Sunteți pe pagina 1din 4

CAZURI sI FUNCII SINTACTICE ALE SUBSTANTIVELOR CAZUL NOMINATIV NTREBAREA cine?, ce? FUNCIA SINTACTIC SUBIECT( Copilulse joaca.

) NUME PREDICATIV( El este inginer.) GENITIV al, a, ai ale cui care? ATRIBUT S UBSTANTIVAL GENITIVAL (Cartile copiilor sunt interesante.) ATRIBUT SUBSTANTIVAL PREPOZIIONAL (Mersul naintea masinii este periculos.) DATIV cui? COMPLEMENT INDIRECT N D. (Tu oferi prietenei tale o floare.) ACUZATIV pe cine?, ce? prepozitie + cine? ce? prepozitie + unde? cum? care?, ce fel de? COMPLEMENT DIRECT (Tu citesti cartea aceasta.) COMPLEMENT INDIRECT CU PREPOZIIE (i-ai amintitde tinerete.) COMPLEMENT CIRCUMSTANIAL DE LOC.(Vara copiii merg la mare.) COMPLEMENT CIRCUMSTANIAL DE MOD (Tu ai raspuns cu bucurie.) ATRIBUT S 121j97b UBSTANTIVAL PREPOZIIONAL ( Livada cu pomi a nflorit.) VOCATIV cazul chemarii, FR FUNCIE SINTACTIC DE PARTE DE al adresarii directe PROPOZIIE CAZUL ACUZATIV CAZUL GENITIV CAZUL DATIV Pe, naintea, Gratie, Despre, La, Cu, Pentru, ntre, Spre, De, Din, Fara, Sub, n, nainte, Alaturi, Deasupra, Dedesubtul, Asupra, Contra, mpotriva, Din dreapta, Din fata, Din spate, Multumita, Datorita, Contrar, Conform, Potrivit,

Nominativ: -Subiect (cine, ce): Elevul invata. -Nume predicativ (cum este): Andrei este elev. -Atribut apozitional: Andrei, elevul acela, a luat 10. Acuzativ -Complement direct (pe cine, ce): L-am ascultat pe elevul acela. -Complement indirect (despre cine, ce...): Am vorbit despre elevi buni. -Nume predicativ (cine este): Andrei este ca un elev bun. -Atribut substantival (ce fel de): Florile pentru mama sunt frumoase. -Complement circumstantial: de loc (unde): El se duce la scoala. de timp (cand): El a venit intr-o dimineata. de mod (cum): A ramas ca prietenul sau. de agent (de cine): A fost anuntat de un coleg. de cauza (din ce cauza): Era mahnit pentru pierderea suferita. Dativ -Complement indirect (cui): Dau cartea elevului. -Nume predicativ: El este asemenea mamei. -Atribut substantival: Privirea asemeni mamei, m-a cumintit. -Complement circumstantial: de mod: Se comporta contrar obiceiului. de cauza: A reusit datorita mamei. de loc: S-a oprit locului. Genitiv: -Atrbibut substantival (genitival): Cartile elevilor sunt bune. -Nume predicativ (ale cui sunt): Cartile sunt ale elevului. -Atribut substantival prepozitional: Lupta contra turcilor a durat 500 de ani. -Complement indirect: A luptat impotriva turcilor. -Complement circunstantial de loc: S-a oprit in fata casei. de cauza: A gresit din cauza colegului. de timp: A venit acasa inaintea mamei. de scop: S-a pregatit in scopul examenului. de mod: Inoata impotriva curentului. Vocativ: -Nu are functie sintactica. EX: Te rog, Ana, fii atenta! -Atribut apozitional: - Ioane, vecine, vino pana la mine!

INFINITIV -arat numele actiunii;-se recunoate dupa prepoziia "a"; -forma de infinitiv ne da conjugarea verbului; -este singurul mod nepersonal care are timp: -prezent:A cnta -perfect:A fi cntat -ajuta la formarea unor moduri si timpuri: a.)viitor simplu:Voi cnta. b.)conditional optativ prezent:A fi cntat. c.)forma negativ de imperativ:Nu cnta(tu)! -are urmatoarele funcii sintactice: a)subiect:A tri inseamna a munci.A citi este pasiunea mea.E uor a scrie versuri. b)nume predicativ:Dorina noastr este de a ctiga.A fugi de munc inseamna a dezerta de ladatorie. c)atribut:Visul de a reui este indrazne.Pasiunea de a picta nu o avem toi. d)complement direct:Nu poate vorbi.ncepu a striga. e)complement indirect:M-am sturat atepta.M-am plictisit a repeta. f)complement circumstanial:Nu a salutat inainte de a pleca.A plecat fr a repeta.Invm spre a ne mbogicunotinele. Infinitivul lung prin articulare cu articol hotrt devine substantiv - .I-a slbit vederea.Plimbarea in aer liber este recomandat. GERUNZIU -arat o aciune in plin desfaurare; -se recunoate dup terminaiile: -ND;-IND;-unele gerunzii se ortografiaz cu 2 "i"ex:fiind,tiind. -se scrie cu cratim cnd se rostete mpreun cu un pronumeform neaccentuat. ex:vznd-o,crezndu-l,ascultndu-i .-NU are funcie de predicat ci alte funcii sintactice: a)subiect:Se aude btnd.Se aude strignd. b)atribut verbal:Copii ipnd se aud afara.Trec soldai cntnd. c)complement direct:Aud fluiernd.Vd luminnd. d)complement indirect:S-a mulumit ascultnd.M-am sturat repetnd. e)complement circumstantial:Dunrea curge uotind.Intrnd s-a aezat tcut.Mergnd l-am ntlnit.mbolnvindu-se,nu a venit lascoal. ! Un gerunziu i pierde valoarea verbal n anumite circumstane,devenind substantiv prin articulare sau adjectivare prinacord cu substantivul. - Suferindul intinse o mn tremurnd.Femeia era suferind.

PARTICIPIUL -arat o aciune suferit de cineva; -este forma adjectival a verbului: spus,spus,spui,spuse;privit,privit,privii,privite .Am citit toat cartea.-valoare verbal Oameni citii converseaz uor .-valoare adjectival - Vorbete deschis cu toat clasa. -valoare adverbial -un participiu are urmtoarele valori: a)verbal-ajut la formarea unnor timpuri: -perfect compus-A citit-viitor anterior-Voi fi citit -conjunctiv perfect-S fi citit -condiional-optativ perfect-A fi citit -infinitiv perfect-A fi citit -diatez pasiv-Este ascultat b)adjectival -cnd se acorda in gen,numr si caz cusubstantivul determinat. -are urmtoarele functii sintactice: atribut adjectival:Cuvintele spuse m-auimpresionat. nume predicativ:Cmpia este nverzit. c)adverbial-cnd determin un verb.Vorbete rguit. ! Un participiu articulat devine substantiv.Btutul covoarelor este interzis n orele de linite.-valoarea stilistic a participiului este EPITETUL.

SUPIN -arat scopul sau destinaia; -este un participiu cu forma fix+o prepoziie;ex:de nvat,pentru arat,la scldat,etc. -are urmtoarele funcii sintactice: a)subiect:E lesne de vandut dar anevoie de cumprat .b)nume predicatic:Poezia este de nvat. c)complement direct:Avem de terminat compunerea. d)complement indirect:M-am sturat de ateptat. e)complement circumstanial-de loc:Vara mergem la scldat. -de scop:n curnd vor iei tractoarele la arat.