Clima Romaniei

Clima Romaniei este determinata in primul rand de pozitia ei pe glob, la jumatatea distantei dintre pol si ecuator, fiind strabatuta de paralela de 45o, precum si de pozitia sa geografica pe continent, ceea ce confera climei un caracter temperat continental. Romania are o clima temperat continentala de tranziie, specific pentru Europa centrala, cu patru anotimpuri distincte, primavara, vara, toamna si iarna. Diferenele locale climatice se datoreaza mai mult altitudinii i latitudinii, respectiv mult mai puin influenelor oceanice din vest, ale celor mediteraneene din sud-vest i celor continentale din est.

Factorii genetici ai Climei:

Factorii climatici se grupeaz in trei mari categorii: 1. Factorii energetici sau radiativi 2. Factorii fizico-geografici sau suprafaa activ subiacent 3. Factorii dinamici sau circulaia general a atmosferei

Parametrii climatici ai Romaniei sunt:

Radiatia Solara: Aceasta inregistreaz o fluctuaie anual de la +3,4% in ianuarie, la periheliu la 3,5% in iulie, la afeliu. La extinderea latitudinal a Romaniei, fascicolul de raze solare acoper un interval maxim de 4 grade 39 de latitudine, iar variaia actual a unghiului de inciden provoac o cretere a duratei zilei de la solstiiul de iarn la cel de var de 6h30 in sud i de 7 h 40 in nord, fapt ce impune o zonalitate corespunztoare a proceselor climatice.

Durata de stralucire a Soarelui

Pe teritoriul Romaniei cele mai mari valori anuale, de peste 2300 ore de insorire, se inregistreaza in zona litoralului Marii Negre (in partea sud-estica a Deltei Dunarii, in regiunea Sf. Gheorghe unele medii anuale ajung pana la aproape 2400 ore), ca urmare a predominarii in aceasta parte a tarii a timpului senin, mai ales in semestrul cald al anului (aprilie-septembrie). Regiunile de campie ale tarii se deosebesc intre ele printr-o durata caracteristica a stralucirii Soarelui determinata de conditiile specifice de circulatie a maselor de aer: 2000-2150 ore in Campia de Vest si 2100-2200 ore in Campia Romana. In regiunile mai inalte - zona deluroasa si cea de munte, unde ceata si zilele cu cerul noros sau cu cerul acoperit prezinta o frecventa mai mare - numarul mediu anual

de ore de stralucire a Soarelui se reduce treptat de la peste 2000-2100 ore in Podisul Getic pana la mai putin de 1600 ore la altitudini mai mari de 2200 m.

Temperatura aerului
Temperaturile medii anuale scad uor de la sud(10-11C)spre nord(8,5-9C), variaie explicabil att latitudinii ct i distribuiei reliefului rii. De asemenea, temperatura scade odat cu creterea altitudinii ( scade cu 6 la fiecare 1000 m.) n sudul Romniei exist peste 40 de zile tropicale (cu temperaturi peste 35 de grade Celsius). Vara este un anotimp clduros, care dureaz de la sfritul lui mai la jumtatea lui septembrie n cmpiile din Sud i Vest peste 90 de zile de var (cu temperaturi peste 25 de grade). Temperaturile extreme nregistrate n Romnia au fost de -38.5C,la Bod (judeul Braov),pe 25 ianuarie 1942 , si de +44.5C la Ion Sion ( judeul Brila), pe 10 august 1951.

Precipitatiile atmosferice
Influena sistemelor barice asupra sectoarelor teritoriului rii noastre, cu care ele vin in contact i fizionomia orografic a acestuia determin o distribuie inegal a precipitaiilor atat in spaiu cat i in timp. Observaiile de lung durat au concretizat aceste inegaliti i au oferit in acelai timp posibilitatea stabilirii variaiei precipitaiilor. Cantitatea medie anual a precipitaiilor pe teritoriul Romaniei consemnat in urma msurtorilor multianuale efectuate peste 100 ani este de 637 mm. Numrul mediu anual de zile cu precipitaii variaz pe teritoriul rii ntre sub 100 i 200. Cele mai puine astfel de zile (<100) se nregistreaz n estul Dobrogei i centrul Brganului. n regiunile de cmpie din sud, Podiul Brladului i extremitatea vestica a Cmpiei Aradului, numrul anual de zile cu precipitaii se ridic la 125 iar n Cmpia i Dealurile Vestice, Podiul Transilvaniei, n Subcarpai i Piemontul Getic, n Subcarpaii Moldovei i n restul Podiului Moldovei se nregistreaz pn la 150 zile. Cele mai multe zile cu precipitaii, peste 190, se nregistreaz n zona montan i cu deosebire n grupa nordic a Carpailor Orientali, pe culmile masivelor Bihor-Vldeasa i n Carpaii Meridionali. n depresiunile intramontane i n sud-vestul Podiului Transilvaniei numrul mediu al zilelor cu precipitaii este mai mic dect n zonele nvecinate, nsumnd ntre 100-120. n cursul anului, lunile septembrie i octombrie au cel mai mic numr mediu de zile cu precipitaii , iar lunile mai-iunie i decembrie cel mai mare. n multe luni din anii deosebit de ploioi, numrul maxim lunar de zile cu precipitaii a nsumat 16-30 de zile n regiunile muntoase, 15-25 n cele deluroase i 1420 n cele de cmpie. n intervalul septembrie-octombrie, n iulie-august i uneori n martie-aprilie exist ani n care nu s-a nregistrat nicio zi cu precipitaii. Cantitatile de precipitatii maxime in 24 de ore prezinta, in distributia lor pe teritoirul Romaniei, diferentieri semnificative, ca urmare a influentei directe pe care o exercita sistemele barice asupra diferitelor sectoare ale teritoriului tarii si a configuratiei majore a reliefului.

Ciclonii/anticiclonii
Deasupra Romniei se manifest: ciclonii de origine nord-atlantic (islandezi), care aduc mase de aer oceanice bogate n umezeal si implicit precipitatii, determinnd maximul pluviometric anual principal de la sfrsitul primverii si nceputul verii; ciclonii mediteraneeni cu evolutie normal transbalcanic sau retrograd care influenteaz n special regiunile cu influente submediteraneene, unde determin al doilea maxim de precipitatii de la sfrsitul toamnei si nceputul iernii, dar si pe litoralul Mrii Negre, n sud estul trii si chiar n regiunile subcarpatice (de Curbur, Subcarpatii Moldovei), n Carpatii de Curbur si n cei Orientali. Activitatea ciclonic este ntrerupt cu o ciclitate relativ de pendularea maselor de aer generate de anticiclonii scandinavi, est-europeni, nord-african, care vehiculeaz mase de aer continental rece sau fierbinte si uscat, care determin uscciune si secet.

Etajele climatic
Climatul alpin caracterizeaz munii la peste 2000 m in Carpatii Meridionali si peste 1800 m in partea de nord a Carpatilor Orientali. Climatul montan caracterizeaz munii inalti si mijlocii cu altitudini intre 800 si 2000 m. Cuprinde: Carpatii Orientali, Carpatii Meridionali, Munii Apuseni ( partea centrala ), Munii Banatului ( la peste 1000 m ). Climatul de depresiuni ( intramontane si submontane ), dezvoltat pe fondul climei unde se afla depresiunea se caracterizeaz prin inversiuni termice ( iarna cu temperaturi sczute si geruri puternice, iar primvara prin nclziri datorate foehnului ).

Climatul de depresiuni cu inversiuni termice este caracteristic pentru depresiunile: Maramuresului, Dornelor, Giurgeu, Ciuc, Brasov ( cu minima absoluta ), Petroani, Haeg, culoarul Timis Cerna, Beiu, Zarand. In cadrul depresiunilor submontane sunt si depresiunile Cracau Bistrita si Tazlu Casin. Climatul de dealuri nalte caracterizeaz regiunile deluroase cu altitudini intre 500 si 800 m. Cuprinde: Podiul Sucevei ( influenat de masele de aer baltic), Subcarpaii ( ndeosebi dealurile ), Depresiunea Colinar a Transilvaniei ( partea estic ), munii scunzi din Carpaii Occidentali. Climatul de dealuri joase caracterizeaz regiunile deluroase cu altitudini de 200 500 m. Este foarte difereniat n funcie de poziia geografic a fiecrei uniti de relief deluroase. Cuprinde urmtoarele areale: Podiul Getic, Podiul Mehedini, Masivul Dobrogei de Nord, Subcarpaii (depresiunile ), Depresiunea Transilvaniei ( partea vestic ), Dealurile de Vest ( cu precipitaii mai mari 600 700 mm/an), munii scunzi din Carpaii Occidentali ( sub 500 m altitudine ). Climatul de cmpie este difereniat n dou nuane ( n funcie de poziie )

Climatul de cmpie moderat cuprinde: Cmpia de Vest, Cmpia Romn ( partea vestic i central ), Podiul Casimcei i Cmpia Jijiei. Dei face parte din acest etaj, Cmpia Jijiei are temperaturi mai sczute. Climatul de cmpie accentuat cuprinde: Brganul, Podiul Dobrogei de Sud, sudul Podiului Brladului. Climatul de litoral i delt este specific celor dou regiuni. - Delta Dunrii : - Litoralul

Influentele climatice:
Climatul cu influente oceanice

Cuprinde: Cmpia de Vest si Dealurile de Vest ( la nord de Bega ), Munii Apuseni, Depresiunea Colinara a Transilvaniei. Amplitudinea termica mai mica dintre vara si iarna Precipitaii mai bogate datorate Vanturilor de Vest, care au un caracter permanent Climatul cu influente submediteraneene

Cuprinde: Cmpia de Vest si Dealurile de Vest ( la sud de Bega ), Munii Banatului, Podiul Mehedinti, Cmpia Olteniei, Podiul Getic ( la vest de Olt ) Iarna blnda si ploioasa Temperaturi mai mari iarna ( cu 10 20 C ) Bate austrul Climatul de ariditate

Cuprinde: Cmpia Jijiei, Podiul Barladului, Dobrogea, Cmpia Romana ( partea estica ), Subcarpatii Curburii. Aici se manifesta continentalismul termic. Precipitaii reduse ( 400 500 mm/an ) Zile tropicale Secete

Bate crivatul, ce aduce geruri iarna si secete vara Climatul de tranziie intre cel cu influente submediteraneene si climatul de ariditate

Cuprinde: centrul Cmpiei Romane, Podiul Getic, Subcarpatii Getici. Se caracterizeaz prin valori medii de temperatura si precipitaii. In vest se simte austrul, iar in est crivatul. Climatul cu influente pontice

Cuprinde litoralul si Delta Dunrii. Temperaturi medii anuale de 100 C Temperatura medie a verii de 220 C Temperatura medie a iernii de 00 C sau 10 C Precipitaiile cele mai reduse din tara ( sub 400 mm/an ) Durata mare de strlucire a soarelui ( peste 2300 ore pe an ) Bat brizele Climatul cu influente baltice

Cuprinde: Podiul Sucevei, grupa nordica a Carpatilor Orientali ( partea estica ). Influentele baltice se manifesta prin: Temperaturi mai sczute Precipitaiile, sub forma de ninsoare, mai frecvente Ptrunderea unor mase de aer rece din nord

Vnturile care bat in Romnia:

Crivul: Este un vant de pe terioriul Moldovei, Dobrogei i partea sud-estic a Munteniei care sufl mai ales iarna aducnd zpad, furtuni de zpad (viscol) i ger, fiind un vnt puternic atingnd viteze de 30 - 35 m/sec. Vara sufl sporadic aducnd un aer fiebinte i uscat din rsrit. El mai este numit si "Traista Goala" sau "Vant de miaznoapte" deoarece bate dinspre nord. Nemirul Nemere

Nemirul: Este un vnt local din depresiunea Brasov aducnd din Carpatii Orientali masele reci de aer din vile munilor, depuse de criv, are o vitez mai redus (10 - 20 m/sec). Vnt de pe teritoriul Transilvaniei de vest fiind un vnt cald i uscat (20 - 30 km/or) ce aduce secet, din care cauz e poreclit "Srcil". Pe teritoriul Banatului este un vnt de asemenea uscat numit "Cosava" Nemira bate din est, intra pe Valea Oituzului spre depresiunea Brasov. Vnt cald,sufl n depresiunile din Subcarpaii de curbur, depresiunile din sudul i sud-vestul Transilvaniei. Suhoveiurile: Vnturi care bat vara (foarte uscate) in Podiul Moldovei, Podiul Dobrogei, Brgan. Alte vnturi locale Bltreul - vnt cald i umed din Muntenia ce aduce ploi. Vntul negru -vnt din Dobrogea i sudul Munteniei ( Baragan). Vnt uscat i fierbinte ce aduce secet, din aceast cauz primind denumirea de "Traist goal". Zefirul - vnt slab care sufl din apus.

Centre Meteo:
La statiile meteorologice din Romania, observatiile asupra directiei si vitezei vantului in perioada 19612000 (perioada luata in calcul pentru analiza regimului vantului) au fost efectuate cu girueta Vild la inaltimea de 10 m, aceasta putand masura viteze maxime de pana la 40 m/s.

Bibliografie: Rodica Povara-Climatologie Generala Apostol, Liviu (2000)- Curs de Meteorologie i Climatologie, Editura Universitii Suceava. Berbecel, O., Neaca, O., (1966), Climatologie i Agroclimatologie, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti

Indrumator: Prof. univ: Anca Albu Student: Chiper Florina