Sunteți pe pagina 1din 11

ACTIUNEA APEI

GENERALITATI
In conformitate cu clasificarea propusa de grupul de lucru UNESCO pentru inventarierea alunecarilor [Popescu,1993] ,se pot defini:
Prabusiri,cedari - fenomene de desprindere a pamantului sau a rocii

dintr-o panta abrupta de-a lungul unei suprafete,fara alunecare. unui punct aflat mai jos de centrul de greutate al masei.

Rasturnari fenomete de rotire a unei mase de pamant sau roca in jurul Extinderi laterale fenomene de

latire a unei mase de pamant coeziv sau stanca , asociata cu o scufundare generale a masei fracturate in materialul mai moale afalt dedesubt.
Curgeri fenomene de miscare

spatiala continua a maselor pamantoase , asemanatoare miscarii unui fluid vascos.

Aparitia si dezvoltarea fenomenelor de instabilitate sunt asociate cu elemente caracteristice.Astfel , primul semn al unei alunecari iminente il constitue fisurile ce apar la partea superioara a taluzului sau versantului , perpendiculare pe directia de miscare(a,b,c).Aceste fisuri se pot umple treptat cu apa , care se infiltraza in pamant , slabindu-i rezistenta si marindu-i greutatea.Se mai pot observa si fisuri inclinate de forfecare pe ambele laturi ale masei in miscare(e) ca si o usoara refulare la piciorul pantei(d) . Alunecarile de pamant sunt favorizate de un numar mare de factori , cum sunt conditiile topografice si hidrologice , conditiile geomorfologice ca si procesele de alterare a rocilor.Sunt rare situatiile cand alunecarie de teren pot fi atribuite unei singure cauze ; de obicei se datoresc actiunii combinate a mai multe cauze : naturale si antropice

predominant resposabil pentru producerea alunecarilor de teren,aspect care de astfel a fost reliefat si in consideratiile anterioare. Absenta apei , pentru moment nu exclude aparitia sa ulterioara , ca si activarea fenomenelor legate de prezenta ei dupa un timp , de exemplu dupa precipitatii puternice. In figura 1 este prezentata desfasurarea in timp a relatiei intre precipitatii (media multianuala) si intensitatea alunecarilor , la diferite nivele de adancime in masiv.

ACTIUNEA APEI Apa reprezinta factorul

U.M-umed; U.S-uscat. Figura 1. Intensitatea alunecarilor functie de media multianuala a precipitatiilor.

Pentru a estima corect efectul apei asupra versantului trebuie sa se tina seama si de celelalte elemente (vegetatia,relieful caracteristic) care contribuie la asigurarea circuitului apei pe versant , o schema posibila fiind prezentata in figura 2 . In acest sens s-au propus metode , folosind calculul probabilistic , pentru estimarea relatiilor dintre precipitatii , apa subterana si alunecari , prin definirea unor functii de pondere specifica fiecarui amplasament , care multiplica variatia infiltratiei efective.

Figura 2.Schema circuitului apei pe versant.

Modul in care variaza umiditatea materialului din masiv ,

ca urmare a precipitatiilor , este prezentat in figura 3 , de unde rezulta necesitatea luarii in consideratie a starii de umiditate a pamantului odata cu relatiile efort-deformatie.

Figura 3.Variatia umiditatii versantului in functie de precipitatii.

Apa in pamant se poate prezenta sub mai multe forme : Vapori , in zona de aeratie. Apa retinuta , care in ordine descrescatoare a energiei libere se prezinta ca : Apa capilara , retinuta de forte capilare in porii mai mici de 2 mm Apa peliculara retinuta de complexul de adsorbtie al particulelor fine si care se poate deplasa sub forma lichida de la o paticula la alta. Apa higroscopica care este adsorbita foarte puternic de catre pamantul uscat dintr-o atmosfera umeda , prin transfer de vapori ; umiditatea maxima ce poate fi realizata pe aceasta cale se numeste higroscopicitate maxima whm , ea separa domeniul starii higroscopice de cel al starii umede si constitue un indiciu al activitatii pamantului. Apa in stare solida gheata- care are o energie libera mai mica decat a apei libere. Apa de cristalizare si apa de constitutie a mineralelor ale caror energii libere sunt considerabil mai mici decat ale apei retinute.Pentru a separa aceste forme de apa sunt necesare temperaturi de cateva sute de grade. Apa libera , care circula in masive si care nefiind supusa fortelor de interactiune dintre fazele constituente este numai sub actiunea fortelor gravitationale.

Interactiunea apei cu scheletul mineral reprezinta un

element hotarator al comportamentului mecanic al pamanturilor manifestandu-se in special la pamanturile argiloase prin marirea complexului de adsorbtie.(figura 4).

Figura 4.Complexul de adsorbtie.

Pentru diferite tipuri de

pamanturi , curbele de retinere a apei (respectiv suctiunile corespunzatoare diferitelor stari de umiditate) ,au aluri diferite , dupa cum se remarca din figura 5, evidentiindu-se astfel si raspunsul diferit al acestor pamanturi la solicitari hidrice (variatii de umiditate).
Figura 5.Curbe de retinere pentru diferite pamanturi.

Intre cantitatile reale de precipitatii si variatia presiunii apei din pori ,

pe baza unor masuratori de teren si observatii ,s-a tras concluzia ca nu exista o corelatie directa (figura 6).deorece ploile de vara sau de iarna nu au aceeasi incidenta asupra panzei freatice.

Figura 6.Corelatii intre cantitatile de precipitatii si presiunea apei din pori.

METODE DE PREVENIRE, COMBATERE SI REMEDIERE A ALUNECARILOR DE TEREN


Metode hidrologice. Metodele hidrologice au in vedere in principal drenarea sau asecarea masivului in scopul imbunatatirii caracteristicilor de rezistenta ale pamantului , micsorarii presiunii interstitiale , inlaturarii eventualelor procese hidrodinamice si in general , a efectelor negative ale prezentei apei in exces in masiv.