Sunteți pe pagina 1din 4

Slide 3 Primul zbor al avionului a fost realizat in anul 1955, iar introducerea sa in serviciul activ a avut loc in anul

ul 1959. Avionul are aripi delta, iar una din principalele caracteristici ale acestuia este conul care formeaza dispozitivul de admisie al aerului in motor. Acesta regleaza debitul de aer care intra in motor in functie de viteza de deplasare. Avionul care echipeaza fortele aeriele romane este un Mig 21 Lancer, avion modificat in 1993 in cooperare cu compania Elbit Systems. Avionul Mig 21 Lancer este echipat cu un Turbomotor Tumansky R13 ce a fost proiectat de catre Sergei Gavrilov, din cadrul companiei sovietice Tumansky.

Slide 4 Principala component a motorului turboreactor Mig Tumanski R13 este turbina. Aceasta este destinat pentru punerea n micare de rotaie a rotoarelor compresorului i agregatelor auxiliare, care deservesc motorul i avionul. Trecerea gazelor de ardere prin canalele interpaletare care alctuiesc treapta de turbin duce la o cdere de presiune i temperatur a acestora, energia rezultat fiind transformat n lucru mecanic la arbore.

Rotorul fiecrei trepte este alctuit din ax i disc, pe conturul cruia sunt amplasate paletele mobile ale turbinei. Curgerea gazelor prin reeaua interpaletar duce la o presiune ridicat pe suprafaa intradosului paletei i la o presiune sczut pe suprafaa extradosului. Acest fapt duce la apariia unei fore ce acioneaz pe palet.

Rotorul turbinei de la treapta de inalta presiune este alcatuit din arbore, disc si 55 de palete avtive iar rutorul turbine de la treapta de joasa presiune are un numar de 64 de palete active. Piciorul paletei mobile de la treapta de inalta si joasa presiune are form de con de brad cu cinci dini.

Slide 6 Ciclul termic care caracterizeaz funcionarea turbomotoarelor cu gaze este ciclul Brayton real. Acest ciclu este reprezentat in coordinate T-s alaturi de subrutinele utilizate in calculul ciclului termic. Subrutina COMPD - calculeaz procesul de comprimare dinamic n dispozitivul de admisie al motorului sau pierderile de presiune pe acesta n cazul n care acesta funcioneaz la punct fix. Subrutina COMPC - calculeaz procesul de comprimare n compresor i poate fi utilizat i n cazul ventilatoarelor. Subrutina COMBL - calculeaz parametrii, componenta i proprietile fizice ale agentului de lucru la ieirea din camera de ardere. Subrutina DETECEN - calculeaz procesul de destindere n turbinele care furnizeaz numai energia intern necesar funcionrii motorului. Subrutina DETAR - Calculeaz procesul de destindere n ajutajul reactiv n cazul n care este vorba despre motoare cu reacie. Aerul intr n motor la presiune i temperatur atmosferic n punctul A. n cazul funcionrii la sol, n dispozitivul de admisie nu se produce o comprimare dinamic a aerului, insa la funcionarea n zbor, cu ct viteza de deplasare a aeronavei este mai ridicat cu att aerul prezint o comprimare dinamic mai accentuat n dispozitivul de admisie. Acest lucru este scos n eviden prin procesul politropic A-D care ridic presiunea aerului de la presiunea atmosferic la pD. Procesul politropic D-C reprezint comprimarea aerului n compresorul motorului. Poriunea C-T din ciclu reprezint procesul de ardere n camera de ardere, acesta desfurndu-se teoretic, la presiune constant, n realitate, ns, apar pierderi de presiune. Punctul T din ciclu reprezint temperatura maxim atins, practic temperatura gazelor de ardere la intrare n treapta de nalt presiune. Procesul T-E1 reprezint destinderea politropic a gazelor de ardere n cele dou trepte de turbin. Energia necesar propulsiei aeronavei este produs de ajutajul reactiv. Acest proces este reprezentat de poriunea E1-E. Poriunile A-C1 i T-E reprezint procesele adiabatice teoretice de comprimare i destindere ale ciclului.

Slide 7 EngineSim versiunea 1.7a realizat de Glenn Reserch Center NASA permite calculul ciclului termic pentru mai multe tipuri de motoare cu reacie. Pe baza datelor introduse programul afieaz o serie de parametrii i grafice. Unul din graficele importante afiate l reprezint trasarea ciclului termic de funcionare n coordonate T-s. Printre parametrii calculai de ctre program se pot meniona fora de traciune dezvoltat de turbomotor, consumul de combustibil, raportul for/greutate, viteza de ieire a gazelor de ardere din ajutajul reactiv, randamentul turbomotorului.

Slide 8 In general materialele utilizate la fabricarea paletelor de turbina si a discurilor sunt superaliaje pe baza de Nichel. Superaliajele sunt supuse coroziunii la cald si oxidarii iar cel mai important element de aliere este cromul, present in majoritatea superaliajelor Paletele de turbina sunt solicitate la tractiune datorita fortei centrifuge care actioneaza asupra lor. Aceasta se datoreaza vitezei mari de rotatie a paletei. Functionarea in acest regim timp indelungat poate duce la aparitia fenomenului de fluaj, fenomen ce trebuie evitat deoarece prin alungirea paletei se poate atinge carcasa motorului si se poate distruge. Palele de turbine de la motoarele de aeronave sunt componente expuse la oboseal termic. n timpul accelerrii, prile din fa i din spate ale palelor se nclzesc mai rapid i se dilat mai tare dect regiunea central a miezului. Slide 9 - 10 In urma calculelor gazodinamice a celor doua trepte de turbina s-a realizat profilarea celor doua palete mobile care intra in alcatuirea treptelor. Profilele paletelor au fost desenate in programul Solidworks. Atat paleta mobila din treapta intai cat si cea din treapta a doua au necesitat cinci sectiuni in care sa fie calculat profilul acesteia.

Slide 11-12 Cu ajutorul sectiunilor realizate s-a facut un model CAD in programul Solidworks a paletei mobile din treapta intai si din treapta a doua. a. intradosul paletei, b. bordul de atac, c. extradosul paletei d. bordul de fuga. Modelul CAD al paletei este utilizat pentru realizarea ansamblului treptei si pentru analiza cu element finit din care a rezultat distributia de tensiuni din piciorul acesteia. Paletele mobile din treapta de joasa presiune sunt prevazute cu o gaura prin care trece o sarma de rigidizare. Slide 13 Aici sunt prezentate modelele CAD a paletelor fixe din treapta de inalta presiune si din treapta de joasa presiune. Aceste modele au fost utilizate doar pentru realizarea ansamblului turbinei. In ansamblul primei trepte intra 55 de palete fixe iar in cea de-a doua treapta 58 palete. Slide 14-15-16 Calculul de rezistenta al paletelor a fost realizat prin metoda elementului finit. Paletele de turbina sunt solicitate la tractiune datorita fortei centrifuge si la incovoiere datorita fortei exercitate de gazele de ardere asupra intradosului paletei. Am impus o functie care sa genereze o forta centrifuga asupra paletei la o turatie de 11200 [rot/min]. Forta pe care o exercita gazele a fost considerata uniform distribuita pe intradosul si extradosul paletei. In continuare prezinta distributia de tensiuni normale ce apar in paleta. Valoarea maxima a tensiunii normale este de 80,33 MPa pentru componenta de tractiune si de 56,11 MPa pentru componenta de compresiune. Tensiunea normala este generata in mare parte de forta centrifuga, insa si solicitarea de incovoiere induce o tensiune normala in paleta. Tensiunea normala maxima se inregistreaza la baza paletei.