Sunteți pe pagina 1din 6

50. Compar caracteristica fiziologic a exerciiilor de intensitate mare i moderat.

ZONA INTENSITATII MARI dureaza de la 5-6 min pina la 20-30 min.Ex alergari la distante de 3 km,5 km,10km.mars sportiv 30km,patinaj viteza 5km,10km,ciclism 10-20km.Efortul se realizeaza in conditii aerobo-anaerobe.Peste 1-2 min dupa inceperea ex,activitatea org interne atinge nivelul maximal de functionare.90% de energie ce se foloseste pt contractia muschilor e asigurata de reactiilede oxidare in muschii scheletici.In calitate de subs energetice se folosesc glucidele si partial lipidele. Cheltuiala enrgetica unica st 0,5-0,4 kcal/sec,cele sumare cresc pina la 750-900 kcal. Asigurarea efectuarii ex de intensitatea data depinde de activitatea sistemului cardio-respirator, sistemului de termoreglare si a celui endocrin.Efortul se realizeaza in conditiile unui mic deficit de oxigen,adica apare asa numita-STARE DE ECHILIBRU RELATIV.Se constata scaderea concentratiei de glucoza pina la 70-80 mg%,insa la sfirsitul acestuia se mareste pina la 200 mg% fenomen explicat prin eliminarea intensa a glucidelor din ficat,in timp ce utilizarea lor de catre muschi e scazuta deja.AApare leucocitoza miogena.Toti factorii provoaca modificarea homeostazei org, scaderea capacitatii de munca si intreruperea efortului.Perioada de restabilire e de 24-48 h.ZONA INTENSITATII MODERATE.Efortul dureaza de la 30-40min pina la citeva h.Ex-alergari de fond, ,alergari-20-30-42km,mers sportiv-10-50km,ciclism-100km.Asigurarea energetica a ex de aceasta necesitate are loc pe calea aeroba,ca sursa de energie predomina lipidele.Cheltuieli energetice unice st neinsemnate si constituie 0,3 kcal/sec.Cele sumare 2-3 mii kcal/sec.Consumarea O2 e de 80-90%din CMO2 si practic indestuleaza efectuarea ex in conditii de aprovizionare completa cu O2. Frecventa pulsului 170-180 b/min,Tensiunea arteriala creste pina la 135150 mm/Hg.Respiratia isi intensifica ritmul,ventilatia pulmonara se mareste pina la 100-200 l/min.Concentratia acidului lactic 10-12 mg/%,substantele energetice de baza st glicogen muschilor,lipidele muschilor si a singelui cu toate ca folosirea lipidelor ca surse energetice predomina asupra glucidelor,ceea ce aduce la micsorarea concentratiei glucozei in singe ca rezultat ce deregleaza ftia SNC,coordonarea miscarilor si orientarea in spatiu.Temperatura corpului poate ajunge la 39-40 grade,creste concentratia glucagonului si cortizolului si scade concentratia insulinei.Sistemele ce asigura executarea ex st posibilitatile ftionale a sistemului de transport al O2 si capacitatea aeroba a muschilor scheletici.Un rol important are capacitatea sistemului de oxidare ce depinde de rezervele glicgenului in muschi si ficat si de capaciatea muschilor de a utiliza lipidele. 51. Argumenteaz mecanismele fiziologice a calitii motrice rezistena. Rezistena anaerob i aerob. REZITENTA e capacitatea organismului de aexecuta o activitate cu o intensitate constanta,cu durata lunga fara a reduce din eficacitatea ei,fara aparitia oboselii.Ea se manifesta atit in timpul activitatii musculare cit si intelectuale.Ea se face in timpul execut ex de intensitate mare si moderata,in conditii preponderent aerobe.Deosebim rezistenta speciala si generala,statica si dinamica.REZISTENTA GENERALA e determinata si totodata limitata de capacitatea de aprovizionare si transport al O2,de cantitatea totala arezervelor energetice si din economia ftionala de utilizare a lor. Rezitenta generala poate fi AEROBA SI ANAEROBA.Cea anaeroba conditioneaza capacitatea maxima de lucru a organismului in conditiile insuficientei de O2.Ea poate fi antrenata prin ex speciale ce duc la cresterea stabilitatii enzimelor sitemului alactacid al org.St antrenamente ce prevad alergari de sprint,repetate la intervale scurte de timp.Ea e carcaterizata prin 2 indici: PUTEREA MAXIMALA ANAEROBA-e asigurata de stocurile de ATP si creatinfosfati,a caror cantitate in organism e foarte mica,de aceea efort e intretinut limitat.CAPACITATEA ANAEROBA MAXIMALA se apreciaza prin volum maximal al datoriei ce se formeaza dupa un efort executat intr-un ritm maximal,sustinut un timp cit m indelungat.Sportivii bine antrenati pot intretine efortul de 1-3 min.Cea aeroba e capacitatea org de a realiza un efort fizic in conditiile de echilibru intre cerinta de O2 si CMO2.VO2 caracterizeaza puterea maximala aeroba a sportivului si e conditionata de capacitatea de aprovizionare-captare,de transportare si de utilizare a O2ele pot fi realizate de ap resirator, sist cardiovasc,si de intensitate activitatii enzimatice la nivelul tesuturilor.La sportivi are loc crestere dimensiunilor toracelui,se mareste suprafata totala a alveolelor,creste nrcapilarelor pulmonare,creste volum singelui,hemogobina,volum oxegen in

singe,volum total al inimii,volum sistolic si minut volum a inimii si scade frecvetna pulsului.Un rol important in antrenarea rezistentei au muschii scheletici ce st consumtaori principali a surselor energetice si a O2 necesar pt procesele de oxidare.Muschii scheletici contin fibre musculrae lente(rosii)si rapide(albe).Fibrele rapide st de 2 specii-oxidativoglicolitice si pur glicolitice.Fibrele rosii(lente)poseda o capacitate de munca foarte mare,in timpul executarii eforturil de intensitate moderata.Exista un raport direct intre cantitatea de fibre lente si valoarea CMO2 al sportiv.L aalergatori de fond,muschii m.inferioare contin cca 80% din fibre rosii.Antrenare arezistentein generale produce cresterea nr de capilare ce alimenteeaza fibrele musculare(la neantrenati 325 mm2 la cei neantrenati 400 capilare)Cresterea densitatii capilarelor in muschi mareste suprafata de difuzie a subst energetice din singe in muschi.ARE LOC CRESTEREA VOLUMUI SI PUTERII METABOLISMULUI AEROB,CRESTE CANTITATEA FERMENTILOR CE ACTIVEAZA LA NIVELUL MITOCONDRIILOR MUSCULARE ASIGURIND FORMAREA ENERGEIEI CRESTE CANTTATEA DE MIOGLOBINA SI GLICOGEN IN MUSCHI.Asadar ANTRENAMENTUL provoacamodificari in sitemul de transort de utilizare a O2 perfectioneaza reglarea ervoasa si enocrina a acestor sisteme ceea ce duce la o desfasurare mai economa a proceselor fiziologice si biochimice din org si crete randamenul activitatii motrice a org. 52. Argumenteaz metodele de cercetare a capacitii anaerobe a organismului. Testele tanghe i Ghenci. Lucrul fizic efectuat in timpul deficitului de oxigen se numeste randamentul anaerob si poate fi intretinut datorita resurselor anaerobe de energie. Cercetarea posibilitatilor anaerobe ale organismului sportivului joaca un rol important pt aprecierea capacitatilor sportivilor de a efectua un efort fizic intens. a)TESTUL STANGHE-cu retinerea respiratiei in faza de inspiratie. Tehnica de lucru- persoana cerectata stind in picioare face dupa 2-3 respiratii obisnuite si apoi o inspiratie profunda si retine respiratia. Aprecierea rezultatelor- Persoanele sanatoase neantrenate retin respiratia timp de 40-50 sec. Sportivii de la 60 sec pina la 2-2,5 min. Aprecierea probei: retinerea respiratiei mai putin de 30 sec se apreciaza ca.: insuficienta, -40-50ca suficienta , mai mult de 5o sec ca buna. In afara de retinerea respiratiei in stare de repaus se controleaza si retinerea respiratiei dupa executarea unui efort dozat ( 20 genoflexiuni) si apoi peste un minut dupa terminarea efortului. Aprecierea: retinerea respiratiei pina la 24 sec.-insuficienta, de la 25-29 sec suficienta, iar peste 30 sec buna. La sportivii bine antrenati timpul retinerii respiratiei peste 1 min dupa repaus revine la cel initial sau chiar creste. b) TESTUL GHENCI: retinerea respiratiei in faza expiratiei. Presoanele controlate fac 3 respiratii profunde si apoi expirind aerul retin respiratia. Rezultatele aceste probe se apreeciaza in felul urmator: -retinerea mai putin de 34 sec- insuficienta, retinerea de la 35-39 sec suficienta, retinerea mai mult de 40 sec buna. Sportivii antrenati sunt in stare sa retina respiratia timp de 60 sec si mai mult.

53. . Argumenteaz capacitatea de efort fizic i caracteristica ei fiziologic. Testul Harward i argumentarea lui fiziologic.

Unul din factorii de baz pentru realizarea multora dintre aciunile motrice l constituie capacitatea de efort fizic, prin care, n general, se nelege capacitatea organismului de a presta un lucru mecanic ct mai crescut i a-l menine un timp ct mai ndelungat. Capacitatea fizic se mbuntete ca urmare a practicrii sistematice a exerciiilor fizice care favorizeaz, n special, dezvoltarea calitilor motrice i are drept urmare creterea gradului de adaptare a organelor i sistemelor organismului la solicitri superioare. Cantitatea i calitatea efortului depus n cadrul procesului de dezvoltare a calitilor motrice i de nsuire, consolidare i aplicare a priceperilor i deprinderilor motrice au un rol foarte important n dezvoltarea capacitii fizice. Explorarea cardiovasculara in scopul dirijarii
antrenamentului sportiv foloseste teste de laborator cu efort standardizat, urmarind evolutia FC si TA in repaus, in

Proba Harward - urmareste revenirea FC in urma efectuariii unui efort submaximal, constand din urcarea si coborarea unei scarite de 50.8 cm pentru baieti (20 inches) si din 47 cm pentru fete, timp de 5 min, in ritm de 30 urcari/min (ritm la metronom 120, adica 30 urcari in 4 timpi de urcare si coborare).Folosind un efort submaximal, proba isi gaseste utilitatea inaprecierea evolutiei pregatirii de tip aerob (completeaza VO2 max,este mai usor de realizat si nu reclama o dotare pretentioasa).Dintre probele cardiovasculare si respiratorii, care induc o hipertensiune intratoracica, se mentioneaza:
efort si in revenire

54. . Argumenteaz determinarea consumului maximal de oxigen (VO 2 max), dup testul Astrand Ryming
Dintre probele cardiovasculare si respiratorii, care induc o hipertensiune intratoracica, se mentioneaza

.Proba Astrand-Ryhming utilizeaza o nomograma stabilita pe baza experimentelor cu subiecti tineri a caror frecventa cardiaca maxima in efort a avut valori medii de 195 pulsatii/min. In cadrul acestei metode subiectul executa un efort submaximal impus, cunoscut ca valoare prin care se obtine accelerarea frecventei cardiace in limitele 125-175 c/min dupa 6 minute de efort in care se atinge starea stabila VO2max se obtine prin citire pe nomograma propusa de cei doi autori. Precizia este cu atat mai mare cu cat frecventa cardiaca este mai aproape de 170 pulsatii/min. In cazul frecventelor cardia ce apropiate de 120
pulsatii/min VO2max determinat indirect este mai mic decat in realitate Testul se poate realiza prin folosirea:a) scaritei (Step test) la inaltimea de 40-50 cm si fixarea ritmului la metronom in functie de greutatea subiectului si intensitatea efortului propus (W) conform formulei : 4W/IGx0.232, unde : W = wattaj I = inaltimea scaritei G = greutatea corporala b) cicloergometrului la rotatii de 40-80/min, intensitatea optima de lucru pentru obtinerea starii stabile. Metodele de calcul impun in ambele cazuri corectii legate de sex si varsta:

Argumenteaz cercetarea capacitii de efort fizic. Testul PWC argumentarea lui fiziologic
55.

170

Utilizate n principal de ctre antrenori ciclism, PWC170 prezice testa puterea de ie ire a unui sportiv (W) la un ritm cardiac de 170 bti pe minut (bpm).Care este punctul?Msurare putere (W) este un mod acceptat de msurare de instruire dezvoltare pentru bicicliti. Dac ale lor putere, la un ritm cardiac dat (bpm ca msurat) Increaser-a lungul timpului, atunci programul lor de formare este efectiva.Ce ai nevoie?Un cicloergometruO monitorizare a ritmului cardiacUn cronometru..Un asistent...Cum se face testul?Dup o temeinic warm-up, sportivul efectueaz dou mandate consecutive ase minute plimbri cu bicicleta ergometrica, n primul este selectat pentru a produce volumul de lucru la ritm cardiac ntre 120 i 140 bpm, n cazul n care al doilea este selectat pentru a produce volumul de lucru la frecvena cardiac din perioada 150 i 170 bpm.Pentru fiecare sesiune, ritmul cardiac mediu (BPM) i Putere de ieire (W) sunt nregistrate.Ce rezultate vei obine:Prin efectuarea n mod regulat testul pe care va fi capabil de a urmri progresele nregistrate de sportivii puterea de ieire. Calculul Acest lucru se realizeaz dup cum urmeaz:CalculeUtilizai un grafic pentru a parcelei dou puncte: axa X = Putere (W) i axa Y = Rate de cldur (BPM).Desenai un Asta este sunet linie dreapt prin cele dou puncte este extins la 170 bpm.Trage o linie perpendicular din punctul traseaz la un ritm cardiac de 170 bpm cu axa X.Citii putere proiectat n acest moment Exemplu: Un test atlet produse pe baz rezult urmtoarele: Sesiunea 1 - ritm cardiac mediu de 130 bpm la 100 W (600 kg / minut) Sesiunea 2 - ritm cardiac mediu de 153 bpm la 150 wai (900 kg / minut)Puterea de ie ire = (((HR2 P1) - (P2 HR1)) (HR2 - HR1)) + (170 ((P1 - P2) (HR1 - HR2)))n cazul n care: P1 = Putere (W) pentru sesiunea 1 P2 = Putere (W) pentru sesiunea 2 HR1 = Ritmul cardiac pentru sesiunea 1 HR2 = frecvena cardiac pentru sesiunea 2 Puterea de ieire = (((100 153) - (150 130)) (153 - 130)) + (170 ((100-150) (130-153)) Putere de ieire = ((15300 - 19500) 23) + (170 (-50 -23)) Puterea de ieire = -182.61 + 369.57 Putere = 186.96 wai la 170bpm Ce se msoar din nou? Acest test la measu bicicliti putere de ieire la un ritm cardiac de pre-determinate .

57. Formuleaz cercetarea capacitii de efort fizic. Testul PWC 170 i argumentarea lui fiziologic. Scopul lucrarii:De a determina capacitatea de efort fizic la subiectii de diferita virsta si pregatire fizica. Aranjamentul necesar: O scarita cu trepte de diferita inaltime, un metronom si cronometru

Material si metoda: Cercetasii vor fi supusi subiecti de diferita virsta si pregatire fizica, care vor executa cite 2 eforturi fizice prin metoda step-test. Tehnica de lucru: Subiectii pe care ii cercetam,executa 2 efortuiri a cite 5 min prin metoda step-test cu un repaus de 3-5 min intre primul si cel de-al doilea efort. Marimea primului efort( N1) se alege in dependenta de gradul de pregatire (antrenare) al subiectului cerectat. Efortul trebuie sa fie submaximal fata de posibilitatile fiecarui subiect. De aceea nu se foloseste standart ci intensitati adecvate particularitatilor subiectului examinat. Alegerea intensitatii efortului se face plecind de la cifre orientative in asa mod ca el sa provoace o accelerare a pulsului pina aproape de 160-185 b/min. Savantii propun urmatoarele valori orientative ale primului ( NV efort) persoanele neantrenate:-750 kg f/min,pt b, - 450 kg f/min pt f. -sportivi:a) cu efort anaerob: 900 kg f/min,pt b,-600 kg f/min,pt f. b) cu efort aerob: 1200 kg f/min,pt b, -900 kg f/min,pt f. c) cu efort mixt: valori intermediare intre a si b. Valoarea celui de-al doilea efort (N2) trebuie sa fie mai mare, in asa mod ca frecventa cardiaca sa atinga cifra 170 b/min. Dupa terminarea primului efort executat (N1 si N2) se calculeaza cu ajutorul formulei: W=1,5p*h*n, unde P este greutatea corpului exprimata in kg, h- inaltimea treptelor exprimata in m, n- numarul ridicarilor-coboriri in minut. Executarea primului efort(N1) demareaza in felul urmator: subiectul supus cercetarii i se masoara frecventa cardiaca(FC ) in timpul starii de repaus. Daca ea corespunde valorilor caracteristice virstei si sexului atunci el incepe executarea step-testului prin indeplinirea unui efort timp de 5 min prin ridicare si coborire de pe scarita cu o anumita frecventa a pasilor, corespunzatoare intensitatii efortului, gerutatii corporale si inaltimii,teptelor scaritei. Efortul se executa in ritmul indicat de bataile metronomului, frecventa carora se stabileste in dependenta de numarul pasilor in minut,necesari pt obtinerea efortului. La terminarea efortului se controleaza pulsul f(1) apoi subiectul cercetat se odihneste timp de 5 minute dupa care incepe executarea celui de-al doilea efort (N2) cu o intensitate mai mare pt a ridica frecventa cardiaca la 170 b/min. Dupa terminarea efortului din nou se controleaza pulsul, f(2), apoi se trece la calcularea intensitatii eforturilor prestate. 58. Argumenteaz importana sistemului cardiovascular n asigurarea vegetativ a efortului muscular. Cele mai evidentiate modificari se constata in componenta leucocita a singelui. Leucocitoza miogena care apare in timpul eforturilor fizice , se datoreaza mai ales cresterii nr de leucocite granulate. In timpul eforturilor grele se observa si un proces de distrugere a leucocitelor- leucocitoliza si a eritrocitelor-eritrocitoliza. Dupa eforturi de scurta durata, in singe se constata aparitia procesului eritrocitozei, care provoaca cresterea nr de eritrocite la tinerii sportivi cu aprox 8-13%, fapt care duce si la o cerstere nesimnificativa a cantitatii de hemoglobina. La eforturi mai intense si de o durata mai mare, modificarile sunt mai pronuntate. In timpul eforturilor dupa cum se stie apare si trombocitoza miogena. Intensitatea ei depinde de durata, volumul efortului si virsta sportivului. Se disting doua faze ale trombocitozei: prima se observa dupa un efort de de scurta durata si se manifest aprin sporirea nr de trombocite fara modificarea lor calitativa. A doua faza apare dupa eforturi intense de lunga durata, cind se observa nu numai sporirea nr de trombocite dar si aparitia unui nr mare a trombocitelor tinere. La tinerii sportivi restabilirea formulei trombocitare dureaza m mult de 24 ore, pe cind la sportivii maturi pina la 24 ore.in functie de particularitatile fiecarui organism.
59. Estimeaz determinarea strii funcionale a analizatorului vestibular. Analizatorul vestibular face parte dintr-un sistem care receptioneaza, transmite si analizeaza pozitia si miscarea in spatiu a corpului omenesc . Rolul sistemului vestibular : menine echilibrul static i dinami al org n raport cu mediul extern sau a diferitelor segmente ntre ele; menine permanent sub control ap locomotor, capul, trunchiul, membrele i

s repartizeze n mod corect i eficient tonusul muscular (pe scurt, asigur echilibrul omului); menine constant privirea spaial a ochilor n momentele n care capul se mic; semnalele de la nivelul aparatului vestibular sunt transmise n primul rnd lanivelul segmentelor nervoase centrale care controleaz micarea ochilor i tonusul muscular (p/u a preveni dezechilibrarea individului); este o sensibilitate diferit de la individ la altul; o exagerare a funcionrii acestui sistem poate determina apariia unor stri de disconfort, cu ameeli, greuri, vrsturi (ex: ru de main); o sensibilitate prea sczut poate cauza apariia unor stri de dezechilibru aproape permanent al individului, de regul nsoite de nevoia permanentde micare