PHAREPROJECTTVET2006:EuropeAid/119603/D/S/RO RO2003/005.551.05.03.01.01.

27 Procurementofspecializedequipmentfortrainingworkshopsin111schools Furnizor: FINDELEducationLtd,UK,reprezentatinRomaniadeROMELCOSRL LOT4AUTOMOTIVE

Item/Reper00045

TRAININGSUPPORTSUPORTDECURS

AutomotiveDiagnosticsKit

Diagnosticareasistemelorautomobiluluicuajutorul EchipamentuldeDiagnosticarecuTehnologiePico

Evolutia automobilului inregistrind progrese deosebite in realizareasiperfectionareaunorsubansamblurideinaltatehnologicitate, sa recurs la optimizarea si controlul optimal al acestora, sistemul automobil fiind privit ca un sistem complex multivariabil format din mai multe sisteme interconectate. Aceasta complexitate deosebita a facut improprie conducerea centralizata a automobilului, din cauza multitudinii de bucle de restrictie a neliniaritatilor si a altor factori. Cum nici conducerea descentralizata nu reprezinta cea mai buna solutie, datorita necesitatii subsistemelor componente de a comunica intre ele anumite informatii cu un grad diferit de prioritate, a aparut asfel necesitatea unui sistem coordonator. Acest concept de comanda sa materializat pentru sistemulautomobil,prinCAN(ControllerareaNetwork)VAN(VehicleArea Network)pentrucontrolulelectronic. In aceste conditii, verificarea starii tehnice a diferitelor componente ale automobilului necesita sisteme si tehnologii avansate de diagnosticare. Echipamentul de diagnostic auto cu Tehnologie Pico este un ansamblu de aparate portabile, destinate testrii sistemelor electrice i electronice care echipeaza autovehiculele. Acest echipament i ajut pe mecanicii auto care efectueaz repara ii mobile s diagnosticheze 2 problemele legate de buna functionare a diverselor sisteme electrice si

FolosindEchipamentuldeDiagnosticarecuTehnologiePicosepotverifica ogamlargdesistemesisubsistemealeautovehiculelor,dincare: Vizualizareatensiunilorgenerateinprimarulbobinei Vizualizareatensiunilorgenerateinsecundarulbobinei Injector(semnalulprimitdeinjector) Pompadecombustibil Circuitedepornire incrcare SenzoriABS Senzorideturatie(arborecotitsiarborededistributie) SondLambda Debitmetrudeaer Senzoridezgomot icolectordepresiuneabsolut
3

Trusacon ineurmtoarele:
LabazseaflunOsciloscopvirtualPCADC212,formatdin ecranulunuicalculatorportabil,pecareruleazaunsoftspecial,oclem ampermetricde600ACA/CC,oclemampermetricde60ADC,unatenuator 20:1,sondemultimetru,clememicicrocodil,clemedelfin,sonde perforatoaredeizolare isondeacupunctur. Trusamaicon ineuncordondetestareTA000,osondde aprinderesecundar,oadouasonddeaprinderesecundar,uncablubipolar,un cordondealimentareaprindere igar,unCDcumanualelectronic,unghid deinstalareasoftuluispecial ighiduldepornirerapid.

Verificareaunorparametridediagnosticareincarese poatefolosisoftulsiechipamentuldelaPicoTechnology

Verificareaetanseitatiicamereidearderemasurandcurentul absorbitdeelectromotoruldepornire
Parametrii de stare care definesc etanseitatea camerei de ardere sunt: uzura cilindrului, uzura pistonului, spargerea, fisurarea cilindrlui, blocarea segmentilor in locasul lor prin cocsare, spargerea segmentilor, spargerea umerilorcanalelorportsegmenti,fisurareacapuluipistonului,uzareagarniturii de chiulasa, oxidarea talerului de supapa, spargerea talerului de supapa, griparea cozii de supapa, modificarea caracteristicii elastice a arcului de supapa,dereglareajoculuitermic. Unuldinparametridediagnosticaredisponibiliestevariatiacurentuluiabsorbit dedemaroruldepornirelaantrenareamotoruluielectric. Inainte de a incepe verificarea propriuzisa trebuie sa se indeparteze influenta factorilorparaziti. Turatiadeantrenareamotoruluicuardereinternaesteinfluentatade: stareatehnicaabateruiei; stareatehnicaademaroruluideporniresiacablurilorelectricea sistemuluidepornire; tipululeiului(vascozitatea);
6

Masurareacurentuluiabsorbitdeelectromotoruldepornire
Demarorul este un motor de curent continu la care curentul absorbit este proportionalcumomentuldezvoltat. La antrenarea motorului termic de catre demaror momentul rezistent creste atunci cand in camera de ardere are loc procesul de comprimare, deoarece frecarilordinmotorliseadaugarezistentaopusadefortadepresiunedincilindri. Cucataceastafortaestemaimarecuatatmomentulrezistentvacrestesiimplicit demarorulvaabsorbiuncurentcuintensitatemaimare. Nivelul presiunii din camerele de ardere este influentat de etanseitatea camerelordeardere:cucatcameradeardereestemaietansacuatatmomentulva fimaimaresiintensitateacurentuluiabsorbitdecatredemaror(Iabs.)vafimaimare.
120 100 80 Iabs.[A] 60 40 20 0
90 85 80 75 70 65 60 55 50 [rotatiiarborecotit] 45 40 Fig.1Curentulabsorbitinfunctiedeunghiulrotatiearborecotit 35 30 25 20 15

Fig.2Presiuneadincartarinfunctiedeunghiulrotatiearborecotit

Masurareacurentuluiabsorbitdecatredemarorsepoatesepoaterealiza

pe cale inductiva, cu ajutorul unui senzor inductiv de tip cleste amplasat pe cabluldealimentarealdemarorului,sauinmodindirect,masurandtensiuneala bornele bateriei care datorita rezistentei interne a acesteia, va inregistra fluctuatiiinraportcuintesitateacurentuluidincircuitulelectricrespectiv. E posibil ca pe ecran sa nu apara diagrama Iabs. In functie de unghiul de rotatie al arborelui cotit ci o histograma. Aceasta este conturata in valori ponderate raportand valoarea maxima a curentului absorbit in tipul experimentului la fiecare din cilindri motorului, la cea mai mare dintre aceste valori.Aceastavaficotatacu100%. Intrunasfeldecaznuestevorbadeodeterminarecantitativapropriuzise ci de una calitativa prin care este evidentiata diferenta dintre nivelurile de etanseitateacamerelordeardere. Localizareadefectelor.Severificaaspectululeiuluisiallichiduluideracire siseungecusolutiedesapunzonadeseparareachoiulaseidebloculmotor. De asemenea se cupleaza un traductor de presiune la zona inferioara a cartarului de exemplu la orificiul de recirculare a gazelor de cartar. De la traductorulrespectivsevaobtineoadouadiagrama(Fig.2)carevaficorelata cu cea a Iabs. De fiecare data cand intruna duin camerele de ardere are loc comprimarea o parte din gazele de acolo se vor strecura prin grupul piston segmenticilindrufacandcapresiuneadincartarsacreasca.Cucatetanseitatea grupului piston segmenti cilindru va fi mai compromisa cu atat presiunea din cartar va fi mai mare. La cilindrul la care Iabs este mic iar Pcartar este mare defectulsesitueazalanivelulgrupuluipistonsegmenticilindru.Lacilindrulla careIabsestemiciarPcartarestesielmicdefectulseaflalanivelulsupapelorsau lagarnituradechiulasa. 8

DiagnosticareasistemuluideaprinderelamotorulMAS
Moduldefunctionare:

InterfataprincipalaPicoScope

MeniuAutonPicoScope

10

Form deund dereferin aprindereprimar

11

Sistemul clasic de aprindere la m.a.s. este prezentat in figura 3 in caresaupusinevidentabobinadeinductiecurezistentaaditionala,ruptorul, distribuitorul si bujiile. Toate elementele acestui sistem sunt puternic interconectate asfel incat functionarea defectuasa a unui subsistem duce la functionarea defectuasa a sistemului sau chiar la scoaterea din functiune a acestuia. Echipamentul de Diagnosticare cu Tehnologie Pico poate fi folosit ca un osciloscop pentru inalta tensiune adaptat utilizarii la m.a.s. el poate fi folositatatpentruvehiculeavandunsistemclasicdeaprinderecatsipentru vehicule avand aprindere electronica, integrata sau nu. Principiul general de lucru este vizualizarea tensiunilor generata atat in primarul cat si in secunadarul bobinei de inductie, si compararea lor cu niste forme de unde standard. Eventualele diferente corespund unor deficiente ale sistemului de aprinderesitrebuieinterpretatedeoperatoruluman.

12

Pentru exemplificare se considera un motor cu aprindere prin scanteie cu patru cilindri, cu aprindere clasica. Structura sistemului de aprindere este data in figura 3 bornele diferitelor elemente sau marcat cu un cerculet.Cablurile deinalta tensiunesuntmarcate culiniedubla,continuasi punctata. In aceste conditii tensiunile pe condensator, u1 si in secundarul bobinei, u2 , sunt date in figura 4 a si b, corespunzator punctelor de masura m2, respectiv m3 si m4. diferenta intre punctele m3 si m4 rezida in faptul ca m4masoaratensiuneadoarlabujiacilindrului1,careareperioadaegalacua ciclului motor, pe cand m3 masoara tensiunile la toti cilindri si va avea o perioadade4orimaimica.

13

Lamomentul0si8sepresupunecasedeschidcontacteleruptorului R. In acest caz tensiunile cresc foarte rapid, datorita unei evolutii oscilante, datede condensatorulC si inductivitateaprimaruluibobinei,L1.in punctul 1 tensiunea secundara a devenit foarte mare (notata cu Ustr ) si se produce strapungerea spatiului dintre electrozii bujiei. Acest lucru determina amorsareaarculuielectriccaresetraduceprintroscaderebruscaatensiunii secundareu2panalaovaloaredeardereaarculuielectric,Uarc.corespunzator si tensiunea pe condensator are un palier, notat cu 2. la momentul 3 energia acumulata initial in bobina nu mai poate sustine arcul electric. Acesta se stinge si tensiunile capata forma unor oscilatii amortizate 4 catre valorile de regim permanent 5, 0 pentru u2 si tensiunea de alimentare V+, pentru tensiunea pe condensator. In momentul 6 ruptorul se inchide si scurtcircuiteaza condensatorul, deci tensiunea u1 devine zero. Primarul bobinei incepe sa se reincarce cu energie datorita cresterii curentului primar I1. Cresterea este mult mai lenta fata de variatiile care apar la t=0, ceea ce determina aparitia unei tensiuni secundare induse mult mai mica, net inferioara nivelului Ustr. Acest lucru nu permite amorsarea unei scantei in acestregim.Lamomentul8ruptorulsedeschidesievolutiaciclicasereia.

14

15

Diagnosticareasondeilamda
Pentru controlul dozajului amestecului proaspat, sistemele de alimentaresuntprevazutecuunsistemdereglareautomatainbuclainchisa. Elementul principal al acestui dispozitiv il constituie sonda lamda. Aceasta este un generator de semnal electric, a carei tensiune depinde de calitatea amestecului.Semnalulgeneratdesondalamdaetransmisunitatiicentralede comanda si control, care va comanda corectia necesara a debitelor injectoarelor.

TensiuneaUlamda[mV]

Raportdetransformare%

Fig.6Influenta amesteculuiasupra formariinoxelor Fig. 5 Variatia tensiunii labornelesondeilamda in functie ce calitatea amestecului

Raportulaerbenzina

Amestecbogat

Amestecsarac

16

Constructiasondeilamda

Aeratmosferic

Tubulaturade evacuare

Camerainterioara

ZnO2elementceramic

Teacadinotel inoxidabilcufante

Gazedeevacuare

17

ZrO2esteunmaterialceramiccarelatemperaturidepeste280300oCdevine permeabilpentruioniideoxigen. In galeria de evacuare a motorului, concentratia de O2 si a ionilor de oxigen estemultmaimicadecatinatmosfera,deaceeaioniideoxigendinatmosfera pot traversa teaca de ZrO2 catre interiorul tevii de esapament. Se formeaza asfelunfluxdesarcinielectrice,caregenereazaodiferentadepotentialintre fatainterioarasifataexterioaraatecii.Straturiledeplatinaporoasadepecele douafete,permitculegereadiferenteidepotentialelectricpermitandtotodata migrareaionilordeoxigen. La functionarea motorului cu amestecuri cu lamda egal cu 1 ( =1), tensiunea masurataintreceledouasuprafeteedeaproximativ0,45V.Oricemodificarea dozajului fata de =1, conduce imediat la variatii importante ale tensiunii masurate. Pantacurbeidevariatieatensiuniigeneratedesonda estefoarteabruptain imediatavecinatatealui =1.aceastafacecasensibilitateasondeisafiefoarte ridicata exact in zona dozajului stoichiometric, acolo unde trebuie stabilizata functionarea motorului pentru a se asigura o eficienta maxima a reactorului catalitic. Pentru a mentine eficient reactorul catalitic, se interzice utilizarea benzinelor cuaditiviantidetonantipebazadeplumb. Diagnosticareasistemuluisondeilamdasefaceintreietape:diagnosticarea generala a sondei lamda; verificarea sondei lamda propriuzise; verificarea 18 etajuluisondeilamdadincalculator.

Inaintea efectuarii oricarei verificari se recomanda rularea automobilului timp de 1015 minute utilizand treptele inferioare ale schimbatoruluideviteza.Motorulvafiasfelsolicitatlaturatiiridicate,ceeace va duce la cresterea debitului si temperaturii gazelor de evacuare si prin aceastalacuratareadepunerilordepesonda. La turatia de mers incet in gol sistemul sondei trebuie sa realizeze traversarea punctului de 0,45 V cu o frecventa de minim 8 treceri in 10 secunde. Dupa aceasta verificare se extrage furtunul care leaga servomecanismul franei de admisie. Drept urmare va avea loc o saracire rapida si puternica a amestecului prin aspiratie de aer fals. Tensiunea la bornelesondeivascadeabruscpanaaproapedezero.Sistemulvareactiona cautand sa imbogateasca amestecul. Este posibil ca tensiunea la bornele sondei sa nu mai revina la valoarea corespunzatoare amestecului stoichiometric(0,45V). Dupastabilizareatensiuniiseastupacudegetulstutuldepegaleria de admisie unde se cupleaza furtunul de la servo frana. Rezulta pentru o scurtaperioadaoimbogatiresemnificativaaamestecului.Sondavainregistra o crestere a tensiunii generate pana aproape de 0,9 V. Drept urmare calculatorul va interveni pentru a corija aceasta imbogatire, comandand injectoarelor reducerea debitului de benzina, pana cand tensiunea sondei se vastabilizadinnoula0,45V.
19