198 Elemente fundamental de pt comer ational {4) Conventiaprvind reglementaren unor conflict de leg tn materia ‘zeus semnat od cu convenia precedent in seopul de o completa. Obictl coment este Ltt a reglementre coficelorde eg a masteia apaci active gi psive (art. 2513) a forme ceul (are), oblgntior favorite din cee (art. $), a temenalor de recurs (rt. 6), a formelo $i temenelorde protest ia acer de conservare a recurso at 8), precum $i diverslor pect egte de pet (at). Sunt excluse coafitele de leg fiseale si penale, cir solonar rebuieesntat in dreptal coms. Legile uniforme de Ia Geneva din 1930 gi 1981 reese alinieze tnt smisuriinsemnats, dat no fn ttait, dreptul cambial pent numeroase Sot eoropene,pocam si penis alt fit ca siseme Jurdie de tadiie fomanisti C3t paves eambia, uniformizareainciode gi aponia iar cit Prveste cel inclide gi Mic. Menfondm et adopaealegloruniforme {avut be pn rtifeses convener rivind lege uniforme (ex. Fras) fie prin elaboraea unr lei nationale smilare(ex.talia, Romi) ‘Forma adopts nor leg najonale aseminoare «conde la para tunor difereter, car, fie ele gi de mich important, submineaz4 wni- formizarea noma, Pe dealt pare chiar file care au aderat Ia Conven- tile del Geneva s-aumenfint anumiterezerve, Aestereerve,expriming ‘concep clfete at cu piv la aplcaea ctl inerpretares lego ni- forme, conduc It formarea a douksubssieme fo ead mae sist al repli cambial uniform genever sume subsiseml german yi subss- ‘emul francez. In fine, uel sat din America Latin (ex. Beuli, Chile, Ecuador, Per, Venezoels), adoptind or u Cocvenpile de a Geneva, au imas si apice im continsare gi Conveata dela Havana din 1923 pivind ‘rept eambia (Col Bustamante). Convenfia de la Havana na promo- ‘eae ei cu total originale sca stare mu poste fi socot ea un al pauls fistem de replementare, Ea marcbetzs doar usele auaafit fa interoral ‘Sntemul genever amin 3B) Sistemlengle, care amas in afra ope de wificare lesan de la Genova, re oreplementaceprori uprins a Bil f ichange Aer 182. (© Sistem american, credniosproprc sale reglementiri, a fost iial reprezeatat de Legea asupra instrumentelor negociabile (Negociable ‘rsrunens Act 7980) stops ty toate satel 6 etre SUA. Unerioe sceati lege a fost inlocitt cu dispociile corespunztione ale Codd 2 ame ec mr cm bar 308 6 Blanca de comin ale eat norma de comer intmational 195 Comercial Uniform pivtece la commercial paper (iciafnsersal comer lal, ac tll de comer), fh sistema de conmen-tow camba este deoumitt bil of exchange (tn ‘SUA ise ml spune gdh iarblet la odin, prmisory note. Studia comparatv a ele tei sistem de rep aminteconduce Ia con ‘luzia ci pincpalele deosebici ale reglementilr for se ctntonesz4 tn ‘domeniul ceringel unc contepresai (consideration) ea code de ford pengu validates cambiei sav btu a orn; ial condor de forms, fi al accep ial protestu; val pai; vl aciiorcambiae- Limite niforniie deepal eambil, sexanalate mai ss, fc neesar ‘8 intotdeauna,iainte de inceierea conmsctalr comercial iniratonale, ‘xi angaati In operainile comercale respective si ceretee si lesa hionaldepicabilseambiei,bletului a ordin si cecului, precum gi general, tur tarlor deere, 10, Reglmolocrotrldrepturllor de propretate industria gi intlec- tual orevete de inventie, mii de fabrics, de comer 9 de eric, ret. lteraaristict etc), regimal organizirii prestrilor de servill sf de Incrst de consracjiemonta,repiml investor stcine si regi ‘concurenfel (octotires bere! concureofe si combateret concurentet nooile)reprezinl ate nvele de reglementare care circumscra spatial de mijeare 2 comercinjilorfnt-o maniee cae difert e lao fart a alta, ta onetie de stain i prise de deavolare ae flere Reglementinile najonale aparinind categorei pe care 0 eercetim, cuprnd s nonpe referitoae a protecia gi transferal drepturilor asupra ‘ren! intolectule(éepari de propitt ndasrl i inelectal. $i in sees domenin puter consata un avansreareabil al nifoizie operate prin adoptrea unor cooveni internationale. Nu mal pi, fas, este de remarcat sin acest cuz, eativitateateadinfi de unifomizare simile sale. Ble se detorez, pe deo parte, fpf ck mutate fl av aderat la ‘convene intrajonae in materia, Pe dest parte, toate rile a= feat toate mosiieiesduso in timp seer convent De asemenea,unele (ir, adoptind convene intematonale, a0 wzat de posibitata de a face rezerve la anumite preveder. fn fine, convenile. smintte ines nu rglementeazl inteaga problematch de interes, sind ‘vatatclorregleme tii nationale roll de a crea un epi speci - evident, Alifeit de a ar Ta fark ~ nor aspect importante ale propre indus slefinelectse.a ee 198 "lement fuamenale de dept al comeru intestinal ée pills in une tet nu sont reglementatedrepuri oeotnd desenle gi modell industrial sau indica de provenent ‘Cet mai cuprinaltoare eplemeniare ne pare afi aceearealizatl In cadrul replat uniform, de Convenia pentru Prtetia PopretiiIndstile ‘ncheiat la Paris la 20.03.1883 revizuit ulterior fn mai multe nd! ‘Pe baza Convenii de a Paris fos creats Uniunoa Interafonali penta Proweajia Propiti Industrial, jar cu ocizia Confit de rovizuire de Ia ‘Stockbolm (1967) a fst constinité Organizajia Mondials a Propitgt Indasiale (OME? ‘Propitta indasial cre constitu obiectal roe juice instite prin Convene cupcinde: brevetele de invenfe; modelele de utiltte: ‘esenele s! modelee Industral; mircile de fabric: mirile de comer Imircile de servic; mumele comercial indicafile de provenionta § Alenumirle de arigine: reprimarea concurenfe nlosale, ‘Protecfiajrdil de dept international uniform este sigur, scat, pin consurara fh fivoare resortsanilee Usuni(nofiune fa cre inte tit ‘cetfeni sacle membre cit si pesoanele care neavndaceas cla a ‘© fnteprindee industrial ot comercial fectivd si srioast pe texitul Jo pa domi sau sed tn ue in ile membre una stant jie curcterizat prin aplicaea a doat prinip: i. prneplul tratamentalt ‘afional, poritclniaresrisani Unni a deel dea benef, ricare ia ile membre, de regal pe eae lel Gece Mase propeilor si cetiten: i principal tratamentull unionist, potvit eis, oranda 5 dela dosebirle,uncor importante, existete in legislate nationale in ‘matric, se instiuie un minim de aorme uniform, obligaon pent nese Unione, prin care resorsani benefcianS de crept special varie direct din Convene. Prinepalele asemenea deptun te refer la) repel de proritate unionist care se mate din pil deport nfional eplementa a one cerer-de brevet foto tard membrt si care pemite depunitorul "Cte ft spat sa svi a Brees (50), Wagon 11, Hage ss), Land 196 Labo (0S Stl (967) Rama te aCe ‘em ei Wop (Seapets erate toe Na ‘on pe Comenge au sa i oa al ee np cone ‘er nce st prspame se nee nS Liston lle ip ‘elds Ln Hs. pa ta rs mprare ae Rewdee @ e ‘tn vial er te ie ee Elemente de cetinatale cates nara de cone inerationl 199 8 efecte, nun termen de 12, pes eve, wl sama mat Gepoaie vind sola oie in oer a at enn a Unni rk ca Ske au fel suet de le eft pom depot (x depen tet ee de breve smi cite un er pba veel neat ae speller confeine pie; expose fave) sh {le pate 6) ndependn(abrevesae crac sean ct reek Cevue in dese it ae Una mnt independents de bevel obit ent ate nvi celine a, meme sau oem ale Ui, [atin pune Ge veer al ctor de iat 8 e dec ct al tr mal iin eve Nowa hts tov anerepesr obit de expose efecv venir ime inca, in anomie con, aveor gi aronavelor ca sla tiles frida wei inven poate Col dona se aan peice incor! Unni generale de Inari pe bra delet d (9) at fst Uni fesrinse, cca cafe pogeere sgurea poet ineratonle rep supa cei inte char tac sted cinerea rep {uh uniform a ava d sue no ii? Pe al ane tele men tre ale Untun! Baropene a itrvenit ose de convent damenilpo- ci inte Atel sat Comenn def Sesboury din 1963 pein Exe ea unica! a pincpleonfie de beveubiae fete bree ‘un Gainers pote) 9 Convent de Ie Luxemburg i 1973 ae rove se ne! Bree como. 1H. Regimulconcuene:Relemsrtilenatose do car bu tina seams paripangl la apart ecmoniceInematonle coped $i Soroe pivnd dsclinares maniestirloreoneurejale. Sin acest lament ne afl n preset el sense Ino! ne neresee stor, {nealicn lr de ent espns de ocoiea chen 9 tersle YF Comentario i Al no erie san clei Mai 1) eft eid de poe lent Ma (40) toca npn = mo: Has (1929) t= {Sule dia rer alter moderne st (99) ed ha ines nmeonals ads sr Lbon (958) in ec elo (tsp cirequeoeater suo tc (38) eid cee eras ‘ose ac Washing (97 vod npr tonal In mater ve Ramin ee te Cane des Mates (09) pe mie natin200 Elemente fndamentle de ep comer ntraoca comercinior ca persoane fate pe post de eat urd una fat de cea, dros valnis fans compeiionsle pe care o asemenea Seals le genrest. Torodetl salem unt intrsate ca reed oncurets sb promovets police lr comervale cae pot Va protjrea Sonoma He prin confers unr prerogative monopole, fi, Simpouivg pin asigurare unui comer ber, dstiguat pin procedee le. Problema se pine cao scltate sporti context comer inte: rational in care investor tin erganiat pe citer ul anamit Stat, pot mpune concret isuporbil peta comer auton. ‘Acs aaa de interes se eect cotespnstor i ater scars ‘egiemennior uhsomate dep concaren(l. Respectivle rele: {A vor det, bogate Tn nore impertve (ele eu earacter de odine Publi) © irr Inca et sncona co mult abso «seu Svan recum sh dip fmdamentnd dep de contol inte ‘ene l atortor de stat a ncheieres i executarea ater de cme In Ube osiuctrcsbopade a conto msn cae contrite cf roduc ef ee Univ sant confome dspoxtilor Taal de la Rona rfetoare la ozoteh Ubere concent, pres si de a formula directive ea tt general ope ea in scope api soso espe tive) De asemenes, glen peinents vor copnde Sos ask {urn comercantor posites de a aroma in ropes ini pe ft api por fected endate monopolist sa de concuea abi. Tate ce se pote spane ci deepal concen seat a frontiers ire realmente de up administra (co crater vere) 9h cole de ip Gileemecal (eu arc orznt ‘Concrete ara deck pt pear cape maine ellen, Aces activist areca scp fal ealareaunor benef ct tna marca urmare a seapariri uoe Segment ot mai larg de pat sin ‘onsen poi vom de aacer. Atel de bic sentatine pin folosres wor instrument de natrs economic cx. diminirea cel ier de prodacie a pretrilor de cost in vedere asgue ne compe iti sprit prodssoe ssi fete, pactare wor redace tempore de pe lose intnsv a propgande comer: aordarea ‘moe condi mal favorable de assure comprare te), ream a anor instrament extra-economice (ex. presi pois, ore fa. eerste supra file oncorens,aaes secret de fae, omer gi banca, determina on sits aii de cri temporal pe pa pe aie mate pie smal desea unr ain pl ‘Shade resami ee), SS lemente de comin ee cares nonnative comet beraionat 201 Din pant de vedere jure prineipol este ores comeriant poate exe. ‘enta nestingherit aceon activate cu celal comercan spout acona pen atragerea cpa fie pin crarea unet exploatcl noi fe prin Echiztionarea une epost existence! Concurenfatrebui si fe liber dar trcbuie si rimind lola De sc ez alptares a dow categorie feglementir’ 10 cada) dreptoll concuentels reglementsti ce vieari ‘ocrotrea liberi eonearene rin combalereamonopolsmulu, a anaselor omer a abuelu de pou dominant, pe deo pre, 3 rezlemeate are vieazt promovarea concuenfl nil, ocganizarea i diseiplinarca ‘civiigi concurenale prin eombaterea manlfestrilor de coneurentt ‘eloail, pe de all pare. Lore adaug ota catego pivnd auto- ‘zarea ex tila de excepiie a monopolurlor sat evasl-monopolurilor. Despre aceasta vom vor in continua. ‘De la principal concurens libre iol, enufat anterior, exis o serie de excep. Un prim grop fl formeazt excepfille care decure din lege (evident in oust ea, ecare legislate national va consacr prope sale except) Atel, o lege poate intrzce exerci unui anomit ip de comert {pent tot cet interes sau mal penta ni dine ei, deteminai pe ba- {aor enter cum af de pl, nationals or expeiens~ ex. i Lidia fu sun auforizate #8 comercializze servicit de consilting-enginccring Firmele sine area mai pin de 10 ani del fine). Pe de al parte, xsl monopolar de exploatare prin cae sal Is ezerv dept des- ‘uri unor activi comercial i excusviate (ex. comer eu tutus, loool, PTT etc). In ate cazue exis interdict legal privind numa pe co- meron eare vor si fncesp efetarea unoroperaiuni comercial care Sint deja abowfe In ra respectivi de foarte mul ali comerciant (ex feges fancezh dia Il sepfembrie 1941 prvind ofiile farmaceutic). DDesfyuraes nor activi comerile sau deschiderea nor inteprinder ol acest, gn sm am mal alt, obinereaunoratoizatit ministrative Drealail (ex activitiile comreiieavind ea obiect operation pesicloase to poluae,ransportnie, magazine ca suprafati mare et). © impor- tant! excepieo constitu felt scordaren, rcunoaserea si garanarea de tite san bara reglemeatiriorlrmafionale -adreptrilo de propretate {nastier permitind, pe dura lor de valabiliate exploatarea reateh ofan objet tut de protetieexcusv deere ular til au ex fuorzre aces), ndamentenz, de fap, crearea de monopour (de al Arpt de proprctate industrial sunt calficate ca drepuri monopotiste!