P. 1
Ghid Management de Caz

Ghid Management de Caz

4.71

|Views: 13,481|Likes:
Published by bbaniko
Ghid de implementare privind managementul de caz în domeniul protecţiei drepturilor copilului
Ghid de implementare privind managementul de caz în domeniul protecţiei drepturilor copilului

More info:

Published by: bbaniko on May 12, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/29/2015

pdf

text

original

Planificarea serviciilor şi intervenţiilor - elaborarea PIP/PS

Planificarea serviciilor şi intervenţiilor reprezintă o etapă a managementului de caz care
se concretizează în elaborarea PS (pentru cazurile de prevenire a separării copilului de
familia sa) sau în PIP (pentru cazurile copiilor pentru care se instaurează o măsura de
protecţie specială).

În baza raportului de evaluare detaliată, MC are atribuţia de a identifica cele mai potrivite
servicii pentru copil si familia sa care sa duca la rezolvarea nevoilor identificate si sa
elaboreze planul individualizat de protectie în termenul prevăzut SMO privind
managementul de caz. Proiectul PIP, impreuna cu raportul de ancheta psiho-sociala
avizate de catre coordonatorul CMC, sunt prezentate CPC/instantei de judecata pentru a
hotara cu privire la oportunitatea luarii unei măsuri de protecţie specială.

În mod asemănător, RCP elaborează, în baza raportului de evaluare detaliată, un plan de
servicii ce conţine propunerea acordării unor servicii, prestaţii şi alte intervenţii ce pot fi
acordate copilului şi familiei acestuia în vederea prevenirii separării. Acest document este
transmis, impreuna cu raportul de evaluare detaliata, primarului spre a fi aprobat prin
dispozitie.

Planificarea serviciilor/a altor intervenţiir este un proces şi nu un rezultat final al
activităţii profesionistului implicat în modificarea situaţiei clientului, chiar dacă deseori
există tendinţa de a considera planul un rezultat principal al activităţii sale.
Planurile si programele care se intocmesc(PIP/PS/PIS) pun în relaţie expectanţele celor
care sunt implicaţi (profesioniştii şi clientul) cu acţiunile ce trebuie realizate într-o
anumită perioadă de timp delimitată pentru atingerea rezultatelor dorite. Poate de aceea,
planurile si programele intocmite reprezintă un rezultat al consensului dintre specialisti şi
client, în cadrul căruia sunt construite şi negociate aceste expectanţe şi modalităţile
practice de obţinere a rezultatelor.

36

Participarea clientului la planificarea serviciilor/a altor intervenţiireprezintă o strategie de
elaborare şi acceptare a planului de către cele două părţi implicate, iar unul dintre rolurile
MC/RCP este acela de a sprijini clientul în procesul de luare a deciziilor, în fapt, de a-l
face partener activ, responsabil pentru deciziile luate în vederea soluţionării situaţiei sale.

Pentru a fi înţelese de către client, PIP/PS cat si PIS-urile se completeaza într-un limbaj
comun, accesibil acestuia pentru a nu se crea confuzii şi pentru a-i da posibilitatea să
înţeleagă în totalitate sensul termenilor folosiţi.

Pe parcursul furnizarii serviciilor, , MC respectiv RCP organizează întâlniri de caz la
care participă membrii echipei pluridisciplinare si membrii familiei şi copilul, după caz,
daca echipa considera ca este necesara prezenta acestora,pentru a lua deciziile necesare
soluţionării cazului. Aceste întâlniri au loc cel puţin lunar sau cu o alta periodicitate
impusă de cazuistica serviciului sau de natura cazului.

Aceste reuniuni au ca obiective principale:
-realizarea evaluărilor periodice ale implementării PIS –urilor şi a PIP;
-revizuirea PIP-urilor şi a PIS-urilor;
-adoptarea deciziilor privind monitorizarea cazurilor.
Planificarea serviciilor şi a altor intervenţii se realizează urmărind finalităţile acestora în
ceea ce priveşte status-ul final al copilului şi familiei sale.

Astfel, în cadrul PS sunt elaborate obiective prin care se pot măsura progresele
înregistrate în situaţia familiei care are nevoie de aceste servicii de prevenire a separării
copilului de familia sa. Planul de servicii este întocmit de către RCP din cadrul serviciul
public de asistenţă socială/persoanele cu atribuţii de asistenţă socială (în situatiile în care
nu există SPAS în mediul rural). Planul de servicii cuprinde informaţii despre prestaţiile,
serviciile şi intervenţiile care sunt adresate copilului si familiei sale.

Planul de servicii este revizuit ori de cate ori intervin modificări în situaţia copilului şi a
familiei sale, pentru măsurarea progreselor înregistate in a cordarea
serviciilor/prestatiilo/a altor interventii..
PIP este documentul prin care se realizează planificarea măsurii de protecţie specială
pentru copilul separat de familia sa, a prestaţiilor, serviciilor şi a altor intervenţiir şi poate
avea ca finalităţi:
a) reintegrarea familială a copilului aflat într-o formă de protecţie speciala;
b) adopţia în situaţia în care reintegrarea familială nu este posibilă;
c) integrarea socio-profesională a tinerilor ce părăsesc sistemul de protecţie specială.

Planul individualizat de protecţie este un instrument elaborat cu scopul organizării şi
coordonării activităţilor desfasurate pentru copilul pentru care a fost luată o măsură de
protecţie specială. La fel ca şi în cazul planului de servicii, planul individualizat de
protecţie este un rezultat al evaluării detaliate a cazului şi este întocmit de către

37

managerul de caz desemnat împreună cu echipa multidiscplinară, cu părinţii copilului si
cu copilul, dupa caz.
Programele de intervenţie specifică(PIS) reflectă succesiunea de activităţi realizate într-o
arie particulară de interventie (social, sănătate, educaţie, recuperare, etc.) destinate
atingerii obiectivelor generale stabilite în PIP şi PS. Planurile de intervenţie specifică
detaliază şi completează PS sau PIP cu scopul atingerii obiectivelor fixate în aceste
planuri.

Un aspect important în elaborarea obiectivelor, indiferent de tipul planului utilizat în
diferite situaţii particulare (PS, PIP, PIS) este clarificarea tipurilor de obiective utilizate;
astfel, pentru organizarea şi coordonarea activităţilor, planurile prevăd obiective de
implementare
şi obiective de impact. Obiectivele de implementare se referă la ceea ce se
intenţionează a se realiza, pe când obiectivele de impact se referă la situaţia finală a
beneficiarilor
. De exemplu, sprijinirea părinţilor pentru reintegrarea familială a copilului
poate constitui un obiectiv de implementare, iar măsurarea acestuia reprezintă de fapt o
apreciere a activităţii specialiştilor implicaţi în acest proces (măsurabil atît cantitativ, cât
şi calitativ); în acest caz se măsoară ceea ce specialiştii fac pentru reintegrare în lucrul cu
familia (numărul şedinţelor/orelor de consiliere, numărul vizitelor la domiciliu, valoarea
sprijinul material, valoarea prestaţiilor primite etc.). Pe de altă parte, reintegrarea
copilului în familia de origine reprezintă un obiectiv de impact pentru că urmăreşte
schimbarea status-ului, situaţiei finale a copilului şi nu activităţile care se desfăşoară.
Astfel, eficienţa unei intervenţii poate fi anticipată de modul în care sunt exprimate
obiectivele în cadrul PIP/PS. Dacă obiectivele sunt preponderent de implementare,
accentul în evaluarea rezultatelor se pune pe ceea ce face specialistul responsabil cu
punerea în aplicare a planului. Dacă obiectivele exprimate sunt preponderent de impact,
atunci progresele înregistrate se referă la măsurarea schimbărilor care au intervenit în
situaţia beneficiarilor în urma intervenţiilor realizate.

PIP şi PS sunt prezente în dosarul beneficiarului, fiind documente oficiale ale activităţii şi
rezultatelor obţinute în instrumentarea cazurilor, dar şi generatoare de costuri. Toate
aceste instrumente utilizate în planificarea, organizarea şi evaluarea intervenţiilor se
bazează pe principiile abordării individualizate şi personalizate, precum şi pe implicarea
beneficiarului (copil, părinţi, alte persoane semnificative şi semnificante pentru copil).

Dupa elaborare, MC transmite proiectul PIP pentru avizare la coordonatorul
compartimentului management de caz pentru a putea fi prezentat CPC respectiv instanţei
în vederea luării unei măsuri.

În cel mai scurt timp posibil, dar nu mai mult de 30 de zile, aşa cum prevăd standardele
pentru managementul de caz, dupa aprobare prin hotarare a CPC/instantei de judecata,
PIP-ul este transmis membrilor echipei, familiei sau reprezentantului legal al copilului şi,
dup caz, copilului.

De asemenea,planul de servicii este avizat de către coordonatorul SPAS sau
coordonatorul compartimentului prevenire din cadrul DGASPC ale sectoarelor
municipiului Bucureşti şi aprobat prin dispoziţie a primarului şi în cel mai scurt timp

38

posibil, dar nu mai mult de 30 de zile, este transmis membrilor echipei, familiei sau
reprezentantului legal al copilului şi, după caz, copilului.

În funcţie de vârstă, gradul de maturitate, tipul de dizabilitate sau grad de handicap,
copilului i se explică conţinutul PIP/PS si a PIS-urilor, practic la ce activităţi va trebui să
participe sau ce activităţi vor fi întreprinse în interesul său.

O situaţie speciala, ce trebuie menţionată la acest moment, o reprezintă monitorizarea
Planului de recuperare (PR) prevăzut de Ordinul comun nr. 18/3.989/416/142/2003.
privind aprobarea Ghidului metodologic pentru evaluarea copilului cu dizabilităţi şi
încadrarea într-un grad de handicap.

Planul de recuperare pentru copilul cu handicap, reprezinta in acceptiunea SMO
privind mangementul de caz un Program de Interventia Specifica pentru
recuperare care se dezvolta la randul lui in PIS-uri pe tipuri de recuperare.

Planul de recuperare pentru copilul cu handicap este elaborat de echipa
multidisciplinara a Serviciului de Evaluare Complexa (SEC) urmare a realizarii
evaluarii complexe realizata la nivelul acestui serviciu.

Planul de recuperare pentru copilul cu handicap se constituie in anexa a PIP/PS in
cazurile in care pentru copilul respectiv a fost hotarata si o masura de protectie speciala
sau au fost aprobate servicii/prestatii sociale pentru a se preveni separarea sa de parinti.

Seful SEC numeste, pentru fiecare copil pentru care s-a hotarat incadrarea int-un
grad de handicap si/sau a fost orientat scolar/profesional,
din rândul profesioniştilor
acestui serviciu, un responsabil pentru implementarea planului de recuperare.

In toate situatiile in care copilul cu handicap se afla in familie, fie ca are sau nu stabilit
si un PS, monitorizarea planului de recuperare se realizeaza de catre RCP din cadrul
SPAS de la domiciliul copilului care prezinta periodic rapoarte de monitorizare
responsabilului pentru implementarea planului de recuperare din cadrul SEC.

Monitorizarea implementarii planului de recuperare pentru copilul care are stabilita o
masura de protectie speciala se realizeaza de catre un responsabilul pentru
implementarea planul de recuperare din cadrul SEC care prezinta periodic rapoarte de
monitorizare Mc din cadrul CMC.

La elaborarea proiectului PIP/PS managerul de caz respectiv responsabilul de caz
prevenire solicită implicarea membrilor echipei multdisciplinare care au participat la
realizarea evaluarii detaliate, pentru ca in functie de nevoile identificate ale copilului si
familiei sa se stabileasca:

-obiectivele generale pe arii de interventie;
-perioada de timp apreciata ca fiind necesara pentru realizarea acestora;
-data la care incepe furnizarea serviciilor/prestatiilor/s.a;
-serviciul/serviciile care sa puna in aplicare obiectivele generale;

39

-persoana/persoanele responsabile din cadrul serviciilor respective;

La elaborarea proiectului PIP/PS sunt implicati activ, familia/reprezentantul
legal/persoane importante din viata copilului si copilul, dupa caz, precum si
coordonatorul serviciului/serviciilor care urmeaza sa puna in aplicare obiectivele
generale.

Dupa aprobarea de catre CPC/instanta de judecata/primar, serviciilor care urmeaza sa
puna in aplicare obiectivele generale ale PIP/PS le sunt transmise in copie aceste
documente impreuna cu copii ale documentelor din dosarul copilului considerate ca fiind
importante pentru punerea in aplicare a PIP/PS. (pentru respectarea confidentialitatii
informatiilor si a respectarii legislatiei privind prelucrarea datelor cu caracter personal,
este de preferat ca documetele care se transmit in copie sa fie stabilite si aprobate prin
MOF a CMC/CP).

Serviciul/serviciile care pun in aplicare obiectivele generale ale PIP/PS, realizeaza
Programele de Interventie Specifica(PIS).

PIS-urile se realizeaza pentru fiecare arie de interventie aprobate prin PIP/PS si se
constituie in anexe ale acestuia.

PIS-urile sunt avizate de seful serviciului/serviciilor nominalizate in PIP/PS si sunt
aprobate de managerul de caz/responsabilul de caz. Exceptie face planul de recuperare
pentru copilul cu handicap, care se aproba prin hotarare a CPC.

Programele de intervenţie specifică trebuie să conţină obiective specifice, care deriva din
obiectivele generale ale fiecarei arii de interventie din PIP/PS. Obiectivele specifice se
stabilesc pe termen scurt, mediu şi lung. Pentru fiecare obiectiv specific se stabilesc
activităţi corespunzătoare, care pot fi periodice, de rutină sau ocazionate de anumite
proceduri ori evenimente. Se stabilesc de asemenea, durata aferentă activităţilor,
personalul de specialitate desemnat şi alte persoane implicate, precum şi modalităţile de
monitorizare şi de evaluare/reevaluare a acestor programe.

PIP/PS cat si PIS-urile sunt instrumente de planificare flexibile utile atât clientului, cât şi
specialistilor implicati, fiind supuse unui proces periodic de revizuire şi completare în
funcţie de progresele înregistrate in furnizarea serviciilor stabilite.

Pentru copilul care intra in sistemul de protectie speciala in regim de urgenta prin
dispozitie a directorului executiv al DGASPC, se elaboreaza in baza evaluarii initiale un
proiect de PIP, care va cuprinde numai obiective si servicii specifice stabilite pentru
perioada cat se estimeaza ca acel copil va ramane in serviciile de urgenta si pana la
realizarea evaluarii detaliate si elaborarea/aprobarea PIP de catre CPC/instanta de
judecata.
Acest proiect de PIP se aproba de directorul executiv al DGASPC si se prezinta instantei
de judecata impreuna cu celelate documente ale dosarului in termen de 48 de ore de la
dispunerea plasamentului in regim de urgenta.

40

Furnizarea serviciilor şi realizarea intervenţiilor

Intervenţia propriu-zisă reprezintă punerea în practică a planului elaborat (PS, PIP, PIS),
urmărind obţinerea rezultatelor stabilite şi măsurabile prin desfăşurarea activităţilor de
către specialiştii furnizorului de servicii şi de către beneficiar.
Această etapă este cea de implementare, prin care toate prevederile planului (PS, PIP,
PIS) devin imperative ale acţiunii destinate obţinerii răspunsurilor la următoarele
întrebări:
Ce rezultate sunt aşteptate?
Ce trebuie să facă specialistul implicat?
Ce trebuie să facă beneficiarul?
Cine mai poate fi implicat?
Care sunt responsabilităţile fiecărei părţi implicate?
Cum pot fi obţinute rezultatele aşteptate?

Domeniul intervenţiei este deosebit de divers, iar intervenţia personalizată se realizează
în funcţie de caracteristicile situaţiei beneficiarului şi de specificul serviciilor sociale
existente.
În această etapăse deruleaza activitatile si sunt aplicate tehnicile de intervenţie stabilite în
cadrul PS, PIP şi PIS, printre care amintim o listă din care pot fi extrase doar cele care se
pliază pe caracteristicile cazului respectiv: consilierea, participarea la grupurile de suport,
ajutor financiar/material, consultanţă juridică, terapie individuală sau de grup, oferirea de
informaţii generale de planificare familială, educaţie şi instruire, acompaniere socială,
vizite la domiciliul beneficiarului, discuţii cu familia lărgită, facilitare şi mediere,
asistenţă medicală, recuperare, educaţie formala/informala etc.

Pentru fiecare dintre modalităţile de intervenţie utilizate sunt elaborate instrumente de
lucru şi de monitorizare a intervenţieiToate intervenţiile realizate, rezultatele obţinute,
sunt înregistrate în dosarul beneficiarului cât şi în CMTIS urmărindu-se indicatorii
stabiliţi în cadrul PIP şi PS.

Furnizarea prestatiilor, serviciilor şi a altor intervenţii cuprinse în PIP /PS si PIS-uri se
face în baza contractului cu familia/reprezentantul legal al copilului ce este încheiat cu
MC/RCP, aprobat de directorul DGASPC/SPAS/furnizorului de servicii şi este, avizat de
către compartimentul juridic/consilierul juridic al instituţiei respective. (vezi anexa)de
facut model de contract cu familia

Contractul de furnizare de servicii sociale se incheie cu familia/reprezentantul legal al
copilului numai dupa aprobarea PIS-urilor de catre MC/RCP.

In situatia copilului care a implinit varsta de 18 ani si beneficiaza, la cerere, in
continuare de protectie speciala, Contractul de furnizare de servicii sociale se
incheie cu acesta.

41

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->