P. 1
Rodica Crisan

Rodica Crisan

|Views: 219|Likes:
Published by Raluca Bacanu

More info:

Published by: Raluca Bacanu on Jul 09, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/25/2013

pdf

text

original

ConSlrUClii , din zidarie

,.
belon armal

-

Rodica Crisan ,
-l
u:;.t.:

iIl_

u...-.._nliL

- _ I_

Editura

Universitara

"Ion

Mincu",

Bucure~ti,

2012

• .". ,. , ••••

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a Romaniei

CRI~AN, RODICA
Construcfii din zidarie §i beton armat / Rodica Cri9anBucure9ti: Editura Universitara "Ion Mincu", 2012 Bibliogr. ISBN 978-606-638-013-3

69

Coperta: Andra Panait

© 2012 Editura Universitara "Ion Mincu", str. Academiei 18-20
010014 Bucure9ti, Romania, tel. +40.21.30.77.193

Aceasta este a publicatie non-profit, cu scop didactic, destinata studentilor UAUIM. Este interzisa multiplicarea 9i difuzarea chiar partiala, pe orice fel de suport, In scop comercial.
"c< __ ,,_. __

III

Cuprins
Cuvant fnainte

5
7
7 11

Zidaria - intre tradi!ie §i actualitate
Forme ale spatiului ~i forme ale constructiei Traditie, continuitate, inovare Functia structurala a zidariei Functia de inchidere a zidariei Valoarea semantica a zidariei

12
13 17 17 21 21 31 48 49

_

Zidaria in arhitectura secolului XX ~i tendintele actuale

Produse pentru zidarii
Produse ceramice Prod use din beton Prod use din silica-calcar Piatra naturala

Alcatuirea modulara a zidariilor
Oimensiuni modulare ~i dimensiuni nominale Tipuri de apareiaje Coordonarea modulara' Proiectarea modulara

53
54 54 59 60

_

E1emente constructive Pereti din zidarie din zidarie
Stalpi din zidarie

61
68 70 72

_

Ziduri de sprijin Pereti Iiberi autoportanti

_

Proiectarea construc!iilor din zidarie

Conceptia de ansamblu a c1adirilor

73

73

_

.

Cerinte constructive Realizarea golunlor In peretl din zldane Rosturi de control in pereti din zidarie

77 82 89

_

De la proiect la realizarea constructiei
Proiectul de executie

91
91 92 92

_

Pregatirea terenului de amplasament Trasarea sapaturii generale

_

.

Realizareaconstructiei sapaturii generale Trasarea Realizarea sapaturilor la ~anturile de fundatii

93 94 98

•••••.

,•• "

"

•• _ ••_ •••

,,~ n

".

••

' __

"_~_.

3

.

"e~w_'.

~

218

127 108 135 215 125 233 102 155 209 173 121 275 101 187 131 112

--.,
Tipuri de constructii din zidarie
Constructia din «celule» Constructia din «cutH In§iruite» Constructia cu pereti izolati Constructia cu schelet

~

• • -.•• •• .•
157 184 122 269 251 129 106 121 189 109 147 131 109 174 147 101 125 211

III
I

j

~

317

Betonul, un material asociat cu modernitatea
Marile inovatii de la sfar§itul secolului XIX §i Inceputul secolului XX Afirmarea betonului armat In arhitectura moderna

Estetica betonului armat
Forma §i structura Expresivitatea materialului

Structuri curente din beton armat
Structuri In cadre Structuri cu pereti portanti (cu diafragme) Structuri mixte

Plan~ee'la constructii , din zidarie ~i beton armat
Plan§ee din lemn Plan§ee din beton armat §i mixte

Relatiacladirii
Rosturi

cu terenul

Infrastructura

Protectia hidrofuga §i protectia termica

Pereti de inchidere din zidarie ~i beton armat
Alcatuirea peretilor Problema puntilor term ice ControluJ migratiei vaporilor de apa

Executia elementelor din beton armat Betonul aparent Betonul armat cu fibre Betonul prefabricat
Constructiile cu pereti portanti prefabricati Prefabricarea constructiilor cuschelet Fatade prefabricate din beton armat Tendinte actual~Jn prefabricarea constructiilor

Studii de caz

Bibfiografie
·__ ,It·"",,,,,..,j.~ll~ .
J

_1O'f .•• ,~••

~'"

4

".•

IliliI

l~

0

It

l

U

.d

J

4

-

• • • • • • • • -

Cuvant Tnainte

Volumul de fata reprezinta suportul teoretic al cursului omonim predat studentilor anului 2 al Facultatii de Arhitectura din UAUIM ~i se refera la modul de a construi arhitectura folosind ca materiale principale zidaria ~i betonul armat. Sunt evidentiate caracteristicile principalelor limitelor subansambluri constructive respective lor materiale, ale punerii lor In opera l}i ale In care ele intervin, din perspectiva de arhitectura pentru executie, posibilitatilor, dar ~i din

~i cerintelor implicatiilor

specifice

In proiectarea

perspectiva

asupra calitatii arhitecturale,

inclusiv cu referire la sustenabilitatea

produsului final. In acest context, perspectiva istorica - prezenta In volum ca ~i In cursul predat - este menita sa puna In evidenta felulln care de-a lungul timpului ~i cu precadere pe parcursul secolului XX aceste materiale au influentat arhitectura. Studiile de caz din arhitectura recenta au fost selectate cu scopul de a evidentia 0 data In plus rolul materialelor ~i tehnologiilor, precum ~i al rezolvarilor preocuparile de detaliu, In creatia de arhitectura; totodata ele ilustreaza felul In care materiale cu 0

actuale pentru sustenabilitate

"redesoopera" ~i "reinterpreteaza"

lunga traditie de utilizare precum zidaria ~i betonul. In cadrul volumului, ca ~i In cadrul cursului, cele doua materiale sunt prezentate Intr-o maniera integrata, avand In vedere ca foarte frecvent In practica ele sunt utilizate Impreuna. Acest volum nu este 0 colectie de prod use ~i tehnologii, constructive prezentate ~i nu poate suplini documentatia nici un "retetar" de detalii tehnologiile ~i detaliile

personala; produsele,

aici au numai un caracter ilustrativ Intr-un anumit context. Volumul, ca ~i cursul,

reprezinta doar 0 introducere, la nivel de principii generale, In problematica foarte complexa a relatiei Intre arhitectura imaginata ~i posibilitatile de materializare a ei In obiectul real, construit, unde cele din urma depind fundamental de oferta de produse ~i tehnologii, aflata In permanenta

~i rapida schimbare. Ca atare, 0 componenta importanta a formarii profesiona!e In domeniul
tehnologiilor arhitecturale 0 reprezinta obi~nuinta documentarii personale continui, alaturi de

dobandirea competentelor documentatiile

necesare pentru a selecta ~i utiliza corect produsele, tehnologiile ~i

existente In raport cu cerintele unui caz concret de proiectare.

Rodica Cri~an

5


~
I

ZIDARIA -INTRE

TRADITIE ~I ACTUALITATE

Zidaria are 0 lunga traditie care, timp de mai multe milenii, a furnizat pe cale empirica solutiile cele mai rationale pentru realizarea constructiilor. Pe parcursul istoriei, din zidarie s-au realizat atat constructii de mica anvergura, destinate locuintelor modeste, dar §i mari palate, biserici, fortarete, poduri, apeducte etc Dintotdeauna constructorii zidariilor s-au confruntat cu 0 serie de problemele specifice acestui mod de a construi; ceea ce a diferit in timp a fost "solutia" dat~ acestor probleme, mereu perfectionata de progresu! tehnologic. Aceste probieme specifice zidariilor se refera la:

alegerea materialor de baza adecvate pentru a construi zidaria: pietre naturale pietre artificiale - de la caramizile traditionale, material ceramic sau beton; asocierea elementelor de baza ("elementele legate" din alcatuirea zidariei), astfel incat sa fie asigurata continuitatea zidariei; realizarea structurilor orizontale de acoperire §i de separare intre nivele; realizarea golurilor de u§i §i ferestre; in zone seismice, preluarea actiunilor orizontale, in plus fata de cele din incarcarile gravitationale; necesitatea de a indeplini §i alte functii decat cea portanta, cum ar fi protectia pana la blocurile mode me din

contra factorilor c1imatici, dar §i cerinte estetice. In rezolvarea majoritatii problemelor de mai sus, principala limita 0 reprezinta SLABA REZISTENTA LA INTINDERE (practic neglijabila) a zidariilor, de unde au rezultat 0 serie de

restrictii privind inaltimile constructiilor, distantele intre peretii portanti §i dimensiunile golurilor. Pe de alta parte, creativitatea constructorilor a oferit in timp diverse rezolvari ale acestor

probleme, bazate pe mijloacele tehnice disponibile in diverse epoci istorice.

Forme ale spatiului §i forme ale constructiei
In ceea ce prive§te relatia intre spatiu §i constructie, istoria arhitecturii pune in evidenta doua ipostaze distincte. a) Constructiile deosebesc elemente "nediferentiate" constructive - unde nu se

cu functii

distincte;

constructia este un tot unitar rezultat din "acumularea" de pietre dispuse forma spatiului dupa reguli statice precise, dand astfel interior; amplificarea spatiului se


.

realizeaza

uneori cu pseudo-cupole

din pietre de mari
pu1s de 15 m de profondetx __

dimensiuni sau blocuri in consola.

' _.

pH

•••

'

A

'

,~

""'--

7

---".~._.".

• II • •
Piramida lui Kheops, ansamblul de la Giseh (2575 - 2465 i.Hr). Tunelul AI-mamoun.

II I

II

• •

"Nuraghe": constructii antice de tip "tholos". Ansamblul Su Nuraxi. Barumini. Sardinia: turnul central (1500 i.Hr)

UTrulli": arhitectura vernaculara de uz agricol, Puglia, Italia meridionala

8

• --

• • • • •

• • •

II

---

"Crotli": arhitectura vernaculara de uz agricol, Bruscio, Elvetia

b) Constructiile

"diferentiate"

- unde se disting componente

constructive

cu functii de relatia

distincte, respectiv structuri portante verticale 9i orizontale; spatiul este conditionat

fntre cele doua categorii de componente (colaborarea lor Tntransmiterea solicitarilor 9i limitarile dimensionale reciproce) Diferentierea fntre elemente verticale portante 9i structuri orizontale purtate a existat din vremuri stravechi. La locuintele modeste din ora9ul antic Ur (Mesopotamia) ridicate fn mileniul III i.Hr.

spatii1e erau acoperite cu 0 structura orizontala realizata din 9ipci de lemn 9i trestie, asociate cu lut; In mod similar au fost acoperite mai tarziu 9i locuintele pentru muncitori din oragele antice de pe valea Nilului.

Oeir el-Medina, Egipt, 1567-1085I.Hr. Sectiune printr-o casa tipica de muncitori, la necropola de la Teba; peretii din caramida de argila nearsa sus\in un plan:;;eu din lemn, trestie
,.~ .•• If U
J

:;;i
,If

lut
ti

J.·1'lP.4.

"1!"

,

_

9

Pe de alta parte, la realizarea constructiilor monumentale - cum sunt templele _ structurile orizontale erau realizate din lespezi mari de piatra. In alcatuirea curenta a templului egiptean (fncepEmd cu sec. XVII.Hr.), ~iruri de coloane sau semicoloane adosate peretilor de fnchidere reduc deschiderile la dimensiunile impuse de lespezile de piatra; imaginea de ansamblu a templului egiptean este fnca cea a unei constructii generate prin "acumulare". La templul grec (sec. VI-V I.Hr.), cutia din zidarie creeaza un nucleu central rigid fnconjurat la exterior de coloane pe care reazema arhitrave din piatra; fntreg spatiul este acoperit de 0 ~arpanta din lemn fn doua ape, cu pane longitudinale ce descarca pe frontoane. Diferentierea partilor constructive ~i, fn particular, a componentelor cu functii",structurale, pune fn evidenta problema "nodului" ce realizeaza
;?f,<'

'~'peretecare
inch ide cella

pronaos -"-. colonada stilebal

conexiunea fntre parti ~i care, prin modul de realizare,
iJ;":

trebuie

sa

asigure

contimlhatea ~i soliditatea ansamblului. r'ln ceea ce prive~te structurile boltite, arhitectura etrusca ~i cea romana sunt cele fn care ai~ul ~i bolta s-au afirmat ca elemente constructive cu functie distincta, a carer forma este astfel conceputa fncat distributia fncarcarilor sa nu genereze fn zidarie decat eforturi de compresiune. Arhitectii epocii romane republicane tarzii sunt cei care au avut meritul "de a fi fndraznit sa elibereze bolta, care nu era decat un gol fntr-o masa, pentru a face din ea un volum liber fn spatiu."j Bolta devine astfel 0 componenta constructiva cu rol distinct cel de acoperire a spatiilor - ce reazema pe pereti verticali portanti.

1

Adam, Jean-Pierre,
J.

La construction

romaine. Materiaux et technjques, Editions A. el J. Picard, Cahors,
At

L

_

Paris, 1984.

,

,.

4

••

----'.~""~

__

10

I I I I I I I I I I I I I

I I I I I I I

I

• • • • • • • • • •
• • • • •

Traditie, , continuitate, inovatie .
Fie ea manifestare rezultatul unei "reinterpretari" spontana a unui me~te~ug transmis de-a lungul secolelor sau moderne, ~tiintifice, a tehnicii traditionale, arhitectura din zidarie

include elemente de continuitate milenara pe care inovatia in materie de prod use ~i evolutia cuno~tintelor nu Ie anuleaza. La deopotriva organizat spatiuiui constructiile structura din zidarie portanta, Sistemul peretele constructiv este este ~

~i inchidere.

pe baza de celule, conform puternic legat de ordinea ce formeaza

unui criteriu ordonator al de dimensiuniie ~i de

structuraia,

limitate ale elementelor

structura orizontala

slaba rezistenta la intindere a peretilor. Stabilitatea la solicitari, nu numai verticale, ci ~i orizontale sau inclinate, impune organizari

spatiale pe cat posibil simetrice ~i care sa ofere trasee continui pentru transportul incarcarilor catre terenul de fundare. Simetria ~i controlul raportului plin-gol influenteaza organizarea spatiala a A. Palladia, Villa Capra "La Rotonda", Vicenza, cca.1570

cladirilor din zidarie, generand a regula ordonatoare a proiectului bazatape respectarea logicii constructive.

Ceea ce nu inseamna ca traditia constructiilor din zidarie portanta nu a fast capabila sa interpreteze aceste limite, gasind deseori solutii ,specifice care exprima, dicolo de respectarea cerintelor structurale ~i constructive, capacitatea de inovare. Conceptia constructilor din zidarie a introdus pe parcursul secolelor elemente de continua innoire, tinzand sa deschida "cutia" zidita, sa lase lumina sa intre in volumele delimitate de pereti, tinzand sa amplifice distanteie Tntre reazeme, sa creasca Inaltimea peretilor. Prin intermediul experimentarii unor moduri

,~ adecvate in prin raport cu solicitarile ~i diverse de dispunere a blocurilor de piatra ~i a caramizilor In zidarie, adoptarea unor forme folosirea deta~ate distributia conform eficienta unor elemente constructive

(peretele, Incarcarilor

arcul, stalpul), a fast organizata mare unor

unor criterii de mai structurala in cadrul

arhitectura arhitecturale catedralelor diverse; gotice, pana ~ expresii de la formele complexe ale lui Gaudi ~i

__
.

Frank Lloyd Wnght, Roble House, Chicago, 1908-1910

.

v~<o':~';}':~·~~":" ..

. j' IUI

configuratiile spatia Ie deschise ale vilelor W' . . ng ht d e I' a Incepu t u I sec. XX , . ISt ana

__ _

arhitecturii demonstreaza potentialul zidariei interventiilor de a ie~i din "tiparele" consacrate de traditie. Importanta acordata In prezent de reabilitare a c1adirilor existente

,co~Sider?te ..:a~ ,,~esurs~ reutiliz~i~~"

}mpun,e cunoa~terea

te~~~.~ii zi~a~~ei:, :~~~.donata

In 11

u •••••

, __

'j

trecutul

recent In favoarea asupra

sistemelor cu schelet din otel sau beton armat. Prin intermediul construit, se redescopera mecanismele de functionare de

interventiilor structurala

existentului

a constructiilor

istorice din zidarie, diferite de schemele

luate In considerare

normativele actuale. Totodata preocuparile mecanismul continuitatii de control actuale pentru sustenabilitatea bazat pe masivitatea mediului construit1 redescopera ~i acorda atentie sporita

ambiental

tidariei

In raport cu traditia, cu cultura constructiva a unui loc, relnnoind astfel interesul

pentru sistemele constructive din zidarie ce au demonstrat potentia1ul unei tehnici constructive milenare de a genera 0 arhitectura "durabila", adaptata contextului local.

Functia structurala a zidariei
Siaba rezistenta la Intindere a zidariei im~une ca so!~citarile induse de greutatea proprie ~i de Incarcarile exterioare sa se distri.buie In masa zidariei In a~a fellndH sa implice volumul

maxim de material, fara sa genereze eforturi de 7ntindere. Ca atare, constructia zidariei portante se subordoneaza dispuf~,ncat
k-

unui sistem de reguli de compunere a elementelor de baza ce trebuie astfel

sa nu se formeze plane de lunecare ~i separare. a elementelor numele de

Modul de dispunere legate· Intr-un In zid poarta cazul

APAREIAJ. constr~ctive cel care Decalajul

componentelor

cu rol structural, apareiajul este asigura
continuitatea

zidariei.

rosturilor trebuie sa aiM In vedere

toate posibilele planuri verticale de lunecare, In directie longitudinala ~i transversala .. In plus, continuitatea zidariei este asigurata de sistemele de conexiune 7ntre elementele legate, bazate pe frecarea Intre elemente, pe ancoraje mecanice sau pe aderenta mortarului. Ca "material de legatura" In zidarii, MORTARUL asigura: conlucrarea "elementelor legate", prin aderenta transmiterea ~i repartizarea solicitarilor 7ntre "elementele legate" Continuitatea zidariei face ca fiecare rand (asiza) sa descarce pe cel de dedesupt.

Aceasta continuitate poate fi 7nsa 7ntrerupta de prezenta unor goluri; In astfel de cazuri, zidaria se cQmporta ca 0 placa ~ideviaza materialul ofera 0 rezistenta eforturile interioare din dreptul golului catre ~paleti, unde Traseul de descarcare catre ~paleti valorifica dupa

corespunzatoare.

relatia dintre centrele de greutate ale elementelor zidite, distributia eforturilor facandu-se

un fals arc obtinut prin console succesive 7ntre elemente. Deasupra golului descarca doar 0

.~.••••••..•••.•

1 Sustainable development: "development which meets the needs of the present without compromising ability of future generations to meet their own needs." (The World Commission on Environment and -Gevelopment)- ...• r r ••

the
--

12

-

..,.
portiune suportata (arhitrava). mecanism redusa de de zidarie, un element ce trebuie adecvat:
'traseut efortllrllor !portlulle de COmlJresiune de perete care descarca pe arhltrava

Se pune astfel In evidenta un de adaptare specific zidariei,

bazat pe apareiaj. Un fenomen similar de 'adaptare' se manifesta ~i In cazul unor cedari la

baza zidului; el devine evident atunci cand
Tn

pereti apar fracturi

ia separatia

Intre

materialul 'activ' ~i cel 'inactiv'.

Masa

zidariei

nu

este

deci

permanent

§i in

totalitate implicata in functia structurala; constructia zidariei nu coincide cu alcatuirea rezistenta

a peretelui.

Tehnica de realizare a zidariei este lizibila la nivelul paramentului; daca acesta nu este tencuit, apareiajul este perceput ca 'textura' ce exprima vizibil modul in care este ordonat mortar, teserile la intersectii, ranforsarile decalajul rosturilor, regularitatea paturilor de

de la 'capetele

Iibere, bordajele de goluri. Astfel,

dincolo de ratiunea sa structurala, apareiajul poate genera efecte estetice cautate.

Functia de inchidere a zidariei
Pana la sfar~itul secolului XIX, inchiderile din zidarie masiva au constituit prirycipalul s/ement de control

§i reglare

a micro-climatului zidariilor.

interior

al

cladirilor, permite

avand controlul

la

baza micro-

:::omportamentul

"conservativ"

specific

Zidaria

masiva

c!imatului interior in relatia cu c1ima exterioara prin capacitatea sa de a acumula caldura

~i a 0
de

-sstitui mediului ambiant cu un decalaj de timp (efect de "volan termic" sau "schimbator :::a:dura").

o
~
b) a)

Efect de "volan termic" zi - noapte in timpul iernii

Efect de "volan termic" zi - noapte in timpul verii

13

La constructiile conformare traditionale din zidarie pot fi identificate 0 serie de caracteristici a cladirilor care ajuta zidaria la Indeplinirea functiei - de sale ~i amplasare "conservative": forme compacte ale cladirilor; goluri mici (care sa nu reduca masa Inchiderilor In raport cu volumul interior) amplasarea adosata terenului; acoperi~e divers conformate In raport cu functia care este mai importanta: cea de conservare a caldurii la interior In nopti1e reci, sau cea de racire In nopti1e calde de vara; acoperi~e boltite care activeaza circulatia aerului In spatiul interior prin forma lor ~i dispunerea golurilor. In particular, In regiuni cu clime diverse s-au nascut In timp - ca expresie a unor culturi constructive locale - diverse rezolvari ale Tnchiderilor din zidarie, capabile sa "optimizeze" raporturile cu mediullnconjurator. La "trulli" (Puglia, Italia, clima mediteraneana), grosimea

variabila ~i forma pseudo-cupolei din piatra permit vara un efect de aspirare a aerului interior care se ridica spre varful mai cald al

cupolei ~i este evacuat prin gal.

La

constructiile montane Alpii

de

piatra

din

zonele Pasubio, ltaliei),

(ex. de est, din

Masivul nordul ~i

acoperi~ul

piatra

Inclinat pana aproape de pamant, cu pantele orientate spre

expunerile caldura

Insorite,

acumuleaza soarelui In ~i

din radiatiile

pozitie joasa pe Iinia orizontului contribuie la Iimitarea

pierderilor

de caldura In nopti1e recL

14

-

In regiunile

unde soarele estival

intens impune umbrirea fatadelor, zidariile se "deschid" Tn logii §i

portice adanci

care devin spatii

locuibile umbroase, dar §i protectii solare pentru interior.

Louis

Kahn,

Indian

Institute

of

Management,

Ahmedabad,

India,

1962 - 1974.

In zonele expusela

cu c1ima calda §i uscata soare raman complet

din Asia, fatadele llil timp ce

blindate,

porticele se deschid spre curti interioare umbrite. curti1e sunt Inalte, pe mai multe

Cand de

nivele, diferenta

temperatura Intre zonele Inalte §i nivelul terenului permite activarea naturala a ventilarii.

'5P

ow CARE

SE RIDICA

Casele traditionale

din Baghdad

au Tnchideri din zidarie dubla care
C,,"'<-'<LDE RACIRE
:cS••• GOJR)

A AERULUI

capteaza racesc

vanturile aerul §i II

dinspre

NV, prin

trecandu-I utilizeaza c1imatului

CURTE INTERIOARA

--

pivnita

pentru interior naturala

ameliorarea (sistem

de c1imatizare

"badgir-sir,?<;tb"l, ,••

15

In

c1imele

reci,

peretele

se

deschide in suprafete vitrate mari, pentru a beneficia de 'insorire'. Daca sunt bine orientate (S, SE, SV), ferestrele ample pot

functiona ca sisteme de captare a energiei valorificarea solare §i, prin de

capacitatii

acumulare a peretilor interiori, se poate realiza locuibile. incalzirea spatii/or

F. L. Wright, Jacobs House, the Solar Hemicycle, 1944. Middleton, Wisconsin,

La sfar§itul secolului inchiderilor introducerea odata

XIX §i inceputul sistemelor

secolului XX, progresiva portante
§i

"dematerializare" a fost insotita

a de

cu extinderea

de tip schelet,

instalatiilor centralizate de incalzire

climatizare care au facut posibila

0 relativa

autonomie a confortului interior in raport cu clima §i performantele lnchiderilor. Criza energetica din

1973 a readus in discutie problema functiei term ice a inchiderilor;
capacitatii de izolare termica a peretilor de inchidere

dar deja zidaria masiva nu mai era solutia constructiva cea mai raspandita; ca atare atentia s-a indreptat cu precadere catre ameliorarea

prin dezvoltarea de noi produse mai performante §i noi moduri de a/catuire a peretilor (peretii multistrat, cu termoizolatie eficienta). Astazi, preocuparile privind REDUCEREA CONSUMURILOR ENERGETICE in

utilizarea cladirilor se asociaza cu folosirea de TEHNOLOGII iroseasca resursele §i sa nu polueze.

ECO-COMPATIBILE,

care sa nu

16

--

-

Din aceasta perspectiva, peretelui monostrat

sunt aduse din nou In atentie ca/itatile "conservative" cu impact ambiental

ale

din zidarie masiva, folosind materia/ele

redus ~i

consum energetic mic la producerea lor. Diversele so/utii traditionale regionale bazate pe zidarie sunt astazi privite ca raspunsuri "inteligente" climatizare, la problemele create de folosirea nerationala a sistemelor de Incalzire 9i de

precum 9i a materia/e/or termoizolante

moderne; arhitectura

traditiona/a devine sustenabile.

sursa de inspiratie pentru promovarea unor rezolvari arhitectural-tehnologice

Valoarea semantica a zidariei
Atata timp cat apareiajul portant 9i masivitatea au reprezentat "adevarul" tehnic-

constructiv al zidariei, de aceste aspecte a fost legata conceptia peretelui §l sub aspectul valorii sale semantice. Evolutia tehnicilor constructive 9i a produselor a actionat Insa In sensu I u9urarii zidului, reducerii dimensiunilor sale ~i simplificarii apareiajelor. Preocuparile privind limitarea consumului de energie ~i 0 mai buna izolare termica au

adaugat tendinta de stratificare a peretilor: diferenperea paramentului "cortina" de termoizolatie 9i de stratu/ portant. In aceste conditii, rezistenta peretelui nu mai decurge din decalajul rosturilor, grosimea redusa nu mai permite diverse moduri de dispunere a caramizilor iar functia termica nu se mai

bazeaza pe masivitatea zidului. Oar fascinatia zidariei aparente s-a pastrat, indiferent daca ea corespunde unui adevar tehnic-constructiv sau doar II simuleaza. Calitatile texturii unei zidarii aparente nu rezulta

neaparat din masivitatea zidului; Tntimp, ele au fost asumate de Iimbajul arhitectural ca sugestie a functiunii rezistente originare a pereteluisau unor stiluri diverse. ca 0 compozitie decorativa autonoma, Irr cadrul

Zidaria in arhitectura secolului XX §i tendintele actuale
In cea mai mare parte a istoriei arhitecturii fnchidere. Aparitia scheletului zidaria a fost deopotriva structura ~i portant din otel sau beton armat /a sfar~itul sec.XIX a facut

posibila separarea celor doua functii; acest fapt a determinat atitudini diverse ale arhitectilor 9i teoreticienilor secolului XX fata de zidarie. CARAMIDA nu a fost nici 0 clipa respinsa total; aparenta sau tencuita, ea a fost

constant utilizata pe parcursul secolului XX, fiind integrata aproape tuturor sti/urilor arhitecturale. Pot fi Insa identificate mai multe directii 9i maniere de valorificare a 'traditionalei'caram.izi relatie cu noile materiale, otelul ~i betonul. In

o

prima directie 0 reprezinta

'reinterpretarea'

caramizii

aparente

Tn spiritul ideilor

moderniste, tinzand catre suprafete simple, relativ neornamentate, directie ilustrata de proiectul lui Daniel Burnham pentru Monadnock Building (Chicago, 1889).
_~,~. __ .~ •••• , __ • m.·

~

"~_.,._. __

.•

In

liP'

-q-

17

oa

doua directie, mai complexa, poate fi observata

la Wainwright

Building

(Louis

Sullivan, St. Louis, 1890). Oe~i neportanta, fatada de caramida a fost astfel conceputa incat sa sugereze scheletul de otel din spatele ei. Considerata ca expresie a "sinceritatii in arhitectura", aceasta atitudine a influentat puternic arhitectura de caramida a inceputului de secol XX.

Multe dintre constructiile de inceput ale lui F.L.Wright - Larkin Building (Buffalo, 1904), Robie House (Oak Park, 1909), Hotel Imperial (Tokyo, 1906) - includeau elemente ascunse din °tel sau beton care faceau posibila materializarea viziunii sale formale.

o
Cladirile

a treia directie deriva din arhitectura categorie

fabricilor

seco/ului XIX din zidarie portanta. plane de caramida,

din aceasta

sunt caracterizate

de mari suprafete

distributie functionala a volumelor:;;i f%sirea

unor e/emente portante (stalpi) din lemn sau fonta.

o a patra

directie combina valentele de textura ale apareiajului de caramida cu interesul

pentru modelarea libera a volume/or ~i siluete romantice, in contextul arhitecturU"expresioniste" a inceputului de seco/ XX. Alaturi de remarcabile creatii expresioniste din nordul Europei (Michael de Klcrl(, Piet I<ramer, Fritz ::Mifger, Bernhard '(;1" A/fred .. Wunge
••.. intr-oroaniera

Hbtger,

Eduard Scotland, catalan valorifica

etc), modernismul

I particulara traditia locala a zidariei

de ca(?mida

(Cesar Martinell, Puig

i Cadafalch,

Antont~Gaudi etc). 1!:~;lntre cele 2 razboaie mondiale, caramida a fost utilizata de 0 generatie europenicare spatia Ie bazate tanara de arhitecti noi
.'o

moderni~ti concepte carteziana timpurii

experimentau pe

ortogonalitate

~i volume simple. In particular, lucrarile sa .cu
Piet Kramer, Ansamblul rezidential De 1923

ale lui Mies van der Rohe incearca aceasta noua conceptie formala

concilieze constructia "ajutata"

traditionala

din zidarie

de caramida otelul :;;i
Dageraad, Amsterdam,

de noile materia Ie ale vremii,

betonul (Haus Lange, Krefeld, 1927-1930). Oar eel mai frecvent in arhitectura modernisM zidaria de caramida era acoperita tencuiala. In SUA, arhitectii pareau mai putin interesati de confruntarea cu un strat neted de

ideologica

intre estetica

modernista in ascensiune :;;ifolosirea materialelor traditionale. Asociata unui schelet portant din otel, caramida a fost folosita la inchideri, ca material principal 1923) dar:;;i in asociere cu otelul (Crysler Building, 1930). (American Standard Building,

18

11II

Dupa al doilea razboi mondial, folosirea aparenta a caramizii - atat In pereti portanti, cat

~i la Inchideri neportante - a fast "revitalizata" datorita unui nou interes pentru materialele
Zidaria portanta a avut un impact redus In arhitectura postbelica; prezenta ei s-a facut

brute evidentiate Intr-o maniera foarte directa ~i agresiva de estetica brutalista.

simtita cu precadere In inchideri neportante aceasta perioada,

asociate unor structuri

din otel sau beton. In aparenta ca pe un

Mi)'carea Moderna accepta fnchiderea din caramida

compromis; rezonanta istorica a texturii ei este complet integrata In vocabularul modernist. In a doua jumatate a secolului XX, post-modernismul utilizeaza caramida ca referinta la

traditia istorica Intr-o maniera stilizata ~i1sau ironica. In Europa S-8 conturat un post-modernism diferit de cel din SUA: In contextul unei sinteze de elemente geometrice caramizii masivitatea, rezistenta, c1asice, 'esenta' au fast

soliditatea

apreciate )'i exploatate. In prezent caramida continua sa fie utilizata cu

precadere la INCHIDERI, situandu-se In fruntea competitiei cu materiale mai moderne )'i mai sofisticate tehnologic, ca dovada a faptului ca sunt apreciate calitatile sale "nestructurale": costul rezonabil, aspectul. flexibilitatea, durabilitatea )'i, nu In ultimul rand,

In contextul preocuparilor actuale pentru a arhitectura sustenabila, "sanatos" calitatile ecologice ale ceramicii ca material ambiant _

)'i cu impact

redus asupra

mediului

precum )'i capacitatea de control ambiental a peretelui masiv,
Mario Botta, Biserica Santo Volto, Torino, 2001-2006.

readuc In atentie zidaria monostrat, bazata Insa pe prod use cu perfom antea meliorate. PIA TRA - din ce In ce mai anacronica din perspectiva

strict functionala a peretelui portant - a "supravietuit" In arhitectura secolului XX pe de a parte ca mijloc prin care diverse atitudini puteau fi exprimate In mod simbolic, pe de alta parte ca material accesibil, utilizat In virtutea unor traditii locale. Piatra are doua "fete" arhitecturale: In arhitectura monumentala ea exprima bunastare,

farta, permanenta; atunci cand este utilizata In arhitectura damestica, se prezinta ca un material modest, natural, accesibil. Acestor doua aspecte Ie corespund nivele diferite de exigenta privind calitatea pietrei, prelucrarea §i punerea ei in opera: pe de 0 parte, piatra taiata )'i prelucrata cu grija, uneori de provenienta exotica )'i1sau lustruita, In arhitectura monumentala; pe de alta

parte, bolovani de rau, pietri)' sau piatra cioplita, asaciate cu straturi groase de mortar, In arhitectura .domestica. La Inceputul secolului XX, arhitectura monumentala din piatra se asociaza cu stilul neoc1asic )'i cel neo-gotic, Ingloband totodata noile tehnologii constructive: metal )'i sticla, elemente ascunse din beton armat. In acela)'i timp, ca reactie contra industrializarii,
.AI. H II lIII

mi)'carea Arts and
lIIlL 11: •• Ii It.Jtl.[ •••.
:J

_ •.•••.U

_-----------4-4--.-JI<

.. I' .... ""'_.It1
t-.~)1

"'~t~~~~,J

19

Crafts utiliza piatra in arhitectura domestica,

propunand

0 intoarcere

la valorile "oneste" ale

materialeler 9i tehnicilor constructive traditionale. Invocand tot "onestitatea" dar in sprijinul schimbarilor majore aduse de revolutia 9i reducerea eliminand

industriala - rationalizarea costuri/or -

procesului constructiv, utilizeaza

pentru cre9terea productivitatii dar in maniera

Mi9carea Moderna

9i ea piatra

specifica,

decoratii/e "inutile" ale arhitecturii monumentale traditionale. Peretii portanti din zidarie de piatra raman domestica. Dezvoltarea scheletului

0 rezolvare curenta doar in arhitectura
armat a oferit a noua solutie, mai mari ce adapostesc institutii sau Promovarea

din otel sau beton

adecvata pentru structura portanta a c1adirilor de dimensiuni

functiuni comerciale; in acest caz, peretele din piatra devine exclusiv "inchidere".

inchiderilor nestructurale de catre Otto Wagner 9i Adolf Laos a furnizat 0 baza teoretica pentru expresia "onesta" a paramentului de piatra. Frecvent el este utilizat pentru a conferi "Iegitimitate traditionala" un or c1adiri moderniste. In perioada imediat urmatoare celui de-a I doi/ea razboi mondial, timp de trei decenii utilizarea pietrei a cunoscut un regres, in favoarea unor materiale 9i sisteme de pereti-cortina mab::avansate din punct de vedere tehnologic. In contextul arhitecturH moderniste a epocH, pietreJ i-a fost rezervat rolul de parament fara decoratii, efectele estetice limitandu-se la culoare 9i textura. Anii '80 au marcat 0 "explozie" in ceea , ce prive9te utilizarea pietrei la mehideri: rigoarea inhiQqnta a modernismului tehnqlggia a lasat locul exuberantei post-moderne, costurile. in timp ce progresele in de fabricare a pietrei au redus semnificativ Combinand valorile simbolice a capatat

ale arhitecturii traditionale cu structura rationala a modernismului, notorietate ~i legitimare odata cu constructia c1adirii

post-modernismul

AT&T a lui Philip Johnson la New York (1983) ce aminte~te de zgarie norii inceputului de secol XX,

avand un parament din granit roz. Astazi, principalele piatra nu mai este printre

materiale de zidarii structurale. Cu toata uti/ajelor actuale, 7n continuare costul prelucrarii costul

productivitatea pietrei este

ridicat,

la fel

transportului

~i manoperei de 9antier.

De cele mai multe ori piatra este utilizata ca parament (simplu sau dublu, 7n asociere cu b.a.)

sau ca plaeaj. In anumite regiuni se mentine

0 utilizare

relativ extinsa a zidarii/or din pietre locale.
Peter Zumthor, Baie terma!a, Va!s, E!vetia, 19.94..1.996
II _
J

_, '"

"". "

'"'l

l

.·1 .11.

~,,*,1I>,..·1

I

. A· . t.b~

.J.

20

PRODUSE PENTRU ZrOARIl
Este vorba despre produsele ce constituie "elementele legate" din alcatuirea zidariilor portante - pereti ~i alte elemente structurale (stalpi, bolti, arce) - dar ~i cele folosite la elemente constructive neportante, cum sunt peretii de Inchidere la structurile cu schelet ~i peretii de

com partimentare. In plus, anumite produse pentru zidarii - cele cu calitati estetice deosebite - au fost din totdeauna folosite ca paramente aparente ale unor pereti realizati din alte materiale.

I. PRODUSE CERAMICE
Produsele cera mice sunt Inca cele mai raspandite In lucrarile de zidarie. Productia s-a civersificat Insa mult In ultimul timp, pentru a oferi pe piata prod use optimizate In ceea ce zidariei In care vor fi utilizate: produse termoizolante pentru Inchideri,

prive~te performantele

prod use u~oare pentru compartimentari,

produse apte sa primesca In interior armaturi etc. Mai pentru a reduce timpul de

mult, se manifesta tendinta de a majora dimensiunile elementelor,

executie a zidariilor, dar ~i pentru a reduce numarul de rosturi; fata de traditionala caramida, manevrabila cu 0 singura mana, astazi se produc elemente

de dimensiuni

mari (blocuri)

prevazute cu goluri de priza pentru manevrare . In productia de elemente ceramice pentru zidarii exista tendinta catre 0 progresiva

specializare a lor pentru diverse destinatii de folosinta: caramizi pline sau semipline pentru zidarii tencuite sau aparente; blocuri semipline pentru zidarii portante; blocuri semipline pentru pereti portanti de Inchidere; blocuri cu goluri mari, pentru pereti de umplutura la structuri cu schelet; caramizi ~i blocuri cu goluri pentru pereti despartitori.

Caramizi pline §i semipline

:2ramizi

masive sau cu numar mic de goluri

.e'iicale (3 ... 20-24)

Taierea caramizilor

__

.•

k" (vananta)
, • ".,."

(varianta)

",:I:•••sarea4inieidetaie<e_Taiere.cu~~acoPul---:'::T;~m:ro;§rf~~

21

Realizarea zidului
Inaintea trebuie udale. Se a~eaza primul rand de caramizi pe talpa de beton; se materializeaza fetele zidului prin sfori Intinse; se verifica orizontalitatea, apoi se fixeaza cu mortar randul urmator de caramizi decaland rosturile (1). Se extremitatile, realizeaza apoi Intai colturile sau punerii In opera caramizile

1.

sfoara ce defimitaaza axteriorul zidului

nivela

,
I

1

f

\'

2.

nivel~

se completeaza

mijlocul

peretelui. Se verifica permanent orizontalitatea ~i verticalitatea peretelui, cu nivela cu bula de 3.

aer, respectiv cu firul cu plumb (2). Pentru controlul planeitatii asizelor se folose~te

0 sfoara de ghidaj care se muta pe
trebuie verticale sa umple (4); rosturile se 4.

verfica;!~ pentru randul urmator (3). Mortarul orizontale adancesc u~orretrase ~i

rosturile

cu 0 mistrie spedala In raport cu

(trebuie sa fie , fata zidariei);

surplus'ul de mortar se Indeparteaza imediat.

Caramizi pentru zidarii aparente

Caramida paramente

plina

cu

fete

netede, galben,

pentru ro§u

exterioare;

culori:

deschis, ro~u, ro~u nuantat (Wienerberger- Terca)
TERCA Klinker NF, 120 x 250 x 65 mm

Caramida pentru

cu goluri

mari,

cu fete

netede, ro~u

para mente

exterioare;

culori:

deschis, ro~u, ro~u nuantat (Wienerberger- T erca)
TERCA Klinker NF, 120 x 250 x 65 mm

Caramida rugoase,

cu goluri mid, cu tete nete~e sau pentru co~uri de tum la exterior;

culori: ro~u deschis, ro§u, ro~u nuantat (Wienerberger -Terca)
TERCtl. Klinker NF, 120 x 250 x 65 mm

22

•• •• •• -I

-

---Blocuri ceramice cu goluri
Cele mai multe inovatii Tn domeniul materialelor elemente de dimensiuni marl (blocuri) :;;i/sau prin porozitatea pentru zidarii privesc productia de

~i se refera la: reducerea greutatii specifice prin goluri
punerea In opera;

pastei de argila; noi forme menite sa faciliteze

cre~terea preciziei dimensiunilor ~i formei pentru a reduce dimensiunile rosturilor, ca ~i pentru a simplifica executia zidariilor ~i a lucrarilor de finisaj. Cu titlu de exemplificare, continuare produsele din seria Porotherm (Wienerberger) folosite TnRomania. Blocuri ceramice cu goluri pentru pereti EXTERIORI structurali ~i nestructurali sunt prezentate In

h

Blocuri ceramice cu loca:;; de mortar, pentru ::'ereti structurali :;;i nestructurali (la structuri In :adre)
I x b x h = 250 x 300 (380) x 238 mm; disponibil ~i sub forma de jumatati (pentru teserea zidariei) POROTHERM 30; POROTHERM 38; POROTHERM 30 Ii; POROTHERM 38 Ii

Bloc

ceramic

pentru speciala

pereti care

structurali,

cu

configuratie

Imbunatate~te

comportarea In regim seismic I x b x h = 250 x 300 (380) x 238 mm POROTHERM 308; POROTHERM 388 Blocuri ceramice cu goluri pentru pereti INTERIORI structurali §i nestructurali

Bloc ceramic cu loca~ de mortar, pentru pereti structurali ~i nestructurali (Ia structuri Tn cadre)

h

I x b x h = 375 x 250 x 238 mm
POROTHERM 25

Bloc

ceramic

pentru speciala

pereti care

structurali,

cu

configuratie

Tmbunatate$te

comportarea Tn regim seismic

-

~.·. __

M

.,,,.,

I x b x h = :u..Q~-A2
'" m _.

J.8..rum23

>' .'

POROTHERM 258

_'.~'_m_,1

Blocuri ceramice cu nut $i feder pentru pereti de compartimentare nestructurali

h

I x b x h = 500 x 200(115; 100) x 238 mm POROTHERM 20N+F; 11.5N+F; 10N+F

Elemente pentru buiandrugi la zidarii din blocuri ceramice

Elemente din beton armat precomprimat In cofraj ceramic, pentru goluri cu deschideri de 0,25 - 2,50 m In pereti exteriori $i interiori.

120 x 65 mm POROTHERM*

EI~rente pentru buiandrugi din beton armat preeomprimat In cofraj ceramic, la goluri cu deschideri de 0,50 - 2,75 m in pereti exteriori , $i il1teriori.

80 x 238 mm POROTHERM S*

Realizarea zidariilor din blocuri Porotherm

Asizele $i apareiajul Rosturi verticale decalate la ~ din dimensiunea blocului, in lungul zidului; rosturi orizontale de mortar: 12 mm. Loca$urile de mortar trebuie umplute complet.
PTH38

••• JjlI(

J

~

.l-

J

~

lU

~

J

r

,.,

.. ',.4;

.•

1 l. I

IW>-

:.• -.

'to-,,..

11lll~ I

J

"l'"

24

~ ~

Zidarie eonfinata - colt de perete exterior

Betonul

(stalpi~or

b.a.)

este

E~!rooli'l fX~ c-:;n:ny·)

aeoperit la exterior eu elem"ente de protectie (ex. elemente

eeramiee PTH 11.5 N+F) pentru evitarea puntilor term ice.

Zidarie eonfinata - interseetie perete interior eu perete exterior

Betonul

(stalpi~or

b.a.)

este

aeoperit la exterior eu elemente de proteetie (ex. placi polistiren min. 5 em) pentru evitarea

puntilor term ice.

25

Realizarea golurilor de ul?i l?iferestre in zidarii din blocuri Porotherm

Montaj buiandrugi prefabricati din beton armat precomprimat in

cofraj ceramic (120 x 65 mm) peste goluri de w;;i ~i ferestre; rezemare laterala min.25 cm, pe blocuri intregi cu golurile verticale umplute cu mortar.

~~

"4" _ •••••.••• ,_

•••••

A

•• '

••,•••• _. __

••••• , ••••••••••• ,

••• ,

.••••

••• .jj.

•••••••••

M.~,

26

Asiza din caramizi pline 240 x 115 x 63, pentru completarea zidariei
D"'rr"f-,..."h

la nivel cu buiandrugii
......•.•..•.....•

I VIUlGIIt::;IIII.

Zii'ie

t:urantZJ

pine

24.1) x

1 5'.\ 63 IB f

i

t.u tio:'>;..lti

-c<};·g'nic;:.;

;Vfj; .?::

'::...0

tkjlr1rdrlx::~ POiu.;:""'.{;fm.

Elemente

de

b.a.

(centuri

in

dreptul

plan§eului)

acoperite la exterior cu elemente de protectie (corpuri ceramice termice. + placi polistiren) pentru evitarea puntilor

Buiandrugi

prefabricati

din beton armat precomprimat

in cofraj ceramic (120 x 65 mm) peste goluri de u§i §i ferestre.

• -

BUtililtXUqPTH 120x€5

27

Sortimente optimizate

Blocuri

ceramice

cu

proprieUiti

termice

ameliorate: au fata superioara ~i cea infeii()ahrc absolut plane (proces de fabricare controlat de computer); In rosturile orizontale mortar

special cu grosime de 1 mm. aplicat cu (Wienerberger - Porotherm)

0 rola.

Blocuri

ceramice geometrie optimizata

cu

proprietati optimizata

term ice

ameli()[ate: compa~itie ,~;
Tti-'"

a golurilor;

a argilei (cu adaos de umplutura

mate\~le

care Ii cresc porozitatea);

de perlit In golurile blocului. (Wienerberger - Porotherm)

POROTON T9

Blocuri ceramice izolare la zgomot)

cu proprietati ameliorate:

acustice

(de

blocuri grele;

blocuri destinate umplerii cu mortar sau beton (In imagine). Pentru cerinte speciale de izolare se folosesc pereti dubli. (Wienerberger - Porotherm)

28

Blocuri cu goluri din ceramica alveolara
Ceramica alveolara (poroasa) pentru corpuri cu goluri de greutate redusa (~i capacitate de izolare termica ameliorata) este obtinuta adaugand In amestecul "traditional" de argila+apa +nisip, anumite materiale naturale (pleava de orez, resturi de masline stoarse, faina de lemn, celuloza din hartie reciclata) sau sintetice (granule de polistiren) cu granulometrie mica (2-2,5 mm) care, In timpul arderii, degaja gaze, lasand "alveole" (goluri) 'nchise, uniform distribuite in mass materialuiui ceramic.

Laterizi Torres - Poroton

Biocuri ceramice din argi/a u~oara, cu alveole sferice inchise (In argila cruda se adauga

;;ranule de polistiren de 1-2 mm diametru care :;rin ardere orofilate. degaja C02), cu fete plane ~i
PARETE POROTON' 70J

Spassore.

30 em + lnmnaea

• •

~:ortar discontinuu .srticale.

In rosturi/e orizontale

~i

C/.,q.;Tl'ERlST10iE CEll'El.fM:NTO ~~:25lr3O>25cm ~dltlr~:30on di for"t.u~: :S 5:1% p~~

8ellenberg - Monomur 38

Biocuri ceramice din argila cu continut mare de carbonat de calciu car e, prin ardere, determina 0 porozitate naturala. Fete orizontale plane rectificate cu laser. Montaj cu mortar de ciment 1 mm In rosturi/e orizontale, Tntins cu un dispozitiv special. Fete verticale profilate (montaj "uscat").
-. ~ f a .•-•••• _

1_

ij:;i•...

j.....""•••.!

••

_~n' __ •• '

29

Imbinari Intre pereti ranforsate cu benzi din ote1la fiecare doua asize.

Terreal-

Calibric

Una

solution

complN.e,

briques

et accessoires

monolithe'l,. inegc.:Iee.

pour line

etflCacite

de r.os.e

et une qualite

de construction

Coffll' 00 volet roubnt

~~
!.W>W'''
_____

1

•.. _1

l, ~
:~] jJ'llli:

,~

= ••..• ,.,.,-

,_I_:'~~_._~.J

f~'" ~-~ '" }i

Fa~ii ceramice cu goluri pentru pereti despartitori

30

~

I i

II.

PRODUSE DIN BETON

Prima utilizare a blocurilor de beton pentru zidarii la constructii civile se situeaza la XX Tn SUA 9i este rezultatul cautarii "pietrei artificiale" Tnceputul secolului sec. XIX. Primul bloc de beton a fost turnat Tn 1882. $i astazi produsele din beton pentru zidarii sunt a Ie interpreta 9i utiliza Tn constructii 9i arhitectura. 1)
Tn

Tn

prima jumatate a

continuare legate de doua moduri de

Ca materia Ie economic, Inlocuind alte materiale mai scumpe.

Blocurile de beton costa mai putin ca piatra, dar 9i decat caramida. Din acest motiv, daca In unele tiki b.b. sunt utilizate cu precadere In alte constructii decat cele de locuit (Italia), diverse alte tari (Franta, SUA) utilizarea b.b este foarte raspandita tencuite fa orice tel de cladiri . 2) Ca materiale capabile sa simulezecalitatile
Tn Tn

zidarii destinate

a fi

estetice ale pietrei.

Capacitatea betonului de a simula calitatile estetice ale pietrei a condus la punerea la punct a unor produse speciale, destinate zidariilor aparente, cu moduri de finisare foarte diverse de

(culoare, agregate, tratamente superficiale); blocul din beton este utilizat ca element modulare a texturii de zidarie, cu trimitere la piatra. In prima jumatate constructia a scolului
XX,

F. L. Wright a experimentat regional.

blocul de beton Tn

de locuinte economice

9i adaptate contextului

Ideea sa se baza pe

posibiltatea de a amprenta materialul, atribuindu-i liJecoratii diverse pe suprafata vazuta.

..--

F.L.Wc;ght, StocecHoose, Hollywood, 1923.

___________

....

.;;Z;;.:id;;a:.:.[;;;ie:..:a;:.:r.:.:.m.::.;a:.:.:ta~dllOilJ""'.Q ••• 'Q""~wi.de.beton.l;textile.olook"'Slab~)-~-'-'''''''''''._'

_._. __ c

•••••_·

•••••••••

_

•••'

.A.'

,
31

Sistemul "textile block slab", pus la punct ~i aplicat de Wright la diverse cladiri construite intre anii '20 ~i 50', are la baza caramizi de beton patrate (41 x 41 cm) cu grosime de 9 em, asamblate eu mortar fluid ~i bare de otel. Plaeile puteau forma paramentele unui perete dublu cu gol de aer interior, sau ale unui perete (sau stalp) eu miez din b.a. turnat in situ. Wright a exp/oatat natura eompozita a betonului pentru a varia eulorile ~i granulatia placilor, folosind nisipuri de diverse tipuri sau pietre sfaramate. Elemente/e din beton pentru zidarii sunt in principal bloeuri pline, semipline sau eu goluri mari produse prin matritare; sunt realizate din beton de ciment cu agregate de diverse naturi. Forma lor - volumul, golurile, fetele, rosturile - rezulta din conformarea matritelor In care betonuLproaspat, Intr-un amestee relativ useat (eu putina apa), este turnat, compactat ~i vibrat. Caracteristicile agregatelor sunt importante pentru determinarea proprietatilor elementului ~i a costului sau; se utilizeaza agregate normale (nisip ~i pietri~) sau agregate u~oare (argila expandata, spume vulcanice, scorii, zgura). In raport cu greutatea betonului ~i prbeentul de goluri, se obtin prod use eu greutati specifi,ce diverse - deci eu diverse rezistente mecanice ~i diverse rezistente /a transferul caldurii.
Aspectulblocurilor

de beton este influentat intai de toate de natura ~i dimensiunile

agregatelor, preeum ~i de cantitatea de apa dinamestec. Culoarea se datoreaza cu precadere materiilor prime utilizate. Forma blocurilor - inclusiv profilatura superficiala (striuri, cane/uri, basoreliefuri) - ~i structura materialului sunt obtinute prin cicluri rapide de amprentare sub presiune in m8trite din care blocul inca proaspat este transferat catre procesul de maturare, prin care betonul atinge stadiul de intarire. Procedeul folosit pentru maturarea betonului influenteaza coloratia bloeului. Odata intarite, blocurile destinate zidariilor aparente pot fi supuse unor tratamente superficiale (ca ~i piatra): ~Iefuire, sablare, buciardare, flamare etc. Daca sunt destinate a fi utilizate in zidarii "uscate" sau cu rosturi foarte subtiri, suprafetele suntfrezate sau r~2tfficate mecanib. Un tip pa~i~ular de finisare care imita bosajul de piatra (relief superficial pronun\at) este finisajul "split". AW·fu:i:.,~~fir1isaj;tareimita piatraneregulata,este cel al bfocului "slump", ob\inut cu amestecuri maifluide ~i care in momentul decofrarii sufera 0 deformare in sens vertical, determinand 0 forma neregulata a bloeului.

32

~

• • •
_ _ .•., "

.--------------------,,-

-pe

Blocurile pentru zidarii aparente pot suferi ~i tratamente superficiale peliculogene, baza de ra~ini, emailare ~i glazurare. $i blocurile din beton au suferit 0 evolutie interesanta, menita

sa Ie amelioreze

performantele ~i/sau sa Ie largeasca domeniuf de utilizare. Folosirea argilei expandate ca agregat a fost pusa .Ia punct lafinele anilor '30 In

Danemarca ~i este astazi larg raspandita Indeosebi In Europa. Blocurile din b.c.a. (inventat In anii '20 In Suedia) au 0 greutate foarte redusa, sunt u~or de prelucrat, au fete regulate ~i netede.

Tipuri de blocuri din beton

a) - b) Blocuri pline a

C)
<'-.'

,,

"'

-'"

_.,f

.
_~j I
/

i
,::!

!;

n

'.

'"

." c
••• '•••••• '.

GJ····:'·····
--'0_ •••.••••••

( .b
'.

c) Bloc semiplin

d) Bloc cu gal interior

c

d

e) Bloc pentru parament aparent (cu caneluri)

f) Bloc cu gal interior format special de colt

e
g) Bloc special pentru zidarii de umplutura la structuri In cadre 9 h) Bloc special pentru centuri ~i buiandrugi

Montarea blocuriJor din beton

. r In rosturi onzontale _ ~I. v<;rticale "1_~_4.·. Cumorta'

Cu mortar In rosturi orizontale ~i profile de
ImbirTare"V~fUC81a

Montaj 'uscat' -l; miez.turnat ••

,

, -",

.,

.•

33

• .,
Siocuri VOSS Siocuri din beton cu goluri mari, zidite uscat !;>i monolitizate turnat "in cu mortar de ciment preparat !;>i situ"; peretele include armaturi verticale !;>i orizontale. Montaj "uscat"+ miez turnat

34

-

Blocuri DAC-ART

Blocuri

din

beton

colorat

pentru

zidarii

aparente cu aspectul §i rezistenta pietrei de calcar; blocuri de diverse dimensiuni pentru

pereti interiori §i exteriori, inclusiv cu forme speciale (ex. de col\).

Blocurile pot include carcase de polistiren cu gol interior.

Blocurile sunt zidite uscat, apoi Tn goluri se dispun armaturi §i se toarna beton.

Blocuri TRENWYTH - VERASTONE

Blocuri de zidarie
reGie/at,

prefinisate, pereti

din material structurali §i

pentru

nestructurali.

35

1

I
Produse din beton celular autoclavizat
Betonul celular autoclavizat (BCA?) a fost inventat In Suedia In anii '20, de catre

I
i

arhitectul Johan Axel Ericksson, ca alternativa"pEmtrl1 produsele de lemn, deficitare dupa razboi. Betonul celular autoclavizat este un beton u)'or preturnat, care, spre deosebire prod use din beton, se poate taia cu fierastral:Jlla"-t.iimensiunile cerute instalatii. Unul din motivele importante pentru care In prezent BCA este utilizat In constructia de locuinte, este economia de energie. capacitate caldura.2 Blocuri/e de BCA au fete regulate )'i netede, a)'a Incat se zidesc cu rosturi subtiri ~i se finiseaza cu 0 tencuiala "Ia pie Ie" realizabila rapid. Se folosesc Tn principal la zidarii de Numit "termoizolatia structurala", BCA are 0 buna )'i permite realizarea de )'lituri pentru"trasee de,
Ii.

de alte

de izolare termica, dar )'i calitatea de a acumula

umplutura )'i compartimentare;

sunt utilizabile ~ pentru zidarii portante, dar cu restrictii.3

roof panel

_

blocks(mside wall)

wallboard

thermal protection wall

o

:~~~~Q~~~~~)
1 2

J

Corespondentul

in englez8 este MC

- Autoclaved Aerated Concrete._

"In some European countries 60% of new home construction uses autoclaved aerated concrete (AAe) blocks or panels for exterior wall construction. AAC is also a common building material in the Middle East, Far East, Australia, and South America" (Residential Concrete Magazine, May 1st, 2006)
3 conform,

,

' '

j
, .

Normativului

CR6-2006,

din SCA GSN 50 in Romania se pot construi: ZNA - numa; P; ZC -

"1'

.-:XJ:±1jo~u-'.ismicilate.foad"'edUsii,(.X..si"'U,.D.'a~

-'

--,

•1
JI

Blocuri YTONG Oimensiuni standard. Montaj cu mortar in rosturi subtiri (2-3 mm)

Note:

G = smooth = tongued & grooved T&G T & G + HG = tongued & grooved + ergollomiwl grips

37

I
Zidarie din blocuri Ytong - detalii caracteristice 8.3.8-2 a Wall connections
Wall in Ytong blpcks -load bearing walls
a. 600 rnm b thicknesses· 150 rnm 175 mm 200 mm 240 mm 300 mm :365 rnm c. 250 mm

I '1
.,.

8.3.4.2 Murfof reinforcement
Directions for use

1. 2. 3 4.

Ytong WJII Ytocol rvlunor EI ~J Munor corner

,w,'"

•• -

Sizes
a. 40rnrn,901ll1ll,140/llIl\,t~~

~b.-di8meter....4,5Inll1
c.8x1.5/ll1ll

38

8 _3_10.1a Placement of floor
Placement of concrete floor on S()lid 300 mm Ytong wall

1 Ytong block 2 Ytoeol 3 mesh reinforcement laId in plaster
4_ thermal insulation - tipe PU 5_ concrete floor
6_ bituminous felt· Olln_ 4 111m

7 mortar

8.3142

Window-solid ytong wall

Directions for use

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

Ytong block Ytocol internal plaster external rendering water proofing flexible joint thermal insulation type PU butt (cut from 100 mm block)

o
--.-0

I I
JiiI

I

1. ytong block 2. ytocol 3. ytong lintel

j

,

j
40

-

I

B.33.2a
Directions

Ytonq lintels
for use

1. 2. 3. 4.

Ytong block Ytocol ytong U ~ lintel concrete beam - poured in
situ

S,zes:
a <wailab!e leogtn 2 m - 6 m b. width: 175 - 200 - 240 - '300 - 365 c. 250 mm d heighth of the reqwred concrete
1)8am to De calculate·j by structural

engineer. e. 50 - if IJ = 175 - 200 - 240
55 if

b = 300

62.5 - if I) = 365 1. to be calcui3ted

t---=--t

• • • • • • • • • • • • • • • • •
••..• _.

"O"_"'M, __

"

", ••. ,.,,,

••••••.•••.•••

~ •• """

41

• •

••
•• •• •• •• •• •• •• ••
concrete floor

J

J
I ceilinq

1 ytong blocK 2. ytocol 3. ytong lintel 4. mesh reinforcement 5. mortar 6. concrete floor i ceiling 7. butt - to be cut on site and glued to lintel 8. elastic joint 9. insulation

i ,

-t--<D

i.-@

i--0 -'I
8-3,102 D' Placement of floor

I

placement ofYtol1g floor Qn Ytong lintel


42

1. Ytong block 2. Ytocol 3. Ytong lintel 4. Ytong floor 5. thermal insulation-type PU . 6. mesh reinforcement laid in plaster 7. bituminous felt - min. 4 mm 8. internal plaster 9. sound insulation 10. cement floor 11. flexible joint

j
..•..

8.3.13

Ring beam - on solid Ytong wall-

using U lintels

Directions for use

I 2. 3. 4.

Ytong block Ytocol Ytong U lintel Ytong ceiling 5. mesh reinforcement 6. cavity or insulation 7. bitumenous felt· mill 4 mill

HEBEL flat roof on solid wall - B 4.11.1a 1.
2. 3. ytong block nocol / ytong fix - thin joint mortar HEBELAAC roof panels Reinforcing mesh Thermal insulation DPC Insulated screed

4.
5.
6.
7.

+_LL. t3t.Jl---t

+---~.---f
_""..C<{l
ii
..N.."''"

43
If'~

ilI~~!I

4J..

~

""./!!

_

.

• ••
, I

i

.1IlI .L

~

I
J

Elemente pentru pereti despartitori

a) Placi cu fete lise - montate cu mortar In rosturile verticale :;;iorizontale

cu fete profilate - montate cu, mortar numai In rosturile orizontale

-,
J

j

I

J

J

J

j

I

j j
j
J

-l-I
44

I
•.

Fa§ii armate pentru aeoperi~e inclinate la mansarde Lungime standard: 6m; posibil pana la 8m. Latime: 62.3 (§i peste). Grosime: 20 em (§i peste)

-.
45

Sistem constructiv din

fa~ii de SeA,

pentru hale industriale

(Ytong - Hebel)

The HEBEC aeratecfconcreiebuiiCiinisyst'em

inindl.lstrial buildi ng

HEBEL roof pCinel~ Islopedl

Ifl"tl

HEBEL roof panels

Floor
HEBEL

HEBEL roof panels I-~he.j'

Jloor

pa n e.(s

Externalwall;
non loadbearing
HEBEL
WCilt

HEBEL fire (,rotectionWall horilontaV~erticCil HEBEL complexdividingwatl h oriz 0 nta Vve

horizonlcil

panels

rti Cci l

HEBEL Vertical

w"ll panels

Internal wall

J
j

J

J
46

c: n < standard matrix

47

III. PRODUSE DIN SILICO-CALCAR

J

i

1

J

-----48

..

,

-~-

,

-~'

"

''{,:,.~"

1-'-'" -

~;il
"'~

Pereti prefabricati din blocuri de silico-calcar (Ytong-Silka)

IV. PIATRA NATURALA
Intrucat piatra este In continuare prezenta In traditia locala, In diverse tari europene normativele conditia recente de zidarii portante 0 iau In considerare; asigurarea comportamentul utilizarea sa este admisa cu mecanic ~i durabilitatea, ca ~i

sa poata fi demonstrata

comportamentul

termic cerut de normele actuale privind economia de energie.

Tipurile istorice de zidarii din pia' zidariile din piatra bruta - piatra sparra sau DOlovanl ae rau zidariile din piatra de cariera cioplita grosier (moloane) zidariile din piatra fatuita sau piatra de talie In prezent, restaurare, cu aceste tipuri de zidarii se confrunta In mare parte activitatea de

In timp ce normativele actuale privind zidaria portanta exclud (eel putin In zone regulate, astazi

seismice) zidariile care nu sunt realizate din elemente cu forme rectangulare prod use chiar ~i industrial (v. Eurocode 6).

Zidarie din piatra bruta

"'-I'M'''

\<lIl,

~4_

I

1';

I

49

;?:idariedin piatra cioplita grosier (moloane)

Parement

Epaisseur des joints 3, .. 4 em

,1-

--

I -~ 1.5 h •. 3 h

---...

/
J

J

J

Epa;sseur des joints 2 ..,3 em Joints verticaux decales d'au moins

10 em

J
Plan d'une asslse
Surfaces. D ,.

cfassrse:

," 2

'-!.

1

Oe+auts de o!an~;ti? de-.tlac:e:.sdelit" (

~

-

I

-----

Zidarie din moloane + beton armat

et ~ 25 em, (2 ~ 15 em

~.-

0:
~f, ~f.

c=J

Decalage minImum des joints verticaux: - a rexterieur. h/2 mais au moins 20 en) - a rinterieur, 15 em

CJ Cl

0<

01
Zidarie din piatra de talie
Tipuri de apareiaje
assestamenlo irregolare assestamento indentato

Plan d'une assise Epaisseur maximale des joints 1 em

asseslamenlo

pseudo-isodomo

-~'-assestamento isodomo alterno

8__ -._._ giunto .-JaCC.ia intern a 0 posteriore faccla esiema a antenore letto superiore

grossolanamanle squadrati

faccia

con giunti

a Slradelle

giumo visibl1e stradelle

letto.faccia B giunli intagliati
__

•..."

~,

'111

lJ I

letta intaglialocon faccia e glunti uUlllg(Q~~EJ.Qle~quadratl __

51

I,
if"Cf

I

~.j

Tipuri de zidarii portante din piatra (conform Normativului

italian OM 20.11.1987)

In zone seismice,se admit n~maizidarii nivele se admit:;;i zidarii din'piatra brutaHstatela

din blocuri rectangulare; la c1adiri cu mC:l'$;2 max 160 em.

muratura in pietra di Ci:iva nOn squadrata (~pess. min. 50 em)

muratura in pietra di cava non squadrata e listala (spess. min. 40 em

corsi in pietra (H max 160 em)
I

j ...
'

.1

1
1

~l""""""'"

1--'"
52
AIda Rossi, Casa Alessi, Lago Maggiore, 1989

J

ALCA TUIREA MODULARA A ZIDARIILOR
"ea toate dispozitivele sau instrumentele vietii de zi cu zi". 1 simple, unitatea de zidf1rie este un element ingenios al

Caramida este fecvent indentificata ca fiind primul element de construcfie standardizat, cu dimensiuni ~i proportii prestabi/ite. Elementul de baza al zidariei (unitatea, modulul) conditioneaza apareiajul zidariei:

modul de tesere ~i dispunerea In asize cu distributie regulata a rosturilor depind de 0 anum ita relatie lntre parti cu dimensiuni prestabilite. Oimensiunile lnaltime, determina elementelor de zidarie alese, cu raportul modulara lor specific lungime-Iatimeproiect. Grosimea a

un sistem de coordonare

propriu fiecarui

pereti1or, lungimea, lnaltimea, multiplilor modulului de baza.

pozitia ~i dimensiunile

goluri/or sunt definite ca rezultanta

Oimensiunile caramizii arse au variat In timp depa~it 35 cm Tn lungime ~i latime,

~i de la regiune la regiune, dar rareori au
pentru a garanta arderea de

~i 11 cm In lnaltime,

corespunzatoare

~i a preveni deformarea

excesiva In timpul arderii; In plus, elementele

zidarie trebuie sa fie u~or de manipulat (cu 0 mana). Cu putine exceptii, aceasta regula este valabila ~i azi. Oimensiunile elementelor de zidarie ~unt lntotdeauna indicate In aceasta ordine:

lungime x latime x lnaltime (1n mm). Formatele sunt diverse, dar In general se respecta 0 regula de baza ce asigura teserea:

I

lungimea = 2 x latimea + 1 rost

I

Ca sistem de reguli de compunere nesere")

a elementelor de se

baza ce asigura "Iegarea" peretelui pe 3 directii, APAREIAJUL bazeaza pe acest raport lntre dimensiunile elementului de baza. Grice zidarie - ~i lndeosebi cont de coordonarea rationalizarea dimensionala ~i executiei,

cea aparenta - trebuie sa tina a elementelor de baza, pentru unui

proiectarii

dar ~i pentru obtinerea

aspect corespunziHor (1n cazul zidarii/or aparente).
In cazul zidariilor tencuite, elemente de dimensiuni

mai mici pot fi obtinute prin taierea se folosesc elemente speciale cu

piesei de baza In ~antier.

In cazul zidariilor

aparente

dimensiuni mai mici standardizate, corespunzatoare

unor submultipli ai caramizii: 3/4, 1/2, 1/4.

1
'~i""l--

Ramcke, Rolf, Masonry in Architecture,

Masonry Construction Manual, Basel/Boston/Berlin,

2001

53

ProiectuJ trebuie ded sa respecte restrictii1e care decurg din teserea zidaneiprintr-o corecta dimensionare speciale.

e'.T:and

nevoia de a taia caramizi ~i de a folosi bucati cu dirT' 2nsiuni

1
Dimensiuni modulare §i dimensiuni nominale
Dimensiunite
v

modutare (dimensiuni tehnice de coordonare)

se referS. la elem2:-:2'2 Dimensiune modulara (em) I
75

de

j

zidarie 'puse In opera' ~i sunt cele care se folosesc In proiectare. Se bazeaza pe un slstem modular cu baza 10 cm, ceea ce

Dimensiune nominala (mm) !I 63

Inseamna ca fiecare dimensiune a caramizii majorata cu 2 semigrosimi de rost este multiplu de 10 cm; sunt utilizate ~i semimodule (5 cm). Dimensiunile nominate sunt dimensiunile utilizate
20 125 25 30 15 10

29'J 140 240 1~J 115 90

j

In

comert pentru a desemna un anumit sortiment de caramida sau bloc. Sunt determinate In raport cu sistemul modular, sC8zand

grosi(TIfJa rostului din dimensiunea modutara.

GRQSIMI DE ZIDURII DIMENSIUNI MODULARE
pentru' caramida cu dimensiuni Zidarie de '!. diramida nomina Ie 240 x 115 x 63 Zidarie de 1 1/2 caramizi
375em (240+115+10+10mm)

Zidarie de 1 caramida 2Scm (240+10 mm)

j

Zidarie de 2 caramizi 125cm (115 +10 mm) 50cm (240+240+10+10)

Tipuri de apareiaje
Incazul caramizilor, dimensiunile mici ale elementului de baza fac posibile apar9:":;,'S diferite, rezultand zidarii de diverse grqsimi §i cu diverse texturi pe fata expU$a. In regiunile unde caramida a fost ~i este folosita frecvent, s-auutiHzat tipuri de apareiaje, rand cu diverse moduri de dispunere a caramizilor In alternanta In timp c;/erse din cad-:_ unui sifsau

~i In randurile suprapuse; diversele apareiaje raspund unor cerinte structurai~
1""'1,.· ..l 'J

!
--"'.•...

estetice diverse.

54

I

Zidarie de 1/2 caramida
stretcher bond

Zidarie de 0 caramida
header bond

flamish bond

\.

'~,,"

.

u

•.

,

•..

.

_

ll.

. -~j""",

55

,

-,,-

monk bond

j

,

Zidarie de 0 caramida §i jumatate english bond

1

Zidarie de doua caramizi english bond

56

I

--I

english cross bond

dutch bond

l.· •••. ""'_.~.."

.
57

__

• , ••

In cazul elementelorde diferentierile Tntre apareiajesunt

dimensiuni

mai mari - blocurile

ceramice

sau din beton zidului. mai mici

minore, TntruciH Tn general blocul ocupa toata grosimea se folosesc local elementele de dimensiuni

Pentru decalarearostu~ildrpeverticala

obtinute prin taiere sau elel1le,nte speciale Uumatati de blocuri).

Blocuri ceramice

Blocuri din BCA

Proiectul trebuie saprevada blocurilor de zidarie.

dimensiuni stabilite functie de dimensiunile

modulare

ale ..!

I

MODULUL (M) = dimensiunea nominala a blocului

+

grosimea rostului vertical

1
1 -.

J
Determinarea cote lor A. B. C J = grosimea .rostului = 5 mm A (exterior-exterior) = (n x M) '- J = (n x M) - 0.5 em
C ,', C ~".,:c-t,.,~, "',.( ,,>3,'C, ~,iC~"f':, r. ' ' ,t

1

~
0

"c-_

"

•. ~"7"-~_O;,'7~"·o. ~7B,_(jnte[i2r-JnteriQ[) = (nx M) co
0

+J ,==(n
0

x M) + O.5cm

_Y'""',":",";;:c.·_uP

C (exterior-interior) =(n x~)

1

~.S::liI~4l J
.!>J

L..........

A

,

A

",

•• ,,,,,

''''

,,_

."

"

''''~-~_I'

58

I

Inaliimea zidariilor din blocuri trebuie sa fie un multiplu Intreg al Inaliimii modulare a blocului

(Ina1iimea nominala a blocului + grosimea rostului orizontal)

Coordonarea modulara
Este un mijloc de a defini dimensiunile spaiiilor arhitecturale §i ale elementelor din care ele sunt realizate, astfellncat independent. sa fie posibila corelarea dimensionala Intre componente produse eficieniei In proiectarea §i execuiia construciiilor, §i

Are ca efect cre§terea

faciliteaza Intreiinerea.1 In general, coordonarea modulara are la baza un sistem de axe §i plane de coordonare, bazat peanumite Conceptul antropomorfice) 'masuri' repetabile §i cumulabile - respectiv un modul (M). de "modulare" este foarte vechi. Folosirea modulelor (bazate pe masuri

ca instrumente de compozitie §i coordonare dimensionala se Intalne§te Inca din

arhitectura c1asica greco-romana. Fara a neglija valabilitatea demonstrata a modulului ca instrument de dimensionare compoziiie, conceptul modern de coordonare modulara este legat Intai de toate §i de

industrializarea

proceselor constructive. moderna, istoria coordonarii modulare Incepe In 1936, cand Albert

In arhitectura

Farwell Bemis propune un modul (M = 4 inci) pentru constructiile de serie. In perioada primului razboi mondial §i anii imediat urmatori, s-au formulat mai multe propuneri privind valoarea modulului: 1. In Germania - Ernst Neufert propune modulul 1/8 m = 12.5 cm - baza "sistemului octametric".

1 "Greater productive capacity in the construction industry to meet the demands of an expanding population must be provided by increases in efficiency in the processes and techniques of designing and building. An ultimate objective is the development of a system of construction in which al/ materials, components, products and equipment fit together simply and easily with minimum alterations required on the job." (Modular Practice, 1962, John Wiley & Sons)

'''''~i,...";,_.•• ~.~.r~.~ ... ,,,,

,~

_~'1'

.~,

~~,~",_",,,,,

,,,,~, __

,"',j'-_'

•••• 41

._

••••••••••,••• , •••••• "' ••• , ••• _

•••,

••••

_

••• -_"' •• _

••• ) •• Ji •••••• ,_

•••·••••••••• _,

•••• _ ••••••••• , •• , __

~.

59

••

2. In Franta - Jean Pierre Paquet propune modulul de 10 em (aproximand valoarea de
4 inci a lui Bemis) 3. In Suedia - Lennart Bergwall ajunge fa aceea9i pr~R~r1er~'2a~i Paquet - modulul de

I I
j
J

10 cm (cca 4 inci).
Oar abia In

1953 "European Productivity Agency" (organism tehnic al OEEC) lanseaza

un studiu sistematic privind coordonarea modulara (Proiectul EPA 174), la care au participat reprezentanti ai 11 tari vest-europene.

In prezent, valoarea standardizata pe plan international a modulului de baza (adoptata In

1955 prin Conventia de la Munchen, In urma studiului amintit) este
M = 10 cm. Valorile multimodulelor standardizate pe plan international pentru coordonarea

1
1

dimensiunilor

in plan orizontal sunt:

3 M, 6 M, 12 M, 30M, 60 M respectiv 30 cm, 60 cm, 1.20 m, 3.00 m, 6.00 m.
Proiectarea modulara
Se refera la sisteme de proiectare bazate pe retele modulare care fac posibila folosirea §i integrarea unor componente standardizate, produse industrial. Modularea (componentele simplifica proiectarea, executia, dar 9i Intretinerea constructiilor

1

1 1
1 1
t

cu dimensiuni modulare putand fi u90r Inlocuite). folosirea unui numar

In general, pentru a realiza econom'ii de c0sturi, se recomanda minim de dimensiuni preferate. Proiectarea modulara este obligatorie In cazul construqiilor

prefabricate.

1 1 1
60

I

ELEMENTE CONSTRUCTIVE DIN ZIDARIE
PERETE NEPORTANT

(NESTRUCTURAL)

STALP PERETE AUTOPORTANT

PERETE

PORTANT

(STRUCTURAL) ARHITRAVA (BUIANDRUG)

PERETE

DE INCHIDERE

SUB NIVELUL TERENULUI

BOLTA

PERETE

DE RIGIDIZARE

(DE CONTAVANTUIRE)

PERETI , DIN ZIDARIE
Din perspectiva functiei portante, peretele din zidarie poate Indeplini diverse roluri in cadrul constructiei; astfel, el poate fi: perete structural (portant) - atunci c~nd preia forte verticale ~i orizontale care

actioneaza In planul sau perete de rigidizare (de contravantuire) - atunci cand nu este Incarcat direct cu

forte verticale, dar preia forte orizontale care actioneaza In planul sau perete nestructural (neportant) - atunci cand nu face parte din structura po~anta a constructiei (poate fi suprimat!) perete de umplutura - la structuri In cadre de b.a.; nu face parte din structura portanta, dar contribuie la rigiditatea laterala a constructiei ~i disiparea energiei

seismice (nu poate fi suprimat decat cu masuri speciale!).1 In ceea ce prive~te alcatuirea peretilor, In timp, In diferite contexte nationale §i regionale s-au constituit diverse modalitati de realizare a zidariilor portante; ele sunt prezentate schematic In cele ce urmeaza, cu mentiunea ca normele actuale au diverse atitudini In raport cu aceste alcatuiri. Specificatia Eurocode 6 indica faptul ca respectivul tip de zidarie este indus In norma europeana, dar nu este luat In considerare de normele romane§ti. Unele din zidariile prezentate (i, j, k, I), traditional folosite In nordul Europei ~i In SUA, nu sunt In prezent considerate zidarii portante nici de Eurocode 6, nici de anumite normative nationale (cum sunt, de exemplu, cele din Romania §i Italia).

,_

.."

• 1,l:;.Qnform Normatiyului QBp;;.f_Q,99,.

"

..•

,

, •• ,,_,_

••

_

••

\

61

----~2 .~ ,,~ -." (Euroeode 6) (Euroeode 6)
,~ 1>

I. Pereti din zidarie nearmata

I.A_Zidarie simpla (monostrat)

1~ I I I Y;;F;

I
I
b. Din elemente tesute In grosimea zidului, eu rosturi verticale deealate

a: Din elemente ee aeopera integral grosimea zidului

j

c. Idem a - dar eu mortar diseontinuu In rosturi (grasime peste 3 mm - 8-15 mm)

d. Idem b - dar cu parament aparent din elemente speciale, amorsate Tnapareiajul zidului realizat din elemente obi~nuite

I.B_Zidarie dubla tara spatiu intermediar

2 pereti parafeli asociati Intre ei cu mortar In rost longitudinal cu grosime max 25 mm

e. ConexiLlne ranforsata ell agrafe metalice transversale (min.2 / mp perete)
l_-*Mobl>i T ;

f. Conexiune ranforsata eu armaturi In rosturi orizontale

II , • ""'~'_'

.

J

~

I.C_Zidarie dubla cu spatiu intermediar
(Eurocode 6)

g. Cu miez din mortar sau beton (min.50 mm) + agrafe metalice de asociere a paramentelor

h. Cu spa\iu de aer sau umplutura din material termoizolant; pere\ii pot fi asociati cu armaturi orizontale Inglobate In mortarul din rosturi
Variante: - Ambii pere\i sunt portantl - Unul din pereti este portant. celalali autoportant (min.70 mm) cu rol de parament

I.O_Alte tipuri de zidarii duble cu spatiu intermediar: zidariile articulate

Sunt zidarii cu peretii paraleli Intre care conexiunile

sunt realizate cu elemente

de

zidarie dispuse transversal. Prezinta risc de ruptura prin mecanisme locale de cedare, la nivelul elementelor de legatura. Traditional folosite In nordul Europei :;;i SUA (unele tipologii au fost folosite :;;i In

Romania interbelica -

ex. zidaria "americana", fig.i), In prezent NU sunt considerate

zidarii portante de catre Eurocode 6.

i. Conexiuni din caramizi pe cant; golul nu e continuu pe nici 0 directie

j. Conexiuni din caramizi a:;;ezateorizontal; gal continuu pe directie orizontala
I__

;,-"-i~:',""

.

.~.~'

~~$

.•••

._r. _.

nl~_.~._._J.lI

,

~,_.__

u

_

63

--1

k. Conexiuni din elemente de zidarie transversale la cateva asize; de regula unul din pereti este portant.

I. Pereti cu grosime redusa, la distanFi relativ mare, asociati cu zidarii transversale ('contrafortn
Sistemul permite realizarea unor zidarii portante cu inaltimi foarte mari, peretii fiind asociati sus :;;ijos cu centuri de b.a.

Pereti , din zidarie armata
Ideea armarii zidariilor pentru a Ie conferi

0 mai buna rezistenta la Intindere (actiuni

orizonta/e) ~i 0 ductilitate superioara de natura, sa reduca riscul fisurarii, este foarte veche. Din timpuri stravechi s-au utilizat zidarii care Inglobeaza elemente din lemn sau metal, capabile sa preia Intinderi. seeolele XVII Unele rezolvari care anticipeaza In mod direct solutii1e actuale se situeaza In

~i XVIII, In legatura cu prob/emele ridicate de realizarea cuplo/elor din zidarie. Oar

aparitia zidariei arm ate ca tehnologie eonstruetiva poate fi fixata la star~itul secolu/ui XIX, odata cu diversele inovatii ~i experimente privind cimentul armat. /n aceasta perioada, prim~le utilizari ale zidariei armate apar In Franta ~i se datoreaza arhitectului Anatole de Baudot care aplica noua solutie la unele locuinte de /anga Paris ~i la biserica Saint Jean de Montmartre din Paris.

J

Anatole de Baudot, Saint Jean de Montmartre, Paris, 1897 - 1904. Inchideri din zidarie armata. Armaturi din bare

J
J J

-

o 3 mm

Inglobate In

mortar de ciment, dispuse In golurile caramizilor ~i In rosl:iJrite orii:'ontale -

64

Zidariille armate s-au raspandit cu precadere Tntarile confruntate cu probleme seismice, ceea ce impune restrictii importante pentru utilizarea zidariilor simple, nearmate. In continuare sunt prezentate tipurile de zidarii arm ate utilizate In prezent.

II.A Zidaria confinata

placa ba sau
funda\ie perete

II.B_Zidaria cu inima armatii

armatura orizontala '-~"fnmo;:ri:lrul-din';:oSfuri . -

l

-r"l,l
""--

.•••.""•••

ij

1I1

,

.

_r~.''''ln

PH'-

"

•••••.••. "'_ •••• lt~

*'.••....•. l'"

~

..,

..

_ J

65

• • • • •
.

II.C_Alte tipuri de zidarii armate (Eurocode 6)

Zidarie cu armatura orizontala difuza In rosturi orizontale

1

J
I

~i
,
I

J

J
I

.J

Zidarie cu armatura orizontala difuza, dispusa In elemente tip U apte sa formeze centuri
"''''H",fin. Ii
],. J

din b.a
1. 11 .. 1, ~. ~

J

lit ,I

".,

""HUH"

,

'" ,..,.... , '---"-1"• ~,,-

66

------

•...

Zidarie cu armatura

verticala difuza Tn blocuri cu goluri, dispusa

lainterax

redus

(corespunzator dimensiunii blocului)

Zidarie cu armatura orizontala §i verticala difuza, Tnglobata Tn mortar

Zidarie cu armatura difuza Tn goluri create prin modul de tesere a caramizilor §i umplute cu beton
""._ .~~~,_._~,__ ._.~~~ .. """~Ic ' • '.l:II_l!Il!~~'''I.llj._'_'_.~'_~_' __, • __• • ,_ ••• ._ ••• _ ••• __ ._,~" __ ••••• , ••• _"Hr __ ~~

•...

67

III. Pereti din zidarie precomprimata
(Eurocode 6) Zidaria precamprimata este 0 zidarie
cablu intins

i
I

careia i-au fast induse In mod deliberat eforturi de compresiune tensionate; anuleaza utilizare, prin intermediul cablurilar Ing/obate ~i aceste eforturi de compresiune

I

efarturile de Intindere ce pot aparea In

ancoraj cablu

-,

J

J
ST ALPI DIN ZIDARIE

J

1
I

1

1

1

Antoni Gaudi, Palau GOell, Barcelona (1886 - 1890)

1

68

StiHpi din zidarie simpla

Coloana la Basilica din Pompei (120 LH)

Stalpi din zidarie armata

.~., -69

--

ZIDURI DE SPRIJIN

Probleme specifice: preluarea Tmpingerilor pamantului colectarea apelor meteorice din pam ant Pot fi realizate din: zidarie simpla - cu grosime variabila (a. b) zidarie armata (c)

1
J

1
1
I

!

a)

c)

,- copertina

_ hidroizolatie

I

tub de dren drenaj pietr~ ~i piatra sparta hidro;zola\ie

,70

•• ,

-"

.•••

" ••

-, ,

,a,

---'I"m_,

Zid de sprijin din blocuri de beton cu montaj uscat (AS Retaining Walls)

•....

(~;;r"~- ;~=;;Z;;~~.t'-t.~Nlf(,C>C.i; ~~&-olrrrX' ,-,;{O.V<vr~f'JCA( ~.""'
.•.....• IH_<X-,y.~~

'''/1-'

.,a.£lrNIY(.{X:-K "",-.'£1'

--=--

",-{
,

'f; -

(J~'"

--J
.-T

~ ,
~)

..

~

", i
(M~p.W:wrC"(P1'U
j "/'"

,1

~_

~!-r,6fJ~:;Oft.

/ ",;>~~~/(/:<""<:;(0 ':- '.: .. .', .... ~ j kOCKp~_"".~"" L_. __ ~':"'~~~~~-:~~~,.(; ·'-~-Ii~Ll.~PC?GV -i~···------_:>"'':?'~~:'''''''·:'--''-~-)s:-'':~''''~~ ",' " .•.. 1 {( .•....... h- JI-J

•.•• tNUf..Akrt;:.tU

~~Y!:'q_;&(r~"-,,...-;! (.~""'¥"''''''''':.''l,~ ._- ~~

r••..•...•.• '"

-1---."._,/~;':~1

.---=----~f..~\U:55 t'NA.NIQ"

\

'ZHr;

\-

1~('(;l~~)flJofPf4A.IN PJ1>r W"/Tt'P ro PAY".J~

L

L

L
71

---~72

~.

-- .. ..
~

"I';F~'

.I

~

_>·c._.",\

~\i
,S ~
E,_.

i

PERETI , USERI AUTO PORT ANTI ,

Pot fi realizati din: zidarie simpla, n~rarmat~ . cu grosime.c~rtstanta cu "coDtratorV

zidarie arhlat~C

I

Zidarie autapartanta de Y, caramida cu cantrafai\i dispul?i simetric fata de grasimea peretelui. la interax de cca 2 m

Zidarie autoportanta din blocuri de beton cu montaj uscat (AS Fence TMSystem)
Local, sunt prevazute armaturi In rosturi orizontale lng/abate In mortar
Fence Panel Elevation View
_6"

Fence Panel Block Section View
AB ffNCE CAP BlOCK

GAOVT Ml FtNa.f'A."lH SEtOWHORJ1ONTAL

&tDCY..(Of4':S ".WI!

J.IC

>nH


,

AB f[NeE PANfl 81.O:::Y.

H"ORt1ON1~._ SlEfL

'1~-~ " _.~

PROIECT AREA CONSTRUCTIILOR DIN ZIDARIE ,
... -

Compozitia spatia1a a constructiilor traditionale din zidarie este evident influentata de tehnica constructiva devenita principiu ordonator al proiectului: constructia este organizata din 'celule'
2~
m

delimitate de pereti, conform unor criterii dictate de ordinea structurala, rezistenta la intindere dimensiunile de slaba

a zidariilor ~i de

limitate ale eiementeior ce

formeaza structura orizontala; dimensiunile ~i pozitiile golurilor sunt ~i

restriction ate din ratiuni constructive structurale;

stabilitatea la solicitari impune organizari spatia1e pe cat posibil simetrice ~i care sa ofere trasee incarcarilor continui pentru
A. Palladio, Villa Rotonda, cca.1570

transportul fundare. Aceste

catre terenul de

caracteristici

sunt indicate

~i de normete

,

actuate de proiectare.

In cazul

Romaniei, Codul de proiectare a structurilor din zidarie din CR6-2006 ~i capitolul referitor la proiectarea structurilor din zidarie In zone seismice din Normativul P100-1/2006, prevad 0 serie de cerinte stricte de conformare a c1adirilor ~i de alcatuire a principalelor subansambluri

structurale (pereti, plan~ee, infrastructura).

CONCEPTIA , DE ANSAMBLU A CLADIRILOR1 Forma in plan a cladirii
Se recomanda partiuri cu: forma aproximativ simetrica in raport cu 2 directii ortogonale; forma compacta

CJDO
Cladiri cu forme compacte
L 1 + L2 < L/4

~i contur regulat;
sau sub 1/5 din

retrageri ~i proeminente reduse (sub 10% din aria plan~eului

dimensiuhea laturii respective).
a < N5 b < B/5

Abateri de la forma compacta

- ~>~~~•...

:.£;;onfOfllj C.B6-200

i'i J;~ QQ;.1L2.0.Q.6."cap • .a..:..COJlstr.ucpi.din.zidarieJn.zone.seismice£ ..,

'" ~

. 73

Separarea cladirii in tronsoane (prin rosturi) este necesara daca: forma In plan are neregularitati care depa~esc limitele admise lungimea cladirii depa~e~te 50 m terenul pe care este amplasata c1adirea prezinta neregularitati (de stratificatie,
2ZZ2Z2Z22
•...

J
'//////>(a
@

de consistenta, umpluturi locale etc).

~

~

rost

j

Ll < 4*L2
••

Dispunerea peretilor structurali In plan
Trebuie sa asigure "regularitatea mecanica"; ca atare, peretii structurali se dispun:

dH mai uniform fara disimetrii importante. pe doua directii I ortogonale;

f.oor]

,
:

~~U-~--·J--I
oJif

direc)H P~~::~~e a::~o~I::i:: ~:bz~:a:: ;~e a:~:::~t~ee:::doua
Functie de densitatea perefilor structurali se deosebesc doua tipuri de structuri: a) Structuri cu pereli

J

de~i (sistem fagure)

Peretii structurali separa principalele inca peri.

fnaltimea de nivel ~ 3,20 m; dtslantele douadirectii maxime. Intre
S;

pereti, pe cele

5,00 m; de peretii structural;

-

aria celulei formate ~ 25,00 mp.

74

Se admite suprimarea locala a unui perete structural, cu conditia suprimarii lui ~i la nivelele superioare. b) Structuri cu pereti rari (sistem celular)

-

Peretii structurali se dispun, de regula, la limita intre unitatile functionale (ex. intre apartamente ).

t'

r' . ~ . ~+] ;
1 I

,. __ :: .. ::. _

I

I

inaltimea de nivel
C,- -- -

<::;

4,00m;

_,.'; - (,~ -:;.-

j j

~

I

/' --'

IJ':;:,

,"

IO~" '/~
'.. I - - ..,
t

I I

I I

distante1e maxime intre pereii, pe cele doua directij
<::;

[-

•. I'
"
_.[0.
0'

t--

i
I I

I
I I
~:'o
t

r
~1'-- -

9,00 m;

-,~< ~~wt-

I I

I

I I

I

I

aria celulei formate de peretii structurali
<::;

-~'I'-~. -t~

75,0 mp.

Stabilirea materialelor §i a tipului de zidarie
I. Zidarii nearmate (ZNA)
II. Zidarii armate (ZC, ZC+AR, ZIA) unde: ZNA = zidarie nearmata ZC = zidarie confinata ZC+AR = zidarie confinata :;;iarmata in rosturile orizontale ZIA = zidarie cu inima armata

Numarul de nivele
Se Iimiteaza functie de:

zona seismica
regularitatea structurii densitatea peretilor structurali tipul zidariei (ZNA, ZC, ZC+AR, ZIA) materialele de zidarie importanta (functiunea) cladirii
ZNA din caramizi ceramice: P ... P+2 (inclusiv mansarda!) ZC, ZC+AR, ZIA din caramizi ceramice: P+1 ... P+4 ZC, ZC+AR, ZIA din blocuri ceramice cu goluri: P ... P+3 ZC din SCA GSN50: P ... P+1

Regularitatea structurata in elevalie
inaltimile nivelurilor trebuie sa fie constante sau cu variatii de max. 20%; dimensiunile peretilor structurali trebuie sa fie constante la toate nivelurile

supraterane sau cu variatii limitate:

75

reducerea lungimii unu; perete fata de nivelul inferior max. 20°/: reducerea ariilor nete totale de zidarie la nivelurile superioarf: cladirile cu n2:3) max. 20% din aria zidariei de la parter aria plangeelor trebuie sa fie constanta la toate nivelurile c1adirii; se
::8"'1:-:';

~:::;~::a
C2

I
1

reduceri de arie de cca 10-15% la nivelele superioare, scurgere a Incarcarilor catre _

cu conditia

ca tr~s""'_

NUl

fundatii sa nu fie Intrerupt. fara niveluri 'slabe' (cu rigiditate 9i/sau rezistenta mai mica)
I

nd

1

...-/1

1

Go!

I
J

Grosimea peretilor structurali
Se stabile9te prin calcule de specialitate, In raport cu cerinte de: siguranta structurala; izolare termica 9i economie de energie (pentru peretii exteriori); izolare fonica; protectie la foc. Grosimea minima a unui perete structural: 25 em (1 caramida) Raportul Intre Inaltimea urmatoarele conditii: la zidaria nearmata (ZNA): h
etaj /

1

etajului (hetaj)

~j

grosimea

peretelui

(t) trebuie

sa s.s:s,,::::;:;.a

1
t ::; 12;
etaj /

la zidaria confinata (ZC) 9i zidaria cu inima armata (ZIA): h

t ::; 15 .

I

Caracterul spatial al constructiilor din zidarie
Se asigura prin: a) Legaturile dintre peretii structurali de pe cele doua directii, la colturi, intersectii 9i ramificatii;

i

functie de tipul zidariei, se realizeaza prin: teserea zidariei; armaturi agezate In rosturile orizontale; stalpi90ri de beton armat. b) Legaturile Intre plangee 9; peretiistructurali cu centuri de b.a. turnate pe toti peretii. - realizate

j
-, , .,,_. 'A ~_ ••••

~~

76

I

....

CERINTE , CONSTRUCTIVE

I. Cerinte constructive pentru zidarii nearmate (ZNA)

I.A_Zidarii din caramida, corpuri ceramice, blocuri din beton 1 Conform
•...

CR6-2006

~i P100-1/2006,

In Romania

pot fi utilizate

zidarii

nearmate

monostrat

la constructii

cu max. P+2 nivele - functie de zona seismica

$i materiale - cu

respectarea urmatoarelor conditii: conformare regulata a c1adirii pereti structurali de~i (sistem fagure) functiuni curente, de mica importanta Inaltimea de nivel ~ 3,00 m Aceste zidarii trebuie sa Indeplineasca anumite cerinte constructive. La nivelul fiecarui plan$eu al constructiei, indiferent de modul de realizare a acestuia (b.a., lemn) trebuie prevazute centuri din beton armat. Inaltimea minima a centurilor este: la peretii interiori: egala cu grosimea placii plan~eului
•...

la peretii exteriori ~i cei edala de)a casa scarii: dublul grosimii placii plan~eului Latimea -centurilor este In general cu grosimea peretilor (min. 25 cm); la peretii exteriori latimea centurii poate fi mai mica decat a peretelui (2/3 din grosimea peretilor $i min. 25 cm)

Perete zidarie

1

___ ~._

•• n ••

99.':!f.~r~...£!36-2006 ..

,----

,.,,,,,

77

-

I.B_Zidarii din piatra

1 - zidarie din piatra faluita cu umplutura 2 - umplutura din pietri:;; :;;ipiatra sparta + mortar de ciment :;;inisip 3 - legatura transversala (butisa) din

piatra sau bloc de b.a. turnat in situ 4 - armaturi 012 5 - etrieri 0 8

Zidarie din pialra Zidarie din· ;;:.6tn::: Placa b.a.

•••

II. Cerinte constructive pentru zidariiarmate
Conform CR6-2006

~i P100-1/2006, zidariile armate (ZC, ZC+AR, ZIA) pot fi utilizate la

constructii cu max. P+4 - functie de zona seismica, densitatea peretilor structurali 1?imaterialele folosite.

78

i

II.A_Zidaria confinata (ZC) 1

•...-

Dispunerea stalpi§orilor de b.a. la eapetele libere ale fieearui perete; de ambele parti ale oriearui gol eu suprafata ;:::2.5 mp (ex. u§a 1.20x2.1 0 m); pe eonturul eonstruetiei la toate eolturile - intrate l?i iel?ite; In lungul peretelui - la max. 4.00 m interx (max. 5.00 m la sistem fagure); la interseetii1e peretilor - daea eel mai apropiat stalpi§or este la >1.50 m; In toti l?paletii care nu au lungimea minima normata

Sectiunea transversala a stalpil?orilor: aria sectiunii transversale;::: 625 em2 latura minima - 25 em
~

min 25 x 25 em

79

0,

3

Ll Ll- lungime perete rnai rnica de 4 rn
L2- gal cu suprafata peste 25 mp L3- gal cu suprafata sub 25 rnp

~--v'/~_
~

/'/J.
LI

II

Dispunerea eenturilor: la nivelul fieearui plan~eu indiferent de modul de realizare a aeestuia (b.a., ~ In pozitie intermediara (lntre plan~ee) la eonstruetiile etajate eu pereti rari (In 'sistem eelular') la eonstruetii1e tip 'hala' (eu desehideri 9.00715.00m ~i Inaltimi 6.00~ ''-,''--,j
....
<

is,--••

,

Centurile sunt eontinui pe toata lungimea peretilor ~i formeaza eontururi Inehise. Continuitatea eenturilor poate fi lntrerupta - eu masuri speciale - In dreptul case;

sd<

See1iunea transversala a eenturilor: aria seetiunii transversale:.~ 500
<::1112 ~

m in 25 x 20 em (Ixh)

latimea (I): min.25 em ~i eel putin 2/3 din grosimea peretelui Inaltimea (h): min.20 em

I

..
I

L

t-

E

o N
c
'E

(.)

Centura b.a .

•...

Realizarea stalpi;;orilor ;;i centurilor din b.a. - odata cu realizarea zidariei.

...

l

Sectiune A - A

Sectiune B - B

81

L

I/.B_Zidaria cu inima armata (ZIA)l

grosimea peretilor de caramida: min. ~ caramida x 2 (min.115 mm x 2) grosimea stratului median (beton sau mortar-betan): min.1 a em

• --

REALIZAREA GOLURILOR IN PERETI , DIN ZIDARIE

Arc fals

.•.

Are

•.•

••••

Arhitrava In arc plat

.i

Buiandrug

1

Conform CR6-2006

82

L
Goluri in arc
i
Ioc

Arce din diramida

Dispunerea caramizilor

a) dispunere radiala b) dispunere in 2 inele concentrice c) dispunere intr-un singur inel din elemente speciale in forma de pana
a) b) c)

...

Tipuri de arce

d) arc eliptic radial, de 0 caramida e) arc In pi in cintru radial, de 0 caramida
, ,

,

"'"-

f) arc plat ('anse de panier') cu inele concentrice, de 2 caramizi grosime

l
i I

i.c

'"""~~

__

JI-l

"~Hi/!'

II

<i:..L

~

~

Ili\II Jill

.d'~

l~_'_.!.:"_ .•.~_'

83

Realizarea arcelor din caramida

cintru structurn in tilbrele

reazeme mecanism de dezarmare

I. Pozitionarea cintrului

II. A~ezarea caramizilor, de la extremitatile arcului catre centru

III. Inchiderea arcului $i dezarmarea cintrului

Aree din piatra de talie

a) b) c) d)

arc In pi in cintru cu grosime constanta arc plat arc In plin cintru cu grosime variabila arc ftant cu grosime variabila pietrelor pentru aliniere
b)

...

e) - f) conformarea la asizele zidariei

-

c)

e)

f)

84

I

It.-

Arhitrave in arc plat

Arhitrave in arc plat din caramida

o caranida

...

o caramida ~i jumatate

doua caramizi

~250._~

~-'-""

Arhitrave in arc plat din piatra de talie

I

l..

,'l--'~,
L

~" '..",-

85

Buiandrugi (arhitrave, Iintouri)

I

centura ba .

...

a)

b)

c)

d)

7

-

e)

E

f)

g)

a) Buiandrug din b.a. b) Buiandrug din b.a. in cofraj ceramic. c) Buiandrug prefabricat din c ..:':. precomprimat in cofraj ceramic. d) Buiandrug din b.a. inglobat in zidarie. e) Buiandrug din 2 pr(;fi~ laminate de o(el + termoizola(ie interpusa. f) Buiandrug din elemente ceramice + armatura in rWIMr --._._sifT1enL.,g)~J..IiRQ.d(U9.d.jo.pcofjj.JUetaljc.1mb[acat.cu..elemente..ceramice.-_ 86
d<;;

I

l
a) Buiandrugi prefabricati din b.a. precomprimat, In cofraj ceramic

~

I

I

~

b) Zidarie armata + buiandrugi prefabricati din b.a. precomprimat In cofraj ceramic

c) Zidarie armata + centura b.a.

l
I

l
I
I

~
Arhitrave din zidarie armata.

l
i

Meinhard

Van

Gerkan,

Parcare,

Bremen, 1983-1984.

L

87
I

L

Prevederi constructive privind golurile in pereli structurali din zidarie1

Raportul plin/gol in plan se Iimiteaza functie de: zona seismica; numarul de niveluri; pozitia peretelui in cladire Golurile se dispun, de regula, pe aceea9i verticala la toate nivelurile. (Se admite dispunerea decalata, cu anumite conditii de distante.) Se recomanda ca 9paletii sa aiM lungimi egale sau cat mai apropiate; lungi, 9paletii cu dimensiuni mult diferite se dispun alternativ. Lungimea ~paletilor este conditionata de inaltimea golurilor adiacente, lungimea grosimea se
I

la peretii


~

peretelui ~i tipul de zidarie; cand nu se poate respecta introduc stalpi§ori de b.a. Se recomanda ca dimensiunile 9paletilor sa fie multiplu

minima,

de ~

din lungimea

'elementului legat' din zidarie. Conditia este obligatorie pentru zidarii din blocuri.

Dimensiuni minime ale 9paletilor

.. ~

L
~ O.6h ~ O.5h

... :

.. "~

5 f

-.1·······

.

f

~ 1.20m
~ O.5h

~ 1.00m > OAh --~]'i! _ ~ O.80m

~ 1.00m

j

r I
..
('

j

1

Conform CR6-2006.

----::

L
ROSTURI DE CONTROL IN PERETI , DIN ZIDARIE

L
Varia\iile dimensionale ale materialelor de zidarie trebuie luate In considerare In proiectul de arhitectura; In zidarii trebuie prevazute rosturi astfel pozitionate 9i realizate Incat sa 'absoarba' deformatiile tara degradari. Rosturile de contractie

L

Privesc zidaria din blocuri de beton (cu mi9cari de contraqie lung de Intarire a betonului), dar 9i zidariile din piatra de cariera puse In opera Inaintea unei uscari adecvate. Rasturile deschiderii. de contractie deschidere sunt predispuse nu trebuie sa

pe parcursul procesului

Aceasta

devina a tisura sau 0 fractura care sa afecteze
I
J.....

etan~eitatea utilizeaza

peretelui.

In acest scop, In rost se (ex. cordoane

materiale

"expandabile"

din fibre bituminoase). Rosturile de expansiune (de dilatare) Mi9carile de expansiune privesc: dilatarea termica - In acest caz mi9carile sunt reversibile; dilatarea higrometrica - din absorbtia de umiditate (cazul anumitor materiale

ceramice); deformatiile se manifesta In timp Indelungat 9i sunt ireversibile. In acest caz rostul tinde sa se fnchida; ca atare In rast se folosesc materiale compresibile.

l.
L
!

....

L

l
i (al

t
I

L
(b]

l

89

Rost de control In zidarie din elemente ceramice

A/vilfo Si/a, Vitra Factory,
WClil
jO(J{ I

wn

Rhein, - Germany,

Il.

'<:1>

I.

"n",!,

"••~~!

90

I

DE LA PROIECT LA REALIZAREA CONSTRUCTIEI ,
Proiectul de executie
Proiectul pentru obtinerea autorizatiei de construire (PAC) cuprinde: planul de situatie; planurile de arhitectura caracteristica; pentru toate nivelurile constructiei; planul de sapatura; planul de invelitoare; 0 sectiune memoriu tehnic (de

toate fatadele;

planul de fundatii;

arhitectura, rezistenta, instalatii). Cu exceptia planului de situatie, toate piesele desenate sunt redactate la sc.1 150, respectand conventiile de reprezentare pentru executie.

E

Fj
!l2.
1,9:5

13,75 3,70 3,80

~~
3,55

,00

f--

~

1

@cU

"'1

+--1"-j

tE)
3,55

~~

f

-.~IR

£

5,00 4,20

I

.lL

l=-Q,~

I!;Y

1M, ML
3,55

-,-~~~-t
3,ao

J~
6,00

1,~ 2)0
I,SS 13,75

15{I

~ ~
4.20

L

Plan parter sc.1/50

91

L

92

Pregatirea terenului de amplasament
Dupa operatiunile de curatare continuare

~i defri~are, terenul de amplasament rezulta deni-ie!at; Tn 0 forma cat mai plana care sa permita inc;:;perea
rota

este necesar sa fie adus la

lucrarilor de trasare terenului sistematizat care conduc orizontale constructia (debleu) pamant numesc verticala platforma

~i executare a fundatiilor. In proiectul de executie trebuie preciza~
platformei a~eaza _

(CTS) pe care se va face trasarea sistemului modular de axe. L'..;c:;rarile

la realizarea pe sunt care se

lucrari de sapatura de umplutura de

~i/sau (rambleu). lucrari

Aceste de

lucrari se

sistematizare

a

terenului de amplasament; astfel obtinuta se nume~te
..

platforma terenului sistematizat.

11.12

Proiect de sistematizare

verticala

Trasarea sapaturii generale

Realizarea sapiHurii generale

L

l
L

Sapatura generala executata cu excavatorul. Cand adancimea depa~e~te 1.50 m, este necesara 0 sprijinire cu captugeala orizontala.

l
L
L

Sprijinire cu profile metalice verticale sustinute de un cablu Intins 1. Profile metalice la 1.50-2.50 m distanta 2. Longrine 3. Platelaj vertical 4. Eventuala betonare a profilului metalic
4 :.~~~~<'>;f·<:r~=-_
: L

3

J

I

t__ • __

1

Sprijinire cu ~praituri oblice

l
i

1. $praituri inclinate la 150-2.50 m distanta 2. Captu~eala cu panouri verticale 5-8 cm gr. 3. Contravantuire verticala ~i longitudinala 4. Rezemare pe talpa sau radier din beton

l
L

Proteclia sapaturii generale contra apei Atunci cand fundul sapaturii generale este deasupra

l
I

i

nivelului panzei freatice, eliminarea apelor pluviale 9i de infiltratie se face cu panta catre un canal co lector 9i pompa de evacuare, In punctul de cota minima. Daca fundul sapaturii este sub nivelul panzei freatice, se realizeaza incinte etan~e din elemente special profilate (realizate din lemn, beton armat sau metal) numite

L L

palplan§e; din incinta etan~a apa se evacueaza cu pompe speciale amplasate pe conturul sapaturii, executandu-se epuismente. 1. fnal\ime de refulare; 2. inal\ime de aspirare; 3. Panta care aduna apa; 4. Materii flotante; 5. Sorb in zona fara materii solide; 6. Materii grele.

93
I
L

Trasarea constructiei ,
Trasarea este prima etapa a lucrarilor pregatitoare pentru realizarea fundatiilor. Prin trasarea constructiei se intelege, in principal, trasarea sistemului modular de axe, format din axe transversale (notate in general cu cifre - 1, 2, 3 etc) ~i axe longitudinale in general cu litere mari - A, S, C etc) . De regula cel care executa operatiunea de trasare este topograful autorizat; folosinduse de aparate speciale (aparatura topografica), el transpune in tere(l elementele de geometrie din proiect, pe baza planului de trasare intocmit de proiectant. ... (notate ...

...

Plan de trasare sC.1/50

...

••

-

,
,I

...

U

l
L

l
i

,

L

I

~

L
L

l
,

Teodolit: unghiurilor

instrument orizontale

optic pentru masurarea ~i verticale, alcatuit

dintr-o luneta care se poate roti Tn fata unui cad ran Tmpartit Tn grade, folosit Tn lucrarile de geodezie ~i topografie.

l

95

_____

Materializarea

punctelor caracteristice determinate se face cu taru9i de lemn sau picheti importante se folosesc borne din beton; ele au la partea superioara 0

metalici. La constructiile

placuta metalica cu 0 cruce imprimata care marcheaza punctul considerat.

--

TaW9 de lemn + aparatoare

Borna din beton

,0i;:~

'Jrasarea axelor se poate face cu balize locale sau cu un profil continuu, pe tot conturul viitoarei ~onstructii.

...

...•

Baliza (martor) pentru trasarea axelor

In imaginile urmatoare este reprezentata

trasarea sistemului

modular de referinta

cu

"lJt(jfjf eOntinuu pe Intregul contur al viitoarei constructii. Axele 1 - 4 9i axele A - C sunt materializate prin fire (cabluri sau sarme) 9i pozitionate pec-pJ'offfulcontinuu. Proiectia In plan a acestorfire se-toboara terense este tocrnai sistemul de axe principal. Axele Marcarea pe

pe suprafata terenului cu firul cu plumb sau cu aparatele topografice.

face cu vopsea.

..,
96
, I>·_'"'l •. ~1
t. .•

l

J~

~~

J..

.!:I.!

""1'

.1.'\10.

1101

••.

_

l L l
I

L
I

,

1?"

LII~
i

'L w-

ll
I L

A

B
profit' continuu conturul constructiei

4

,Axe pnncipale transversale de refennta

Axe principala 16ngifurnnafede relennta

3
I-CTSI

2

Trasarea slInlulul continuu

pilntru lurnareabiOCUiu(de
tundabe

I
-_ ..

~.,. __ ..{. __ ._-I

ill

-

--I~~J--,,-

i

---.-----.--

h --~--

._n_n-rttf-

--t~97

Dupa trasarea axe/or, se Tncep lucrarile de fundatii. respectiv sapaturile referinta. Pe axul B din imaginea anterioara este exemplificata trasarea ~antului

pe axele de continuu cu

/atimea stabilita prin proiect. Marginile sapaturii se marcheaza cu dulapi fixati cu taru~i.

Realizarea sapaturilor la §anturile de fundatii

I. Sapaturi cu pereti nesprijiniti

Sapaturi cu pereti verticali
Numai in terenuri coezive $i pe adElnCII.1erelativ mica (1.5 - 2 m). deasupra nivelului apelor freatice

Sapaturi cu pereti Tn ta!uz
In arice fel de teren, pentrJ suprafeie ;;i adancimi ce fund are mari.

;11.
~~~~.

Sapaturi cu pereti sprijiniti
"

~prijinirea peretilor verticali ai sapaturii este obligatorie

Tn

toate situatiile in care nu sunt cu pereti

Tndeplinite conditiile ce ar permite executa rea sapaturii fara sprijiniri. Fata de sapaturile Tntaluz. au ca avantaj reducerea amplorii sapaturii.

___ .~, 98

Spriiiniri orizontale Sprijiniri orizontale. cu ~praituri orizontale

Captu;;eala discontinua din scanduri orizontale
1. Adaneime peste 1.50 - 2.00 m; 2. Ui!imea minima normata; 3. Depa~ire min.5 em; 4. Z:-..r:a 7. Zona fara sprijinire 40 - 80 em .,de.cj[CUla!jemin,~ m;·,5.000Gaplu~eala'5cfmduri·orjzonta'e·4"5-cm·grosime';"B:""$prajtdIi~din"er";"-''"'','---

-----

•• -.~_ .•

~---------------~
, I

U

Ii

L

L
I

L
Captu§eala continua din scanduri orizontale L

L
i

Sprijiniri orizontale cu §praiiuri orizontale §i piloii de lemn

L
L

L
Captu~eala discontinua din sc3nduri orizontale Captu§eala continua din scanduri orizontale

L
Spriniri verticale

Sun: necesare In terenuri cu coeziune siaM §i unde exista riscul unor infiltratii de apa.
I
i

l
l
I
,

l
I

'/

<

l

longrina

l

Captu§eala

din scanduri

verticale Incastrate In pam ant. Necesita longrine (In general

din bile 0 18 em) §i po pi verticali care sa previna deplasarea pe verticala a longrinelor f?i §praiturilor.

l

99

Captw?eala discontinua din scanduri verticale

Captw?eala continua ':;rt scanduri verticals

$praituire "pe pa~j" -Ia sapaturi de mare adancime In terenuri slab coezj'/e.

1. Traverse peste sapatura; 2. Talpa de repartitie; 3. Cabluri sau lanturi de suspendare; 4. Captu~eala din dulapi introdu~i Inclinat; 5. Longrina; 6. Scoaba; 7. Pana; 8. $praituri; 9. Scandura de rezemare-calare; 10. Pop care sustine longrina §i mentine cadrul In pozitie; 11. Eventuala calare; 12. Captu§eala In curs de punere In pozitie; 13. Talpa de repartitie

100

~-I I

t
!I

II Ll

TIPURI DE CONSTRUCTII DIN ZIDARIE I
Evolutia arhitecturii din zidarie a fost marcata In timp de diverse Incercari de a ie~i din tiparele consacrate de traditie. Astfel, dincolo de traditionala constructie din "celule" delimitate de pereti portanti, In a doua jumatate a secolului XIX ~i mai ales pe parcursul secolului XX s-au

L

conturat mai multe tipuri de constructii din zidarie

1;

chiar daca aria de utilizare a unora din

respectivele tipuri a fost ~i este limitata, sau respectivele constructii au avut doar un caracter de

L

experiment unic, aceste categorii tipologice sunt interesante prin modul inedit de a utiliza zidaria In contextul unor conceptii arhitecturale particulare.

Constructia din «celule»
Oupa cum s-a mai aratat, constructia din "celule" este tipica pentru zidarie: ea

L
I I

presupune un sistem de spatii complet Inchise, delimitate de pereti portanti, ale caror legaturi Intre ele ~i cu exteriorul ~ constau In goluri izolate de u~i ~i ferestre, cu dimensiuni red use. Aspectul general al c1adirii sugereaza - din diverse motive - 0 sumade "celule". Constructia din "celule" folose~te la maximum posibilitatile zidariei: toti peretii sunt

L

L L

Incarcati egal ~i I~i asigura reciproc stabilitatea; ca atare dimensiunile lor pot fi minimizate (cel putin din punct de vedere al functiei portante). In ceea ce prive~te partiul, optiunile sunt Insa limitate. Este cel mai vechi tip de constructie, generat de constrElngerile impuse de materialele ~i tehnicile disponibile: zidaria cu asize regulate, avand plan~ee din lemn, care pana la

L
L
L

sec.XIX

a constituit

"regula". Plan~eul de b.a. a

generat ulterior noi posibilitati de utilizare optimizata a sistemului constructiv traditional.
r '

Caracteristici alcatuire:

~i

criterii

generale

de

dimensiuni limitate ale spatiilor relatii spatiale ~i partiuri limitate la

L
L

cateva variante dimensiuni ~i pozitii restrictionate ale

golurilor In peretii portanti Oe~i astazi posibilitatile constructive sunt

mult mai largi, frecvent se impune respectarea unor

L

-conditii

de acest fel din considerente

economice. Robert Mallet-Stevens, vila Martel, Paris, Franta. 1926-1927

Oar, atata timp cat criteriile de proiectare urmeaza

L
1

Dupa Oeplazes, Andrea, Constructing Architecture. Birkhauser, Basel, 2005.

101

L

Insa~i logica constructiva, cladirile evidentiaza 0 remarcabila c1aritate in organ'z;Yea interna, ca , ~i In aspectul general. 0 dovada In acest sens sunt constructiile compacte a'<:;ani/or '20-'30 _ Indeosebi locuinte - Intre care pot arhitecturala.
fi

gasite multe exemple de 0 r(;((,8,r.-abila calitate

2

p

,1

1

Adolf Laos, Casa

/v'1ijl/r;(,

/ir;na, Austria,

1<1/?
4)/;"

'Constructia din «cutii

In~iruite»

Este yorba de constructii unde mai multi pereti portanti paral(;!i rJr;limiteaza 0 succesiune de spatii de tip "cutie" identice. Optiunea pentru acest tip de constructie poate fi legata de realizar(;r; i)(IOr c1adiri cu spatii repetitive sau cu 0 orientare preferentiala (Insorire, priveli~te); 0 alW mr;ti'/3tie (care a generat numeroase exemple interesante din punctdevedere dorintei de a obtine forme cu calitati estetice. Primele constructii din
"cutii

arhit(;cturr~1Ja fast nevoia

crescuta de a construi cladiri de locuit economice ~i simple din punct de vnder(; tr;hnic, asociata In~iruite"

au luat na~tere in contextul realizarii mari/or
ansambluri de locuinte sociale ale ani/or '20 §i

'30 - cum sunt ,cele proiectate de Bruno TaClt't'·

Martin Wagner, Ernst May, influentate de industrializate.

J. J. P. Oud produG.~~E'

metodel~'i•. "."de

Jacobus Johannes Pic/or Dud, Of; Kiefhoek, Rotterdam, 1fJ25

102

~-

l

~

'1 f! LL

L
L

'ti t:

5QCl

\

e::R(XlEX1"i0:'>:,

tc;n!gF~_

M: ,:\00

I L_

I

L

L

i

L
\

1.--

I I

L
J.J.P. Oud, Weissenhofsiedlung, Stuttgart, 1927 "

,.

-,-

-t-· ".

.--103

L

I"

·r-l:;
~

.•.

1

2

r I
i

i.-

,

-

.... Bruno Taut, Waldsiedlung,
OJ" .~
1'1

Onkel Toms HOlte, Berlin- Zehlendorf,
17

1929
1

Tt

u.

....

li
Caracteristici 9i criterii de alcatuire (ce limiteaza domeniul de utilizare): latimi ale 'incaperilor 9i c1adirilor limitate la deschideri impuse de materia Ie, economicitate etc (ex. plangee pe 0 directie) compartimentari
I

portante,

deci grele

-

cu bune

calitati

de izolare

acustica

("ecranare" spre vecini) I L I pereti exteriori fan:i restrictii costructive, maximum de lumina posibila planuri adanci 9i raport favorabilrnchideri

I volum 'incalzit.

Din punct de vedere constructiv, sistemul presupune 0 succesiune de pereti portanti

L
I

transversali fata de axa lunga a constructiei. Oar nevoia de stabi/itate in directie fongitudina/a face ca numeroase normative nationale sa impuna prezenta unor pereti longitudinali. Ca atare,

II

i

sistemul din cutii 'in9iruite are 0 utilizare limitata (acolo unde normele permit) sau este folosit 'in asociere cu alte tipuri constructive.

L

i

L

Atelier 5, Locuinte Flamatt 1, Berna, Elvetia, 1957-58

I
'-=-

L
i

L

DKV Architekten, Ansamblu rezidentialla """'1995=1996-

Breda, Olanda,

105

L

-'

Constructia cu pereti izolati
In contrast cu acumularea de "celule" sau Tn~iruirea de "cutii" paralele, acest tip de Intrucat

constructie evidentiaza 0 pozitionare libera a peretilor portanti sub structura orizontala.

ace~ti pereti portanti nu Tnconjoara comp/et spatiile (nu formeaza "celule" Tnchise) se creeaza spatii delimitate partial de zidarii
~j

partial de elemente nestructurale

(ex. compartimentari

din

sticla); Constructia se caracterizeaza prin deschidere ~i interconectare spatiala fluida (imposibile la constructiile din "cutii Tn~iruite" ~i mai ales la cele din "celule"); spatiul este continuu, "curge"
Tn

interiorul cladirii ~i trece dincolo de limitele ei materiale, prelungindu-se

Tn

exterior. (1923) lor
Tn

Proiectul lui Mies van der Rohe pentru 0 casa la tara din zidarie de caramida este un exemplu semnificativ. exterior, leaga c1adirea contextul decupate sau. In locul Peretii devin elemente de compozitie ~i, prin prelungirea de

golurilor sistemul

(tip ice pentru portiuni pentru

din "celule"), pereti lipsesc

Tntregi de a crea

deschidEfi ample.

r
j

,
.

r

-

Constructia

cu pereti portanti

izolatipresupune

existenta

unor structuri

orizontale

adaptate la conditii variate de preluare

~i transfer

alincarcarilor.

Restrictiile tehnice ce restrang

'__ ~ n .~acest •• posibilitatile de realizare a unor constructii ... de tip din zidarie se referti9.J.9R.lYl~9.a_p.Q.liti.a_

106

f

-,
I i I I

1
libera a peretilor conduce la eforturi locale mari (Ia capetele peretilor sau In anumite puncte unde trebuie preluate incarcari concentrate din elementele orizontale); ca atare, realizarea unor constructii de acest fel din zidarie omogena este posibila numai in conditii speciale (variind

L

grosimea peretilor §i stalpilor). Cu toate acestea, "autonome", perioada dorinta de a putea concepe cladirile nu ca sume de entitati a generat in din aceasta

ci mai curand ca succesiune de spatii §i legaturi interior-exterior, moderne constructii de zidarie remarcabile

de inceput a arhitecturii

categorie. Catalizatorul acestei directii a fost Frank Lloyd Wright, care, cu "casele preeriei", a stabilit un veritabil "standard": spatiile interioare, joase §i ample, se interpatrund, iar terasele §i gradinile se contopesc.

~~ ~~
-~
i

~~=-..,.~=-~ ,

.

'

L

,.'-t'" .-,

U_Wrigbt,.Rosenbaum..House •..Alabama,,,.:W39..:Jbe .. 8urestJJsonian':'--"

uu,,,,_ - ,;
107

Constructia cu schelet
In 1836, arhitectul Karl Friedrich Schinkel a realizat la Berlin constructia Academiei de Arhitectura (azi disparuta) avand un sistem constructiv de tip schelet format din stalpi ~i bolti

plate de zidarie (fara pereti portanti!). Cladirea se baza pe 0 trama de 5.50 x 5.50 m; in nodurile rete lei se aflau stalpi din zidarie pe care descarcau boltile. Ansamblul constructiei era rigidizat cu tiranti din fier forjat §i arce din zidarie pe doua directii, legand stalpii. Planurile care reteaua de stalpi a influentat partiul. c1adirii

evidentiazafelulin

Fata de constructiile moderne cu schelet - bazate pe materiale rezistente la intindere din incovoiere - posibilitatile elementelor de zidarie sunt extrem de limitate. Schinkel a reu~it

totu~i sa exploateze la maximum caramida ceramica traditionala, atingand 0 incredibila c1aritate ~i unitate din punct de vedere arhitectural ~i tehnologic. Dar, Tn conditiile unui teren de fundare slab, conformarea incarcati) a condus la aparitia unor tasari locale importante constructiei (stalpii diferit

~i avarieri grave care in anii '60 au

determinat demolarea constructiei.

UJIIWJ
~j~ ••
if

··.ll

""
c' .•. ;' .•.•..•

•. ;

... .~._

..~· -:i: ~
'.
=--.

n_"

lr' ······II··~ ..•. '.'~ . n.'· ..... < •...~ •• ~~ t-.-.··.··r. '"~':.~.~~.:J
_. _ ---'-, "~;If

c ..•.... ~ •....••••.••.•..••. ~ .......•..•. ~ •.•..•.••..•....•••......•.••.......•..•....•....•.........••••..•.•......... '..

...

-

-• •

t:

l
BETONUL, UN MATERIAL ASOCIAT CU MODERNITATEA
sfar~itul secolului XIX ~i inceputul secolului XX
Marile inovatii de la
De~i originile sale se situeaza In antichitatea romana, na~terea betonului armat ca

material de constructie modern are loc In a doua jumatate a secolului XIX In directa legatura cu evolutia tehnologiei de producere ~i punere In opera a cimentului Portland care In aceasta rezistent al betonului armat buna comportare la foe ~i perioada devine un produs industrial. Intelegerea comportamentului

L

I I

~i a avantajelor
economicitatea
I

sale ea material de constructii

- Indeosebi

- a faeut ca In penoada 1880 - 1890 sa apara numeroase patente destinate

L
L

exploatarii comerciale a noului material, la Inceput sub forma de elemente de constructii, ulterior In sisteme constructive complete din beton armat.

L
Brevete de inventie de la

L

sf3r~itul secolului XIX privind utilizarea b.a. In constructii Christophe, Le

L

(dupa

Paul

Beton Arme, 1902)

L
I

L
Nodul structural grinda - stalp
i

!

'I I

Sistemul Hennebique

1,

1892

L
I

L

.-I!-"'" ~ .• ,

1·Fran<;ois-HennebiQue;"inginer·franceT,"1842~921:··· ,•.

,,,. --

.•.•". 109

G. Matte-Trucco, Lingotto-Torino, Schelet de Uzinele FIAT,

1916 In

1926
sistem

beton

Hennebique

Placa fara grinzi pe stalpi cu capiteJ (plan~eul-ciuperca) Sistemul Mail/art
1,

1909

Robert

Mail/art,

Giesshubek~:

E1veiia,1910

1

Robed; MQjJlad",.jngjnero§i.antrepren(),...elvetian:"'18"l2~

9210.

110

,

l
~

[
In SUA, dezvoltarea sistemelor constructive cu schelet din beton armat capata 0 In relevanta majora In domeniul fabricilor, procesul fiind favorizat de industria automobilistica curs de afirmare. In 1884 Ernest L. Ransome
II 1

I

i

a berevetat propriul sistem constructiv, foarte armaturi rasucite; acest sistem constituie

L

asemanator

cu cel al lui Hennebique,

folosind

L

paradigma constructiilor cu schelet americane de la Inceputul secolului XX 9i, In particular, a Jabricilor transparente" adoptate ca model de

arhitectura moderna.

L

Albert Kahn, Packard Company Bulding, Detroit, 1901-1911

L

Tot sistemul constructiv brevetat de Ernest L. Ransome (ce folose9te ca armaturi bare rasucite din otel) este utilizat la constructia primului zgarie-nori cu schelet din beton armat.

L

Ingalls Building, 1903,

Cincinnati, Ohio: primul

zgarie-nori cu schelet din b.a., 15 etaje, proiectat de firma de arhitectura Elzner & Anderson ~i inginerul Henry N. Hooper

L
. ·-r,"----1.ErnesH.:eslie-RanSOme-(1852~"'1917)7"iFi{iiner~l;affiitecraeongine

L
I

britari1Ca, stabilit in SUA.

111

L
\

Afirmarea betonului armat In arhitectura modern a La sfari'itul secolului XIX i'i Inceputul secolului XX, betonul deschide In arhitectur~ 0 noua epoca, pe de 0 parte datorita scheletului din stalpi i'i grinzi de b.a. (ca alternativa la cel din otel), pe de alta parte prin valorificarea caracterului sau fluid.
Scheletul de betan armat

Imobi/ul cu apartamente proiectat de Auguste Perret la Paris, In str. Franklin 25, pune In evidenta dihotomia Intre structura portanta (schelet din beton) i'i Inchiderile neportante.

Auguste Perret, [mobileu apartamente, ?5 rue Franklin, Paris, 1902-1904

La Biserica Notre Dame du Rainey (proiectata tot de Auguste Perret), stalpul devine c%ana ci/indrica zvelta din beton aparent i'i S8 desparte categoric de inchideri;acestea din urma devin 0 epiderma subtire, transparenta.

Auguste BiserieaNotre

Perret, Dame

du Rainey, 1922

112

L

Proiectandu-:?i propria casa, Fran<;:oisHennebique, inventatorul sta la baza scheletului din beton armat, face In fapt sistem constructiv 7narhitectura civila.

nodului stalp-grinda ce

0 demonstratie privind potentialul noului

I

I

~
I

I

L
]

L
i I

L
L
I L

L

L
I

Franc;oisHennebique, Villa Hennebique, Bourg-la-Reine, 1904

Conceput ca sistem constructiv pentru locuinte de serie, sistemul structural Dom-ino al lui Corbusier este din multe puncte de vedere structurala a punctelor de sprijin izolate ce sustin placi un precursor al celor "cinci puncte". Ordinea

L
I

L
I

plane de beton armat conduce

L
I
I

la formularea spatiu Scheletul beton arhitecturii

conceptului

de

modern

izotrop. din

tridimensional armat

I

L

confera

0 libertate teoretic
privind ~i a organizarea fatadelor; radical Le Corbusier, .--sistemul-structuraH30m-ino;--19N113

L
I

nelimitata interioara totodata

modifica

L
. "["' " ,

relatia constructiei cu terenul.

,

,

,

L

In 1913 Walter Gropius publica un articd privind evolutia arhitecturii industria Ie, ce a avut un impact considerabil asupra arhitecturii europene interbelice; In articolul respectiv el recomanda - ca model de urmat - arhitectura industriala americana de la Inceputul secolului XX, unde scheletul de beton se asocia cu fatada de sticla. Imediat dupa razboi, Le Corbusier reia aceasta teorie care propune "fabricile transparente"
:;;i

silozurile cu geometrii pure ca

modele ale noii arhitecturi. Astfel, betonul armat - asociat pana atunci cu constructiile 'inginere:;;ti'- este ridicat de teoreticienii dintre fazboaie la rangul de precursor al noilor forme arhitecturale. Arhitectura 'viitoru/uj' necesita noi materiale, iar betonul armat asociat cu sticla este consacrat ca 0 garantie a modernitatii; caracteristicile lui - lJ~asticitatea,omogenitatea, rezistenta - se potrivesc cvasi-tuturor mi:;;carilorde avangarda, de la expresionism, la noul obiectivism.

Walter

Gropius,

Cladirea

Bauhaus, Dessau, 1925-1926 ScheJet din b.a. in sistem

Henqebique. ,:--

Fatade cortina din

stidi~";

······L' •.•

., .
"J

1

"Die Entwicklung

moderner Industriebaukunst",
'..•.•..

in Jahrbuch des Oeutschen Werkbundes,
u

1913.
rn
L':_,?_i!

L t 'iIJ;"i!-,~

L L
Sintetizand din punct de vedere arhitectural experienta peste 25 de ani in domeniul ingineriei Le Corbusier

~i realizarile acumulate timp de
teoretica a afirmarii

~i tehnologiei constructiilor, cele ,,5 puncte" formulate de
sunt consecinta

ca definitorii pentru arhitectura moderna1

scheletului in arhitectura: 1. parterulliber fereastra orizontala acoperi~ul-terasa pia nul liber fatada libera 5. 4. 2. 3.

L L
Cele ,,5 puncte" sunt perfect ilustrate de Vila Savoye.

L
i

L L

'~.:_ ..--,.,...,."..,,.,.,.,

L L
L

Le Corbusier, Vila Savove. Poissv. 1929-1931

1 Le Corbusier et Pierre Jeanneret: Les 5 points d'une architecture mod erne, Paris 1926.

nouvelle,

Almanach de l'Architecture

Ii!'

~

'~t--"~'-----"·--"·-------------·"-"-'''·''·''·_'--~--_ .. ",. __ ., .- _,-,---------_

_._~._--._-~ ,--.. ,.,.-115

.. ---

,.

Fluiditatea betonului Continuitatea arhitectura. arhitecturale materialului turnat deschide a alta directie de cautare ~i inovare In

Pe de a parte, peretele tumat conduce la a reconsiderare

a modului In care spatiile

sunt generate prin intermediul celulelor delimitate de pereti; din acest punct de

vedere, betonului armat a inspirat a arhitectura care, spre deosebire de constructii1e traditionale cu pereti portanti, proiecteaza celulele deschizandu-Ie.

Peretele turnat. Le Corbusier, Casa Citrohan, 1922. Spatiu delimitat de doi pereti paraleli, articulat liber pe doua nivele la capete.
:;>i

deschis

';t,t.:<

Spatiul creat de peretii din b.a. a generat in timp tipologii constructive Constructiile tipizate din prefabricate -

repetitive, formate portant de b.a

din celu~~ alaturate.

unde peretele

prefabricat devine un mod de a simplifica exec;utia -: raman, in diversepaqi
-

ale lumii, a marca a poate fi pusa pe

monotonrei

periferiilor

urbane ale anilor '60-'70; dar In acest caz eroarea

seama a~ocierii nefericite dintre ideea functionalista §icea a costului scazut.1 ~e de alta parte, caracterul "fluid" al betonul~i a fast valorificat din plin in domeniul structurifir demonstrat de acoperir~.

a serie

de experimetite$Hnovatii
< •• -~,------~

din prima jumatate a secolului XX au

ca structura de acoperire din beton

armat poate fi a alternativa viabila la structura cu grinzi din ate!. Economia de
§i

material, volumul

corespondenta

intre spatiul interior

exterior, dar mai ales marea libertate formala, au facut castructurile armat sa devina de acoperire din beton curenta

solutia constructiva

pentru spatiul monumental modern. Cimentul folose§te dozqjmqre placi armat subtiri Cotlancin (1890) armat, cu

din ciment

§>ifara pietri§>,rigidizate

cunervUGi

din acela§>rmateriaf.

Anatole de Baudot, Paul Cottancin, biserica Saint Jean de Montmartre, 1894-1904 .
••...•... Ie - •• , ..• ,_ •.... ':'

1

•......

I

La Inceputul secolului XX, betonul armat este adoptat rapid In domeniul constructiilor utilitare de mari deschideri - marile spatii paradigmatice ale epocii industriale: gari, piete,

L

expozitii etc - unde concureaza cu succes metalul, avand avantajul unei mai bune rpJ:isente la foc.

Grossmarkthalle,

Munchen, 1903-1912

i
I

I

'--

L
!

'i

L
L

L L
Gara principala din Leipzig, 1907-1915

117

L

--------

In perioada 1915 - 1929 Eugene Freyssinet1 realizeaza numeroase acoperi~e de mare deschidere din beton armat pentru hangare ~i fabrici, unde experimenteaza configura\il arhitectura/-structurale ce vor fi ulterior utilizate In toata lumea, dar ~i inovalii In tehn%gia turnarii betonului: glisante, cofrajele

---•••

E,

Freyssinet, dirijabile

hangare la Orly,

pentru

1916-1921.

Intuiliastatica ~i experimentu/ constructiv i-au permis lui Pier Luigi Nervi2 sa creeze _~~~yc:~~ri de acoperire comp/exe, cu suprafele cutate sau ondulate, care i-au adus renumele. D~op!;).triva proiectant ~i constructor, Nervi concepe odata cu forma ~i modul In care ea va fi constwita. Ferocimentul inventat de Nervi (~i brev~!at In 1917) este un materia/ foarte re,.z;is ten t ~i u~or, compus din mai multe
,,,-.;<-' ~.,,~>

straturi de relea din fire de ole/lnglobate In ciment, ce permite reafizarea de suprafele subliri cu forma complexa fara cofraj. In perioada anilor 1930 - 1960 P. L. Nervi inventeaza, pune la pund ~i aplica

"Sistemul Nervi", reprezentand un mod inedit de a concepe ~i rea/iza structuri din beton armat, eficient, rapid ~i economic. Sisternul se bazeaza pedoua" pierdute. "invenlii":

-f

~i ferocimentul din prefabricarea struc:tuh:ila-

11II=0_"_'
.~

P~~Euigi;N~·~t:'PCllatulexpozitional
~"C';-

din

,Cc~C~7-~ __

Torma, 19494950

, In91nee lcancez (1879 - 1962), In",nlalowl betonulul pceoompclmal
2 lugjngr 118

---w
•••

--

~, "

italigQ •.J,8.9j•••• ..191S,.celebru.pentw.folosirea.jnovaliva~..tJetonului'armaHa-slruGturi.de..aGOperjre:.-"~

,~, .•

m'

~-l
!

l
L
L

Cojile subtiri din beton armat sunt strueturi de aeoperire a earor rezistenta deeurge din forma §i nu din masivitate, inspirate de earacterul "fluid" al betonului. Eduardo Torroja Candela2, sunt eonsiderati pionierii domeniului, eel de al doilea fiind supranumit Builder".
1

§i Felix

"The Shell

Eduardo

Torroja. Hipodromul

L

Zarzuela, Madrid, 1935

L

L
L L
I
I

Felix Candela, Club La Jacaranda, Hotel Presidente, Acapulco, Mexic, 1957

L

L L
I

Santiago Calatrava, Felix Candela, Oceanogratic,
I

I
•.....

Valencia, 1997-2002

1

'-r-.I~ "., '".---4;eli)(-Gandela

Eduardo Torroja y Miret (1899-1961), inginerspaniol. ..Quterino .{.1910-1997~);.arhitect,spaniol""

L

119

'lIiI1!

.••

_.""

.._);-.:.".,.....,.....

.• :.' •••

l l
ESTETICA BETONULUI ARMAT
«Betonul armat este cea mai frumoasa tehnica pe care omenirea a reu§it

l
L L L L

sa 0 inventeze

pana

acum. Posibilitatea de a modela piatra, de a-i da orice forma, de a 0 face superioara pietrei naturale prin capacitatea de

a

rezista la intindere are, in sine, ceva magic». 1

Forma §i structura
In prima jumatate a secolului XX, betonul armat a stat in centrul atentiei inginerilor §i arhitectilor deschi§i catre inovare; In acest nou material §i In Iibertatea "fanteziei constructive" pe care el 0 permite, a fast identificat un instrument esential al innoirii In arhitectura. In acela§i timp proiectarea structurilor din beton armat beneficia de rationalitatea §tiintei constructilor §i rigoarea calculului, pentru a "fundamenta" frumusetea ca "triumf al tehnicii" §i ca expresie a legilor naturale ale comportamentului static. De la origini §i pana in prezent, in arhitectura betonului armat structura portanta nu este disimulata, din contra, este evidentiata, atribuindu-i-se rolul de suport al valorilor estetice. De la Perret, la Nervi §i pana la Calatrava, arhitectura betonului armat se caracterizeaza printr-o

conceptie formala inteleasa ca manifestare vizibila a adevarului static, in numele principiului unitatii intre structura §i forma; ea se bazeaza pe intelegerea §i interpretarea legilor naturii in actul constructiv §i pe adaptarea proiectului la caracteristicile materialului. Referindu-se la beton, Calatrava face analogia constructie-organism
I

viu, evidentiind un

L L

paradox §i un adevar constructiv deopotriva. «Acestui material greu §i masiv prin natura sa, arhitectura §i sculptura Ii permit u§urarea, Ii permit sa se ridice, sa zbaare, sa se mentina

suspendat In aer» spune el §i adauga: «betanul permite orice valum, arice curba»2

Santiago concerte,

Calatrava, Tenerife,

Sala de Insulele

Canare, Spania, 2003

«Ca material de canstructie, betonul poate crea a legatura Intre tehnalagia realizarii canstructiilor §i formele perfecte ale naturii. Elementele pun In evidenta un aspect esential dar

1
,

P. L. Nervi, Savoirconstruire,

1965, trad. Editions du Linteau, 1997

___

•... ."

'

2

Interviu.cu.s •..calatrava,.I&A •.• augusbseptembrie~1995_

~

.__ " ~,.. " .~•. ,,,, ••,,

121

mai curand neglijat al betonului §i anume capacitatea sa de spune 'hormigon' - ceea ce inseamna "modelabil".»
1

a fi modelat. In spaniola beton se

Expresivitatea materialului Odata ce betonul a fost adoptat de arhitectii secolului XX, ideea valorificarii cahtalilqr estetice ale suprafetei de beton nu a Intarziat sa apara. Un prim exemplu dateazadiri1906~i se datoreazalui Frank Loyd Wright care, la First Unity Temple (Oak Park,f/Iiriois), i

experimenteaza posibilitatileexpresive oferite de tehnologia betonului aparent. In anii '30, Nervi utilizeaza:?i el betonul aparent la Stadionul de la Florenta (1930-1932) ~i la hangarele de avioane. Oar abia dupa al doilea razboi mondial cuno~tintele tehnice permit un control satisfacator asupra proiectarii ~i executiei suprafetelor de beton aparent. Calitatea suprafetei de beton caracterizeaza c1adirea In ansamblu, fiind integrata Iimbajului arhitectural ce poate fi foarte diferit de la caz la caz. In timp, diverse stiluri ~i-au asumat expresivitatea suprafatei de beton, de la constructivism, rationalism ~i expresionism, pana la postmodernism :?ideconstructivism. In anii '50 betonul aparent este adoptat rapid In arhitectura "brutalista", ca manifest contra "arhitecturii populare"din caramida, larg utilizata la reconstructia de dupa razboi. Betonul aparent predomina In arhitectura lui Le Corbusier de dupa al doilea razboi mondial. La manastirea La Tourette (Eveux-sur~Arbresle,langa Lyon, Franta, 1957-1960) Le Corbusier utilizeaza a larga gama de ipostaze ale cimentului ~i betonului: de la cimentul aplicat ca tencuiala pe zidarie, la betonuf aparent al structurii portante,betonul vopsit In culori vii ~i panourile prefabricate de parapet cu pietre naturale marunte Incastrate In masa de ciment. In a doua jumatate a secolului
XX,

suprafata de beton aparent este integrata unor limbaje arhitecturale foarte diferite, de catre diver~i arhitecti precum Louis Kahn, Marcel Breuer, Joseph L1uis Sert, I.M.Pei, Cl'ir1o>,.
x,~;~c .:~_:;;~X5}~'. :~}':ii~-,c~'-~S~~"f1:~~\,:?~

Scarpa, Mario Botta, LuigiSno2:zietc;;"~ Carl(jS~fpa, Bribri-VegaCemet~ty;$an Vito <:l'Altivole, Italia, 1972 .

1
1

.11

41

_

.:

a

-

.1 :. - : ••
...

:-

""-~--'_.~.

-. ~

•• ,

1

L
L
In arhitectura japoneza moderna :;;icontemporana, de la Kenzo Tange la Tadao Ando:;;i Toyo Ito. betonul aparent este 0 prezenta constanta,

l
L
I

L
•...

Tadao Ando,

The Church of
I
I

the Light,
Osaka, Japonia.

I...

1989

L
!

'--

Toyo Ito, Tod's Omotesando, Tokyo,2004

La Inceputul

secolului XXI suprafata

de beton este din nou adusa In atentie fiind

revalorizata din punct de vedere estetic In cadrul lucrarilor unor arhitecti celebri precum Enric Miralles, Zaha Hadid, Moshe Safdie, Daniel Libeskind, Peter Eisenmann, Rem Koolhas,

Santiago Calatrava etc

123

•...

-----

-~
.!..L

Zaha Hadid, Phaeno Science Center, Wolfsburg, Germania, 2005

-~j

J

I

1

.---124 --

-- -

Moshe Safdie, Holocaust History Museum, Yad Vashem Jerusalem, Israel, 2005
U

~I,. ~_

"

U~""'l

t 11_"'1'1_-,;.

r

~

..

-.,-- -~

r'

L

,
if

STRUCTURI CURENTE DIN BETON ARMAT

L
Structuri in cadre
Eficienta structurilor In cadre din b.a. este conditionata de solidaritatea Intre stalpi §i grinzi, asigurata de nodu/ de cadru rigid.

: !

i\: I i ::
if:

Intr-un cadru din beton arm at, par1;ile(grinzi §i stalpi) lucreaza In mod solidar, motiv pentru care Incarcarile se distribuie tuturor elementelor spre deosebire de structurile

discontinui cu stalpi §i grinzi (sisteme trilitice, cu grinzi simplu rezemate pe stalpi).

'~"H;"-'~'~-l : [LT:{~' --r . r:'
I___ :,' II,.' { ~,' ':' , J.•••• ~;
, , , , I ,
,

rrT i'

/:\: ~, .. -

(~':/. i

("'Wf'l'

,,

,

Comparatie intre comportarea unui sistem trilitic (stanga) ~i a unui cadru (dreapta) sub actiunea unei forte orizontale

In

tehnologia

specifica

betonului

armat,

solidaritatea Intre stalpi §i grinzi este posibila datorita legaturii legarea betonului. mono/itice armaturilor obtinute In prin suprapunerea Inaintea §i

noduri,

turnarii

125

I
I
f

r
H grinda = 1/8 1/10 L

A

A

grinda

A stalp

<=

Rb/4 Modu/ do

r
5 em'

stiilp unde

r
r
I :::ci

Aar = ariaaferenW

sWlfJului

n = numarul de elaje Rb = marca betonului

Ir
i

""-~~{,J.. """, ..
I

r
-


'.: "If'" i!

',j

, L


Structuri cu pereli portanli (diafragme)

I I

•....

'IIl

c~fTr'

mifT
Diafragme in sistem fagure Diafragme in sistem eelular

A

rWI A

Secliune A-A

Det.1
t ~ 14 em; min 1/20 din h
a ~
eta)

20

em
elqj

b ~ 2 ...2,5 t; min 1/7 din h

V///>/>/X-'i://1
I ~ 1,2/Jm I

Detaliul1
5e recomanda rigidizarea eapetelor de diafragme prin prevederea de bulbi.

Condi~ii privind amplasarea golurilor in diafragme
De evitat distante mici fa\a de capetele diafragmelor fara bulbi :;;i goluri foarte apropiate intre ele

-

127

il!._u-fI -r-i
,

I

~
~

I

Constructie cu diafragme de beton armat In sistem celular, cu pereti de fatada portanti

I

•••

•• ----

---~

Structuri cu diafragme de b.a. la cladiri cu geometrri speciale
..

bill

.•
..

J

_

, .. ". 128

"

~

~

I L
Structuri mixte

L
Structuri in cadre, cu diafragme de rigidizare

Structuri in cadre, cu tuburi rig ide

i

~.
..•. t"

I

!
1

I
I •

j

1

....•

i ~ Ii! -.-.
" I
I

\ ~.-.••. Ii: .•.-- .•.
~ ~
r

;

,

I
I

I

I

:

~

I

I

-~ ~.'

!

1

I

•••

I

__
J

-1ti-

,I

..•.

I

~-

I

•..•..

I

;

l

Structuri cu stalpi, dale grease §i diafragme rare

-".-rpotl

~

iii

I i..l;l

&.11.

4. ~.4

129

!

---~I L
diaragma

I

i

da/a aroasa

grinda defatada stalp

130

L

PLAN~EE
LA CONSTRUCTII DIN ZIDARIE ~I BETON ARMA T

L L
,

PLAN$EE DIN LEMN

Pana la sfar:;;itul secolului XIX plan:;;eele din lemn au reprezentat solutia curenta, fiind utilizate In asociere cu zidariile care, la randul lor, reprezentau tehnica obi~nuita de realizare a constructiilor. In prezent, ele continua sa fie utilizate la constructii de zidarie de mica importanta. In plan

L

In Romania, utilizarea plan:;;eelor din lemn - considerate "cu rigiditate nesemnificativa orizontal" de normativul CR6-2006 - este permisa numai In conditii speciale

(stabilite de

normativul P100-1/2006) :;;ianume: pentru cladiri cu putine niveluri (max. 3 niveluri). din clasele de importanta inferioare :;;iamplasate In zone cu acceleratie seismica siaM.

Pia nul unui plan:;;eu din lemn la 0 constructie din zidarie.
1 - Grinda eurenta;

B

2 - Grinda de margine; 3 - Grinda de pod est; 4 - Grinda-jug; 5 - Co:?; 6 - Perete de neportant; 7 - Grinda ranforsata sub perete neportant;

Imbinari de continuitate la grinzi de lemn (del. A - variante)
a) Grinzi deealate, bulonate; b) Grinzi Tn eontinuare, taiate drept + seoaba; perete (grinda) de

....-

rezemare min. 20 em latime; e) Grinzi In eontinuare, taiate oblie + seoaba; taiate oblie d) Grinzi deealate, perete

+ seoaba;

(grinda) de rezemare min.10 em latime; e) Imbinare eu ehertare In "fulgerul lui Jupiter" +
dl
l)

buloane; f) Seoaba.

131

Rezemarea grinzilor de lemn pe zidarie (det. 8 - variante)

a) Incastrare in zidarie (cu masuri de protectie hidrofuga!); b) Decro~ in zid; lungime de rezemare

cca 15-

cm; eventual pe talpi de lemn; c) Con sola din zidarie; d) Consola din piatra; e) Grinda in lungul zjdu!ui sau longrina de rezemare.

Rezemarea grinzilor secundare pe grinzi principale
a) Cu cep

a)

tJ}

~i scobitura;

b) Cu chertare la jumatate-Iemn; c) Cu sabot metalic; d) Cu piesa metalica ascunsa; e) Pe longrina fixata cu cuie de grinda principala; f) Cu ~urub de strangere.

I
oj
I)

Rezolvarea golurilor de scari

132

Intre doua grinzi, cu suprimarea locala a pardoselii

Pe consola, cu suprimarea locala a pardoselii

l

l l l

Ancorarea grinzilor de plan§eu din lemn la peretii din zidarie

tirant otel

016-24

rnm

ancorare

Sectiune A - A

Rigidizarea plan§eelor din lemn cu scanduri In doua straturi, dispuse pe directii ratite la 90° §i fixate cu cuie.

133

I •..

Izolarea acustica intre nivele
a) Cu plafon suspend at (45 dB); b) Cu pardoseala flotanta (45 dB); c) Cu plafon suspendat (45 dB); d) Cu pardoseala flotanta pe placi de beton (50 dB); e) Cu pardoseala flotanta ~apa ciment
f?i

plafon suspendat (50 dB); f) Cu (50 dB); h) Cu §apa

~i plafon

lntre grinzi (50 dB); g) Cu ~apa ciment §i plafon suspendat
i)

ciment §i plafon suspendat (50 dB);

Cu dale de beton ~i plafon intre grinzi (50 dB); j) Cu dale de beton ~i

plafon suspendat (55 dB); k) Cu dale de beton §i plafon suspendat (55 dB); I) Alcatuire istorica, cu moloz (55 dB).

al

d}

b)

el

c)

il

k) h)

±--...-:L 'I-

,.

,.

.;.

il

il

1 - Grinda lemn; 2 - $apa ciment; 3 - Izolatie (material elastic cu densitate mare); 4 - Placi din derivate de lemn; 5 - Gol; 6 - Vata minerala; 7 - Plac; beton; 8 - Scanduri sau placi gips-carton; 9 - $ipci .. ~.~,~_.

---.--.-.

134

PLAN~EE DIN BETON ARMA T ~I MIXTE

L
Plan~eele din beton armat ~i cele mixte (beton armat + elemente inglobate din alte materiale) reprezinta solutia curenta de realizare a structurilor orizontale, structura din beton armat cat atat la c1adirile cu

~i la cele realizate din zidarie portanta.

l
i
I .
1

.

Plangeele pot rezema pe pereti portanti (din zidarie sau din beton armat) sau pe stalpi din beton armat; in acest ultim caz, rezemarea se face prin intermediul grinzilor de cadru, direct pe stalp (in cazul structurilor cu "dale groase") sau prin intermediul unor capiteluri ("plangee

i I

ciuperca")

\.i..

Plangee cu rezemare pe pereti. Descarcare bidirectionala (stanga) 9i unidirectionala (dreapta).

Plangee cu rezemare pe stalpi prin intermediul grinzilor de cadru cu dala groasa cu capitel

m W

~ ~

m

I~

~
m

iil
UJ

.--.----,

--.~--~--.--

-""

... ~ t!

~ . .IUM-';'"<!

~'

'_··

135
i

~

Plan§ee din beton armat monolit

Plan§ee din placi de b.a. rezemate pe pereti sau pe grinzi de cadru

L1

+
L2 L2
L1/L2 :52

L1

H=1/8-1/10L
b/H = 1/2 - 2/3

Modu/ de 5 em!

lndjrcari obi§nuite; L max. 5 - 6 m

h placa = p/180

Plan§ee cu grinzi principale §i secundare

r
L1

r

L2
L 1/L2 > 2

HGS = 1/15 L2

r

136

l l l
i
I ~

Plan§eu cu grinzi principale §i secundare, la 0 structura in cadre de b.a. Plan de cofraj

~I
i
I

~

N OJ ~ t

S4

G225x5O

-G225x5O

-G325x5O

--

Plan§ee cu nervuri dese unidirectionale

-Grinda orincioala Nervura

L1
~,'_·\l1·.•."-"'''I'''~' ~' ~..." _~-...•

""" ·l___

-~_.~'-'"",,,~

,,~ '-"4.4
Perete oorlant

;;~:;;l(;~{;:f(;

;t

L2

Hn = 1/15 L2

137

L1/L2 > 2

Plan~ee cu nervuri dese bidirectionale: plan~ee casetate


L1/L2~1.5 L2

+ L1

t

min 1.5 - 70 3.0 em

L 1/L2 > 1.5

L2
To·
.:-.-.<"

.

L1
Hn = 1/20 - 1/25 L2
Casete pline in dreptuf rezemarii OP. ~t:llp - variante

.

L

l l

Plan§ee tip "ciuperca"

Capitel hiperbolic

Capitel cu grosime constanta

J

~

I

Capitelin

dublu trunchi de piramida

Capitelin trunchi de piram:da

Dale groase

•..

L1

L2 L1/L2:5 2

139

L

Dale groase - procedee de reducere a greutatii

Cu grosime redusa In zona centrala

~
I
!

.;...,..

--Lr-1_-'-' r-1 _~

r

Cu nervuri realizate cu cafraje pierd ute sa u deta~a biIe

~
!

Cu casete sau elemente de pollsti ren Inglabate

Cu tuburi Inglabate

Plan§ee prefabricate §i semi prefabricate

Plan§ee cu predale §i suprabetonare

(plan§ee semiprefabricate)

Suprabetonare

Predala prefabrieata din b.a.

4 - 6 em grosime

140

,..
~ ~

,. ,.
~

Plangeu cu predala 9i elemente de palistiren fnglabate
bloc pollsoren suprabetonare

-~ -

--

predala

Plan§ee cu corpuri de umplutura

Plaei (dale groase) eu eorpuri eeramiee de umplutura

Plaei (dale groase) eu eorpuri

de umplutura

din aglomerate

lemn-eiment

Plan§ee cu nervuri prefabricate din b.a. §i corpuri de umplutura
60
em

Nervuri prefabricate din b.a. (preeomprimat) + eorpuri de umplutura din beton, h:: 12; 14; 18; desehideri maxime: 5.40; 5.75; 6.35.

.

C=:J
Nervuri prefabricate

c:=:J

C=:J

c:=:J + corpuri de umPlutura'

--_

din b.a. (precomprimat)

..•..........,

..

.",--.,-,""----- din

polistiren,

h:: 12; 14; 18; deschideri

maxime: 5.40; 5.80;6.90 .. _---~.~

-

...

_._~_.<.~.~. , .. " .... -.....

141

Plan~ee ceramice

i
i20n

>8cm

Plan~eu ceramic cu grinzi~oare din material ceramic cu rol de cofraj pierdut

Plan~eu ceramic cu grinzi~oare din beton armat precomprimat

Plan§ee din corpuri ceramice cu goluri + grinzi precomprimate Grinzile: 12 x 6.5 cm; I = 2.50...7.25 m; interax: 45 (60) em; rezemare min.125 em (Wienerberger - Porotherm)

.

,.

~l_~iIliIi

Ii

4

4-.

~.,.

~;'

.••

1<10

'~""""_.,_~''''Ii'l

142

143

Plan§ee din fa§ii ceramice preasamblate

Plan§ee din fa§ii cu goluri din b.a. precomprimat

Intre fa§ii se dispun armaturi; plan§eul este completat cu 0 suprabetonare

care inehide

rosturile intre fa§ii §i realizeaza 0 §apa de asociere la partea superioara (5 _ 15 em) armata eu retea de bare.

144

"

Rezemarea tal?iilor cu goluri pe pereti din zidarie

/

2

J

1 - fa~ie cu goluri; 2 - centura b.a.; 3 - capac prefabricat pentru acoperirea golului; 4 - mortar de poza

Fal?ii cu goluri la structuri cu stalpi l?i grinzi

_

'.

'_'~_"~'_~

__

"'_~_,H","""~

__ "_'"

".

._~

•.••.•••• __

'.

145

Prescriptii privind proiectarea plan~eelor la constructii din zidarie
De regula plan~eele eonstrue\iilor din zidarie portanta se proiecteaza

1

ca diafrag01e fortelor

rigide In pia nul lor menite sa asigure eonluerarea elementelor verticale pentru preluarea orizontale. Rigiditatea plan~eelor In pia nul lor depinde de: alcatuirea constructiva dimensiunile ~i pozitiile golurilor mari (ex. goluri de scari)

DA!

EJ

NU!

Prevederi constructive pentru plan§eele din beton armat

Fata superioara a plan:;;eelor va avea de regula aeeea~i cota de nivel pe toata suprafata constructiei. In mod excep\ional, se aeeepta decalari ale a plan~eului mai
-&-

fetei superioare

mid decat Tnaltimea
----

-::20
-G--

em

curenta a centurilor ($ 20 cm).

Consolele exterioare (balcoane, copertine) vor fi amplasate la nivelul plan:;;eului o.Jrent; se accepta 0 denivelare b.a. Tn pozi\ii

$ 20 em cu asigurarea continuitatii structurale. Se accepta console de
Incastrate Tn zidarie, cu respectarea urmatoarelor conditii:

intermediare,

deschiderea

consolei Lc s: 3t, unde t = grosimea peretelui (In caz contrar se introduc elemente

de b.a. In perete); accesul oamenilor pe consola este ocazional (pentru Tntretinere); rezemarea consolei se face pe toata latimea ei.

1 Conform

Normativului CR6-2006 .•~.",'"

"''''_l,1

_

~

146

RELATIA ,

CL.A.DIRII CU TERENUL

Relatia cladirii cu terenul de amplasament prive9te transmiterea fortelor care actioneaza asupra constructiei catre pamant, protectia c1adirii contra umiditatii din teren 9i limitarea

pierderilor de caldura din interiorul c1adirii catre pamant.

• -

Toate

aceste

probleme

privesc

infrastructura

constructiei

9i

implica

rezolvari

constructive specifice la nivelul componentelor sale.

IN FRASTRUCTU

RA

La c1adirile fara subsot, infrastructura cuprinde: fundatiile soclurile placa suport a pardoselii parterului La c1adirile cu subsot, infrastructura include: fundatiile peretii de subsol placa suport a pardoselii subsolului plan:?eul peste subsol

Tipuri de fundatii
Fundatiile au folulde a transmite pamantului greutatea constructiei :?i solicitarile

rezultate din actiunile exterioare exercitate asupra sa.

147

Functie de incarcari, natura terenului §i adancimea cote; de fundare, fundatiile pot aVea una din urmatoarele alcatuiri constructive: bloc din beton simplu (cu sau fara trepte) - cu un domeniu de utilizare limitat bloc din beton simplu §i cuzinet din beton armat talpa din beton armat

u

Bloc din beton simplu

Bloc din beton simplu + cuzinet din beton armat

D
fundatii continui

Talpa din beton armat

Din punct de vedere al geometriei in plan, fundatiile pot fi continue sau discontinue. Peretii structurali au intotdeauna care urmeaza traseul zidurilor

portante. Structurile cu stalpi pot avea fundatii discontinui sau fundatii continui.
~;J2.,fJ_,(-

..

'/

/</";".4

rrl
'.J

b,-h~' I' --/'"
r. t,"
,',

'.~<7"'"
r'.'-o"1
., /.I-~:
/,' .:!:J.,-'"

:r:

0fhJ'
'if--=-'··· ! s.. .}
!

./ ,>-(~-9~ ::..:;

a.

b1.

b2

c

c;
25

1\ I

;:5/(.1

d.
Fundatii continue rigide (a, b, c) §i elastice (d, e)

I

e.

a) funda\ii din zidarie de caramida sau piatra; b) blocuri de beton simplu, cu una sau mai multe trepte; c) bloc de beton simplu + cuzinet de beton armat; d) - e) funda\ii cu talpi din beton armat 148

~~~--_._---_._-_.

Dimensionarea fundafiilor

LA TIMEA FUNDATIEI (B) =

INCARCAREA (pe 1 ml) PRESIUNEA ADMISIBILA A TERENULUI

Alte conditii care determina latimea talpii de fundare:

-

-- U'ltimea peretelui ~ B ~ b (+ 2 x 5 cm)
- La fundal/Heperelilor de subsol- atenlie la rezemareazidului de proteclie a h.L!

- U1timea minima constructiva (sapatura posibil de executat): 30 cm (~40 cm adancime) ... 50 cm (>1.20 m adancime)

AoANCIMEA

FUNOATIEI (H)

Este determinata de: - Adancimea terenului bun de fundare ~ 20 em SUB cota - Adancimea de Tnghet (numai la peretii EXTERIOR!!)
Adancimea de inghe! = 70 cm ...1.15 m de la cota terenului decapat, functie de zona c1imatica; pentru Bucure~ti: 90 em
i

8

..~ ~

-+ 20 em SUB eota -+ 1.10 m - Conditia de unghi (0) de transmitere a eforturilor Tn blocuri de BETON SIMPLU (funetie de marea betonului) - Relatia cu fundatiile Tnvecinate paralele

.J

:
~

U.-~:
2
1

..... a

b

3

Adancimea H = modul de 10

.........~
b

Fundafii discontinue

-

Talpi asoclate cu o retea de centuri

149

Talpi excentrice
1 - Perete existent adiacent la limita de proprietate; 2 - Stalp nou; 3 - Placa: 7 - Eventuala

4 - Rost de tasare; 5 - Placa subsol; 6 - Talpa excentrica; talpa de legatura pentru rigidizare

Fundatii , continue liniare

comportament de centura

Fundatie continua Iiniara sub perete portant

Fundatie continua stiHpi

liniara sub

150

Fundatii cu talpi continui pe

0 directie

Fundatii cu talpi continui pe doua directii

Talpi continui sub stalpi
1 -- Grinda de legatura; 2 - Talpa continua pe doua dired,ii; 3 - Talpa continua pe 0 direc(ie.

Funda!ii continue In suprafa!a: radiere

Funda1ii de tip radier din dale groase de b.a.
1 - Incarcari din construC\ie; 2 - Reparti(ia incarcarilor pe suprafata terenului

+~L~
I
i

It]
I
I

1'--1] __
L

00-1

~~

Radier cu capiteluri 151

-qr~~
I

jf=.
I

Radier cu grinzi pe doua directii
1 - Stalp; 2 - Grinda prineipala; 3 - Nervuri; 4 - Radier 12-14 em; 5 - Beton de egalizare

Radier cu grinzi pe doua directii (casetat)

Fundatii indirecte cu piloti

..

I
t
.----.
152

_I!e~r.i ~e.tal,pl1~ Piloti-CU'"descarC'3Te--'-pjTOV'cu-aesca-rc-a-r-e--' partea superioara a pe varf prin aderenta pilotilor

,6'

Fundatii in trepte la c1adiri pe teren In panta

panla
lerenului

"

perete

iI

lpe~,"
cola~ minima

'------

funda(ie

m"im' in 00" trepte

J

I~
Detaliu

'1

Elevatie

Fundatii In trepte la c1adiri cu subsol partial

E

o «)
I\J

o

L

_

~<2
b 3

Fundatii la pereti nestructurali
In functie de dimensiunile

:;>igreutatea peretilor, se poate alege una din urmatoarele

solutii de fundare: rezemarea pe placa (daca are rezistenta :;>irigiditatea necesara pentru a prelua

Incarcarile respective) Ingro:;>area locala a placii (pentru obtinerea rezistentei:;>i rigiditatii necesare) fundarea directa

153

Prescriptii constructive privind infrastructura constructiilor din zidarie Socluri la cladiri tara subsol
Soclul (l?ifundatiile) vor fi de regula axate fata de peretii structurali.

1

Uitimea soclului va fi eel putin egala cu grosimea peretelui de la parter; se admite 0 retragere de max. 5 em a fetei exterioare a sociului In raport cu planul zidariei de la parter. Soclul se va executa de regula din beton armat. Daca soclul se executa din beton simplu, la nivelul placii parterului se prevede sistem de centuri din b.a. cu contur Inchis. Daca Inaltimea soclului este ;:: 1.50 m, se prevede 0 centura de b.a §lla baza lui. un

Soclu b.a.
CT~

Centura b.a. Soclu din beton simplu

Centura b.a. Soclu din ----beton simplu

...
CT~

o
LO
1\1

E

Centura b.a.
CT~

Bloc fundatie beton simplu

Soclu ~i funda\ii axate fa\a de pere\ii strueturali. La\imea soclului eel pu\in egala eu grosimea peretelui de la parter (max.5 em retragere). Daca sodul este din beton simplu, la nivelul plaeii parterului se prevad eenturi de b.a. Daea lnal\imea soclului este '" 1.50 m, 5e prevede ~i 0 eentura la baza 5oclului.

Pereli de subsol
De regula peretii de subsol se realizeaza din beton armat l?i se dispun axat fata de peretii structurali din parter. Daca se 'executa din beton simplu, la baza peretelui l?i la nivelul p1anl?eului peste subsol se prevad centuri din b.a. Grosimea peretilor se stabilel?te prin calcul, functie de Incarcarile verticale, din actiunea seismica l?i-In cazul peretilor de pe conturul subsolului - din impingerile pamfmtului. sporirea rigiditatii

In cazul cladirilor cu pereti rad (In sistem 'celular'), se recomanda subsolului prin introducerea unor pereti suplimentari.

154

";'J

2

GOI

" 0. S mat ~\
:..:l

ua '" B , I--~ Scar-a" Scar28
'"

<=i

~

.. ,3 8'" ~

0.. Q \) ~ P-; ~~ 1---) ~ ~ -a
";'J kl

.,

J kl

0..

~

.,

r

Plan etaj curent

Plan subsol

Plan§ee de infrastructura La cladirile fara subsol, placa suport a pardoselii parterului se executa din beton armat (chiar daca restul plan~eelor sunt din lemn!) ~i legata monolit cu soclul cladirii. La c1adirile cu subsol: placa plan~eului peste subsol va avea cel putin aceea~i grosime ca ~i placile etajelor supraterane,(min.

13 em!)

placa SuporT,~apardoselii subsolului se va executa din beton armat ~i legata de talpile de fundatie, In cazul Tn care constructia este amplasata pe un teren de fundare dificil ~i/sau placa sustine pereti nestructurali din zidarie; se recomanda aceasta solutie atunci cand

constructia este amplasata Tnzone cu seismicitate mare (ex. Bucure~ti).

ROSTURI

Rosturi de tasare
Privesc fundatiile ~ suprastructura: trebuie sa taie complet

constructia - elementele

portante §i neportante - Tntr-un plan vertical.

Fiecare parte de constructie trebuie sa poata "Iucra" liber, pe propriile fundatii; independenta este obtinuta prin interpunerea unor straturi

continui de material elastic (polistiren, PFL poros bitumat etc)

rosl
/

Cladire noua

Cladire exislenta

rosl

Rost de tasare intre 0 r:onstructie noua $i una existenla

Constructie cu volume de "--1naltimi"dif~tite:1ransmT\an(J----"-'soiului incarcari inegale

. .""

~~_.

,_~._ .. ,__•__ •

155

o
Construclie

I

rost

rost

i='"",::,' f=-,'""1 , .. :
~. ::I "" ..

cu fundalii

la cote diferite (teren diferite) inegale.

Construqie

pe teren cu structura geologica func(ie

bun de fundare la adancimi determinand reac(iuni

neomogena: separare in tronsoane de rezistentele terenului

Rosturi antiseismice
Privesc fundatiile §l suprastructura (taie complet constructia - elementele portante ~i neportante - intr-un plan vertical). Se prevad la: a) c1adiri cu forme neregulate in plan ~i/sau in elevatie - unde au rolulul de separa tronsoane cu caracter cat mai omogen din punct de vedere constructiv care sa lucreze (oscileze) independent la seism; b) cladiri cu dimensiuni mari in plan - unde au rolul de a diminua efectul nesincron al mi~carii seismice la extremitatile c1adirii. Cladirile tip bara foarte lungi se separa in tronsoane intermediare cu coracteristici

structurale omogene ~i tronsoane de capat in care se concentreaza masele celor intermediare.

0 masa mai mare decat

Uitimea rostului antiseismic se stabile~te astfel incat sa se evite ciocnirea r~ciproca in timpul seismului (atunci cand tronsoanele sunt in UantifazaU).

Rosturi de dilatare
Privesc suprastructura (expusa variatiilor de temperatura). In cazul unor pereti sau

stalpi dUbli, separati printr-un rost de dilatare, talpa de fundatie este comuna (spre deosebire de rosturile de tasare ~i cele antiseismice care taie §i fundatia). Se prevad la distante de 30 - 50 m. In general coincid cu rosturife de tasare §ilsau antiseismice.
7

"--"--~-'~---~-~--~~""-"'-~~-----"'~-'-'-1':::rbStL:::3cm;"2 '-perete
156

If:,..

1M.

¥

dinzidariE;;"3

....per~i;

din beton armat

p-

PROTECTIA HIDROFUGft. ~I PROTECTIA TERMICft.
La nivelul elementelor de infrastructura aflate In contact cu pamantul, se prevad In mod curent sisteme de protectie contra umiditatii normale - mai mari sau mai mici - a terenului. Aatunci cand infrastructura se afla sub nivelul panzei freatice, se prevad sisteme speciale,

complexe, de protectie Impotriva apei cu presiune hidrostatica (cuve). Deasemenea, la nivelul Inchideri/or - verticale

~i orizontale - catre pamant care

delimiteaza spatii Incalzite, este necesara prevederea unor izolatii termice.

o

Zona conven\ional

uscata

--0---

-

Zona capilaritate discontinua

T

Zona apa freatica cu presiune hidrostatica

Variatii ale gradului de umiditate in profunzimea terenului

Posibile directii de infiltrare a apei din teren in infrastructura

Cladiri amplasate pe terenuri cu umiditate normala
Cladiri fara subsol La c1adiri/e fara subsol, hidrofuge prive~te prevenirea problema protectiei transmiterii ca

posibilitatii

umiditatii din teren catre zidaria de suprastructura

urmare a ascensiunii capi/are a apei in fundatii ~i soclu, precum ~i prevenirea pardoseala. Placa suport a pardoselii totodata Inchiderea parterului reprezinta ridicarii umiditatii din teren catre

_

inferioara a c1adirii care separa spatiul interior Inca/zit de teren, ceea ce

-_.~~-~'_.

nterjoru I~IncaIzit-catre~pamant":'··-----"-·-_·_-·~·-'~-"'''·'''~' pun e In pi us ~~pro £ I~n;a IllJI itariiJ?l§lJ..9"~.tiloJ_de.caldu[a..djnspre..j

157

In mod traditional, problema protectiei Impotriva umidit<3tii din ascensiune capilara se rezolva In doua feluri:

a)

cu strat de rupere a capilaritatii din pietri~ sub placa suport a

pardoselii - solutie utilizata curent In Romania

b)

cu strat de aer sub placa suport a pardoselii (procedeu folosit de In

romani) - solu\ie utilizatacurent vestul Europei

In ambele variante stratu/ de sub placa suport a pardoselii trebuie

venti/at cu aer

exterior pentru a preveni acumularea de umiditate din ascensiune capilara sau condens inversat (la intradosul placii suport). Prevederea unei termoizolatii /a nive/ul pardoselilor peste pamant previne riscu/ de

condens pe fata pardoselii ~i totodata reduce pierderile de ca/dura dinspre interiorul Incalzit catre pamant; prezen\a termoizolatiei In alcatuirea pardoselilor pe pam ant este actua/mente

impusa de normele privind Iimitarea consumului de energie Tn exploatarea c1adirilor. Termoizo/a\ia se poate pune sub sau peste placa suport, ambele variante avant

avantaje ~i dezavantaje ce trebuie cantarite In raport cu cazul concret. Alcatuirea umiditate protectiilor hidrofuge se stabile~te, de /a caz la caz, functie de gradul de functiunea
fi

a terenului,

adapostita realizarea

~i sensibilitatea

la apa a finisajelor orizontale continui

folosite;

In

anumite situatii poate suprafata pardoselii.
____ ._. ~ "' .

oportuna

unei hidroizolatii

pe toata

."""'"

,_,•.••••.••• _.

,.•••••.•• _._.__

.,~_ •••.

__ •

WM_ ••. '.,,··.,..,..,_·_~

158

-

In cele ce urmeaza

sunt prezentate

schematic

alcatuiri constructive

In care sunt la nivelul

evidentiate pozitiile protectiilor hidrofuge $i variante de pozitionare placii suport a pardoselii parterului.

a termoizolatiei

Profil de solclu din aluminiu, qJ lacrimar (Baumit)

Hidroizola\ie orizontala (rigida) fntre soclu de beton s;i zidarie

t

I

Strat rupere capilaritate

if . P',t,'", Placa beton armat : pi"",'p," 10 -15 om

Hidroizola\ie

orizontala

continua

Termoizolatie

polistirenexpandat (EPS)

Termoizolatie

Termoizolatie

polistiren extrudat (XPS)

Placa beton armat Strat rupere capilaritate pietris; 9i piatra spata 10 -15 cm

Hidroizola\ie

orizontala

continua

Termoizolatie

polistiren extrudat (XPS)

I[
Placa beton armat Termoizolatie XPS

Strat rupere capilaritate pietris; s;i piatra spata 10 -15 cm

159

Exemple de rezolvare a relatiei c1adire-teren 1

I
Protectie tencuiala hidrofuqa la soclu

~rc"""

ciment pentru soclu)

(strat impermeabilizant elastic 2mm + Soclu din bloeuri eeramice eu ambele impermeabilizant pe fete
',·--:-

I

f''';''

Membrana impermeabila racordata cu hidroizolaiia Placa beton slab armat

continua orizontala

a peretelui

aplicat,

.Y'~; ! ) I (~,_c.o;~ ..,-z:.\l-- ~-i I

turnata pe folie de polietilena Strat pietri:;; min.15 cm

,,'/~,.-c'(jl "~'7mb

o
Fundatie beton simplu turnata in sapatura (teren eoeziv)

Hidroizolatie orizontala la perete, panza bitumata eu armatura metalica Teneuiala eu terminatie unghiulara

"~~~' I

!'
up:1

Fa:;;ie polistiren expandat sau vata minerala, 5 em

protejata eu profil din aiel galvanizat sau inoxidabil (15x15 mm) + rost tencuiala-beton inchis cu mastic elastic Soclu de beton armat

frJit:r, t~~~,-t:.;

c:r~:::;::;,=;;;,.:.:;.;,,::k, 3C<

::l

!1:.;'::i'~~'
--' -."."

Membrana imgermeabila Plaea b.a. Beton de egalizare 5 em

continua

" -.1<:"

o

Strat pietri:;; min, 15 em

Fundatie beton simplu turnata in sapatura (teren eoeziv)

1 Dupa: Hugues,T, Greilich, K, Peter, C" Building with large clay blocks, Birkhauser/Edition Munich, 2006/ Editia spaniola DETAIL Praxis, Bloques ceramicos, GG, Barcelona 2008.

Detail,

160

Protectia contra u.a.c. cu strat de aer venti/at sub placa suport a pardoselii

Sistemul Guttadrytek (Gutta Werke S.pA) Reprezinta

0 versiune contemporana a solutiilor traditionale cu strat de aer sub placa

suport a pardoselii ce folose~te elemente standardizate din material plastic reciclat, cu rol de cofraj pierdut.

beton armat tumat

:;;apa suport

peste elemente[e

parooseala

Guttadrytek.~~~~~:"l~

161

Cliidiri cu subsol La cladirile cu subsol, problema protectiei hidrofuge prive~te prevenirea riscului de

infiltratii de apa din teren prin fundatii, prin peretii de inchidere, precum ~i la nive/ul pardoselii pe pamant. Alcatuirea protectiilor hidrofuge depinde de gradul de umiditate a terenului ~i tipul de teren (comportarea sa in raport cu apa). In terenuri coezive ~i/sau la constructii pe teren in

panta este necesar $i un sistem de drenare a ape/or. In ceea ce prive$te protectia termica, exista doua situatii: a) cand subsolul adaposte$te functiuni anexe care nu necesita incalzire; b) cand subsolu/ adaposte~te functiuni care implica existenta unui sistem de incalzire.

a) Subsol nelncalzit

b) Subsollncalzit

In continuare sunt prezentate schematic alcatuiri constructive

ce ilustreaza

relatia cu

terenul in cazul c1adirilor cu subsol neincalzit ~i cu subsol incalzit, in care sunt evidentiate variantele posibile de pozitionare a termoizolatiei (sub ~i peste placa suport a pardoselii),

precum $i diverse variante de principiu privind alcatuirea protectiei hidrofuge.
Hidroizolalie orizontala Termoizola~e polistiren expandat (EPS)

Termoizolatie

Subsol nefncalzit
Umplutura pam ant Placa beton armat

C£lpjJ~rllat~ ':«?:t?:; $frAt OJR.~(~ ~:::;~::~~~~~pietri~·~i·platra·spata·1 162
::i<:}6u~::::_:
---,U-,-,mc<;p-,-,luc.:..tu=r=8-c-pamant

O~"'15-cm--~--

Termoizolatie polistiren expandat

Termoizolatie polistirem extrudat Termoizolatie

Subsol nefncalzit
Membrana HDPE Hidroizolaiie bituminoasa Geotextil Material drenant (pietri~ + piatra sparta) Placa b.a. Pietri9

+ piatra sparta

Termoizolatie polistiren expandat

Termoizolatie pofistiren extrudat T ermoizolatie

,.',',,':",-,';'.';';';-.",' ,' ... -. " ... ... ",>:::;;:>:;::::;, •• ",.>,

Membrana HOPE (polietilena de inalta densitate)

i;~ ;::~:~: ~:~: ~{:~:~:~ :::;:;.~:~:~:~:~;;:~:;:~:>

Subsol nelncalzit
Placa b.a . Pietrj~ + piatra sparta lutura pamtlnt

Umplutura pamant Membrana HOPE Hidroizolatie bttuminoasa Geotextil

YU::::;;!:'~:1!;;:HH}?:n}f1::': :.i:;:i;ii:·i:;:ii·~·~:ii:/.~·:i;·;!;:~;[;;:j·;·[ •'.r •••. .., ••••••.•••' .. (".,•.• ', •..• ..-.•••".,,••'.'.-" .•' ••.•.
" "

Material drenant (pietrili + piatra sparta) Tub dren

163

Termoizolape polistiren expandat (EPS)
r"

Termoizolatie

Dolistiren extrudat (XPS)

Subsolillcalzit
Termoizola\ie Placa b.a. Umplutura pamant Pietri;; + piatra sparta Umplutura pamant

I:JLQ[QIZQtatie orizontala

Eventual tub dren
+ material drenant (pietri~

\

.0,

~i piatr a sparta)

r!?···:

Termoizolape

polistiren expandat (EPS)
1/

Termoizolaye

polistiren extrudat (XPS)

Subsol incalzit
Termoizolatie Placa beton slab armat Umplutura pamant Hidroizolatie + ;;apa protectie Beton de egalizare

Eventual tub dren + material drenant (pietri~ ~ipiatra sparta)

164

Termoizolatie

polistiren

expandat (EPS)

to.OO

V'

Termoizolatie

Dolistiren extrudat (XPS)

Subsollllcafzit
Placa b.a. Termoizolatie Pietri§ + piatra sparta Umplutura pamant Umplutura pamant

HLQrgjzQJi'ltie orizontala

Eventual tub dren + material drenant (pietri~ ~ipiatra sparta)

Termoizolatie

polistiren

expandat (EPS)

Termoizolatie Dolistiren extrudat
(XPS)

Umplutura

pamant ~

.;::««<:;::.

:~:»k')~;.~:>~:>1111 " .. ",., .... ,.,.,."
:;:::;:::::;:::::;:::::::::;: .,''.''',','.'.'.',','.' ..,.,',..',.,.,., .....

:.:-:-:-:-:';.:-:-:-:':-:-:.;.: " _%
~

~I. ..... _ -I _ ,,~. -' ~.. :.• -~i
.. , ..

..... I
T ermoizolatie

Placa b.a . Subsol indilzit

" •• ~

...

I

Hidroizolatie

+ §apa protectie

I Beton de egalizare

W%~

.J

_f'J

Eventua I tub dren + material drenant (pietri~

..- .... :0. .. ..'

~ipiatra

sparta)

165

166

Exemple de rezolvare a relatiei cladire-teren

1

Zidarie din blocuri ceramice

Soclu b.a. turnat

Hidroizo/atie verticala - cu a/catuire funC\ie de gradul de umiditate ~i tipul de teren In terenuri coezive ~i/sau la construC\ii pe teren Tn pan/a este necesar ~i un sistem de drenare a ape/or Funda\ie b.a.

~
I

Subsol nefncalzit
Perete b.a.

I

i
I
J

$apa ciment 3 cm

J
Placa b.a.

Termoizolatie

Tencuia/a hidrofuga + membrana HOPE

Subsol nefncalzit

Hidroizola\ie bituminoasa sau . membrana impermeabi/a

o
"r'-

T! ~::-L·--Bt;

Membrana impermeabila

,.
',

..

'

0[

•. _

Placa b.a.

....•. _~_~,~._

1 Dupa: HIJgues,T.,Greilich, K., Peter, C., HUlldlng With large clay blocks, Birkhauser/Edition Detail, Munich, 2006/ Editia•••• spaniola DETAIL Praxis, Bloques GG, Barcelona _,_JI!" •••• AI ceramicos, •• R 2008._"",_. T ",,,,,,,,,,,",,~.,.;o;~~
..,."..,~>{ .••••_ ••..•. ~ . \lO11'1

__

~,

__

~C"_"'.'"~

167

Zidarie din blocuri ceramice

Soclu b.a. prefabricat sau piatra naturala

Perete subsol din beton armat impermeabil; grosime mln.25 cm Termoizolatie (polistiren extrudat, sticla spongioasa) fixata cu mortar adeziv Protec(ie termoizola(ie cu membrana amprentata HDPE Radier b.a.

'::j
' .• '1

" •1 j

Subsolincalzit

Hidroizolatie orizontala

Termoizolatie (polistiren extrudat, sticla spongioasa)

Subsol Incalzit

Strat impermeabilizant elastic
I I
~J_, /<,,:.' L~2+'7:-~\~

Strat impermeabilizant mineral (mortar hidrofug)

Strat separator (folie polietilena, hMie kraft) Termoizola(ie

L.
168

(polistiren extrudat, sticla spongioasa, granulit)

"-'~=Dt
B/ocuri de beton drenante Strat impermeabilizant In terenuri coezive $i/sau la constructii pe teren in panta este necesar un sistem de drenare a apelor Geotextil
I ., I
" I
'"

Termoizolatie la tavan, pentru reducerea efectului de punte termica

I I

,

lb'

i

Subsolincalzit

Termaizolatie Material drenant (pietri$ $i piatra sparta) Tub de dren 0min.100 panta 0.5 - 1% mm,

Beton de egalizare Strat pietri$

Placi ondulate HOPE

Strat imoermeabilizant elastic

Hidroizolatie elastica

Subsolincalzit

Termaiza/alie

Placi drenante geocompozite

169

Protectia contra apelor cu presiune hidrostatica

Probleme de acest fel apar In cazul constructiilor maxim al apelor subterane. Hidroizolatia

cu infrastructura

situata sub nivelul trebuie sa

contra apelor cu presiune

hidrostatica

formeze un sistem de protectie unitar - a$a numita "cuva" - care Inch ide partille de constructie aflate sub nivelul panzei freatice intr-o incinta etan;;<3 continua; acest sistem de protectie ape lor. prin

hidrofuga trebuie totodata sa fie asigurat impotriva efectului mecanic al presiunii pozi\ionarea sa sau prin alte mij/oace adecvate. Cuva

se ridica pana /a min 50 cm peste nivelul maxim a/ apelor subterane

(nivelul

superior maxim al zonei de capilaritate continua). De regula, hidroizolatia contra ape/or cu presiune hidrostatica se aplica pe partea

dinspre care actioneaza apa, deci la exteriorul constructiei; In situatii excep\ionale

(ex, lucrari de

hidroizo/are executate ulterior realizarii constructiei, /a interiorul ei) se adopta rezolvari speciale care prevad sisteme de ancorare a peretelui de protectie. In cazul hidroizolatiei aplicate la exteriorul construc\iei, /a proiectarea construc\iei

trebuie avute in vedere urmatoarele: funda\ia c1adirii trebuie sa fie constituita dintr-un radier general, pentru a asigura presiune cat mai uniforma asupra hidroizolatiei orizontale; daca exista diferente de nivel ale cotei de fundare Intre portiuni de construc\ie, trecerea subradieru/ui $i hidroizolatiei de la Inclinata; daca portiuni de constructie trebuie fundate pe planuri indinate, subradierul-suport atat radierul cat $i 0

0 zona la ala se va face cu 0 racordare

al hidroizolatiei se executa in trepte prevazute cu contrapante.

hidroizolatie obisnuita

','
, ~'.

erete de rezistenta

r,.

radier perete protectie

subradier

Dispunerea cuvei la exteriorul constructiei de rezistenta.
Hidroizolatieaplicata perete protectie. rezistenta (perete, hidroizo/atia. . pesubradier §i E/ementele de radier) lesteaza

Dispunerea cuvei la interiorul constructiei de rezistenta.
Solutie adoptata in cazuri speciale (ex. la c1ildiri existente). Este necesara ancorarea peretelui cuvei.

170

La realizarea cuvelor se folosesc hidroizolatii de calitate superioara, elastice (pe baza de bitum, bitum elastomeri, materiale sintetice, cu 0 grosime de 10-15 mm, local putand ajunge pana la 20 mm) sau rigide (mortare impermeabile, 30-40 mm grosime). Alcatuirea hidroizolatiei se stabile$te funC\ie de inaltimea maxima a colanei de apa $i in acord cu indica(iile specifice de utilizare a materialelor alese. Executia cuvelor implica uscarea temporara a sapaturii pe parcursul lucrarilor

(coborarea nivelului p<"lnzeifreatice cu epuismente)

Exemple de rezolvari

Hidroizolatie aplicata pe subradier $i perete de protectie

l

:J

,j

','

1,

-

taluz sapatura; 2 - fundul sapaturii; 3 - beton de egalizare peste strat pietri§; 4 - subradier, suport 5 - hidroizolatie orizontala + strat protectie; 6 - hidroizolatie verticala pe perete de protectie; contra infiltratiilor de apa §i umiditatii terenul.ui; 8 - constructia interioara de

ridroizolatie;

7 - eventuala hidroizolatie rezistenta: emergenta;

radier §i pereti; 9 - gura de scurgere

+ colector cu pompa; 10 - curte engleza / ie§ire de

11 - cama§a de drenare; 12 - nivel panza freatica.

171

Hidroizolatie rigida aplicata la interior

4
1 - nivel maxim al panzei freatice; 2 - beton de egalizare peste strat pietri~; 3 - radier din b.a. cu adaosuri hidrafuge; 4 - put ascensor; 5 - traversare a unei conducte; 6 - rast etan~at cu mastic; 7 - hidroizolatie la curte engleza; 8 - mortar cu adaosuri hidrafuge.

Hidroizolarea

unei constructii existente

··-8
I I
10

1 - nivel maxim al panzei freatice; 2 - strat pietri~ existent; 3 - placa existenta; 4 - §apa de egalizare dupa §pituirea placii; 5 hidroizolatie elastica

1·1jJ. 4 .. ,

multistrat;

6 - §apa de pratectie;

7 - placa noua

armata, cu eventuala pentru

inglobare de blocuri cu goluri 8 tencuiala

In~~~;_}:~

majora rea ina1timii statice;

mortar cu adaosuri hidrofuge; 9 - ancorari locale ale peretelui armat in zidaria existenta;

10 - ~apa

suport $i pardoseala interioara.

o

o

172

PERETI DE INCHIDERE DIN ZIDARIE ~I BETON ARMA T
Din punct de vedere al relatiei cu structura portanta, peretii de Tnchidere pot fi: a) pereti cu functie portanta pereti structurali (care preiau Tncarcari verticale ;;i orizontale pe care Ie transmit fundatiilor) - ex. peretii de Tnchidere ai constructiilor portanta; pereti structurali din b.a. pe conturul cu structura din zidarie cu structura din

cladirilor

diafragme de b.a. pereti de rigidizare (nu sunt Tncarcati direct cu forte verticale, dar contribuie la rigiditatea laterala a constructiei) - ex. pereti de Tnchidere din zidarie la d3diri cu structuri Tn cadre de b.a.; pereti de rigidizare din b.a. pe conturul cladirilor avand structuri cu stalpi din b.a. b) pereti fara functie portanta - respectiv pereti nestructurali (suporta doar propria

greutate ;;i au numai rol de Tnchidere; trebuie sa poata transmite actiuni orizontale perpendiculare pe planullor - de ex. din vant - catre structura portanta) - ex. pereti
\'{'1;

dt Tnchidere

din zidarie sau panouri de b.a. la cladiri cu structuri Tn cadre sau df;;jfragme de b.a.

In plus, peretii de Tnchidere trebuie sa Tndeplineasca Tn cadrul constructiei 0 serie de funCiii fizice menite sa regleze raporturile Tntre mediul exterior ;;i microclimatul constructiei: controlul schimburilor de ca/dura (izo/area termica $i acumularea de caldura) controlul migra\iei vaporilor de apa protectia contra ploii izolarea la zgomot protectia la foc La acestea se adauga une/e cerinte speciale pe care Tn anumite cazuri peretii de 'nchidere trebuie sa Ie Tndeplinesca, cum ar protectia contra apei din sol (cu $i fara presiune :drostratica) 8articulare ",'iiitare. Nu Tn ultimuJ rand, Tnchiderile trebuie ccnceptia arhitecturalaa Numeroasele c1adirii. cerinte ce privesc alcatuirea peretilor de Tnchidere pot sa conduca la caror rezolvare satisfacatoaredepinde Tn mod esential de 0 atenta sa satisfaca cerintele estetice impuse de Tn cazul peretilor de securitate de Tnchidere a subsolurilor sau asigurarea unor conditii . din interiorul

Tn cazul unor cI<"ldiri ca bancile, adaposturile.

anumite constructii

canfliete de interese"a

::Legere a materialelor:?i 0 rezolvare co recta a detalii/or. In general, dincolo de optiunile estetice, la proiectarea Tnchiderilor primeaza cerintele 'eferitoare la functia sa termica. La alegerea tipului de perete ;;i a materialelor trebuie Tnsa luate

173

In considerare

~i alte aspecte, cum ar fi greutatea, oportunita~ile de ra~ionalizare a execu~iei,

costul materialelor ~i al executiei.

ALCA.TUIREA PERETILOR ,
Peretii exteriori se Impart In doua mari categorii: pereti simp/i ~i pereti dub/i. Peretii simpli constau dintr-un unic perete de zidarie, In timp ce peretii dubli sunt constituiti din doi pereti paraleli asociati cu agrafe. Din punct de vedere al modului de realizare a functiei term ice, peretii de Tnchidere pot avea 0 alcatuire monostrat, bistrat sau multistrat. Zidaria monostrat este un perete simplu care, In plus fata de functia portanta, Indepline~te ~i cerintele referitoare la functia termica. Peretii bistrat sau multistrat sunt pereti unde zidaria satisface numai In parte cerinte1e de ordin termic sau pereti din beton care, prin natura materialului, nu au capacitate de izolare termica; ca atare, In alcatuirea peretelui apar alte straturi care In general au doar rolul de a cre~te capacitatea de izolare termica.

Peretii simpli
In prezent, proiectarea reglementarile lor este determinata In principal de cerintele de ordin termic;

privind izolarea termica ~i limitarea consumului de energie In utilizare au condus

la dezvoltarea unor solutii diverse menite sa satisfaca aceste cerinte. Adaugarea unui strat termoizolant la 0 zidarie portanta obi;;nuita permite lesne peretelui exterior satisfacerea cerin~elor de ordin termic. Pe de alta parte, peretele simplu monostrat continua sa fie preferat In anumite cazuri. functia termica este asigurata prin grosimea peretelui, In relatie directa cu proprietatile

termoizolante

ale materialelor din alcatuire (elemente de zidarie ~i mortare). Pentru a satisface

cerintele de izolare termica evitand totodata grosimi foarte mari ale peretelui (ce presupun costuri mari ~i pierderi de spatiu), se utitizeaza elemente de zidarie cu proprietati de izolare termica foarte bune, mortare u~oare, zidarii cu rosturi subtiri, zidarii din blocuri mari fara mortar In rosturile verticale. Arhitectura sustenabila readuce In atentie peretele masiv din zidarie pentru calitatile sale de "schimbator de caldura" (sau "volan termic") .

. 'W.··

!~l
;:>

LJI
240

ItLJ

II
;1

Ii
II

.•.... I

lin
,\

I.B······

Ii 'i 4 ~ 115
;:>

;:>115

115

1152;:>175

Perete simplu din zidarie tencuita

Perete simplu cu termasistem

Peretele simplu cu placaj ventilat

Perete simplu cu dublaj termoizalant interior

Perete simplu din zidarie aparenta

174

Perete/e simp/u din zidarie tencuita

o
rezistenta

tencuiala hidrorepelenta

aplicata pe fata exterioara previne patrunderea

apei de

ploaie in zidarie ~i, ca atare, face posibila utilizarea unor elemente de zidarie obi~nuite, fara 0 deosebita la Tnghet. Folosirea tencuielilor termoizolante sustine 0 data Tn plus

utilizarea acestui tip de perete. Perete/e simp/u cu termosistem La peretii de Tnchidere care Tndeplinesc cerinte de ordin structural 9i/sau de alt tip au caracteristici termoizolant
da!

de izolare termica relativ slabe, se poate aplica pe fata exterioara un sistern

("termosistem"). Astfel de sisteme termoizolante se folosese la c1adiri noi, dar 9i

pentru ameliorarea izolarii term ice la c1adiri existente. Termosistemul este compus din 3 straturi: strat de fixare (mortar adeziv + 9ine sau dibluri) termoizolatie (placi de polistiren sau vata minerala rigida) tencuiala exterioara armata cu piasa din fibre de stiela. Intrucat rolul de izolare termica

revine practic termosistemului, de eele mai multe ori acesta este aplicat pe zidarii eu slabe ealitati de izolare termica dar cu

rezistenta mare la compresiune (ex. zidarii din caramizi silico-calcare) din beton armat. Peretii cu astfel de aleatuire au sau pe pereti

grosimi relativ mici, in beneficlul spatiului interior uti!. Intrucat nu alcatuirea respecta a sistemul eonditia rezistentei

termoizolant descre9terii

progresive

mecaniee a straturilor de la interior spre exterior, negative, pentru a preveni utilizate efectele
Perete simplu cu termosistem

materialele

in cele intre

3 ele; ca atare este recomandabila utilizarea unor

straturi trebuie

sa fie compatibile

termosisteme complete, cu unie producator al materialelor din cele 3 straturi. Trebuie mentionat 9i faptul ca aceste termosisteme sunt vulnerabile la ~ocuri mecanice. In plus, adaugarea proprietatilor unui strat moale laperetele masiv are un efect defavorabil asupra

sale de izolare aeustica. Problema protectiei la foe trebuie tratata eorespunzator

atunci eand se folosesc materiale termoizolante inflamabile. Perete/e simp/u cu p/acaj venti/at Un perete de Tnchidere neteneuit, realizat din elemente de zidarie obi~nuite,

nerezistente la inghet, sau din beton, poate fi protejat contra intemperiilor cu un placaj exterior

175

avand In spate un strat de aer ventilat. Placajul exterior poate fi ata~at direct peretelui (In cazulln care acesta Indepline$te cerintele de izolare termica) sau poate fi prevazut peste un strat termoizolant aplicat pe perete. Placajul se fixeaza pe perete cu piese metalice (prinderi mecanice); acestea pot avea un impact negativ considerabil asupra capacitatii de izolare termica a peretelui In situatia In care creeaza punti termice.

Placaj ventilat din elemente ceramice (ArGeTon- Wienerberger)

Peretele simplu au dublaj termoizolant interior

$i 0 termoizolatie (placi de polistiren sau vata minerala) aplicata pe fata interioara a peretelui Ii poate Imbunatati capacitatea de izolare termica. Este 0 solutie adoptata cu precadere In cazul interventiilor la constructii existente, atunci cand nu sunt posibile interventii de termoizolare la exterior. Alcatuirile de acest fel prezinta riscul producerii cond~nsului In spatele termoizolatiei, ceea ce impune masuri constructive cu caracter preventiv (bariera de vapori pe fata interioara a termoizolatiei). Datorita anularii efectului de acumulare a caldurii In pereti, Incaperile termoizolate la interior se Incalzesc repede dar conserva mai putina energie termica dupa oprirea sursei de caldura.
Peretele simplu din zidarie aparenta

Dincolo de optiuni bazate pe criterii estetice sau traditii locale, zidaria aparenta are avantajul unor costuri reduse de Intretinere. Un perete simplu, monobloc, din zidarie aparenta Include un strat exterior din caramizi rezistente la Inghet, In ~eneral~e, format mic, masa peretelui fiind realizata din elemente de zidarie:nerezistente la Inghet; stratul de fata $i restul zidariei sunt tesute Intre ele. In general se presupune ca numai stratul exterior este afectat de infiltrarea apei de ploaie $i Inghet. Pentru a preveni

176

Imbibarea

masei peretelui, In regiunile cu dimat

sever, fiecare asiza de zidarie, pe toata

Inaltimea peretelui, trebuie sa includa cel putin doua elemente de aceea9i Inaltime separate
EXT ~c.---

printr-un rost de 20 mm (rosturi decalate pe verticala In asize succesive, pentru asigurarea teserii). Rostul se umple complet

.~~.
rost cu mortar hidrofug

(fara goluri) cu un mortar hidrofug. Fata expusa a zidariei trebuie rostuita adecvat Incat sa fie asigurata protectia la ploaie.

INT 20

Peretii dubli
In alcatuirea peretilor dubli, diversele functii sunt Incredintate unor straturi specializate. Stratul interior din zjdarie sau beton ofera a Inchidere solid a catre spatiul interior; el poate avea rei portant sau nu. Stratul exterior din zidarie aparenta sau tencuita determina imaginea fatadei; totodata are rei de protectie contra intemperiilor 9i agresiunilor mecanice; el se realizeaza din caramizi (preferabil pline) rezistente la Inghet 9i care nu produc eflorescente saline. Spatiul termoizolatia dintre cei doi pereti poate include sau nu 0 termoizolatie; atunci cand

exista, ea este aplicata pe peretele interior 9i poate umple partial sau integral

spatiul dintre pereti; se disting astfel mai multe tipuri de pereti dubli.

L.J

.
I

agrafa inglobata in mortar min.50 mm agrafa cu disc picurator

zidarie aparenta

strat interior spa\iu de aer cca 4 em

~

strat exterior-D

flU'

'r

: !

~ 90

~lli
DD--" D.':'-~'i
60
<:;

gol ventilat strat interior termoizolatie agrafa cu disc picurator
<:;

d

<:;

150 mm

;,90

150mm

;;,40

Perete dublu cu gol interior

Perete dublu cu miez termoizolant

~i strat
zidarie aparenta zidarie aparenta strat interior

de aer ventilat spa\iu de aer minimal tencuiala strat interior agrafa

2150

~ 150

:290

Perete dublu compact cu miez termoizolant

Perete dublu cu miez de mortar

~i strat

minimal de aer

177

Peretii dubli sunt mult utilizati In diverse parti ale lumii, pentru a atinge nivelul de izolare termica cerut de normele actuale. In Romania exista Insa rezerve In privinta comportarii unor

aldHuiri de acest fel In regim seismic iar peretii dubli nu sunt luati In considerare de normele nationale de proiectare. Ca atare " conditiile constructive mentionate se bazeaza pe literatura de , specialitate din alte tari. Peretele dublu cu gal interior Spatiul de aer dintre cei doi pereti de zidarie poate fi inclus In calculul termic numai daca In stratul exterior nu sunt prevazutegoluri de ventilatie.1 Prezenta golurilor de ventilatie In sa fie evacutata din cavitatea

stratul exterior permite ca apa de ploaie sau din condens

intermediara catre exterior sau Ii faciliteaza evaporarea, fara ca stratul interior sa devina saturat; In plus, spatiul de aer intermediar ajuta stratul exterior din zidarie sa se usuce mai repede. Capacitatea de izolare termica a peretelui dublu este determinata In principal de stratul interior; ca atare aceasta alcatuire se justifica din punct de vedere economic numai In cazulln care stratul interior are foarte bune calitati izolante. Pentru 0 buna circulatie , a aerului , cavitatea intermediara trebuie sa aiba cel putin 40 60 mm grosime; compresiune asociaza 150mm. a distanta agrafelor maxima care Intre cei doi pereti este determinata Ii de rezistenta la

:;;i nu trebuie sa depa~easca

Golurile de ventilatie (ex. rosturi verticale deschise) trebuie prevazute la partea superioara a cavitatii 9i la baza ei, precum 9i la nivelul ale stratului reazemelor exterior a9a
goluri

intermediare

Incat sa fie asigurata circulatia aerului. Golurile de la baza servesc 9i pentru apei. La 20 ferestre ~i
m2

evacuarea (inclusiv

de perete trebuie

ventilare ~i drenare

w;;i)

prevazute goluri de venti/are cu suprafata cumulata de 7500 mm2 (ceea ce Inseamna ca, pentru o constructie parter, fiecare al doilea rost vertical de la baza peretelui exterior ~i de la terminatia sa superioara trebuie lasat deschis). Goluril8 de la baza peretelui trebuie sa fie la min. 100 mm deasupra cotei terenului.2

1 Rezistenta termica a straturilor de aer stagnant nu cre~te direct proportional cu grosimea .strat~lui; pentru flux termic orizontal, ea atinge valoarea maxima la 25 mm grosime (4agrosimi mai man r~mane aceea~i). Straturile de aer slab ventilate pot fj ~i ele luate In calculul termic, considerand 0 rezlstenta termica egala cu jumatate din rezistenta termica a stratului de aer stationar cu aceea~i grosime. Conform DIN EN ISO 6946 se considera straturi de aer stationar cele care com~nica cu exteriorul prin goluri a caror suprafata cumulata nu depa~e~te500 mm2 pentr~ 1 m lungime :;;istraturi de ael slab ventilat ce~eaflate in ~o.lltactcu aerul exterior prin goluri a caror suprafata cumulata se situeaza intre 500 ~i 1500 mm2 pe metru Ilnlar. (Dupa Pfeifer, Ramke, Achtyiger, Zilch, Masonry Construction Manual. Birkhauser, Basel, 2001) 2 Dupa Pfeifer, Ramke,Achtyiger, Zilch, Masonry Construction Manual. Birkhauser; Basel, 2001.'

178

Perete/e dub/u cu miez termoizo/ant §i strat de aer venti/at La acest termoizolant tip de perete functiile diverselor straturi sunt c1ar separate. Un strat §i peretele

este ata~at fetei exterioare

a peretelui interior. Intre termoizolatie

exterior exista un strat de aer ventilat, eeea ce face ca apa din condens sau apa de ploaie infiltrata prin stratul exterior sa poata fi evacuata fara ca termoizolatia exterior al peretelui dublu protejeaza deei termoizolatia impotriva sa fie saturata. Stratul efectelor directe ale

precipitatiilor, §ocurilor mecanice ~i altor agresiuni posibile. Daca termoizolatia este permeabila la vapori, atunci circulatia de aer nu numai ca ajuta la uscarea mai rapida a peretelui (stratului) exterior, ci §i la mentinerea evapore. Distanta maxima intre stratul interior ~i eel exterior este de 150 mm (v. peretele dublu cu gol interior); atunci cand stratul interior este realizat dintr-o zidarie cu rezistenta mare la compresiune dar cu slabe ealitati termoizolante, acest spatiu permite prevederea unui strat de termoizolatie eficienta sufieient de gras, caruia ii revine rolul principal in asigurarea capacitatii intr-o anumita masura uscata a termoizolatiei permitand umiditatii din condens sa se

de izolare termiea a peretelui. 0 astfel de solutie poate eompensa

dezavantajul unei grasimi mari a inchiderii necesara pentru a include termoizolatia plus spatiul de aer ventilat. Un alt dezavantaj al acestui tip de inchidere este eostul ridicat. Grosimea minima a spatiului de aer ventilat este 40 mm; considerand dimensiunea

maxima a golului dintre cei doi pereti de 150 mm, rezulta ea termoizolatia poate avea 0 grosime maxima de 110 mm. Este insa tinand recomandabila prevederea unei tolerante ale celor dimensionale doi pereti ce

rezonabile,

cont de neplaneitatea

suprafetelor

interioare

delimiteaza golul. Ca termoizolatie sunt recomandabile placile rigide, fixate cu sisteme adeevate (ex. discuri de fixare pe agrafele de ancore sau dibluri ete); saltelele sunt contraindicate intrucat au tendinta de a se deforma reducand spatiul de aer.

179

Peretele dublu compact cu miez termoizolant In acest caz cavitatea termoizolant. dintre cei doi pereii este ocupata complet de materialul

Stratul exterior trebuie realizat din caramizi rezistente la Inghei ~i cu a grosime de

min 115 cm pentru a cre~te rezistenia la ploaia batanta. Caramizile glazurate sau cu strat de acoperire trebuie sa prezinte a rezistenia superioara la Inghet. Termoizolatia poate fi sub forma de placi rigide, saltele sau materiale In vrac hidrafobe,

precum ~i din spume celulare injectate (polistiren, poliuretan). Pentru ca In termoizolatie stratul exterior al Inchiderii sa nu se acumuleze umiditate excesiva, este important ca

sa fie foarte bine executat, avand rasturile complet umplute cu La baza peretelui exterior trebuie prevazute goluri (min.

mortar de calitate corespunzatoare. 5000 mm2 la 20 m\ In afara.

a~a Incat apa accidental ajunsa In cavitatea interioara sa poata fi evacuata

Placile ~i saltelele din fibre minerale, precum ~i placile din spume de ra~ini sintetice sau sticla spongioasa trebuie fixate pe peretele interior (ex. cu discuri de plastic montate pe agrafele de ancorare) astfellncat grasimea termoizolatiei sa se mentina constanta. Placile rig ide trebuie

1

prevazute cu profile de Imbinare Intre ele (fa/turi, lamba ~i uluc) sau asociate cu benzi speciale, a~a Inc~H apa sa nu poata penetra In rosturi. Strapungerile trebuie etan~ate cu un sigilant adecvat. Atunci cand se folosesc materiale termoizolante In vrac, acestea trebuie sa umple (de ex. cu agrafe de ancorare)

complet cavitatea; pentru ca golurile de la baza sa nu fie obturate, se poate folosi a retea de ate I inoxidabil.
, ;'0-

Peretele dublu cu miez de mot1ar §i strat minimal de aer Acest tip de Inchidere include un strat continuu de tencuiala aplicat pe fata exterioara a stratului interior, realizat din elemente cu bune calitati termoizolante. As tfe I apa este Impiedicata sa ajunga la peretele interior ~i este asigurata pratectia contra ploii batante. Stratul exterior (zidarie aparenta) este realizat cat mai aproape de stratul d~ tencuiala (Ia Iimita spatiujui

•••

fTecesar pentru degetele zidarului) avand rosturile umplute complet cu mortar. Acest tip de Inchidere este 0 Imbunatatire a peretelui simplu de zidarie aparenta cu
•••

-

rasturi continue de 20 mm; spre deosebire de acesta, care sufera frecvent degradari imputabile lfpsetdeatentie la umplerea rastului cu mortar hidrafug, calitatea tencuialii de pe fata exterioara

a peretelui interior poate fi lesne verificata Inaintea zidirii peretelui exterior. Totu~i, dezavantajul peretelui dublu rezida In faptul ca Incarcarile verticale trebuiep.r~Il.:/~~2%1umai9E}str9tuIIritetior. Daca In locul unui parament de zidarie aparenta se prefera un parament tencuit, ahmci tencuiala depe stratul interior al peretelui dUblu poate fi omi~a;~c'd~~§~rD~~Jrl$fratut
" _ .• '. _ .. ~" . ," ,dO'" " '. -'-. '.' -:_' _ -

•'"'~._"-"""''''''".-' ..;.''''';.,_- __,- c-c;-'_

extedQr.~
'-,.·_.'."'. __ '-·•••••"·C-' ... d., .

.nu sunt neces'are caramizi rezistente la fnghet. Sunt necesare orificii de drenare

-~ apei

numai la baza, pentru a permifeevacuarea

...

patrunse prin stratul exterior. Pentru conectarea celor doi pereti sunt suficiente agrafe 0 3 mm .

...
180

Suslinerea stratului exterior de zidarie Greutatea stratului exterior din zidarie trebuie sustinuta pe toata lungimea sa, pe

reborduri din placa sau pe profile din otel. Daca suportul nu este continuu, fiecare element de zidarie din asiza corespunzatoare cotei de rezemare trebuie sustinut la ambele capete. Suporturile metalice care dupa montare nu mai sunt accesibile, trebuie asigurate cu

0

protectie

anticoroziva permanenta (ex. otel inoxidabil). De regula straturile exterioare sunt realizate din zidarie de 115 mm (1/2 caramida); In unele tari se

considera necesara doar rezemarea lor la intervale de 12 m Inal\ime3; respecte normele In Romania de alcatuirea privind trebuie sa

proiectare seismic

siguranta

constructiilor

In regim

§i poate fi necesara

rezemarea la fiecare nivel. Pereti de 115 mm pot ie§i In consola fata de reazem cu max. 1/3 din grosimea lor. Zidariile exterioare mai subtiri de 115 mm trebuie nu pot fi utilizate pe 0 Inaltime mai mare de 20 m

deasupra cotei terenului datorita rezistentei lor limitate la Tncarcari din vant. In stratul exterior de zidarie se prevad rosturi de dilatare-contractie cel putin sub elementele de sustinere.

Pentru realizarea golurilor se pot folosi: buiandrugi beton armat precomprimat Tn

cofraj ceramic (tip Porotherm) buiandrugi din zidarie de caramida aparenta cu elemente metalice Tnglobate (ex. buiandrug metalic portant tip HCL Halfen-Deha) console metalice (ex. consola-buiandrug HHL Halfen-Deha)

Buiandrug din zidarie de caramida aparenta cu element metalic

lnglobat (HCL Halfen-Deha) 1 - reazem din platbanda; 2 traversa de legatura; 3 tija

conector; 4 - piesa transversala de men(inere In poziiie.

3

Conform Pfeifer, Ramke, Achtyiger, Zilch, Masonry Construction Manual. Birkhauser, Basel, 2001. 181

Consola metalica aparenta

aparenta MCIOD

Consola buiandrug tip HHL

j
,

J
Console metalice ~i arhitrava din zidarie armata.

, .J

r

...l .
• 1

1
182

1
.1

.1

Ancorarea stratului exterior de zidarie Stratul exterior de zidarie trebuie ancorat de stratul interior al peretelui dublu a;;a incat sa se previna rasturnarea sa ;;i/sau deformarea ca urmare a variatiilor de temperatura. In plus, sistemul de ancorare serve;;te la preluarea incarcarilor din vant; intrucat actiunea vantului poate genera atat presiune cat ;;i suctiune, agrafele de ancorare trebuie sa fie deopotriva rezistente la intindere ;;i compresiune. Agrafele
".trat extenor ,je zlcJane _'0gol ventllare

de ancorare

se realizeaza din otel

inoxidabil $i pot avea diverse forme. Atunci cand apareiajul celor doi

pereti coincide, se utilizeaza agrafe in forma de Z. In alte situatii este preferabila utiiizarea agrafelor in

termolzolatl e plaCi nglde

forma de L care pot fi indoite pentru adaptare. Daca rosturile orizontale nu
agrafa ancorare strataer ventllat rlldroizolatle gol ventllare + drenare et::m~are + barao\el ~ cornier de sustinere ..••. c. ~ strat Intenor de zldi'me

ale celor doua zidarii paralele sunt in acela;;i plan sau

daca

- ..~

peretele exterior se realizeaza dupa ce peretele interior a fost deja

construit, sunt necesare sisteme de ancorare speciale (care permit

fixarea ulterioara). De regula agrafelele de ancorare trebuie dispuse la distante de max. 500 mm pe

verticala ;;i max. 750 mm pe directie orizontala; in jurul golurilor, la colturile c1adirii, precum ;;i dealungul rosturilor de dilatare-contractie sunt necesare 3 agrafe/ml. In general, la 1 mp de

perete sunt necesare min. 5 agrafe 0 3 mm; daca inaltimea peretelui este mai mare de 12 m, sunt necesare 5 agrafe 0 4 mm; daca distanta intre cei doi pereti este 70-120 mm, pe 1 mp sunt necesare 7 agrafe 0 4 mm sau 5 agrafe 0 5 mm.4 La zidarii curbe sau cu proeminente, tipul, numarul ;;i pozitiile agrafelor de ancorare

trebuie stabilit de la caz la caz tinand cont de deformatiile datorate vantului ;;i/sau variatiilor de temperatura. Pentru prevenirea/reducerea riscului de fisurare a zidariei exterioare (din contractii sau armaturi in rosturi; se recomanda prevederea de

din mi;;cari termice), se pot prevederea

armaturi in rostul de deasupra sau dedesuptul randului de ancore, sau in ambele. Pentru fiecare caz in parte, elementele proiectate ;;i verificate astfelincat de ancorare, ca ;;i cele de sustinere, vor fi

sa asigure cerintele de rezistenta ;;i stabilitate.

4

Ibidem.

183

Rosturi de dilatare-contractie In peretele exterior din zidarie se prevad rosturi de dilatare-contractie - cu grosime - orizontale
:;;i

Rost orizontal

Rost vertical

verticale
2

de 10-20 mm, umplute cu material

3
4

elastic. Distanta Intre rosturi trebuie sa fie max.12 m (Eurocode 6); la cladiri cu Inaltime mai mare de 12 m, se prevad rosturi orizontale distanta. la max. 9 m
5 4 3 2 1 6 200101 mln.1Smm)

5

In practica, se prevad rosturi la fiecare

etaj (sau la doua etaje), sub piesele de rezemare. Rosturile deschise pot fi folosite pentru ventilarea stratului de aer din alcatuirea peretelui dublu.

1 - rost contractat 2 - rost dilatat 3 - banda din spums cu pori Tnchi$i 4 - strat adeziv 5 - material de etan$are elasto-plastic 6 - profil de sus\lnere a zidariei

Protectia contra umiditatii Sistemul de ancorare trebuie astfel realizat Incat agrafele sa nu faciliteze transmiterea umiditatii din stratul exterior de zidarie catre cel interior. In acest scop, agrafele trebuie a~ezate orizontal; In plus, In zona centrala a spatiului de aer dintre pereti, se monteaza plastic
o

pe agrafe un disc de intercepteaza
0

(disc

picurator);

discul

apa
hidroizoJatie '

- pnn ... peretele extenor ~I f ace ca ea sa nu pa t runsa

ajunga la termoizolatie ~i la peretele interior. La partea inferioara a spatiului de aer dintre cei doi pereti trebuie prevazuta

0 hidroizolatie,

pentru a proteja peretele interior ~i pardoseala de umiditatea care patrunde prin peretele exterior ~i se aduna In partea de jos a golului. Hidroizolatia

1
orizontala trebuie

trebuie sa aiba panta catre exterior In zona spatiului de aer, fiind orizontala sub peretele exterior ~i cel interior. Peretele exterior trebuie astfel rezemat In cat sa se previna lunecarea lui; In acest scop, primul rand de agrafe trebuie pozitionat cat mai jos iar hidroizolatia astfel realizata In cat sa nu favorizeze Hidroizolatia

lunecarea (ex. hidroizolatie rigida, din mortar hidrofug).

trebuie ridicata min. 150 mm pe peretele interior ~i fixata de acest perete; pentru

realizarea pantei se folose:;;te 0 piesa suport din lemn.

PROBLEMA PUNTILOR TERMICE ,
Puntile componente conducatoare termice permit apar acolo unde caldurii Inchiderea termoizolanta spre este penetrata de bune

care

trecerea

de la interior

exterior

(materiale

de caldura) cum ar fi elementele din b.a. - grinzi, stalpi, centuri, stalpi:;;ori etc -

din alcatuirea Inchiderilor.

184

Pentru evitarea pierderilor de ealdura ~i a degradarilor ee deeurg din prezenta puntilor termiee (suprafete reei - eondens - umezeala - degradari specifiee), aeestea trebuie eliminate din aleatuirea Inehiderilor sau cel putin reduse. La continuitatea exteriorul peretii multistrat, la de
f-I-~ I--

l-

termoizolatiei elementelor

ba. din la unor monostrat termoizolatii termice; constructie permite punti10r portanti,

rea erea

locale, cu grosimi mici, In dreptul centurilor ~i stalpi~orilor, permite

redueerea puntilor termice. In anumite situatii,

t
permit eliminarea

±t
sau reducerea

rezolvari de detaliu particulare ale unor noduri "delicate",

puntilor term ice; 0 atentie speciala trebuie acordata nodurilor mareate In seetiunile de mai jos (In general racorduri Intre structura verticala ~i cea orizontala).

Schema de principiu

Detaliu constructiv

3
~

IJ

i

3
~

3 21

3 21

11

2

2

3

3

321
1 - strat protecpe 2 - strat iza/ant 3 - strat partant

3 2 1

Pereti multistrat cu termoizolatie la exteriorul stratului portant 185

Se poate observa ea In eazul pereti10r multistrat eu termoizolatie

la exteriorul stratului

portant (pereti simpli eu termosistem sau eu plaeaj venti/at, pereti dub Ii eu miez termoizolant), riseul formarii unor punti termice este relativ limitat. Mai eomplexa este situatia In eazul peretilor eu dublaj termoizolant la interiorul stratului portant, unde sunt necesare rezolvari de detaliu particulare.

",.•'"~".""_ ••, •••W"·""··' .''' .•••••• -.:

I
1

Schemade pfincipiu

Detaliuconstructiv

···J·--··--·-··I
~'""_ ..~.> " "-'

1

2

2

3

3

--,,····J·l
-J

----l

--.:~"=I

2

3

12

3

1 strat protectie 2 " strat izolant 3 " strat portant

1

1

2 3

2

3

12

3

12

3

Pereti cu dublaj termoizolant la interiorul stratului portant
J. " 1 2
1

r
t, " 1 4
A ~ 21

r
,

,

Corectarea puntii termice la placa de balcon cu element de legatura din beton armat cu microfibre din otel, cafeinglobeaza polistiren ~i este prevazut cu

~
,

conectori din otel inoxidabil(Schock Isokorb)
A "021 A
=

r
° 25

r

,

AilW/(K-m)

186

r 1 r

CONTROLUL MIGRATIEI , VAPORILOR DE AP'A
Controlul migra\iei vaporilor de apa prin Tnchiderile unei construqii are Tn vedere

fenomenul de condens care, Tnanumite situa\ii, se poate produce Tn masa peretelui.

zona eu rise de! eondens

~

I!

-- -.---...
INT

..•.

"

,", ,", ,,"

EXT

INT

EXT

,,
'---?Fluxul termie ~i difuzia vaporilor de apa printr-un perete eu dublaj termoizolant la interior. Rise de eondens in zona ha~urata.

temperatura punctului de roua /

I I

Fluxul termie ~i difuzia vaporilor de apa printr-un perete eu dublaj termoizolant la exterior. Nu exista rise de eondens.

zidarie Prevenirea acumularii de apa din condens doua cai: (1) Tmpiedicarea producerii condensului intersti\ial, prin prevederea unei Tn perete se poate realiza pe

tennoizolalie

zidarie I
I I I

!-

I
INT

II
I
...

~ -'(A-/ '.
.•...

l-'>~1

I I EXT

bariere de vapori pe fa\a calda a termoizola\iei; ( 2) crearea apei posibilita\ii din de evacuare a

------;..I

f .... ,

condensul

produs

ocazional, prin: permeabilitatea materialelor peretelui, la din crescatoare vapori a

\ temperatura punctului de roua

"

alcatuirea de la Fluxul termic ~i difuzia vaporilor de apa printr-un perete dublu compact cu miez termoizolant Risc de condens in zona ha~urata

interior catre exterior; pere\i cu alcatuiri multistrat

ventilate.

187


:

Richmond House, Dublin, Irlanda, 2004-2005 Boyd Cody Architects, Dublin

188

EXECUTIA ELEMENTELOR DIN BETON ARMAT I
Cofrajele
Pentru a dobandi forma finala dorita, betonul este turnat In cofraje; turnarea se poate face In 9antier sau se poate realiza In prealabillntr-o obtinute sunt transportate In 9antier 9i puse In opera. Betonul turnat In cofraje pe 9antier se nume9te 'beton monolit' (engl. in situ concrete). Betonul turnat In fabrica se nume9te 'beton prefabricat' (engl. precast concrete). Cofrajele destinate turnarii betonului pot fi 'reutilizabile' sau 'pierdute'. Cofrajele demontate reutilizabile (de inventar) sunt cele care dupa Intarirea betonului sunt fabrica, de unde elementele de b.a. astfel

9i utilizate pentru alte turnari; numarul de reutilizari depinde de deteriorabilitatea

materialului din care este facut cofrajul. Cofrajele pierdute devin parte integranta a elementului constructiv turnat sau se distrug la decofrare fiind realizate din materiale perisabile (ex. carton). Dincolo de funC\iunea lor prima - cea de a da betonului forma proiectata - cofrajele trebuie sa mai Indeplineasca urmatoarele cerinte: sa asigure corecta pozitionare a armaturilor; sa asigura stabilitatea betonului proaspat turnat; sa protejeze betonul de influenta temperaturilor exterioare 9i de pierderea apei. Actiunile cele mai importante care pot afecta estetic betonul cofrat sunt: presiunea betonului proaspat din cofraj, actiunea dinamica a vantului 9i vibratiile. Ele trebuie luate In

considerare la realizarea cofrajului. Cofrajul este alcatuit din 3 componente:

( 1) parament - strat continuu In contact cu betonul proaspat; determina forma 9i
textura superficiala a elementului turnat; are ranforsari menite sa asigure rezistenta suprafetei la presiunea betonului;
( 2)

sistem de sprijinire - constituit din

distantlerl

elemente structuralerezultate menite preia Incarcarile

sa din

~;,y /[;p"

~

/~1,~/

•.7.·.·;;;"j

II"

ii/"J~ . /. !*-. [>'~:"1:

rigidizare longrlna

actiunile asupra paramentului 9i sa Ie transmita catre alte parti deja

realizate sau catre pamant;
( 3) sisteme

auxiliare -

platforme fixe de cofraj pentru pentru

sau mobile

solidarizate

pentru a permite turnarea, siguranta Intretinere. lucratorilor ~i

189

Pentru asocierea celor 2 paramente ale cofrajului §i preluarea presiunii betonului, se folosesc bare de ancorare (distantieri) din otel, a~ezate In tuburi de PVC §i tensionate. Barele

de ancorare (distantierii) determina producerea unor orificii In suprafata turnatEi; aceste orificii sunt ulterior Supuse unui tratament, mascandu-Ie sau evidentiindu-Ie prezenta.

f
Cofraj din lemn pentru turnarea unei grinzi 1 -Iongrina

2 - contravantuire la 450 in dreptul fiecarei
rigidizari 3 - rigidizari la cca 50 ern distanl2l parament din scanduri 5 - fundul cofrajului 6 - cofraj placa 7 - grinzi de sustinere a cofrajului de placa, la cca 1 m distanta 8 -lraverse la cca 1 m distanta 9 - conlrafi~a 10 - pop sustinere 11 - pane 12 - talpa repartitie

4-

Cofraj din lemn pentru turnarea unui stalp 1 - paramenl din scanduri

2 - piess provizorie fixand distanta rntre fete
3 - fata monlala pe mssura tumiirii betonului 4 - piess de fixare 5 - cadru pentru pozilionarea slalpului 6 - conlravantuire pe doua directii pentru asigurarea verticalitalii slflipului

r

1

i

/

nervura rlgldizare

r

r r

1

I,
-.I

190

Cofraj lip masa din lemn, pentru turnarea unei plcki

f


Toate componentele cofrajului pot fi realizate prin lucrari traditionale de dulgherie (ca in imaginile de mai sus) sau cu sisteme moderne. In prezent industria furnizeaza

0 gama larga de sisteme de cofrare ce permit ca

suprafete mari de cofraj sa fie montate ~i demontate rapid; sistemele inciud panouri modulare cu piese de imbinare pentru plan~ee cu adecvate, popi cofraje

telescopici, cu auto-

cofraje glisante sprijinire avantajele etc.

~i cataratoare Cu scopul

de a imbina ale cofrajelor

economice

modulare ~i efectele estetice ale lemnului, acestea sunt frecvent folosite in
!.!SO '" O,"'~

combinatie cu paramente 'traditionale' din scanduri.

Cofraje pentru pere1i

Panouri modulare cu ranforsari metalice ~i parament din placi fenolice (Sistem Peri)

191

I~r

."

~,

\ ",fl"G j,lT

.b
\::0

,

••

i

I
••

I
•• !
1

~
Cofraje modulare din material plastic (Sistem Geopanel)
,1

I

Cofraje pierdute termoizolante

(Sistem Styrostone)

I

192

Cofraje pentru stalpi rectangulari

900

1200

Cofraj modular pentru stalpi realizat cu panouri universale (Sistem Doka)

Cofraj

reutilizabil

din

polistiren

expand at cu fata interioara

din material

plastic

termoformat (Valero)

193

Cofraje pentru stalpi circulari

J

M

a o

, N
0.[)

o o

f

..•
Cofraje refolosibile din platbanda de otel cu ranforsari (Sistem Doka)

-

---•••
I

..•

Cofraje refolosibile din polistiren expandat, cu fata exterioara din tabla din lemn sau material plastic.

~i fata interioara

194

Cofraje

circulare de unica Tntrebuintare din carton, aluminiu ~i polietilena Plakatube etc)

- KAP.

(Tubotec-Valero;

195

Cofraje pentru placi

J

il

Cofraje tip masa cu grinzi de lemn §i popi metalici telescopici (Sistem Doka)

•••

I
I

~ , ! , I

i i
T

i
!

1
••
Cofraje tip masa din panouri de aluminiu (Sistem Peri)

•• ••

196

suprabetonare platbanda
~asao~

Cofraje

pierdute

din

piasa

de oiel

laminata la rece (Nervometal). Suporta 9i armeaza placi U90are (3-5 cm grosime). Se adapteaza la orice

forma (suprafete curbe, forme libere). Se livreaza Tn panouri de 2500 x 600 mm; poate fi galvanizata sau nu.

Cofraje pierdute din GRC (Glassfibre Reinforced Concrete) sub forma de placi subtiri (8 - 18 mm) plane sau cutate, pe deschideri pana la 1200 mm.

197

I I
I
I I
I
J

I
,)

1
Cofraje pierdute din polistiren expand at de inalta densitate (Sistem Forel)
J

]
J -

I
t

4-'· -{

J
J

Cofrajepierdute

din pJaci din fibre lemnoase aglomerate cu ciment (Heraklith)
::,;i

Au capacitate de izolare termica

protectie la foc. Capacitatea termoizolanta

se poate

majora ingloband spuma rigida de poliuretan (15 - 90 mm) intre2 (imaginea din drapta).

placi de 5 mm

j
J

1

Dimensiunile placilor: 2000 x 6000 mm; grosimi 15...100 mm. La peste 25 mm grosime necesita fixare suplimentara cu dibluri de plastic.

J

••
1
j

J

Cofraje speciale

Sisteme de panouri preasamblate pentru cofraje de mari dimensiuni

Panouri modulare cu raster din otel sau aluminiu care rigidizeaza suprafata de cofrare realizata din placi fenolice. (ex. Sistem Peri - Trio) Asocierea panourilor se face cu clame cu aliniere automata.

Sistemul permite compunerea

unor cofraje cu diverse forme 9i dimensiuni,

folosind

relativ putine tipuri de elemente. Este u90r de pus In opera; c1ama cu aliniere automata asociaza panourile Intre ele ~i rigidizeaza ansamblul, permitand transportul unor

panouri preasamblate de mari dimensiuni cu macaraua.

199

~

)
Sisteme de cofraje cu grinzi dese

]
- rigidizate cu centuri din

Sistem de cofraje de mari dimensiuni pentru pereti ~i stalpi bazat pe utilizarea unor grinzi dese - din lemn, otel sau mixte (Iemn-otel sau lemn-aluminiu)

0te!. Permite modulari diverse ~i se adapteaza la orice forma, atat In plan cat ~i In elevatie. Este indicat Indeosebi pentru beton aparent. (ex. Sistem Peri - Vario)

)
J J

j
J

j

~,

j
~
\\
.

. ~~\.
'-..

••

Toyo Ito, Fira de Barcelona, Montjuic 2, 2007

200

Cofrarea verticala

suprafetelor

continui cu forma repetitiva dezvoltate unor dispozitive

pe orizontala

sau pe

este facilitata

de utilizarea

care permit deplasarea

$i relocarea

cofrajului pentru 0 noua utilizare - fie pe orizontala (cofraje 'glisante'), fie pe verticala (cofraje 'cataratoare').

Cofrajele glisante In cazul unor pereti cu lungime mare, cofrajul preasamblat se poate deplasa pe

orizontala pentru etape succesive de turnare, cu ajutorul unor $ine metalice sau patine dispuse la partea inferioara.

Cofrajele calaratoare Sunt utilizate la turnarea peretilor unor c1adiri dezvoltate pe Inaltime; sunt formate din module autonome care se deplaseaza vertical, in diverse moduri (ex. Peri - Climbing Systems)

201

J

I

Air Traffic Control Tower, Edinburgh Airport, UK (cca 46 m Tnaltime)

Cofrarea peretilor curbi Cofrarea peretilor curbi ridica probleme particulare: realizarea curburii mentinerea p1aneitatii pe verticala preluarea presiunii betonului prevenirea momentelor de torsiune generate de forma, ce ar putea provoca pe
I

....l

I
i i

r
J ~
f

destabilizarea partiala sau totala a ansamblului (cu tensori ~i sprijiniri repartizate suprafata cofrajului)

]

,

-

Sistem Iguazuri - Wendler

202

Sistem de cofrare pentru pereti perfect circulari cu contur Tnchis, cu diametru ~ 1,20 m, folosind centuri articulate din otel (Sistem Peri - GRV)

203

In cazul curbelor deschise cu raza variabila, sunt necesare reglaje cu tensori. Legatura i'ntre panouri se face cu agrafe autoaliniante .

••

-

-

••
I

Sistem moc1ular pentru raze fara modificarea panourilor

<':

1 m; ajustare simpla a cuburii, prin intermediul tensorilor,

(Peri - Rundflex)

204

••••

Cofraje tunel Sunt cofraje metal ice modulate, constituite din cadre deplasabile, care permit turnarea simultana a pereiilor 9i plangeelor. C~fraje-tunel autoportante de dimensiunea unei celule (pana la 6-7 m) au fost folosite Inca din anii '70 - '80 la construciia locuinielor colective, permiiand 0 execu\ie foarte rapida. Au la origine tehnologia folosita la realizarea canalelor 9i galeriilor. Cea mai mare problema 0 reprezinta decofrarea. In acest scop, cofrajele dispun de tensori mecanici sau hidraulici 9i se pot plia datorita articulaiiei de la cheie sau celor laterale. 1 - cale de rulare; 2 - soclu; 3 pasarela In consola; 4 - panouri de cofraj pentru plan~eu; 5 panou cofraj pentru diafragma longitudinala; 6 - panou cofraj pentru diafragma transversala; 7 - cofraj grinda fa\ada; 8 - cofraj bulbi; 9 dispozitiv coborare

cofraj; 10 - dispozitiv decofrare.

Constructiile

bazate

pe aceasta

tehnologie

au demonstrat

0 buna comportare

la

cutremur; ca atare, continua sa fie utilizate In iari seismice (ex. Turcia).

L

~Ir -~n ,;-----~ U ~.-

~
I

. + [".

]

L,
I

.

1 I

\

I

I

Construc\ii de locuinte realizate cu cofraje-tunel In Turcia.

205

-

Cofraje f1exibile Betonul cu agregate foarte fine este injectat Intr-un spatiu delimitat de un material deformabil: panouri un material special, permeabilla 240 cm ~i aer ~i apa. dar care retine cimentul. Se formeaza ,f

cu la~imi de 170 -

lungimi variabile (pana la 100 m), Intrerupte de 'coaste' verticale la fiecare 5 m. Aplicatiile la imbracarea pentru cele mai frecvente sunt

I
I,,

malurilor de rauri, canale etc, eroziunea. tuburi, tetrapozi Cu acela~i se repara in situ, se

a preveni

i:

procedeu

se ,mbraca

piloti, se construiesc

acopera cavitati In diguri.

j
~·"_._m

Cofraje gonflabile Se realizeaza din doua membrane PVC de Inalta rezisten~a Intre care se introduce aer
_______ •__ ,~,_.~=.··~_._ .._·,,~_,, __ ·_"·'·,·w

cu p~~siune, dupa care se proiect~aza spuma de poliuretan (termoiiola~ie). armatura cu fibre); Se pot realiza constructii
i¥;'"

apoi beton peste

I

~

(de regula beton armat

de pElrTElla120 m diametru.

Materiale pentru paramentul cofrajelor
Scanduri In general se folosesc scanduri din lemn de brad; grosime 25 mm; latime max. 30 cm (eurent

10 -15
De

em); lungime max. 600 cm (curent pana la 300 em)

Placi din derivate de lemn regula se folosese placi de

...
sau

contraplacaj ra;;ina

acoperite pe ambele fe~e eu (placi fenolice)

fenoliea

melamina. Sunt mai u~oare mai repede.

~i se asambleaza

Ra~ina cu care sunt finisate

206

L L
ajuta decofrarea §i lasa

0 suplafata lisa de beton. Sunt reutilizabile.

L

Panouri din tabla de otel sau aluminiu Sunt folosite atat pentru betoane turnate Tn §antier, cat §i pentru betoane prefabricate. Costul mare al unor astfel de cofraje este de regula compensat de numarul mare de reutilizari

L
i

posibile. Alte materiale: mase plastice, carton plastifiat, K.A.P. Atat metalul cat §i plasticul s, Placi contraplacaj melaminat pentru beton aparent (Peri)

impermeabile apte pentru obtinerea unor suprafete de beton de buna calitate. Materialul din care este facut cofrajul (Iemn, panouri pe baza de lemn, otel, plastic etc) §i finisarea suprafetei sale (neteda, rugoasa, cu relief etc) determina textura de suprafata a betonului aparent. Netezimea sau rugozitatea influenteaza culoarea (nuania) suprafeiei de beton - de ex. un cofraj foarte neted determina 0 culoare mai deschisa a betonului, decat unul rugos.

Agentii de decofrare
Se aplica pe fata de contact Tntre materialul cofrajului §i beton. Faciliteaz$ separarea dintre suprafetele de beton §i cofraj fara degradari la baterea cofrajul; ajuta la obtinerea unui strat finit continuu la fata betonului; protejeaza materialul cofrajului, contribuind la posibilitatea reutilizarii cofrajului. lui. Pot fi: ulei, ceara, produse de tip pasta sau emulsie - functie de materialul

Turnarea betonului
Betonul fluid trebuie turnat Tn cofraje fara a se produce modificari (cum ar fi segregarea betonului). Dupa turnare betonul este compactat omogen in situ, manual sau mecanic.

Compactarea in situ are ca scop: asigurarea umplerii complete a cofrajului disiparea bulelor de aer Tnglobate distributia omogena a pastei de ciment asigurarea acoperirii continue a agregatelor asigurarea formarii unui strat dens de beton la suprafata, care sa acopere complet armaturile

Intarirea betonului
Priza §i Tntarirea betonului nu sunt rezultatul uscarii. Daca betonul se usuca prea repede, se produc fisuri de contraciie; daca se strope§te betonul cu apa, este aproape sigur ca vor aparea eflorescenie. Betonul trebuie sa-§i mentina propria umiditate cat mai mult timp; ca

atare se acopera cu 0 folie impermeabila, a§ezata cat mai aproape de fata betonului dar fara a-I

207

-

atinge. Metodele sunt laborioase dar indispensabile in cazul betonului aparent (min.4 zile strop it $i/sau acoperit; iarna protejat de inghet prin acoperire $i eventual incalzire).

Rosturi de turnare
Rezistenta cofrajului la presiunea betonului fluid impune limite in ceea ce prive$te

cantitatea de beton posibil a fi turnata in conditii economice dintr-o singura operatie. Ca atare turnarea betonului trebuie executata pe etape separate prin rosturi. Intrucat este imposibila ascunderea este recomandabila unor astfel de rosturi in cazul betonului aparent,

planificarea (proiectarea) lor atenta.

f t

1
...• ~.

I

--~'11III
208

Facultatea de $tiinie Socia Ie a Universitaiii

din Navarra, Pamplona, 1997

Ignacio Vicens, Jose Antonio Ramos

BETONUL APARENT
Betonul aparent este de doua feluri: beton aparent natural (brut) ~i beton aparent tratat (prelucrat) .
••....

Betonul aparent natural (brut) Betonul aparent natural (brut) reproduce structura cofrajului In care a fost turnat, aleasa

--

sau proiectata functie efectul estetic urmarit, fara sa suporte tratamente ulterioare. In acest caz In textura suprafetei se valorifica faptul ca, pe parcursul prizei ~i Intaririi, la contactul cu cofrajul, se formeaza 0 crusta constituita numai din mortar de ciment cu agregate foarte fine; la nivel macroscopic suprafata rezulta omogena. Structura materialului (compacta cimentul §i nisipul utilizat. Oesenul suprafetelor de beton aparent natural depinde de suprafata interioara a sau poroasa) ~i coloratia sa depind In principal de

cofrajului: mortarul de ciment reproduce In negativ suprafata fibroasa a scandurilor de brad, suprafata material prealabil sablare neteda a panourilor fenolice din derivate de lemn, a panourilor plastic. Cofrajele tratate sau de lemn pot fi In interioara a scoate prin In metal ice sau din

pe suprafata pentru

periere,

evidenta fibra lemnului §i a-i imprima textura pe beton. Pe suprafata betonului se pot imprima reliefuri operand asupra rosturilor Intre

scandurile/panourile distantierilor

de cofraj, asupra pozitiei

metalici sau folosind contramatrite
Beton cu ciment alb sau gri, tip 'tije de. bambus'; contramatrita de cauciuc

(de ipsos, ciment, material plastic, cauciuc etc). Proiectantul producatorul trebuie sa colaboreze cu

§i constructorul,

Intrucat reteta amestecului

§i executia In §antier influenteaza

considerabil calitatea betonului aparent. Prezenta unor aditivi, modul de turnare §i compactare, montarea cofrajelor §i legarea lor, modul de decofrare, influenteaza pot produce porozitati sau exfolieri, fisuri, desprinderi cofraje verticale poate conduce la neregularitati calitatea suprafetelor (se

ale cojii de ciment, pete). Turnarea In 'cuiburi' de pietri§ (datorita

mai evidente:

proastei amestecari §i vibrari); 'cratere' superficiale (cauzate de bule de aer care se formeaza la contactul cu suprafete de cofraj impermeabile stratului superficial la decofrare (datorita la legarea aparente, In timpul compactarii); desprinderea locala a

aderentei

la cofraj); pete (provocate pozitie

de oxidarea Pentru de

dispozitivelor Imbunatatirea rectificare.

meta lice folosite calitatii

§imentinerealn dupa decofrare

a cofrajelor).

suprafetelor

se pot realiza operatiuni

Culoarea betonului aparent natural depinde de culoarea nisipufui (foarte variabila In cazul nisipului de cariera), dar mai ales de tipul §i cantitatea cimentului. Cimentul comun este

209

gri, dar cu nuan~e care depind de provenien~a materiei prime. Cimentul alb este ob~inut prin folosirea de calcare fara oxizi de fier. Cimentul colorat este ob~inut cu adaosuri control ate de pigmen~i, In ciment gri sau alb. Culoarea suprafetelor de beton aparent poate fi influentata In mod ireversibil de factori nedoriti, cum ar fi heterogenitatea cofrajelor, condi~iile climatice In timpul prizei, modalitatile de uscare etc. Ca atare este foarte greu de asigurat uniformitatea culorii, Indeosebi In cazul

betonului turnat in situ. Proiectul poate tine cont de acest lucru, evitand spre exemplu suprafete extinse, plane, netede
:;;i

uniforme, unde orice neregularitate devine mai evidenta :;;iintroducand

fragmentari care pot face acceptabile anumite variatii aleatorii ale culorii suprafetelor. Betonul aparent tratat (prelucrat) Dupa decofrare, betonul aparent poate suferi diverse tratamente superficiale; acestea

pot fi aplicate dupa Intarirea completa a betonului, caz In care sunt similare celor utilizate In cazul pietrei naturale (sablare, :;;pituire,

buceardare etc) sau Inainte ca betonul sa se fi Intarit complet (periere, spalare etc). In acest din ur~~
1ft

caz pasta superficiala

de nisip :;;i

ciment~ste rugozitatea) Indeosebi agregatele
'.i'1F'

Indepartata iar aspectul (culoarea, :;;i de sunt durabilitatea sunt legate

caracteristicile
alese func~ie

agregatelor,
de forma,
Blocuri de beton cu fata splitata

dimenSlt1nile :;;i culoarea dorita; uneori sunt folositE?'agregate pretioase (granit, cuart, onix, marmura, Incat materialele ceramice etc); trebuie sa fie materiale dure, durabile :;;i chimic stabile, superficial sa nu Ie reduca rezistenta mecanica :;;i sa nu determine
I

1
J,
I I
...L

tratamentul

desprinderea lor de masa de beton.

1
I

1
I
Tadao Ando, Church of the Light, Osaka, Japonia,

,989-'

99J: beton aparent natural

.•...

BETONUL ARMAT CU FIBRE
Ferocimentul
Ferocimentul poate fi considerat un precursor al betoanelor armate cu fibre .
•.....

Plecand de la 0 idee deja existenta (cimentul armat allui Cottancin) ferocimentul a fost pus la punct §i experimentat de Pier Luigi Nervi in prima jumatate a secolului Ferocimentul consta in asociearea dintre

xx.

mortarul de ciment §i un pachet de reiele metalice suprapuse (10 - 12 straturi de reiele cu latura de 1 em, din fire

0 0.5 -

1.5 mm) pentru a realiza 0 placa

cu 0 grosime de 3 - 4 - 6 em. Ideea de baza este obiinerea unui material care, prin distributia difuza a retelei metalice, sa dobandeasca un caracter

omogen, sa nu fie fisurabil§i suport al materialului cofraje. rezistent, formala, realizarea realizatein Ferocimentul elastic calitati

sa utilizeze reteaua ca

proaspat fara a fi necesare este deci un material libertate la

§i care ofera

0 mare

pe care Nervi le-a valorificat sale structuri

celebrelor

de acoperire

perioada 1930 - 1960. a fost reluata in anii

Traditia ferocimentului

'80 de Renzo Piano §i Peter Rice, la acoperi§ul muzeului pentru Colectia Placile din Menil (Houston. Texas, ferociment formeaza
Renzo Piano, Peter Rice, Colectia Menil, Houston , Texas, 1981-1986

1981-1986).

intradosul unui acoperi§ cu grinzi reticulare din otel.

Fibrocimentul
Fibrocimentul se obtine adaugand fibre cu rol de armatura difuza la un amestec de

ciment, apa §i agregate. Pana in anii '70 se utilizau cu precadere de fibre de azbest (de unde denumirea de "azbociment"); folosirea lor fost abandonata din cauza nocivitatii demonstrate a fibrelor libere in aer. In prezent. azbocimentul naturale, fibre sintetice). Produsele inca de larga utilizare din fibrociment sunt placile pentru invelitori :;;i placile pentru placari defatade. Culoarea naturala gri a cimentului straturile superficiale sau in masa; poate
fi

se produce cu alte tipuri de fibre care nu sunt nocive (fibre

poate fi modificata prin adaugarea de coloranti in utilizat §i ciment alb.

211

Fibrocimentul

Eternit

este un material compozit pe .baza de ciment Portland ~i

apa, armat cu fibre naturale (celuloza nelnalbita) ~i

cantitati mici de fibre sintetice organice, din care se produc placi pentru Invelitori ~i

fatade ventilate Astazi, costructiilor sortimente ofera de piata diverse cimenturi

armate cu fibre de sticla, de otel, de carbon sau fibre

polimerice; Inglobate In pasta 1~iciment, aceste fibre permit r~lizarea unei game largi de

prod use pentru constructii, de la'coji' subtiri, ductile

~i rezistente, cu geometrii variate, utilizate

ca elemente nestructurale, ~i pana la elemente portante de Inalta rezistenta din beton armat cu fibre ~i armaturi din ote!.

Betonul armat cu fibre de sticlii
Este utilizat la realizarea

1

de elemente prefabricate

nestructurale

pentru fatade,

la

I

cofraje pierdute, obiecte de mobilier urban etc.

1 1
i

Soccer City 2010, Johannesburg, Africa de Sud. Panouri de fatada din GFRC.

j
'"

-

--_.~~

...•.. ~f.:RC-=·Glass·Fjber·Reinforced'€oncrete:-'-'

-.-----------

.
--"*""'W"f--'1/'-..L

212


l
Betonul translucid - LiTraCon
.... -

2

Amestecul de fibre optice (4%) cu 0 combinatie fin divizata de piatra sfaramata, ciment ~i apa confera acestui material proprietatea de a fi translucid.

L
prezent
, "'--

EI fost inventat §i brevetat in 2001de arhitectul maghiar Aron Losonczi; este produs In de compania LiTraCon Bt,

inventatorului,

fondata In primavara anului 2004, In ora§ul Csongrad

(Ungaria).

Peretedespar1itori

din LiTraCon

Betonul Ductal
Este un material bazat pe ciment cu fibre metalice sau organice; are calitati deosebite

'i

de rezistenta, ductilitate, durabilitate Rhodia. sortimente: Ductal® FM Se produce Tn

§i aspect, creat de Lafarge In asociere cu Bouygues §i

urmatoarele

contine

fibre

metalice §i este folosit la structuri portante. Ductal® AF - are acelea~i calitc3\i

L
L

mecanice + rezistenta foarte buna la foe. Ductal® organice elemente FO contine fibre pentru panouri

§i este adecvat nestructurale:

de pereti; mobilier, copertine etc

RATP Bus Centre, Thiais, France, 2007, arh. ECDM Combarel Marrec. panouri de fatada din beton Ductal.

L

213

•• •• -, i

-

w~
~_~_.l'anouri.<:t~qlQ,.da-djn"beton.Ductal,...._---,-, ----------~-,214

_____

..--.--

•••••• --. ---,

-

_."-",·-~tr,\1'1-

j

l'
L
L BETONUL PREFABRICAT
L
Con~tientizarea faptului ca betonul poate fi transportat dupa ce a fost tumat a deschis


"

L
,

noi posibilitati

~i totodata

a generat

un nou mod de a Intelege

betonul.

Prefabricarea

a

Imbunat<3tit conditiile de producere ~i deci calitatea elementelor din beton, generand In schimb
, ,
""-

probleme legate de transport, manipulare, montaj. Totodata prefabricarea a oferit cadrul propice pentru afirmarea nascute unor noi tehnologii complementare: tehnologiile precomprimarea respective ~i postcomprimarea; rapid In

In cadrul lucrarilor

de inginerie,

au fost preluate

b."

arhitectura conducand la rezolvari inovative. Diferenta fundamentala dintre betonul armat tumat in situ ~i cel prefabricat consta In

aceea ca In primul caz se pune In opera un material amort, iar In al doilea caz unul deja conformal. prefabricate; Punerea In opera a unui material deja 'format' ridica problema asocierii pieselor ca atare realizarea Imbinarilor a reprezentat In timp principalul domeniu de

cercetare ~i inovare In domeniul prefabricarii. Rentabilitatea
'=-

9i dezvoltarea

prefabricarii se datoreaza promovarii

lucrarilor de mare

amploare,

unde repetabilitatea

sa intrinseca au facut-o sa fie solutia cea mai avantajoasa;

aceasta repetabilitate a provocat Insa se fi 'vindecat' In prezent.

~i 0 monotonie a imaginii de care prefabricarea pare sa

Caracteristicile betonului prefabricat
1. Este un material prod us In industrie - ceea ce are drept consecinte: cre~terea considerabila calitatea suprafetelor etc eliminarea
'=-

a tuturor caracteristicilor

sale fizice: rezistenta mecanica.

'impreciziei'

proprii

betonului controlului

tumat in situ, prin introducerea

de calitate ~i a preciziei specifice proceselor industriale de fabricatie 2. Este un material tumat In cofraje ~i poate, In principiu, sa primeasca orice forma; principala limitare 0 reprezinta Insa amortizarea costului cofrajului: deci,

totul este (teoretic) posibi, dar nu totul este rational. Ca atare, orice forma din beton prefabricat trebuie Inteleasa ca parte a unui sistem de piese repetabile ~i/sau

variabile plecand de la un '§ablon'. 3. Constructia prefabricata este inseparabila de inventarea precomprimarii.1
Eugene Freyssinet, Dodul Annet-sur-Marne. Franta. 1949

215

Prin precomprimare

s-a depa;;it principala Iimita a b.a. (riscul de fisurare), s-a facut

intrarea unor noi materiale (betoane ;;i o\eluri de Inalta rezistenta) ;;i au crescut considerabil posibilita\ile In domeniul concep\iei pieselor. Noul material podurilor, betonul precomprimat a revolution at Intai de toate construc\ia bazate pe elemente fabricate In serie;

unde a perm is dezvoltarea

unor solu\ii-tip,

astfel, dintr-un efort constructiv excep\ional, podul devine 0 problema de rutina. Pe de alta parte betonul precomprimat a facilitat rezolvarea unor probleme complexe de conformare ;;i de execu\ie In prefabricarea construc\iilor civile.

1

,

i

.

,

'

,

..

fi=:~' \

Ti~

v~.~.~·,;.·

... -

,~. ---_.~ ~

•.
i

l~

1

Precomprimarea cu armiiturapreIntinsa

j

Principiulprecomprimiirii

Postcomprimarea (precomprimarea cuarmatura postlntinsa)

Mangiarotti, Biserica Mater Misercordiae, Baranzate, Milano, 1957 Elemente prefabricate asamblate
___

prin postcomprimare "";""_~_""""""'''''''''''·_''''''l'H·_''''_''''

__

'

216

-

-

4. Oiscontinuitatea

este 0 caracteristica

fundamentala

a betonului

prefabricat

iar

rezolvarea imbinarilor intre prefabricate este determinanta pentru comportamentul

ansamblului.

Prin traditie, problema imbinarilor intre prefabricate a fost abordata in doua moduri: I. ca simpla rezemare - solutie Iimitata la construciii simple, trilitice; implica un sistem de stabilizare II. a ansamblului;

ca nod rigid - folosind in principal doua tehnici:

a)

imbinari prin monolitizare cu spaiii intre prefabricate, in care se realizeaza armaturilor beton in

continuitatea apoi se toarna situ;

b)

imbinari 'uscate' - cu piese metalice de legatura.

i

b-

Tehnologia postcomprimarea

care a modificat (respectiv

radical domeniul

imbinarilor

intre

prefabricate

a fost noi

precomprimarea

cu armatura

postlntinsa).

Ea a deschis

posibilitaii, permiiand realizarea de piese continui prin asocierea unor elemente prefabricate de dimensiuni mai mici ~i a generat noi conceptii in procesul de executie ~i montaL cu impact

asupra proiectarii.

I

.".

*
Daca in domeniul podurilor ~i al altor constructii inginere~ti contributia betonului prefabricat este cat se poate de evidenta, in arhitectura rolul prefabricarii nu apare la fel de c1ar ~i poate ridica semne de intrebare indeosebi in legatura cu productia actuala de cladiri: mai

~-

este prefabricarea betonului 0 tehnologie de actualitate?

o

trecere in revista din perspectiva

istorica a unor realizari bazate pe tehnologia a generat ea in timp - cu aspecte pozitive ~i

prefabricarii,

urmarind ce noi solutii arhitecturale

negative - poate fi utila pentru a gasi raspunsuri de actualitate.

217

CONSTRUCTIILE CU PERETI , , PORTANTI , PREFABRICATI,
Constructiile din "panouri mari"
In arhitectura istoria betonului prefabricat cunoa~te prima sa mare etapa de dezvoltare ~i cea mai cunoscuta In sistemele de prefabricare a locuintelor nascute dupa al doilea razboi mondial din nevoia enormade reconstructie ~i necesitatea de a reduce manopera traditionala. ca betonul prefabricat se Cum locuintele au In general multi pereti, s-a considerat preteaza eel mai bine pentru a construi c1adiri eu pereti portanti. Seheletul din b.a. eu desehideri mid nu eonducea la solutii judidoase stabilitatea (problema Imbinarilor se com plica); pe de alta parte, constructiei era mai simplu de asigurat dispunand pereti pe doua direetii. In plus, proprietatile betonului "se potriveau" caracteristicilor eonstructiei traditionale eu pereti portanti: 0 eonstruetie masiva, cu inertie termica. Blocurile de dimensiuni mid, manevrabile de doi oameni, au fost rapid Inlocuite de prefabricate de 1t; progresul macaralelor a permis apoi manevrarea unor piese mai mari (de 5 1at) ~i asfel s-a putut reduce numarul rosturilor. Totodata s-a urmarit integrarea cat mai multor functii Intr-un unic element prefabricat de dimensiuni mari: pereti portanti cu instalatii Inglobate ~i finisaje realizate odata eu turnarea. Oiversele sisteme de eonstruetii din prefabricate grele (a~a-numitele "panouri mari")

s-au dezvoltat In anii '50 Indeosebi In Franta, In Danemarca ~i In tarile din estul europei.
,..,~~._.~~._._ .-dtJ.a2.
j

j~

l.IYlng

-

Sistemul

Camus

(Franta).

Ansamblu

de

locuinte la LeHavr!:'li19~O.1951. in prezent zonaprotejata de Protection (ZPPAUP - Zone Architectural

du Patrimoine

Urbain et Paysager)

"'

.

..

-",,--.-..

-.-..•.

i

L
L
I I

L.

L

l
I

i
[

I....

,

Sistemul Balency (Franta), 1954

I

I....

Constructiile

cu pereti prefabricati au demonstrat ca pot oferi solutii tehnice adecvate

pentru c1adirile de locuit. Oar cautarile In domeniu s-au concentrat asupra sistemelor cu cost minim (~i pertormante In consecinta). In general, sistemele care au fost folosite sunt

caracterizate

printr-o limitare drastica a deschiderilor, fiind preferate acele sisteme In care toti sunt portanti. Pe de alta parte, necesitatea unor pereti longitudinali a In plus, ideea prefabricarii locuintelor s-a Insotit cu conceptul de

l

peretii de compartimentare impus . fatade portante.

"tipizare" ceea ce a Insemnat prefabricarea cladirilor (~i nu a componentelor) la bine cunoscuta aceasta categorie. monotonie de imagine asociata ansamblurilor

conducand In fapt

de locuinte de masa din

Cladiri de locuit din npanouri marin realizate Bucure~ti ora~e din In anii '80 In multe alte dupa

(~i In

Romania)

proiectul tip IPCT 770.

219

I

---I~I~
I",",

I

.~ •

(
I

(
J

r
Proiect tip IPeT 770 - planul unui tronson de mijloc.

i

t
]

In prezent, toate ora~ele, mari ~i mici, din Romania ~i din alte tari, au acumulat

un

r
J
!

important stac de canstructii de locuit din "panauri mari"; Tn taata lumea ele fac obiectul unor aperatiuni camplexe de reabilitare pentru aducerea la zi a calitatii locuirii. Aceste interventii de reabilitare presupun cunoa~terea felului Tn care c1adirile respective au fast construite, ca baza necesara pentru Tntelegerea fenamenelar careet, efieient, de interventie. de degradare care Ie afecteaza ~i stabilirea modului

I ~ ~
I

1
~

Ansamblu structural spatial din "panouri mari"

l !
I

1 - panouri de

-

".

2--,eanquri.9~p~s7Y.,~;.t~S\8ri,~
" ,'

'-. .••...••

'C·,_,_-,

,_ -

._

.'"

.

.

'_"'.

_

~..

-3

-parioUrrde-plar\~;
verticale; imbinari orizontale .

4 "-imbinari

5-

L

L
Sisteme de asociere a panourilor suprapuse
r

L

l
r

l

i

L

a) cu

legaturi

distribuite

pe

conturul

panourilor

L
!

I...

b) cu legaturi la colturile panourilor

Imbinari verticale Intre panouri prefabricate

J
A. Imbinari cu mustati §i eclise sudate.

',=-

1 - armatura verticala; 2 - mustati din panouri; 3 - eclise sudate; 4 - beton de monolitizare; 5 - rectificare cu mortar de ciment

221

B. Imbinari fara suduri.

a - cu mustati suprapuse

b, c - cu bude

1 - armatura verticala; 2 - mustati suprapuse; 3 - mustati Indoite, ancorate In betonul de monolitizare; 4 - bucle suprapuse; 5 - beton de monolitizare

Rezemarea panourilor de plan§eu

A. Panouri de plan§eu cu rezemare discontinua

Armon:

222

L
L
B. Panouri de plam}eu cu rezemare continua

L
Cofra)

ArmON'

L
i
I

L

It

~licm

L
I 10..

Rezemarea panourilor de pereti

A. Rezemarea panourilor de perefi pe strat de mortar

•...

1 - mortar de pozi1; 2 - belon de monolitizare turnat inainlea rnontarii panoului de perete de la nivelul superior; 3 - mortar rnalat sub panoul de perete;

Preluarea mortar,

eforturilor

de lunecare

intre

panourile

de pereti

suprapuse

cu rezemare

pe strat de

prin pene de beton armat.

II
1 - panou de perete; 2 - panou de plan~eu; 3 - mustati din panourile de per 4 - eclise sudate; 5 - beton de monolitizare; 6 - mortar de poza

I

A

A -

A

L
fA

-1
I
223

B. Rezemarea panourilor de pereti cu subbetonare

4 - beton de monolitizare turnat dupa montarea panoului de perete de la nivelul superior; 5 - mortar de poza

Preluarea eforturilor de lunecare fntre panourile de pereti suprapuse fmbinate cu subbetonare, prin prin profilatura panourilor §i armaturi verticale

-

____

1 - panou de perete; 2 - panou de plan~eu; 3 - beton de monolitizare.

~ ,/

--I
IA
/",-/,j ~

._ .. _.
~

~., /' ,; /'.". '/ /~;"/'/ ~/'/0~; . '. ;;/;'./ .;:
,. ,//-.. //'

/. ,<~/> ,/ ~/

--__ .

-'

' /l //.,~
/

/

,.,

--'-~

'{

!

_____ ,!)Ocm

.----f-i

-104

-t

.. -- --- --.. -, -,- --~----.--J/lCfl7

- --+
----'t--- -_.~.

/8 18

JOe.'" , -+---------.--

i ~
18

Imbinari orizontale Intre panouri prefabricate

Panouri de pereti exteriori §i interiori rezemate pe strat de mortar

a - Legaturi cu mustati §i eclise sudate

1 - panou de perete interior; 2 - panou de perete exterior; 3 - panou de plan~eu; 4~mortar de poza; 5 - armatura longitudinala; 6.. - eclise sudate; 7 -:-buc/e de armatura; 8 - beton de monolitizare

V.

ri cu bude

!! "'-

l
I I...-


Panouri de pereti exteriori §i interiori rezemate cu subbetonare a - Legaturi cu mustati §i eclise sudate;
1 - panou de perete interior; 2 - panou de perete exterior; 3 - panou de p1anl?eu; 4 - armatura longitudinala; 5 - eclise sudate; 6 - bucle de armatura; 7 - beton de monolitizare

b - Legaturi cu bucle

Imbinari cu postcomprimare

Panouri de pereti §i plan§eu cu margini profilate

L

Panouri de pereti §i plan§eu cu margini plane
-c; ,,",

;{.'v

-

Construciia cu pereii portanii prefabricaii s-a asociat In general cu construciii de tip "fagure", cu performanie minime ~i nivel scazut de calitate. Totu~i, un sistem cu pereii portanii prefabricati nu are neaparat aceste caracteristici. Unele solutii interesante de locuinie (majoritatea In iarile nordice ~i SUA) s-au distaniat In timp de acesta concepiie primitiva, tinzand catre performanie superioare; se pot cita In acest sens locuiniele P+2 in~iruite realizate de James Stirling la Runcorn (1970-1977, demolate In 1990) sau cladirea cu 16 nivele de locuinie pentru studeniii universitaiii Delaware (SUA) realizata In 1972 de Charles Luckman, ambele avand pereii transversaIi portanii prefabricaii ~i fatade libere. Pe aceea~i Iinie se Inscriu ~i unele constructii de locuinie contemporane ce demonstreaza ca, In condiiiile unei prefabricari "deschise" (de elemente constructive, ~i nu de cladiri), cu materiale ~i execuiie de buna calitate, din prefabricate se pot obiine constructi; de 0 calitate arhitecturala apreciabila.

I
U

l
i

I

!\t

Ansamblu

de locuinte "Las

Artes", Madrid, 2003

Celulele spafiale prefabricate

Sunt prefabricate spatiaIe (pereti + plan~ee) de dimensiunea unei Incaperi. Cladirea se poate compune din alaturarea unor asemenea "celule", ceea ce implica de regula dublarea

-

peretilor (;:;i uneori a plan~eelor); In imaginea alaturata sunt prezentate cateva scheme de cfadiri compuse din "celule" prefabricate. Un
II " I~ J ~II J am"/I
1/ 1/

exemplu celebru de
oooO!

67 II din integral Habitat ansamblul prefabricate constructie realizata spaiiale

nta

realizat la Montreal (Canada) In

--~--


1996-1997 dupa proiectul arhitectului Moshe Safdie, folosind celule cu 5 fete pline completate cu elemente spatia Ie prefabricate pentru terase; solidarizarea celulelor se face cu postcomprimare .

.J2 _"'
•• ~ ••••
-•••

.

i
_

'

••••

...:..;i

""-=::::0. ,_:;";~L:;c.:··'·e·'Lj l/"""U .• iL._ .=:~.:=;;.-~.-;;.-jJi--.~:_
••

l'

~

"

..

'

'.

,::::.::".~J..=.J ....•• .:J:::::~--=.J ,r i .
• n •• '_

i

227

Tipuri de celule spatia Ie prefabricate

Celule spatia Ie prefabricate cu 6 fete pline obtinute cu tehnologie tip "c1opot" (a) sau tip (b); "pahar culcat" de

panourile

plan$eu inferior (1) $i respectiv de
I

perete exterior (2) sunt executate

separat $i asociate apoi prefabricatului
D

rei' /b

J

J
• Celule spatia Ie prefabricate cu 5 fete pline a - plan$eu superior + 4 pereti; b - plan$eu inferior + 4 pereti

J
J J

Celule spatia1e prefabricate cu 3 !?i4 fete pline

a - plan$eu superior + 2 pereti; b - plan!?eu superior + 3 pereti

j j j
1

o


· ..

Celule spatiale prefabricate cu 0 singura fat~ plina

c7af.plan!?eu

J
J

-;~

1
a

·

L


Tehnologia de fabricare a celulelor spatiale cu 6 fete pline I. Celule spatia Ie prefabricate executate cu tehnologia de tip "clopot" a - seciiune longitudinala; b - sectiune transversala; c - vedere de jos Tnsus a plan§eului inferior.
J

l
)
\

•...

J
-~,!.

~,----II" .. --

I:

Ii
2 (,1 III" I I

t

r
a
...•

1",'1tL_
'r

i

'5

/

,

1 - perete exterior; 2 - pereti interiori;

~
i

3 - plan;;eu superior; 4 - plan;;eu inferior; 5 - piese metalice asamblarea pentru

"c1opotului"

cu plan;;eul inferior

c
Schema procesului de fabricare:

"f,'T'7f":f1'J'F''7i''?

a

b

.l' .. ll ] ., •1 .
? .-

c

d

IJ ... ,'.
n ~~n

t

•.
9

JF=111JLJ
f

e

a - executarea plan§eului inferior; b - executa rea peretelui exterior; c - dispozitivul interior); d - introducerea peretelui exterior In cofraj; e - realizarea celor 3 pereii interiori + plan§eu superior; f - extragerea 'clopotului' din cofraj;
I

(cofrajul)

pentru realizarea 'clopotului'

(1 - tipar exterior; 2 -tipar

" ~,;-~::~2!:~r~a ~e~~~~~ti~~~~:,~~?la~~~~lopotului'

~u E~~~§e,~~~~~:, __

._. __ 229

._~,_",_.

'

II. Celule spatia1e prefabricate executate cu tehnologia de tip "pahar culcat" a - sectiune longitudinala; b - sectiune transversala.

J
""

J

!
2

2 2

J

a

b

1 - plan~eu inferior nervurat; 2 - pereti interiori; 3 - plan~eusuperior; 4 - perete exterior

Schema procesului de fabricare:
A -A B-fJ

•• ••

n
10

Q j~._t-t
a
IA

II ~[---J
b

~I:D.:~J f-!lI',::::~:~:L
t
,

c

d

___

~

DJ[J1-J~ El
,.

e

9

JID!~
h

f

B.
t

a - dispozitivul (cofrajul) pentru realizarea celulei (1 - tipar exterior; 2 - tipar interior mobil); b - executarea plan~eului inferior (In tiparul exterior); c - introducerea tiparului interior; d - realizarea celor 3 pereti interiori + plan§eul superior; e - extragerea tiparuluHnterior; f ~ extragerea celulei spatia Ie din cofraj; 9 - realizarea peretelui exterior; h - asamblarea peretelui exterior la celula spatiala

'~'''"_. _'

•••• ,~,, 230

~__ ·•

".~~M"'"

"m ••••••

~

,

,

~."_,

__

~_,_,."_"

.~

,~._~

....•

•• ,._

L L
In prezent, se produc industrial celule spatia Ie prefabricate din beton armat pentru

L
L
I I

r

utilizari comune, precum birouri de organizare de l?antier, bucatarii sau grupuri sanitare. Celulele spatiale pentru bucatarii l?i/sau grupuri sanitare pot fi utilizate l?i in asociere cu alte sisteme constructive.

L
i
I I....

l'

,-'~-'r ,

-

>g

11~

;:

I

I....

L
I

i

i

~

SCH:VA

~

C[LLll.E

ACCOPP\A1t:

''''

"1)

-'!".,~

231

-

~

U
t

i
I

~

~

J

J

1 J

1

L
L
PREFABRICAREA CONSTRUCTIILOR CU SCHELET ,
La prima vedere ideea de a prefabrica piese liniare (stalpi, grinzi) pare simpla; apare
I

Tnsa problema realizarii Tmbinarilor ~i, legat de ea, cea a stabilitatii constructiei, complicatii Tndeosebi Tncazul constructiilor etajate.

determinand

I..

l

In principiu stabilitatea constructiilor cu schelet prefabricat poate fi asigurata prin modul de realizare a nodului sau folosind un sistem auxiliar de rigidizare. In timp, numeroase brevete au Tncercat sa rezolve un schelet spatial stabil prin el Tnsu~i, cu noduri rigide realizate prin asocierea armaturilor ~i betonare in situ, sau cu suduri

Tntre piese metal ice. Un exemplu Tn acest sens II reprezinta depozitele cu structura prefabricata realizate la Le Havre Tnanii '50.

....

I

~"r',," ""'~--'-'
, ·:1

'/

o

alta solutie este transformarea

scheletului Tntr-un sistem discontinuu multietajate,

de elemente

simplu rezemate

(sistem trilitic) care, Tn cazul constructiilor

face necesar un al

doilea sistem structural de stabilizare a ansambluluL Plecand de la ideea de sistem trilitic s-au dezvoltat marile solutii de prefabricare constructiilor cu schelet de tip hale parter ~i parter-etaj. a

Constructiile de tip hala
Sistemele pentru hale concepute de Angelo Mangiarotti' Tn anii '60 constituie un

exemplu stralucit. Conceptia halelor sale se baza pe un sistem de Tmbinari simplu rezemate, constructia desfa~urandu-se Tn Tna1time pe un singur nivel; stabilizarea ansamblului se realiza

prin propria greutate ~i Tncastrarea stalpilor Tn fundatie. Pe aceea~i idee se bazeaza ~i astazi prefabricarea constructiilor cu schelet de tip hala. Angelo Mangiarotti a adus doua elemente noi foarte importante: (1)

0 noua scara a constructiilor prefabricate din b.a.: piesele precomprimate au facut
sa creasca considerabil deschiderile, permitand hale cu grinzi de dimensiuni

pana atunci posibile numai din ote!.

_.__ ..•• ,.

1 Arhitect, sculptor ;;i designer industrial italian, nascut Tn1921 la Milano. Conceptul care sta la baza .__ ~ctivit?Ji.i s<!.LEL~~QeneraLea form~P.!iQ~cor~cta ,l;\uljzare a materiei ~i tehnic:L " ,~". ,•..•

'-.
233

(2)

piese prefabricate cu profil variabil ~i sectiun; complexe, capabile sa rezolve cu eleganta rezemarile, sa Tncorporeze sisteme de colectare a ape; de ploaie, goluri pentru instalatii etc - astfel Tncat, prin conceptia prefabricatelor, betonul

recupereaza lipsa de 'flexibilitate' asociata rationalizarii cofrajului. Constructia industriala realizata de Mangiarotti Tn 1993 la Giussano reprezinta punctul culminant al unei lungi cerecetari evolutive desfa~urate de Mangiarotti asupra sistemelor

constructive prefabricate din beton armat bazate pe ideea triliticului. Stalpul, grinda ~i elementul de suprafata reprezinta elementele

principale

ale cercetarii sale, care, prin originala a formei, a dat 0 cladirilor prefabricate

interpretarea noua

calitate

inciusiv din punct de vedere al Iimbajului arhitectural. Constructia de la Giussano

J

reprezinta versiunea mai recenta a unui sistem constructiv conceput

J

~i realizat

prima data Tn 1969 pentru sediul Lema de la Alzate Brianza (Como), aplicat

]
J

ulterior ~i la sediul Unifor de la Turate (Como) Tn 1983. Designul particular al

componentelor

constructive

permite

mentinerea grinzii principale Tn grosimea plan~eului intrados grinzilor caror ~i plan astfel obtinerea unui

ritmat doar de nervurile de suprafata, a

~i elementelor forma

faciliteaza

traseele

instalatii1or.

Prefabricarea bazeaza pe sisteme

constructiilor de piese

de tip hala produse

se ..•

industrial:

stalpi, fundatii, grinzi, pane, elemente pentru acoperi~e

de suprafata intermediare, ..•

~i pentru

plan~ee deci

elemente deschisa .

de Tnchidere.; este

0 prefabricare
..•.

..•.

234

L
Stalpii

L
L

Au sectiuni rectangulare §i sunt prevazuti cu laca§uri sau console de rezemare.

I
I

l....

l
I

L
G.

Fundaliile Sunt fundatii de tip "pahar" In care stalpii prefabricati sunt Incastrati.
I I

I...

stalp

pene

//
umplutura beton

Grinzile Au sectiunea transversala curenta conformata In raport cu rolul In cadrul constructiei rigidizare) §i solicitarile aferente. Uneori forma

(grinzi principale, secundare, de bOr'daj saude

grinzilor permite §i Indeplinirea unor alte functii decat cea portanta (ex. grinzi de bordaj cu canal de calectare a ape lor pluviale). In profillongitudinal
....

pot fi orizontale sau cu Inaltime variabila (cu

pante). Capetele grinzilor sunt conformate In raport cu cerintele de rezemare.

235

Grinzi principale I
1150·tiO

j
Ii
II so
II 100 111J 1114"

1
_J
g ~ x

1
1-1

~~
=.-

UI
-

i
4

! I
4.5\11

40

~.LJ

, I
r~

Rezemare grinda principala pe capat de stalp
Rezemare de capat grinda Rezemare curenta fixare cu tija \ fixare cu tije filetate---" )Irinda

-

----\

\

/filetata

_//

l

J

strat poza neopren \

\T I

i i

j
j

-,

I

I

1

d d
I
i

: I

.d

d

I

j

-~---·-2~~

I

i ~
Grinda principala cu tal pi Inclinate
I

I

I..

L = distan\a intre stalpi

Detaliu capat pentru fixare pe stalp cu tija filetata

Sectiune Tnaxul grinzii

~r
=1

Detaliu capat pentru Imbinare cu stalp In furca

r~4n~1

r~
_ . -'J

:2

[--II".
"

','-----------------------------~---------------------

237

,-

Grinzi secundare T

CO 40N

CO

:iON

COGllN

CO 6SN '0

I I
1
J
fixare cu
bara filetata

grinda bordaj

I
1
,

1 j
{

J

Grinda secundara T

fixare

238

L

l
L

Grinda canal cu sectiune H, pentru colectarea apelor pluviale
Grinda canal rezemata pe grinda principala fixata pe stalp in furca grinda H:

l
L
L

'Grinda canal fixata cu tija filetata grinda 'pnilCipala grinda H cu canal

L
Elemente de plan~eu intermediar ~i de acoperi~
,

,

~

Fa~ii cu goluri

r-· i""

..

"\
\

i ,.,~. ~;:~:;~

!
, !

i

E:~-rr~-'-'~----"-'--------~--l
I "'""

i

'ItIJirrti
I ~. I

I

-i

I

I""
I'-'';:;;:~
1._

I

I

-~~

I

I

I

I
IQH
1 -"

<.------=-----'
,.III."".-2l
•. 1."t •••

I I -<
I

.J

~

__

~.

I
!
'I

"'."

1~1~~t .. ,' '.·.'~f1f(./""t'
.• ,'"
.------.. ----. --,-,., ---------------'

I I
j

\
\.-. --.. -.-.---

.lfd?J-o/iFu.-.(i:j. ~~f&~~ n'

Chesoane - plane ~i curbe - pentru acoperi~

239

Elemente tip T
l?i

TT

2-')0 100

t1

7.S

A

7j

:60-.-\..1

f-B-J

c

I

rl:!'i-C/2i

AroYa

A MEDIA MADERA

D1MENSIONES

::?~
A
B

.\'oddo

C

II

S

R

Peso

....•

I

•I

-

I

l
L
Alte tipuri de elemente de acoperi~

L
i,

b
\

[5TRt..CTURA

TAU

un·uu

[)[S4.GUE

VlG.l.

T.ol,U

i
100.,

I

~
, I

i

~ ,
~---"'---I
"-------~~.

1"-1

.[
I I
(1l;t'-"jV(""O:'\

~~
12.:-1

i i
,

.....,~

r".. .•.•. ~ •••.• ;,.,.,,,

~

t"""d;.a.r.y,

I
j

[STRUCTUR"

VAR!ANTE

ONOAl

ONDAL

\,
I

, j __

''1''''-''''

-------+

•..

241

~'.~""''''''''''' "'''-, "''".~"
.••.

,•.• ~".~"•.•, '.1,~,"

J

"\-l_ .... _' v_...
1;-';11\:-l;~

,~~,/
,_ " ••••• -;\< _.""",,"~

.•••

4"'~·"""_

'f'it;

J

OlSTRIBUCl6N.DAUA
,- OHfol<4)Q SI1 Otl UBRfSo
11'01

CU'r\-KRfAA

J
(VAAL\ U\lL\

J
lJE11

J

--.' -

1]
~.' !'oil.
\4:> 14
'.ci

1.4

~

....,

j

J

IT

'

..

: .
: :

H-- ---'f!'-.r"""-~.. .-' ::~::~ .:~~:: .._~==~~~""".' ~ ~-" .. ------'·1 I .~. .

3 ..

".~

n

..

'''

... 242

,

Elemente de 'inchidere

Fa~ii cu goluri din b.a. (falade autoportante)

Fa~ii de b.c.a. (falade autoportante)

Fa~ii plane ~i nervurate din b.a. (faiade autoportante)

L

Fa~ii din b.a. cu termoizolatie 'inglobata (faiade autoportante)

l
I

L

Sistem de prefabricate pentru construc1ii de tiphala Prefabricarea halelor se bazeaza pe "elemente dEl catalog" ale unui producator; ele

formeaza sisteme de prefabricate cu dimensiuni modulare care Ie fac sa fie compatibile Intre ele.

] ]
-.

/

]
] ]
1
copertina
tabla

grinda canal H~·"

/'

prom tabla

j

... principala

I

'.

..
••

grinda rezemare ""," panouri ~Inchidere
,-~.~

_w,_~<_,

.•.

fundatie pahar ."_;"_~~_ •• ,_"" __,_, __ ·"_."••,,""_·,,_.~_._-_"._"''';~ '_·"1


L. __

I '--

Constructiile multietajate
Un element decisiv In alegerea solutiei de prefabricare reprezinta asigurarea variante: a) b) constructii cu stalpi §i grinzi (sisteme trilitice) constructii cu noduri rigide. a scheletelor multietajate II stabilitatii la actiuni orizontale. Din acest punct de vedere exista doua

Costrucliile cu stalpi ~i grinzi (sistemele trilitice)
Se bazeaza pe prefabricarea unui schelet regulat de stalpi, grinzi ~i placi cu deschideri mici, folosind reazeme simple ~i prevederea unor sisteme separate de stabilizare a constructiei. Constructiile lui Otto Steidle ~i Herman Hertzberger (anii '70) se remarca prin perfecta spatiala ~i sistemul constructiv, am be Ie fiind caracterizate de

l

corelare

Intre

organizarea

dezvoltarea prin repetare a unei celule tip.

,

,

'-

I

L
Otto Steidle, locuinte la Munchen, 1971-1974
•..

L

Herman Hertzberger, locuinte pentru batrani "De Drie Hoven", Amsterdam, 1964-1974

245

Construcliile cu noduri rigide: cadrele prefabricate La constructiile seismice) prefabricate multietajate cu cadre prefabricate se urmare~te (Indeosebi In zone structurii In zona

realizarea unor noduri rigide care sa apropie cat mai mult comportarea de cea a unei structuri monolite. Oar realizarea continuitatii armaturilor

nodului (unde momentele Incovoietoare

~i fortele taietoare au valori maxime) implica dificulUlti prefabricate In

de ordin constructiv ~i tehnologic. Ca atare, tendinta de a asigura structurilor

cadre un grad cat mai mare de monolitism, evitand totodata dificultatile de realizare a nodurilor rigide, conduce frecvent la adoptarea unor solutii cu prefabricare parfia/a.

Prefabricarea partiala a cadrelor Se realizeaza In general cu sUi/pi turnati mono/it; realizarea nodurilor este mai simpla iar cofrajele eliminandu-se Indeosebi problemeln pot fi prevazute cu fante ~i reborduri pentru rezemarea grinzilor prefabricate,

-

J

astfel, total sau partial, necesitatea sprijinirilor temporare. Este a solutie indicata ar ridica

la cladiri cu numar mare de niveluri, unde montarea stalpilor prefabricati ceea ce prive§te mentinerea lor In pozitie panel la executa rea Imbinarilor.

J

Grinzile pot fi prefabricate pe ambele directii sau numai pe

a directie; de regula sunt

J
--

prefabicate grinzile pe care reazema fa§ii de plan§eu iar grinzile pe directie inversa se toarn3 odata cu f110nQlitizarile §i eventuala suprabetonarea plan§eului prefabricat. Sectiune B-B J

J

J
Nod de cadru cu prefabricare par1;iaJa 1staJp

monolit;

2 - grinda prefabricata;

J
Sectiune A-A pentrtj grinda

3 - grinda monolita;
4 - placa din fa9ii cu goluri;

5 - armatura decontinuitate·
prefabricata;
(3

j

.-

-:-.arrp~tllroJ~El.CODtipJJit,atej"t1g.r:~~qi!fG1a.qma;

7- s~~p;~b:t6~~~~ p~'~'~~'~a P;~f~b;i~t~ ...

J
J

j
246

J

l
L

1
L

L

armaturi

suplimentare

fa;;ii cu goluri

grinda prefabricata

Prefabricarea integrala a cadrelor In cazul constructiilor care urmaresc: reducerea numarului de Tmbinari amplasarea Tmbinarilor Tnafara nodurilor (Tnzone cu eforturi sectionale reduse) Rezulta astfel mai multe categorii de solutii. a) Cadre cu stalpi continui pe mai multe nivele Solutie deschideri indicata Tn cazul c1adirilor cu cu multietajate Tn cadre integral prefabricate, se recurge la solutii

mari; stalpii pot fi prevazuti

console pe una sau doua directii (Tmbinari cu grinzi prefabricate In afara nodului)

placa

247

-

b) Cadre cu stalpi fragmentati pe 'inaltimea fiecarui nivel Solutie cu camp mai larg de aplicare; sunt posibile 'imbinari 'in afara nodului, 'in zone mai putin solioitate.

c) Cadre cu elemente prefabricate de diferite forme (T, L, H etc)

Solutie cu numar redus de 'imbinari; imbinarile pot fi realizate ca articulatii daca stabilitatea de ansamblu

este asigurata.

Imbinarile intre prefabricate pot fi realizate 'intr-una din urmatoarele variante:

(1)

Imbinari prin monolitizare ('umede') - confera grad 'inalt de monolitism, complicatde executat ~i reduc eficientaprefabricarii

dar sunt

(2)

Imbinari cu buloane sau sudura ('uscatel

__utilizate cu precadere la noduri de tip rigide, dar 'in general rezulta

articulatie;este.,>po.:;ibila.f~}?Ii4&re{!de\-cJmpinari alcatuiri complicate (3) Imbinari pilr1f)@:.··s!c()mp!1~f!!'~~?c7+: .. ~~~raX-(5alacter ~ "'.".'" ... .. ~ ....
.. ,-".'
.

-,'

-,

.

',-'

de continuitate

elementelor

imbinate

~i gral:l'-He':fri~l\t~tffls#t:~f.hifat~!.il¥6inarilor 'umede'; sunt preferabile 'in
:,~-: _~_,. - - -:<:

·"-'C.~,,'j~'':::_.':i:';/~'';'--_ ,-,' .. _~.-_ -,---:_-:_,-- c.~-""';~

cazul structurilofcl.l

de's2R1derl ~i 'incara~i~~ari,

-

dar realizarea

lor reclama un

grad 'inalt de tehnicitate 'in executie

1
L
Imbinari prin monolitizare intre grinzi
::;;i

stalpi prefabricati 8-tJ 1--

L

l l l
,
I j

A - A

--'-I

2

J

8.1

l
!
a - cu rezemarea la montaj a grinzilor pe stalp; b - cu sprijinirea provizorie a grinzilor
1 - profile metalice inglobate in grinzile prefabricate; 2 - eclise sudate pentru realizarea continuitatii armaturilor din grinzi; 3 - beton de monolitizare; 4 - sprijiniri provizorii la montaj (po pi metalici)

Imbinari cu piese metalice sudate intre grinzi ::;;i stalpi prefabricati
A - A

J

1 - profil metalic (scaun) inglobat in stalp;
I

"'--

2 - bulon; 3 - placa metalica inglobata in grinda; 4 - eclisa sudata

i

""'--

249

l

Imbinari de continuitate intre stalpi prefabricati
L __
j'

Tl"-,,-,I i1
~- - -II
A A B B

.•.• 'I

JI
r

c

I! 1 4/ ~f'

'I
.4_ -

II

--If

Ii

II
Sectiune B-B Sectiune

~----4
SeCiiune A-A

c-c

a

b

c

a - prin suprapunerea armaturilor; b - prin introducerea armaturilor In loca§uri umplute cu mortar de ciment expansiv; c - prin sudarea armaturilor In cochilie
1 - beton de monolitizare; 2 - teava; 3 - mortar de ciment expansiv; 4 - eclise sudate

"

, .'
.••.

! ••• if ~n
(~}

...., ~{~~~
+.• ,,:,

;,:1" -of •••• •••.•... --'-:' ....-,~
'1

I , U j! I
--i:

I
j
J

'" ~ .<--

~._,,'.

'i

..

-~: -.','----<'-

.>,

~

_

ItlF
~~"'I •••• ,.."_",....~~-,··~'""_"_,

....

~,t

,••'l"·'·•• ..; ..•• •.. "'. ·,~_""""',,· =-

~_.:...

"~~~'_

.

___ :::;,;;; •••• .,,....""··"',,"'..," "Ri""

"

II,

_#II
/F , " ,_

-

,., ..r:-

~

I

L
L
FATADE PREFABRICATE DIN BETON ARMAT ,

L

l
\

Forma prefabricatelor de fatada §i relatia plin-gol

A. Elemente de suprafata

l
L

a) Panouri cu gal inclus

••

l
,

iL

b) Panouri cu gal in exterior

c) Panouri cu forme simple (parapet - ~palet)

Do

251

)

I

L

B. Elemente tip cadru

a) Elemente tip rama

b) Elemente tip nod de cadru

c) Elemente liniare

-

J

L
L L
Rolul structurallji relatia panourilor prefabricate cu constructia


A. Panouri cu rol structural (panouri portante) Primesc incarcari de la elementele de deasupra l?i de la planl?ee, incarcari pe care Ie transmit elementelor pe care reazema sau fundatiei; totodata contribuie la asigurarea stabilitatii constructiei la actiuni orizontale

L
L

L
L
I
I

c1
IP - Incarcari primite IT - incarcarl transmise

I I

iI i i I
I

IP __

e e3
I

0.,.

II

IJLL_t-'> I Ie .------,

J,__ l_.!.c~
1

c5

L

L
I

L

B. Panouri fara rol structural

B 1. Panouri autoportante
IP - incarcari primite IT --incarcari transmise

LLL__.--LL.L
!P

Primese peretelui

numai

Tncarearea l?i 0 transmit

de deasupra

L
L

I

[---J

e

D~-+r-----,l lJ_J...'
e2

elementelor de dedesupt sau fundatiei. Tree prin fata strueturii l?i sunt aneorate de ea pentru stabilitate (de

l
L
~-iC_...

y! ~.
.
V~

.

obieei aneorare de p1anl?eu- v. detaliile

e1, e2). Rezolvarile permita mici de detaliu trebuie deplasari ca atare relative sunt

e2

sa

panou-struetura;
i

e3

b

preferabile

imbinarile

metalice sudate

sau mecanice (l?i nu monolitizarile).

l

Detaliile b l?i e3 sunt specifice panourilor din b.c.a.

253
I

L

82. Panouri neportante Sunt "purtate" de structura portanta. In relatia cu structura, trebuie sa aiM 2 solidarizari (continue sau punctuale), sus :;;i jos: una cu rol de rezemare+ancorare, ancorare . • Panouri cu rezemare continua la partea de jos C1 rezemare pe plan:;;eu existent; local in a alta numai cu rol de

D D
JflJ_l.I - - - _L LL c r--,
III

c4

plan:;;eul poate fi intrerupt dreptul dispozitivelor

de ancorare

panoului inferior; solidarizare jos cu prinderi mecanice

sus :;;i (piese

metalice sudate) sau cu monolitizari

J

c2
I

c3

C2 - rebord turnat dupa montarea panoului de jos

I I
IL

C3 - panoul de jos ajunge pana la
VIA I,

fata superioara a plan:;;eului C4 - plan:;;eu turnat dupa montarea panoului de jos

II

,I
:,.JJ

II

,

If

J

J
:". Panouri cu rezemare punctuala la partea de jos 1b

1c
1b, 1c - rezemare la extremitati, pe

J
,

C]

console de beton din stalpi

...

,

2, 3 - rezemare pe console de beton din panou, intre stalpi sau diafragme

4, 5, 6, 7 - rezemare pe console metalice

(in

-

grosimea panoului sau in afara lui); solidarizare

2

sus

:;;i

jos cu suduri sau buloane

-.

3

,..,..--

-'-'-"---"~"'254

4

5

6

7

L


• Panouri cu rezemare punctuala la partea de sus (panouri suspendate) 1 Rezemare pe console din stalpi sau diafragme, Tngrosimea panoului; ancoraj Uos) cu piese metalice

L
L

L
L

L

L L

1

v

z

2 - Console din panou rezemate pe plangeu;
I

L
L
2

calare cu 9urub, apoi monolitizare.

v2

z

L

r

L
Sistem de suspendare cu carlige reglabile

L

In 2 variante:

cu 9urub (v1) sau cu pene
Z'j~V

metalice (v2). Calarea panoului cu 9uruburi

, ------: r-------I

L

amplasate sub el Tnpanoul inferior (z)

., I
\

II ~

L
i


i

Panouri cu rezemare la capete, cu console laterale

L

Console laterale obtinute din retrageri 9i avansari ale diafragmelor 9i stratului interior al unor panouri tristrat (console din stratul interior al panoului reazema pe p0rtiuni avansate ale

L

diafragmelor).

255

L

_

1 - console lnalte la partea superioara a panoului; 2 - console lnalte la partea inferioara a panoului; 3 - console locale numai pe lnaltimea plan~eului z
v
x

:,-~'lI1
I
11

,/
" .

/'
,f

I

")

"

~J-~ ,~ II

'/' /111"
/1:1

I r,M', r-=

, 1 11JL ,L_
,-, -

~-,.-If]l /' I,Ul j
',Ii"
I'" I[

x -

I

r
/I

!

D,S ';I

~
w

IJJ

'1]:: II"',
~/ ~
Y,

.,c:i/II!

R'

1

2
Y

LJ

x

~---r
•••.

]·~~t'
'e
I
,C'_AN
_!"':_

PL
.~

-~M~

;l,~ :.. "~;:, 3
Panouri inalte pe 2 - 3 nivele

J

J
~

i\f\ ~t'

/I 11' \ \, \

CI

z

j

j
Se monteaza suspendat (1) sau cu rezemari la fiecare nivel (2); piesele trebuie sa permita reglajul necesar pentru 0 rezemare egala.

j
J
~.~ ~

!
J

1

2

J

1

Panouri para~el
Stabilitatea rol de reazem. la rasturnare se asigura prin solidarizari sus ,I, -

...

I
una din re

ele ayond .i
Ii ~,_, .•
".,c.c-",'

1
1,. J

• -

Panouri parapel eu rez~mare :o::~an::~O~IU~si~:;,al:o;;:
plan~eului (b) sau cu console solidarizare foarte vanate, de

~-------'I' r .• - * - * - .
~I lOriS'

-rt

-

rr

I~
U
d

A~~~~ "'ll RiJ f~yr
r

J

J

LJ

el

melalice (c). Posibililali de lip monolitizare (e, x) sau eu
256

1h

..
.~._---x----==.ll=~~ "' ,"_._ ;

.b

I

l
L
I L

Panouri parapet cu rezemare pe structura verticala - cu console de beton (a) sau metal (b) sau printr-o monolitizare suspendarea Imbinare de tip

a b! - ~-'--_.__=---~=_=_~'=::::-'~'-l,.,· "-l
" I'

d . _., '. ~j-----------l
C

a

b

c

d

~J7
I I
I
.!

(d); este posibila §i la (c). partea la

'f Ii
t

l

superioara

Rezemarea

x-x

capete este preferabila.

, L

~
• ',r',

I U)

eM - consola meialica; ML· monoliiizare iocala

Panouri orizontale suprapuse Este bine sa aiba rezemari proprii §i sa nu rezeme unele pe altele pe Ina1timi prea marL De obicei rezemarea se face pe structura verticala, cu console metalice sus sau jos. Cazul "c1asic" II reprezinta fa§iile orizontale de b.c.a. de 300 - 600 cm latime; Insa panourile pot avea orice alcatuire In sectiune.

Panouri tristrat. Suspendare metalice In grosimea unor buloane.

de console

panoului, prin intermediul

c


~ __ "_'~_' ""_-"A'--"--'''' ....•• -.",.- •. '. 257

,

• •

__• '" , _,,_~~_. __ '__ "'""" __

.
Alcatuirea panourilor in sectiune

]
J
In· eazul

1. Panourile tristrat

Panourile tristrat au fost primele utilizate la prefabriearea fatadelor din beton f?iavut eea mai larga utilizare; ele se com pun din: doua straturi de beton - min. 6 em la exterior + min. 10 em la interior panourilor portante; un strat de termoizolatie eficienta - In general polistiren expandat.

]
J
J

1 - prag 2 - strat interior de beton 3 - strat exterior de beton 4 - bucla de manevrare 5 - :;;palet 6 - buiandrug 7 - gal fereastra 8 - fala laterala a golului 9 - fata orizontala a golului 10 - parapet 11 - panou plin
2i 3;

j

j
J

j


_
_
..
_---

j
J
pe eonturul legate de ineapacitatea eelor doua straturi de beton prin nervuri de beton eontinui

1A. Panourile tristrat eu nervuri din beton Asocierea

panoului §i pe conturul golului ereeaza punti termice (eu rise de condens pe fata interioara) precum §i deficiente de eomportare In timp a panourilor (degradari)

j

i

1

nervurilor de a prelua mi§carile term ice diferite ale straturilor interioare §i exterioare de beton.

J
,-- -'1-I I':
e: a

r----I !

a
t t

I :

r=r=rra-i:
I

I

I
b
,.4

r{h .
~

J
I ...01

II: I
L .. __
,......
•••• -. ~" ..,_ 258

I!
.9.J

:
L_'

nervura

L__ jb__ J
___ .

e;I
I

riil
~ ...

I

..... ----.--t-.
belon
---.--

e

C .

I
~ .••••••••••• _.__ . _<' --...,..._..

,. ______

e
~

w rIm ..
.......•.••• --.---•.... -.-

..••• I

_.~~

.

L


Constructii integral prefabricate realizate pe baza proiectului tip IPCT 770

[

l
I I
i ~

r-r··~~ll--~--L~
c:'L;'
"/
j
___ m._·

I
:[
G~ ...

~j n
'.1

h
..

,] lr~-;-' -~j
p

rL_~

J

_J

1>\111 mJ]
!

Secliune

verticala

in dreptul plan$eului

SeCiiune orizontala in dreptul unui perete portant interior

In timp, diverse sisteme au fncercat sa corecteze deficiente1e determinate de nervurile continui din beton.

1B. Panourile tristrat cu lama exterioara semi-liber dilatabila

• • II

-

+ ~ Panouri cu lungimi red use ale nervurilor

+

h_____ --------+ I I, I

II

de pe conturul panoului - partial (A) sau total (B)

--OJ
I

I

_

j

.•.

+

+

.•.

r---~,------------


l.U

!jl

~

l~--

I

___ 'N9 ill L: ":_.,<-

elm d ~

'n'
I
::1

ill m

ill

L:J

!j1-PB

of<

P8 - llncoraje in ploturi

B

Panouri cu nervuri Ingustate (pana la 2-3 cm) ~i pozitionate In camp (In zone mai putin "delicate") + puncte suplimentare de ancorare cu agrate din otel
AG

';., l...i.

e
il
)t
1

cf-'F\ "~
e

N8

'-..
L_ •.__

f

L..ii
NB - nervura l)eton AG - agrafa atel

,

,

j!

t

-

Panouri tara nervuri, cu ancoraje din otel inoxidabil (sau otel obi~nuit) trecut prin ploturi locale de beton

b1

l
,

l l
I I L
i

1C. Panourile tristrat eu lama exterioara liber dilatabila Cele doua straturi din beton sunt asoeiate prin sisteme de aneorare punetuala nerigida. Solutii1e utilizate se bazeaza pe prevederea aneorare (OP) In eentrul de greutate al panoului suplimentare ~i a (AS) unor eu agrafe. ~i aneoraje
t-

unor dispozitive

de suspendare-

t

. '-

.8,

.
I t

+

Uneori de

rt

0:'

L

sunt

neeesare

dispozitive secundare (OS)

e
t

suspendare-aneorare

l

.Q.

••

, i m·ot'
!

\os

C· a.

~

.
e
Dispozitive de suspendare-ancorare

L

:0

·
\
AS
1

tl1

• i •

C t

2. Panourile monostrat
•••• • '" {l ~ ~ ~ ~

. t"J
t
..
'0'
<>

" C.

~ •

• "

.,

.",."""

2A. Panourile din beton usor

•• "

"

~jl

..... . , " "~ . ." " " .. ~ " ~,,~" "
"'

""

..

'"

""""" ". ~ '., ~ <I 0 4' .• .. .. ..

c

'"

•..

Panouri aparent

din

beton

eu

agregate

u~oare,

Panouri din beton cu agregate u~oare, protejat la exterior eu 3 em de mortar teneuit la interior

~i

261

-

28. Panourile din b.G.a.

Fa~ii din b.c.a.

1

jt"'/" f
' .. '. . . '.

1

'

...

,

fi-·,JiU f ......... ," , ..,.,. "t
:~ ~_c

"

,

'.

"

,

,,'
",

: .. ...... '.
.

'"

...
'

~"oJ; /~, '

'.

..

"',

;

I

- ----

-

j

.

!~.

',~<r'~.-:-_ ,';
!

0

x;~i~':j

:-

p

j
J

-1

Fatade autoportante

Fatade neportante

j

Panouri mari din fa~ii de b.G.a. preasamblate

j
J J J J

-

3. Panouri din beton cu dublaj termoizolant la interior

j
J

Panouri plane din beton greu GUdublaj termoizolant montat in situ (portante sau neportante - functie de grosimea betonului)

j
J J

j

l
L

l
L
Ji
"

Panouri din beton greu cu relief pronuntat; dublaj termoizolant montat in situ

I

I

I
I i

rU
I

L
~

4. Panourile parament exterior Sunt a~ezate Tn fata unui alt perete greu sau u~or, cu sau fara termoizolatie; de

obicei nu au rol structural, uneori fiind sustinute chiar de peretele din spate.

Panouri parament din beton armat cu fibre de stic1a (GFRC).
Complexul imobiliar "II Magnifico", Florenta, 1997.

Arh. G. Pacini, P. puggelli

263

.
Rosturi Intre panouri prefabricate de fatada
Rosturile fatadelor realizate constituie una dintre caracteristicile prefabricate. arhitectural-constructive esentiale ale din elemente Ele trebuie sa asigure etan~eitatea la aer a Inchiderii ~i sa Impiedice patrunderea apei, printr-o geometrie adecvata, precum §i prin folosirea unor materiale de umplutura, chituri, masticuri, benzi ~i profile de etan~are. Desenul rosturilor

I· .. ··
-.,-,>'

c-;

]i

]i
Jl .... 1 ~

-

participa la compozitia fatadei; ascunderea rosturilor este nerecomandabila apar fisuricu traseu neregulat; rosturile pot fi reduse la minimum,

IntrudH cu timpul

dar In acest caz este

necesara 0 executie foarte precisa; rosturile verticale pot fi accentuate prin profilarea panourilor iar cele orizontale prin largirea rostului sau profilarea panoului; deasemenea rosturile pot fi

Ji

acoperite cu profile metalice.

J
Rosturile verticale Dupa principiul de functionare, pot fi: rosturi Inchise rosturi ventilate rosturi deschise rosturi Iibere Fiecare categorie poate fi realizata In mai multe variante constructive.

J
J

J

Rosturi Inchise
___ . ~__ u ----

J
rigide + plastice, de chit

Rosturi umplute

Inchise

J

cu mortar + cordon

permanent plastic (CPP) la exterior

J
J
PEX CP?

J

j
Rosturi inchise elastice, umplute total sau partial cu un material elastic ~i chituite; solutie folosita la cOnS\[Y9\UJOQ.l.lstriale""*'

1

.4

I

--

.~--'--"~-"~26:~~-"-'--'-""""~'~-~~"-"-"-"~-'''-''''-.'-' -.-"'-'. --

'k •.•

'

, •._•..• _._._.~.~-'"

l
L

l l
L L

Rosturi ventilate

In spatele unui cordon de etanl?are (din benzi elastice sau chit) exista un spatiu de aer care are rolul de a egaliza presiunea aerului In spatele etan§arii l?i de a asigura decompresiunea l?idrenajul prin care apa eventual infiltrata se scurge In exterior.

L L
SOD - spa\iu de decompresiune BE - banda elastica CPP - chit permanent plastic PSE - profil structural de etan~are

I

~i drenaj

L

PEX - polistiren expandat MA - mortar adeziv

k

Rosturi deschise

Rosturi deschise cu 0 treapta de etanl?are, unde: un sistem de profile structurale de etan§are (PSE) formeaza bariera contra apei un spatiu profilat asigura detenta l?idrenarea apei eventual patrunse (SOD)
BVI - bariera contra vantului ~i ploii (protejeaza termoizola\ia) CI - caneluri inclinate spre exterior PSI - profil structural inglobat la turnare

265

Rosturi deschise cu doua treapte de etan§are, unde profile duble sau mai complexe asigura etan§area, detenta §i drenarea apei.

'''PSE

Rosturi libere

Sunt Inguste, §icanate, cu eventuale spatii de detenta; bariera de vant (BVI) In fundului rostului este obligatorie.
BVI

.J
Profile de acoperire

I

J
Sunt profile din metal, eventual In combinatie cu materiale plastice §i cu garnituri de etan§are. profilele panourilor Pentru sunt realizarea prin etan§arii, alaturarea

presate

1
1
PE

(2) sau sunt stranse cu §uruburi

(1). Se pot utiliza corect numai la rosturi pe 0 singura directie.

1
2

1
Rosturile orizontale

1
Insa

-

Rezolvarile

sunt bazate pe acelea§i principii ca §i In cazul rosturilor verticale;

geometria rostului trebuie sa tina cont de scurgerea gravitationala a apei.

1
J

266

l l l
L
L

Rosturi inchise

Rosturile panouri

Inchise portante

rigide + plastice sau autoportante

se folosesc

la

care reazema

unul peste altul; pot fi plane (1), dar realizarea unei ~icane este preferabila (2)

L
Rosturile Inchise elastice se folosesc atunci cand se evita rezemarea panoului superior

L
L

pe cel inferior (1, 2) sau cand Incarcarile sunt foarte mici (3)

l
L
CPP - chit permanent plastic

1 --"
"

" " " " "

L

PEX - polistiren expandat DA - dispozitiv ancorare la stalp
I ,

-.~
"

::

nL

,

L

11:

:: ..

3

Rosturi ventilate
(

L
I

Includ obligatoriu

0 ~icana (prag ridicat In panoul de jos, acoperit cu un "limb" al
!?i drenaj; etan~are cu

panoului de sus) care joaca !?i rol de spatiu de decompresiune

L

benzi de etan~are (1), cu chit permanent plastic (2) sau cu mortar (3)

L
(

L
I

L
1 2

3
267

r

L

-

Rosturi libere In situatia rosturilor verticale deschise sau Iibere, se folosesc rosturi orizontale libere. Etan9area se obtine prin forma de prag a marginii superioare a panoului, cu rol de

bariera contra ploii §i vantului; Tn acest scop, pragul trebuie sa aiba 0 ina1time (h) de min. 60 mm 9i sa faca un unghi de 70°_ 90° cu orizontala. La partea de sus a pragului se dispun materiale de etan9are la vant (benzi, folii, mase de etan9are, mortare).

••
Profile de acoperire Se folosesc impreuna cu garnituri de etan§are atunci cand au §i rol de montaj (1). In exemplul (2) este reprezentat un profil care arunca apa scursa de pe panoul superior 9i are fante de evacuare a apei infiltrate sau din condens

J

1

j
PA - profil metalic de acoperire PI - panou inferior PS - panou superior GL - garnitura locala de montaj
PA

j
1

Fe -

fanta

pentru

ventilare

;;i

evacuare condens

1
Intersectii de rosturi Pentru dirijarea apei catre exterior, la intersectia dintre rostul orizontal §i eel vertical, pe panourile de jos se aplica local 0 ta§ie dintr-o folie etan9a Iipita (F.L.) racordeaza termoizolatieL care acopera cu rostul bariera vertical de inferior §i se vant din fata

1
1 1 1

Tn sus

-

268

,

1

l l l
L
L L

l

TENDINTE , ACTUALE IN PREFABRICAREA CONSTRUCTIILOR ,
Necesitatea de a scurta timpul de executie asigurand totodata 0 calitate din ce In ce mai ridicata a construqiilor, continua sa impuna folosirea unor sisteme constructive care,

bazandu-se pe industrializare, pot da un raspuns adecvat cerintelor de acest fel. De la hale industriale :;;i centre comerciale, la dotari publice :;;i locuinte, popularitatea acestui mod de a construi a crescut exponential In ultimele doua decenii. Motorul principal I-a reprezentat industria prefabricatelor pe care perseverenta :;;i capacitatea de inovare au facut-o sa creeze 0 noua generatie de solutii constructive. Astazi oferta de piese prefabricate din beton tinde sa creasca de 0 maniera optimista iar

L
L

varietatea produselor industrializate permite realizarea unor constructii partial sau chiar integral prefabricate fara a cadea In mod necesar Intr-o 'arhitectura de catalog'.

L

l
L L
L

l

l
r

l
I
I

L
Centru educational pentru pre§colari §i §colari mici "Gerbert D'Orlhac", Sant Cugat, Barcelona 2004

L

Autori: Felip Pich-Aguilera

Baurier, Teresa Batlle Pages

269

L

Prefabricarea "deschisa" Se bazeaza pe sisteme de elemente prefabricate prod use industrial, grupate In mai multe clase de baza ~i combinabile Intre ele, a~a Incat pot fi utilizate Impreuna la realizarea unei cladiri; elementele exemplu, se pot folosi ~i individual, In asociere cu alte sisteme constructive. Indag SA are ca obiect de activitate dezvoltarea Spre intreprinderea construqiei care industrializate In principal In sectorul locuintelor; ea produce un sistem de prefabricate include 6 c1ase de elemente: 1. Panouri de b.a. pentru pereti interiori - portanti, autoportanti, neportanti. 2. Panouri de b.a. pentru pereti exteriori - portanti, autoportanti, neportanti. 3. Panouri subtiri de b.a. (4 - 6 cm) pentru fatade u~oare din beton aparent. 4. Panouri ~i predale de b.a. sau beton precomprimat pentru plan~ee. 5. Elemente Iiniare - stalpi, grinzi, buiandrugi - pentru completarea functiei constructive a elementelor din clasele 1 ~i 2. 6. Elemente speciale pentru rampe de scara, panouri cu instalatii sanitare, panouri cu gol de ascensor; sunt piese cu geometrie variabila care rezolva aspecte particulare ale fiecarui caz In parte. Utilizarea proiectare; unor astfel de sisteme de prefabricate permite o anum ita flexibilitate generata In arhitectura c1adirilor se distanteaza evident de monotonia In trecut de

prefabricarea "Inchisa" a constructiilor lipizate. In continuare este prezentat ca exemplificare grupand 198 de locuinte socia Ie cu garaje.1 Constructiile sunt realizate cu sistemul de prefabricate Indag SA; piesele folosite sunt: panouri deb.a portanti -12 pentru pereii em grosime, interiori ansamblul Alcobendas, Madrid (1996)

T

Inaltime, max. 10m lungime; panouri de"tl"a:.cuagregate.,coJorate pentruperetfexlerlorfpoi'tanti -.' f2

..•.

I I
j
t

I
T
j

cm grosime, 2.90 m Inaltime, max.10 m lungime; elemente de plan~eu precomprimate, cu nervuri la 70 cm interax, latime 2.10 m, 1n<1ltJme 26 cm; piese speciale cu geometrie variabila pentru ran18~~0~~'s"6c1f"j:.ip§h3u;.rcu instalatii sanitare, placi cu gol de
Ansamblul de locuinte sociale, Madrid, 1996 Autor: Manuel de la~ Casas .•,

1 1

I
T
~'

-

ascensor etc

_._._._ ,",,,,,._.• -2.Referinte;..Tectonica.,S,..Hormig6n.{II),prefabricado,-ATG-Edieiones';-Madrid~'

---"-~-'-'-'"-"'~f{"i
,A__

I

I

270

;tJ

l
L

l
L

l
L

L
I

L
r

l
I

L
[

L
I

L
I

L
I
I \....

L
I
10.._

I

L
i
I

i
I...-

L
271
I

L

,A - Tmbinari punctuale Tntre panauri, cu placi meta Iice Tnglabate; B - damuri de pazi!ionare; C - placi metal ice de asociere care se sudeaza de placile inglobate; 0 - suprabetonare de fa!ada l?i planl?eu; E - calare!i; F - musta!i; G - armaturi suplimentare a placii l?i monolitizare intre panouri ridicate; H - armatura superioara

I I
I
I

I
I

I
1

I

I
1
J

I
J

1....

-

J

272

[

l l
l l
L
r

L

.~

L
L
!

~r,

~'

~"

L
L
,

,

L

i

\..

I I lo...

A _ glaf tabla o\el galvanizat ~i lacuit 1.5 mm; B - geam securizat in panourile fixe; C - geam dublu termoizolant; 0 - rest intre panouri; E - sigilant (silicon peste cordon rigid din spuma de poliuretan) in

rosturi intre panouri

~i intre

panou ~i rama ferestrei

273

1.1 ..

D
1

,
~

I

-,I

E - sigilant (silicon peste cordon rigid din spuma de poliuretan) In rostul dintre panou ~i rama ferestrei; F ~ dublaj termoizolant
~.. 4'i'

poliuretan; G - gipscarton pe schelet metalic

I I I I I I I I 1 I
1

l

• •• -

1
1
274

---~~1

L L

l

I I

L

L
Constructii ,
I

I I

L
L
i _Ilr...-_

din zidarie ~i beton armat Studii de caz

!

1. Galerie de Arta, Marktoberdorf, Germania, 1998-2000
Valentin Bearth & Andrea Deplazes

277

2. Locuinte TnBaden, Elvetia, 2004
Urs Burkard, Adrian Meyer & Partner

281

3. Locuinta TnDublin, Irlanda, 2004-2005
~-

285

Boyd Cody Architects

4. Centru de formare Hilti, Schaan, Lichtenstein, 2006
Baumschlager
-~

289

Eberle ArchitekturbOro

5. Facultatea de $tiinte Sociale a Universitatii din Navarra, Spania, 1997
Ignacio Vicens, Jose Antonio Ramos

293

L

6. Galerie de Arta, Walsall, Marea Britanie, 2000
Caruso St. John Architects

295

7. Centraal Beheer Offices, Apeldoorn, Olanda, 1972
Herman Herzberger

299

8. Locuinte sociale, Sants-Montjuic, Barcelona, Spania, 2004
Felip Pich-Aguilera Baurier, Teresa Batlle Pages

303

9. Spelman Halls, Princeton University, New Jersey, SUA, 1974
M. Pei and Partners

305

10. Facultatea de $tiinte Economice, Reus, Spania, 1991
•...-

309

Pau Perez, Anton M. Pamies, Anton Banus

--

~II clJ
",i'i
;J "IC··~

J
I:'

I

I
I I I
1

I I I

I

I

1

-

I

I I I
,

1

l
L

Galerie de Arta, Marktoberdorf, Germania, 1998-2000
Valentin Bearth & Andrea Deplazes

L
L

L

L

L L
Planta baja

L L
L
I

L
L
I
I

l

l
I

L

L
277

L

A. B. C.
Q ..

Pietri~ 50 mm l-!i9ro.i~olati~.,3 Illm Terrlloizolatiesticla SiratbHum Plall~eudirj placide lemn laminat celulara

. E,

tristrat (95 mffl)pe grinzimetalice F. G. H. I. J. K. L. Cordon d-e etan!;>areelastic 15 mm Copertina tabla cupru Mortar de panta 1% Centura b.a. Profif IPE 360 $uruburi Perete din zidarie de caramida

klinkerizata 50 cm grosime M. N. O. Mana curenta din lemn Pardoseala caramida klinkerizata Element prefabricat din b.a

l I I I I I I I I I I I I I I I I I
-.

.-~
278

I

I

[

l

l
l l
L

A B. C. D.

Pietri!? 50 mm Scurgeri pluviale Priza aer ventila\ie Membrana dubla 3 mm izolanta bituminoasa

E. F.

Copertina tabla cupru Substructura din placi hidrofugate

de lemn laminat G. H. Termoizola\ie vata minerala 10 cm

Plan!?eu din placi de lemn laminat tristrat (95 mm) pe grinzi metalice

I.

Canal

cabluri

electrice,

cu capac

demontabil

L
L

J.
K. L. M.

Cordon elastic 15 mm IPE 360 Tub fluorescent cu capac acrilic Buiandrug din \eava de o\el +

platbanda sudata

L

l
i

L
i

L
,

L

I
L

L

L L

279

A.

Perete klinkerizata

portant

din

caramida

B. C.

Tevi de cupru pentru incalzire Placa acoperire 1.5 cm Bariera impermeabila Plan~eu din placi de lemn laminat

J
J

-

D. E.

tristrat (95 mm) pe grinzi metaliee F. G. H. I. ProfillPE 360 polistiren 3 cm

J
J

Termoizolaiie

Tub fluorescent eu capac aerilie Perete din earamida 14.5 em Perete b.a. 33 em Folie impermeabilizanta bituminoasa

J.
K. L. M. N.

Profil protec\ie din tabla de CL'Pru Izolatie polistiren extrudat 6 cm Folie profilata pentru ventilare ~i

J
J

proteetia termoizolatiei O. P. Pardoseala din earamida klinkerizata ~apa mortar 10.5 em Cordon din spuma rigida 5 mm Beton de nivelare 5 em Tub de drenaj

I
J

Q.
R. S.

j

--Referinte: TECTONICA 15, Ceramiea (I).

Constructina Arr.hifprflJrA. Birkhauser. 2005.

A TC

Ediciones,

Madrid;

Deplazes,

Andrea,

1

l
L L
Locuinte la Baden, Elvetia, 2004

L

Urs Burkard, Adrian Meyer & Partner

l
I I

~

I I

---

I

~

"'--

281

I

'"-

demisol

J

J
J

Plan parter

l ! l l
I
t
J ,

J
Plan etaj 1 Plan etaj 2 Plan etaj

3
~

!
J
~
'"

..•.

'..:_u~'_' .. '.7..•• ....•..

.

---'''-'1'--

1

i

l
L
L

l
AIc<'Huireazidariei portante
400 mm bloeuri eeramiee Optitherm Kelesto

l
r

tesute

+ 120 mm earamizi

aparente, arse sub punetul de vitrifiere (U = 0.38 W/m2K)

l
!

~

A.

Element b.a.din din de Plaea Geam belon dublu Polistiren extrudat 5 em Caramizi aparente Tamplarie lemn vopsita Bloc argila u~oara Spaiiu aer 1 em bordaj

L

i

prefabrieat

F. B. E. D. H. G. C.

~

283

A. B. C. D. E. F. Pietri$ din earamizi reciclate Hidroizolatie Termoizolatie bituminoasa polistiren extrudat 12 em
':','y;",

Bariera de vapori Plaea beton armat 24 em eu panta $ort tabla de aluminiu lemn peste profil de

'~I·
.'

.. ·······t
,- '-,';<-:.-'~

G.

Polistiren extrudat 5 em

"I

H." . Element din b.a. prefabricat 25 x 29 em I. Tamplarie aluminiu/lemn eu geam

t l
-~

dublu termoizolant J. K. L. Mana eurenta din teava de otel Geam laminat de seeuritate $apa beton 8 em eu aeoperire din

,

ra$ina 1 em M. N. O. P. Izolatie aeustiea 3 em Plaea beton armat 24 em Car~lVizi aparente 2;>x 12 x 65 em ;~f;, Bloe~~:i din argila Inalt~e Q. R. u$oara de 14 em

$i 225 sau 15 em latime poliuretan 5 em

Terrijpizolatie ~" Aneo/aje

In beton din 2 profile UPN $i (2) 12 x 29

barei;transversale rr S.

Elerffent din beton prefabrieat

~

em (8)

-

1 - Element beton prefabrieat (S) 2 - Aneorare element prefabrieat (S) de plaea b.a., eu 2 profile metaliee U + bare

transversale

Referinte: TECTONICA 15, Ceramiea (I). ATC Ediciones, Madrid; Deplazes, Andrea, Constructing Architecture. Birkhauser, 2005.

l

l l l l l
L

Locuinla in Dublin, Irlanda, 2004-2005
Boyd Cody Architects

l
L L

l
I

L
I

h

I

~-

285

D
"

C2J

'~
J

~.','

// ~= ... ".,.~ .

.

"

o
~" I
~,.... ,.".,i !

B-2
r-1

8

l 1.. l I I I I I I
I I I I I
J
J

..

,

,

..

11

5

cc

bb

286

-"---"··---------~,·_-~"-,·_'--·-'"'.:I'-"·"$

L L
- criblura 50 mm; hidroizolatie 3 mm; termoizolatie min.120 mm; bariera de va pori 3 mm; placi din

L

derivate de lemn 18 mm pe ~ipci 50x50 mm; grinzi de lemn 175x44 mm; gipscarton 12.5 mm vopsit alb 2 - zidarie de caramida

l'

100 mm, ancorata cu agrafe din otel inoxidabil;

strat aer ventilat 40 mm;

l l
l
r

termoizolatie poliuretan 60 mm; zidarie din blocuri de beton 100 mm 3 - membrana,hldroizolanta 2 mm buiandrug din otel cu sectiune I 203 mm

4 - platbanda otel 200x10 mm;grinda

5 - vitraj dublu 8 mm + 12 mm gol + 6 mm, in profile de aluminiu anodizat 50x50 mm ,6 - contraplacaj 2x18mm cu furnir de mesteacan; strat elastic 5 mm; sistem incalzire in :;;apa ciment 50

mm, intre grinzi lernn 200x44; vata minerala 150 mm; gipscarton 12.5 mm vopsit alb 7 - contraplacaj mesteacan 8 - gipscarton 12.5 rnm, pe grinzi de 18 mm cu furnir de

lemn 170x44; lumina indirecta 9 - stalp din teava rotunda de otel 0 114x8mm 10 - glaf din b.a. 750x200 mm 11 - tencuiala sclivisita 20 mm 12 - :;;apa cu sistem de incalzire, 75

mm ciment sclivisit; strat separatie 2 mm; strat elastic (amortizale
)...

zgornot

impact) 50 mm; placa b.a. 150 mm; hidroizolatie bituminoasa; strat beton

~

I

30mm; termoizolatie

250 mm

l
287
,

j>

]
J

]
J

J

J
J J J
J
J

J

J
J

]

_

1
Referin\e: DETAIL. Brick, Concrete, Stone. Vol. 4, 2007; vvww.boydcodyarch.com /
..• ·_.~,_"

.• --"'-~.-._.,_

288
•• _w_,

.~_",)J_'

-.

--_.

,

,~

•••

_~.-

••••••

,-~

"".,

"

.",

,

'"

·_'"··

••

··,»··~· __ ·_· .. _-_.._-~~---"-_·_··_·

.. ·.._'·"·"l'

1

l l
L

Centru de formare Hilti, Schaan, Lichtenstein, 2006
Baumschlager Eberle ArchitekturbOro

L
L

r

L
L

i

L

L L

L
I

L
I

L
\

I
,

L
i

L
I

L
I

L
bb

d
289

L

7=1.
~
~

? .2
-

-~_.
u

-0'
0

~

.~

~
~

%11

.q--II

------rl.I .. ~
/'
..• ~;~

I
I I I I I I I I I I I

acoperil? hidroizolaiie;

verde;

termoizolaiie

~'.' )~~'<, "
o
~

1

~.g -~ -. ..
.. \.,-"/

.'\ - i ',.'-,

...
,

,'- ._. ' "",' ,/ _ .'_' . \." '; '~.''"''"_.'-.'.'.:''' ',,' '. .._'

'"'.

.. ~~./~

min. 222 mm; placa beton armat 300 mm; gipscarton
.• ••.... C"
•.' •... '•.•"""'.'.'f··

1=-. • ~'
.. ··.·····.r·.·.··.·/·

L

12.5mm
2 - vitraj dublu 6+16+8 mm 3 - tamplarie lemn/aluminiu 4 - canal ventilatie 5 - pardoseala i"ncalzire/racire cu canale i"nglobate;

~.'~_"':"-.'

··-L

..

"/' ..... ,

plata beton armat 400 mm; termoizolatie tencuiala 6 - p~doseala logie 7 - taftlplarie lemn/aluminiu .. '. 8 - geam laminat 8 111m 9 - piatra (gneis) 160 mm; mortar poros 20 mm; beton prefabricat termoizolatie extrudat 200 80 mm; polistiren mm; beton 200 mm;
8

_
~

armat 250 mm;

tencuiala

15 mm 10 armat pardoseala cu canale
10

i"ncalzire/racire; placa beton 500 mm; tavan cu

tratament acustic

11 - corp i1uminat

__ •. '-"'~''''"'''''~__

'''_'''''''_''''''''''''''''" __

290

'''t\~

~ ... .w'I\IiI'llW'l._t

••••..<l

_1~

1 - hidraizola\ie sablata, cuprotec\ie 2 piatra (gneis) 160 mm;

UV poras 20 mm; beton

mortar

prefabricat

80 mm; termoizola\ie

polistiren

extrudat

200 mm;

beton armat 250 mm; tencuiala 15 mm 3 - storuri 4 - tamplarie lemn I aluminiu 5 - ventilo-convector, 6 - canal ventila\ie
2

incalzire I racire

L.

"'---r-;,,'--"-""-"'-"'~-"""'--'---' __ "~'''''~'''_''~''''''''''' '-'_'''''''''''_''''''' __
~

'''~_l'-''''''''_'''''"'''"",,",'_,---_

.. _.

._"'·~~~

__ ~__

''OW __

~••••• _''' •••..

i

~

~---rl<i

291

_

-

I
"

11

I I I I I
J

I I I I I I I I
----,,.. ~--~'" I'"''''''

)

-

-

Referin\e: DETAil. Brick, Concrete, Stone. Vol. 4, 2007.

I

l
L

l
Facultatea de

~tiinte Sociale a UniversiHitii din Navarra, Spania, 1997

L
L

Ignacio Vicens, Jose Antonio Ramos

I

L

L

k-

Plan nivel acces

A - intrare; B - hol; C - birouri; D - bar-cafenea; aule cu E, F, G, H capacitati

diferite

(20 ...180 locuri); I - amfiteatru 300 locuri; J - sala dezbateri §i mese rotunde

Plan etaj 1

A - sala desen; B - redactie revista; C laborator .

informatica; D - studio radio; E platou televiziune; F -

audiovideoteca

293

-

Alcatuirea inchiderilor 2 straturidebeton:

I I
J
II

I

- •....•••

II

'

••

••

L
L

L
Galerie de Arta, Walsall, Marea Britanie, 2000
I Caruso St. John Architects

L
i

L
I

i L

i

i

L

I

L
I

L

I

L

L

Plan nivel acces

A - intrare; ascensoare;

B - hol; C - scara principala 0 - cafenea

+

~i cornert;

E - galerie

expunere; F - rarnpa incarcare/descarcare.

295

Plan etaj 1

A - sala seminar; B - atelier arti:;;ti; C - scara

~
..

_-~

expuner@;D --:,birouri,

I
I
I I I I
••

I I I I I I I I I i I I

I,

,--."'. ~,-".---

' , ------~------_·'''·~·-'-·'I~·

I
""

L
L
L

L
I

L
,

L
,
,

i
'"--

L

L L

Sectiune vertical a

L
L
Sectiune orizontala
i i

L

L
I

A - polistiren extrudat 10 cm; B - membrana cauciuc sintetic; C - tabla otel inoxidabil 1.5 mm;

L
I

o-

teava 60x30x3 mm; E - vitraj dublu fix cu geam

7.5 mm + 12 mm + geam laminat 4+4 mm, fixat cu silicon structural; F - profit aluminiu 30x30x3 mm; G

,

I

L
i

- glaf de lemn 3 cm fixat cu ~uruburi pe schelet; H etan~are cu silicon; I - profil de fixare ancorat in mm; K - schelet din

perete; J - cornier otel120x60x6

L
I

~eava de otel inoxidabil 50x30x3 mm; L - star alb;M - placare interiaara cu lamele din lemn de pin pe

L

schelet atel 45 mm

297

L

I
i j
"

~

I

,

LJ

I

I

I I
A - polistiren extrudat inoxidabi/; inoxidabil 10 em; B - ~ort neopren; C - tabla otel

I I

0-

polistiren extrudat 5 cm acoperit cu profil tabla otel mm; E - fa~ie PVC extrudat 50x30x3 5x4 mm; F -

30x30x4

longrina otel inoxidabil

mm; G - vitraj dublu cu geam

difuzant: 7.5 mm + 12 mm + 4+4 mm geam laminat, fixat cu silicon structural pe rama de aluminiu; H - canal de drenare din aluminiu anodizat; jaluzele

1- stor;
actionate

J - reflector cu carcasa de aluminiu extrudat; Kelectric; L - foaie de geam securizat 6 mm

rabatabila, fixata eu silicon structural pe profil de aluminiu

I I I I

.. •

l
L
Centraal Beheer Offices, Apeldoorn, Olanda, 1972

l

L L
L

Herman Herzberger

L
L
L
I

L

L
i

L

J-

I
!

-1

,

--

,

,

••••

I

Schema structurala a "turnului" (9 x 9 m)

-,
h

h

'c

=c~c,=~-- ~t' I __ --4Fi1S ~ n , , t=±±=~
Im
b k c

0-

J-'

Sectiune verticala prin "turn".

a - stalp prefabricat; prefabricata; prefabricata; imbinare cu c -

b - grinda principala grinda de bordaj in situ I metalice

d - zona turnata bulon + 2 placi

prevazute cu fante la 450 in directii opuse; e 9tifturi; f 2 9tifturi din stalpul de

deasupra; 9 - 3 buloane de reglare pentru stalpul de deasupra; h elemente de

plangeu prefabricate;

i - suprabetonare;

j

- canal ventilaVe: k - panouri cu lumina fluorescenta; m tevi I - gura absorbtie aer viciat; apa; n geam simplu cu

tamplarie de aluminiu; 0 - radiator

I I I I I I I I I I

II

l
L
L
Detalii de Tmbinare Tntre prefabricate

L

L
a - stalp prefabricat; prefabricata; c d b - grinda principala grinda zona + 2 de in bordaj situ;

L

prefabricata; imbinare cu

turnata placi

bulan

metal ice

L
I

prevazute cu fante la 450 in direqii opuse; e - $tifturi; f - 2 $tifturi din st<'ilpul de deasupra; 9 - 3 buloane de reglare pentru stalpul de deasupra.

L L

a

I I

b
I

L
i

L
i

L L
i

'--

L

L
I i...-

i

L
301

I

L

Detaliu de fatada
.

I
I

!

1

I I

\-i

~;

n

2

c

a - stalp prefabricat; de bordaj prefabricata;

b - grinda principala

prefabricata; c - grinda cu bulon

I I I I I I I

d - zona turnata in situ Ilmbinare

+ 2 placi metalice prevazute cu fante la 450 In direotii opuse; e ~tifturi; f - 2 ~tifturi din stalpul de deasupra; reglare pentru stalpul de deasupra; h -

9 - 3 buloane de
de plan~eu

elemente

prefabricate;

i - suprabetonare;

j - canal ventilatie; k - panouri cu

lumina fluorescenta;

I - gura absorbtie aer viciat; m - tevi apa; n -

geam simplu cu tamplarie de aluminiu; 0 - radiator; p ;::,~ri9a de otel fixata de grinda; q - parasolar; r - rost .

-

Referinte: Orton, Andrew, The way we build now. Van Nostrand Reinhold (UK), 1988

302

L
I

1

i
"--

Locuinte sociale prefabricate, Sants-Montjuic, Barcelona, 2004

L

Felip Pich-Aguilera Baurier, Teresa Batlle Pages

L
I

~
I

L

L
i

I "--

L

0 L L
I I

l..

lijl

Plan tip
"

i
I

303
I

l..

•• •• •• •• •• _---'

I

L

Schema structurii Nucleu rigid din celule prefabricate + stalpi, grinzi ~i pl,ki prefabricate

tpetaliu

celula spatiala prefabricata

I
1

'
I ,Q

I

!

:

1f"

I .1_' , ..•. I

'-:, ..']"

I

-.

I I

---,

T

I I I I I I I I I I I I
Bruno, Arquitectura

Referinte: Pich-Aguilera Baurier, Felip, Batlle Pages, Teresa, industrializada: una respuesta real, ACT AR-PRO, Barcelona, 2005

Sauer,

'3~4

-

-,-~,--,,-,.~,,----'"'''-,-.,.'~-,-,-'-,,~-,

"

.

."_~~"" __'__ '_~_",.w,_~'''''_'''_'''''''''~

L
L
L Spelman Halls, Princeton University, New Jersey, SUA, 1974
L I. M. Pei and Partners

i

l..

L

=>

;;;....~-----. -,
~

.~

':.CA.1:

, •••

-:::'-c·

305

-

---Ii

I

I I

L

,

J
I.

,

I

10..

L
I

I

""-

L
L
i

•...

I

•.....

~... ~

,(1

,

m·i. ~ 8--:1

i

/

,

'I

,f/

t

i
U

q.

Sectiune prin grinda postcomprimata

de contur, la legatura panourile interioare.

a - grinda prefabricata

postcomprimata;

b - cablu postcomprimare;

q - panou perete interior; r - spatiu

intre panourile de pereti; s - conector reglabil; t - cablu din panoul de jos; u - placa otel + dorn; v material compresibil; w - cornier

307

r

I I

'-

e

//
b

c

a--

l L

Detaliu In zona ferestrei mobile

I

Sectiune prin grinda postcomprimata

de contur, In zona de consola

a - grinda prefabricata cornier otel; e - termoizolatie;

postcomprimata; 9 -

b - cablu postcomprimare; vitraj; h - etan~are;

c - panou plan~eu; d -

f - gips-carton;

i-

glaf; j - piesa fixare glaf; k -

platbanda otel; I - opritor; m - fereastra mobila cu tamplarie de otel; n - furura; 0 - placa suport din o\el; p - garnitura neopren.

I
I I
Referinte: Orton, Andrew, The way we build now. Van Nostrand Reinhold (UK), 1988
._'"'""._, •..•_.~ ••_ •.,. "•._._., 'M' ' •• "" •• ~W'~ ,.~_., • _, " ----,.~_._~·~ •••••• ~ __

I I I I

I

,

I··-·.-..

308

Facultatea de

~tiinte . Economice, Reus, Spania, 1991

Pau Perez, Anton M. Pamies, Anton Banus

l
l'

b

Plan parter

"~-~,I</--"-"-~---~"~'~""~"'~-~----'-"~"'~'--"'"'---"'-, -

'-~-"~,'

--"-

"-''',"''--'.~'-,"'-'----'--'-''~~N·309 11II

• • • • • • • • • • • • • • • • • • • •

....:

[1
U

'l
U

j
U
~

p>lan etaj 1

•• •• •• ••
,

••
~

I I I I I I I
.

~
-

J

~
~

.' .... j ..
'<>.-.-.

~

Iiiiiiii-..---~'"--------~-~'-----'*u*,,,,---,~-,,._--~,,,,,,-,,, 310
:...i

L

i

L

A - Placa otel inoxidabil sau galvanizat pentru nivelare; B - dornuri verticale pentru impiedicarea deplasarij grinzii; C - panouri de plan~eu; 0armaturi suplimentare (de continuitate) trecute prin

golurile prev8zute in stalp, ulterior inecate in ra~ina epoxidica sau ciment tara contractii; E - armatura in rosturile dintre ta~iile de plan~eu; F beton turnat in situ

311

I

1

u

Rezolvarea Tnchiderilor

I j

i

.. ~-

@ ®

II

®

Jl

o
1 - Stalp;

l' -

Consola din stalp; 2 - Grinda; 3 - Panou

de inchidere curent; 4 - Panou de inchidere special; 5 - Cornier din platbanda indoita 8 mm grosime.

Oetaliu de imbinare panouri (01)

Tntre

©

I I
~.~

Oetaliu

Tmbinare

panouI

grinda (02)

1

l..1

)

r-;

j

LJ A Panou orizontal de inchidere; B Chituire

exterioara; C - polistiren expandat 3 em; D - Placa de fixare

Oetaliu Tmbinare

panou-stalp

(03)

• • •

A - Panou orizontal de inehidere; B - Chituire exterioara; C - polistiren expand at 3 em; D - Plaea de fixare; E - Cornier din platbanda otel inoxidabil 8 mm; F - Aneoraje; G - Stalp; H - Cordon etan~are

313

I LJ

i

H

II

lJ

A - Panou plan~eu prefabrieat; B - Strat de panta; C - Membrana D - Prefabricat impermeabila rebord terasa; impermeabila; eu protectie;

I
i
I

E, F - Membrana

G - Pietri~ 16 - 32 mm; H - Geotextil; I - Polistiren extrudat 6 em; J - Beton celular.

L...

314

i

•.....

• •

/
.'
/

"
''-.... ...••.......

"

/' /-~,

,

,,/

,;;/;///

//';."""""

315

i

i

1 ••.1

W

Referinte: TECTONICA

5, Hormig6n (II). ATC Ediciones, Madrid

I I I I I I
. _.

~

~·".·I

316

, ..._, ". - .. -----.,,-

.... ~." .. _"'~_ .. '", .. __ . _ ..... __

_I'c~_

lL·--------------, L

Bibliografie

Deplazes, Andrea, Constructing Architectl.;Jre. Birkhauser, Basel, 2005 Ghiocel, Dan ~i colectiv, Construc(ii civile. Editura didactica ~i pedagogica, Bucure~ti, 1985 Hardt, Dorian, Proiectarea deta/ii/or de construc(ii. Editura tehnica, Bucure~ti, 1973 Herzog, Krippner, Lang, Far;ade Construction Manua/. Birkhauser, Basel, 2004 Hugues,T., Greilich, K., Peter, C., DETAIL Praxis. B/oques ceramicos. Gustavo Gili, Barcelona, 2008 Kind-Barkhauskas, Basel,2002 Kauhsen, Polonyi, Brandt, Concrete Construction Manual. Birkhauser,

l
L
L

Orton, Andrew, The way we build now: form, scale and technique. Van Nostrand Reinhold (UK), 1988 Pfeifer, Ramke, Achtyiger, Zilch, Masonry Construction Manual. Birkhauser, Basel, 2001 Pich-Aguilera Baurier, Felip, Batlle Pages, Teresa, Sauer, Bruno, Arquitectura industria/izada:

una respuesta real. ACTAR-PRO, Barcelona, 2005 Smigelschi, Miclescu, Stan, Gale~eanu, Proiectarea fa(ade/or cu elemente prefabricate. Ed.

T ehnica, Bucure~ti 1982

L L L L
I i

Torricelli, M.C., Del Nord, R., Felli, P., Materia/i e tecnologie del/'architettura. Roma-Bari, 2004 Vittone, Renee, Batir. Manuel de /a construction. PPUR, 1999 *** TECTONICA. Monografias de arquitectura, tecnologia y construcci6n,

Editori Laterza,

nr. 3, 5, 13, 15, 25.

ATC Ediciones, Madrid. *** DETAIL. Review of Architecture 2007 and Construction Detail. Brick, Concrete, Stone. Vol. 4,

L L
L.

317

Li

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->