ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

Sfantu Gheorghe Experience~ ~locul unde Delta intalneste Marea

Profesor: Claudia Paicu

Cibernetica, Statistica si Informatica Economica

Studenti: Corina Ogea Anca Vergu Raluca Bulai Rares Vasilciu

Cuprins
1.Analiza de piata .......................................................................................................................................... 3 1.1Analiza turismului in general si particularizarea discutiei ................................................................... 3 1.2Analiza particulara a zonei Sfantu Gheorghe....................................................................................... 6 1.3Analiza SWOT (Strenghts-Weaknesses-Oportunities-Threats) ............................................................ 9 2.Obiectivele si scopul campaniei ............................................................................................................... 11 2.1Scopul campaniei ............................................................................................................................... 11 2.2Obiectivele campaniei........................................................................................................................ 11 2.3Alegerea publicului tinta .................................................................................................................... 12 3.Stabilirea strategiei si a tehnicilor comunicationale ................................................................................ 13 3.1Strategii comunicationale ................................................................................................................. 13 3.2Tehnici de comunicare ....................................................................................................................... 14 3.3Alegerea canalelor de comunicare .................................................................................................... 15 4.Bugetul campaniei ................................................................................................................................... 15 4.1Buget .................................................................................................................................................. 15 4.2Calendarul campaniei: Diagrama Gantt ............................................................................................. 16 5.Chestionarul pentru stabilirea publicului tinta ........................................................................................ 17 6.Evaluarea obiectivelor de comunicare ale campaniei ............................................................................. 22 7.Informatii utile ......................................................................................................................................... 23 7.1Transport............................................................................................................................................ 23 7.2Cazare ................................................................................................................................................ 24 7.3Trasee turistice................................................................................................................................... 24 8.Bibliografie ............................................................................................................................................... 26

1.Analiza de piata
1.1Analiza turismului in general si particularizarea discutiei
Rezervatia Biosferei Delta Dunarii (RBDD) este unica in lume prin cea mai mare suprafata de stufariuri compacte de pe planeta i prin statutul de singura delta declarata rezervatie a biosferei de catre UNESCO. Delta Dunarii propriu-zisa este cea mai mare componenta a rezervatiei i are o suprafata totala de circa 4.178 kmp, din care cea mai mare parte se gasete pe teritoriul Romaniei, restul fiind situata pe partea stanga a bratului Chilia, inclusiv delta secundara a acestuia, in Ucraina. Pozitia sa geografica este delimitata de urmatoarele coordonate: 28 10 50 longitudine estica (Cotul Pisicii) 29 42 45 longitudine estica (Sulina) 45 27 latitudine nordica (bratul Chilia, km 43) 44 20 40 latitudine nordica (Capul Midia). Rezervatia Biosferei Delta Dunarii (harta)

Biodiversitate Mozaicul de habitate dezvoltate in RBDD este cel mai variat din Romania i gazduiete o mare varietate de comunitati de plante i animale al caror numar a fost apreciat la 5.429 de tipuri.

30 tipuri de ecosisteme,

5 429 specii, din care: 1 839 specii de flora alge planctonice (678 specii) licheni (107 specii) macromicete (38 specii) plante vasculare (1016 specii) 3 590 specii de fauna molute (91 specii) insecte (2 244 specii) peti (135 specii) amfibieni (10 specii) reptile (11 specii) pasari (331 specii) mamifere (42 specii) Distributia populatiei pe teritoriul Deltei La sfaritul secolului XIX in Delta Dunarii locuiau circa 12.000 locuitori, iar in preajma celui de al doilea razboi mondial (1940) in Delta Dunarii erau circa 14.000 de locuitori. Pe teritoriul rezervatiei sunt in prezent: 25 aezari umane (un ora - Sulina) cu o populatie de 14 583 locuitori in 2002, din care 68.5% in localitatile rurale i 31.5% in Sulina. Aceste localitati sunt concentrate in cea mai mare parte in lungul bratelor Dunarii i ocupa suprafete reduse de teren din cauza suprafetelor mici de terenuri neinundabile existente. Densitatea populatiei este de circa 3,5 locuitori/km2, raportata la suprafata continentala a rezervatiei. Populatia activa din rezervatie este de circa 35,3% avand un grad de ocupare de cca 81.4% repartizat diferentiat pe activitati: pescuit i piscicultura (15,3%), agricultura i silvicultura (29%), industrie, constructii, comert, prestari servicii (15,7%), turism, transporturi, comunicatii (15,4%), sanatate (1,9%), invatamant, educatie, cultura (5,7%), administratie publica (13,5%) alte activitati (3,6%). Rata omajului este de 18,6% i este neuniform distribuita in localitatile rezervatiei.

Analiza echipamentelor de cazare si a ofertei Delta Dunarii Delta Dunarii reprezinta o componenta a judetului Tulcea deosebit de atractiva din punct de vedere turistic. Din structura unitatilor de cazare la 31 iulie 2010 reiese ca ponderea cea mai ridicata o detin vilele turistice urmate de pensiunile turistice i de bungalouri.

5 In momentul de fata oferta de cazare in RBDD este de 128 unitati: hoteluri, hoteluri plutitoare, pensiuni urbane si rurale, casute, cabane, bungalouri, popasuri turistice, sate de vacanta sau campinguri. In comparatie cu anul 2008, se constata o dezvoltare puternica a structurilor de primire turistice, atat cantitativ cat i calitativ. Fata de valoarea de exceptie a potentialului turistic, echiparea este modesta, 455024 locuri zile in 2009, ceea ce reprezinta 0,8% din totalul pe tara. Un indicator relevant pentru gradul de inzestrare turistica a Deltei Dunarii este capacitatea de cazare, respectiv cea existenta (numarul de locuri in spatiile de cazare) i in functiune, respectiv produsul dintre numarul de locuri disponibile i numarul de zile de functionare. Coeficientul care indica gradul de ocupare a spatiilor de cazare, este coeficientul de utilizare a capacitatii (CUC), exprimat procentual ca raport intre capacitatea efectiv utilizata i cea disponibila. Evolutia capacitatii de cazare i a coeficientului de utilizare al capacitatii in RBDD, perioada 2007-20101:

2007 Locuri existente Locuri zile CUC % 2824 476815 20,4

2008 2594 420119 18,6

2009 2850 332963 22,4

2010 3551 455024 27,1

Ca o concluzie a analizei circulatiei turistice pe zona Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, se poate spune ca nivelul scazut al indicatorilor analizati evidentiaza gradul relativ redus de valorificare a atractiilor i impune pentru viitor, noi amenajari, atat pentru gazduirea turitilor, cat i pentru agrement, cu respectarea cerintelor impuse de statutul de rezervatie a biosferei, precum i o promovare mai activa pe plan intern i international.

Institutul Judetean de Statistica Tulcea, Buletin informativ judetean 2007-2010

1.2Analiza particulara a zonei Sfantu Gheorghe

Informatii generale Aflata in extremitatea estica a Deltei Dunarii, localitatea Sfantu Gheorghe este situata in partea de est a judetului Tulcea la 120 Km de Tulcea pe bratul Sfantu Gheorghe si la 35 Km de orasul Sulina. Comuna este delimitata la nord de comuna Crisan si orasul Sulina, la est si sud de Marea Neagra, iar la vest de comuna Murighiol. Clima este continentala cu veri calduroase, ierni geroase cu vanturi puternice, temperatura medie anuala de 11C, iar cantitatea medie de precipitatii este de 440l/mp anual. Comuna este alcatuita din aproximativ 358 gospodarii in care traiesc aproximativ 971 oameni ce si-au pastrat traditiile si limba ucraineana. Actuala suprafata intravilana este de 75,98 ha iar planurile de extindere sunt pentru o suprafata de 123,32 ha. Descrierea potentialului turistic al zonei Sfantu Gheorghe Principala ei trasatura este originalitatea peisajului, alcatuit dintr-o imbinare a uscatului cu apa si vegetatia, ca element al eternei simbioze intre fauna acvatica si ornitologica de o bogatie fara seama. Intr-o zona renumita pentru peisajele unice, o flora si o fauna impresionante, vizitatorii pot explora:

Plaja

In vecinatatea satului se gaseste o plaja salbatica, cu nisipuri fine, ce se intinde de-a lungul tarmului

pana la Sulina (38 Km). Ca o particularitate, adancimea marii creste lin, existand o zona sigura pentru scaldatul copiilor. Pescuitul

Pentru amatorii de pescuit zona ofera posibilitatea unor partide de crap, somn, stiuca, anghila, caras, biban, in Dunare, lacuri si canale sau pescuit marin la chefal, calcan, rechin. Permisele de pescuit sportiv se obin de la firma ce a concesionat activitatea piscicola in zona, de la punctul de lucru din SfantuGheorghe. Trasee turistice pe apa Turistii se pot bucura de plimbari pe Dunare, canale si lacuri cu ambarcatiuni specifice zonei: caiucul, lotca sau mahuna sau pot opta pentru salupe sau ambarcatiuni rapide.

8 Insula Sahalin

Probabil cel mai spectaculos tur pe care il puteti face la Sfantu Gheorghe. Aici se continua formarea Deltei prin alte trei minibrate, puteti vede la fata locului etapele formarii unei Delte. Pe zona cu apa mica se poate intra (din fericire) numai cu barci mici si mergand foarte incet. Este, de asemenea, o zona foarte importanta pentru migratia, cuibaritul si hrana a numeroase specii de pasari deltaice, aici putand fi vazute oricand numeroase exemplare de pasari de tarm (cilici, fugaci, sitari, prundarasi, pescarusi etc) dar si de apa (pelicani, cormorani, starci, lopatari, avosete, piciorongi, rate, gaste, lebede etc), practic, toate speciile de pasari din Delta Dunarii pot fi intalnite in acest loc, atat cele de apa dulce cat si cele de apa sarata.

Flora si Fauna

Climatul Deltei este temperat semiarid, specific stepelor pontice. Durata de stralucire a soarelui este mare, media multianuala fiind de 2250 de ore iar precipitatiile sunt reduse cantitativ. Statisticile meteo pentru zona Deltei Dunarii releva ca sunt 142 de zile de vara, 60 de zile de iarna iar primaverile au durata aproape egala cu toamnele.

Peisajul bratelor Dunarii este dominat de volumul enorm de apa care se scurge, de meandre, difluente si zavoaie. Bratul Sfantu-Gheorghe este orientat spre sud-est si are un curs sinuos desfasurat pe 112 km si transporta 22 % din debit. La varsare formeaza insulele Sacalin.

1.3Analiza SWOT (Strenghts-Weaknesses-Oportunities-Threats)

PUNCTE TARI (STRENGTHS) 1.Asezare geografica -Resurse naturale deosebite: peisaj, flora, fauna, Delta Dunarii, Marea Neagra. - Recunostere internationala a valorilor de Patrimoniu existente in Delta Dunarii - Clima continental moderata 2. Populatia - Densitate scazuta - Migrarea tinerilor spre zonele urbane(Tulcea, Constanta, Bucuresti) - Migrare de populatie din alte zone ale tarii Spre zonele turistice din teritoriu 3. Infrastructura (de acces, sociala si constructii) - Aeroport regional la 12 Km de Tulcea (in curs de modernizare si atestare) - Cale ferata si drumuri nationale catre principalele destinatii nationale PUNCTE SLABE (WEAKNESSES) 1. Asezare geografica - Localizare marginala - Pericol de inundatii - Grad ridicat de izolare a localitatilor din Delta Dunarii 2. Populatia - Densitate scazuta - Populatie activa redusa - Rata crescuta a somajului - Adaptarea lenta a populatiei rurale la schimbarile necesare privind integrarea in UE 3. Infrastructura(de acces,sociala si constructii) - Stare proasta a infrastructurii de acces si a serviciilor sociale - Constructii publice si private imbatranite. Au aparut constructii ce nu respecta specificul

10

- Retea de electricitate si servicii de radio, televiziune si telefonie acopera 100% teritoriul. 4. Economia - Resurse naturale: apa, peste, pasuni, terenuri agricole, stuf, piatra, plante si arbusti de balta, lemn de esenta moala - Exista terenuri si constructii pretabile pentru dezvoltare a unor activitati economice - Au demarat investitii private in turism si Servicii conexe - Traditi locale in constructii si transporturi navale, industria alimentara, cresterea oilor - Suprafete importante cultivate cu cereale de toamna si rapita 5. Resurse umane, parteneriate - Existenta de competente in activitati Specifice zonei - Viata si patrimoniu cultural - Implicarea autoritatilor judetene in Dezvoltarea locala - Asigurarea conditiilor minime de invatamant in toate localitatile

locului - Sistemul de sanatate slab reprezentat in comune 4. Economia - Slaba valoare adaugata la produsele locale - Infrastructura turistica sub dezvoltata. La fel Serviciile turistice. - Infrastructura de acces si utilitati necorespunzatoare sau lipsa - Reducerea numarului de persoane active (plecate la munca in strainatate) - Flexibilitate mica si conditii grele din partea Bancilor pentru investiti - Suprafete cultivate cu porumb din ce in ce mai scazute 5. Resurse umane, parteneriate - Numar redus de institutii de invatamant si nivel slab de formare - Cultura parteneriala si asociativa slaba - Necunoasterea cerintelor si exigentelor privind fondurile europene (2007-2013) - Slaba calificare in domeniul turismului - Logistica informationala redusa RISCURI (THREATS) 1. Economic - Impactul unor activitati economice asupra mediului - Schimbarea legislatiei Rezervatia Biosferei Deltei Dunarii (R.B.D.D) - Politica de creditare 2. Mediu - Legislatia in domeniu neadecvata - Existenta unor structuri paralele privind reglementarea aspectelor de mediu

OPORTUNITATI (OPPORTUNITIES) 1. Economic - Fondurile structurale UE - Valorificarea resurselor locale - Turismul si serviciile conexe (bird watching) - Valorificarea patrimoniului cultural si arheologic - Dezvoltarea comertului cu produse traditionale pentru turisti - Dezvoltarea serviicilor de calitate 2. Mediu - Participarea activa pentru rezolvarea problemelor de mediu prin cooperari si parteneriate - Dezvoltarea de parteneriate externe 3. Infrastructura - Dezvoltarea unui program de refacere a infrastructurii de acces - Programe de finantare sectoriale

3. Infrastructura - Asigurarea cofinantari

11

(transporturi, mediu, etc) - Interesul firmelor de profil de a investi in zona 4. Resurse umane, parteneriate - Existenta unor programe de reconversie profesionala - Programul Leader+ - Dezvoltarea de cooperari si parteneriate - Informare / instruire privind accesarile de fonduri UE

- Existenta unei structuri fiabile de intretinere si exploatare a investitiilor 4. Resurse umane, parteneriate - Dificultati de adaptare al noile cerinte impuse de aderare - Migrarea fortei de munca

2.Obiectivele si scopul campaniei

Delta Dunarii este recunoscuta la nivel mondial pentru unicitatea sa, insa in ultimii ani se confrunta cu numeroase probleme de conservare a biodiversitatii, dar si de promovare. Localitatea Sfantu Gheorghe intampina aceleasi dificultati. Aceste doua tipuri de probleme sunt stranse legate intre ele, in sensul ca slaba formare si informare a turistilor a dus la distrugerea mediului prin actiunile acestora, cum ar fi: poluarea apelor, pescuitul intensiv (desi s-a interzis pescuitul cu setca, aceasta activitate inca se mai practica in Delta), vanatoarea si braconajul (au fost gasiti impucati pelicani creti i cormorani mici, specii periclitate, strict protejate prin lege. ) Promovarea Deltei Dunarii catre publicul tinta trebuie facuta in asa fel incat sa se respecte natura si ceea ce are ea de oferit.

2.1Scopul campaniei
Campania noastra are ca scop promovarea Deltei Dunarii intr-o maniera eco-friendly, benefica atat pentru mediu, cat si pentru stilul de viata al turistului.

2.2Obiectivele campaniei
Obiectivele pe care ni le-am propus sunt urmatoarele: cresterea gradului de notorietate a festivalurilor ce au loc aici ( Festivalul de Film Anonimul si Delta Music Fest);

12 promovarea plajei (plaja intinsa din dreptul localitatii este vrednica de atentia celor care stiu sa o pretuiasca si sa se bucure de linistea si intimitatea pe care o poate oferi o intinsa plaja salbatica); cresterea nivelului de trai prin atragerea investitorilor nationali si internationali; scaderea semnificativa a numarului de agresiuni asupra mediului; cresterea implicarii active a publicului in actiuni de curatire a Deltei .

2.3Alegerea publicului tinta

In urma prelucrarii datelor sondajului de opinie realizat pe un esantion de 50 de persoane, am stabilit segmentarea pietei. Am ales aceasta cale deoarece exista diferente semnificative in cadrul publicului campaniei. Beneficiile segmentarii pietei ar fi simplificarea comunicarii- este mai usor sa te adresezi unui grup mai restrans de clienti, mai ales daca ei au multe caracteristici in comun si eficientizareasegmentarea reprezinta un mod de folosire mai eficienta a resurselor prin concentrarea pe segmentele cele mai potrivite pentru oferta companiei. Segmentarea va preveni transmitea mesajelor gresite sau transmiterea mesajului unor persoane nepotrivite. Campania se adreseaza, pe de o parte, tinerilor cu varste cuprinse intre 19-23 de ani, cu un venit sub 1000 de lei si care prefera vacantele alaturi de grupul de prieteni; iar pe de alta parte se adreseaza persoanelor cu varste cuprinse intre 40-50 de ani, cu un venit de peste 2000 de lei, cu studii universitare, care prefera sa isi petreaca timpul liber impreuna cu familia. Cel dintai grup prefera activitatile mai interactive: drumetii, explorare, aventura, pe cand cel de-al doilea grup doreste,in mare parte, sa se relaxeze intr-un mediu cat mai placut. Obiectivul Festivalul de Film Anonimul si Delta Music Fest promovarea plajei Publicul tinta tineri cu varsta cuprinsa intre 19-23 ani cele doua grupuri tinta locuitorii din Sfantu Gheorghe Rezultatul asteptat in urmatorii 3 ani sa se dubleze numarul de participanti informarea, educarea publicului cresterea venitului cu 50% Gradul schimbarii la urmatoarea editie sa creasca numarul cu 20%, apoi 30%, respectiv 50%. cresterea numarului cu 9% in primul an, in urmatorii ani cu 10% cresterea in primul an cu 10%, al doilea an cu 15%, respectiv 25% Deadline septembrie 2014

octombrie 2014 octombrie 2014

cresterea nivelului de trai

13 cresterea implicarii active a publicului in actiuni de curatire a Deltei tineri cu varsta cuprinsa intre 19-23 ani in Delta sa nu mai existe gunoaie: implicarea publicului tinta numarul participantilor sa creasca de 1,2 ori in primul an, apoi cu 30% in urmatorii ani octombrie 2014

3.Stabilirea strategiei si a tehnicilor comunicationale

3.1Strategii comunicationale
Planificarea strategica in organizatie implica, din partea firmelor, existenta unor pozitii specifice pe piata, in functie de tacticile promovate. In acest context i-a natere aa-numitul patrat strategic al lui Jack Trout. Patratul strategic este evidentiat ca acel model organizational necesar pentru supravietuirea i pozitionarea firmelor pe piata. Planificarea strategica devine un pas esential pentru gestionarea imaginii organizationale, indeosebi in cazul in care organizatiile se pot confrunta cu riscuri, conflicte i crize, care genereaza cadrul necesar schimbarii. Din cele patru strategii ce alcatuiesc Patratul strategic, cea mai potrivita pentru campania noastra, Sfantu Gheorghe experience, este strategia razboiului de flancare, unde firmele mici sau noi apar cu ceva nou pe piata, evitand astfel razboiul competitional cu liderii pietei, prin patrunderea pe o zona de piata nedisputata sau nedescoperita inca. Delta Dunarii ofera o multitudine de experiente, cea de la Sfantu Gheorghe fiind una dintre ele.

14

3.2Tehnici de comunicare
Tehnici de comunicare ATL Activitati Promovarea se va realiza prin : Afise, flyere, bannere -afise, flayere, bannere si panouri amplasate in centrele oraselor participante, iar in Bucuresti bannerele vor fi amplasate si in statiile de metrou. De asemenea se doreste colaborarea cu marile muzee de istorie naturala din orasele participante; -prin spoturi publicitare tv( Realitatea TV, ProTV, Antena1, TVR) si radio( Spoturi publicitare ProFM, Radio ZU, EuropaFM, Radio Romania Actualitati),dar si prin serviciul de anunturi gratuite oferit de ZOOM; -prin presa scrisa( Adevarul, Libertatea, Click, Jurnalul) dar si revstele exclusive de publictate( Lume Buna, B24-FUN); -online prin intermediul unui event pe facebook, silte-ul oficial al campaniei, bannere online, articole online.

15

Tehnici de comunicare BTL Evenimente

Activitati Promovarea prin organizarea unui eveniment in fiecare din orasele Bucuresti, Iasi, Timisoara, Cluj-Napoca, Sibiu, Brasov, unde se vor tine traininguri de origami, se vor confectiona nuferi din hartie si se vor pune pe apa. Prin acest eveniment vom aduce un colt din delta in toata tara. Tot in cadrul acestui eveniment vor fi amplasate pancarde unde publicul va trebui sa raspunda la intrebarea: La ce experienta te astepti de la Sfantu Gheorghe?. Vor fi invtate la acest eveniment televiziunile mentionate mai sus. De asemenea va fi organizata o tombola pentru participantii la evenimente, avand ca premiu o excursie in Sfantu Gheorghe, la fiecare eveniment.

3.3Alegerea canalelor de comunicare

Pentru atingerea eficienta a publicului tinta, tehnicile de comunicare au fost alese astfel incat sa poata fi acoperite cele doua categorii de public, persoanele cuprinse intre 18 -23 ani si cele cuprinse intre 40 -50 de ani. In acest sens, s-au dezvoltat campania de informare a publicului tinta(spoturi publicitare), si campania de educare a publicului tinta (evenimentele organizate in parcurile marilor orase).

4.Bugetul campaniei
4.1Buget
Categorii de cheltuieli Promovare Cheltuieli propriu-zise Afise(fata) Flyere(4/ A4 fata verso) Bannere Panouri Spot TV (realizare+ difuzare) Spot Radio (realizare + difuzare) Cantitate 1000*6 2000*6 15*6 25*6 2 2 Pret/ unitate 1 ron 0,30 ron 55 ron 40 ron 3500 ron 2000 ron Pret total 6000 3600 4950 6000 7000 4000

16 Subtotal Promovare Transport Cazare Subtotal Tombola Panouri albe Coli A4 colorate Foarfeci Traineri origami Bilete tombola Subtotal Materiale evenimente Pixuri personalizate Tricouri personalizate Badge-uri Subtotal Materiale personalizate 31550 9600 16800 26400 1800 12000 120 180 14400 28500 14400 9000 3000 26400 112850 1000 113850

Tombola

2*4*6 2*4*6 3*6 5000*6 20*6 6 300*4*6 300*4*6 100*6 100*6

200 ron 350 ron 100 ron 0,4 ron 1 ron 30 ron 2 ron 2 ron 15 ron 5 ron

Materiale evenimente

Materiale personalizate

Subtotal Cheltuieli neprevazute TOTAL

RON

4.2Calendarul campaniei: Diagrama Gantt

Activitate Saptamana Cercetare Interpretare rezultate Campanie postere Campanie radio Campanie TV Eveniment Tombola Evaluare proiect Februarie 2012 1 2 3 Martie 2012 1 2 Aprilie 2012 1 2

17

5.Chestionarul pentru stabilirea publicului tinta

Publicul tinta a fost ales in urma unui chestionar realizat pe site-ul kestionare.ro, pe un esantion de 50 de persoane. Intrebarile au fost urmatoarele: 1. Care este varsta dumneavoastra? Raspunsuri 14-18 ani 19-23 ani 24-28 ani 29-39 ani 40-45 ani 46-50 ani 51-60 ani peste 60 1 45 1 0 3 0 0 0 50 Procent 2,00% 90,00% 2,00% 0,00% 6,00% 0,00% 0,00% 0,00%

2. Ultima forma de invatamant absolvita: Raspunsuri 8 clase 10 clase liceul studii postliceale studii universitare 0 0 38 0 12 Procent 0,00% 0,00% 76,00% 0,00% 24,00%

18

studii postuniversitare

0 50

0,00%

3. Care este nivelul venitului? Raspunsuri fara venit sub 500 de lei 500-1000 lei 1000-1500 lei 1500-2000 lei peste 2000 lei 18 7 12 7 5 1 50 Procent 36,00% 14,00% 24,00% 14,00% 10,00% 2,00%

19 4. Cat de des plecati in vacanta in decursul unui an? Raspunsuri mai putin de o data pe an 1 2 3 mai mult 1 13 16 9 11 50 Procent 2,00% 26,00% 32,00% 18,00% 22,00%

5. Ati prefera sa petreceti o vacanta la Sfantu Gheorghe, in Delta? Raspunsuri da nu Procent 42 8 50 84,00% 16,00%

6. Daca nu, ce v-ar putea schimba parerea? modernizarea locului recomandarile prietenilor

20

Informarea cu privire la obiectivele turistice si la posibilitatile de petrecere a timpului liber in zona respectiva. Lipsa tantarilor Daca as cunoaste mai multe detalii despre zona si activitati care pot fi intreprinse acolo. O croaziera de lux prin Delta mi-ar schimba parerea. sa merg acolo gratis

7. Daca ati fost la Sfantu Gheorghe, v-ati reintoarce? Raspunsuri da nu 6 2 8 Procent 75,00% 25,00%

8. Ce fel de activitati va atrag? Raspunsuri pescuit plimbari cu barca explorare relaxare fotografii 5 30 32 44 32 143 Procent 10,00% 60,00% 64,00% 88,00% 64,00%

21

9. Prin ce credeti ca se deosebeste Delta Dunarii de celelalte locuri de vacanta? Peisaj peisaje inedite prin peisajul unic peisaj, unicitate, fauna, flora. Prin faptul ca este un loc foarte linistit, relaxant. Prin faptul ca este unica in Europa, e un loc unde poti vedea o multe minunatii de la flora pana la fauna deosebit de diversificate! Pustietate peisajul unic varietate, un alt mod de a petrece timpul liber este o oaza de liniste...un loc minunat Este un loc unic, unde natura inca mai supravietuieste in intreaga sa varietate. Este un loc potrivit pentru cei carora le place natura, pescuitul, plimbarile cu barca, relaxarea, "ruperea" de civilizatie. Armonie,puritate,liniste si MULTA NATURA,prin simplu fapt ca este Delta este mai deosebita decat orice loc de vacanta Biodiversitatea si peisajele unice Diversitatea ecosistemului Delta ofera un peisaj rar intalnit in alte locri din tara sau din strainatate. unicitatea peisajului, natura in care nu s-a intervenit prea mult tantari. vegetatie Liniste

22

Prin faptul ca este inedit si unic, cel putin in tara natura diversa poti face activitati care nu se pot face in alte locuri(sa observi fauna, rafting, peisaj unic) habitat varietate naturala E unica, are pasari multe si oameni aparte.

10. Cu cine preferati sa plecati in vacanta? Raspunsuri singur cu grupul de prieteni cu familia altele Procent 1 45 18 2 66 2,00% 90,00% 36,00% 4,00%

6.Evaluarea obiectivelor de comunicare ale campaniei

Dupa primele 6 luni de la implementarea proiectului, vom dori sa masuram gradul de atingere a obiectivelor, astfel: numarul de aparitii in mass-media al stirilor sau articolelor despre campanie si evenimentele promovate; numarul de contracte stabilite cu parteneri strategici (investitori, organizatii ecologice, etc.); numarul de persoane care au accesat site-ul de promovare al campaniei; numarul de persoane din publicul tinta care cunosc campania si evenimentele promovate.

23 Pentru a masura numarul de persoane care au auzit despre campania noastra, vom realiza un sondaj de opinie care sa contina urmatoarele intrebari:
1 Ati auzit despre campania noastra?
da nu

Raspunsul la aceasta intrebare este obligatoriu.

Cat de mult v-a influentat campania?

deloc foarte mult

Raspunsul la aceasta intrebare este obligatoriu.

De cate ori ati vazut reclama de la T.V.?

deloc o data de doua ori de trei ori mai mult de 3 ori

Raspunsul la aceasta intrebare este obligatoriu.

Ati fost sau intentionati sa va duceti in Sfantu Gheorghe, ca urmare a campaniei desfasurate de noi?
da nu

Raspunsul la aceasta intrebare este obligatoriu.

7.Informatii utile
7.1Transport
1. Bucuresti-Tulcea Feroviar-click aici pentru Mersul Trenurilor, Rutier (prin Urziceni sau Autostrada Soarelui Slobozia)-circa 300 de km.

24 2. Tulcea-Sfantu Gheorghe Accesul in localitate se face doar naval. Se poate lua vaporul din portul Tulcea (4 ore), portul Mahmudia (2 ore si jumatate) sau portul Murighiol (2 ore). Accesul pana in porturile Mahmudia si Murighiol se face din orasul Tulcea, pe sosea, fiind la 30 km, respectiv 38 km de acesta.

7.2Cazare
Cazarea poate fi la o pensiune sau chiar in casele localnicilor. Pensiuni partenere: Casa de vacanta Spiritul Deltei Pensiunea Delta Marina Casa Briza Marii Pensiunea Valurile Dunarii Casa alb-albastra

7.3Trasee turistice
Turistii se pot bucura de plimbari pe Dunare, canale si lacuri cu ambarcatiuni specifice zonei: caiacul, lotca ori pot opta pentru salupe sau ambarcatiuni rapide.

Traseul 1:
Sfantu Gheorghe - canalele: Zaton - Buhaz - Palade - Crasnicol - bratul Sfantu Gheorghe - Sfantu Gheorghe

25

Traseul2:
Sfantu Gheorghe - Sulina, pe ruta: Sfantu Gheorghe - canalul Tataru - cordonul litoral - canalul Imputita canalul Busurca - orasul Sulina.

Traseul3:
Sfantu Gheorghe - Sulina, pe ruta: Sfantu Gheorghe - bratul Sfantu Gheorghe - lacul Erenciuc - canalul Mocansca - lacul Puiu - baza turistica Rosu - lacul Rosu - cherhanaua Rosulet - lacul Rosulet.

26

8.Bibliografie

cursuri si seminarii Relatii Publice;

http://sfantu-gheorghe.ro/

http://www.deltadunarii.ro/
http://www.ddbra.ro/

http://www.salvatidelta.ro/