Sunteți pe pagina 1din 103

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

CURS 07

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

TA02

FORMA SI SPATIU

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

FORMA SI SPATIU

Spatiul inconjoara permanent fiinta noastra. Ne miscam, vedem forme, auzim sunete, simtim aerul, miresmele florilor: toate acestea in spatiu. Cu toate ca in mod inerent spatiul nu are forma. Forma sa vizuala, dimensiunile si scara, calitatea luminii sale toate aceste calitati depend de perceptia noastra asupra limitelor spatiului definite prin elementele de forma. De indata ce spatiul este delimitat, modulat si organizat de elemente avand volum, deci forma.

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

TA02

FORMA SI SPATIU

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

UNITATEA CONTRARIILOR
Forma arhitecturala se afla la junctiunea intre volum si spatiu. Creind si citind desenele de arhitectura, ar trebui sa fim preocupati atat de forma volumului continand o portiune de spatiu cat si de forma acestuia.

TAJ MAHAL, Agra, India 1630-1653

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

Linie definind limita intre plin si gol

Forma volumului plin posata cu negru

Forma definind golul spatial posata negru

TA02

FORMA SI SPATIU

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

UNITATEA CONTRARIILOR
In functie de ceea ce percepem ca fiind elementele positive, relatia intre figura si fond a formelor diverselor volume si ale spatiilor poate fi inversata asa cum se vede in aceasta portiune din planul Nolli al Romei. Pe de-o parte citim cladirile ca fiind forme pozitive ce definesc spatiile strazilor. In acelasi timp insa pietele urbane, curtile si spatiile majore din cadrul cladirilor publice importante se citesc ca elemente pozitive distingandu-se de fondul pe care il formeaza masa cladirilor inconjuratoare.

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

2 Planul Romei, fragment NOLLI 1748

TA02

FORMA SI SPATIU

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

UNITATEA CONTRARIILOR
Relatia simbolica intre formele volumelor si spatiilor in arhitectura exista si poate fi examinata pe mai multe planuri diferite. La fiecare nivel vom analiza nu numai forma cladirii ci si impactul acesteia asupra spatiului din jur. La scara urbana, vom lua in considerare daca rolul cladirii este acela de a continua structura existenta a locului, de a constitui un fundal pentru celelalte cladiri, sau sa defineasca un spatiu urban pozitiv, sau daca ar fi mai nimerit pentru ea sa stea izolat, sa se evidentieze independent ca un obiect semnificativ in spatiu.

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

TA02

FORMA SI SPATIU

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

UNITATEA CONTRARIILOR

La scara sitului unei cladiri exista diverse strategii pentru a pune in relatie forma cladirii cu spatiul din jurul ei. Astfel o cladire poate : A. Sa formeze un front pe una dintre laturile sitului si sa inceapa conturarea un spatiu exterior pozitiv. B. Sa deschida spatiul sau interior catre un spatiu neacoperit cu caracter privat al unui sit delimitat. C. Sa inchida o portiune a sitului ca pe o camera deschisa si sa-l protejeze de conditiile climatice nedorite. D. Sa inconjoare sau sa inchida in interiorul sau un spatiu in forma de curte sau atrium intr-o schema introvertita.

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

TA02

FORMA SI SPATIU

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

UNITATEA CONTRARIILOR

Astfel o cladire poate : E. Sa constituie un obiect distinct in spatiu dominand situl prin forma si pozitia sa topografica intr-o schema extrovertita. F. Sa se extinda in afara pentru a prezenta o fatada alungita catre o vedere importanta, pentru a constitui un cap de perspectiva sau pentru a defini limita unui spatiu urban. G. Sa constituie un element izolat in cadrul sitului dar extinzandu-si spatiile interioare astfel incat sa se se creeze un spatiu de tranzitie interior-exterior avand caracter privat. H.Sa se afirme ca o forma pozitiva intr-un spatiu definit ca negativ.

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

TA02

FORMA SI SPATIU

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

UNITATEA CONTRARIILOR
PIAZZA SAN MARCO, VENEZIA

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

TA02

FORMA SI SPATIU

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

UNITATEA CONTRARIILOR

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

2 BOSTON CITY HALL, 1960 Kallman McKinnell, Knowles

TA02

FORMA SI SPATIU

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

UNITATEA CONTRARIILOR

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

La scara cladirii avem tendinta sa citim configuratia peretilor ca pe niste elemente pozitive ale planului. Spatiul alb dintre aceste elemente nu trebuie vazut insa ca un simplu fundal pentru pereti ci ca pe o figura care poate avea contur si forma.

TA02

FORMA SI SPATIU

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

UNITATEA CONTRARIILOR

Chiar si la scara unei camere, elementele de mobilier pot fie sa constituie forme in cadrul campului spatial sau sa serveasca pentru a defini forma spatiului insusi.

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

TA02

FORMA SI SPATIU

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

UNITATEA CONTRARIILOR
Forma si inchiderea fiecarui spatiu dintr-o cladire, fie determina, fie este determinata de forma spatiului din jurul sau. La teatrul Seinajoki a lui Alvar Aalto, de exemplu, putem distinge cateva categorii de forme spatiale si sa analizam cum aceste forme interactioneaza. Fiecare categorie are un rol activ sau pasiv in definirea spatiului.
TEATRUL DIN SEINAJOKI Finlanda, Alvar Aalto 1968-69

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

TA02

FORMA SI SPATIU

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

UNITATEA CONTRARIILOR
Fiecare categorie are un rol activ sau pasiv in definirea spatiului. A. Unele spatii, cum ar fi birourile, au functii specifice dar asemanatoare si pot fi grupate intr-o singura forma lineara sau in ciorchine. B. Unele spatii, cum este sala de concert, au functiuni specifice si indeplinesc conditii tehnice ce necesita forme specifice care vor influenta forma spatiilor din jurul lor. C. Unele spatii, cum este foyer-ul, au o natura flexibila si drept urmare pot de o maniera libera sa fie definite de catre spatiile sau grupurile de spatii din jurul lor.

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

TEATRUL DIN SEINAJOKI Finlanda, Alvar Aalto 1968-69

TA02

FORMA SI SPATIU

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

FORME CE DEFINESC SPATIUL


Daca plasam o figura bi-dimensionala pe o foaie de hartie, aceasta influenteaza forma spatiului alb din jurul ei. La fel, orice forma tri-dimensionala articuleaza in mod natural volumul spatiului din jurul ei si genereaza un camp de influenta sau teritoriu pe care il afirma ca fiind al sau. In continuare ne vom ocupa de elementele orizontale si verticale ale formei si vom analiza in cateva exemple cum diferite configuratii ale acestor elemente formale genereaza si definesc tipuri specifice de spatiu.

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

2 Piata in Giron, Columbia

TA02

FORMA SI SPATIU

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

ELEMENTE ORIZONTALE CE DEFINESC SPATIUL


Planul de baza Un plan orizontal care apare ca o figura contrastand cu fondul si definind un camp simplu in spatiu. Acest camp poate fi consolidat vizual in mai multe feluri : Planul de baza ridicat Un plan orizontal ridicat deasupra terenului stabileste suprafete verticale de-a lungul limitelor sale intarind separarea vizuala dintre campul sau si terenul din jur. Planul de baza coborat Planul de baza coborat fata de teren presupune suprafete verticale ale zonei coborate pentru definirea volumului in spatiu. Planul de acoperire Un plan orizontal amplasat deasupra, definind un volum in spatiu intre el si planul terenului.

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

TA02

FORMA SI SPATIU

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

PLANUL DE BAZA
Pentru ca un plan orizontal sa poata fi vazut ca o figura, este nevoie de o modificare perceptibila a culorii, tonului sau texturii dintre suprafetele sale si cele ale zonei din jur. Cu cat este mai puternica definirea limitelor planului orizontal cu atat acesta se distinge mai bine de campul din jur. Desi exista o continuitate a spatiului deasupra sa, planul orizontal genereaza fara doar si poate o zona spatiala sau domeniu in cadrul limitelor sale.

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

TA02

FORMA SI SPATIU

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

PLANUL DE BAZA

| 2009-2010 |

Articularea suprafetei tereului sau pardoselii este deseori utilizata in arhitectura pentru a defini o zona a spatiului in cadrul unui context mai larg. Acest tip de definire spatiala poate fi utilizata pentru a face diferenta intre un traseu de deplasare si zonele de odihna, poate stabili un areal din care se naste cladirea sau poate articula o zona functionala in cadrul unui living room multifunctional.

SEMESTRUL

TA02

FORMA SI SPATIU

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

PLANUL DE BAZA

Glass House Phillip Johnson Gradina japoneza Hanul cu Tei, Bucuresti Parcul Cismigiu - Bucuresti

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

TA02

FORMA SI SPATIU

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

PLANUL DE BAZA RIDICAT


Ridicarea unei portiuni a planului de baza creaza un domeniu anume in cadrul unui context spatial mai larg. Modificarile de nivel de-a lungul planului ridicat definesc marginile zonei si intrerup continuitatea spatiului in cadrul planului de baza.

| 2009-2010 |

Daca caracteristicile suprafetei planului de baza continua si dincolo de limitele planului ridicat, atunci zona planului ridicat va aparea ca facand parte din spatiul inconjurator. Daca totusi limitele sunt articulate printr-o schimbare de forma, culoare sau textura atunci zona respectiva va deveni un fel de platou separat, distinct de zonele inconjuratoare.

SEMESTRUL

TA02

FORMA SI SPATIU

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

PLANUL DE BAZA RIDICAT

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

FATEHPUR SIKRI, Palatul lui Akbar cel Mare

TA02

FORMA SI SPATIU

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

PLANUL DE BAZA RIDICAT


Gradul de mentinere a continutatii spatiale si vizuale intre spatiul ridicat si zonele din jur depinde de amploarea acestei modificari. 1. Limita zonei este bine definita: continuitatea vizuala si spatiala este mentinuta; accesul fizic este usor de rezolvat. 2. Este mentinuta continuitatea vizuala: continuitatea spatiala este intrerupta; accesul fizic necesita utilizarea de scari sau rampe. 3. Continuitatea vizuala si spatiala sunt intrerupte: zona planului ridicat este izolata de planul din jur; planul ridicat este transformat intr-un element de adapostire pentru spatiul de dedesubt.

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

TA02

FORMA SI SPATIU

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

PLANUL DE BAZA RIDICAT

Ridicand o parte a planului de baza se creaza o platforma sau un podium care din punct de vedere structural si vizual sustine forma si volumul cladirii. Planul terenului ridicat poate sa fie asezat pe un element pre-existent al sitului sau poate fi construit artificial pentru a ridica cladirea deasupra contextului inconjurator sau pentru a integra imaginea sa in peisaj.

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

PAVILIONUL SUPREMEI ARMONII, Orasul interzis, CHINA 1627

TA02

FORMA SI SPATIU

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

PLANUL DE BAZA RIDICATurg

VALHALA, Regensbueg, Germania 1830-1842

ACROPOLE, Athena

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

TA02

FORMA SI SPATIU

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

PLANUL DE BAZA RIDICAT

TEMPLUL MUNTE, Templul Bakong, Haryharalaya, Cambodgia, 881 i.c.

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

TA02

FORMA SI SPATIU

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

PLANUL DE BAZA RIDICAT

Farnsworth House, Mies va der Rohe 1950 Talliessin West House, F.L.Wright

| 2009-2010 |

Un plan ridicat poate defini un spatiu de tranzitie intre interiorul cladirii si ambientul exterior. In combinatie cu planul acoperisului se creeaza o zona semi-privata printr-un portic sau veranda.

SEMESTRUL

TA02

FORMA SI SPATIU

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

PLANUL DE BAZA RIDICAT

O sectiune a planului pardoselii poate fi ridicata pentru a delimita o anume zona a spatiului in cadrul unei camere sau al unui hol mai larg. Aceasta zona ridicata poate sa serveasca ca un spatiu anexa al activitatii principale sau poate fi o platforma din care sa poata fi urmarit spatiul inconjurator. In cadrul unui spatiu cu character religios, poate demarca zona sacra a spatiului.

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

TA02

FORMA SI SPATIU

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

PLANUL DE BAZA COBORAT


Coborarea unei portiuni a planului de baza izoleaza o parte a spatiului de contextul mai larg. Suprafetele verticale care delimiteaza zona coborata stabilesc limitele acestei zone. Aceste limite sunt laturi vizibile care pot contitui inceputul formarii unor pereti care sa delimiteze spatiul.

SEMESTRUL

2 | 2009-2010 |

Zona spatiului coborat poate fi articulata pentru a contrasta prin tratamentul suprafetei cu zona inconjuratoare.

TA02

FORMA SI SPATIU

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

PLANUL DE BAZA COBORAT


Un contrast in forma, geometrie, sau orientare poate de asemenea sa intareasca din punct de vedere vizual identitatea si independenta suprafetei coborate fata de contextul spatial mai larg.

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

TA02

FORMA SI SPATIU

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

PLANUL DE BAZA COBORAT


Gradul de continuitate spatiala intre zona coborata si zonele mai ridicate din jur depinde de scara diferentei de nivel. Zona coborata poate fi o intrerupere a planului de baza si sa ramana in acelasi timp o parte integranta a spatiului din jur. Cresterea diferentei de nivel slabeste relatia vizuala intre zona coborata si spatiul din jur si intareste definirea sa ca un volum distintinct in spatiu. De indata ce planul de baza ajunge deasupra nivelului ochiului, zona coborata devine o camera separata si distincta in sine. Creind o tranzitie in trepte, terasata sau in panta de la nivelul de baza catre nivelul coborat ajuta pentru asigurarea continuitatii intre spatiul coborat si zonele ridicate din jur.

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

TA02

FORMA SI SPATIU

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

PLANUL DE BAZA COBORAT


In timp ce ridicarea la o cota mai inalta a spatiului poate exprima natura extrovertita sau o anume semnificatie a spatiului, coborarea unui spatiu sub nivelul zonelor din jur poate sugera natura sa introvertita sau la vocatia sa de adapostire si protectie.

Biserica taiata in stanca, Lilabela, sec.13

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

TA02

FORMA SI SPATIU

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

PLANUL DE BAZA COBORAT

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

TA02

FORMA SI SPATIU

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

PLANUL DE BAZA COBORAT

Zonele coborate in topografia unui sit pot servi ca scena pentru arene deschise si amfiteatre. Denivelarea naturala are avantajul asigurarii unei bune vizibilitati si a unei calitati acustice naturale.

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

TA02

FORMA SI SPATIU

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

PLANUL DE BAZA COBORAT

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

TA02

FORMA SI SPATIU

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

PLANUL DE BAZA COBORAT

Planul de baza poate fi coborat pentru a definii spatii deschise acoperite ale unor cladiri ingropate. O curte interioara ingropata fiind protejata de miscarile de aer si de zgomotul de la suprtafata, prin volumele care o inconjoara ramane in acelasi timp o sursa de lumina naturala, ventilare naturala si asigura vederea catre spatiile care o inconjoara.

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

2 Hallele din Paris, atriumul si proiect de acoperire

TA02

FORMA SI SPATIU

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

PLANUL DE BAZA COBORAT

Alvar Aalto, Biblioteca in Rovaniemi, Finlanda, 1965, 1968

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

TA02

FORMA SI SPATIU

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

PLANUL DE ACOPERIRE
Asemanator modului in care umbra unui arbore da sentimentul de adapost ca sub o umbrela, un plan de acoperire defineste o portiune de spatiu cuprinsa intre el si planul terenului. Atata timp cat limitele planului de acoperire constituie granitele acestei portiuni de spatiu, conturul, marimea si inaltimea panului de acoperire determina calitatile formale ale spatiului. Daca anterior am vazut cum miscari ale planului de baza sau ale pardoselii definesc zone ale spatiului ale carui limite superioare erau stabilite de elemente din context, un plan de acoperire ale calitatea de a defini prin el insusi un volum de spatiu.

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

TA02

FORMA SI SPATIU

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

PLANUL DE ACOPERIRE

Daca elemente verticale liniare cum ar fi coloanele sau stalpii sunt utilizate pentru a sustine planul de acoperire, acestea vor contribui suplimentar din punct de vedere vizual pentru a stabili limitele spatiului definit fara sa intrerupta continuitatea spatiului.

| 2009-2010 |

In mod similar, daca marginile planului de acoperire sunt coborate sau daca planul de baza de dedesubt este articulat printr-o diferenta de nivel, limitele volumului spatial definit vor fi intarite din punct de vedere vizual.

SEMESTRUL

TA02

FORMA SI SPATIU

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

PLANUL DE ACOPERIRE

| 2009-2010 |

Elemetul major de acoprire al unei cladiri este constituit din planul acoperisului. Acesta nu numai ca adaposteste spatiile interioare ale cladirii ci le fereste de soare, ploaie si zapada, dar are si un impact asupra formei generale a cladirii si asupra conturarii spatiilor sale. Forma planului acoperisului, in schimb, este determinata de materialul, geometria si proportiile sistemului sau structural si de modul in care sunt transferate incarcarile la elementele de sustinere.

SEMESTRUL

TA02

FORMA SI SPATIU

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

PLANUL DE ACOPERIRE

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

TA02

FORMA SI SPATIU

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

PLANUL DE ACOPERIRE
Hotel Yas, Abu-Dhabi

Planul acoperisului poate fi elementul major de definire a spatiului unei cladiri si poate organiza din punct de vedere vizual o serie de forme si spatii dedesubt.

Eztindere museul Prado, Rafael Moneo

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

TA02

FORMA SI SPATIU

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

PLANUL DE ACOPERIRE

Planul tavanului unui spatiu interior poate reflecta forma sistemului structural de sustinere a planseului de deasupra sau al planului acoperisului. Daca nu este necesar sa reziste unor incarcari date de precipitatii si nici sa suporte sarcini importante, planul tavanului poate sa fie detasat de planul acoperisului sau planseului de deasupra si sa devina un element vizual activ in cadrul spatiului.

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

TA02

FORMA SI SPATIU

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

PLANUL DE ACOPERIRE

Ca si in cazul planului de baza, planul tavanului poate fi lucrat pentru a defini si articula zone ale spatiului in cadrul camerei. Poate fi fie coborat fie ridicat pentru a modifica scara spatiului, pentru a defini un traseu de circulatie, sau pentru a permite iluminatul zenital.

SEMESTRUL

2 | 2009-2010 |

Forma, culoarea, textura si structura planului tavanului pot fi lucrate in asa fel incat sa sporeasca calitatea luminii sau acustica in cadrul spatiului sau sa dea o anume directie sau orientare spatiului.

TA02

FORMA SI SPATIU

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

PLANUL DE ACOPERIRE
Zone negative bine definite sau goluri in cadrul planului de acoperire, cum ar fi luminatoarele, pot fi vazute ca si contururi pozitive ce stabilesc prezenta unor zone ale spatiului dedesubtul lor.
Le orbusier, Manastirea Cisterniana La-Tourette

Alvar Aalto, Centrul Parohial Wolfsburg, Germania 1960-1962

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

TA02

FORMA SI SPATIU

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

ELEMENTE VERTICALE CE DEFINESC SPATIUL

Anterior am vazut cum zone ale spatiului definite de planuri orizontale sunt delimitate de elemente verticale implicite mai curand decat descrise in mod explicit. Vom vedea in continuare care este rolul determinant al elementelor formale verticale in stabilirea ferma a limitelor vizuale ale campului spatial.

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

TA02

FORMA SI SPATIU

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

ELEMENTE VERTICALE CE DEFINESC SPATIUL


Formele verticale par a fi mai prezente in campul nostru vizual decat planurile orizontale si de aceea sunt preferate pentru a defini in detaliu volumul spatiului si a da un sens de inchidere si de privat spatiului cuprins intre ele. In plus, acestea servesc pentru a separa spatiile intre ele si pentru a stabilii o limita comuna intre interior si exterior.

| 2009-2010 |

Elementele verticale ale formei joaca de asemenea un rol important in constituirea formelor si spatiilor arhitecturale. Ele servesc ca elemente de sustinere structurala a planseelor si a planului acoperisului. Ele asigura adapost si protectie fata de elementele climatice si ajuta la controlul circulatiei aerului, caldurii si sunetului catre si intre spatiile interioare ale cladirii.

SEMESTRUL

TA02

FORMA SI SPATIU

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

ELEMENTE VERTICALE CE DEFINESC SPATIUL

Elemente verticale lineare Elementele verticale lineare definesc laturile perpendiculare ale volumului unui spatiu. Plan vertical izolat Un plan vertical izolat articuleaza spatiul catre care este pozitionat.

| 2009-2010 |

Planuri in L O configuratie de planuri in L genereaza o zona a spatiului de la coltul de itersectie inspre afara, de-a lungul axei diagonale.

SEMESTRUL

TA02

FORMA SI SPATIU

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

ELEMENTE VERTICALE CE DEFINESC SPATIUL


Planuri paralele Doua planuri verticale paralele definesc un volum in spatiul cuprins intre ele, care este orientat axial catre ambele capete deschise ale configuratiei. Planuri in U O configuratie de planuri verticale in U defineste un volum in spatiu care este orientat in primul rand catre latura deschisa a configuratiei. Patru planuri: inchidere Patru planuri verticale stabilesc limitele unui spatiu introvertit si influenteaza spatiul din jurul inchiderii perimetrale.

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

TA02

FORMA SI SPATIU

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

ELEMENTE VERTICALE LINEARE


Un element linear vertical, cum ar fi o coloana, un obselisc sau un turn, determina pozitia unui punct in planul de baza si il fac vizibil in spatiu. Amplasat izolat, un element linear este non-directional exceptand traseul pe care ne indreaptam catre pozitia sa in spatiu. Un numar nelimitat de axe orizontale pot sa treaca prin acest punct.

SEMESTRUL

2 | 2009-2010 |

Niciun volum in spatiu nu poate fi stabilit fara a-i fi definite laturile si colturile. Elementele liniare servesc pentru acest scop marcand limitele spatiilor.

TA02

FORMA SI SPATIU

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

ELEMENTE VERTICALE LINEARE

Atunci cand este amplasat in cadrul unui volum definit al spatiului, o coloana va genera o zona spatiala prin ea insasi si va interactiona cu inchiderile perimetrale ale spatiului. O coloana angajata unui perete nuanteaza planul si articuleaza suprafata acestuia. Amplasata la coltul spatiului, o coloana puncteaza nasterea celor doua planuri. Amplasata izolat in spatiu, o coloana defineste in mod automat zone ale spatiului in cadrul inchiderii.

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

TA02

FORMA SI SPATIU

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

ELEMENTE VERTICALE LINEARE

| 2009-2010 |

Cand este amplasata central in spatiu, o coloana se va afirma ca centrul zonei si va defini zone echivalente ale spatiului, intre sine si planurile peretilor perimetrali. Cand este amplasata deplasat fata de centru, o coloana va defini o ierarhizare a formelor spatiului prin diferentierea acestora, atat prin marime, forma cat si prin pozitionare.

SEMESTRUL

TA02

FORMA SI SPATIU

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

ELEMENTE VERTICALE LINEARE


Doua coloane stabilesc un soi de membrana spatiala transparenta prin legatura vizuala intre verticalele lor. Trei sau mai multe coloane pot fi aranjate in asa fel incat sa defineasca colturile volumului in spatiu. Acest spatiu nu are nevoie de un context spatial mai larg pentru a fi definit, dar se afla intr-o relatie libera cu acest context.

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

TA02

FORMA SI SPATIU

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

ELEMENTE VERTICALE LINEARE

| 2009-2010 |

Limitele volumului in spatiu pot fi intarite dpdv vizual prin articularea planului de baza si stabilirea limitelor superioare cu ajutorul unor grinzi facand legatura intre coloane sau printr-un plan de acoperire. O serie repetitiva de elemente verticale dea lungul perimetrului sau va consolida in plus definirea volumului.

SEMESTRUL

TA02

FORMA SI SPATIU

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

ELEMENTE VERTICALE LINEARE


Elementele verticale lineare pot constitui terminarea unui ax, pot marca centrul unui spatiu urban sau pot fi punctul de focalizare al unui spatiu urban pe una din laturile acestuia.

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

TA02

FORMA SI SPATIU

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

ELEMENTE VERTICALE LINEARE


In cele 3 exemple, diverse forme de minarete marcheaza colturile unei platforme si delimiteaza o zona de spatiu ca pe o structura tridimensionala.
Piazza del Campo - Siena

Mormantul Taj Mahal, Agra Mormantul Jahangir, Lahore Mormantul Itimad-ud-daula

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

TA02

FORMA SI SPATIU

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

ELEMENTE VERTICALE LINEARE

SEMESTRUL

Muzeul de arta moderna, San Francisco, Mario Botta

| 2009-2010 |

Patru coloane pot constitui colturile unui volum de spatiu, in cadrul unui spatiu mai larg.

TA02

FORMA SI SPATIU

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

ELEMENTE VERTICALE LINEARE


Casele traditionale romane tipice erau organizate in jurul unui atrium deschis catre cer si limitat de un acoperis sustinut la colturi de 4 coloane. Vitruviu a denumit acest sistem Atrium-Tetrastil.

Pompei, Casa nuntii de argint, sec 2, i.c

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

In timpul renasterii, Andrea Palladio a incorporat tema Tetrastilului in cadrul vestibulului sau holului la o serie de vile si de palate. Cele patru coloane nu numai ca sustin tavanul boltit si planseul de deasupra, ci sunt adaptate dimensiunilor camerelor in care sunt amplasate.

Palatul Antonini, Udine, Palladio, 1556

TA02

FORMA SI SPATIU

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

ELEMENTE VERTICALE LINEARE


Patru coloane pot constitui colturile unui volum de spatiu, in cadrul unui spatiu mai larg.

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

Ondominium, Sea Ranch, MLTW

TA02

FORMA SI SPATIU

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

ELEMENTE VERTICALE LINEARE


O serie de coloane distantate egal sau elemente verticale similare formeaza o colonada. Acest element arhetipal al vocabularului arhitectural defineste laturile unui volum in spatiu, permitand in acelasi timp pastrarea continuitatii spatiale si vizuale intre spatiile aflate de-o parte si de alta a colonadei. Un sir de coloane poate fi de asemenea angajat unui perete devenind pilastrii care sustin peretele, articuleaza suprafata acestuia si nuanteaza scara, ritmul si proportia traveelor. O retea de stalpi in cadrul unei camere mai mari serveste nu numai la sustinerea planseului sau acoperisului de deasupra. Sirurile ordonate de coloane puncteaza de asemenea volumul spatiului, marcheaza zonele modulate in cadrul spatiului si stabilesc un ritm si o scara masurabile care fac dimensiunile spatiului inteligibile.

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

TA02

FORMA SI SPATIU

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

ELEMENTE VERTICALE LINEARE


Mt.Saint Michel, Sala Cavalerilor 1203-1228

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

TA02

FORMA SI SPATIU

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

ELEMENTE VERTICALE LINEARE

In 1926, Le Corbusier a stabilit cele 5 puncte ale noii arhitecturi. Teoria sa era in mare parte rezultatul dezvoltarii tehnicilor betonului armat de la inceputul secolului 20. Acest tip de constructie, mai ales utilizarea stalpilor pentru sustinerea planselor si acoperisului, ofera noi posibilitati pentru definirea si inchiderea spatiilor in cadrul unei cladiri. Placile din beton armat pot avea console in afara aliniamentului staplilor de sustinere, permitand o fatada a cladirii libera, cu orizontale vitrate continui, ca niste ecrane. In cadrul unei cladiri, planul liber a devenit posibil din momentul in care inchiderile si compartimentarile spatiului nu au mai fost determinate sau restrictionate de peretii portanti. Spatiile interioare au putut fi definite prin pereti neportanti, iar amplasarea lor a putut sa raspunda liber cerintelor de program.

SEMESTRUL

2 Le Corbusier Cele 5 puncte ale Arhitecturii Moderne | 2009-2010 |

TA02

FORMA SI SPATIU

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

ELEMENTE VERTICALE LINEARE

Le Corbusier Millowner Association Building, Ahmedabad, 1954

In exemplele alaturate sunt ilustrate doua moduri diferite, contrastante, de a utiliza o trama de stalpi. 1. O retea de stalpi definind o zona spatiala neutra in cadrul careia spatiile interioare sunt conturate si distribuite liber PLAN LIBER. 2. O retea de stalpi in relatie stransa cu distrbutia camerelor, existand o relatie stransa intre strctura si spatiu

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

Locuinta traditionala japoneza

TA02

FORMA SI SPATIU

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

PLAN VERTICAL
Un plan vertical izolat are calitati vizuale diferite de cele ale unui stalp izolat. Un stalp rotund nu are o directie preferentiala in afara axei sale verticale. Un stalp patrat are doua seturi echivalente de laturi si deci doua axe identice. Un stalp rectangular are deasemenea doua axe care difera insa prin efectul lor. Daca stalpul rectangular se alungeste si incepe sa semene cu un perete, poate sa apara ca un fragment al unui plan infinit, mai larg sau mai lung, divizand volumul spatiului.

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

TA02

FORMA SI SPATIU

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

PLAN VERTICAL

Un plan vertical are calitati frontale. Cele doua suprafete ale sale sunt orientate catre, si determina laturile, a doua campuri spatiale separate si distincte.

| 2009-2010 |

Aceste doua fete ale unui plan, pot fi echivalente si pot fi orientate catre spatii similare, sau pot fi diferentiate ca forma, culoare sau textura, pentru a raspunde la sau a articula conditii spatiale diferite. Un plan vertical poate, prin urmare, sa aiba doua fete sau o fata si un spate.

SEMESTRUL

TA02

FORMA SI SPATIU

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

PLAN VERTICAL

| 2009-2010 |

Campul spatial catre care este orientat un plan vertical nu este bine definit. Planul prin el insusi poate stabili numai o singura latura a acestui camp. Pentru a defini un volum tridimensional in spatiu, planul trebuie sa interactioneze cu alte elemente de forma.

SEMESTRUL

TA02

FORMA SI SPATIU

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

PLAN VERTICAL
Inaltimea unui plan vertical relativa la inaltimea corpului omenesc si a nivelului ochiului este factorul determinant care influenteaza capacitatea planului de a descrie spatiul dpdv vizual. Culoarea, textura si structura suprafetei unui plan influenteaza perceptia noastra in ceea ce priveste greutatea vizuala, scara si proportia.

| 2009-2010 |

In relatie cu un volum definit in spatiu, un plan vertical poate fi fata importanta a spatiului conferindu-i o orientare specifica. El poate fi orientat catre spatiu si poate defini un plan al intrarii, poate fi un element izolat in spatiu, divizand volumul in doua parti separate dar aflandu-se in legatura una cu alta.

SEMESTRUL

TA02

FORMA SI SPATIU

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

PLAN VERTICAL

Roma, Biserica San Agostino, 1479-1483

Roma, Arcul lui Septimius Severus

SEMESTRUL

2 | 2009-2010 |

Un plan vertical izolat poate sa defineasca fatada principala a unei cladiri indrepatata catre un spatiu public, poate stabili o poarta prin care sa se treaca, tot asa cum poate sa articuleze zone ale spatiului intr-un volum mai larg.

TA02

FORMA SI SPATIU

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

PLAN VERTICAL

Mies van der Rohe Pavilion, Berlin 1929

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

O compozitie de planuri verticale intrerupe campul continuu al volumului arhitectural, creind un open-plan - spatii care se intrepatrund unele cu celelalte. Compartimentarile nu formeaza niciodata inchideri ferme, zone statice dpdv geometric.

James Stirling, Apartamente pentru studenti, Selwyn College, Cambridge, 1959

TA02

FORMA SI SPATIU

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

PLANURI IN L

O configuratie in L de planuri verticale, defineste o zona a spatiului de-a lungul unei diagonale ce porneste din coltul format de planuri inspre afara. Daca aceasta zona a spatiului, este puternic definita la intersectia celor doua planuri ale configuratiei, ea se disipeaza rapid pe masura ce se indeparteaza de colt. Caracterul introvertit al zonei catre colt devine extrovertit pe masura ce ne indepartam de acesta. In timp ce doua laturi ale spatiului sunt definite clar de catre cele doua planuri ale configuratiei, celalalte doua laturi raman ambigue daca nu sunt operate alte articulari, prin adaugarea unor elemente verticale, miscari ale planului de baza sau ale planului de acoperire. de-a lungul diagonalei configuratiei.

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

TA02

FORMA SI SPATIU

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

PLANURI IN L

Daca este introdus un gol pe una din laturile coltului configuratiei, definirea campului spatial va fi slabita. Cele doua planuri vor fi izolate unul de celalalt, unul dintre ele aparand ca gliseaza fata de celalalt, dominandu-l dpdv vizual. Daca niciunul dintre planuri nu atinge coltul, campul spatial va deveni mai dinamic si se va organiza de-a lungul diagonalei configuratiei.

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

TA02

FORMA SI SPATIU

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

PLANURI IN L
Forma unei cladiri poate avea o configuratie in L si sa poata fi citita in mai multe feluri. Unul din bratele configuratiei poate fi o forma lineara care incorporeaza coltul in timp ce celalalt brat este vazut ca o anexa a acestuia. Sau coltul poate fi articulat ca un element independent care imbina laolalta doua forme lineare.

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

TA02

FORMA SI SPATIU

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

PLANURI IN L
O cladire poate avea o configuratie in L pentru a define coltul sitului in care se afla, sa inchida o zona a spatiului exterior cu care spatiile sale interioare se afla intr-o relatie, sau sa adaposteasca o portiune a spatiului exterior fata de anumite conditii adverse din jurul sau.

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

TA02

FORMA SI SPATIU

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

PLANURI IN L

Configuratiile de planuri in L sunt stabile si autoportante putand sta izolate, independent, in spatiu. Deoarece sunt deschise pe doua laturi, ele constituie elemente flexibile de definire a spatiului. Ele pot fi utilizate in combinatie cu o alta confirguratie similara sau cu alte elemente formale putand astfel sa defineasca o gama larga de tipuri de spatii.

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

TA02

FORMA SI SPATIU

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

PLANURI IN L
O tema uzuala gasita la multe exemple de arhitectura rezidentiala este configuratia in L a unei locuinte care inchide un spatiu exterior ca o extensie a living-ului in aer liber. De obicei una dintre aripile L-ului contine spatiile zonei de zi, in timp ce cealalta aripa contine zona de noapte -spatiile individuale cu caracter privat. Spatiile pentru utilitati si servicii ocupa de obicei pozitia din colt sau sunt dispuse pe partea opusa curtii, de-a lungul uneia dintre aripi.

SEMESTRUL

Locuinte tip covor, Kingo Housing Estate, Elsinore, Danemarca, Jorn Utzon

2 | 2009-2010 |

In ansamblul Kingo Housing se obtine o densitate foarte mare cu acest tip de locuinta fiecare avand propriul sau spatiu exterior privat.

TA02

FORMA SI SPATIU

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

PLANURI IN L

F.L.Wright, Rosenbaum House, Florence, Alabama 1939

Casa traditionala, Konya, Turcia

| 2009-2010 |

Avantajul acestui tip de dispunere este obtinerea unei curti private adapostita prin forma cladirii si catre care spatiile interioare pot fi deschise.

SEMESTRUL

TA02

FORMA SI SPATIU

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

PLANURI IN L

Alvar Aalto, Biroul arhitectului, Helsinki

| 2009-2010 |

Similar exemplelor rezidentiale aceste cladiri folosesc forma lor in L ca pe un element de adapostire. Spatiul exterior inchis in cazul biroului lui Alvar Aalto in Helsinki este utilizat ca un amfiteatru pentru prelegeri si diverse ocazii speciale. Nu este un spatiu pasiv a carei forma este determinata de cladirea care il inchide, mai curand isi afirma forma pozitiva si exercita presiune asupra formei inchiderilor perimetrale.

SEMESTRUL

TA02

FORMA SI SPATIU

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

PLANURI IN L

Cladirea facultatii de istorie de la Cambrigde utilizeaza un bloc in forma de L cu sapte nivele pentru a inchide atat functional cat si simbolic acoperirea spatiului pentru biblioteca cel mai important spatiu al cladirii.

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

James Stirling, Cladirea Facultatii de Istorie, Cambridge, 1964-1967

TA02

FORMA SI SPATIU

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

PERETI IN FORMA DE L
Mies van der Rohe, Pavilion de expozitie, Berlin, 1931

F.L.Wright, Suntop Homes, 1939

F.L.Wright, scheme pentru ST.Mark Tower 1929

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

TA02

FORMA SI SPATIU

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

PLANURI PARALELE
O pereche de planuri vertical paralele defineste o zona a spatiului cuprins intre ele. Capetele deschise ale zonei, definite de muchiile vertical ale planurilor dau spatiului o puternica calitate directionala. Orientarea principala este de-a lungul axelor fata de care planurile sunt simetrice. Atata timp cat planurile paralele nu se intalnesc pentru a forma colturi si pentru a inchide complet zona, spatiul respectiv este de natura extrovertita.

Definitia zonei spatiale de-a lungul deschiderilor configuratiei pot fi intarite din punct de vedere vizual prin lucrarea planului de baza sau adaugarea unor elemente de acoperire compozitiei.

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

TA02

FORMA SI SPATIU

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

PLANURI PARALELE
Zona spatiala poate fi extinsa prin prelungirea planului de baza dincolo de capetele deschise ale configuratiei. Aceasta zona extinsa poate in schimb sa se termine printr-un plan vertical a carui inaltime si latime sunt egale cu cele ale zonei.

| 2009-2010 |

Daca unul din planurile paralele se diferentiaza de celalat printr-o schimbare de forma, culoare, textura automat o axa secundara, va fi definita in cadrul zonei, perpendiculara pe directia spatiului. Golurile intr-unul sau amandoua planurile pot introduce axe secundare si nuanta calitatea directionala a spatiului.

SEMESTRUL

TA02

FORMA SI SPATIU

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

PLANURI PARALELE

Diverse elemente in arhitectur pot fi vazute ca planuri paralele ce defines o zona a spatiului: o pereche de pereti interior in cadrul unei cladiri un spatiul stradal format de fatadele a doua cladiri aflate fata in fata un aliament de arbori sau o pergola o promenade sau alee bordata de siruri de arbori sau arbusti o forma naturala topografic din peisaj

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

TA02

FORMA SI SPATIU

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

PLANURI PARALELE

Imaginea planurilor vertical paralele este adeseori asociata cu un sistem structural cu diafragme, unde pardoseala sau structura acoperisului acopera spatiile dintre doua sau mai multe diafragme paralele. Seturi de planuri vertical paralele por fi transformate intr-o larga varietate de configuratii. Zonele lor spatiale pot fi interrelationate prin capetele deschise ale configuratilor lor sau prin goluri practicate chiar in aceste planuri.

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

TA02

FORMA SI SPATIU

FORMA

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII Alee in Parcul

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

PLANURI PARALELE

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / Herastrau, Bucuresti

ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

Calitatea directionala si continuitatea spatiului definite de planuri paralele sunt in mod natural create in spatii folosite pentru circulatii. Aceste spatii lineare pot fi definite de fatadele cladirilor perimetrale la fel de bine ca si de planuri mai permeabile definite prin colonade, arcade sau siruri de arbori.

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

St.Apollinaire in classa Ravenna 534-539

Pasdajul Vila Crose, Bucuresti

TA02

FORMA SI SPATIU

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

PLANURI PARALELE

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

Richard Meier, Casa in Old Westbury, New York, 1969-1971

TA02

FORMA SI SPATIU

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

PLANURI PARALELE

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

Spatiul definit de planuri paralele corespunde in mod natural traseelor de circulatie in cadrul unei cladiri de-a lungul coridoarelor, holurilor si galeriilor. Planurile paralele ce defines un spatiu de circulatie pot fi pline si opace pentru a asigura intimitatea spatiilor aflate in lungul traseului de circulatie. Planurile pot de asemenea fi definite printr-un sir de stalpi astfel incat traseul circulatiei, deschis pe una sau pe ambele parti sa devina parte a spatiilor pe care le traverseaza.

TA02

FORMA SI SPATIU

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

PLANURI PARALELE
Planurile vertical paralele ale unui system structural cu pereti portanti poate fi forta generatoare din spatele formei si modului de organizare a cladirii. Schema lor repetitiva poate fi modificata prin varierea lungimii lor sau prin introducerea unor goluri in planuri pentru adaptarea la cerintele dimensionale ale unor spatii mai mari. Aceste goluri pot de asemenea sa defineasca trasee de circulatie si sa stabileasca relatii vizuale perpendiculare pe planurile peretilor. Fragmentele de spatiu definite de planurile peretilor paraleli pot de asemena sa fie nuantate prin modificarea dinstantelor intre planuri si configuratia acestora.

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

2 Pavilionul Arnheim, Olanda, Aldo van Eyck, 1966

Le Corbusier, Sarabhai House, Ahmedabad, 1955

TA02

FORMA SI SPATIU

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

PLANURI PARALELE
Peretii portanti paraleli sunt adeseori utilizati in gruparile de locuinte multifamiliale. Acestia nu numai ca asigura elementele portante pentru planseele si acoperisuile fiecarei unitati de locuit, dar servesc de asemenea pentru a izola unitatile de locuit intre ele, intrerup trecerea sunetului si asigura protectia imporiva focului.
James Stirling, Proiect de casa la tara 1955

| 2009-2010 |

Schema peretilor portanti paraleli este potrivita in mod special in cazul locuintelor insiruite si a ansamblurilor de locuit unde fiecare unitate de locuit are dubla orientare.
Atelier 5, Sied;ung Halen, Berna, Elvetia, 161

SEMESTRUL

TA02

FORMA SI SPATIU

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

PLANURI IN U

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

O configuratie in U de planuri vertical defineste o zona a spatiului avand un punct de focalizare interior si o orientare catre exterior. Catre partea inchisa a configuratiei, zona este bine definita, in timp ce catre partea deschisa a acesteia zona capata un caracter extrovertit.

TA02

FORMA SI SPATIU

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

PLANURI IN U
Latura deschisa constituie aspectul principal al configuratiei in U datorita unicitatii relative fata de celelalte trei planuri. Aceasta latura permite zonei sa aiba o continuitate vizuala si spatiala cu spatiul adiacent. Extinderea zonei spatiale catre spatiul adiacent poate fi intarita din punct de vedere vizual prin continuarea planului de baza dincolo de latura deschisa a configuratiei.

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

TA02

FORMA SI SPATIU

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

PLANURI IN U

Daca planul deschiderii este definit suplimentar cu ajutorul unor stalpi sau a unor elemente de acoperire definitia zonei originiare va fi intarita iar continuitatea cu spatiul adiacent va fi intrerupta.

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

TA02

FORMA SI SPATIU

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

PLANURI IN U

| 2009-2010 |

Daca configuratia planurilor este rectangulara si de forma alungita , latura deschisa poate fi situata pe una din laturile inguste sau largi ale configuratiei. In oricare din aceste cazuri, latura deschisa va ramane fata principal a zonei spatiale iar planul opus laturii deschise va fi principalul element dintre celelalte 3 planuri ale configuratiei.

SEMESTRUL

TA02

FORMA SI SPATIU

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

PLANURI IN U
Daca sunt introduce goluri la colturile configuratiei, se creeaza zone secundare in cadrul unui camp multidirectional si dinamic.

| 2009-2010 |

Daca accesul in zona se face prin latura deschisa a configuratiei, planul opus sau o forma amplasata in fata acestuia va constitui capul de perspective a spatiului. Daca accesul in zona se face printr-un gol intrunul dintre planuri, vederea care se creeaza dincolo de latura deschisa va constitui punctual de atractie si capul de persectiva al secventei.

SEMESTRUL

TA02

FORMA SI SPATIU

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

PLANURI IN U
Daca intr-un spatiu ingust deschiderea este practicata pe latura ingusta, spatiul va da senzatia unei stimulari a miscarii si va induce o succesiune de secvente a evenimentelor. Daca zona este de forma patrata sau apropiata patratului spatiul va fi unul static, si va avea caracterul unui loc in sine mai curand decat un spatiu prin care se trece. Daca latura unui spatiu lung si ingust este deschisa spatioul va fi supceptibil de a fi divizat intr-un numar de subzone.

SEMESTRUL

2 | 2009-2010 |

Formele si organizatile cladirilor in configuratii in U au o capacitate inerenta de a captura si define spatiul exterior. Compozutia lor poate fi vazuta ca fiind alcatuita essential din forme lineare, colturile configuratiei pot fi articulate ca elemente independente sau pot fi incorporate in corpul formelor lineare.

TA02

FORMA SI SPATIU

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

PLANURI IN U
Configuratiile un U ale formei cladirii pot servi pentru a defini un spatiu urban sau pentru a crea un cap de perspectiva. Ele pot de asemenea sa fie focalizate asupra unui alement important sau semnificativ din cadrul zonei lor.

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

2 James Stirling, Cladirea Florey, Queens College, Oxford

TA02

FORMA SI SPATIU

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

PLANURI IN U

Roma, Piazza di Campidoglio, Michelangelo, 1544

| 2009-2010 |

Cand un elemet este amplasat de-a lungul laturii deschise a zonei, acesta creeaza in zona un punct de focalizare dar si un sens mai mare de inchidere.

SEMESTRUL

TA02

FORMA SI SPATIU

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

PLANURI IN U

O cladire in forma de U poate de asemenea sa aiba functia unui container in care sunt amplasate si organizate forme sau spatii in forma de ciorchine.

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

Louis, Kahn, Conventul Dominican, Media, Pensylvannia, 1965-1968

TA02

FORMA SI SPATIU

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

PLANURI IN U
O organizare in U poate defini un portal prin care se face accesul intr-o cladire dar si un acces printr-o retragere creeata in volumul cladirii.

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

2 Palladio, Villa Trissino, Meledo, (cele 10 carti de arhitectura)

TA02

FORMA SI SPATIU

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

PLANURI IN U

Plan casa egeana Templul zeitei Nemesis, Rhamnus Templul B Selinus Templul Ilissus Athena

Inchiderile in U ale spatiului interior au o anume orientare catre capetele deschise. Aceste inchideri in U pot fi grupate in jurul unui spatiu central pentru a forma o organizare de tip introvertit.

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

2 Borromini, schita pentru o biserica pe plan oval

Louis Kahn, Sinagoga Hurva, Jerusalem 1968 proiect

TA02

FORMA SI SPATIU

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

PLANURI IN U
Caminul studentesc de la Otaniemi al lui Alvar Aalto este un exemplu de utilizare a unei inchideri in U pentru definirea unitatii de baza a spatiului intr-o schema cu dublu tract a camerelor, apartamentelor si studiourilor. Aceste unitati sunt extrovertite. Ele se afla cu spatele catre coridor, fiind orientate catre exterior.

SEMESTRUL

2 Louis, Kahn, Universitatea din Virginia, Charlottesville | 2009-2010 |

Alvar Aalto, Camin de studenti la Otaniemi, Finlanda, 1962-1966

TA02

FORMA SI SPATIU

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

4 PLANURI - INCINTA
Patru planuri verticale inchizand o zona de spatiu este poate cea mai obisnuita si cu siguranta cea mai puternica maniera de a define spatiul in arhitectura. Zona fiind complet inchisa, in mod natural spatiul are un character introvertit.

| 2009-2010 |

Pentru a domina din punct de vedere vizual spatiul, sau pentru a deveni fata principala, unul dintre planurile de inchidere poate fi diferentiat de celelalte prin marime, forma, articularea suprafetei sau prin natura golurilor pe care le cuprinde. Zone de spatiu inchise, bine definite, pot fi gasite in arhitectura la diverse scari, de la o piata urbana foarte larga, pana la o incinta sau un spatiu in forma de atrium sau pana la un hol sau o camera in cadrul unui complex de cladiri.

SEMESTRUL

TA02

FORMA SI SPATIU

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

4 PLANURI - INCINTA
Incinta sacra a Templului Isei prefectura Mie, Japonia

| 2009-2010 |

De-a lungul istoriei, s-au folosit patru planuri adeseori pentru a defini o zona spatiala si vizuala pentru o constructie cu caracter sacru sau semnificativ amplasata izolat ca un obiect la interiorul inchiderii. Planurile de inchidere pot fi pereti, imprejmuiri prin care zona este izolata excluzand elementele aflate in afara incintei.

SEMESTRUL

TA02

FORMA SI SPATIU

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

4 PLANURI - INCINTA
Intr-un context urban, o zona de spatiu definita poate organiza o serie de cladiri de-a lungul perimetrului sau. Inchiderea poate fi constituita de arcade sau spatii de tip galerie care fac tranzitia catre cladirile inconjuratoare si activeaza spatiul pe care acestea il definesc.

Agora di Priene

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

2 Forumul di Pompei

Ibrahim Rauza, mormantul sultanului 1615

A.Aalto, Primaria di n Saynatsalo

TA02

FORMA SI SPATIU

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

4 PLANURI - INCINTA

Incinta altarului lui Apollo din Delphinos, Milet, sec.2, i.c

SEMESTRUL

| 2009-2010 |

Palazzo Farnese, Roma, 1515, Sangallo

Casa traditionala cu patio, China

Manastirea Fontenay, Burgundia, 1139

TA02

FORMA SI SPATIU

FORMA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

CURS 08

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

TA02

FORMA SI SPATIU FORMA SI SPATIU TIPOLOGIE - GOLURI

FORMA