Facultatea de tiinte Economice i Administraie Public

Produse i servicii bancare

Lector dr., Anioara Apetrei

Student. Postolache Alexandra Maria Finane i bnci, anul II

Cuprins
Introducere.......................................................................................................................2 Capitolul I............................................................................................................................3 1.1 Definirea ofertei bancare...........................................................................................4 I.2. Caracteristicile generale ale produselor i serviciilor bancare..................................5 1.3. Consideraii generale privind preurile serviciilor bancare.......................................7 Capitolul II.........................................................................................................................11 II.1. Informatii generale privind BCR...........................................................................11 II.2. Oferte bancare........................................................................................................13 II.3. Tipuri de servicii oferite de BCR:..........................................................................17 Bibliografie....................................................................................................................19

Introducere

Exist dovezi nc din cele mai vechi timpuri, ce atesta practicarea unor activitati care pot constitui primii pasi in domeniul bancar. Astfel, exist mrturii scrise privind templele din Babilon i Egiptul antic care erau si locuri de pastrare a banilor si tezaurelor. Mai multe detalii cu privire la depozite, rambursarea creditelor, dobanzilor percepute sunt mentionate in Codul lui Hammurabi, rege al Babilonului in sec. XVIII .e.n. In sec VI .e.n., oraele-stat ale Greciei au inceput sa emita monede, iar din necesitatea schimbarii monedelor au reiesit primele schimburi valutare. Izvoarele istoriei dovedesc si faptul ca activitatea bancara prezenta in Imperiul Roman se desfasura atat prin bancile de stat cat si prin cele private. Intre timp activitatea bancara a continuat sa evolueze, astfel au aparut diverse servicii bancare care necesita imbunatatiri permanente precum si acoperirea nevoilor de fonduri ale unor noi domenii de activitate. Fiind in plina dezvoltare, diversificare si imbunatatire, piata institutiilor bancare este din ce in ce mai dificil de cunoscut, evaluat si anticipat. Astfel, in conditiile economiei de piata, un anumit produs sau serviciu bancar este oferit clientilor in acelasi timp de mai multe institutii de credit, care se afla practic in concurenta unele cu altele. O banca este o institutie careia i se permite efectuarea de tranzactii cu bani. Aceste societati au ca obiect principal de activitate atragerea fondurilor de la persoane fizice si juridice sub forma unor depozite sau instrumente negociabile platibile la vedere sau la termen, precum si acordarea de credite. Produsele si serviciile bancare reprezinta o tema de interes general, cuprinzand informatii utile atat domeniului privat cat si domeniului public.

Capitolul I Consideraii generale privind produsele i serviciile bancare

I.1 Definirea ofertei bancare

O banc este o instituie creia i se acord permisiunea de a efectua tranzacii cu bani. Potrivit reglementrilor care guverneaz activitatea bancar din ara noastr, Societile bancare sunt persoane juridice al cror obiect principal de activitate l constituie atragerea de fonduri de la persoane juridice i fizice, sub form de depozite sau instrumente negociabile, pltibile la vedere sau la termen, precum i acordarea de credite (Legea nr. 33/1991). Oferta unei bnci ctre clienii si deriv din nsi cele trei funcii principale ale bncilor: S atrag depozitele bneti ale clienilor, persoane fizice i juridice; S permit clienilor s-i retrag banii sau s-i transfere n alte conturi; S acorde mprumuturi clienilor care solicit credite, folosind depozitele atrase. Bncile fac parte din sectorul teriar, fiind considerate prestatori de servicii bancare. Ele se plaseaz pe o poziie de intermadiari ntre posesorii de disponibiliti bneti i solicitanii acestora. Oferta bancar reprezint totalitatea serviciilor pe care banca le pune la dispoziia clienilor si. Dei activitatea bancar este ncadrat n sfera serviciilor, n practic produsul bancar este o realitate incontestabil. Unii specialiti structureaz oferta bancar n funcie de modul de solicitare a acesteia, n:

Produse bancare oferite de banc clientelei sale i n cadrul lor se include:

acordarea de credite; plasamente de obligaiuni emise de stst sau societi particulare pentru procurarea de fonduri; atragerea de economii n depozite pe diferite termene; consultan; gestionarea portofoliului de hrtii de valoare; schimb valutar; nchirierea de seifuri, etc.

Servicii bancare solicitate de clieni, cum ar fi:

evidena operaiunilor n conturi curente; operaiunile de cas; operaiunile privind instrumentele de plat i de credit;

 emiterea de scrisori de garanie bancar, etc. Ali specialiti grupeaz oferta bancar n : credite i depozite; servicii. Creditele i depozitele sunt produse care pun n joc capitaluri i aceste capitaluri sunt cauza nsi a operaiunilor care le d natere. Banca efectueaz aceste operaiuni att ca intermediar financiar, ct i n nume propriu i situaia sa patrimonial este imediat afectat prin oferirea acestor produse. Astfel o facilitate de cas, un bon de cas sau un depozit la termen sunt produse care aparin acestei categorii. Pentru produsele bancare se percep sau se bonific dobnzi. Serviciile sunt produse nscute din operaiunile pe care banca le efectueaz n contul clienilor si. Situaia patrimonial a bncii nu este n mod obligatoriu afectat imediat prin oferirea acestor servicii. Executarea unui ordin de virament, remiterea unui cec spre ncasare, introducerea unui titlu de burs sunt servicii ale cror costuri afecteaz costurile de prelucrare i nu costurile capitalurilor (costul unui virament este independent de suma viramentului). Pentru serviciile bancare se percep comisioane. Este evident interdependena dintre serviciile i produsele bancare, unele fiind aproape simbolice: astfel contul de depozit pe trei luni pentru persoanele fizice este un produs bancar, dar deschiderea contului i administrarea lui sunt servicii bancare; creditul pe termen scurt pe obiect pentru societi private este un produs bancar n timp ce expertizarea bunurilor aduse n garania acestui credit constituie un serviciu bancar.

I.2. Caracteristicile generale ale produselor i serviciilor bancare

Potrivit majoritii opiniilor exprimate n literatura de specialitate, caracteristicile generale ale serviciilor bancare, ca produse imateriale, au n vedere: - Imaterialitatea, intangibilitatea - se refer la faptul c orice serviciu este un produs imaterial, dei anumite servicii pot fi nsoite de o component material, ca de exemplu contractul de depozit, contractul de credit etc. Deoarece serviciile sunt intangibile, poate fi dificil pentru un client s neleag sau s evalueze valoarea lor nainte de cumprare. Valoarea lor adevrat poate fi evaluat numai dup cumprare, atunci cnd clientul folosete serviciul i i sesizeaz beneficiile; - Inseparabilitatea, indivizibilitatea - se refer la faptul c procesul de prestare i cel de 5

achiziionare a serviciului nu pot fi separate. Clientul fiind i el prezent n momentul serviciului, relaia dintre prestator i consumator se constituie ca o particularitate a serviciului i att prestatorul ct i cumprtorul influeneaz rezultatele prestrii serviciului. Serviciile bancare se produc i se consum cu participarea clientului, uneori fiind necesar i integrarea unor produse aflate n proprietatea clientului. Datorit intangibilitii i indivizibilitii serviciului, este imposibil de evaluat calitatea acestuia nainte de a-l achiziiona, ntruct producerea i consumul serviciului bancar au loc, de regul, simultan. - Perisabilitatea, nestocabilitatea - se refer la faptul c depozitarea sau producia pe stoc a serviciilor este imposibil. Serviciile sunt produse i vndute n acelai timp, ele nu pot fi depozitate pentru viitor. Serviciile au nevoie de un canal ct mai scurt de distribuie, astfel nct ele s poat fi furnizate la cerere, ceea ce poate reprezenta o problem pentru banc. Dac cererea pentru un serviciu este constant, banca i poate planifica i asigura personalul pentru ca acesta s fie instruit i disponibil pentru prestarea serviciului (de exemplu se poate angaja personal cu norm parial pentru perioadele aglomerate, se poate instala un bancomat suplimentar etc.); - Varietatea - calitatea serviciilor depinde de cine le asigura, cnd, unde i de timpul necesar pentru asigurarea serviciului. De exemplu, un client poate prefera s foloseasc o banc n locul alteia, datorit rapiditii serviciului. Muli oameni sunt contieni de faptul c serviciul poate fi foarte diferit de la o banc la alta, i chiar de la o sucursal la alta; ei ar putea ine cont de opiniile celorlali nainte de alegerea serviciului. Caracteristicile specifice privind calitatea serviciilor bancare provin din caracteristicile deosebite ale acestora, din modul de organizare i funcionare a prestatorului i din modul de prestare a acestor servicii. Calitatea reprezint msura n care, prin ansamblul caracteristicilor serviciilor propriu-zise i a prestrii, sunt satisfcute ateptrile i cerinele clienilor. Altfel spus, calitatea reprezint gradul de adecvare a acestor caracteristici la cerinele clienilor. Aceste caracteristici pot fi obiective i subiective. a. Caracteristicile obiective ale unui serviciu pot fi evaluate n mod riguros i cu obiectivitate ntruct au asociate anumite uniti de msur. Caracteristicile obiective ale serviciilor bancare se pot grupa n patru categorii: - Caracteristici fizice: mrimea slii ghieelor; aspectul agreabil, primitor al slii; - Caracteristici funcionale: existena unei uniti bancare n zon; programul de lucru;

disponibilitatea serviciului bancar i accesul la acesta n cadrul unitii bancare; - Caracteristici economice: speze, tarife i comisioane; termene/scadene; rata dobnzii; - Caracteristici ergonomice: accesul n unitatea bancar; securitatea zonei de amplasare a bncii sau bancomatului; interfaa cu programul de operare (internet banking, ebanking etc.); accesul la informaia necesar. b. Caracteristicile subiective ale unui serviciu sunt cele care se evalueaz mai puin riguros i cu un anumit grad de subiectivitate, cu ajutorul unor calificative (ca de exemplu: foarte bine/ mult, bine/ mult, mediu, ru/ puin, foarte ru/ puin etc.). Caracteristicile subiective ale serviciilor bancare se pot grupa n patru categorii: - Caracteristici senzoriale : vizibilitatea documentelor; nivelul zgomotului; - Caracteristici relaionale: veridicitatea informaiilor; politee; personalizarea unui contact comercial; - Caracteristici temporale: experiena prestatorului; punctualitatea; durata unui contract; timpul de ateptare la ghieu; timpul de rspuns la o reclamaie; - Caracteristici socio-culturale: imaginea de marc; stilul i vocabularul folosit de ctre personalul bncii.

I.3. Consideraii generale privind preurile serviciilor bancare

n toate domeniile se stabilesc preuri pentru serviciile oferite, preul perceput fiind cea mai important surs de venit pentru organizaia respectiv. Preul este suma de bani pe care un consumator o ofer n schimbul avantajului de a obine sau utiliza un produs sau serviciu. Strategiile de pre sunt determinate n mod special de concurena din mediul nconjurtor. La fel ca n cazul marketingului clasic, preul stabilit pentru produsele financiare a devenit o problem strategic i cu o importan tot mai mare n cadrul strategiilor de marketing. Preul este singurul element din cadrul mix-ului de marketing bancar care aduce venituri, toate celelalte implicnd cheltuieli. Dac unui produs nu i se stabilete corect preul pot aprea dou situaii: 1 2 - un pre prea mic, sub costuri, atrage dup sine pierderi financiare i diminuarea - un pre supraestimat, mult peste costuri, d natere unor venituri suplimentare profitului; care vor atrage concurena.

n momentul n care o alt banc ofer acelai produs la un pre mai mic, se

impune reducerea preului i la prima banc. Pe de alt parte, un pre prea mare atrage atenia n mod negativ asupra celui mai important activ al bncii: imaginea i reputaia sa printre alte instituii financiare. Preul pentru produsele i serviciile financiar bancare nu trebuie stabilit n urma lurii n consideraie doar a costurilor i adugarea marjei de profit, ci n strns corelaie cu ceilali 3 P din cadrul mix-ului de marketing bancar (produs, promovare, plasare). Preul pe care un client este dispus s l plteasc pentru un produs bancar nu este doar n funcie de caracteristicile produsului respectiv, ci i n funcie de valoarea perceput a acelui produs i de celelalte posibiliti de investire a banilor. n mod ideal, venitul obinut din valorificarea unui produs bancar acoper costuri directe (dobnda pasiv bonificat la depozite, rata dobnzii pentru depozite atrase de bnci de pe piaa interbancar, etc.) i indirecte (salariile angajailor, curent, energie, promovare, etc.), dar asigur i realizarea unui profit. De cele mai multe ori acest deziderat se realizeaz, dar exist i situaii mai puin fericite n care structura costurilor poate juca un rol predominant. n final, piaa este cea care determin nivelul preului. Din punctul de vedere al clientului costurile nu sunt importante deoarece el nu va plti mai mult pentru un produs bancar doar pentru c banca respectiv a euat n ncercarea ei de a oferi produse competitive la un pre competitiv sau a avut un management defectuos.

I.4. Modaliti de exprimare a preului unui produs / serviciu bancar

Preul unui produs sau serviciu bancar este reprezentat n primul rnd, cel puin n Romnia, de dobnd. O alt surs important de venit, care n rile occidentale tinde s devin sursa principal, o reprezint comisioanele, taxele i spezele bancare. Dobnda este suma de bani pltit sau ncasat de ctre banc. Rata dobnzii apare publicat sub forma unui procent anual care se calculeaz la depozite sau la credite de la 2 zile la 360 de zile (sau 365 de zile la unele bnci). Dobnda reprezint preul pe care cei care mprumut trebuie s-l plteasc, iar cei care ofer creditul l ncaseaz. Ca orice pre i rata dobnzii se stabilete n funcie de cerere i ofert, doar c se mai iau n considerare i ali factori. Odat ce a fost stabilit un pre de echilibru ntre cerere i ofert, acesta nu rmne neschimbat deoarece cererea i oferta sunt foarte dinamice.

n domeniul bancar, se acord o atenie deosebit factorilor care influeneaz cererea pentru un anumit produs/serviciu bancar, factori care pot s nu aib nici o legtur cu preul. De exemplu, dac scade rata dobnzii pentru credite ipotecare un numr tot mai mare de persoane vor dori s locuiasc n propria cas. O rat a dobnzii mai redus le ofer ansa de a plti ratele lunare. Aceast reducere a ratei dobnzii percepute poate duce la o cretere a cererii pentru produsul respectiv (credit ipotecar). Pe de alt parte, putem presupune c o seam de chiriaii constat c le-au crescut veniturile i i pot permite s locuiasc n propria cas, motiv pentru care apeleaz la un credit ipotecar indiferent dac rata dobnzii a fost redus sau nu. Aceast cretere a cererii pentru creditul ipotecar nu este influenat de decizia de reducere sau cretere a ratei dobnzii.
Sursa principal de venit pentru o banc n Romnia este n mod clar diferena ntre dobnda perceput la acordarea de credite ( dobnda activ) i dobnda bonificat la depozite (dobnda pasiv). Dobnda perceput la credite este, de fapt, preul pltit de un client care se confrunt cu lips de fonduri i care apeleaz pentru completarea acestora la o banc.

Dobnda bonificat la depozite este preul pltit de banc pentru atragerea de surse bneti de la cei ale cror 3 surse exced nevoile lor curente. Diferena dintre dobnda activ i cea pasiv poart numele de ecart. Ecart-ul se calculeaz zilnic att pentru active i pasive, ct i pentru surse atrase i plasamente. Aceste calcule se fac pentru scoaterea n evidena a venitului obinut zilnic i au rol important n stabilirea politicii de pre viitoare. Comisioanele i taxele bancare. n rile occidentale dobnda perceput a ncetat s fie sursa principal de ctig pentru banc. Politica de pre este n aa fel stabilit nct comisioanele i taxele bancare percepute pe fiecare tip de operaiune n parte sau global sunt cele care aduc cele mai mari venituri. n practica bancar occidental se ntlnesc trei categorii de preuri: 1 2 - comisioanele explicite - sunt cele care sunt prezentate n mod clar clienilor i - comisioanele implicite - sunt comisioanele ascunse (de exemplu, deschiderea sunt stipulate n tarifele de comisioane; unui cont curent este gratuit, dar costurile generate de aceast operaiune sunt acoperite de lipsa dobnzii pentru contul curent); 3 - preul spread - apare ca diferen ntre preul de vnzare i cel de cumprare la schimbul de valut (aceast diferen este de fapt venitul bncii).

Se poate trage concluzia c multe din comisioanele percepute nu sunt transparente clientului n momentul achiziionrii unui produs / serviciu bancar.

10

Capitolul II

Studiu de caz privind oferta de produse i servicii bancare ale Bncii Comerciale Romne

II.1. Informatii generale privind BCR.

Banca Comercial Romn (BCR), membr a Erste Group, este o banc universal care deservete att clieni retail, ct i clieni corporativi. BCR este banca

11

Nr.1 n Romnia dup valoarea activelor (peste 16 mld EUR), banca Nr.1 dup numrul de clieni i banca Nr.1 pe segmentele de economisire i creditare .BCR este n prezent cel mai important grup financiar din Romnia, incluznd operaiuni n strintate, precum i de leasing, economisire & creditare n scopuri locative (banc pentru locuine) i subsidiare pentru pensii private. BCR ofer ntreaga gama de servicii bancare, incluznd soluii de internet banking,phone banking i e-commerce. Reeaua bncii cuprinde 668 de uniti i agenii retail (pentru persoane fizice i microntreprinderi) n toate oraele din Romnia cu peste 10.000 de locuitori. Clienii corporate (IMM-uri i companii mari) sunt deservii de 48 de centre de afaceri dedicate. BCR deine cea mai mare reea naional de ATM-uri i POS-uri peste 2.200 de bancomate i peste 18.000 de terminale electronice operaionale la comerciani pentru efectuarea plilor cu cardul. BCR a marcat, de-a lungul timpului, mai multe premiere pe piaa bancar romneasc, printre care: 1994 - BCR devine primul acceptator de carduri din Romnia i membru principal EUROPAY 1995 - BCR emite primele carduri de debit din Romnia sub sigl internaional. - prima tranzacie la un ATM n Romnia 2000 - BCR lanseaz primul credit de trezorerie pentru persoane fizice - BCR este prima banc din Romnia care efectueaz operaiuni cu titluri de valoare pe piaa secundar. 2002 - BCR lanseaz primul credit ipotecar de pe piaa bancar romneasc 2003 - BCR este prima banc romneasc furnizoare de credite ipotecare clienilor retail i corporate. 2004 - BCR este prima banca din Romnia care a instalat Automate de Schimb Valutar (ASV) 2005 - BCR permite utilizarea, n reeaua sa de POS i ATM a cardurilor cu CHIP (smart-card).

12

2006 - Banca Comerciala Romn lanseaz n premier, prin Universitatea BCR, programul de practic STUDENT BCR care permite studenilor efectuarea practicii n cadrul a apte sucursale BCR din Bucureti. BCR este prima instituie bancar din Romnia care a lansat o reea de birouri specializate la nivel naional - EU Office BCR dedicate exclusiv fondurilor europene.

II.2. Oferte bancare

Banca Comerciala Romana a fost si rmne disponibila sa ofere clienilor si toata gama de servicii cu specific bancar ce se practica pe piaa interna .Paleta larga a activitatilor bncii, structura clienilor si si acoperirea tuturor zonelor geografice cu uniti proprii ii dau acesteia caracterul de banca universala .Oferta de produse si servicii devine pentru banca principalul mijloc de meninere a cotei de piaa cucerite si a interesului unui numr cat mai mare de clieni . Banca are pachete adecvate de produse , care trebuie sa tina seama de caracteristicile si categoria clientelei sale . Banca are in vedere companiile mari si clieni strategici , agenii economici cu activitate de export , ntreprinderile mici si mijlocii , activitatea de retail. Banca are in vedere ca partenerii sai sa beneficieze , in primul rnd , de produsele si serviciile de baza (depozite , credite si garanii , decontri , consultanta ) asigurnd astfel principalele grupe de cerine ale clienilor pe termen scurt , termen mijlociu si lung . Toate produsele si serviciile bancare isi au importanta lor , dar creditul rmne principalul produs oferit de banca. CASETA DE VALORI B.C.R. pune la dispoziia clienilor si , un serviciu bancar modern - caseta de valori - prin intermediul creia se pot pstra in condiii de sigurana deplina : - titluri si hrtii de valoare (aciuni , obligaiuni , certificate de depozit, bilete de ordin , etc.) ; - bilete de banca si valuta cash ; - obiecte de arta , colecii numismatice , etc. ; - bijuterii ; - documente de valoare si nscrisuri oficiale (testamente , manuscrise , certificate de proprietate ) ; - obiecte fara valoare determinata ;

13

- alte valori .

Avantaje

Casetele sunt amplasate in spatii special amenajate , asigurate cu sisteme de paza , supraveghere video si alarma .Deschiderea /nchiderea casetelor de valori se face cu ajutorul a doua chei : prima , unicat , deinuta de client , iar cea de-a doua deinuta de funcionarul bancar , accesul la caseta se efectueaz numai folosind ambele chei . B.C.R. presteaz serviciul de pstrare a valorilor in casete pe baza unui contract ncheiat cu clienii si in care vor fi nscrise : - durata depozitarii ; - valoarea declarata de client pentru obiectul / obiectele depozitate ; - comisionul perceput de banca . Pe toata durata depozitarii valorilor , clientul isi pstreaz calitatea de proprietar al acestora . B.C.R. pune la dispoziia clienilor si o oferta larga de carduri , cu diferite destinaii , pentru care clienii pot opta in funcie de nevoile si necesitile lor . B.C.R. ofer cardul VISA in 3 variante : a) B.C.R. VISA CLASIC Cardul de debit , embosat , emis in lei pentru persoane fizice, ce poate fi utilizat oriunde pe teritoriul Romniei . Cardul este destinat : - pentru plati de bunuri sau servicii oriunde este afiata sigla VISA (hoteluri , magazine , benzinrii , etc.) ; - pentru obinerea de numerar de la automatele bancare si de la ghieele bncii. b) B.C.R. VISA BUSINESS Cardul de debit , embosat , emis in valuta (USD) destinat firmelor ai cror angajai cltoresc in strintate , in interes de afaceri . Cardul este destinat pentru : - plati de bunuri sau servicii oriunde este afiata sigla VISA (hoteluri , magazine, benzinrii , etc.) - obinerea de numerar de la automatele si ghieele bancare . c) B.C.R. VISA INTERNATIONAL Card de debit , embosat , emis in valuta (USD) pentru persoane fizice , ce poate fi utilizat oriunde in tara si in lume . Cardul este destinat pentru : 14

-plati de bunuri sau servicii oriunde este afiata sigla VISA (hoteluri , magazine, benzinrii , etc.) - obinerea de numerar de la automatele bancare . CARDUL B.C.R. MAESTRO .Cardul este emis sub mrcile ec/Cirrus si edc/Maestro , care aparin organizaiei Europay International - una dintre cele mai mari organizaii internaionale pe piaa cardurilor .B.C.R. Maestro este un card de debit , electronic , emis in lei pentru persoane fizice . Este utilizat pentru plata salariilor angajailor societarilor comerciale . Este destinat obinerii de cash de la ATM-urile sau giseele bancare sau pentru plata bunurilor si serviciilor la comercianii acceptatori de carduri , care dein POS-uri , pe teritoriul Romniei . CARDUL B.C.R. EUROCARD BUSINESS Este card de debit , embosat , emis in lei , sub sigla Eurocard/Mastercard , destinat angajailor societarilor comerciale care efectueaz deplasri in interes de serviciu pe teritoriul romniei . Cardul este destinat pentru : - plati de bunuri si servicii oriunde este afiata sigla Eurocard/Mastercard (hotel, magazin , benzinrii , etc.) ; - obinerea de numerar de la automatele si ghieele bancare . SERVICIUL MONEYGRAM Serviciul MoneyGram reprezint cea mai rapida , sigura si comoda cale de a trimite si primi bani de pe tot globul in doar cteva minute . Mii de oameni din ntreaga lume folosesc deja acest serviciu . O reea extinsa de ageni serioi , conectai prin calculatoare , vor transmite banii , avnd garania ca vor fi inmanati in sigurana si fara nici o ntrziere . MoneyGram este pus la dispoziie in mai mult de 135 de tari si ne da posibilitatea de a primi sau a trimite bani in numerar , oriunde in lume in doar 10 minute . Pentru a face trimiterea mai personala , putem adaug gratuit un mesaj de 10 cuvinte . DIRECT DEBIT

15

Modalitate de plata prin care banca achita , pe baza autorizrii prealabile date de client , platile cu caracter de regularitate , a cror suma nu este dinainte cunoscuta (intretinere , telefon , chirie ) Serviciul implica existenta unui acord intre : - platitor si beneficiar ; - platitor si banca ; - beneficiar si banca .

Avantaje
*Economisirea timpului si a costurilor pe care le implica deplasarea la banca . *Evitarea riscului neplatii la timp a furnizorilor si a implicaiilor acestor ntrzieri . PRODUSE DE ECONOMISIRE: DEPOZITE LA TERMEN - in lei , pe termen de 1 , 3 , 6 , 9 si 12 luni si in valuta , pe termen de 3 , 6 , 9 si 12 luni . CERTIFICATELE DE DEPOZIT - in lei , pe termen de 3 si 6 luni , cu dobnda fixa pe ntreaga perioada a depozitului , bonificata la scadenta depozitului .

Avantaje :
*Confidenialitatea si sigurana economiilor clienilor . *Pstrarea certificatelor de depozit poate fi asigurata in casetele de valori ale bnci pe ntreaga perioada pana la scadenta . PRODUSE DE INVESTITII: CERTIFICATE DE TREZORERIE Ofer venituri mai substaniale dect depozitele la termen ,cu o scadenta variabila in general de 3 luni . SERVICII DE CUSTODIE Ofer posibilitatea investirii surplusului de fonduri ale clienilor , in pachete de aciuni , pe baza ofertelor publice , intermediate de societatile de valori mobiliare . CREDITUL FAMILIA MEA - Credite imobiliare

16

- Credite pentru cumprri de locuine si terenuri aflate in intravilan - Credite temporare (punte) ; - Credite pentru autoturisme - Credite pentru bunuri de folosin ndelungata - Credite pentru sntate - Credite pentru invtmant - Credite pentru nevoi temporare

II.3. Tipuri de servicii oferite de BCR:

1. Deschiderea de conturi bancare Tipuri de conturi: - conturi de depozit - conturi de credite (sau disponibilitati) Conturi de depozit: Contul de depozit (depozit la termen) este disponibil att pentru persoane fizice cat si pentru persoane juridice, iar depozitele se pot constitui fie in lei fie in valuta. Depozitele sunt constituite pe perioade de timp prestabilite. Conturi curente ( de disponibilitati) Sunt cele mai utilizate conturi si sunt numite adesea, depozit la vedere, titularii pot fi att pers fizice cat juridice. Aceste conturi se pot deschide att in lei cat si in valuta. Pentru diferitele operaiuni efectuate de banca in contul clientului se percepe un comision. Clientul este totdeauna informat de ctre banca ori de cate ori are loc o operaiune. Conturi de mprumut: Sunt utilizate predominat de pers juridice. Tipurile de mprumuturi variaz in funcie de client persoana fizica sau juridica. mprumuturile pentru clienii persoane juridice se pot acorda pentru: afaceri investiii pentru activitate curenta (susinerea capitalului circulant) privatizare cumprare de bunuri (de folosina ndelungata)

Pentru persoane fizice: -

17

construcia de case demararea unei afaceri. Cnd se solicita deschiderea unei cont este important ca banca sa obtina mai

Deschiderea conturilor: multe informaii despre noul sau client. La deschiderea unei cont, persoanele fizice trebuie sa prezinte cartea de identitate sau documentaia echivalenta cu aceasta, si trebuie sa depun cererea de deschidere cont. Persoanele juridice rezidente trebuie sa prezinte bncii odat cu cererea de deschidere a contului si urmtoarele documente: Contractul de societate Statutul societarii Hotrrea judectoreasca (rmasa definitiva) de infiintare Autorizaia de funcionare Extras din procesul verbal al adunrii Generale a Actionrilor privind aprobarea nominala a persoanelor mputernicite cu drept de semntura Con unic de nregistrare fiscala Fisa cu specimenele de semnaturi ale persoanelor cu drept de semntura in banca si a persoanelor mputernicite a reprezenta valabil societatea. 2. Faciliti de mprumut (de credit) Bncile mprumut clienilor lor sume de bani pentru finanarea afacerilor acestora. Unele bnci ofer mprumuturi att persoanelor fizice ct i persoanelor juridice. Clientul trebuie s plteasc un tarif pentru analizarea de ctre banc a oportunitii acordrii creditului i o dobnd pentru creditul primit. Aceste tarife i dobnzi reprezint un venit pentru banc. 3. Servicii privind transferul fondurilor Bncile furnizeaz i servicii privind plile prin transferul fondurilor (att electronic ct i prin instrumente de plat), n numele i la cererea clienilor lor. Banca percepe un comision pentru acest serviciu, comision a crui mrime variaz n principal de valoarea sumei i tehnica de transfer a banilor.

18

Acest comision aduce un venit bncii. Majoritatea persoanelor juridice folosesc o parte, sau chiar toate aceste servicii, la un moment dat, la fel cum unele persoane fizice pot apela la ele, din cnd n cnd.

Concluzii
Produsele si serviciile bancare de pe piata, reprezinta o tema de interes general, atat pentru persoanele fizice cat si pentru cele juridice. ntr-o economie de pia, clienii opteaz pe baza nevoilor lor i vor alege o anumit banc, n funcie de serviciile i avantajele oferite. Presiunea exercitat de clinii cu diferite necesiti i existena serviciilor oferite i de alte instituii financiare, vor conduce la schimbri i mbuntiri n sistemul bancar. n timp, ca urmare a faptului c bncile ncep s-i mbunteasc strategiile, vor fi introduse noi produse i servicii bancare n concordan cu practica bancar internaional.

Bibliografie

19

1. Georgeta Dragomir Activitatea bancar i riscul n economie, EDP, Bucureti, 2003 2. Lucian C. Ionescu - Bncile i operaiunile bancare, Ed. Economic, 1996 3. Nicolae Dardac, Cezar Basno, Ope raiuni bancar e . Instrumente i tehnici de plat, Ed. Didactic i pedagogic, Bucureti , 1996 4. Sabine Funar, Pr oduse i servicii bancar e, Ed. AcademicPr e s , Cluj Napoca , 2001 5. www.bnr.ro

20