MICROPROCESORUL = CPU = central processing unit 1971 proc. INTEL 4004 1978 8086 proc.

oc. de baza 20286 lucreaza 80386 80486 un mod protejat permite multitasking; are nou: memoria virtuala ce cu segmente, 4 nivele de protectie; proc pe 32 biti. proc pe 32 biti; introduce modul virtual 8086 incorporeaza unitatea de VM, introduce Chache de niv 1 8kb

PENT = I proc scalar. Poate executa 2 instr intr-un ciclu-masina. Sist de referinta: osciloscop. PENT PRO: proc scal ce poate executa 3 instr intr-un ciclu-masina; stie sa exec instr out of order Desi este microproc de tip CISC, in partea cea mai de jos este un proc RISC (cu 3 calificatoare de instr ce sparg instruct complexe in unele mai simple) PENT II introd un set de instr MMX (multimedia) si o unit de prelucr (SIMD) PENT III inca 70 de instr noi de tip MMX + o instr SIMD dar in VM PENT IV Aduce un Cache (Execution Trace Cache): memor. Microinstr in proc RISC. Are 2 unit ALU. Are un mecanism: Rapid Execution Engine (pt ca cele 2 unit aritm sa lucr la o vit 2a fata de ceasul proc.) S-a introdus SSE (Streaming SIMD Execution 2) (extensie seriala pt MM) si 164 unit MMX ARHIT DE BAZA A MP Pt a lucra, MP are nev de un camp de lucru (mem interna + o serie de porturi) MP opereaza pe cuv: de ADRESARE (MP specifica adresat anumitor locatii din mem interna) si ADRESATE (se pot referi la INSTR si DATE) Un cuv adresat poate avea o L=n biti (lungimea caracteriz de regula ptr de calc a proc) Informatia se poate diviza: in adrese si date -, simple siruri numerice de biti (nr binare), care se vor numi de acum: operanzi. Cele 3 componente de baza ale arhit unui MP: UAL | Locul de cmd + ctrl | Grupul de registre (1-de adresare, 2-de instruct, 3acumulator, 4-buffer de resurse, 5-buffer de I/E, 6-indicatorilor de conditii) In UAL: se efectueaza oper aritm si logice (+,-, depl pe biti...); poate opera cu 2 operanzi/ cu 1. Cand lucr cu 2, primul operand intra in UAL prin magistrala interna, iar al doilea se gaseste in acumulator, in registrul sau. (registrul de adresare, notat 1) =numarator de adrese (programm counter) contine mereu adr urmatoarei instr de executat, e un numarator cu prescriere, cand instr ajunge in PI, PC creste cu 1 unitate adresa. Permite si executia ramificarilor (a instr pe salt) 2-aici se incarca instruct. O instr contine, in general, o parte OPCODE si 1 operand sau adresa lui. 3-(r) cu cea mai inalta frecv de utiliz. In acumulator se poate gasi operandul ce urmeaza a fi prelucrat si rez operatiei. 4-pastreaza in el adresa urmatoarei instr, realizeaza interfata cu magistrala externa. Poate adresa fie mem RAM, fie porturi I/E. 5-pastreaza inform care soseste/pleaca pe magistrala ext 6-format dintr-un grup de bistalii celulele primare de mem /FLAGURI. Toti bitii din bistalii grupati intr-un singur (r). Are 32 biti.

MEMORIA PC - folosita de MP ca un canal de comunic cu perifericele. Contine date brute si date rezultate prin prelucrare. Ideal: capacit cat mai mare, cat mai rapida, cat mai ieftina. Important: tb sa poata fi gestionata prin intermediul semnalelor electrice. Categorii: MEM INTERNA: capacit mai mica, volatila (se pierde odata cu intrerup crt), acces rapid (nu printr-o cautare secventiala in blocuri mari) (RAM) si MEM EXTERNA/secundara reprezentata de medii de stocare externe. Capacit f mare, nevolatila (mult mai lenta, cu 3 ordine de marime) Model ierarhic: Registre, Cache, Mem pp, Dispoz de stocare Hdd, Unit de banda(medii optice) Cand MP gaseste o inform in Cache, o preia de aici, fara a mai fi necesara accesarea RAM. Mem pp: RAM, cu care MP lucreaza cel mai frecv. Unit de banda: necesare pt salv pe termen lung, au medii de stocare amovibile, CD etc. In circ RAM, capacit se realiz prin intermed unor diode polarizate invers. (Aceste mem pierd inform in cateva zeci de milisec, timp suficient pt a putea fi utilizata in calc) DRAM: e nevoie de o improspatare periodica (dinamica) Mem statica pp de bza: impiedicarea/permiterea trecerii crt (cu ajut unor RELEE) ROM doar citeste. ROM MASCA gravata pe un cip de Si (cu ajut unei masti); scumpe nu prea se fol. PROM [programmable] cu sigurante fuzibile pt ardere. 1 sg data si la niv tensiunii > nivel de exploatare (cel curent, de lucru) EPROM [erasable] stergere posibila la niv intregului bloc, cu ajut luminii ultraviolete se realizeaza recristalizarea semiconductorului din interior. EEPROM fisierele se pot sterge selectiv. FLASH tot eeprom-uri, dar... la tensiunea de exploatare, nu mai mare. Ca dezavantaj, nr limitat de scrieri/citiri. TEHNOLOGIA DRAM RAS=Raw Address Strobe CAS=Column Address Strobe. Ambele semnale realizeaza MULTIPLEXAREA adreselor ce vin de la MP. Regia de multiplexare + Semnalele de reimprospatare dureaza mai mult la niv calc de aceea, DRAM = mai lenta. MEM RAM CU COLOANE STATICE: Semnalul CAS poate fi prelungit in timp pt a se citi mai multe randuri ale unei coloane cu ajutorul lui RAS. MEM RAM IN MOD PAGINA: Semnalul RAS poate fi prelungit... pt a se afla mai multe coloane ale unui rand cu ajutorul lui CAS.

EDORAM: prelungirea citirii inform pe timp mai indelungat (interfata utilizataar trebui sa aduca o crestere cu 50-60, dar in realitate val este de 10-20. RAM SINCRONA: pot furniza date la fiecare impuls de ceas prin sincronizarea cu MP. Pt asta, interfata cu mem permite lucrul sub forma de conducta (pipeline) Data nu a fost citita inca din RAM, timp in care adresa urmatoare e deja descifrata.

RAM BUS (RD RAM): Foloseste o mem Cache de 2048 octeti. Creste viteza prin doua cai: magistrala f larga, transferarea inform imediat cu gasirea ei in Cache, insotita tot atunci de reimprospatarea mem (dupa reimprosp, datele din mem nu se pot accesa ) BUS pt ca legatura se face printr-un BUS, ce transfera octeti, cu mare viteza, in sistem-retea... Exploatarea mem Pt a fi posibila, in RAM tb sa mai multe aplicatii. Pt a lucra in multiprogramare (multitasking), sunt necesare: conditii de securitate si relocarea programelor. Un program (aplicatie) se scrie in adr virtuale, care, la executie, se translat in adr fizice (de catre o unit specializata, MMU = Memory management Unit.) MMU tb sa aiba 4 registre. Trecerea de la un utilizat la altul prin sch de context. HDD =sector de disc (standard 512 octeti) Criterii de eval: pret/fiabilitate; capacit disc (bruta/neta) Bruta: nr de octeti/pista * nr piste; Neta: nr octeti/sector * nr sect/pista * nr pista/fata * nr fete. Diferenta intre cele doua capacitati, de regula, este de 10-20%. Alt criteriu: performanta (timp de acces | vit transfer | tratare erori) Partitionarea HDD PARTITIA = o zona continua din hard (se afla intre 2 adrese de disc) o adresa fiind o tripleta cilindru-cap-sector. Sectoarele de numerotat: 1 N (max) Capetele de citire + cilindri: 0 N-1 Articolul de partitionare...

TASTATURA (impreuna cu display-ul, constituie I/E standard) =elem complex, in ciuda aparentelor. La apasarea unei taste: tst o inregistr, apoi anunta MP de noul eveniment. Fiecare tasta are un cod alocat (cod de scanare, 8 biti) Cand MP primeste intreruperea, el initiaza o rutina din BIOS initial. Tst spune ca s-a int ceva, nu si ce anume. Tst raspunde printr-un alt port. Tst dispune de un buffer, in care se memor pana la 20 de taste (car.) Cand BIOS preia din aceasta mem-tampon (buffer) codul de scanare, el se sterge din mem, lasand loc FIFO. Apasand o tasta mai mult de 0,5 sec, se declanseaza AUTO-REPEAT. O tasta apasata are un anumit cod de scanare. Prin relansare, are acelasi cod + 128. Dupa ce prim codul de scanare de la tst, BIOS il va trece prin 3 niv de analiza: I verif dc e vorba de o tasta de deplasare (shift, TAB, ctrl, Alt) II - ... de o tasta de tip TOGLE: on/off (CAPS LOCK, num lock, scroll lock) - pentru cele 2 categorii, BIOS inreg starea resp in 2 octeti consec din mem infer. III. BIOS verif daca s-a apasat o combinatie speciala: ctrl+S, ctrl+ALT+DEL, ctrl+ alt + F4. Altfel, e vorba de: o tasta de caracter | o tasta functionala (f1f12) Daca e o tasta de car, il inscrie in 2 octeti (primul contine codul ASCII al car, al doilea, cel superior codul de scanare) ROM-BIOS Pt functionarea software, tb organizat BIOS (Basic Input Output Organisation) BIOS=set de programe ce pune in misc calc si realizeaza o interfata intre hardware si utilizator. 3 seturi de rutine. I. POST-POWER ON SELFT TEST (testarea config unui sistem de calcul la punerea lui sub tensiune) II. INITIALIZARE. Rutinele respective seteaza intai tabela valorilor de intrerupere pt a pregati calc (sa fie gata sa rasp la intreruperile trimise de hardware) -setarea echipamentelor, preg lor pt lucru -recunoasterea echipamentelor prin citirea unuor microcomutatoare (switch) / a unor mem cvasipermanente (operatie ce se poate realiza prin interogare electronica) III. ZONA DE BOOT. Rutina de boot: cele ce incarca primul bloc din partitie, caruia i se da posibilitatea sa se execute pt a incarca in continuare S.OP. Rutina de intrerupere colab cu rutina de serv. Asigura o functionare cat mai neteda a sist de intrerupere. Pt scrierea rutinelor de intrerup, se utilizeaza o disciplina speciala de programare = CODIFICARE REENTRANTA (permite apelarea unei rutine in timp ce era apelata de alt dispozitiv/reapelarea rutinei in int ei insisi) Rutina de serv ofera toate serv necesare s.op. si utilizat. Ex. Stergere ecran, gasire cursor mouse pe ecran. Rezolva problema erorilor din sistem (in caz de erori stabile, ele informeaza utilizatorul)