precum şi verificatorilor şi experţilor tehnici.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA.3 Prevederile prezentului normativ se adresează proiectanţilor. EXECUTAREA ŞI EXPLOATAREA HIDROIZOLAŢIILOR LA CLĂDIRI (REVIZUIRE NORMATIV NP 040-2002) Indicativ: CAPITOLUL I: Prevederi generale SECŢIUNEA 1: Obiect Art. d) principii şi condiţii privind alcătuirea structurilor hidroizolante. acţiunii mediului natural şi antropic şi supuse acţiunii directe a apelor (în stare lichidă.1 Prezentul normativ stabileşte elemente caracteristice privind proiectarea. executanţilor şi beneficiarilor (utilizatorilor). industriale şi agricole. Art. din domeniul clădirilor civile. organelor de avizare şi control.4 Prevederile prezentului normativ se referă la hidroizolaţiile etanşe. precum şi a reglementărilor europene. executarea şi exploatarea hidroizolaţiilor la clădiri.2 Prezentul normativ cuprinde: a) prevederi generale şi elemente definitorii privind hidroizolaţiile. cu sau fără presiune hidrostatică. neagresive chimic. c) cerinţe privind evaluarea hidroizolaţiilor şi materialelor hidroizolante.

continuă şi omogenă de protecţie a elementelor sau părţilor de construcţie împotriva infiltraţiilor şi/sau exfiltraţiilor apei şi/sau a umidiţătii naturale a solului. f) mase omogene cu aplicare peliculară: termen generic ce defineşte totalitatea produselor hidroizolante sub formă fluidă. b) membrane hidroizolante polimerice (materiale plastice).7 Prezentul normativ nu se referă la reabilitări şi reparaţii ale hidroizolaţiilor/termohidroizolaţiilor existente. elemente sau produse din domeniul construcţiilor. c) sisteme de impermeabilizări în masa sau pe suprafaţa elementelor de construcţie (betoane. cu aplicare peliculară. degradate şi nefuncţionale. SECŢIUNEA a 3-a: Elemente definitorii Art. Acestea se vor prevede şi executa în conformitate cu reglementările specifice. e) sisteme de ecranări şi drenaje ale părţilor de construcţii. care au ca strat superior al structurii hidroizolante o membrană hidroizolantă 2 . h) terase necirculabile cu structură hidroizolantă autoprotejată: terase necirculabile sau cu circulaţie ocazională. şape etc.8 Hidroizolaţiile etanşe. tencuieli. părţi.. omogene. cu respectarea prevederilor privind cerinţele esenţiale de calitate din prezentul normativ. g) caracteristicile de performanţă ale membranelor/foilor utilizate ca bariere contra vaporilor în structurile termoizolante/termohidroizolante. c) hidroizolaţie: structura etanşă. c) mase hidroizolante bituminoase omogene. g) terase utilitare: termen ce defineşte categoria teraselor ce comportă funcţiuni utilitare în exploatare: (i) terase circulabile pietonal: terase de acces şi/sau flux pietonal (cu utilizare redusă sau intensă). Art. d) hidroizolator: persoană calificată care execută activităţi de etanşare cu produse hidroizolante. cu aplicare peliculară. bataluri.6 Prezentul normativ nu se referă la: a) hidroizolarea acoperişurilor cu pantă > 20%. (iii) terase plantate (terase/acoperişuri verzi). tuneluri. e) membrane (membrane hidroizolante): termen generic ce defineşte totalitatea produselor hidroizolante sub formă de foi groase ambalate în suluri. dirijată. cu diverse vâscozităţi.Art. Art. (ii) terase carosabile: terase apte accesului şi parcajului auto. gropi ecologice etc. în vigoare. d) mase hidroizolante polimerice (materiale plastice). f) hidroizolaţii rigide subterane. (iv) terase cu utilitate multiplă (mixte).) d) sisteme de impermeabilizări ale solului.9 Terminologie generală specifică: a) etanşeitate: termen ce defineşte totala impermeabilitate faţă de apă a unor suprafeţe. b) hidroizolarea la construcţii speciale: drumuri şi poduri. b) izolaţie: termen ce defineşte generic izolaţiile hidrofuge şi termohidrofuge. continue şi omogene care fac obiectul prezentului normativ constau în: a) membrane hidroizolante bituminoase.

autoaderenţă: mod de aplicare a unei membranesau folii în totală aderenţă. foi sau structuri hidroizolante/termohidroizolante prin lipire în puncte. astereală din lemn sau plăci celulozice. într-un proces stabilit. semiaderent: mod de aplicare a unei membrane. de exemplu dale din membrană bituminoasă. dale pe ploturi distanţier etc. c) semielastic: suport deformabil alcătuit din panouri profilate longitudinal. plută aglomerată.i) j) k) l) m) n) o) p) q) r) s) autoprotejată (pentru acces ocazional se prevăd zone special întărite şi marcate ce comportă o circulaţie uşoară.10 Suportul. ca element pe care se aplică hidroizolaţia: a) rigid: suport continuu. ce pot fi aplicate pe orice tip de structuri termoizolante şi pe structuri termoizolante din sticlă spongioasă. cu şapă de nivelare/rectificare). b) semirigid: suport alcătuit din structuri termoizolante pozate pe suport rigid.). şapă. Art. barieră contra vaporilor (barieră vapori): strat cu rol de blocare a migrării vaporilor de apă spre straturile superioare a unei structuri termohidroizolante. plase. foi. cu rol de a împiedica aderenţa şi/sau de protecţie. continue. produsele termoizolante suport vor fi de tipul celor ce pot fi supuse unui efort de compresiune de 8 N/cm2 (80kPa) cu o deformaţie maximă de 10% (de exemplu: polistiren expandat. autoprotejată). armate sau slab armate. datorită stratului autoadeziv aflat pe faţa inferioară. folii sau pelicule aplicate în procesul de fabricaţie pe faţa superioară a membranelor hidroizolante sau produse hidroizolante (membrane sau pelicule) rezistente la factorii de mediu prin natura compoundului din care sunt fabricate. terase ranversate: terase necirculabile cu structuri termohidroizolante inversate (termoizolaţia protejată/lestată. aderenţă totală (totală aderenţă): mod de aplicare a unei membrane sau structuri hidroizolante prin sudură sau lipire cu adeziv specific. monolit sau prefabricat). autoprotecţie (membrane hidroizolante autoprotejate): protecţie cu materiale minerale (granulare sau în paiete). folii. întărită. omogene pe întreaga suprafaţă. pozate pe suport rigid (acoperite. poliuretan. independent sau flotant (simplă pozare): mod de aplicare fără aderenţă la suport a unei folii. strat de separare (desolidarizare): folie sau foaie aplicată flotant între diverse produse ce compun structurile termohidroizolante sau aplicată sub stratul de protecţie grea. ţesături. poliizocianurat etc. armare (strat – straturi de armare): materiale sub formă de împâslituri (voaluri). sub straturile termoizolante sau peste suprafeţe umede. poziţionată. strat difuzie (difuzie): strat cu rol de repartizare uniformă a vaporilor de apă (echilibrarea presiunii). plăci prefabricate din beton celular. cu săgeată maximă de 1/150 şi/sau structuri termoizolante ce pot fi supuse unui efort de compresiune de 0. termoizolate. şape/betoane de pantă rectificate din mortar de ciment fără adaos de var.).90 (de exemplu: plăci din vată 3 . care se includ în structura membranelor hidroizolante (încorporate şi/sau aplicate pe suprafaţă) sau care întăresc straturile hidroizolante din mase omogene cu aplicare peliculară. terase necirculabile cu protecţie suplimentară grea: terase necirculabile sau cu circulaţie ocazională (peste structura hidroizolantă este prevăzută o protecţie grea din pietriş. plută aglomerată şi beton spumat. după caz. de regulă. dale.2 N/cm2 (2kPa) cu o deformatie maximă de 5% cu un coeficient de revenire de minim 0. folii. benzi (fâşii) continue sau discontinue. cu deformaţii neglijabile pe care se pot aplica orice tip de produse/structuri hidroizolante (planşee/plăci din beton armat. pe acest tip de suport se pot aplica produse/structuri hidroizolante cu membrane. panouri complexe prefabricate. membrane sau structuri hidroizolante/termohidroizolante. este pozată peste structura hidroizolantă aplcată direct pe elementul structural suport).

bituminoase şi polimerice: 4 . la cald sau la rece (nu se recomandă lipirea prin autoaderenţă). inox etc. (3) Autoprotecţia membranelor hidroizolante. bituminoase şi polimerice. pe acest tip de suport se pot aplica produse/structuri hidroizolante cu membrane. autoadezive a membranei pe suport. cu intercalarea unui strat de separare. b) în aderenţă totală: prin lipire. (4) Autoprotecţia maselor omogene.minerală de minim 140 kg/m3). (2) Membranele hidroizolante ce compun structurile multistrat se lipesc între ele (inclusiv suprapunerile) numai în totală aderenţă. cu aplicare peliculară.12 Protecţia sau autoprotecţia membranelor şi structurilor hidroizolante. paiete minerale. (1) Structurile cu membrane hidroizolante se aplică pe suport în următoarele moduri: a) independent/flotant: simplă pozare pe elementul suport (cu suprapunerile lipite). de regulă. aplicată pe şantier pe structurile hidroizolante cu membrane sau cu mase omogene cu aplicare peliculară. numai pe suport rigid. de pelicule protectoare. bituminoase şi polimerice. (1) Autoprotecţia membranelor hidroizolante bituminoase (aplicată din fabricaţie pe suprafaţa membranei superioare): a) granule. bituminoase şi polimerice prin aplicarea. (5) Protecţia (uşoară) aplicată pe şantier. au rolul principal de a ecrana radiaţiile solare (în special radiaţiile UV) ce constituie principala cauză a degradării membranelor hidroizolante. în conformitate cu precizările tehnice şi tehnologice ale producătorului. prin natura alcătuirii compoundului. Art. b) folii metalice subţiri (etirate. e) cu fixare mecanică: simplă pozare. ce pot fi aplicate şi pe suport rigid. în aderenţă totală sau semiaderenţă. cu fixare mecanică pe suportul structural (cu suprapunerile lipite/sudate. în timp prin îmbătrânire naturală. (4) Sistemele de termoizolare aplicate prin spreiere în situ. (2) Autoprotecţia membranelor hidroizolante polimerice (aplicată din fabricaţie pe suprafaţa acestora): a) pulberi metalice sau nemetalice. c) în autoaderenţă: prin lipirea suprafeţei inferioare. de regulă. cupru. Art. de regulă peste linia fixărilor mecanice).11 Structura hidroizolantă defineşte sistemul structural hidroizolant monostrat. hidrofobe. la rece sau la cald. reparată şi regenerată. acestea se aplică pe suport rigid hidroizolat (sau cu hidroizolaţie veche. la cald cu masticuri bituminoase. în anumite condiţii. prin natura alcătuirii compoundului şi/sau prin structura de stratificare a materialelor cuprinse şi/sau înglobate în masa membranei. pe şantier. de regulă cu masticuri sau adezivi specifici. bistrat sau multistrat alcătuit din produse hidroizolante tip membrane sau tip mase omogene cu aplicare peliculară. (6) Protecţia grea (ce poate constitui şi strat cu rol de lestare). direct expuse acţiunii factorilor de mediu. după îndepărtarea filmului de protecţie (cu suprapunerile lipite/sudate). b) folii subţiri metalice sau polimerice rezistente la radiaţiile solare. pe structurile hidroizolante cu membrane sau mase omogene cu aplicare peliculară. în puncte sau benzi. hidroizolante. d) în semiaderenţă: lipirea discontinuă. există produse (sisteme de hidroizolare) din această categorie ce se pot aplica şi pe suport semirigid sau semielastic. bituminoase sau polimerice. cu spumă poliuretanică un constituie hidroizolaţie. sau în autoaderenţă (cu suprapunerile lipite/sudate). la rece cu adezivi/masticuri bituminoase sau polimerice sau prin sudură (lipire) cu flacără sau cu aer fierbinte (cu suprapunerile lipite sudate). amprentate) din aluminiu. (3) Structurile hidroizolante cu mase omogene cu aplicare peliculară se aplică.

T. primul strat hidroizolat se va fixa mecanic. gresie etc. conform prevederilor producătorului. dale din beton. f.N. = T. turnat sau spumat plăci sticlă spongioasă SUPORT SEMIRIGID plăci poliuretan sau polistiren (cu sau fără caşerare)** plăci plută (cu sau fără strat de caşerare) plăci perlit (cu sau fără strat de caşerare) plăci izocianurat minerală (cu sau fără strat de caşerare)*** SUPORT SEMIELASTIC lemn sau plăci fibrolemnoase* plăci rigide vată minerală (cu sau fără strat de caşerare)*** Tipul teraselor/mod de aplicare T. = f..A. cu grosimea stratului ≥ 4 cm (~ 70 kg/m2). grea.P. x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x t. de regulă. s. s. dale din beton pozate în pat de nisip sau pe un strat geotextil. ** pe suport din poliuretan sau polistiren se poate aplica în semiaderenţă sau aderenţă totală în cazul membranelor autoadezive. special concepute. fixe sau reglabile.G.N. multiple variante de structuri hidroizolante şi termohidroizolante. t. terase circulabile pietonal flotant semiaderenţă aderenţă totală * pe suport din lemn sau plăci fibrolemnoase primul strat hidroizolant se va fixa mecanic. la rece sau la cald. se poate aplica la T. acoperită cu protecţie grea. = s. 5 . sortat (Ø 7 ÷ 15 mm).N. = note: terase necirculabile cu protecţie suplimentară.a) b) c) d) e) pietriş mărgăritar. T. structură termohidroizolantă cu termoizolaţia ranversată. **** pe suport din poliizocianurat se poate aplica în semiaderenţă sau aderenţă totală prin lipire cu adeziv/mastic. f. x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x T. se indică datele din următorul tablou: Tipul suportului • • • • • • • • • SUPORT RIGID beton. notă: între structura hidroizolantă şi protecţia grea se va prevede şi aplica un strat geotextil cu rol de protecţie mecanică a structurii hidroizolante (şi a celei termoizolante. s. pe suprafaţa amorsată. *** pe suport din vată minerală. pe suport din vată minerală caşerată din fabricaţie cu membrană hidroizolantă (ca prim strat hidroizolant). Art. există sorturi cu densitate mare care permit aplicarea în totală aderenţă. (2) În cazul structurilor hidroizolante cu membrane bituminoase ce nu au indicaţii privind tipul de suport şi modul de aplicare pe suport.N. ranversate). t. se aplică în totală aderenţă.A. = T. indicate de producătorii de sistem privind hidroizolaţiile (aceştia indică. şapă beton uşor.P. pozate pe şapă din mortar de ciment. dale montate pe ploturi-distanţier.13 (1) Structurile hidroizolante bituminoase şi polimerice pot fi aplicate pe suporturi (inclusiv modalităţile de aplicare) ce sunt în general. conform prevederilor producătorului. terase necirculabile cu structura hidroizolantă autoprotejată.P. = t. piatră naturală. cu suporturi diverse). cu circulaţie redusă.G.

de regulă. d) chimici: umiditatea aerului şi a mediului de contact. şape. mucegaiuri. incendiu interior sau exterior structurii hidroizolante. dilatări şi contracţii termice blocate. temperaturi ridicate şi scăzute. apa meteorică. cu o membrană polimerică de bază (compatibilă cu bitumul) şi unul sau mai multe straturi de membrane bituminoase (în conformitate cu prevederile producătorului membranei polimerice şi/sau de sistem). a mediului de contact şi din procesul de exploatare/utilizare. numai după repararea/regenerarea acestora şi după înglobarea la cald a autoprotecţiei în masa membranei sau după amorsarea şi lipirea cu mastic la rece sau la cald (care să acopere autoprotecţia): Art. trăsnete. zăpadă. e) în unul sau mai multe straturi din mase omogene cu aplicare peliculară. vânt. păsări). baze şi săruri din mediul exterior sau interior structurii hidroizolante. explozii. b) electromagnetici: radiaţii solare cu diferite lungimi de undă (IR şi UV). structurile hidroizolante se alcătuiesc astfel: a) în unul sau mai multe straturi cu membrane bituminoase [de regulă. în general. şocuri mecanice. b) într-un strat cu membrană polimerică. fără sau cu straturi de armare şi un strat de membrană bituminoasă sau polimerică aplicată sub sau peste straturile peliculare (în conformitate cu prevederile producătorului maselor omogene cu aplicare peliculară şi/sau de sistem). radiaţii emise din procesul de exploatare/utilizare. insecte şi animale (rozătoare. e) biologici: bacterii. sunt: a) mecanici: greutăţi proprii date din exploatare: greutăţile elementelor suprapuse peste structura hidroizolantă (betoane. curenţi vagabonzi.14 Configurarea conceptuală a structurilor hidroizolante bituminoase şi/sau polimerice funcţie de natura produselor componente sunt. cutremure. protecţii grele). câmpuri magnetice. alcătuite din acelaşi tip de bitum aditivat (APP cu APP. polimerice. presiuni ale maselor de apă.15 Agenţii ce pot acţiona asupra hidroizolaţiilor. indicate de producătorii de sistem şi/sau de produse privind hidroizolaţiile.notă: plăcile termoizolante suport vor fi aplicate pe suport în conformitate cu prevederile producătorilor acestora. c) în două sau mai multe straturi. Art. f) în unul sau mai multe straturi din mase omogene cu aplicare peliculară. acizi. vegetaţii (rădăcini). SBS cu SBS)]. bituminoase sau polimerice. bituminoase. fără sau cu strat/straturi de armare. c) termici: variaţii ale temperaturii mediului interior şi exterior structurii hidroizolante. (3) Structurile hidroizolante cu membrane bituminoase se pot aplica pe structuri hidroizolante vechi. 6 . solvenţi. şocuri termice. fără sau cu strat/straturi de armare. d) în unul sau mai multe straturi din mase omogene cu aplicare peliculară.

(7) Pentru lucrările de izolaţii ce implică condiţii de pericol privind incendiile. drenaje etc. ca element suport (al izolaţiei) în vederea stabilirii tipului şi alcătuirii hidroizolaţiei (termohidroizolaţiei). (8) Proiectantul poate opri lucrările de construcţie în cazul în care constată modificări sau abateri de la prevederile documentaţiei de execuţie şi/sau a reglementărilor specifice. c) precizarea condiţiilor geo-climatice de situare a clădirii. în construcţii. distinct şi explicit pentru structura/structurile hidroizolante (şi/sau termohidroizolante). privind securitatea şi prevenirea incendiilor şi/sau exploziilor şi de protecţia muncii. vibraţii. precum şi după necesităţi şi/sau cerinţe). (5) Tema program şi caietul de sarcini se vor elabora în concordanţă şi în baza următoarelor aspecte: a) condiţiile şi exigenţele stabilite de beneficiar/utilizator. în vigoare. în vigoare.).16 Principii generale: (1) Documentaţia tehnico-economică se va întocmi în baza prevederilor Legii 10/1995 privind calitatea în construcţii. mişcări elastice. complexitatea şi importanţa lucrărilor. c) definirea specificului funcţional al clădirii/părţilor de clădire. b) categoria şi clasa de importanţă a clădirii. (4) Documentaţia tehnică de execuţie a lucrărilor de izolaţii se va elabora în baza temei program (analizate şi însuşite de proiectant) şi a caietului de sarcini (întocmit de proiectant şi însuşit de beneficiar) ce va defini cerinţele exigenţiale de calitate pentru sistemul/sistemele şi produsele preconizate. după caz. d) precizarea tipului de hidroizolaţie (termohidroizolaţie) preconizate. toate valabile cu completările şi modificările ulterioare. exploziile sau accidentările. cu menţionarea lucrărilor de alt specific şi corelarea acestora cu lucrările de hidroizolare (termohidroizolare) încât să nu se producă suprapuneri de lucrări sau să se prevadă sisteme de protecţie a lucrărilor executate (în cazul în care suprapunerile de lucrări sunt inerente). Art. împotriva apei şi/sau a umidităţii mediului.17 Principii particulare privind proiectarea izolaţiilor la clădiri: a) condiţiile geoclimatice a sitului de amplasare a clădirii. şi prevederi/menţionări privind lucrări conexe izolaţiilor (de exemplu: umpluturi. distincte. (2) Documentaţia tehnică de execuţie privind hidroizolarea (termohidroizolarea) clădirilor/părţilor de clădiri. asupra cărora nu a fost înştiinţat şi consultat. protecţii. (6) Documentaţia tehnică de execuţie va cuprinde.CAPITOLUL II: Prevederi privind proiectarea. se va întocmi conform prevederilor prezentului normativ şi a reglementărilor tehnice specifice. executarea şi utilizarea hidroizolaţiilor SECŢIUNEA 1: Prevederi privind proiectarea Art. b) precizarea funcţionalităţii şi structurii constructive a clădirii/părţii de clădire ce se izolează. definirea din punct de vedere constructiv/structural şi a modului de comportare (deplasări. nivel de microfisurare) a acestora. precum şi în concordanţă cu prevederile producătorului/producătorilor de sistem şi de produse hidroizolante (şi termoizolante ce fac parte din structurile termohidroizolante). 7 . se vor elabora documentaţii specifice. a Legii 50/1991 privind autorizarea lucrărilor de construcţii şi a HG 622/2004 privind produsele pentru construcţii. pe stadii fizice determinate. (3) Documentaţia tehnică de execuţie privind structurile hidroizolante (termohidroizolante) se va elabora. după caz (funcţie de amploarea.

18 Condiţii de calitate. asigurate prin proiectare. la toate combinaţiile de acţiuni susceptibile de a se produce în timpul utilizării (existenţei). dilatări. b) capacitatea de rezistenţă şi stabilitate: evitarea deformaţiilor şi/sau degradărilor sub efectul sucţiunii şi presiunii vântului prin asigurarea aderenţei la suport sau a unei lestări corespunzătoare (inclusiv protecţie grea). Greutăţi specifice. de urmărirea comportării în utilizare. vibraţii. precum şi. rezistenţa la dezlipire şi forfecare a îmbinărilor. d) proiectarea părţilor de construcţie ce se izolează. g) stabilirea detaliilor. NP 00-2003 „Normativ privind proiectarea construcţiilor din lemn” şi a Standardelor SR EN 1991-1-1:2004 „Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor. după caz. în corelare cu elementele constructive.d) aprecierea şi stabilirea modurilor şi nivelurilor de acţionare medii-curente şi maximprevizibile/potenţiale a apei şi/sau a umidităţii asupra izolaţiei. j) stabilirea condiţiilor privind verificarea calităţii lucrărilor. rezistenţa la rupere la tracţiune. precum şi calculul acţiunilor directe asupra izolaţiilor se va face în conformitate cu prevederile Normativului P 100-1/2006 „Cod de proiectare seismică – Partea 1 – Prevederi de proiectare pentru clădiri”. pozitive şi/sau negative.) suportului şi/sau a elementelor suprapuse. Art. NP 082-2004 „Cod de proiectare. precum şi aprecierea posibilităţilor de acţionare a unor factori poluanţi şi chimici-corozivi asupra izolaţiei. uniform repartizate şi/sau concentrate sau sub efectul variaţiilor termice având drept criterii de performanţă rezistenţe la pliere (la temperaturi scăzute). c) durabilitatea structurală: menţinerea calităţilor funcţionale faţă de agenţii ce pot acţiona asupra izolaţiei având drept criteriu de performanţă durata de garanţie (durata de utilizare estimată). Partea 1-1: Acţiuni generale. de etanşare a diferitelor părţi de construcţie. (ii) limitarea deformaţiilor şi/sau a degradărilor produse prin deplasările (deplasări. contracţii etc. Acţiunea vântului”. sub acţiunea sarcinilor verticale şi/sau orizontale. rezistenţa la perforare statică şi dinamică. având drept criteriu de performanţă aderenţa la suport (inclusiv rezistenţa la smulgere a elementelor anexe şi accesorii). alungirea la rupere la tracţiune. Evaluarea acţiunii zăpezii asupra construcţiilor”. h) stabilirea tipurilor dimensionării şi nivelurilor calitative a elementelor anexe şi accesorii a lucrărilor de izolaţii. pe stadii fizice. pentru satisfacerea cerinţelor esenţiale: (1) Rezistenţă mecanică şi stabilitate: se exprimă prin condiţii tehnice privind siguranţa constructivă şi de utilizare a structurilor hidroizolante (termohidroizolante). Această cerinţă cuprinde următoarele condiţii tehnice şi criterii (parametri) de performanţă aferente: a) aptitudinea de exploatare: (i) limitarea deformaţiilor şi/sau degradărilor sub acţiunea sarcinilor verticale. e) definirea şi stabilirea tipului structural şi de produse izolante (în cazul structurilor termohidroizolante se va face corelarea privind dimensionarea structurii termoizolante în conformitate cu reglementările specifice. uniform repartizate şi/sau concentrate având drept criteriu de performanţă stabilitatea faţă de suport cu menţinerea etanşeităţii. greutăţi proprii. CR 1-1-3-2005 „Cod de proiectare. încărcări utile pentru clădiri”. tipice şi atipice. în vigoare). i) evidenţierea fazelor şi etapelor de lucrări şi a consumurilor de produse/materiale aferente acestora. Bazele proiectării şi acţiunii asupra construcţiilor. stabilitate la temperaturi ridicate. stabilitate dimensională etc. anexe şi accesorii specifice. f) stabilirea cerinţelor şi nivelurilor de performanţă necesare pentru tipul şi structura hidroizolantă preconizată. SR EN 1991-1-1:2004/AC:2009 şi a SR EN 1991-18 . precum şi a părţilor de construcţie pe care acestea sunt aplicate şi a elementelor suprapuse peste acestea în ansamblu. încovoieri cu săgeată limitată.

Partea 2: Coşuri de fum pentru aparate de încălzire etanşe”. încărcări din exploatare pentru construcţii.1:2004/NA:2006 „Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor. Partea 1: Coşuri de fum pentru aparate de încălzire neetanşe” şi SR EN 15287-2:2008 „Coşuri de fum. 1822/394/2004. d) acţiunea fiziologică: în cazul producerii unui incendiu.) vor fi protejate de foc. în baza rezultatelor încercărilor de expunere la foc exterior). instalarea şi punerea în funcţiune a coşurilor de fum (străpungeri fierbinţi) se realizează în conformitate cu SR EN 15287-1+A 1:2011 – „Coşuri de fum. privind luarea în considerare sau nu a învelitorilor. pane. produsele de combustie (fum şi gaze rezultate din ardere) să nu afecteze utilizatorii (în timpul calculat pentru evacuare) prin efecte asupra ochilor. se vor prevedea bariere sau zone incombustibile care să limiteze propagarea incendiului. construcţiilor şi turismului şi ministrul administraţiei şi internelor nr. Anexă naţională”. cu modificările şi completările ulterioare. Proiectare. potrivit prevederilor din reglementările de securitate la incendiu (Regulament privind clasificarea şi încadrarea produselor pentru construcţii pe baza performanţelor de comportare la foc. greutăţi proprii. (iv) pentru panourile de învelitoare şi pentru suportul învelitorii se impun cerinţe privind clasa de reacţie şi de rezistenţă la foc. Această cerinţă cuprinde următoarele condiţii tehnice aferente izolaţiilor aflate în contact direct cu mediul şi a componentelor/accesoriilor acestora: 9 . şipci etc. susceptibile a se produce în timpul utilizării. corpuri incandescente. pentru respectarea condiţiilor minime de încadrare în gradul de rezistenţă la foc/nivelul de stabilitate la foc. aprobat cu Ordinul ministrului transporturilor. (3) Siguranţa în exploatare: se exprimă prin condiţii tehnice privind siguranţa în exploatare la toate acţiunile maxime ce decurg din activitatea umană şi acţiuni ale mediului. (iii) elementele suport combustibile din lemn (astereală. pasiv sau reactiv. b) performanţele de comportare la foc interior şi exterior (clase de reacţie la foc. căpriori. instalare şi punere în funcţiune a coşurilor de fum. (vi) proiectarea instalaţiilor de paratrăsnet în conformitate cu Normativul privind protecţia construcţiilor împotriva trăsnetului. de rezistenţă la foc şi de performanţă la foc exterior): (i) izolaţiile aflate în contact direct cu mediul vor îndeplini cerinţele privind performanţa la foc ca element cu rol de separare a focului din interior. (2) Securitatea la incendiu: se exprimă prin condiţii tehnice privind ansamblul proprietăţilor produselor şi materialelor ce compun izolaţiile în relaţie cu structura suport privind iniţierea. (v) proiectarea. se vor îndeplini cerinţele reglementărilor privind securitatea la incendiu). reacţia şi propagarea unui incendiu: a) respectarea prevederilor stipulate în „Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor”. Proiectare. c) propagarea incendiului: în cazul învelitorilor combustibile cu suprafeţe mari (în acelaşi plan). e) prevenirea incendiilor şisau a exploziilor datorate produselor hidroizolante inflamabile la punerea în operă a hidroizolaţiilor în spaţii închise şi/sau slab ventilate. Greutăţi specifice. căilor respiratorii şi pielii. (ii) pentru învelitorile alcătuite din structuri hidroizolante (termohidroizolante) se pun condiţii privind performanţele învelitorilor/acoperişurilor expuse la foc exterior (posibilitatea contactului dintre izolaţie şi foc exterior deschis: scântei. Partea 1-1: Acţiuni generale. ţigară aprinsă) în concordanţă cu prevederile din SR ENV 1187:2003 (metode de încercare a acoperişurilor la expunerea la foc exterior) şi SR EN 13501-5+A1:2010 (clasificare la foc a produselor şi elementelor de construcţii. potrivit reglementărilor privind securitatea la incendiu (la stabilirea gradului de rezistenţă la foc/nivelului de stabilitate la foc a construcţiilor. instalare şi punere în funcţiune a coşurilor de fum.

având drept criteriu de performanţă rezistenţa la perforare statică şi dinamică inclusiv la şocuri provocate de grindină. precum şi prevederea pe zonele de circulaţie (inclusiv ocazională) de sisteme de dolaj cu un coeficient corespunzător de frecare la lunecare în planul dat. protecţie şi securitate a muncii (în special pentru lucrări executate în spaţii închise.19 Condiţii generale: (1) Execuţia lucrărilor de hidroizolaţii (termohidroizolaţii) se va desfăşura cu respectarea prevederilor Legii 10/1995 privind calitatea în construcţii. anexe şi a sistemelor de ancorare: se va evita contactul direct între următoarele metale: zinc-fier (oţel). lichid. ciuperci etc. mucegaiuri. pentru legarea centurii de siguranţă şi sisteme de bordare (parapeţi. zinc-cupru.a) siguranţa în utilizare: comportarea la acţiuni asupra izolaţiilor în cazul lucrărilor de întreţinere. b) zgomotul emis de elementele de acoperis/învelitoare: cuprinde zgomotele emise spre interior. (5) Protecţia împotriva zgomotului: a) izolare la zgomot aerian: se exprimă prin condiţii tehnice de atenuare a zgomotului aerian provenit din exterior şi/sau interior (exprimat pe domeniu de frecvenţe) având drept criteriu de performanţă nivelul de izolare la zgomot. (2) Lucrările se vor executa de către firme cu experienţă în domeniu. raportate la zgomotul (interior) de fond. aluminiu-cupru. rozătoare. aluminiu-fier. neventilate).). insecte etc. fier (oţel)-cupru.). c) comportarea la agenţi climatici (variaţii de temperatură. mucegai. (4) Igienă. d) rezistenţă la coroziune electrochimică a elementelor accesorii. SECŢIUNEA a 2-a: Prevederi privind execuţia Art. aluminiu-zinc. tinichigiu. praf. păsări. aluminiu-staniu (cositor). a HG 28/2008 privind documentaţia tehnico-economică şi a HG 622/2004 privind produsele pentru construcţii. cu personal calificat (hidroizolator. eficiente ce pot conferi performanţe privind izolarea termică (produse/materiale cu rezistenţă la transfer termic) şi sau ce pot diminua şocul termic (suprafeţe termoreflectante). b) prevenirea alunecării (la circulaţie ocazională): pentru învelitori cu pantă mai mică de 30% nu este necesară prevederea de elemente suplimentare de siguranţă.) pe suprafaţa interioară şi/sau exterioară a izolaţiilor: a) pe durata exploatării nu se admit apariţii şi degajări de substanţe nocive (toxice) şi/sau insalubre. se vor adopta măsurile de prevenire. e) protecţia la atacul agenţilor biologici (ciuperci. toate valabile cu completările şi modificările ulterioare. rezistenţă la radiaţii solare (IR. dar se vor prevedea puncte de asigurare (ancorare). a Legi 50/1991 privind autorizarea lucrărilor de construcţii. b) izolare termică: prevederea structurilor termohidroizolante. etc. de vibraţiile şi şuierăturile produse de învelitoare sub efectul vântului (vânt cu viteză mai mare de 10 m/s) şi de impactul ploii şi grindinei pe învelitoare. zgomotele emise de acoperis sunt produse de variaţiile dimensionale ale elementelor de construcţie. b) pe durata execuţiei. sănătate şi mediu: se exprimă prin nivelul apariţiilor şi degajărilor de substanţe nocive sau insalubre (gaz. rezistenţă la gelivitate. aluminiu-plumb. 10 . UV). umiditate. radiaţii solare): stabilitate dimensională la variaţii de temperatură. balustrade) în zonele cu goluri cu risc de cădere de la înălţime (pentru înălţimi > 3 m). (6) Economia de energie şi izolare termică: a) economia de energie: posibilitatea echipării acoperişului cu elemente/instalaţii pentru producerea de energie termică şi/sau electrică.

b) protecţia muncitorilor privind spaţiile de acces în clădire. perlit şi gipscarton. schele. şape. c) 20% pentru lemn.(3) Executantul va prelua frontul de lucru în baza procesului verbal.22 Condiţii referitoare la suport şi de preluare a frontului de lucru: (1) Suportul pe care se aplică izolaţia va corespunde specificaţiilor din documentaţia tehnicoeconomică de execuţie. (4) Începerea lucrărilor va fi precedată de organizarea de şantier. înainte de începerea acestora. c) asigurarea branşamentelor de apă şi energie electrică. Art. elemente prefabricate din beton. la temperaturi pozitive (>50 C). este util ca executantul să elaboreze o documentaţie/fişă tehnică privind pregătirea acestora (rezolvarea detaliilor ce nu se regăsesc în documentaţia de execuţie şi a unor eventuale neconcordanţe sau modificări. (10) La terminarea execuţiei se vor întocmi formele de recepţie a lucrării (cu eventuale observaţii ce vor fi însuşite şi operate de executant) în baza constatărilor şi verificărilor efectuate de o comisie alcătuită conformă legislaţiei în vigoare. (6) Executantul va întocmi împreună cu beneficiarul (şi cu proiectantul) procese verbale privind diversele faze ale execuţiei.21 Condiţii climatice: Lucrările de izolaţii se vor desfăşura în condiţii climatice normale. specifice lucrări. (9) Nu se va începe execuţia fără o documentaţie completă şi/sau montajul privind toate elementele ce străpung izolaţia şi/sau a elementelor ce vor fi pozate peste izolaţie. orice necocordanţă sau omisiune vsa fi semnalată spre rezolvare proiectantului de specialitate cu înştiinţarea beneficiarului. în acord cu proiectantul) şi elaborarea graficului de eşalonare a lucrărilor (pentru a nu suprapune cu lucrări de alt specific). 11 .20 Condiţii privind pregătirea lucrărilor: (1) Pentru lucrările de amploare şi de complexitate ridicată (recomandabil pentru suprafeţe > 500 m2). de prevederile documentaţiei documentaţiei şi a reglementărilor specifice. a spaţiilor perimetrale e circulaţie şi asigurarea zonei de lucru (plase. desprăfuit şi degresat.). (7) Procurarea materialelor şi accesoriilor aferente se va face conform nivelurilor de calitate prevăzute în documentaţia tehnic-economică de execuţie şi/sau în caietul de sarcini. tencuieli (din mortar de var fără adaos de ciment) şi pentru elemente din beton celular sau spumat. în special privind asigurarea acceselor. Art. etc. (5) Lucrările se vor executa în conformitate cu condiţiile şi prevederile documentaţiei tehnicoeconomice de execuţie şi a reglementărilor specifice în vigoare. (8) Lucrările propriu-zise de execuţie a învelitorii vor fi precedate de îndepărtarea din zona de lucru a tuturor materialelor şi deşeurilor inflamabile şi/sau combustibile. (2) Suportul pe care se aplică izolaţia va fi curat. în special pentru lucrările ascunse. adecvate (fără vânturi puternice sau ploaie. organizarea de şantier/punct de lucru precum şi măsurile de protecţie şi siguranţă. inclusiv a mijloacelor de ridicat. a zonelor de depozitare şi de adoptarea măsurilor de protecţie a muncii şi de prevenire a incendiilor ce se impun. se recomandă să fie: a) 12% pentru beton. conform prevederilor tehnologice. (3) Nivelul maxim al umidităţii naturale a suportului. cu îndeplinirea tuturor exigenţelor impuse de natura lucrărilor. (2) Organizarea de şantier şi punerea acesteia în practică: a) asigurarea spaţiului şi utilităţilor aferente organizării de şantier. parapeţi. b) 15% pentru plăci celulozice aglomerate. Art.

racordare privind suportul şi a celor de străpungere. ancorare a instalaţiilor ce străpung şi trec prin izolaţie precum şi celor ce vor fi pazate/montate peste izolaţie. aceste condiţii se vor respecta şi în cazul şliţurilor de ancorare-protecţie a terminaţiilor verticale a membranelor hidroizolante.5 mm (determinate prin calcul) sub acţiunea tuturor încărcărilor şi deformaţiilor previzibile. etc. (11) Nu se vor efectua lucrări de hidroizolaţii pe suport vechi: a) pe dale aplicate în şapă sau pozate în pat de nisip. elemente de fixare şi auxiliare.5 cm. cu grosimea stratului de apă de maxim 1. (10) Nu se prelua frontul de lucru fără certitudinea şi verificarea corectitudinii existenţei tuturor elementelor de fixare. barbacane/garguie. în special de direcţia vântului dominant. ancorare. fără afectarea zonelor cu lucrări în curs de execuţie sau terminate. de căile de acces. başe. butelii.d) În cazul în care suportul are umidităţi cu cca. (3) Se vor lua măsuri ca dotările de lucru (utilaje de ridficat. convexe sau concave mai mari de 2 mm (determinate cu o riglă de 20 cm lungime. cu denivelări de maxim 5 mm (determinate cu dreptarul de 2 m lungime aplicat pe direcţia de planeitate) şi nu va prezenta neregularităţi (bavuri. stabilite. dispozitive de transport. deplasată pe direcţia de planeitate). denivelările se vor rectifica cu mortar de ciment aditivat (cu plastifianţi). Se pot utiliza scafe cu racord la 450.23 Condiţii de punere în operă: (1) Se vor respecta reglementările specifice cerinţelor esenţiale de calitate menţionate la Art.24 12 . Nu se recomandă realizarea scafelor semirotunde. străpungeri.). denivelările se vor ciopli sau rectifica.5% mai mari decât cele menţionate sau este umed/ud se vor lua măsurile ce se impun (structuri hidroizolante/termohidroizolante flotante şi/sau fixate mecanic. fixare. (4) Suprafaţa suportului rigid trebuie să fie plană. accesorii şi anexe la care se racordează hidroizolaţia (receptoare pluviale. b) pe termoizolaţie ranversată din spumă poliuretanică spreiată in situ. Art. paleţi. sau lipite în semiaderenţă (cu adezivi specifici care să asigure aderenţă superioară forţelor de sucţiune) şi punerea suportului în contact cu atmosfera prin deflectoare (pentru a nu se forma suprapresiune de vapori şi a nu se deslipi/deteriora izolaţia). creându-se o pantă de racord de maxim 1/5. Art. pentru suprafeţe orizontale sau cu pante < 2% se admit stagnări locale de apă pe suprafeţe limitate (se recomandă maxim 4 m2 cu grosimea stratului de apă de maxim 2 cm). în planul suprafeţei. (9) Se va verifica corecta poziţionare şi montare a tuturor elementelor constructive. (2) Montarea structurilor şi produselor/materialelor hidroizolante se va face pe zone şi sensuri determinate. (5) Nu se admit denivelări mai mari de 10 mm între elemente suport prefabricate. cu răşini sintetice sau cu mortar de ciment aditivat (cu plastifianţi). c) pe structură hidroizolantă/termohidroizolantă nereparată.18. ţinându-se seama. denivelări). astfel ca după aplicarea izolaţiei să nu se formeze stagnării locale de apă mai mari de 1 m2. mai mari de 1. (6) Suportul nu trebuie să comporte fisuri. se vor realiza în unghi drept sau cu racord la 450 (recomandabil. rectificată şi regenerată (insclusiv luarea măsurilor de eliminare a umidităţii/apei dintre straturile existente). transport şi de manipularea materialelor. (7) Suportul cu pante generale > 2% vor fi plane. etc. ieşinde sau intrânde. containere. prefabricate la hidroizolaţiile împotriva apelor fără presiune hidrostatică. (8) Muchiile orizontale şi verticale. excrescenţe. de pante. cu ipotenuza de 10 cm) şi nu se vor prezenta neregularităţi (bavuri) mai mari de 2 mm determinate cu rigla de 20 cm lungime şi denivelări (în special în lungul liniei de intersecţie a planurilor) mai mari de 5 mm determinate cu dreptarul de 2 m lungime.) să nu deterioreze suportul sau suprafeţele izolate.

a HG 1091-2006 privind cerinţele de securitate şi sănătate la locul de muncă. totodată. (2) Se vor asigura căile de acces orizontale şi verticale.163/2007. a HG 971-2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă. prezentate la Art.. precum şi susţinerea instructajelor specifice domeniului. (2) Măsurile necesare pentru prevenirea şi stingerea incendiilor se vor lua la punctul de lucru. precum şi susţinerea instructajelor specifice domeniului. a reglementărilor privind prevenirea şi stingerea incendiilor pe durata executării lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora. unelte şi utilaje în perfectă stare de funcţionare. aprobate cu Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. uneltele acţionate electric vor fi împământate şi alimentate prin conductori continui asiguraţi şi racordaţi la tablouri electrice verificate. (4) Se vor respecta condiţiile privind lucrul la înălţime (şi în apropierea golurile) iar lucrătorii vor fi atestaţi medical periodic „apt pentru lucrul la înălţime”. împământate. b) calitatea produselor / materialelor ce compun structurile izolante (hidroizolante / termohidroizolante). unde este cazul. (3) Verificare finală: 13 . în special la lucrările în care se utilizează foc deschis sau aparate de sudură.. (3) Se vor lua măsurile corespunzătoare privind instalaţiile electrice (tablouri electrice. de trecere (a elementelor de străpungere) de fixare. pe etape/faze de lucru. înainte de începerea lucrărilor propriu-zise de izolaţii se vor îndepărta toate materialele şi/sau deşeurile combustibile. (2) Rectificări: a) rectificări locale. Art. prize. etc. (8) Se vor lua măsurile necesare pentru a preveni acumularea gazelor toxice şi/sau inflamabile în spaţiile de lucru. ancorare.18(4) şi a celor din Legea 319-2006 privind securitatea şi sănătatea în muncă. c) poziţionarea şi fixarea în structura suport a pieselor înglobate. (6) Se vor lua măsurile ce se impun privind îndepărtarea deşeurilor şi sortarea acestora pe categorii de materiale în vederea reciclării. utilajele. închise/semiînchise. etc.). etc. (7) Dispozitivele. în zonele adiacente şi de depozitare.Condiţii privind securitatea la incendiu: (1) Se vor respecta prevederile reglementările în vigoare prezentate la Art. căderilor de la înălţime. Art.26 Controlul calităţii lucrărilor: (1) Verificări pe parcursul lucrărilor: a) calitatea suportului (calitatea produselor/materialelor şi execuţiei). (3) Se vor utiliza numai scule.18 (2) precum şi măsurile de apărare împotriva incendiilor prevăzute de Norme generale de apărare împotriva incendiilor. d) calitatea execuţiei pe etape/faze de lucru. b) în vederea verificării finale sau ca urmare a acesteia se vor executa rectificări a eventualelor deficienţe precum şi de finisare (unde este cazul). conductori. (5) Se vor respecta condiţiile de siguranţă la montarea şi utilizarea schelelor şi a mijloacelor de ridicat. a golurilor şi a zonelor de lucru împotriva accidentelor.25 Condiţii privind protecţia şi igiena muncii: (1) Se vor respecta prevederile reglementărilor privind protecţia şi igiena muncii în construcţii.

accidentale. (2) Condiţii de utilizare/exploatare: 14 .29 Durabilitatea apreciată în utilizare constituie un criteriu estimativ. după caz. conform regulilor specifice pentru verificarea calităţii şi a prevederilor prezentei reglementări şi în conformitate cu prevederile din „Caiet de sarcini” (după caz). (4) Recepţia lucrărilor de izolaţii se va face în conformitate cu prevederile reglementărilor tehnice în vigoare. Art. colectare şi evacuare a apelor meteorice şi. respectate următoarele condiţii privind depozitarea: produsele din mase omogene cu aplicare peliculară se depozitează în pachete sau în paleţi . asigurare şi de protecţie a produselor/materialelor de izolaţie. de regulă. fixare. acreditate) care să verifice/certifice nivelurile de calitate. (de regulă la sfârşitul toamnei şi/sau începutul primăverii). imprevizibile. termenele de valabilitate (unde este cazul) şi de garanţie emise de producător pentru fiecare lot de produse/materiale. Art. 10 ani). în unele situaţii se pot solicita analize de laborator (laboratoare autorizate. de reparare a elementelor accesorii. b) măsuri de reparare/întreţinere necesare în cazul unor deteriorări/efecţiuni apărute din utilizarea defectuoasă a izolaţiei sau din cauze naturale.30 Măsuri de întreţinere şi condiţii de utilizare/exploatare: (1) Măsuri de întreţinere: a) măsurile de întreţinere periodică constau. b) verificarea documentelor (procese verbale) privind controalele de calitate efectuate pe parcursul desfăşurării lucrărilor. de ex. iar membranele hidroizolante se depozitează sub formă de suluri (în poziţie vertială) pe platforme sau paleţi. (3) Controlul calităţii la punerea în operă: la punerea în operă a materialelor/produselor se efectuează controlul (vizual) asupra menţinerii integrităţii. (2) Garanţia de sistem acordată lucrărilor va corespunde cel puţin garanţiei minime oferite de producător pentru produsele de învelitoare (de regulă. Art. urmărind corectitudinea şi calitatea modului de aplicare. lipire. acoperire. stabilit prin urmărirea în timp a bunei comportări în utilizare a produselor izolante puse corect în operă. dar fără obligativitatea spaţiilor acoperite (acoperite de protecţie provizorie. (2) Păstrarea şi depozitarea materialelor de învelitoare: condiţiile de păstrare şi depozitare a produselor sunt precizate de producătorii acestora în fişele tehnice de produs: a) în depozite. b) la punctul de lucru depozitarea se va face în aceleaşi condiţii ca în depozite. racordare.: prelate). calităţii şi manipulării acestora ca urmare depozitării. se poate acorda garanţia diferenţială pentru izolaţie şi produsele componente sistemele. după caz.a) verificarea de suprafaţă se va realiza vizual şi prin tatonare. trebuie.28 Garanţia asupra execuţiei: (1) Garantarea execuţiei corespunde calităţii materialelor componente structurii izolante şi manoperei de realizare.27 Condiţii privind calitatea lucrărilor: (1) Recepţia produselor/materialelor de izolaţie se face prin verificarea certificatelor de conformitate. acestea constau în general din lucrări de verificare şi curăţire a traseelor de scurgere. izolaţiei. în spaţii acoperite. Art. în acţiuni anuale sau semestriale.

cu respectarea măsurilor de întreţinere executate.32 Asigurarea urmăririi comportării în timp.a) corecta utilizare în timp a izolaţiei. în vigoare. b) orice intervenţie sau utilizare neconformă. 15 . conduce la anularea garanţiei acordate şi poate prejudicia funcţionarea corectă a izolaţiei. b) intervalul poate fi micşorat pentru izolaţiile la care degradările ar conduce la deteriorarea unor echipamente speciale (camere comandă.31 Urmărirea comportării în exploatare se va face în conformitate cu prevederile reglementărilor tehnice specifice. se va face cu acordul proiectantului de specialitate . astfel: a) intervalul poate fi mărit dacă la două verificări succesive nu se constată degradări ( nu la lucrări cu vechime mai mare de 10 ani). cu acordul. şocuri sau mişcări (deplasări) neprevăzute (seism.). etc. Art. etc. c) orice intervenţie. în condiţii normale de utilizare a izolaţiilor se face prin grija beneficiarului. o dată pe an. acest interval poate fi modificat în funcţie de condiţiile concrete pentru fiecare caz în parte. numai în scopul funcţional pentru care a fost prevăzută. preconizată. staţii electrice.). camere de calcul. de către. c) intervalul poate fi micşorat pentru izolaţiile ce au fost supuse la sarcini. SECŢIUNEA a 3-a: Urmărirea comportării în exploatare a izolaţiilor Art. accidente mecanice. sau sub supravegherea executantului care a emis certificatul de garanţie). în cazurile când acestea sunt direct vizibile.

c) alte părţi sau elemente de construcţie ce pot fi încadrate funcţionale ca acoperişuri terase. rezistenţă la foc. pe toate tipurile de suport. contra apelor cu presiune hidrostatică. acestea se vor prevede cu următoarele condiţii: (i) numai pe suport rigid. b) hidroizolarea elementelor sau părţilor de clădiri împotriva exfiltraţiilor şi/sau infiltraţiilor datorate apelor fără presiune hidrostatică. condiţii tehnice şi criteriile de performanţă la care trebuie să răspundă următoarele categorii de hidroizolaţii: a) hidroizolarea.5% şi < 20%. (2) Cerinţe de calitate. amplasate suprateran şi/sau subteran împotriva exfiltraţiilor şi acelor amplasate subteran împotriva infiltraţiilor. (ii) în climat mantan (zona climatică a României pentru perioada de iarnă IV). Art. panta uzuală maximă este de 5%. la perforare statică şi dinamica rezistenţă şi alungire la rupere la tracţiune. ce trebuiesc avute în vedere: Cerinţe de calitate 1 Condiţii tehnice 2 • • aptitudine de exploatare • rezistenţă mecanică şi stabilitate • capacitatea de rezistenţă şi stabilitate • durabilitate structurală • securitatea la incendiu • proprietăţile produselor hidroizolante privind iniţierea.5%. condiţii şi criterii generale de calitate Art. performanţe la foc exterior şi interior. b) acoperişuri terasă cu pantă generală > 1.34 Hidroizolarea acoperişurilor şi părţilor de clădiri supuse direct acţiunii apelor meteorice şi. supuse acţiunii celorlalţi factori de mediu. direct sau indirect. cu pante < 20%.33 Prevederi privind cerinţe de calitate. rezistenţa la pliere. stabilitate dimensională. termostate. cu panta generală cuprinsă între 0% (inclusiv) şi 1. acoperişurilor şi părţilor de clădiri supuse direct acţiuni apelor meteorice. c) hidroizolarea elementelor sau părţilor de clădiri. condiţii tehnice şi de performanţă specifice. de regulă. durata de garanţie (durata de utilizare estimată). stabilite la temperaturi ridicate. cu acţionare automată). rezistenţă la deslipire şi la forfecare a îmbinărilor. comportare la foc. aplicată. reacţie la foc. de regulă. între ploturi (rezistenţe speciale alimentate cu energie electrică de joasă tensiune. vor fi prevăzute cu sistem de degivrare sub dale. aderenţa la suport (realizată prin lipire sau lestare). (1) Obiect de referire: a) acoperişuri-terasă plate. reacţia şi propagarea unui incendiu • • • • • • • Criterii de performanţă 3 săgeată limitată sub sarcină (se referă la structura hidroizolanţă în raport cu suportul). 16 .CAPITOLUL III: Prezentarea şi evaluarea hidroizolaţiilor SECŢIUNEA 1: Cerinţe. terasele circulabile cu dale pe ploturi-distanţier.

• stabilitate dimensională la variaţii de temperatură. având coeficientul de permeabilitate k>1 cm/sec) permeabile şi a apelor din stropire/şi sau şiroire. ce trebuiesc avute în vedere: Cerinţe de calitate 1 • rezistenţă mecanică şi stabilitate Condiţii tehnice 2 • aptitudine de exploatare • capacitatea de rezistenţă şi Criterii de performanţă 3 • rezistenţa la perforare statică. cu temperaturi pozitive. • rezistenţă la radiaţii solare (după caz).0 m coloană apă/10 Kpa împotriva umidităţii naturale a mediului/solurilor (permeabile. de exemplu: băi. cu utilizare umană permanentă. 17 . cu referire la pardoselile camerelor şi la soclurile clădirilor/părţilor de clădire ce nu corespund unor subsoluri funcţionale. prevederea de sisteme de atenuare a zgomotului. hidroizolate împotriva infiltraţiilor. semipermanente. de regulă. • coeficientul de frecare în planul dat.• propagarea incendiului. acest tip de hidroizolaţii se aplică pe suport rigid şi sunt acoperite cu protecţii sau elemente grele. • aderenţă la suport (realizată prin lipire). stabilitate la temperaturi ridicate. stabilitate dimensională. spălări sau şiroiri (aflate în general într-un climat constant). sănătate aplicatorilor şi utilizatorilor • izolare la zgomot aerian. a apelor din stropire şi/sau şiroire.35 Hidroizolaţia elementelor sau părţilor de clădiri împotriva infiltraţiilor datorate apelor fără presiune hidrostatică. • la execuţie: adoptarea măsurilor PSI şi PSM ce se impun (după caz). la pardoselile camerelor supuse la umeziri. coloana de apă/ 2 kPa). a umidităţii naturale a mediului/solului. b) elemente sau părţi e clădire hidroizolate împotriva infiltraţiilor datorate apelor fără presiune hidrostatică se va considera >1. • nu se admit emisii de substanţe toxice sau insalubre în utilizare.2 m. 1 2 • siguranţă în utilizare • prevenirea alunecării • comportare climatici la agenţi • siguranţă în exploatare • igienă. a apelor din stropire şi/sau şiroire. • după necesităţile funcţionale. (după caz).0 m coloană de apă/20 kPa). • rezistenţă la gelivitate (după caz). împotriva umidităţii naturale a mediului. ocazionale. rezistenţă la deslipire şi la forfecare a îmbinărilor. d) de regulă. c) socluri şi fundaţii izolate sau continue hidroizolante împotriva fenomenului de migraţie capilară a apei (se va considera o presiune > 2. intense. (1) Obiect de referire: a) elemente sau părţi de clădire. bucătării). • izolaţie termică ranversată sau protecţie grea a hidroizolaţiei • protecţie împotriva zgomotului • economia de energie şi izolare termică Art. stropiri. • prevederea modurilor de amplasare pe izolaţie. datorate apelor fără presiune hidrostatică permanentă (se va considera >0. • acţiunea fiziologică. • zgomot emis de acoperiş/învelitoare • echiparea cu instalaţii de producere de energie • protecţia termică 3 • rezistenţa la perforare statică şi dinamică. sănătate şi mediu • igiena apei şi aerului. condiţii tehnice şi criterii de performanţă specifice. (2) Cerinţe de calitate. compacte. de utilaje. fără afectarea/ deteriorarea etanşeităţii • diminuarea şocului termic. în special în cazul produselor toxice şi/sau inflamabile.

• aderenţa la suport (realizată de regulă.36 Hidroizolarea elementelor sau părţilor de clădiri contra apelor cu presiune hidrostatică. aplicabile numai în timpul execuţiei. în special în cazul produselor toxice şi/sau inflamabile şi a lucrului în spaţii închise.(2) 18 . prin lipire) pe durata execuţiei clădirii/părţii de clădire. condiţii tehnice şi criterii de performanţă specifice. Condiţii tehnice 2. garantată (durata de utilizare a clădirii) cu asigurarea etanşeităţii.(2). grele. • la execuţie: adoptarea măsurilor PSI şi PSM ce se impun (după caz). • după caz. • nu se admit emisii de substanţe toxice sau insalubre în utilizare. în care îmmagazinează lichide sau materiale ude/umede. reacţia şi propagarea unui incendiu 2 • siguranţă în utilizare • durata de utilizare estimată.34 pct. stabilitate la temperaturi ridicate (după caz).(2). • idem criteriile prezentate la Art. c) de regulă. • alungire la rupere la tracţiune şi rezistenţă la alungire la rupere raportate la deformaţiile suportului.35 pct. 3 • rezistenţa la perforare statică. ce se hidroizolează contra exfiltraţiilor cu presiune hidrostatică. fiind cuprinsă. (2) Cerinţe de calitate. • stabilitate dimensională la variaţii de temperatură (după caz). • idem criteriile prezentate la Art. 35 pct. • rezistenţa la perforare statică. acest tip de hidroizolaţii se aplică pe suport rigid şi sunt cuprinse între părţi/elemente constructive. b) clădiri sau spaţii/părţi de clădiri amplasate subteran. hidroizolaţia. nu se impun condiţii • protecţia termică • de regulă. de regulă. • siguranţă în exploatare • comportare la agenţi climatici • igienă. compacte. rezistenţă la deslipire şi forfecare a îmbinărilor. ce se hidroizolează contra infiltraţiilor cu presiune hidrostatică (ape freatice şi de acumulare). limitate.• securitatea la incendiu 1 stabilitate • durabilitate structurală • proprietăţile produselor hidroizolante privind iniţierea. nu se impun criterii de performanţă. sănătate şi mediu • igiena apei şi aerului. izolaţia termică se aplică spre exterior. peste hidroizolaţie şi poate avea rol şi de protecţie mecanică • economia de energie şi zolare termică Art. • durata de utilizare estimată. • aptitudine de exploatare • rezistenţa stabilitate mecanică şi • capacitate de rezistenţă şi stabilitate • durabilitate structurală • securitatea la incendiu • siguranţă în exploatare • proprietăţile produselor hidroizolante privind iniţierea. • rezistenţă la agenţi chimici şi organici (după caz). (1) Obiect de referire: a) clădiri sau spaţii/părţi de clădire amplasate suprateran şi/subteran. reacţia şi propagarea unui incendiu • siguranţa în utilizare • comportare la agenţi Criterii de performanţă 3. garantată. • rezistenţă la gelivitate (după caz). de regulă. ce trebuiesc avute în vedere: Cerinţe de calitate 1. • idem criteriile prezentate la Art. stabilitate dimensională. între elemente incombustibile. în utilizare. sănătate aplicatorilor şi utilizatorilor • protecţie zgomotului împotriva • de regulă.

sunt structural armate. sunt formate dintr-un strat de bitum gros (laminat) sau depus pe un material suport. (1) Straturi de armare sau suport din materiale organice: a) carton celulozic: prezintă caracteristici fizico-mecanice slabe (este putrescibil.(2).E. în general. membranele produse au diverse grosimi şi au o bună comportare la acţiunea solvenţilor organici şi la alungiri prelungite. se utilizează ca monostrat de armare (suport) ce se bitumează pe ambele feţe. 3 • de regulă. 1 • protecţie zgomotului împotriva • nu se impun condiţii • protecţia termică • economia de energie şi izolare termică SECŢIUNEA a 2-a: Prezentarea membranelor hidroizolante bituminoase Art. de regulă. conform prevederilor producătorului. Această categorie de membrane se produce în două sorturi principale după tipul de aditivare a bitumului uşor oxidat cu polimeri: a) bitum-plastomer. acestea prezintă performanţe fizico-mecanice excelente. are variaţii dimensionale apreciabile la variaţii de temperatură şi umiditate). nu se impun criterii de performanţă.37 Membranele hidroizolante bituminoase constituie tipul cel mai utilizat în lume în realizarea structurilor hidroizolante monostrat.. doar în cazul rezervoarelor exterioare sau a celor subterane când se pun condiţii de menţinere a unei temperaturi stabilite sau de a se elimina îngheţul. fabricate în două categorii principale după sorturile bitumurilor constituiente. aditivat SBS (copolimer-stiren-butadien-stiren). Art. sănătate şi mediu climatici • igiena apei şi aerului. lipire la rece sau la cald cu masticuri sau prin autoaderenţă (pe suport).• igienă. acestea.. cu bitum oxidat (carton bitumat). de regulă. în prezent nu se utilizează în structuri hidroizolante. sănătatea aplicatorilor şi utilizatorilor 2 • idem criteriile prezentate la Art. două sau trei straturi de armare impregnate şi acoperite cu bitum sau. prezintă performanţe fizico-mecanice reduse. Lipirea acestor membrane pe suport şi între ele se face prin sudură cu flacără. în prezent cu utilizare redusă în C. de regulă. folii polimerice sau metalice) utilizate la etanşări locale.38 Membranele hidroizolante bituminoase. aditivat cu APP (polipropilenă atactică). c) un sort special îl constituie membranele pe bază de bitum aditivat (cu APP sau SBS) simplu sau dublu autoadezive prin depunerea pe o faţă sau pe ambele feţe a unui strat de bitum-polimeradeziv (polimeri şi uleiuri plastifiate) şi a unei folii neaderente de protecţie care se îndepărtează la punerea în operă. de detaliu. cu unul. ca variantă la membranele autoadezive se produc benzi simpul sau dublu autoadezive (din membrană bituminoasă subţire. Lipirea acestor membrane pe suport şi între ele se face. 19 . (1) Membranele pe bază de bitum oxidat (bitum de extracţie sau bitum natural oxidat prin insuflare de aer la temperaturi ridicate) constituie categoria veche de membrane hidroizolante. 35 pct. cu mastic bituminos fierbinte. bistrat sau multistrat. (2) Membranele pe bază de bitum aditivat reprezintă categoria actuală cea mai utilizată în C. • produsele hidroizolante trebuie să fie însoţite de avizul sanitar în cazul rezervoarelor de apă potabilă.E. membranele produse au diverse grosimi şi au o bună comportare la alungiri prelungite şi la temperaturi scăzute. Nu se admit structurile hidroizolante cu membrane pe bază de bitum oxidat la clădirile din categoriile de importanţă A şi B şi nu sunt recomandate la cele din categoria de importanţă C. b) bitum-elastomer. utilizabile la toate tipurile de hidroizolări şi suporturi. în foarte rare cazuri.

de regulă. se utilizează ca strat de armare.39 Membranele hidroizolante bituminoase sunt prevăzute din fabricaţie cu protecţii antiaderente împotriva lipirii la ambalarea în suluri şi cu autoprotecţii împotriva factorilor de mediu (pentru membranele utilizate ca strat superior în structuri hidroizolante expuse direct factorilor de mediu). se utilizează ca strat de armare. simple sau ca strat suport al membranelor bituminoase sau polimerice (dublate la acestea). d) reţele metalice subţiri (plase): constituie strat de armare pentru anumite membrane bituminoase sau polimerice.. cu bitum oxidat (pânză bitumată). într-un strat sau mai multe straturi (de acelaşi fel sau în combinaţii cu alte tipuri de armături). c) pâslă poliesterică (voal poliesteric): constituie un tip de armătură de utilizare curentă având certe calităţi fizico-mecanice (impregnare bună. c) folii metalice. paiete din ardezie sau mică etc. 20 . se utilizează ca strat de armare sau ca strat suport a membranelor bituminoase (cu bitum oxidat sau aditivat) şi polimerice.b) ţesătură (pânză) din fire textile: în multe cazuri are un comportament aleatoriu şi este putrescibil. precum şi a structurilor hidroizolante cu mase omogene. pulberi minerale şi folii antiaderente sau hârtie siliconată pentru membranele sau benzile autoadezive. rezistentă la tracţiune la rupere). b) folii metalice: aluminiu ecruisat (uzual 0. stabilitate dimensională şi la alungire la tracţiune la rupere). speciale. aluminiu etirat. acestea se utilizează ca strat de protecţie al hidroizolaţiilor pentru suprafeţele verticale datorită calităţilor reflectante (termoreflexie şi reflexie a radiaţiilor ultraviolete). (2) Straturi de armare sau suport din materiale anorganice: a) împâslitură (voal) din fibre de sticlă: constituie un tip de armătură de utilizare curentă. în prezent utilizarea acestei armături este redusă. foliile metalice sunt. o puternică barieră contra vaporilor sau ca strat suport al benzilor autoadezive de etanşare. (1) Protecţiile antiaderente constau din filme/folii polimerice termofuzibile (numai la membranele ce se lipesc prin sudură cu flacăra). d) ţesătură poliesterică: prezintă calităţi superioare pâslei poliesterice (foarte bună rezistenţă la perforare dinamică. nu se recomandă bătătură din meşe din fire sau fibre de sticlă): constituie un tip de armătură frecvent utilizată având certe calităţi fizico-mecanice (rezistentă la perforare statică şi dinamică. precum şi a structurilor hidroizolante cu mase omogene cu aplicare peliculară. fiind foarte stabilă dimensional dar cu alungire la rupere redusă şi pliabilitate redusă. b) ţesătură din fire de sticlă (cu urzeală şi bătătură din fire de sticlă. pietriş sau ceramică concasată. rezistenţă la perforare statică şi alungire la tracţiune la rupere apreciabilă). într-un strat sau mai multe straturi (de acelaşi fel sau în combinaţii cu alte tipuri de armături) sau ca strat suport a membranelor bitumate aditive şi poliesterice.08 mm grosime – 720 g/mp) şi inox sau cupru (uzual 0. cupru sau oţel inoxidabil.08 mm grosime – 390 g/mp). polimerice sau mixte (folii metalice şi polimerice dublate): constituie. se utilizează ca monostrat de armare (suport) ce se bitumează pe ambele feţe. precum şi a structurilor hidroizolante cu mase omogene cu aplicare peliculară. sau ca strat suport a membranelor bituminoase (cu bitum oxidat sau aditivat) şi polimerice precum şi a structurilor hidroizolante cu mase omogene cu aplicare peliculară. de regulă. cu bitum. acestea conferă membranelor protecţie eficientă împotriva acţiunii radiaţiilor solare şi a acţiunilor mecanice (măreşte considerabil rezistenţa la perforare statică) şi totodată unele au şi rol decorativ. se utilizează ca strat de armare sau ca strat suport a membranelor hidroizolante bituminoase şi mai ales a celor polimerice. cu aplicare peliculară. din plumb. Art. sau ca strat de armare suplimentară în structuri hidroizolante la etanşarea împotriva apelor cu presiune hidrostatică mare. (2) Autoprotecţiile pot fi alcătuite din: a) granule sau paiete minerale: granule din nisip cuarţos.

la peliculizări de suprafaţă. astfel: 21 . utilizate ca adetiv. SECŢIUNEA a 3-a: aplicare peliculară Prezentarea maselor omogene hidroizolante bituminoase. c) mastic rece: bitum oxidat (topit) cu adaosuri minerale şi diluat în diverse proporţii cu solvenţi organici. polimerice metalizate sau polimerice placate cu folii metalice: utilizate ca protecţie mecanică şi contra radiaţiilor solare. mase peliculare hidroizolante. Se utilizează la lucrări de hidroizolaţii sub forma următoarelor produse: a) amorse-masticuri diluate în solvenţi organici compatibili. b) mastic fierbinte de lipire a membranelor bituminoase aditivate (lipire continuă sau discontinuă a membranelor pe suport şi lipire continuă a membranelor între ele). d) emulsii şi dispersii în apă: material fluid. este interzisă utilizarea motorinei ca solvent sau ca amorsă. (3) Hidroizolaţiile subterane cu produse bituminoase din mase omogene cu aplicare peliculară nu se vor prevede la clădiri din categoria de importanţă A şi B dar pot fi prevăzute la celelalte categorii dar numai ca hidroizolaţie împotriva apelor fără presiune hidrostatică. în diferite vâscozităţi. d) folii complexe. c) mase omogene cu diferite vâscozităţi.40 (1) Produsele hidroizolante bituminoase din mase omogene cu aplicare peliculară constituie gama de produse cu utilizări şi aplicări variate (amorse. cu aplicare la rece. cu sau fără straturi de armare.41 Clasificarea produselor după tipul compoziţiei: (1) Bitumul oxidat reprezintă materialul primar utilizat în realizarea membranelor cu bitum oxidat. în lipirea acestora şi ca material de bază la amorsarea suprafeţelor. se aplică rece. Art. (2) Hidroizolaţiile subterane cu produse bituminoase din mase omogene cu aplicare peliculară nu se vor prevede la clădiri din categoria de importanţă A. (2) Mastic bituminos aditivat cu elastomeri sau plastomeri. se aplică fierbinte la lipirea şi peliculizarea suplimentară de suprafaţă a membranelor cu bitum oxidat. ca masă de etanşare sau strat de impermeabilizare. e) compound bituminos special fabricat cu rezistenţă faţă de factorii de mediu (radiaţii solare. în special UV). cele mai uzuale sunt foliile poliesterice. aplicate pe suprafeţele amorsate. acestea se pot aplica în unul sau mai multe straturi. În lucrările de hidroizolaţii. B şi C. cu Art. Art. b) mastic fierbinte: bitum oxidat topit cu adaosuri minerale (maxim 30% pulberi sau fibre minerale). conform prevederilor producătorului. pentru asigurarea aderenţei hidroizolaţiei la suport. cu aplicare peliculară.42 Clasificarea produselor după modul de aplicare se face în funcţie de vîscozitate. la rece pentru asigurarea aderenţei hidroizolaţiei la suport. bitumul oxidat se utilizează în următoarea gamă de produse: a) amorsa: bitum oxidat topit. diluat în solvenţi organici compatibili (1/3 bitum şi 2/3 solvent). cu aplicare peliculară în unul sau mai multe straturi.c) folii polimerice: utilizate ca protecţie mecanică (la perforare statică). utilizat ca amorsă sau la peliculizări hidroizolante (în special pentru spaţii închise sau cu pericol de incendiu şi explozie). ca masă de şpaclu sau ca adeziv (au calităţi mediocre). cu diverse vâscozităţi. simple sau armate. cu aplicare la rece sau la cald. se aplică rece. aceste compounduri bituminoase pot avea şi însuşiri antivegetale (antirădăcini) şi constituie materialul de bază în fabricarea membranelor cu bitum aditivat. mase adezive şi mase de etanşare) în compoziţii şi structuri diverse.

variază funcţie de consistenţa şi domeniul de utilizare: a) masele fluide (amorse) trebuie să aibă nivelul de fluiditate necesar pătrunderii în porii elementului (suport) pe care sunt aplicate şi să formeze o peliculă continuă. şi moduri de aplicare. structuri hidroizolante. Procedeul de fabricare a membranelor polimerice constă în laminare. c) produse semivâscoase: se aplică cu racle sau cosoroaba. b) masele semifluide.). bitum e) EVAC Etilen/vinilacetat f) FPO sau PO-F Poliolefină flexibilă g) FPP sau PP-F Polipropilenă flexibilă h) PE Polietilenă i) PE-C Polietilenă clorurată j) PIB Poliizobutilenă k) PP Polipropilenă l) PVC Policlorură de vinil (2) Cauciucuri tip elastomeri: a) BR Cauciuc butadienic b) CR Cauciuc cloroprenic c) CSM Cauciuc polietilen cloro-sulfonil d) EPDM Terpolimer de etilenă. să fie compatibile chimic cu elementele sau materialele cu care vin în contact şi adezivii să corespundă rolului (nivel de adeziune/coeziune.a) produse fluide: se aplică prin stropire. moduri de fabricare. calandrare. să fie stabile la temperaturi ridicate. Membranele polimerice sunt prezentate în variate compounduri. până la cele vâscoase trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: să fie aderente la suportul amorsat. pensulare sau cu trafaletele. Art. elasticitate la temperaturi scăzute şi înalte. d) produse vâscoase: se aplică cu şpaclul. Art. aderentă şi uniformă. pulverizare. extrudere sau procedee mixte.43 Caracteristicile produselor hidroizolante bituminoase din mase omogene cu aplicare peliculară.44 Membranele hidroizolante sunt produse diverse din categoria polimerilor elastomeri sau plastomeri (produşi de polimerizare înaltă a hidrocarburilor nesaturate). b) produse semifluide: se aplică prin pensulare sau cu trafaletele. etc. copolimer. propilenă şi o dienă cu porţiunea nesaturată reziduală de dienă în lanţul lateral e) IIR Cauciuc isopren-isobuten (butil cauciuc) f) NBR Cauciuc acrilonitril-butadienic (nitril cauciuc) (3) Cauciucuri termoplastice: a) EA Amestec elastomeric 22 . conform prevederilor producătorului. SECŢIUNEA a 4-a: Prezentarea membranelor hidroizolante polimerice Art.45 Materialele polimerice la producerea membranelor sunt variate: (1) Materialele plastice: a) CSM sau PE-CS Polietilenă cloro-sulfonată b) EEA Etilen/etilacetat Terpolimer etilen/etilacetat (declarat prin cuvinte în scris) c) EBA Etilen/butil acetat d) ECB sau EBT Etilen. stabilitate. domenii de utilizare. să fie impermeabile la apă. să fie elastice la temperaturi scăzute şi ridicate (la temperaturi ridicate să nu curgă).

de exemplu: negru de fum). c) prin lipire continuă prin autoaderenţă. şape). c) unele membrane polimerice (speciale). ca suport al membranei.b) MPR Topitură de cauciuc procesabilă c) SEBS Stiren etilen butilen stiren d) TPE Elastomeri termoplastici. prin autoaderenţă sau prin lipire cu bitum fierbinte) sau se pot asocia membrane polimerice cu membrane bituminoase. c) stratul de armare. fără a conferi calităţi suplimentare notabile. Art. nereticulaţi e) TPE-X Elastomeri termoplastici. cu sau fără armare. cu următoarele precizări: a) membranele polimerice fără autoprotecţie trebuie protejate suplimentar prin lestare (pietriş. simplu aşezat (prelată). mucegaiuri. d) difuzia vaporilor se poate realiza şi prin amprentarea sau şagrenarea feţei inferioare a membranei. Art.. b) stratul de armare poate avea rol de a conferi calităţi fizico-mecanice superioare (membranei nearmate) sau poate avea rol tehnologic de fabricare. b) membranele polimerice (în special cele cu utilizare la hidroizolanţii subterane) vor avea adaosuri biocide în compoundul de bază care să-i confere rezistenţă la vegetale (rădăcini). poate avea şi rol de difuzie a vaporilor. pot fi rezistente la diverşi agenţi chimici. unele produse se pot asocia în structuri bistrat (caz în care straturile se lipesc continuu între ele cu adezivi specifici cu aplicare la rece.50 23 . sticlă.49 Membranele polimerice se utilează de regulă ca hidroizolanţii monostrat. sau în masă.46 Membranele polimerice pot fi autoprotejate (din fabricaţie) faţă de factorii de mediu (în special radiaţii UV şi IR) prin dublare cu folii polimerice sau metalice.48 Membranele polimerice se pot aplica pe suport în diferite moduri: a) flotant. zidărie. poliesterice sau chiar metalice subţiri sau dublate pe pâslă din fibre poliesterice sau din sticlă. nu sunt excluse nici un fel de alte combinaţii de materiale. prin natura compoundului (diverse adaosuri. cu următoarele precizări: a) stratul de armare poate fi inclus în masa membranei sau poate constitui suportul membranei. reticulaţi f) TPS sau TPS-SEBS SEBS–copolimeri g) TPV Cauciuc termoplastic vulcanizat (4) Membrane compozite: membrane realizate prin laminare. peliculizare de suprafaţă. calandrare sau extrudere. bacterii. d) în sistem mixt. etc. Art. Art. cu fixare mecanică pe contur şi asigurarea în câmp prin lestare sau cu fixare mecanică.47 Membranele polimerice pot fi armate cu materiale tip reţea (ţesături rare cu acelaşi tip de urzeală şi bătătură) din fire textile. dale) sau prin includere între elemente de construcţie (beton. Art. dublate cu foi din recepturi diverse. b) prin lipire continuă sau discontinuă cu adezivi specifici cu aplicare la rece sau cu mastic de bitum cu aplicare la rece sau la cald (condiţie de compatibilitate a membranei la adezivi sau la bitum). prin natura compoundului.

acestea nu trebuie să sufere modificări mai mari de 10% a principalilor parametri după expunere la xenotest timp de 10. în acest domeniu. moduri şi condiţii de aplicare foarte variate. durata de utilizare apreciată şi garanţia acordată.Etanşarea suprapunerilor (prin suprapunerea membranelor şi/sau prin suprapunerea de benzi acoperitoare joantei. ciupercilor. e) lipire prin autoaderenţă. nu sunt emise reglementări generale şi detaliate. SECŢIUNEA a 6-a: bituminoase Art. periodice. se relevă în sens longitudinal iar cele pozitive.52 (1) Produsele hidroizolante polimerice din mase omogene cu aplicare peliculară constituie o gamă de produse mai nouă pe plan mondial. din acelaşi material sau cu alte materiale compatibile). alungirile.2% (valorile negative. (5) În general. se impune o studiere şi analiză atentă prind performanţele. cu Art. b) sudură prin topirea superficială a suprafeţelor de contact cu jet de aer fierbinte. contracţiile. Art.53 Hidroizolaţiile cu produse polimerice din mase omogene cu aplicare peliculară trebuiesc prevăzute şi puse în operă în condiţiile respectării stricte a prevederilor producătorului. (4) În general. f) marginile se pot etanşa suplimentar prin cordon de sudură realizat cu electrod specific din material polimeric sau cordon cu mastic de etanşare specific (în cazul lipirii prin dizolvare superficială). c) membranele polimerice se definesc ca domeniu de utilizare (din punct de vedere al recepturii) în membrane cu utilizare supraterană (la acoperişuri) şi subterană (membranele polimerice specifice lucrărilor subterane conţin substanţe biocide împotriva mucegaiurilor. b) membranele polimerice trebuie definite şi din punct de vedere al comportării la îmbătrânire accelerată. bacteriilor. d) lipire cu adezivi specifici aplicaţi la rece sau la cald. în sens transversal). (3) Hidroizolaţiile cu produse polimerice din mase omogene cu aplicare peliculară se pot prevedea fără restricţii la bazine şi rezervoare de stocare ape. condiţiile de aplicare (tehnologia de aplicare). cu utilizări. stabilite de producător. etc. Art.). (2) Hidroizolaţiile cu produse polimerice din mase omogene cu aplicare peliculară nu se vor prevede la clădiri din categoria de importanţă A şi nu sunt recomandate la cele din categoria B. varietatea tehnologiilor şi condiţiilor de aplicare impune folosirea de aplicatori foarte bine calificaţi şi atestaţi de firma producătoare. (7) Se menţionează că. prin expunere timp de 6 ore la + 800 C.000 ore.51 Specificaţii calitative generale: a) membranele polimerice armate trebuie să prezinte o stabilitate dimensională la cald mai bună de ± 0. (6) Se menţionează că.54 Sistem de evaluare calitativă a membranelor hidroizolante 24 . SECŢIUNEA a 5-a: aplicare peliculară Prezentarea maselor omogene hidroizolante polimerice. pentru hidroizolaţiile din această categorie. condiţiile privind suportul (de regulă rigid). o mare parte din aceste produse necesită întreţinere cu intervenţii de regenerare. se poate realiza în diverse moduri: a) lipire prin dizolvarea superficială a suprafeţelor de contact. c) sudură cu microunde de înaltă frecvenţă. vizitabile (care comportă lucrări de întreţinere şi reparaţii).

Membranele hidroizolante bituminoase se caracterizează. prin niveluri de temperaturi negative.0 100/10.4 (metoda A şi B) Pd. de grosime dată.3.2 (metoda A şi B) Pd. (metoda A) I. prin niveluri de presiune menţinută timp de 24 ore. de grosime dată. conform standardelor europene şi româneşti (SR EN).3 (metoda A şi B) Pd. la care membrană.0 400/40. (metoda B) Presiunea minimă pentru care se asigură etanşeitatea (kPa/m. prin criterii şi niveluri de performanţă. la care membrana. prin niveluri de încărcări statice. la care membrana. este etansă (metoda A cu suport rigid.4 (metoda A şi B) Ps. la care membrana.5 (metoda A şi B) Încărcare minimă de cădere a corpului de cădere. la care se asigură etanşeitatea (mm) 200 500 1000 1500 2000 a) se va indica nivelul de performanţă şi metoda de determinare (A sau B. (1) Impermeabilitatea (etanşeitatea) „i” Se determină conform SR EN 1928:2003. este etanşă: Niveluri de performanţă „I” I. nu prezintă deteriorări.5 Temperatura la care s-a determinat flexibilitatea (o C) 0 -6 .3 F. b) pentru hidroizolaţiile aplicate pe suport rigid se vor putea lua în considerare nivelurile determinate prin metoda A.2 (metoda A şi B) Ps.24 25 .1. metoda B cu suport semielastic): Niveluri de performanţă „Ps” Ps.2 F.2. (metoda B) I. prin niveluri de înălţime de cădere a unui corp de 500 g. menţinute timp de 24 ore. (metoda B) I. (metoda A sau B) I.0 60/6.3 (metoda A şi B) Ps. coloană apă) 10/1.4 F.0 (2) Rezistenţă la sarcină statică „Ps” Se determină conform SR EN 12730:2003. după îndoirea pe dorn: Niveluri de performanţă „F” F.1 (metoda A şi B) Pd.4.18 . c) pentru hidroizolaţiile aplicate pe structura termoizolantă se vor lua în considerare numai nivelurile determinate prin metoda B. de exemplu: Pd 3 – B).12 .0 200/20. este etanşă (metoda A cu suport rigid – metoda B cu suport semielastic): Niveluri de performanţă „Pd” Pd.1 F.1 (metoda A şi B) Ps. de grosime dată.5 (metoda A şi B) Încărcare minimă la care se asigură etanşeitatea (cap sferic Ø 10mm – kg) 5 10 15 20 25 (3) Rezistenţa la impact „Pd” Se determină conform SR EN 12691:2006. (4) Pliabilitatea la temperaturi scăzute „F” Se determină conform SR EN 1109:2003.5. de grosime dată.

b) rezistenţa la forfecare a îmbinărilor.6 . conform SR EN 12039. se rupe: Niveluri de performanţă „R” R. SR EN 13501-5+A1:2010 şi SR EN ISO 11925-2:2002. prin niveluri ale forţei de tracţiune.4 R.5 A.7 Alungire la rupere la tracţiune Longitudinal (%) Transversal (%) <2 < 1. prin niveluri de temperatură la care pe membrane.F. conform SR EN 12317-1:2001.3 A. Art.2 A.5 ≥ 10 ≥8 ≥ 20 ≥ 16 ≥ 40 ≥ 32 ≥ 60 ≥ 48 (7) Rezistenţa la fluaj „T” Se determină conform SR EN 1110:2001.4 Temperatura la care deplasările bitumului < 2 mm (o C) + 80 + 100 + 120 + 140 (8) Performanţă la foc exterior şi reacţie la foc conform SR ENV 1187:2003.5 Rezistenţă la rupere la tracţiune Longitudinal (N/5 cm) Transversal (N/5 cm) < 150 < 100 > 150 > 100 > 250 > 200 > 350 > 300 > 450 > 400 (6) Alungirea la tracţiune (la rupere) „A” Se determină conform SR EN 12311-1:2002.1 A.2 T.30 (5) Rezistenţa la rupere la tracţiune „R” Se determină conform SR EN 12311-1:2002. la care membrana.6 A.55 Membranele hidroizolante bituminoase şi hidroizolaţiile din mase omogene cu aplicare peliculară comportă şi parametri auxiliari de evaluare ce pot fi avuţi în vedere: a) rezistenţă la dezlipire a îmbinărilor. se rupe: Niveluri de performanţă „A” A.3 R. de grosimea dată.4 A. e) aderenţa la suport (lipirea membranelor pe suport şi între ele) „Fad” în vederea prevenirii efectelor sucţiienii şi presiunii vântului (N/m2): (i) forţa de aderenţă la suport (prin lipire/sudură): Fad ≥ 3 Pc unde Pc este presiunea de calcul a vântului (pozitivă sau negativă) funcţie de zona geoclimatică de situare şi nivelul de expunere la vânt.5 ≥2 ≥ 1. prin niveluri ale alungirii la care membrană. conform SR EN 12316-1:2001. de grosime dată. apar deplasări > 2 mm ale masei de bitum: Niveluri de performanţă „T” T.2 R.5 ≥5 ≥ 3. c) stabilitate dimensională.3 T.1 R. de grosime dată. d) aderenţa granulelor minerale la suport. (ii) forţa de aderenţă la suport (din lipire şi lestare) se determină cu formula: Fad = 2 x G + 2’ x Pa 26 . conform SR EN 1107-1:2002.1 T.

2.5.3. de grosime dată. la care membrana.5 ≥5 ≥ 3.5.4.1% I.6 Alungire la rupere la tracţiune Longitudinal (%) Transversal (%) <5 < 3. Pd. (bun) 3. R. T.56 Model orientativ de evaluare calitativă a membranelor hidroizolante bituminoase (la o grosime nominală de 4 mm): Calitatea 1. după caz). Pd.3. cu menţiunea că determinările se fac numai prin metoda B.6.2.4/F. Art. conform standardelor europene şi româneşti (SR EN). prin niveluri ale forţei de tracţiune. prin niveluri ale alungirii.3 R.2 R. Pa este forţa de aderenţă în zonele de lipire efectivă.3.5 A. R. stabilitate dimensională ≤ 0.2.1. 54 (1). după caz). T. stabilitate dimensională ≤ 0. stabilitate dimensională ≤ 0. se rupe (metoda A): Niveluri de performanţă „R” R. F.3. la care membrana. A. în N/m2. (A. 54 (4). 54 (3).2% I.1 R.3. de grosime dată se rupe (metoda A): Niveluri de performanţă „A” A. (mediocru) Niveluri minime de clasificare I. nu prezintă deteriorări după îndoire pe dorn. (4) Pliabilitatea la temperaturi scăzute „F” Se determină conform SR EN 495-5:2003. (A. Ps. după caz). Pd.4 R. prin niveluri de temperaturi negative.5 ≥ 10 ≥8 ≥ 20 ≥ 16 ≥ 50 ≥ 40 ≥ 100 ≥ 80 27 .5. Ps. T. (3) Rezistenţa la impact „Pd” Aceleaşi prevederi ca la Art. stabilitate dimensională ≤ 0. Ps.5. (foarte bun) 2.4. F.4.2% SECŢIUNEA a 7-a: polimerice Sistem de evaluare calitativă a membranelor hidroizolante Art. nivelurile de performanţă sunt conform cu cele indicate la Art. 54 (2).3 A. R. (5) Rezistenţă la rupere la tracţiune „R” Se determină conform SR EN 12311-2:2010.5 Rezistenţa la rupere la tracţiune Longitudinal (N/5 cm) Transversal (N/5 cm) < 300 < 200 > 300 > 200 > 400 > 300 >600 > 500 > 800 > 700 (6) Alungirea la tracţiune (la rupere) „A” Se determină conform SREN 12311-2:2010.4 A.3. la care membrana. prin criterii şi niveluri de performanţă (1) Impermeabilitatea (etanşeitatea) „I” Aceleaşi prevederi ca la Art.2. R.4.4. cu menţiunea că determinările se fac numai prin metoda B.3.4. T.57 Membranele hidroizolante polimerice se caracterizează. de grosime dată. F.5.5.4. Ps. (satisfăcător) 4. (2) Rezistenţa la sarcină statică „Ps” Aceleaşi prevederi ca la Art.2. 2 este suprafaţa efectivă de lipire (în puncte sau totală) raportată la 1 m2. Pd.1% I.2.Fad = G + 2 x Pa unde: G este presiunea de lestare pe m2.2 A.1 A. (A. F.

(A.8. Pd. R. Pd. (satisfăcător) 4.7 A. 4) Aderenţa la suport (şi. stabilitate dimensională ≤ 0. conform SREN 1107-1:2002.3% I.4.4.4. după caz). (A.5. după caz) stabilitate dimenională ≤ 0. c) stabilitate dimensională. F. R. care indică structurile de etanşare simple. în funcţie de utilizare.4. în acest context sunt prevăzute criterii şi niveluri de performanţă raportate la funcţiunea hidroizolaţiei. R5. 1) Impermeabilitatea (etanşeitatea) „I”.61 Criteriile de performanţă principale la care trebuie să fie caracterizate prin niveluri de performanţă. răspund modului de aplicare a maselor omogene cu aplicare peliculară.4.59 Model orientativ de evaluare calitativă a membranelor hidroizolante polimerice (la o grosime nominală.4.A. R.3.62 Structurile hidroizolante din mase omogene. Art. Ps. 7) Rezistenţa la impact. bituminoase sau polimerice.3.2. Pd 5.0% SECŢIUNEA a 8-a: Sistem de evaluare calitativă a produselor hidroizolante cu mase omogene cu aplicare peliculară Art. F. 9) Stabilitate dimensională. se referă la straturile/structurile hidroizolante stabilite de producători. 6) Rezistenţa la sarcină statică „Ps”.3.5. 55 e). după caz. d) aderenţa la suport: conform precizărilor de la Art. medie.7.3. (A. b) rezistenţă la forfecare a îmbinărilor.58 Membranele hidroizolante polimerice comportă şi parametri auxiliari de evaluare ce trebuiesc avuţi în vedere: a) rezistentă la deslipire a îmbinărilor. (bun) 3.2.60 Masele omogene cu aplicare peliculară. numai pe suporturi rigide. Ps. de 1.8 ≥ 200 ≥ 500 ≥ 160 ≥ 400 (7) Performanţă la foc exterior şi reacţie la foc conform SRENN 1187: 2003. e) expunere la bitum.3% I. Pd. SREN 13501-5+A1 : 2010 şi SREN ISO 11925 – 2: 2002. F. 8) Pliabilitatea la temperaturi scăzute „F”. după caz) stabilitate dimensinală ≤ 1. în acest context sunt suport continu şi rigid. Nivelurile de performanţă. bituminoasă şi polimerice sunt caracterizate prin criterii şi niveluri de performanţă de către producători/producători de sisteme. F4/F5.3. SR EN 13501-5+A1:2010 şi SR EN 11925-2:2002. (A. Art. după caz). Ps. conform SREN 12316-2:2001. de regulă.3. 5) Performanţa la foc exterior şi reacţie la foc conform SR EN 1187:2003. (mediocru) Niveluri minime de clasificare I.5. în general. 2) Rezistenţa la rupere la tracţiune „R”.2. continuă şi omogenă (fără îmbinări etanşe la suprapuneri) în totală aderenţă pe suport continuu şi rigid. 28 . conform SREN 12317-2:2001. omogene sau în straturi armate precum şi tehnologiile de aplicare. Ps. Art. Art.5% I. 3) Alungirea la tracţiune „A”.5 mm): Calitatea 1.2. (foarte bun) 2. stabilitate dimensională ≤ 0. a straturilor succesive).

(3).0 m coloană apă).3 (metoda B). 54. şi minim 60 kPa (6 m coloană de apă) pentru referirea de lsa Art.(1) Hidroizolaţii supraterane. i) stabilitate dimensională: ≤ 1%.0 coloană apă) pentru presiuni exercitate de maxim 50 kPa. (2). b) rezistenţa la rupere la tracţiune „R”: > 250 N/ cm longitudinal şi > 200 N/cm transversal. e). b) rezistenţa la rupere la tracţiune „R”: > 250 N/cm longitudinal şi > 200 N/cm transversal. f) rezistenţă la sarcină statică „Ps”: minim Ps. h) pliabilitatea la temperaturi scăzute „F”: pentru hidroizolaţii interioare să nu se deterioreze la pliere la 0o C pentru hidroizolaţii exterioare să nu se deterioreze la – 6o C. conform Art. f) rezistenţa la sarcină statică „Ps”: minim Ps. pentru presiune exercitate de maxim 60 kPa (6 m coloană apă). g) rezistenţă la impact „Pd”: minim Pd. d) aderenţa la suport: forţa de aderenţă la suport Fad să fie minim de 2 x mai mare decât presiunea exercitată. d) aderenţa la suport: conform Art.4 (metoda B) pentru presiuni exercitate > kPa ( > 6 m coloană de apă). (iii) minim 2. i) stabilitate dimensională: ≤ 1%. b) rezistenţa la rupere la tracţiune „R”: (i) > 300 N/5 cm longitudinal şi 250 N/5 cm transversal. (1). e) performanţa la foc exterior şi reacţie la foc: conform reglementărilor. b). 55. e) performanţă la foc exterior şi reacţie la foc: conform reglementărilor. c) alungire la tracţiune „A” : >10%. 54. c) alungirea la tracţiunea „A”: > 10%. e) performanţa la foc exterior şi reacţie la foc: conform reglementărilor. (1). pentru presiuni exercitate d emaxim 100 kPa (10 m coloană apă).3 (metoda A). (ii) > 400 N/5 cm longitudinal şi 300 N/5 cm transversal. supuse direct acţiunilor factorilor de mediu (acoperişuri-terase): a) impermeabilitatea „I”: asigurarea etanşeităţii la o presiune de minim 100 kPa (10. 55. i) stabilitate dimensională: ≤ 1%. d) aderenţa la suport: conform Art. (ii) minim 200 kPa (10 m coloană apă) pentru presiuni exercitată de maxim 100 kPa. conform Art. conform Art. (3). conform Art. longitudinal şi transversal. (2) Hidroizolaţii subterane sau supraterane împotriva apelor fără presiune hidrostatică: a) impermeabilitate „I”: asigurarea etanşeităţii la o presiune de minim 10 kPa (1 m coloană de apă) pentru referirea de la Art. (3). g) rezistenţa la impact „Pd”: minim Pd 4(metoda A). h) pliabilitatea la temperaturi scăzute „F”: să nu se deterioreze la pliere la + 6o C în zona climatică I şi la – 12o C în zona climatică II şi III (conform zonare climatică a României pentru perioada de iarnă – C. e). (3) Hidroizolaţii supraterane sau subterane împotriva apelor cu presiune hidrostatică: a) impermeabilitate „I”: asigurarea etanşeităţii la o presiune de: (i) minim 100 kPa (10. a). h) pliabilitatea la temperaturi scăzute „F”: să nu se deterioreze la – 6o C.4 (metoda A) pentru presiuni exercitate de maxim 60 kPa (6 m coloană apa) şi Ps. 35.107-2005).3 (metoda A). c) alungirea la tracţiune „A”: >10%. (2). g) rezistenţa la impact „Pd”: minim Pd. conform Art. logitudinal şi transversal. f) rezistenţa la sarcină statică „Ps” : minim Ps3 (metoda B).54. conform Art. 29 . (2). hidroizolaţii în spaţii interioare. 54. 54. 54. 35. longitudinal şi transversal.5 x presiunea maximă exercitată (> 100 kPa).

semiaderenţă sau pozate flotant – F. (ii) hidroizolaţiile monostrat nu sunt recomandate la clădirile situate în zona climatică IV. (2) Condiţii privind execuţia: a) condiţii privind modul de aplicare: (i) aplicarea membranelor pe suport cu pantă sub 5% se recomandă a se face în lungul liniei de pantă iar pe suport cu pantă. (v) suprafeţele hidroizolate cu membrane polimerice.3. scafe. semiaderenţă sau fixate mecanic. (iv) la pante >5 membranele vor fi autoprotejate şi vor fi lipite în aderenţă totală. respectându-se strict prevederile producătorului. în cazul membranelor polimerice care nu comportă lipire în totală aderenţă. cu cât mai puţine străpungeri faţă de planul învelitorii (luminatoare. membrane autoprotejate Ps4/Pd4 (metoda B). c) condiţii privind nivelurile minime de performanţă: (i) impermeabilitate (I): I. instalaţii.R. se recomandă să fie plane.5. pentru membrane bituminoase şi polimerice cu aplicare pe suport semirigid sau semielastic. cu sau fără fixare mecanică . (vi) alungirea la rupere la tracţiune (A): membrane lipite în aderenţă totală.A. (iii)hidroizolaţiile monostrat pot fi prevăzute la terase cu pante mai mari de 1. trape. b) condiţii privind alcătuirea: (i) se vor prevedea membrane bituminoase cu bitum aditivat cu grosimea nominală ≥ 4 mm sau membrane polimerice cu grosimea ≥ 1.63 Câmp curent . semiaderenţă sau pozate flotant. membrane cu autoprotecţie T. (ii) flexiunea între planuri diferite (coame. domuri. (iii)comportament la temperatură ridicată (T): membrane cu protecţie suplimentară grea T.2 mm. se recomandă utilizarea unei membrane cu o grosime mai mare faţă de cea prevăzută în câmpul curent. pentru aplicare pe suport rigid şi A. etc. (ii) rezistenţă la sarcină statică şi la impact „Ps/Pd”: membrane cu protecţie suplimentară grea Ps/Pd3.5. (iv) hidroizolaţiile monostrat nu sunt recomandate la terasele utilitare şi la terasele cu structură termoizolantă ranversată.). (v) rezistenţa la rupere la tracţiune (R): membrane lipite în aderenţă totală.4.structuri hidroizolante monostrat (membrane bitumate şi polimerice) (1) Condiţii conceptuale: a) condiţii generale privind domeniul de utilizare: (i) hidroizolaţiile monostrat nu se vor prevedea la clădiri din categoria de importanţă A. pe suport (indirect) din tablă cutată membranele se vor aplica numai perpendicular pe linia cutelor.3. peste 5% se recomandă a se face perpendicular pe linia de pantă. cu sau fără fixare mecanică .5. 30 . dolii) va fi întărită în lungul liniei de intersecţie cu un strat hidroizolant suplimentar cu lăţimea desfăşurată de minim 50 cm peste care se va aplica hidroizolaţia monostrat bituminoasă.3..4. (vii) flexibilitatea la temperaturi scăzute (F): pentru membranele lipite în aderenţă totală. pentru membranele fixate mecanic – F.. semiaderenţă sau pozate flotant. (vi) :pentru hidroizolaţiile monostrat se vor utiliza numai membrane special produse pentru acest mod de utilizare.CAPITOLUL IV: Alcătuirea structurilor hidroizolante SECŢIUNEA 1: Alcătuirea structurilor hidroizolante la acoperişurile tip terasă Art.5%.

iar pe suprafeţe cu pantă peste 3% . b) condiţii privind nivelurile de performanţă minimale de etanşeitate a suprapunerilor: nivelul de asigurarea a etanşeităţii îmbinărilor suprapunerilor va fi de minim 20 KPa (presiunea menţinută timp de 30 minute).. (ii) hidroizolaţiile cu membrane bituminoase cu bitum oxidat vor fi prevăzute în minim trei straturi. (iii)flexiunea între planurile orizontal şi vertical poate fi realizată sub un unghi de 45º prin utilizarea scafelor prefabricate (din membrane hidroizolante. lemn.8 mm şi membrane bituminoase cu bitum aditivat cu grosimea de minim 3 mm.1 peliculizată cu vopsea 31 .(ii) continuitatea etanşă a suprapunerilor se va realiza prin lipire sau sudură continuă. (v) membranele componente ale structurilor multistrat se recomandă să provină de la un singur producător. conform tablou: Suportul hidroizolaţiei rigid semirigid semielastic Terasă necirculabilă cu protecţie autoprotecţie grea Ps1/Pd3 (A) Ps2/Pd2 (A) Ps1/Pd3 (B) Ps2/Pd2 (B) Ps2/Pd3 (B) pietonală cu protecţie grea Ps3/Pd2 (A) Ps3/Pd2 (B) Terasă utilitară circulabilă cu pietonală (dale protecţie grea pe ploturi) Ps4/Pd2 (A) Ps3/Pd3 (A) Ps4/Pd2 (B) Ps3/Pd3 (B) grădină Ps3/Pd3 (A) Ps3/Pd3 (B) (iii)rezistenţa la fluaj „T”.64 Câmp curent-structuri hidroizolante multistrat (1) Condiţii conceptuale: a) condiţii generale privind domeniul de utilizare: (i) hidroizolaţiile multistrat pot fi prevăzute cu membrane bituminoase cu bitum oxidat sau aditivat. Art.I. etc. conform prevederilor producătorului. cu membrane polimerice cu grosimea de minim 0. (ii) flexiunea între planuri diferite va fi întărită în lungul liniei de intersecţie cu un strat hidroizolant suplimentar cu lăţimea de minim 0.I. conform tablou: terasă necirculabilă cu autoprotecţie T.). structuri multistrat cu membrane bituminoase cu bitum oxidat cu grosimea totală de minim 6 mm sau structuri bistrat mixte. (iii)hidroizolaţiile multistrat pot fi prevăzute la clădiri situate în toate zonele geoclimatice. minim la dimensiunea indicată de producător. coamele şi doliile se recomandă să fie întărite cu un strat hidroizolant suplimentar cu lăţimea desfăşurată de minim 50 cm. (ii) rezistenţe la sarcină statică „Ps” şi rezistenţe la impact „Pd”. în conformitate cu prevederile acestuia privind structurarea şi modul de aplicare. (iii)linia suprapunerilor capetelor membranelor succesive nu va fi colineară ci decalată cu minim 50 cm.2. b) condiţii privind alcătuirea: (i) se vor prevedea structuri bistrat cu membrane bituminoase cu bitum aditivat cu grosimea totală de minim 5 mm.25 m peste care se va aplica structura hidroizolantă multistrat. inclusiv cele plate (pantă 0).2 sau T. c) condiţii privind nivelurile de performanţă (referitor la membranele componente structurii): (i) impermeabilitate (I): pe suprafeţe plate sau cu pantă sub 3% . cu structuri mixte cu membrane bituminoase şi polimerice (compatibile la bitum) sau cu structuri bistrat cu membrane polimerice (special concepute şi aplicate. (iv) hidroizolaţiile multistrat pot fi prevăzute la terase şi acoperişuri cu pante diverse.3. (iv) structurile termohidroizolante cu termoizolaţia ranversată (formată din plăci termoizolante lestate) nu vor fi prevăzute la terasele clădirilor situate în zona climatică IV şi la pante mai mari de 3%.

(iii)continuitatea etanşă a suprapunerilor se va realiza prin lipire sau sudură la dimensiunea minimă indicată de producător. pentru suport semielastic – R4. (v) alungirea la rupere la tracţiune „A”: pentru suport rigid cu aplicare flotantă sau semiflotantă şi pentru suport semirigid cu aplicare în totală aderenţă. Art. flotantă sau semiflotantă – A2.2 T. de câmp. pentru suport semielastic – A3. (ii) membranele ce compun hidroizolaţia verticală vor fi de aceeaşi natură sau compatibile între ele şi cu cele ce compun structura hidroizolantă curentă. (ii) pe suport (indirect) din tablă cutată.65 Structuri hidroizolante verticale (monostrat sau bistrat) (1) Condiţii conceptuale: a) condiţii privind domeniul de utilizare: (i) hidroizolaţia verticală din membrane bituminoase se va prevedea în structuri întărite.3 T. minim structuri bistrat cu membrane bitumate cu bitum oxidat sau structuri monostrat cu membrane polimerice. (ii) la terasele utilitare hidroizolaţia verticală va fi minim bistrat (nu se include stratul suplimentar de întărire). (vi) flexibilitatea la temperaturi scăzute „F”: pentru suport rigid cu aplicare în totală aderenţă pentru zona climatică I şi II – F1. b) condiţii privind nivelurile de performanţă minimale de etanşeitate a suprapunerilor: (i) nivelul de asigurare a etanşeităţii îmbinărilor suprapunerilor va fi de 10 KPa la pante peste 5% şi de 15 KPa la pante sub 5% (presiune menţinută timp de minim 30 minute) precum şi la membranele aplicate pe suport semielastic. (2) Condiţii privind execuţia: a) condiţii privind modul de aplicare: (i) aplicarea membranei superioare pe suport orizontal cu pantă sub 5% se recomandă a se face în lungul liniei de pantă iar pe suport cu pantă peste 5% se recomandă a se face perpendicular pe linia de pantă. b) condiţii privind alcătuirea: (i) se vor prevedea structuri monostrat sau bistrat cu membrane bituminoase cu bitum aditivat. (iii)suportul hidroizolaţiei verticale se recomandă să fie rigid sau elastic. în zonele cu încărcări din zăpadă pe sol >2 kN/m2 în zonele ce presupun aglomerări de zăpadă. (iv) linia suprapunerilor capetelor membranelor succesive nu va fi colineară ci va fi decalată cu 50 cm iar linia suprapunerilor capetelor membranelor stratului superior va fi decalată cu minim 1 m faţă de cea a stratului inferior. pentru hidroizolaţiile aplicate în zona climatică IV se va majora la un nivel superior.R3. 32 . pentru suport semielastic – F.63(1). carosabilă sau grădină termoreflectantă (pentru pantă <5%) T. membrana superioară poate fi aplicată paralel cu membrana inferioară dar decalat la 1/2 din lăţime sau poate fi aplicată perpendicular pe membrana inferioară. pentru zona climatică IV – R4.1 (iv) rezistenţa la rupere la tracţiune „R”: pentru pante <20% . (iii)structura hidroizolantă verticală va fi autoprotejată sau cu protecţie suplimentară grea (tencuieli armate sau elemente prefabricate). d) condiţii privind nivelurile de performanţă ale întregii structuri hidroizolante: conform Art.4. membrana se va aplica numai perpendicular pe linia cutelor.terasă necirculabilă cu protecţie grea terasă circulabilă cu dale pe ploturi terasă circulabilă.

periodice sau continue.. prin introducere în şliţ orizontal sau prin acoperire cu lăcrimar. c) acest tip de etanşare este împotriva apelor fără presiune hidrostatică. (iv) hidroizolaţia verticală va putea fi constituită din prelungirea hidroizolaţiei orizontale numai în sensul derulării membranei hidroizolante.(iv) hidroizolaţia verticală se va aplica în totală aderenţă faţă de elementul suport.. nu se admite racordarea pe verticală în lungimea membranei hidroizolante. la structuri hidroizolante cu protecţie suplimentară: Ps2. c) condiţii privind nivelurile minime de performanţă: (i) impermeabilitate (I) .. (v) hidroizolaţia verticală se va aplica pe înălţime minimă de 30 cm în zonele submontane şi pe 50 cm în zonele montane şi depresionar-montane. b) condiţii privind nivelurile de performanţă minimale de etanşeitate a suprapunerilor: nivelul de asigurare a etanşeităţii îmbinării suprapunerilor la structurile monostrat al îmbinărilor verticale va fi de 15 kPa şi cel al îmbinărilor cu suprafeţele orizontale de 20 kPa iar la structurile bistrat de 10 kPa. (vii) rezistenţa la sfâşiere. etc. se va prevede fixare mecanică continuă a părţii superioare.2.3. (iii)comportamentul la temperatură ridicată (T): ≥ 100°C.. scafa poate fi realizată din şapă din mortar de ciment sau cu piese profilate. se va considera nivelul necesar pentru asigurarea stabilităţii la nivelul fixărilor mecanice.I. (ii) rezistenţa la sarcină statică „Ps”: la structuri hidroizolante autoprotejate: Ps3. cu spălări şi stropiri ocazionale. (vi) flexibilitatea la temperaturi scăzute: F. b) hidroizolarea acestor spaţii se poate concepe cu membrane hidroizolante sau cu mase omogene cu aplicare peliculară şi se concretizează prin hidroizolarea pardoselilor. respectiv 15 kPa. 33 . exterior.2).66 Condiţii conceptuale: (1) Condiţii generale privind domeniul de utilizare a) hidroizolarea elementelor şi părţilor de clădire amplasate suprateran sau subteran împotriva exfiltraţiilor se referă la etanşarea spaţiilor umede.. (iv) forţa de rupere la tracţiune: R. (iii)stratul suplimentar de întărire va fi acoperit pe orizontală de hidroizolaţia orizontală monostrat sau va fi interpus între straturile hidroizolaţiei orizontale multistrat. (v) alungirea la rupere: A.4. a structurii hidroizolante. Stratul hidroizolant vertical.). speciale (din membrană bituminoasă. pentru înălţimi mai mari de 60 cm se vor prevede fixări mecanice pe o linie intermediară. terminale. (ii) terminaţia superioară a structurii hidroizolante se recomandă a fi asigurată prin fixare mecanică. lemn.(membranele placate cu folie metalică – T.. plintelor şi după necesităţi a pereţilor. astfel: (i) cu solicitare moderată în cazul spaţiilor umede şi/sau cu spălări şi stropiri ocazionale.3. (2) Condiţii privind execuţia a) condiţii privind modul de aplicare: (i) intersecţia între planul vertical şi orizontal se va realiza în vinclu sau cu racord (scafă) la 45º (cu lungimea ipotenuzei de minim 5 cm).2. recomandabil T. SECŢIUNEA a 2-a: Alcătuirea structurilor hidroizolante împotriva exfiltraţiilor Art. (vi) hidroizolaţia verticală se va racorda (întoarce) pe capul aticelor sau se va fixa mecanic la partea superioară. se va suprapune peste ultimul strat (superior) hidroizolant al structurii de câmp (orizontale).

. b) flexiunea între planuri va fi întărită. structuri monostrat sau bistrat cu membrane bituminoase cu bitum oxidat cu grosimea totală de minim 3 mm sau structuri cu minim două straturi din mase omogene cu aplicare peliculară. structuri bistrat cu membrane bituminoase cu bitum oxidat cu grosimea totală minimă de 4 mm sau structuri cu minim trei straturi din mase omogene cu aplicare peliculară.2. pentru suprafeţe orizontale. b) rezistenţă la sarcină statică „Ps” şi rezistenţă la impact „Pd”: (i) Ps2/Pd2 pentru suprafeţe verticale. b) alungirea la rupere: . Art. Art. b) flexiunea între planuri va fi întărită.2.2.I.1. armate.69 Condiţii privind nivelurile minime de performanţă ale materialelor hidroizolante a) forţa de rupere la tracţiune: (iii)R. recomandabil 1. în lungul liniei de intersecţie.1. (ii) Ps3/Pd3 pentru suprafeţe orizontale.1.2 mm.1.8 mm.(ii) cu solicitare intensă în cazul spaţiilor cu spălări şi stropiri (şiroiri) periodice şi/sau continue. (ii) Ps4/Pd4.68 Condiţii privind nivelurile minime de performanţă funcţie de intensitatea solicitării (1) Solicitări moderate: a) impermeabilitate (I) . (suprafeţe orizontale). funcţie de intensitatea solicitării: (1) Solicitări moderate a) se vor prevede hidroizolaţii monostrat cu membrane bituminoase cu bitum aditivat cu grosimea minimă de 2.2. c) hidroizolarea suprafeţelor verticale (fiind mai puţin solicitate) poate să nu fie prevăzută cu materiale hidroizolante ci din tencuieli şi/sau finisaje impermeabile (vopsitorii.8. e) hidroizolaţia orizontală şi verticală va fi protejată suplimentar cu şape sau tencuieli. pentru suprafeţe orizonatele. (2) Solicitări intense: a) impermeabilitate (I): I. armate) cu lăţimea desfăşurată de minim 30 cm (minim 15 cm pe verticală).. pentru suprafeţe verticale.A.67 Condiţii privind alcătuirea. cu un strat hidroizolant suplimentar (membrană sau mase omogene cu aplicare peliculară.2. Art. placaje).b. c) hidroizolaţia suprafeţelor verticale (fiind mai puţin solicitată) poate fi prevăzută conform prevederilor de la pct. (iv) R. d) suportul hidroizolaţiei va fi rigid. c) comportament la temperatură ridicată (T): T.F.5 mm sau cu membrane polimerice cu grosimea minimă de 0. cu două straturi de armare. b) rezistenţă la sarcină statică „Ps” şi rezistenţă la impact „Pd”: (i) Ps3/Pd3 pentru suprafeţe verticale.. în lungul liniei de intersecţie. (2) Solicitări intense a) se vor prevedea hidroizolaţii monostrat cu membrane bituminoase cu bitum aditivat cu grosime minimă de 3 mm sau cu membrane polimerice cu grosimea minimă de 1. cu un strat hidroizolant suplimentar (membrană sau mase omogene cu aplicare peliculară. Art. armate) cu lăţimea desfăşurată de minim 25 cm (minim 10 cm pe verticală).3. c) flexibilitatea la temperaturi scăzute: .0 mm.70 34 .

una fiind deasupra şi cealaltă sub nivelul pânzei freatice. care nu exercită presiune hidrostatică sau exercită o presiune nesemnificativă. construcţia fundată peste nivelul pânzei freatice nu necesită hidroizolaţie iar dacă se află în aval se va hidroizola deoarece se ridică nivelul pânzei freatice. (2) Condiţii privind nivelurile de performanţă minimale de etanşeitate a suprapunerilor: nivelul de asigurare a etanşeităţii îmbinărilor (J) va fi de 20 KPa pe suprafeţele orizontale şi 15 KPa pe suprafeţele verticale. b) apa de scurgere: este apa în mişcare. (ii) apa de stratificaţie: este apa de scurgere care pătrunde în straturi greu permeabile străbătute de straturi permeabile şi prin care se acumulează şi exercită o presiune hidrostatică. Art. fundate la adâncimi diferite. în drum spre pânza freatică (terenuri permeabile având k>0. Dacă construcţia fundată sub nivelul pânzei freatice se află în amonte faţă de sensul de scurgere al apei. subsoluri) împotriva infiltraţiilor şi/sau exfiltraţiilor Art.71 Tipuri de prezenţă a apei pentru care este necesară hidroizolarea elementelor şi părţilor de clădire amplasate subteran (1) Ape fără presiune hidrostatică a) umiditatea naturală a terenului: provine din apele de precipitaţie care nu stagnează în sol şi care nu exercită o presiune hidrostatică (terenuri permeabile având k>0. (iii)apa freatică: este apa care formează un strat compact între granulele de sol şi exercită o presiune hidrostatică.72 Situaţii de prezenţă a apelor cu presiune hidrostatică pentru care este necesară hidroizolarea subterană a construcţiilor (1) Două construcţii alăturate. temporar. c) stratul suplimentar de întărire şi hidroizolaţia verticală vor fi suprapuse minim 10 cm peste hidroizolaţia orizontală în cazul structurilor monostrat. sub efectul gravitaţiei. Hidroizolaţiile vor fi 35 . fundaţii. c) acţiuni combinate.Condiţii privind execuţia (1) Condiţii privind modul de aplicare a) intersecţia dintre planuri se recomandă a se realiza în vinclu. (2) Ape cu presiune hidrostatică a) ape de infiltraţie: (i) apa de acumulare: este apa de scurgere care se acumulează prin întâlnirea straturilor greu permeabile şi exercită o presiune hidrostatică. b) ape de exfiltraţie: apa de stocare: este apa conţinută în bazine sau rezervoare.01 m/s). SECŢIUNEA a 3-a: Alcătuirea structurilor hidroizolante a elementelor şi părţilor de clădire amplasate subteran (socluri. infiltraţie şi exfiltraţie.01 m/s). b) hidroizolaţia verticală cu înălţimea mai mare de 50 cm necesită fixare mecanică a marginii superioare.

prevăzute împotriva apelor cu presiune hidrostatică. ceea ce conduce la acumulări de ape ce exercită presiune hidrostatică d) construcţia se află într-un teren puţin permeabil dar care are fracturi de teren permeabil ce converg spre construcţie şi zona de umplutură a săpăturii 36 . Construcţiile aflate deasupra nivelului maxim al pânzei freatice se vor hidroizola împotriva apelor fără presiune hidrostatică. permeabil c) construcţia se află într-un teren puţin permeabil iar umplutura săpăturii este permeabilă. (2) Cazuri de construcţii subterane ce se hidroizolează. a) construcţia se află în zona de scurgere naturală a apelor de infiltraţie prin stratul permeabil (nisip) aflat între două straturi puţin permeabile (argilă) b) construcţia se află în zona de scurgere naturală a apelor de infiltraţie prin stratul permeabil (nisip) situat sub stratul de pământ vegetal.

(3) În cazul când la nivelul hidroizolaţiei presiunea depăşeşte 5 daN/cm2. etc.20 m iar partea supraterană va ieşi în consolă la limita necesară. (5) Categoriile de fisurare previzibile a construcţiei după valoarea limită de calcul a deschiderii fisurilor (criterii ce implică nivelul de rezistenţă la alungire la rupere a materialelor hidroizolante preconizate): a) cu deschiderea fisurilor până la 0. colectarea şi evacuarea apelor din precipitaţii. plăci sau foi din materiale polimerice. suplimentar. constituie condiţia curentă de exigenţă corespunzătoare prevederilor prezentului normativ. b) în cazul când sunt avantajoase tehnic sau economic decât alte procedee ca: ridicarea nivelului inferior al construcţiei. se poate prevedea un sistem permanent de epuisment pentru coborârea pânzei freatice la minim 30 cm sub nivelul betonului de egalizare. pentru a se asigura un suport uscat pentru executarea hidroizolaţiei (orizontale).72 Condiţii generale privind domeniul de utilizare (1) Hidroizolaţiile se vor prevedea în următoarele situaţii a) în cazul terenurilor în care nu există pericol de infiltrare cu produse petroliere sau a altor soluţii care pot afecta caracteristicile calitative ale materialelor hidroizolante. e) în cazul radierelor situate la cote diferite. fără apariţia stagnărilor sau picăturilor de apă. temperatura este mai mare de 40ºC. utilizarea de betoane sau mortare impermeabile. (2) Proiectarea construcţiilor subterane se va face astfel încât să se asigure posibilitatea executării hidroizolaţiei ţinându-se seama de următoarele: a) forma construcţiei în plan şi în secţiune vor fi cât mai simple pentru asigurarea unei manopere simple şi sigure. perimetral construcţiei.) sau se va retrage partea subterană a construcţiei la distanţă de minim 1.se admit porţiuni izolate de umezeală pe suprafeţe de maxim 20%. etc. sau în trepte multiple pentru diferenţe de nivel mai mari. prevederea de sisteme drenante. subradierul ca suport al hidroizolaţiei va fi racordat la 45º cu o diferenţă de nivel de maxim 1 m. pentru a avea spaţiul necesar execuţiei hidroizolaţiei. nu se vor admite la spaţiile cu utilizare umană sau animală ci eventual numai la spaţii tehnice în care nu există activitate umană permanentă sau temporară.1 mm. vor fi prevăzute rigole şi puţuri pentru dirijarea. c) la baza săpăturii.20 m faţă de alte construcţii sau elemente de construcţie existente sau în curs de proiectare-execuţie. d) în cazul hidroizolaţiei în sistem „cuvă exterioară” betonul de egalizare de sub radierul construcţiei (subradier) trebuie prevăzut cu o supralărgire de minim 30 cm pe tot conturul radierului (cu îngroşare şi armare suplimentară perimetrală pentru a se împiedica fisurarea) pentru crearea spaţiului necesar de racordare a hidroizolaţiei verticale. b) umed . există vibraţii sau eforturi tangenţiale. plăci polistiren expandat. dacă este cazul. etanşarea se va realiza cu membrane hidroizolante bituminoase cu bitum aditivat sau polimerice. impermeabilizarea terenului. b) construcţia se va amplasa de regulă la o distanţă de minim 1. într-o singură treaptă. 37 . f) elementele de străpungere vor fi înglobate şi fixate în suportul hidroizolaţiei şi la faţa acesteia.Art. în caz contrar: se va prevedea un perete suport al hidroizolaţiei distanţat şi separat faţă de construcţia existentă printr-un strat de desolidarizare şi alunecare (plăci deşeuri cauciuc. (4) La alegerea structurii hidroizolante se va ţine seama de nivelul de etanşare admisibil concretizat prin starea feţei interioare a pereţilor sau pardoselii: a) uscat – nu se admit pete izolate de umezeală.

2.. panouri sau foi semirigide (simple. d) hidroizolaţia verticală. se referă în general la hidroizolarea fundaţiilor şi soclurilor (1) Condiţii generale privind alcătuirea a) hidroizolaţia orizontală va fi de regulă monostrat şi se va realiza cu membrane hidroizolante bituminoase sau polimerice.. în cazurile amplasării construcţiilor în zone montane şi submontane. exterioară. constituind astfel un suport uscat de aderenţă a membranelor hidroizolante ce compun structura. a fundaţiilor. zidărie sau ecran de argilă compactat în straturi succesive şi suprateran cu tencuieli armate din mortar de ciment fără adaos de var sau zidărie.74 Condiţii privind nivelurile minime de performanţă pentru hidroizolaţia orizontală împotriva fenomenului de capilaritate: a) impermeabilitatea (I): trebuie să corespundă la presiunea de calcul a elementelor de construcţie exercitată pe suprafaţa materialului hidroizolant. din drişcuit. în care se prevăd aglomerări de zăpadă şi în cazul stropirilor frecvente şi intense (construcţii cu acoperişuri cu scurgere la picătură.3.T. în cazul în care elementul suport orizontal este umed (nu se poate obţine totala aderenţă) se poate prevedea un prim strat pozat flotant. c) cu deschiderea fisurilor de la 0. 38 . recomandabil. în condiţiile unor stropiri normale.5 mm. Art. c) comportament la temperatură ridicată (T): . a fundaţiilor peste cota finită a trotuarului cu minim 30 cm. la nivelul dintre fundaţie şi soclu sau zidărie. fixată mecanic la partea superioară sau din minim două straturi din mase omogene cu aplicare peliculară eventual armate. în cazul în care nu se poate asigura hidroizolarea pe exterior se poate adopta sistemul de execuţie a hidroizolaţiei din interior (cuvă interioară) pe peretele de protecţie cu rol de suport. cu streaşină îngustă. Hidroizolaţia pereţilor subsolurilor sau a cuvelor se va aplica pe structura de rezistenţă din beton armat sau zidărie. e) hidroizolaţia verticală. cu sau fără racordare la hidroizolaţia verticală (a soclului sau fundaţiei). se va asigura o lăţime utilă pentru a se putea face racordarea la suprafeţele verticale ale fundaţiei sau soclului şi pereţilor pe ambele feţe (exterior şi interior). exterioară.2 la 0. La construcţiile ce deservesc instalaţiile electrice sau conţin aparatura electrică sau electronică.2 mm. Hidroizolaţiile subterane se aplică în aderenţă totală pe întreaga suprafaţă (pe suport şi între membrane).73 Condiţii privind hidroizolarea împotriva apelor fără presiune hidrostatică a fenomenului de capilaritate. soclurilor şi pereţilor subterani va fi ridicată până la cota finită a trotuarului. recomandabil minim I. b) rezistenţa la sarcină statică „Ps” şi rezistenţă la impact „Pd” – Ps3/Pd3. b) hidroizolarea orizontală a elementelor de fundare poate fi prevăzută şi la nivelul tălpii fundaţiei pe betonul slab armat de egalizare de minim 10 cm grosime. Art. etc. etc. c) hidroizolaţia verticală va fi aplicată pe un suport din tencuială cu mortar de ciment fără adaos de var. protejate subteran cu plăci. f) hidroizolaţia verticală poate fi alcătuită dintr-o membrană hidroizolantă bituminoasă sau polimerică lipită continuu pe suport. de fiecare parte.(6) (7) (8) (9) b) cu deschiderea fisurilor până la 0. Execuţia se recomandă a se efectua dinspre exteriorul construcţiei. amprentate sau celulare). hidroizolaţia va fi întărită suplimentar faţă de prevederile prezentului normativ. în spaţiul rezultat din săpătura (sistem cuvă exterioară).).

e) rezistenţa la compresiune (strivire) a materialului hidroizolant .. (2) Sistemul „cuvă exterioară”: a) sistemul poate fi adoptat în principal împotriva infiltraţiilor. pe aceasta se aplică hidroizolaţia şi protecţia interioară (cuvă interioară).să nu-şi schimbe aparent proprietăţile fizice la o presiune de 5 daN/cm2 (să permită o tasare stabilă de maxim 15% cu alungire laterală corespunzătoare).75 Hidroizolaţia orizontală împotriva apelor fără presiune hidrostatică (la subsoluri): a) impermeabilitate (I) . Art. c) sistemul prezintă următoarele avantaje: (i) siguranţa calităţii execuţiei hidroizolaţiei (asigurarea etanşeităţii) în zonele de racord dintre suprafeţele orizontale şi cele verticale precum şi la rosturi. structura suport (cea exterioară) va fi de rezistenţă cu radier din beton armat şi pereţi din beton armat sau zidărie de cărămidă (armată cu sâmburi şi centuri din beton armat). (ii) când nu se poate adopta sistemul „cuvă exterioară” din motive constructive sau din imposibilitatea asigurării spaţiului necesar de lucru pe exterior. 39 .2. în cazul bazinelor supraterane.77 Hidroizolarea împotriva apelor cu presiune hidrostatică se poate concepe. b) rezistenţa la sarcină statică „Ps” şi rezistenţă la impact „Pd” – Ps3/Pd3. (iii)când construcţia necesită rosturi de dilatare sau tasare (astfel se poate asigura continuitatea şi calitatea optimă a hidroizolaţiei în zona rosturilor).2.I. Art. c) comportament la temperatură ridicată (T) .. recomandabil cu strat de armare. cu simpla armare. (iii)posibilitatea verificării.2.I. b) sistemul se poate adopta şi în următoarele cazuri: (i) împotriva infiltraţiilor sau acţiunilor combinate ale apei (din interior şi din exterior). hidroizolaţia orizontală împotriva fenomenului de capilaritate poate fi prevăzută cu mase omogene cu aplicare peliculară. în unul din următoarele sisteme: (1) Sistemul „cuvă interioară” (cuvă în cuvă): a) sistemul poate fi adoptat în principal împotriva exfiltraţiilor..T. (ii) posibilitatea realizării construcţiei lângă alte construcţii existente.T.76 Hidroizolaţia verticală împotriva apelor fără presiune hidrostatică: a) impermeabilitate (I) . Nivelurile de performanţă pot fi I. în minim două straturi. din categoria de importanţă C şi D. Art. (ii) imposibilitatea verificării etanşeităţii (la exfiltraţii) în cazul construcţiilor subterane. d) sistemul prezintă următoarele dezavantaje: (i) posibilitatea degradării hidroizolaţiei la execuţia structurii cuvei interioare (la montarea armăturilor şi la turanarea betonului). structura suport orizontală va fi subradierul iar cea verticală va fi peretele de rezistenţă interior (diafragmă). de 4 mm grosime pot asigura impermeabilitatea la presiuni peste 5 daN/cm2 (500 KPa). funcţie de sensul de acţionare a presiunii corelat cu sistemul constructiv. c) comportament la temperatură ridicată (T) . f) se menţionează că membranele hidroizolante bituminoase cu bitum aditivat.2. şi Ps3/Pd3. b) rezistenţa la sarcină statică „Ps” şi rezistenţă la impact „Pd” – Ps3/Pd3. etanşeităţii (la exfiltraţii) după realizarea hidroizolaţiei prin proba cu apa.2.d) pentru construcţii parter. pe acestea se aplică hidroizolaţia şi protecţia interioară (radier) şi cea exterioară (perete).

(iii)1. c) sitemul prezintă avantajul combinării cu sistemul „cuvă interioară” în cazul unor situaţii şi condiţii diferite de lucru (vecinătăţi.8 x pentru presiuni maxime de 80 KPa. aplicată pe înălţimi mari. exterioară să îndeplinească cerinţele de rezistenţă şi stabilitate ce se impun. (3) este o combinare a sistemului „cuvă interioară” cu cel „cuvă exterioară”. acest sistem implică dificultăţi în execuţie. 40 .79 Condiţii privind nivelurile minime de performanţă. recomandabil conform următoarelor date: (1) Impermeabilitatea (I) nivel minim:I. canale. (ii) 1. în condiţiile în care se estimează pericol de alunecare a membranelor hidroizolante. Nivelurile de performanţă se vor calcula funcţie de solicitările la care este supusă hidroizolaţia. Art. se va executa pe tronsoane de maxim 2 m înălţime. (2) Rezistenţa la sarcină statică „Ps” >1.5× presiunea exercitată de elementele şi rezistenţa la impact „Pd” – minim Pd3. respectându-se cu stricteţe condiţiile impuse dimensionării şi calităţii pieselor de etanşare.78 Condiţii generale privind alcătuirea hidroizolaţiei împotriva apelor cu presiune hidrostatică (1) Hidroizolaţia se va aplica pe suport rigid şi plan. (5) Elementele de străpungere şi rosturile vor fi atent executate conform detaliilor prevăzute de proiectant. fragmentează lucrarea de etanşeitate în faze prin intercalarea lucrărilor de construcţie aferente sistemului şi necesită o manoperă de înaltă calitate la racordul dintre suprafeţele orizontale şi cele verticale. etc.0 x pentru presiuni maxime de 100 KPa. cu condiţia ca protecţia verticală. (3) Pentru înălţimi ale coloanei de apă mai mari de 2 m se recomandă utilizarea hidroizolaţiei verticale multistrat. fapt pentru care nu este recomandat.). d) sistemul prezintă următoarele dezavantaje: necesită spaţiu de lucru perimetral. ce conduc la o calitate necontrolabilă. (2) Hidroizolaţia verticală. (3) comportament la temperatura ridicată (T): în general nu se pun condiţii. nivel calculat corespunzător presiunii hidrostatice maxime multiplicată cu un coeficient de minim: (i) 1. Art..5 x pentru presiuni maxime de 50 KPa.b) sistemul se poate adopta şi împotriva exfiltraţiilor sau acţiunilor combinate ale apei (din interior şi din exterior). privind nivelul maxim al presiunii hidrostatice şi nivelul presiunii exercitate de elementele de construcţie. se va executa fixarea mecanică a părţii superioare. cu decalarea între ele a suprapunerilor (să nu existe colinearitate a suprapunerilor). (4) Racordurile dintre planuri diferite vor fi asigurate suplimentar prin aplicarea unui strat hidroizolant de întărire de 50 cm lăţime desfăşurată (25 cm + 25 cm). exterior construcţiei. rectificat.3. diferenţe de cote ale planurilor.2 x pentru presiuni maxime de 10 KPa. zone cu rosturi. (iv) 2.

etc. Art.83 Controlul calităţii la punerea în operă 41 . Controlul de calitate cuprinde următoarele verificări minimale pentru membranele hidroizolante: (i) caracteristici geometrice (lungime. eventual paletizat.). Art. acoperite şi ventilate. termenelor de valabilitate (unde este cazul) şi de garanţie emise de producător pentru fiecare lot de materiale. (ii) materialele hidroizolante fluide se depozitează în bidoane sau butoaie. b) la punctul de lucru depozitarea se va face pe timp limitat. (ii) verificarea comportării la temperaturi ridicate. (ii) păstrarea şi depozitarea materialelor. recomandabil în spaţii acoperite. în spaţii acoperite. (iii)controlul calităţii la punerea în operă.CAPITOLUL V: Condiţii privind verificarea calităţii şi urmărirea comportării în timp a hidroizolaţiilor SECŢIUNEA 1: Condiţii privind verificarea calităţii Art. (v) verificarea alungirii la rupere la tracţiune. (iv) recepţia lucrărilor. controlul de calitate pentru materiale se execută pe şantier de către personal şi/sau în institute/laboratoare specializate. lăţime. În cazul în care unitatea executantă are un sistem propriu de conducere şi asigurare a calităţii. atestate. În unele cazuri se pot solicita analize de laborator (de conformitate) care să certifice caracteristicile specifice în raport cu datele tehnice stipulate în normele de produs sau în agrementele tehnice. lucrările de hidroizolaţie se vor verifica în cadrul respectivului sistem (proceduri de execuţie. atât pentru fazele intermediare cât şi pentru întregul sistem. în general. a documentaţiei de execuţie şi a fişelor tehnice ale materialelor utilizate. În acest context. Pentru asigurarea calităţii lucrărilor se impun următoarele etape: (i) recepţia materialelor de hidroizolaţie şi accesorii. (iii)verificarea flexibilităţii la temperaturi scăzute. (iv) verificarea forţei de rupere la tracţiune.81 Recepţia materialelor Recepţia materialelor se bazează pe verificarea certificatelor de calitate (conformitate). în spaţii închise. plan de control al calităţii. Art. grosime).80 Verificarea calităţii se realizează în conformitate cu prevederile prezentei reglementări.82 Păstrarea şi depozitarea materialelor Condiţiile de păstrare şi depozitare ale materialelor sunt precizate de producătorii acestora în fişele tehnice de produs a) în depozite. conform reglementărilor specifice. trebuiesc respectate următoarele condiţii: (i) membranele hidroizolante în foi se depozitează sub formă de suluri (în poziţie verticală) pe platforme sau paleţi.

astfel: (i) intervalul poate fi mărit dacă la două verificări succesive nu se constată degradări. SECŢIUNEA a 2-a: Urmărirea comportării în exploatare Art. în conformitate cu prevederile reglementărilor tehnice în vigoare. de către beneficiar. avându-se în vedere cerinţele de calitate. (ii) intervalul poate fi micşorat pentru hidroizolaţiile la care degradările ar conduce la deteriorarea unor echipamente speciale (camere comandă. şocuri sau mişcări (deplasări) neprevăzute (seism.a) controlul calităţii materialelor la punerea în operă se efectuează de către şeful punctului de lucru sau de către responsabilul cu calitatea. b) controlul şi asigurarea: (i) utilajelor. în conformitate cu prevederile documentaţiei de execuţie şi a fişelor tehnice de produs. Art. necesare pentru protecţia muncii. (3) Lucrările de intervenţie se vor efectua după elaborarea documentaţiilor tehnice şi a detaliilor de execuţie specifice fiecărui caz în parte.84 Recepţia lucrărilor Recepţia finală a lucrărilor se va face în comun.85 Urmărirea comportării în exploatare a învelitorilor la clădiri (1) Urmărirea comportării în exploatare se va face în conformitate cu prevederile reglementărilor tehnice în vigoare. atestate. (5) Proiectantul va stabili.). Intervalul de mai sus poate fi modificat în funcţie de condiţiile concrete pentru fiecare caz în parte. prin documentaţia tehnică de intervenţie. conform prevederilor legale pentru categoria de lucrări pe care le execută. etc.).86 (1) Lucrările de intervenţie pentru remedierea/refacerea hidroizolaţiilor se efectuază în următoarele situaţii: la constatarea unor defecte sau degradări (dislocări alunecări. proiectant şi executant. accidente mecanice. se va face prin grija beneficiarului. privind calitatea lucrărilor. etc. documentaţia tehnică de intervenţie va fi verificată de verificator şi vizată de expertul tehnic atestat conform HG nr. etc.925/1995.). procesele verbale de lucrări executate în diverse etape şi aspectul general al suprafeţelor executate.) şi în cazul unor accidente naturale sau tehnologice (seism. (6) Lucrările de intervenţie vor fi executate obligatoriu de către unităţi specializate. staţii electrice. (iii)intervalul poate fi micşorat pentru hidroizolaţiile ce au fost supuse la sarcini. explozii. În cazul în care intervenţia este necesară ca urmare a unei expertize. dar nu la lucrări cu vechime mai mare de 10 ani. 42 . (2) Asigurarea urmăririi comportării în timp. (7) Fazele de execuţie a lucrărilor de intervenţie pentru remedierea/refacerea hidroizolaţiilor: a) înlăturarea cauzelor ce au condus la deteriorarea învelitorii. calităţii suportului care trebuie să corespundă condiţiilor geometrice şi fizico-mecanice specifice. (4) Documentaţiile tehnice de intervenţie vor fi elaborate de proiectant. o dată pe an. măsurile de asigurare şi control. fisurări. c) Controlul: respectării stricte a cerinţelor privind tehnologia de aplicare a materialelor hidroizolante şi a accesoriilor. sculelor şi dispozitivelor şi a căilor de acces la frontul de lucru. (2) Lucrările de intervenţie pot rezulta în urma verificărilor programate. etc. (ii) spaţiilor şi condiţiilor de microclimat necesare pregătirii materialelor (unde este cazul). în condiţii normale de utilizare a hidroizolaţiilor. Art. camere de calcul.

suplimentare de prevenirea şi stingerea incendiilor. funcţie de particularităţi.88 Măsurile privind prevenirea şi stingerea incendiilor vor fi cuprinse în mod obligatoriu în documentaţia de execuţie întocmită de proiectant. responsabilul cu protecţia muncii şi responsabilul de lucrare vor lua măsuri specifice. în mod obligatoriu în documentaţia de execuţie întocmită de proiectant.b) c) d) e) pregătirea suportului. Aceste măsuri vor fi bazate pe prevederile indicate de producătorii materialelor hidroizolante (privind materialul propriu-zis şi tehnologia de aplicare) precum şi de reglementările tehnice în vigoare. în special la lucrările de hidroizolare cu materiale inflamabile sau combustibile. aplicarea hidroizolaţiei. 43 . în conformitate cu natura şi tipul construcţiei şi/sau elementului de construcţie ce se hidroizolează şi cu natura materialelor preconizate. pregătirea materialelor hidroizolante preconizate. CAPITOLUL VII: Măsuri privind prevenirea şi stingerea incendiilor Art. funcţie de particularităţi. responsabilul PSI şi responsabilul de lucrare vor lua măsuri specifice. verificarea calităţii lucrărilor de intervenţie. suplimentare privind protecţia şi igiena muncii. CAPITOLUL VI: Măsuri privind protecţia şi igiena muncii Art.87 Măsurile privind protecţia şi igiena muncii vor fi cuprinse. Aceste măsuri vor fi bazate pe prevederile indicate de producătorii materialelor hidroizolante precum şi a reglementărilor tehnice în vigoare: Pentru fiecare lucrare în parte. Pentru fiecare lucrare în parte.

55. zăpadă transportată (intensitate): kg/m2/s. 30.3. 1120. 5. 1. 20. 40.1.5. 30. 15. 5 0. 10. 30000. 3. 0. 100 Art. +100. 1. 30. 3. 0. 40. 300.3. 300. 20. 0 +20. 1. 700. Factor de mediu Agenţi de mediu-UM a.01. 1. 3. viteza de şiroire a apei: m/s. • • • • • • • • c.6.1.89 Acţiunile generale ale mediului asupra hidroizolaţiilor expuse în mod direct sau indirect acestora. 100. presiune vânt: KPa. Niveluri de severitate -35. 20. 50. 3. 10. 5. c) distribuţia vitezei de cădere. 0. 1. -5. 1000. 150. 100. 15. 10. 3. 0.01. Caracteristicile ploii (de la medie până la lunga durată) Tipul de ploaie Ploaie uşoară Ploaie moderată Ploaie intensă Intensitatea limită superioară-l/h 1.5-1 1-2 Viteza de cădere-m/s 0. 1. 1.1. 0. încărcare statică (aglomerare): KPa. 35. 0. 2.1.5. 5. 3 0. 0. • • CLIMĂ: temperatură: temperaturi scăzute: ºC. 0. variaţie de temperatură: ºC/minut. 0. precipitaţii: intensitatea (debitul) ploii: l/m2/minut. 175 0. 20.1-0. 0. viteza de sedimentare – mg/m2/h. 30. 250. 5. +120. 0. • • • • b. 3.5. 0. 2. 10. +85. b) distribuţia diametrului picăturii.3. 3. 3. 100. 40. 1. 0.5. 2. 1 1. 300 0.3. -25. 0.0 15 Diametrul caracteristic al picăturii-mm 0.03.01. 10. 85.01.5. umiditatea relativă a aerului: %. 20. 3. 3.01. 1. 10. -15. 50.5. 0. 0. 0. 1000. temperaturi ridicate: ºC. 20. 40. 1.25-1 1-2 2-4 44 .1.3. -20. radiaţie solară (efecte termice) intensitate: W/m2 SUBSTANŢE CHIMICE ACTIVE: mg/m³: sare marină dioxid de sulf hidrogen sulfurat oxizi de azot amoniac clor acid clorhidric acid fluorhidric SUBSTANŢE MECANIC ACTIVE: sedimentare pulberi.90 Factorii şi agenţii de mediu se caracterizează prin niveluri de acţionare. 500. 100 0. 75. +40.5. 10. 10. d) temperatura picăturilor.5.003. 30. +60. 0.0 4.5 0. 0. 10. 0. 1.1. 60. 1. 80 0. 40000.CAPITOLUL VIII: Prevederi conexe SECŢIUNEA 1: Condiţii specifice de acţiune a mediului exterior Art. 1. 0. specifici: (1) Ploaie: se caracterizează prin următorii parametri fizici: a) intensitatea ploii. grindină-energ de impact: J. 0. -10.

Dimensiunea particulelor-Caracterizare: o praf fin: până la 75 µm. Concentraţii caracteristice de praf şi nisip. atinge de la 200 kg/m3 la 400 kg/m3.16 d unde V = viteza de cădere. tasate. iar densitatea unei zăpezi vechi. în mm Energia de impact este calculată funcţie de masa şi viteza de cădere. în aceste condiţii particulele fine pot pătrunde prin fante sau prin îmbinări. o nisip: de la 150 µm până la 1000 µm.Zăpada proaspăt căzută are o densitate variind între 70 kg/m3 şi 150 kg/m3. . exemplificare Înălţimea deasupra solului m 10 1 0. Viteza de cădere se determină cu formula: V = 5. Densitatea boabelor este de circa 900 kg/m3. eroziunea materialelor se produce în condiţia în care praful şi nisipul sunt combinate la curenţi de aer cu viteză mare şi/sau durate mari de acţionare. în m/s d = diametrul boabelor. c) viteza de cădere. . exemplificare Zonare Concentraţie µg/m3 45 . o praf grosier: de la 75 µm până la 150 µm. Se iau în considerare boabele de grindină cu dimensiuni mari ce au efect distrugător.Ploaie puternică Aversă 40 100 2-5 3 4-7 6 (2) Grindina: se caracterizează prin următorii parametri fizici ai boabelor de gheaţă: a) diametrul.1 Fluxul orizontal de zăpadă g/m2sec 310 560 800 3000 (4) Praf-nisip: principalul constituent al nisipurilor şi prafurilor prezente în natură este cuarţul. exemplificare Diametru mm 20 50 60 70 80 90 100 Masa g 4 59 102 162 241 344 471 Viteza de cădere m/s 23 36 40 43 46 49 52 Energia de impact J 1 39 81 151 257 411 627 (3) Zăpada: densitatea zăpezii căzute pe suprafeţe prezintă mari variaţii: . d) energia de impact.5 0. b) densitatea.Zăpadă transparentă: este o combinaţie de vânt cu zăpadă. Fluxul orizontal de zăpadă funcţie de înălţime. Caracteristicile boabelor de grindină (pentru diametre peste 20 mm.

Acest parametru este util pentru calcularea şi verificarea sistemului de asigurare a unei membrane fixate mecanic. bituminoase şi/sau polimerice. de evaluare a membranelor hidroizolante.). Îmbinările trebuie să asigure etanşeitatea la o presiune (de aer) de minim 10 KPa timp de 30 minute: (6) Rezistenţa la tracţiune a îmbinărilor (Jt). acest parametru relevă nivelul de rezistenţă la forţe de tracţiune aplicate transversal îmbinării dintre două membrane. o pompare la interior prin dilatare şi compresie termică a aerului sau prin variaţia presiunii atmosferice. o prin atracţie electrostatică. se caracterizează prin prezenţa sau absenţa fenomenului de desprindere a masei hidroizolante de acoperire în raport cu armătura. acest parametru relevă nivelul aderenţei materialului granular de protecţie depus din fabricaţie pe membranele bituminoase în urma acţiunii mecanice de abraziune.Rurală şi suburbană Urbană Industrială 40-110 100-450 500-2000 Sedimentare de praf şi nisip. (1) Rezistenţa la sfâşiere (S). Stabilitatea dimensională este relevantă în special pentru membranele polimerice. Stabilitatea dimensională se enunţă pentru sensul longitudinal şi sensul transversal. în condiţii date de temperatură şi umiditate. (2) Stabilitatea dimensională (D). se exprimă în N/m2: (i) forţa de aderenţă la suport trebuie să indeplinească următoarea condiţie: 46 . o transport în interior prin agitaţie termică a aerului.4-15 15-40 40-80 . Nivelul de rezistenţă la tracţiune a îmbinărilor se identifică prin forţa la care apare ruptura în zona de aderenţă sau în afara acesteia. Art. în special în cazul suprafeţelor verticale sau cu pantă accentuată. acest parametru relevă nivelul de etanşeitate al îmbinărilor (suprapunerilor) dintre două membrane.91 Caracteristici auxiliare a materialelor hidroizolante Parametri auxiliari. Valoarea forţei se exprimă în N. expuse la temperaturi înalte. . (5) Etanşeitatea îmbinărilor (J). (3) Delaminarea (L). (4) Aderenţa autoprotecţiei (Aa). relevă forţa necesară pentru sfâşierea unei epruvete din material hidroizolant care suportă în zona de maximă solicitare o distribuţie neuniformă a solicitării la tracţiune.Sedimentarea prafului şi nisipului se poate produce: o prin sedimentarea în aer stagnant (staţie). (7) Forţa de aderenţă la suport (Fad. exemplificare Zonare Rurală şi suburbană Urbană Industrială Sedimentare de praf şi nisip mg/m2/ oră 0.Pătrunderea prafului şi nisipului poate să apară astfel: o transport în interior prin circulaţie forţată a aerului. acest parametru relevă nivelul de aderenţă al membranelor între ele şi faţă de suport în vederea prevederii efectelor sucţiunii şi presiunii vântului. Nu se vor admite sorturile ce comportă pierderi ale materialului granular de autoprotecţie mai mari de 30% în stare uscată şi mai mari de 50% în stare umedă. o prin captare în deschideri înguste. relevă variaţia dimensională a membranelor dar şi a materialelor şi structurilor din mase omogene cu aplicare peliculară. o prin sedimentare pe suprafeţe acoperite.

mase de lipire). coşuri. etc. clasificată astfel: (i) vâscozitate redusă (amorse pelicule hidroizolante subţiri). nearmate. (3) Vâscozitatea (V). (8) Inflamabilitatea. atic. cu nivel maxim de viscozitate de 200 centipoise – permite aplicarea la cosoroabă. în m2 Pa = presiunea de aderenţă în zona/zonele de lipire efectivă. cu nivel de viscozitate de 100 centipoise – permite aplicarea prin stropire sau pensulare. între ele. nu se admit scurgeri. (5) Stabilitate la cald la 70ºC pe pantă de 45º (100%) timp de 2 ore. pazie. (7) Combustibilitatea. acest parametru relevă nivelul de lucrabilitate (fluiditate) al maselor omogene cu aplicare peliculară. acest parametru relevă nivelul de aderenţă (lipire) pe care îl comportă straturile hidroizolante din mase omogene cu aplicare peliculară. acest parametru se relevă prin nivelul de combustibilitate. pe suport şi faţa de straturile de armare. de evaluare a membranelor hidroizolante omogene cu aplicare peliculară (1) Adezivitatea (Az). În general acest timp trebuie să fie uzual de 24 ore şi maxim de 48 ore. 47 . luminatoare. acest parametru relevă timpul de uscare (reticulare) a straturilor hidroizolante din mase omogene cu aplicare peliculară. Nu se admit segregări sau aglomerări în materialul depozitat minim 7 zile.92 Parametri auxiliari. Acest parametru se referă în special la materialele hidroizolante din mase omogene cu aplicare peliculară ce conţin solvenţi organici şi va fi avut în vedere în contextul NPSI în vigoare. cu specificarea noxelor sau a topiturilor ce se produc în timpul arderii. (2) Uscare (U).≥3 Pc unde: Pc = presiune de calcul rezultată în funcţie de zona şi gradul de expunere la vânt (ii) forţa de aderenţă la suport se determină cu relaţia (aderenţă totală. ventilaţii. prin periere şi şpăcluire (1 centipoise = 1 mPa/s) (4) Omogeneitate şi stabilitate la depozitare (segregare). (iii)viscozitate mare (mase hidroizolante şi de lipire). în N/m2 Art. (6) Conţinut de substanţă uscată din masa materialului hidroizolant cu aplicare peliculară. streaşină şi domuri de acces sau tehnologice. în N/m2 a1 = suprafaţă lestată (sistem flotant). (ii) viscozitate medie (pelicule hidroizolante. cu nivel de viscozitate mai mare de 200 centipoise – permite aplicarea la cosoroabă.). SECŢIUNEA a 3-a: Principii de amplasare a elementelor de construcţie ce depăşesc sau sunt în planul învelitorii acoperişurilor hidroizolate Realizarea şi întreţinerea hidroizolaţiei impune distanţe minimale între elementele ce depăşesc planul învelitorii (între suprafeţe verticale.. semiflotant sau flotant): Fad = a x Pa + a1 x G unde: a = suprafaţă de lipire (aderenţă) efectivă (aderenţă totală sau semiflotant/semiaderent). pentru masele omogene cu aplicare peliculară. Acest parametru se referă la membranele hidroizolante şi la cele din mase omogene cu aplicare peliculară şi va fi avut în vedere în contextul NPSI în vigoare. prin pensulare şi periere.Fad. acest parametru se relevă prin temperatura la care se poate produce aprinderea. în m2 G = presiunea de lestare.

(m) <0.00 (2) Se va evita prevederea elementelor ce depăşesc planul învelitorii cu lungimea perpendicular pe linia de pantă.50 1.94 Conceperea.95 Sunt prezentate structuri exemplificative de hidroizolare şi termohidroizolare specifice unor funcţiuni de utilizare. colectare şi evacuare a apelor pluviale inclusiv a sistemelor de siguranţă (preaplin) se va face în conformitate cu prevederile SR EN 12056-3:2002 “Reţele de evacuare gravitaţională din interiorul clădirilor. la distanţa d faţă de coamă cu condiţia ca l ≤2 d. proiectare şi calcule”. L şi d trebuie să se conformeze datelor din următorul tablou: 1.20 d. SECŢIUNEA a 4-a: Principii de alcătuire a structurilor hidroizolante şi termohidroizolante cu membrane bituminoase la acoperişuri Art. în câmpul acoperişului. la terase.40 0.(m) 0. dimensionarea şi realizarea sistemelor/elementelor de preluare. Partea 3: Sistem de evacuarea apelor meteorice. 48 . Art.40 >1.(1) Distanţele l.25 0. ci max.

(1) Acoperişuri – terase necirculabile • • structură hidroizolantă autoprotejată suport amorsat • • • • structură hidroizolantă autoprotejată termoizolaţie barieră vapori cu sau fără strat de difuziune suport amorsat • • • • protecţie grea din pietriş pe strat de separare sau din dale pozate în pat de nisip structură hidroizolantă strat de separare element suport • • • • • • protecţie grea din pietriş pe strat de separare sau din dale pozate în pat de nisip structură hidroizolantă strat de separare termoizolaţie barieră de vapori cu sau fără strat de difuzie suport amorsat 49 .

(2) Acoperişuri terasă necirculabile cu termoizolaţie ranversată • • • • • protecţie grea din pietriş strat de separare termoizolaţie (cu pori închişi) structură hidroizolantă cu sau fără strat de difuzie suport amorsat • • • • • protecţie cu dale pozate în pat de nisip sau şapă strat de separare termoizolaţie (cu pori închişi) structură hidroizolantă cu sau fără strat de difuzie suport amorsat 50 .

termoizolate. uzinate.(3) Acoperişuri necirculabile cu suport din astereală • • structură hidroizolantă autoprotejată suport din astereală amorsată • • • • structura hidroizolantă autoprotejată termoizolaţie barieră vapori fixată cu cuie suport din astereală (4) Acoperişuri necirculabile cu suport din panouri metalice profilate • • • structură hidroizolantă autoprotejată termoizolaţie suport din panouri metalice profilate a) termoizolaţia şi primul strat hidroizolant se fixează mecanic pe suportul din panouri metalice profilate care vor avea lăţimea cutei superioare (suport) mai mare decât lăţimea golului rezultat al cutei inferioare. complexe. b) hidroizolaţia se lipeşte în totală aderenţă pe panourile metalice profilate. 51 .

(5) Terase utilitare – circulabile pietonal • • • • dale pozate în pat de nisip sau în mortar de ciment şi strat de separare structură hidroizolantă strat de separare element suport • • • • dale pe ploturi structură hidroizolantă strat de separare element suport • • • • • dale pozate în pat de nisip sau în mortar de ciment şi strat de separare strat de separare termoizolaţie pe strat de separare barieră vapori cu sau fără strat difuzie element suport amorsat • • • • • • dale pe ploturi structură hidroizolantă strat de separare termoizolaţie pe strat de separare barieră vapori cu sau fără strat difuzie element suport amorsat 52 .

(6) Terase utilitare – circulabile. carosabile • • • îmbrăcăminte asfaltică compactată structură hidroizolantă element suport amorsat • • • • • dale autoblocante pozate în pat de nisip structură hidroizolantă termoizolaţie rigidă barieră vapori (fără difuzie) element suport amorsat 53 .

(7) Terase utilitare – grădină • • • • • • strat vegetal strat filtrant strat drenant din elemente preformate sau pietriş structură hidroizolantă strat de separare element suport • • • • • • • • strat vegetal strat filtrant strat drenant din elemente preformate sau pietriş structură hidroizolantă strat de separare termoizolaţie barieră vapori cu sau fără strat difuzie element suport amorsat 54 .

96 Principii de racordare ale structurilor hidroizolante de pe suprafeţele orizontale pe cele verticale. cu poziţionarea stratului suplimentar de întărire a hidroizolaţiei (1) Structuri hidroizolante racordate în unghi drept HIDROIZOLAŢIE MONOSTRAT HIDROIZOLAŢIE BISTRAT HIDROIZOLAŢIE TRISTRAT (2) Structuri hidroizolante racordate la verticală. cu scafă la 45° (3) Racordarea structurilor termohidroizolante 55 . cu membrane bituminoase la acoperişuri Art.SECŢIUNEA a 5-a: Principii de alcătuire ale principalelor tipuri de racorduri între suprafeţe şi la elemente de construcţie şi instalaţii.

cu depăşirea marginii gulerului cu minim 10 cm a) structuri hidroizolante b)structuri termohidroizolante ANEXA NR. superior.7 PRINCIPII DE HIDROIZOLARE A ELEMENTELOR ŞI PĂRŢILOR DE CLĂDIRE ÎMPOTRIVA EXFILTRAŢIILOR Art.98 Principii de racordare a hidroizolaţiei pe atice (1) Racordare (2) Racordare (3) Racordare (4) Racordare cu NOT Ăă : Peste hidroizola şapele ş slab armate ca suport al direct cu glaf ţie se vor aplica cu copertin ăi tencuielile element prefabricat stratului de uzură şi de finisare HIDROIZOLAŢIE ORIZONTALĂ 56 . peste gulerul acestora se va prevede un strat hidroizolant suplimentar.6E ROSTURI DE RACORDARE A HIDROIZOLAŢIEI LA DEFLECTOARE ŞI RECEPTOARE PLUVIALE DEFLECTOR SIMPLU DEFLECTOR DUBLU (2) Racordarea pe şorţ cu picurător din profil metalic sau polimeric NOTĂ: La piesele receptor pluvial metalic (plumb.97 Principii de racordare a hidroizolaţiei la marginea suprafeţei acoperişurilor fără rebord (1) Racordare directă pe cornişa cu lăcrimar PRINCIPII DE HIDROIZOLARE A ROSTURILOR ROSTURI CU REBORD acoperire cu material hidroizolant lipit acoperire cu element prefabricat (3) Racordarea pe cornişă cu şorţ cu picurător din profil metalic sau polimeric ANEXA NR. aplicat sub structura hidroizolantă. aluminiu).Art.

8 Art.99 Principii de hidroizolare a rosturilor (1) Rosturi cu rebord a) acoperire cu material hidroizolant lipit b) acoperire cu element prefabricat 57 .ANEXA NR.

Art. aplicat sub structura hidroizolantă. superior. cu depăşirea marginii gulerului cu minim 10 cm 58 .100 Principii de racordare a hidroizolaţiei la deflectoare şi receptoare pluviale DEFLECTOR SIMPLU DEFLECTOR DUBLU La piesele receptor pluvial sub şi peste gulerul acestora se va prevede un strat hidroizolant suplimentar.

cu poziţionarea stratului suplimentar de întărire a hidroizolaţiei peste hidroizolaţie se vor aplica şapele şi tencuielile ca protecţie la montarea armăturilor şi la turnarea betoanelor.101 Principii de hidroizolare a soclurilor şi fundaţiilor la clădiri cu sau fără subsol împotriva infiltraţiilor (1) Hidroizolarea soclurilor şi fundaţiilor – principii uzuale de hidroizolare 59 .SECŢIUNEA a 6-a: Principii de hidroizolare a elementelor şi părţilor de clădire subterane împotriva exfiltraţiilor şi infiltraţiilor Art.100 Principii de racordare a structurilor hidroizolante împotriva exfiltraţiilor de pe suprafeţele orizontale pe cele verticale. Art.

60 .

Art.101 Principii de hidroizolare a rosturilor (1) Principii de hidroizolare a rosturilor contra apelor fără presiune hidrostatică (2) Principii de hidroizolare a rosturilor contra apelor cupresiune hidrostatică 61 .

Art.102 Principii de hidroizolare a străpungerilor contra apelor cu presiune hidrostatică (1) Străpungere în sistem flanşă fixă şi flanşă mobilă

(2)

Străpungere în sistem flanşă fixă şi flanşă mobilă

62

ANEXE ANEXA 1 Referinţe tehnice şi legislative
Nr. Crt. 0 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. Acte legislative 1 Legea 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare HG 622/2004 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a produselor pentru construcţii, cu completările şi modificările ulterioare Legea 50/1991 privind autorizarea lucrărilor de construcţii Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului şi ministrului administraţiei şi internelor nr.1822/394/2004, cu modificările şi completările ulterioare „Regulament privind clasificarea şi încadrarea produselor pentru construcţii pe baza performanţelor de comportare la foc” HG 28/2008 privind documentaţia tehnico-economică Ordin MLPAT nr.9/N/15.03.1993 „Regulament privind protecţia şi igiena muncii în construcţii” Legea 319/2007 privind securitatea şi sănătatea în muncă Legea 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor Ordinul MTCT şi MAI 1822/2004 „Regulament privind clasificarea şi încadrarea produselor pentru construcţii pe baza performanţelor de comportare la foc”

Nr. Crt. 0 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14.

Reglementări tehnice 1 „Normativ privind proiectarea, execuţia şi exploatarea hidroizolaţiilor la clădiri” „Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor” „Norme generale de protecţia muncii”/2000, elaborate de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale în colaborare cu Ministerul Sănătăţii „Normativ cadru de acordare şi utilizare a echipamentului individual de protecţia muncii”, aprobat cu Ordinul nr.225/1995 „Normativ de prevenire şi stingere a incendiilor pe durata executării lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora” – C300-1994 „Norme generale de apărare împotriva incendiilor” nr.163-2007 P100-1/2006 „Cod de proiectare seismică – Partea I – Prevederi de proiectare pentru clădiri” P100-3/2008 „Prevederi pentru evaluarea seismică a clădirilor existente” CR1-1-3-2005 „Cod de proiectare. Evaluarea acţiunii zăpezii asupra construcţiilor” NP082-2004 „Cod de proiectare. Bazele proiectării şi acţiunii asupra construcţiilor. Acţiunea vântului” NP005-2003 „Normativ privind proiectare construcţiilor din lemn” C125-2005 „Normativ privind proiectarea şi executarea măsurilor de izolare fonică şi a tratamentelor acustice la clădiri” C107/0-2002 „Normativ pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor de izolaţii termice la clădiri” C107-2005 „Ghid de evaluare a gradului de izolare termică a elementelor de construcţie ale clădirilor”
63

Nr. Crt. 0 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23.

Standarde 1 SR EN 14964:2007 „Substraturi rigide pentru învelitoare de acoperiş cu montare discontinuă. Definiţii şi caracteristici” SR EN 12056-3:2002 „Reţele de evacuare gravitaţională din interiorul clădirilor. Partea 3: Sistem de evacuare a apelor meteorice, proiectare şi calcule” SR EN 1991-1-1:2004 „Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor. Partea 1-1: Acţiuni generale. Greutăţi specifice, greutăţi proprii, încărcări utile pentru clădiri” SR EN 1991-1-1:2004/AC:2009 şi a SR EN 1991-1-1:2004/NA:2006 „Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor. Partea 1-1: Acţiuni generale. Greutăţi specifice, greutăţi proprii, încărcări din exploatare pentru construcţii. Anexă naţională” SR ENV 1187:2003 (metodă de încercare a acoperişurilor la expunerea la foc exterior) SR EN 13501-5+A1:2010 (clasificare la foc a produselor şi elementelor de construcţii, în baza rezultatelor încercărilor de expunere la foc exterior) SR EN 15287-1+A1:2011 – Coşuri de fum. Proiectare, instalare şi punere în funcţiune a coşurilor de fum. Partea 1: Coşuri de fum pentru aparate de încălzire neetanşe” SR EN 15287-2:2008 „Coşuri de fum. Proiectare, instalare şi punere în funcţiune a coşurilor de fum. Partea 2: Coşuri de fum pentru aparate de încălzire etanşe” SR EN 516:2006 „Accesorii prefabricate pentru învelitori de acoperiş. Instalaţii pentru acces pe acoperiş. Pasarele, podine, trepte” SR EN 517:2006 „Accesorii prefabricate pentru învelitoare de acoperiş. Cârlige de siguranţă pentru acoperiş SR EN 508-1:2008 „Produse pentru învelitori de acoperiş din foi metalice. Specificaţie pentru produse autoportante de tablă de oţel, aluminiu sau oţel inoxidabil” SR EN 494:2005/A1:2006, SR EN 494:2005/A2:2007 şi SR EN 494:2005/A3:2007 „Plăci profilate şi accesorii de fibrociment. Specificaţii de produs şi metode de încercare” SR EN 534+A1:2010 „Foi bitumate ondulate. Specificaţii de produse şi metode de încercări” SR EN 544:2006 “Şindrile bituminoase cu armături minerale şi/sau sintetice. Specificaţie de produs şi metode de încercare SR EN 492:2005/A1:2006 şi SR EN 492:2005/A2:2007 „Plăci de fibrociment tip ardezie şi accesorii. Specificaţie de produs şi metode de încercări” SR EN 12467:2006 „Plăci plane din fibrociment. Specificaţii de produse şi metode de încercare” SR EN 12326-1:2004 „Produse din ardezie piatră pentru învelitori şi placări discontinue. Partea 1: Specificaţii de produs” SR EN 12326-2:2001/A1:2004 „Produse din ardezie şi piatră pentru învelitori şi placări discontinue” SR EN 1304:2005 „Ţigle şi accesorii din argilă arsă. Definiţii şi specificaţii de produs” SR EN 539-1:2006 „Ţigle di argilă arsă pentru acoperiri discontinue. Determinarea caracteristicilor fizico-mecanice. Partea 1: Încercarea impermeabilităţii” SR EN 539-2:2006 „Ţigle din argilă arsă pentru acoperiri discontinue. Determinarea caracteristicilor fizice. Partea 2: Încercarea rezistenţei la îngheţ” SR EN 490:2005 „Ţigle şi accesorii de beton pentru învelitori de acoperiş şi placări de pereţi. Specificaţii de produse” SR EN 490:2005/A1:2006 „Ţigle şi accesorii de beton pentru învelitori de acoperiş şi placări de pereţi. Specificaţii de produse”
64

Partea 1: Cerinţe generale şi metode de încercare” SR EN 1013-2:001 „Plăci profilate de material plastic pentru învelitoare de acoperiş monostrat. Metode de încercare” SR EN 1013-1:2001 „Plăci profilate transparente de material plastic pentru învelitoare de acoperiş monostrat. Partea 2: Cerinţe specifice şi metode de încercare pentru plăci de răşină poliesterică armată cu fibre de sticlă (PAS).0 24. 1 SR EN 491:2006 „Ţigle şi accesorii de beton pentru învelitori de acoperiş şi placări de pereţi. 25. Partea 3: Cerinţe specifice şi metode de încercare pentru plăci de policlorură de vinil (PVC) şi Partea 4: Cerinţe specifice şi metode de încercare pentru plăci de policarbonat (PC)” 65 . 26.

structura hidroizolantă se aplică direct pe suprafaţa termoizolaţiei sau prin intermediul unui strat de separaţie (strat de difuzie a vaporilor de apă. este necesar ca la alegerea tipului de material hidroizolant să fie luat în vedere şi procedeul de punere în operă a hidroizolaţiei.rezistenţă termică specifică unidirecţională a structurii termo-hidroizolante a acoperişului [m2K/W] . Rsie = Rsii) U = 1/R [W/(m2K)] 66 .pentru structuri etanşe R = Rsi + Σ (d/ λ) + Rsii [m2K/W] . Din această cauză.ANEXA 2 EVALUAREA PERFORMANŢELOR DE IZOLARE TERMICĂ LA STRUCTURILE TERMOIZOLANTE (1) GENERALITĂŢI La clădirile încălzite.U – coeficient de transfer termic unidirecţional (transmitanţă termică unidirecţională) a structurii termo-hidroizolante a acoperişului [W/(m2K)] . În prezenta anexă.Rsie– rezistenţă termică superficială exterioară [m2K/W] • Rse = 0. în regim de iarnă .Rs . Evaluarea rezistenţelor termice specifice unidirecţionale s-a făcut în conformitate cu prevederile din “Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie ale clădirilor” – indicativ C1072005 – Partea a 3 – a – indicativ C 107/3. în regim de iarnă .λ – conductivitate termică de calcul [W/(mK)] (3) RELAŢII DE CALCUL Rs = d/ λ [m2K/W] R = Rsi + Σ (d/ λ) + Rsie [m2K/W] .042 m2K/W – pentru sensul fluxului termic din interior spre exterior. Cu excepţia cazului acoperişurilor ranversate. Conductivităţile termice de calcul ale materialelor din alcătuirea structurilor termo-hidroizolante luate în considerare la evaluarea rezistenţelor termice sunt în conformitate cu ANEXA A din normativ C1072005 – Partea a 3 – a – indicative C 107/3. se prezintă valorile rezistenţelor termice specifice unidirecţionale (în camp curent necorectate).rezistenţă termică specifică a unui strat omogen de material [m2K/W] .R . în alcătuirea acoperişului trebuie prevăzut un strat termoizolant. strat de protecţie a termoizolaţiei. etc.125 m2K/W – pentru clădiri încălzite. care să nu conducă la solicitări termice şi mecanice care depăşesc rezistenţele materialului termoizolant (cazul hidroizolaţiilor aplicate direct pe suprafaţa stratului termoizolant). (2) SIMBOLURI ŞI UNITĂŢI DE MĂSURĂ .Rsi – rezistenţă termică superficială interioară [m2K/W] • Rsi = 0. astfel încât construcţia să satisfacă cerinţa de izolaţie termică şi economie de energie. pentru principalele tipuri de alcătuiri termo-hidroizolante utilizate pe scară largă la clădiri încălzite.).pentru structuri care includ la partea exterioară un strat de aer puternic ventilate (în cast caz.

35 0.1. .74 1.93 58 0.acoperiş din panouri sandwich cu o faţă din ciment armat şi o faţă cu hidroizolaţie bituminoasă (tip ROMPAN) • Tabel A.Acoperiş .terasă circulabil (dale pozate pe nisip) • Tabel A.(4) VALOAREA CONDUCTIVITĂŢII TERMICE DE CALCUL MATERIALELE DIN COMPONENŢA ALCĂTUIRILOR HIDROIZOLANTE PREZENTATE Material PENTRU TERMO- beton armat beton de pantă şapă de ciment tablă oţel plăci din ciment armat – pentru panouri tip ROMPAN fâşii armate din betoane celulare (BCA) plăci termoizolante din BCA GBN .terasă necirculabil 5.040 0.044 0.T hidroizolaţie bituminoasă pietriş nisip dale din beton plăci rigide din vată minerală polistiren expandat poliuretan celular poliizocianat Conductivitate termică de calcul „λ” [W/(mK)] 1.22 0. .terasă circulabil (dale pe ploturi) • Tabel A.1.16 0.acoperiş din panouri sandwich cu o faţă din tablă profilată din oţel şi o faţă cu hidroizolaţie bituminoasă • Tabel A.1.17 0. .3. .70 0.58 1.Acoperiş .acoperiş pe planşeu din fâşii din betoane uşoare (celulare – BCA) armate. cu hidroizolaţie bituminoasă • Tabel A.28 0.6.5. .1 Panouri sandwich cu o faţă din tablă profilată din oţel şi o faţă cu hidroizolaţie bituminoasă Alcătuire panou: • faţă tablă profilată din oţel • termoizolaţie (tip şi grosimi conform tabel) 67 .acoperiş .042 (5) REZISTENŢE TERMICE SPECIFICE UNIDIRECŢIONALE PENTRU DIVERSE ALCĂTUIRILI TERMO-HIDROIZOLANTE DE ACOPERIŞURI LA CLĂDIRI ÎNCĂLZITE Conform • Tabel A. .4.PANOURI TERMO-HIDROIZOLANTE 5.16 0.2. cu hidroizolaţie bituminoasă • Tabel A.Tabelul A. – acoperiş pe planşeu din fâşii cu goluri din beton armat/precomprimat.7.1.

18 4.571 0.208 Izolaţie termică din polistiren 1.1 strat Grosime strat termoizolant Rezistenţă termică specifică unidirecţională Coeficient de transfer termic unidirecţional Varianta 2 Hidroizolaţie bituminoasă .327 0.222 0.254 0.326 0.458 2.389 0.754 0.10 0.08 2.009 0.372 0.191 0.048 0.20 0.276 0.941 0.312 0.481 2.299 4.113 2.476 0.313 0.213 0.05 0.065 3.08 0.473 0.754 Izolaţie termică din poliuretan celular sau poliizocianat 1.456 0.253 0.05 1.10 mm grosime • termoizolaţie (tip şi grosimi conform tabel) • hidroizolaţie bituminoasă: ¾ 1 strat – 4 mm grosime (varianta 1) ¾ 2 straturi – 7 mm.399 2.589 3.2.264 0.10 2.08 0.191 0.15 0.05 0.686 0.208 3.212 0.026 2.08 0.266 0.328 0. grosime (varianta 2) Varianta 1 Hidroizolaţie bituminoasă .386 0.724 0.193 0.223 0.20 [m2K/W] [W/m2K] [m] [m2K/W] Izolaţie termică din plăci din vată minerală 1.369 0.441 0.345 2. Panouri sandwich cu o faţă din ciment armat şi o faţă cu hidroizolaţie bituminoasă Alcătuire panou: • faţă ciment armat .477 0.281 0.08 2.617 4.10 2.918 0.233 0.08 2.15 3.278 0.20 4.095 0.20 4.• hidroizolaţie bituminoasă: ¾ 1 strat – 4 mm grosime (varianta 1) ¾ 2 straturi – 7 mm.463 0.691 0.715 0.15 0.935 3.381 0.958 4.494 4.762 0.05 0.12 3.20 0.211 0.05 1.201 5.192 0.2.208 2.1. grosime (varianta 2) 68 .493 0.406 0.12 0.18 0.708 3.18 0.10 0.Tabelul A.600 0.05 1.18 4.736 0.202 0.12 3.18 4.952 0.691 0.498 0.12 2.15 3.15 3.12 0.18 0.694 0.191 0.20 5.341 0.403 0.744 0.2 straturi Grosime strat termoizolant Rezistenţă termică specifică unidirecţională Coeficient de transfer termic unidirecţional [m] 0.453 0.10 2.708 5.343 0.10 0.15 0.210 0.12 0.232 0.780 4.970 [W/m2K] 0.

737 5.18 4.385 0.237 3.18 4.18 0. grosime (varianta 2) 69 .12 0.12 2.210 0.212 0.12 0.15 3.05 0.339 0.522 4.764 0.12 0.737 3. A.08 2.509 2. cu hidroizolaţie bituminoasă Alcătuire acoperiş: • fâşie din BCA .15 3.15 0.1.398 0.401 0.790 0.328 4.05 0.373 2.2 straturi Grosime strat termoizolant Rezistenţă termică specifică unidirecţională Coeficient de transfer termic unidirecţional [m] 0. CU PANTA ASIGURATĂ DE ELEMENTUL DE REZISTENŢĂ AL PLANŞEULUI 5.05 1.946 0.3 Structură termo .964 3.20 0.782 Izolaţie termică din poliuretan celular sau poliizocianat 1.628 0.200 5.20 4.719 0.311 0.447 0.076 0.18 4.467 0.219 0.309 0.709 0.20 0.15 3.323 0.2.719 0.646 4.618 3.219 0.10 0.12 3.492 0.491 0.055 2.487 0.728 0.201 0.337 0.219 0.192 0.20 5.232 0.05 1.808 4.251 0.231 0.192 0.451 0.368 0.18 0.999 [W/m2K] 0.237 Izolaţie termică din polistiren 1.681 0.427 2.15 0.310 0.08 0.211 0.10 2.365 0.673 0.Varianta 1 Hidroizolaţie bituminoasă .08 2.409 0.094 3.18 0.12 3.382 0.262 0.221 0.10 0.252 0.209 0.08 0.600 0.hidroizolantă pe planşeu din fâşii din betoane uşoare (celulare – BCA) armate.05 1.738 0.08 2.71 m2K/W) • termoizolaţie (tip şi grosimi conform tabel) • hidroizolaţie bituminoasă: ¾ 1 strat – 4 mm grosime (varianta 1) ¾ 2 straturi – 7 mm.STRUCTURI TERMO-HIDROIZOLANTE DE ACOPERIŞURI MONTATE STRAT CU STRAT.355 0.037 0.969 0.Tabelul nr.237 2.20 cm grosime (Rs = 0.2.10 2.20 [m2K/W] [W/m2K] [m] [m2K/W] Izolaţie termică din plăci din vată minerală 1.325 0.274 0.10 0.505 0.701 0.1 strat Grosime strat termoizolant Rezistenţă termică specifică unidirecţională Coeficient de transfer termic unidirecţional Varianta 2 Hidroizolaţie bituminoasă .276 0.20 4.05 0.10 2.124 0.141 2.264 0.471 0.981 0.08 0.487 2.987 4.15 0.469 0.222 0.

741 3.2 straturi Grosime strat termoizolant Rezistenţă termică specifică unidirecţională Coeficient de transfer termic unidirecţional [m] 0.041 0.315 0.490 0.405 0.hidroizolantă pe planşeu din fâşii cu goluri din beton armat/precomprimat.215 0.05 2.275 0.113 2.780 4.20 5.095 0.15 0.12 3. grosime (varianta 2) 70 .20 5.422 3.12 0.05 0.655 0.422 5.200 0.177 0.2.356 0.08 0.18 0.195 3.632 0.344 0.762 0.222 0.10 3.155 0.450 0.304 0.2.10 3.013 5.Varianta 1 Hidroizolaţie bituminoasă .18 5.12 3.286 0.255 0.365 0.Tabelul nr.331 4.723 0.183 0.214 0.684 [W/m2K] 0.992 3.477 0.905 0.08 2.05 0.672 5.303 3.650 4.486 0.405 0.18 5.274 0.905 0.10 3.185 0.12 3.460 0.264 0.313 0.20 [m2K/W] [W/m2K] [m] [m2K/W] Izolaţie termică din plăci din vată minerală 2.232 0.169 0.473 0.059 2.10 0.464 0.827 3.292 0.476 0.20 5.176 0.15 4.904 0.303 0.922 Izolaţie termică din polistiren 2.199 0.4 Structură termo .05 2.18 0.15 4.266 0. A.184 0.18 5.10 0.169 0.176 5.183 0.15 0.193 0.05 0.367 0.15 4.667 0.922 4.809 0.294 0. cu hidroizolaţie bituminoasă Alcătuire acoperiş: • fâşie cu goluri .12 0.18 0.231 0.05 2.08 0.1 strat Grosime strat termoizolant Rezistenţă termică specifică unidirecţională Coeficient de transfer termic unidirecţional Varianta 2 Hidroizolaţie bituminoasă .208 5.15 0.20 0.223 0.12 0.15 m2K/W) • termoizolaţie (tip şi grosimi conform tabel) • hidroizolaţie bituminoasă: ¾ 1 strat – 4 mm grosime (varianta 1) ¾ 2 straturi – 7 mm.996 0.08 0.08 2.314 0.08 2.190 0.256 0.342 0.192 0.468 Izolaţie termică din poliuretan celular sau poliizocianat 2.10 0.20 cm grosime (Rs = 0.172 2.494 5.20 0.354 0.

313 0.721 0.424 0.263 2.299 0.590 0.463 0.427 0.215 3.205 0.677 0.08 2.912 0.18 0.10 0.352 0.12 3.206 0.085 3.840 0.215 0.340 0.STRUCTURI TERMO-HIDROIZOLANTE DE ACOPERIŞURI TERASĂ 5.2 straturi – 7 mm.13 cm grosime • Barieră vapori + strat difuzie • Strat de pantă: ¾ din BCA GBN .930 4.245 0.05 1.120 [W/m2K] 0.Tabelul A.267 0.613 0.terasă circulabil (dale pozate pe nisip) Alcătuire acoperiş: • Planşeu din beton armat .494 2.05 1.10 0.15 0.05 0.08 0.225 0.324 0.08 2.08 2.608 2.18 0.195 5.186 0.090 0.254 0.10 2.644 5.442 0.243 0.358 4.858 3.05 0.380 0.445 0.20 5.12 0.20 5. grosime • Dale din beton: 3 cm grosime 71 .18 4.12 0.12 0.5 cm.653 0.840 0.449 4.311 0.886 0.367 0.Varianta 1 Hidroizolaţie bituminoasă .531 0.3.15 4.10 0.358 Izolaţie termică din polistiren 1.549 2.18 0.15 0.12 3.358 2.198 0.904 Izolaţie termică din poliuretan celular sau poliizocianat 1.18 4.265 0.068 0.340 0.2 straturi Grosime strat termoizolant Rezistenţă termică specifică unidirecţională Coeficient de transfer termic unidirecţional [m] 0.204 0.T – 15 cm grosime medie (varianta 1) ¾ din beton de pantă – 7. grosime • Strat nisip pozare dale: 3 cm.10 2.08 0.15 0.206 0.739 3.05 0.20 4.1 strat Grosime strat termoizolant Rezistenţă termică specifică unidirecţională Coeficient de transfer termic unidirecţional Varianta 2 Hidroizolaţie bituminoasă .102 0.629 0.216 0.05 1.176 2.646 0.18 4.1. grosime • Barieră vapori • Hidroizolaţie bituminoasă: .631 3.108 4.15 3.226 0. grosime medie (varianta 2) • Termoizolaţie (tip şi grosimi conform tabel) • Strat protecţie termoizolaţie – şapă slab armată – 3 cm.326 0.477 0.256 0.459 0.196 0.187 0.08 0.12 3.858 5.669 0.3.383 0.431 0.298 0.20 0.350 0.244 0.365 0.626 0.20 0.767 4.10 2.340 0.749 0.20 [m2K/W] [W/m2K] [m] [m2K/W] Izolaţie termică din plăci din vată minerală 1.15 3.622 0.5 Acoperiş .159 0.

838 3.6.08 2.15 3.743 5. grosime medie (varianta 2) • Termoizolaţie (tip şi grosimi conform tabel) • Strat protecţie termoizolaţie – şapă slab armată – 3 cm.003 Izolaţie termică din poliuretan celular sau poliizocianat 2.220 0.325 0.979 0.20 5.05 0.08 0.10 2.05 1.238 0.648 2.932 0.074 0.957 4.280 0.248 0.20 0.20 0.179 0.457 Izolaţie termică din polistiren 2.457 4. Acoperiş .430 0.15 4.219 [W/m2K] 0.202 0.192 5.12 0.12 3.407 0.15 0.18 4.385 0.347 0.254 0.200 0.10 0.186 0.627 0.324 0.866 5.574 0.441 0.08 0.289 0.08 2.957 6.452 0.802 0.05 0.366 0.165 0.314 0.10 0.165 0.594 2.18 4.574 0.263 0.18 4.15 0.336 0.Varianta 1 – strat pantă din BCA Grosime strat termoizolant Rezistenţă termică specifică unidirecţională Coeficient de transfer termic unidirecţional Varianta 2– strat pantă din beton de pantă Grosime strat termoizolant Rezistenţă termică specifică unidirecţională Coeficient de transfer termic unidirecţional [m] 0.207 0.12 0.05 0.18 0.05 1.10 2.730 3.T – 15 cm grosime medie (varianta 1) ¾ din beton de pantă – 7.620 0.275 3. grosime • Barieră vapori • Hidroizolaţie bituminoasă: 2 straturi – 7 mm.346 0.215 0.423 0.483 0.20 5.548 5.824 0.836 0.074 0.352 0.2.15 0.10 2.12 3.12 0.08 2.607 0.13 cm grosime • Barieră vapori + strat difuzie • Strat de pantă: ¾ din BCA GBN .08 0.171 0.183 0.893 0. grosime • Dale pe ploturi – rosturi întrre dale 2 mm.10 0.185 4.074 0.707 3.289 0.314 4.terasă circulabil (dale pe ploturi) Alcătuire acoperiş: • Planşeu din beton armat . care realizează un strat de aer puternic ventilat 72 .20 5.211 0.05 1.18 0.223 0.259 0.265 0.457 3.207 5.646 0.455 0.194 0.245 0.Tabelul A.029 5.586 0.20 [m2K/W] [W/m2K] [m] [m2K/W] Izolaţie termică din plăci din vată minerală 2.15 4.211 0.302 0.299 0.362 3.360 0.178 0.12 3.3.18 0.5 cm.439 0.

7.terasă necirculabil Alcătuire acoperiş: • Planşeu din beton armat .248 0.735 3.367 3.10 2.179 0.320 4.554 5.353 0.270 0.08 2.963 6.12 0.008 Izolaţie termică din poliuretan celular sau poliizocianat 2.08 0.3.10 0.429 0. Acoperiş .337 0.20 5.05 0.18 0.281 3.33 0.651 0.3.05 1.440 0.Tabelul A.463 Izolaţie termică din polistiren 2.352 0.5 cm.05 0.213 5.12 0.08 0. Grosime medie (varianta 2) • Termoizolaţie (tip şi grosimi conform tabel) • Strat protecţie termoizolaţie – şapă slab armată – 3 cm.20 [m2K/W] [W/m2K] [m] [m2K/W] Izolaţie termică din plăci din vată minerală 2.08 0.10 2.844 3.985 0.18 0.335 0.219 0.289 0.05 1.05 1.463 4.191 5.713 3.279 0.15 0.625 0.898 0.463 3.200 0.12 0.237 0.186 0.653 2.842 0.58 0.872 5.08 0.223 0.15 3.461 0.201 0.171 0.225 [W/m2K] 0.489 0.211 0.12 3.08 2.08 0.10 0.937 0.83 0.13 cm grosime • Barieră vapori + strat difuzie • Strat de pantă: ¾ din BCA GBN .748 5.313 0. Grosime 73 .263 0.183 0.164 0.216 0.625 0.190 4.18 4.193 0.20 0.807 0.438 0.15 4.298 0.599 2.10 0.406 0.451 0.20 0.215 0.20 5.Varianta 1 – strat pantă din BCA Grosime strat termoizolant Rezistenţă termică specifică unidirecţională Coeficient de transfer termic unidirecţional Varianta 2– strat pantă din beton de pantă Grosime strat termoizolant Rezistenţă termică specifică unidirecţională Coeficient de transfer termic unidirecţional [m] 0.963 4.422 0.08 2.05 0.605 0.325 0.12 3.171 0.58 0.T – 15 cm grosime medie (varianta 1) ¾ din beton de pantă – 7.207 0.15 4.178 0.254 0.18 4.289 0.15 0.245 0.034 5.15 0.366 0.12 3.08 0.18 0.301 0. grosime • Barieră vapori • Hidroizolaţie bituminoasă: 2 straturi – 7 mm.584 0.20 5.366 0. grosime • Strat lestare din pietriş: 7 cm.345 0.10 2.258 0.18 4.

05 1.182 0.20 5.177 0.042 W/(m2K) 3.18 4.08 0.419 0.480 4.980 4.506 0.186 0.253 0.05 0.1 .08 2.15 4.210 0. A.12 0.179 0.954 0.370 0.042 W/(m2K) corespunzătoare sezonului cald].10 0.642 0.435 0.233 0.097 0.247 0.10 0. A. pentru straturi de protecţie termoreflectante de culoare aluminiu sau alb.214 0.349 0.219 0.578 0.297 0.18 4.244 0.12 3.12 0.859 0.4.222 0.08 0.05 1.323 0.1.08 0.619 0.12 0.287 0.670 3.193 0.18 0.448 0.403 0.05 1.333 0... Pentru sezonul cald. A.287 0.668 0.20 0.730 3.164 0.200 W/(m2K) include şi majorarea de 0..097 0.10 2.236 0.1.025 Izolaţie termică din poliuretan celular sau poliizocianat 2.097 0.257 0.08 2.571 5.20 [m2K/W] [W/m2K] [m] [m2K/W] Izolaţie termică din plăci din vată minerală 2.08 2. 74 .335 0.616 2.18 0.1.261 0.10 2.915 0.10 0. 2.363 0.12 3.171 0.05 0.1. rezistenţele termice din tabelele A. sunt date pentru sezonul rece. Valorile rezistenţelor termice şi ale transmitanţelor termice din tabelele A.1.05 0.Varianta 1 – strat pantă din BCA Grosime strat termoizolant Rezistenţă termică specifică unidirecţională Coeficient de transfer termic unidirecţional Varianta 2– strat pantă din beton de pantă Grosime strat termoizolant Rezistenţă termică specifică unidirecţională Coeficient de transfer termic unidirecţional [m] 0..426 0.20 0.337 4.242 [W/m2K] 0.15 4.480 Izolaţie termică din polistiren 2.7.861 3. .207 4.18 4.188 0.15 3. resistenţele termice din tabelele A.383 0.478 0.347 0.20 5.300 0.287 0.343 0.312 0.230 5.002 0.18 0.437 0.20 5.889 5.10 2..200 W/(m2K) [valoarea 0.051 5.15 0.384 3.1.752 3. .1.191 NOTĂ: 1.199 0.480 3.980 6.597 0. se pot majora cu valoarea 0.201 0.298 3. Pentru lunile de vară.15 0..824 0.1..278 0.847 0.599 0.206 0.12 3.15 0. se vor majora cu valoarea 0.597 0..765 5.7.

a fost luată în considerare numai sucţiunea datorată vântului.1. P – sucţiunea din vânt. Acest calcul se face în conformitate cu reglementările tehnice în vigoare. Se menţionează că în cadrul prezentei Anexe. în [m/s] Acoperiş înclinat.98 Sucţiune din vânt (kN/m2) 0. Formula de calcul a sucţiunii din vânt este: P = β x cn2 x gv .8 .06 0. în [kN/m2] β . cu formă dreptunghiulară în plan (raport înălţime clădire/deschidere clădire H/l ≥2.00 cn2 = coeficientul rezultantei acţiunii vântului • cn2 = .pentru acoperiş înclinat în două ape (cu panta mai mică de 600) sau orizontal. după caz. în care v . respectiv greutatea stratului de lestare. la construcţii închise.2. β = 1.2.25 0. la construcţii închise. – acoperiş sub formă de arc circular (raport înălţime arc la cheie/deschidere clădire f/l =0. A. la dimensionarea pieselor de prindere a structurii termo-hidroizolante de stratul de rezistenţă al acoperişului. cu formă dreptunghiulară în plan (raport înălţime arc la cheie/deschidere clădire f/l =0. NOTĂ: Prevederile prezentei anexe nu se referă la calculul elementelor structurale la acţiunea vântului şi nici la calculul la acţiunea vântului a acoperişului.2 . Sucţiunea din vânt a fost evaluată pentru diverse viteze ale vântului.5) – conform tabel nr. în [kN/m2] • gv = v2/1630.0) – conform tabel nr.44 0. Valoarea sucţiunii din vânt trebuie luată în considerare.05 0.. care pot avea ca efect smulgerea straturilor hidroizolante.0) • cn2 = .2.0) Viteză vânt (m/s) 10 20 30 40 (km/h) 36 72 108 144 Sucţune dinamică de bază (kN/m2) 0. A.1.5) gv = sucţiune dinamică de bază. nu şi presiunea.78 75 .20 0.55 0. pentru două cazuri uzuale de construcţii închise.0.ANEXA 3 ÎNCĂRCĂRI DATORATE SUCŢIUNII VÂNTULUI Prevederile prezentei anexe se referă la evaluarea încărcărilor datorate sucţiunii vântului. în funcţie de viteza vântului. cu formă dreptunghiulară în plan: – acoperiş înclinat.viteza vântului. cu formă dreptunghiulară în plan (raport înălţime clădire/deschidere clădire H/l ≥2. în funcţie de zona eoliană şi altitudinea la care este amplasată construcţia.. în două ape (cu panta mai mică de 600) sau orizontal.coeficient dinamic – pentru majoritatea construcţiilor cu înălţimea mai mică de 36 m.pentru acoperiş sub formă de arc circular. la construcţii închise. în două ape (cu panta mai mică de 600) sau orizontal (raport înălţime clădire/deschidere clădire H/l ≥2.

18 76 .55 0.66 1.06 0.Acoperiş sub formă de arc circular. la construcţii închise.25 0. cu formă dreptunghiulară în plan (raport înălţime arc la cheie/deschidere clădire f/l =0.5) Viteză vânt (m/s) 10 20 30 40 (km/h) 36 72 108 144 Sucţiune dinamică de bază (kN/m2) 0.07 0.30 0.98 Sucţiune din vânt (kN/m2) 0.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful