Sunteți pe pagina 1din 11

Plan de interventie in cazul unui elev cu o problema educationala. Cuprins: 1.

Prezentarea elevului, scurt istoric urmarind fisa psihopedagogica 2. Evaluarea problemei elevului 3. Stabilirea obiectivelor cu precizarea motivatiei 4. Planul de interventie 5. Argumentare teoretica 1. Prezentarea elevului, scurt istoric Date personale Numele i prenumele: Vasile Ioana Locul i data naterii: 21 septembrie 1998 Domiciliul: Bacau, strada Alecu Rusoo, numarul 17, bl 3, Sc. C, Ap 14 coala i clasa n care nva elevul: Scoala Miron Costin Bacau, clasa a VII-a B. Date familiale Nr. crt 1 Componena/structura familiei: prini (tutori), frai/surori, etc i Poziia Vrsta Pregtirea n structura colar familiei mama 45 Scoala profesionala Profesia Ocupaia/locul de munc

Numele prenumele Vasile Luminita

2 3

Vasile Gheorghe Vasile Mihaela

tata sora

46 24

Scoala profesionala Masterat

contabila Secretar/ S.C. COMPANIA REGIONALA DE APA BACAU S.A frezor Pensionar de boala Profesor Profesor/Scoala Sanduleni

Atmosfera i climatul educativ Ioana face parte dintr-o familie normala, formata din mama, tata si sora mai mare Mihaela. Situatia materiala a famieliei este satisfacatoare, cei 4 bucurandu-se de un trai decent, chiar si acum in situatii de criza. Sora Ioanei Mihaela are 24 de ani a terminat Facultatea de Educatie Fizica si Sport in Bacau, iar momentan este profesoara de educatie fizica si sport la un sat de la feriferia Bacaului. Cei patru locuiesc intr-un apartament de 2 camere. Atmosfera socia morala in familie este una normala. Relatiile afective din cadrul familiei (att dintre parinti, ct si dintre elev si parinti) pot fi definite ca fiind satisfacatoare. Relatia dintre ambele parti este una bazata, n primul rnd, pe ncredere si pe respect din partea elevului. Ioana este mai apropiata de mama sa intrucat dansa reprezinta mentorul ei in tot ceea ce intreprinde aceasta. Mama Ioanei este cea care se preocupa ca fata sa invete la scoala, ii verifica temele o invata si o ajuta permanent sa isi insuseasca temele constient. Tatal Ioanei este mai delasator, si nu intelege de ce fiica sa trebuie sa invete atat de mult.

Ioana nu are o camera a ei unde sa invete, motiv pentru care isi face temele in bucatarie. Tot in bucatarie, vine si tatal Ioanei sa fumeze din cand in cand. In astfel de momente Ioana alege sa paraseasca bucataria, si sa astepte pana cand tatal ei termina tigara. Din acest motiv se nasc conflicte mici si trecatoare intre mama si tatal Ioanei, pe motiv ca fata nu are suficienta libertate pentru studiu. Familia a trecut peste toate aceste conflicte pana astazi. Ioana este ajutata la lectii si de sora sa Mihaela. Condiii de via i de munc ale elevului Conditiile de viata a elevului sunt bune. Ioana are tot ceea ce iti trebuie pentru a-si desfasura cu succes activitatea la scoala. Influene din afara familiei Nu exista influente din afara familiei. Mama Ioanei are grija de ficare data la ce prieteni isi face fiica sa, si atunci cand ea nu este deacord cu noul grup de priteneni ii interzice Ioanei sa mai iasa cu ei. Dezvoltarea fizic i starea sntii Ioana este dezvoltata armonios, n limitele specifice vrstei, are o inaltime de 1.52 cm si o greutate de 47kg. Bine dezvoltat,fizic placuta,ordonata in tinuta vestimentara.Conform fisei medicale si a examenului de bilant, elevul este sanatos clinic. Pana in prezent Ioana nu a suferit imbolnaviri grave, a fost operata de apendic si amigdale, si nu are alte deficiente. Particulariti ale debutului ciclului colar Ioana este un copil foarte perspicace care isi dorea foarte mult sa mearga la scoala, interesul pentru scoala aparand la sfarsitul prescolaritatii. Putem afirma asadar ca Ioana avea o conduita pozitiv, adecvat nceperii colaritii. Era curioasa si avea o dorinta foarte mare de a afla lucruri noi. Exista si o motivatie extrinseca sora ei mai mare Ioanei ii placea ca sora sa ajunsese profesoara daca invatase si dorea si ea sa ajunga la fel. Avea o inclinatia pentru stiintele exacte si calcula foarte repede. Memoria se relationeaza mai bine cu gandirea decat in stadiul prescolaritatii si creste rolul memoriei logice.Particularitatile individuale ale memoriei copilului sunt: usurinta memorarii, trainicia pastrarii si reactualizarea prompta. Din pacate nu avea un vocabular foarte bogat si nu citea foarte putin mai spre deloc. De fiecare data cand mama ei o punea sa invete, eleva incepea sa lucreze la matematica, intrucat o vedea pe aceasta mult mai frumoasa decat romana. Intrucat Ioana avea probleme de vocabular, ii venea foarte greu sa se exprime, sa formuleze propozitii si sa vorbeasca. In plus nu putea pronunta corect anumite litere precum: s si r si nu acorda importanta acestui lucru. Ioana nu putea face analize, n u putea generaliza si trebuia sa i se explice de mai multe ori pana atribuia un anumit sens unei discutii. Astfel exista usoare probleme de trecere a copilului de la gandirea preoperatorie la gandirea operatorie. Ioana s-a adaptat usor situatiei scolare si programului, in schimb a avut probleme cu integrarea in colectiv. Deoarece avea anumite probleme de vorbire, ii era greu sa relationeze cu colegii sai, iar acestia o evitau si faceau glume pe seama ei. Nici ea nu-si dorea in schimb sa relationeze mai mult cu ei. Date privind situatia scolara, rezultate obtinute de elev

Disciplina Limba si literaturaromana Limba si literatura franceza Matematica Cunoasterea mediului/ Stiinte ale naturii Educatie civica Istorie Geografie Religie Educatie muzicala Educatie plastica Educatie tehnologica Literatura pentru copii Consiliere si orientare

Clasa I B

Clasa a II-a B

Clasa a III-a S FB

Clasa a IV-a B FB FB

FB FB

FB FB

FB FB FB

B B B

FB FB FB FB B

FB FB FB FB B

FB FB FB FB S

FB FB FB FB FB

Disciplina Limba si literaturaromana Limba si literatura franceza Matematica Fizica Istorie Geografie Religie Educatie muzicala Desen Educatie fizica Biologie Educatie civica Media generala

Clasa V 7 8 10 8 10 10 10 10 10 9 9,2

Clasa a VI-a 6 8 10 8 9 10 10 10 10 10 9 10 9,16

Media pe materie 6.5 8 10 8 8.5 10 10 10 10 10 9 10 9,18

Cercuri frecventate de elev: Nu a frecventat nici un cerc in afara scolii din cauza mai multor factori ce nu tin de elev: lipsa de bani, prejudecatile parintilor (" Daca e sa invete, invata oriunde", "Daca pe cea mare am dato la atletism si nu a invatat, pe asta mica nu o mai dam nicaieri) Participarea la concursuri colare i extracolare Ioana a participat la concursul Cangurul, Olimpiada de matematica, Olimpiada de fizica, obtinand urmatoarele rezultate prezentate in tabelul de mai jos Clasa Concurs Rezultate IV Cangurul Mentiune VI Olimpiada de Matematica Diploma de participare VI Olimpiada de fizica Diploma de participare

Activitatea independent a elevului: Asa cum am mentionat anterior Ioana nu citeste nimic suplimentar, nu citeste nici ceea ce trebuie sa citeasca pentru scoala. Ii place sa rezolve probleme in plus la matematica. Nu are alte ocupatii,iar in timpul liber sta la televizor. Procesele cognitive i stilul de munc intelectual In cazul Ioanei predomina modalitatea vizuala de receptie a informatiei. Eleva are un nivel de inteligenta medie spre buna, o memorie buna, o imaginatie destul de saraca datorita lipsei lecturilor suplimentare sau a oricarei alte activitati extrascolare, un limbaj redus si o exprimare greoaie. Eleva este caracterizat de un stil de munca neglijent datorita factorilor ce nu tin de ea nu are o camera a ei unde sa isi faca temele, mai copiaza anumite teme de la altii, iar la romana de fiecare data asteapta ca mama sa sa-i faca temele. Din punct de vedere al sarguintei, eleva de obicei este sarguincioasa. Ioana procedeaza rutinier, se conformeaza modelului, si are in fiecare zi acelasi program. Conduita elevului la lecie i n clas La lectie, eleva este de obicei pasiv, se lasa greu antrenata, asteapta sa fie solicitat, cu exceptia orelor de matematica, unde participa activ si cu interes. In general, eleva are o conduita cuviincioasa, corecta, este respectuasa cu profesorii, vine cu temele facute la unele materii, la altele prefera sa le copie in pauze, alternand perioade de constiinciozitate cu perioade de delasare. Conduita in grup, integrarea sociala a elevului Adaptarea la grup este si acum dificila pentru Ioana, participa la temele pe echipa numai daca este solicitata, daca nu prefera sa lucreze singura. Putin sociabila si comunicativa,

prefera sa tina pentru ea ideile si sa nu le impartaseasca cu ceilalti colegi, integranduse atat cat strictul necesar o cere. De catre ceilalti colegi este vazuta ca o persoana egoista, si individualista, dar foarte desteapta la matematica lucru pentru care o apreciaza. Trsturi de personalitate Trasaturile temperamentale indica faptul ca prezinta caracteristicile melancolicului. Eleva are un temeperament calm, controlat, nepasator uneori, interiorizat, retras, lipsit de energie, si instabil. Este foarte emotiva, si prefera sa nu vorbeasca cand este pusa sa expuna o problema, balbaindu-se destul de mult, foarte pesimista si rezervata ceea ce o fac sa fie putin sociabila. O caracterizez pe Ioana drept o persoana mai mult trista si deprimata decat vesela, cu toate ca fata ei nu exprima nicio o dispozitie afectiva. Lucreaza repede sarcinile de invatare, dar evaziv nu se concetreaza suficient de mult. In ceea ce priveste trasaturile de caracter in devenire, Ioana are o atitudine pozitiva fata de munca proprie, manifesta constiinciozitate, disciplina, fata de munca altora manifesta indiferenta atata timp cat munca altora nu ii afecteaza propria persoana, pare un bun executant, are atitudini pozitive fata de sine, are incredere in fortele proprii, dar manifesta o usoara aroganta, prefera sa lucreze singura, avand o atitudine negativa fata de munca in echipa si fata de altii. Nu ii ajuta pe ceilalti din proprie initiativa.Manifesta respect fata de persoanele superioare ca varsta Ca trasaturi voluntare de caracter manifesta: perseverenta. 2. Evaluarea problemei elevului Din datele prezentate la capitolul 1 reiese ca eleva Ioana Vasile se confrunta cu urmatoarele probleme: Probleme cognitive Deprinderi scazute de citit pentru un copil in clasa a VII-a. Eleva cunoaste alfabetul, dar nu poate citi cursiv, citind anumite cuvinte pe silabe. Deprinderi scazute de scris pentru un copil in clasa a VII-a. Eleva stie sa scrie, dar o face foarte incet. Formuleaza compuneri cu dificultate, doar dupa modele sugerate la scoala. Deprinderi de exprimare scazute. Exprimarea elevei este nesigura, pronunta cu dificultate anumite litere cum sunt s si r. Imaginaia lipsete, fiind ancorat n prezent, nu face corelaii, lips de gndire logic Probleme noncognitive de ordin social Slabe deprinderi sociale. Eleva nu povesteste, nu comunica sentimente, pareri, nu intra in discutie cu colegii sai. Se manifest fr reinere doar n familie, la coal este retras manifestanduse o inadaptare a elevei la exigentele ambiantei scoalare, la rigorile vietii de elev. Este acceptat de colectivul clasei, ns copiii nu o atrag n jocurile lor. Probleme in climatul familial. Eleva nu beneficiaza de tot sprijinul parintilor sai. Le ascunde prinilor faptele rele, temndu-se de pedepsele

corporale. Parintii nu colaboreaz cu coala, nu se intereseaz de situaia copilului pentru a identifica problemele cu care acesta se confrunta. 3. Stabilirea obiectivelor cu precizarea motivatiei Problema identificata Obiective pe termen scurt Deprinderi scazute de Citirea a minim a 3 pagini pe zi cu voce citit tare Obiective pe termen mediu Citirea a minim 10 pagini pe zi, dintre care cel putin 5 cu voce tare de Deprinderi scazute de Scrierea zilnica a unei Realizare descrieri sau rezumate de text scris compuneri in functie de preferinta elevei Deprinderi scazute de Povestirea orala de Povestirea orala de fiecare data a ceea ce fiecare data a ceea ce exprimare citeste citeste Participarea la cel Vizionarea de Lipsa imaginatiei putin o activitate documentarea, extrascolara, inscrierea la cursuri completarea de de innot/muzica, integrame, cautarea mersul la o galerie unui hobby si de arta, vizionarea practicarea acestuia unei piese de teatru cauzei Gasirea unui Inadaptare la mediul Identificarea care duc la acesata prieten/prietene in social ( scloala) problema. Identificarea care sa aiba i analiza situaiilor cu incredere si cu care impact major asupra sa poata colabora si comportamentului discuta Participarea elevei: la jocuri de echip ( la ora de educaie fizic si alte activitati extrascolare ) Obiective pe termen lung Citirea de scurte povestiri/balade/ Poezii/romane Realizarea comentarii de

Probleme in climatul Discutii in familie, petrecerea familial weekendului prin activitati interesante in afara casei (ex. Jocuri in parc, plimbari pe bicicleta)

Discutii in familie, petrecerea weekendului prin activitati interesante in afara casei (ex. Jocuri in parc, plimbari pe bicicleta) Dezvoltarea abilitilor de relaionare i a

Cometariu oral a unei poezii citite la prima vedere Participarea la activitati creative zilnic, indrmararea elevei spre acivitati artistice (ex. Pictura) Contientizarea de ctre Ioana, a adevratelor cauze ale comportamentului su i identificarea principalelor ci de aciune. Colaborarea cu colegii n rezolvarea unor sarcini de grup in timpul lectiilor Sprijinirea afectiva si intelectuala a elevei pentru toate activitatie intreprinse,

comportamentelor emoionale in cadrul familiei

Cea mai buna forma de motivatie este cea interna. Eleva este suficient de mare, si trebuie sa constientizeze lipsuri pe care le are si necesitatea imbunatatirii lor. Apoi motivatia parintilor in a o ajuta sa depaseasca toate aceste probleme. 4. Planul de interventie NUME SI PRENUME:Vasile Ioana VARSTA:14 ani CLASA:a VII - a B DATE DE CONTACT: Bacau INFORMATII DESPRE STAREA DE SANATATE:fizic sanatos INFORMATII DESPRE MEDIUL SOCIAL/FAMILIAL-se afla in familia naturala DOMENII DE INTERVENTIE: LIMBA ROMANA-,,Literele S, R, mediul social DATA ELABORARII:2 decembrie 2012 PERIOADA DE INTERVENTIE: 25.11.2012 15.06.2013 GRUP DE SPRIJIN: profesorii si familia Dezvoltarea abilitatilor de citit, vorbit, scris Scopul acestei actiuni este dezvoltarea potentialului cognitiv al copilului in vederea integrarii lui in activitatile de tip scolar cat si in grupul de copii, insusiri caracteristice, actiuni, pozitii spatial, relatii, unele trairi afective. Obiective pe termen lung S arate interes susinut permanent, iniiativ i motivare n nvare i s ridice performana cititului si scrisului la nivelul clasei a VII-a S ating scopurile de nvaare formulate n planul educaional personalizat; Performana la nivelul capacitii de citit scris ; Dezvoltarea respectului de sine, astfel nct elevul s fie n stare s fac fa frustrrilor asociate cu dificultile de nvare i s-i fac temele de cas n mod constant, fr a renuna la el ; Parinii s stabileasc ateptri realiste i s implementeze acas strategii eficiente prin care s ajute copilul s fac fa temelor de cas i colii s-i ating obiectivele colare. Parinii i profesorii s implementeze strategii educaionale care s maximizeze capacitile de nvare ale elevului i s compenseze slbiciunile prezente ; Identificarea i ndeprtarea dificultilor emoionale ale elevului; Sporirea laudelor i recompenselor pozitive de ctre prini n ceea ce privete rezulatele colare. Prinii s menin o comunicare regulat (sptmnal) cu dirigintele; Creterea frecvenei afirmaiilor pozitive legate de coal i a ncrederii n abilitatea de a avea succes la coal

Alegerea modalitilor specifice Metode: observarea Ioanei atenta atat la scoala de catre profesori cat si acasa, analiza cazurilor, jocul de rol, jocul cu reguli, povetile terapeutice. Strategia de intervenie Deoarece am considerat ca problema poate fi rezolvata de catre parinti si profesori nu am propus ca obligatorie indrumarea spre un cabinet specializat. Deoarece problema este complex i obiectivele propuse, corelate cu manifestrile comportamentale, am conceput strategia de intervenie pe doua planuri: coal si familie.

a) La coal se deruleaz un program de intervenie personalizat.


Domeniul de intervenie: cognitiv, Limba Romn, citire scriere. Motiv de referin: reducerea dificultilor de nvare prin exersarea i dezvoltarea capacitilor instrumentale citit scris Scopul programului de intervenie: La sfritul programului,eleva va fi capabila sa citeasca cursiv, sa vorbeasca cursiv, sa sustina un comentariu al unei opere studiate oral. Intervenii terapeutice: Invarea difereniat centrat pe elev ; Utilizarea terapeutic a jocului reprezint o form de corectare a pronuniei ; Formarea capacitii de fixare a sunetelor s-r prin citire i sriere n spaiul grafic, (izolat i n cuvinte monosilabice, bisilabice) ; Formarea comportamentului de operare cu consoanele s-r n activitile de citit-scris, realiznd o corelare deplin i permanent ntre ele; Teme adecvate i gradual abordate; nvarea prin cooperare, implicnd colegii Ioanei Criterii de evaluare maximale - s citeasc povestiri scurte; - s citeasc cu voce tare un text scurt la prima vedere. Instrumente de evaluare : fie de lucru individuale, probe curriculare, teste criteriale cu itemi pentru fiecare obiectiv n parte. b) Consilierea familiei pentru realizarea obiectivelor ce vizeaz problemele cu determinare pe acest domeniu, constituie cea de-a doua parte a interveniei. Interrvenii terapeutice : Educarea parinilor cu privire la semnele i simptomele dizabilitii de nvare ; ncurajarea prinilor s se implice regulat n efectuarea temelor alturi de fetita (s citeasc cu ea, s foloseasc plane pentru mbuntirea pronunrii cuvintelor) ; Familiarizarea lor cu metode, tehnici eficiente n vederea sprijinirii copilului; ncurajarea prinilor s i laude copilul frecvent i s ntreasc permanent eforturile acestuia legate de nvare. Recomandari Recomand stimularea pozitiv, ntrirea motivaiei i a ncrederii n propriile fore, precum i reluarea unor anumite activiti n vederea consolidrii achiziiilor dobndite Dezvoltarea abilitatilor de comunicare Scopul acestei actiuni este dezvoltarea potentialului cognitiv al copilului in vederea integrarii lui in activitatile de tip scolar cat si in grupul de copii.

Obiective pe termen lung Cresterea nivelului de dezvoltare cognitiva, prin stimularea corespunzatoare a senzatiilor si perceptiilor. S arate interes susinut discutiilor cu colegii, iniiativ i motivare pentru lucru in echipa; Dezvoltarea respectului de sine, astfel nct elevul s fie n stare s fac fa frustrrilor asociate cu dificultile de nvare i s-i fac temele de cas n mod constant, fr a renuna la el ; Parinii s stabileasc ateptri realiste i s implementeze acas strategii eficiente prin care s ajute copilul s fac fa temelor de cas i colii s -i ating obiectivele colare. Parinii i profesorii s implementeze strategii educaionale care s maximizeze capacitile de relationare ale elevului i s compenseze slbiciunile prezente ; Identificarea i ndeprtarea dificultilor emoionale ale elevului; Sporirea laudelor i recompenselor pozitive de ctre prini n ceea ce privete rezulatele colare. Prinii s menin o comunicare regulat (sptmnal) cu dirigintele; Creterea frecvenei afirmaiilor pozitive legate de coal i a ncrederii n abilitatea de a avea succes la coal ; Schimbarea atitudinii parintilor, un plus de afectivitate din partea lor si de implicare in cadrul vietei Ioanei

Alegerea modalitilor specifice Metode: observarea Ioanei atenta atat la scoala de catre profesori cat si acasa, analiza cazurilor, jocul de rol, jocul cu reguli, povetile terapeutice. Strategia de intervenie Deoarece am considerat ca problema poate fi rezolvata de catre parinti si profesori nu am propus ca obligatorie indrumarea spre un cabinet specializat. Deoarece problema este complex i obiectivele propuse, corelate cu manifestrile comportamentale, am conceput strategia de intervenie pe doua planuri: coal si familie. a) La coal se deruleaz un program de intervenie personalizat. Domeniul de intervenie: realtionarea cu colegii Motiv de referin: reducerea dificultilor de integrare prin jocuri interactice ce stimuleaza participarea Scopul programului de intervenie: La sfritul programului,eleva va fi capabila sa faca parte dintr-o echipa si sa relationeze cu membrii echipei

Intervenii terapeutice: Utilizarea terapeutic a jocului; Ioana este asezata in interiorul grupului de copii, preintampinandu-se o eventuala tendinta de automarginalizare In cadrul orelor de dirigentie, dirigintele va apela frecvent la activitati asemanatoare brainstormingul, in care elevii sunt motivati sa spuna ceea ce gandesc, fara a fi in pericol ca cineva sa rada de ei. Astfel Ioana va fi stimulata sa isi expuna parerile impreuna cu

colegii sai. Pentru fiecare raspuns corect si adaptat subiectului, copii sunt recompensati si laudati. Integrarea Ioanei in activitatile scolare si in interiorul grupului poate fi incurajat astfel prin atitudine pozitiva si mijlocita de diversele situatii de invatare si socializare din grupa. Teme adecvate i gradual abordate; nvarea prin cooperare, implicnd colegii Ioanei Criterii de evaluare maximale - s realizeze proiecte scurte ce necesita munca in echipa - testarea capacitatii ca lidei de grup Instrumente de evaluare : fie de lucru individuale, probe curriculare, teste criteriale cu itemi pentru fiecare obiectiv n parte. b) Consilierea familiei este foarte importanta, intrucat ceea ce gandesc parintii se transmite in modul de viata al Ioanei. Ei sunt cei care ar putea sa potenteze sis a accelereze achizitiile copilului, determinandu-I o dezvoltare cat mai apropiata de normal, sau ar putea sa le franeze accentuand si fixand deficientele. Tatal Ioanei trebuie sa inteleaga ca prezenta lui in bucatarie pentru fumat in timp ce fata invata, ii dauneaza acestei, si ii opreste concentrarea, neincurajando sa fie o eleva buna. Scopul programului printe-copil este acela de a induce modificri n interaciunile printe-copil, acestea constituind o premis a dezvoltarii capacitatii de comunicare a elevei. Punctele centrale ale interventiei sunt modul n care caracteristicile Ioanei, cele ale prinilor i problemele familiale influeneaz: comportamentul elevei, percepia comportamentului Ioanei de ctre prini i reaciile prinilor la comportamentul Ioanei Intervenii terapeutice : Incurajarea parintililor sa fie buni ascultatori, rabdatori, flexibili si realisti cu Ioana, capabili sa zambeasca si sa-i transmita fetitei o stare de bine, de incredere in fortele proprii, sa colaboreze cu copilul, pentru a-i intelege problemele si a-l ajuta corespunzator ; ncurajarea prinilor s se implice regulat activitatile fetitei, sa mearga cu ea in oras, sa o duca la teatru, opera, film, cursuri sau alte medii in care fetita ar putea interactiona cu alte persoane. Familiarizarea lor cu metode, tehnici eficiente n vederea sprijinirii copilului; ncurajarea prinilor s i laude copilul frecvent i s ntreasc permanent eforturile acestuia legate de nvare. Integrarea Ionei in activitatile scolare si in interiorul grupului poate fi incurajata astfel prin atitudine pozitiva si mijlocita de diversele situatii de invatare si socializare din grupa. Reducerea tensiunilor in familie poate avea o importan major n stimularea Ioanei de a socializa si de a nu fi frustrata. 5. Argumentare teoretica Eleva analizata in prezentul plan are 14 ani. Conform etapelor stadiilor dezvoltarii psihice, ea apartine ciclului 1 - ciclul de crestere si dezvoltare (0-25 ani) se dezvolt toate capacitile fizice si psihice specifice speciei umane. La varsta de 14 ani, Ioana se incadreaza in urmatoarele stadii de dezvoltare: perioada puberttii sau preadolescenta si inceputul adolescentei. Cu ct ne situm mai aproape de nceputul dezvoltrii (n copilria mic, de exemplu), unitile de vrst n care se concentreaz diferenele psihologice sunt mai mici

si se succed rapid. Problemele Ioanei erau deosebit de grave, motiv pentru care s-a considerat oportun planul de interventie prezentat anterior, pentru a facilita pe viitor o dezvoltare corecta cognitiva, afectiva si socio-morala. In cadrul dezvoltarii cognitive, Ioana nu era inca maturizata fiind imposibila trecerea la un stadiu superior de dezvoltare, deoarece din punct de vedere genetic nu s-a parcurs programul caracteristic stadiului precedent. Conform psihologlui elvetian Jean Piaget stadiile de dezvoltare sunt considerate un model al dezvoltarii cognitive. Cu toate ca conform varstei, Ioana ar fi trebuit incadrata in stadiul operatiilor formale ( dupa 11 ani), ea nu putea gandi abstract, nu putea face un rationament ipotetico-deductiv. O putem in schimb include pe Ioana in stadiul precedent, stadiul operatiilor concrete. Factorii sociali au fost cei care au determinat-o pe Ioana sa nu atinga stadiile de dezvoltare intelectuala la momentul oportun. Interaciunea social are o puternic influen asupra dezvoltrii cognitive: dezvoltarea intelectual n prescolaritate este mai productiv dac are loc n grupurile de copii dect n mijlocul adulilor (exemplul dezvoltrii limbajului). In cadrul dezvoltarii afective si educative, Ioana era un copil tensionat, care nu se bucura de sprijinul si afectivitatea familiei. Pornind de la teoria piagetian asupra dezvoltrii afective potrivit creia exista o corelaie ntre dezvoltarea afectiv, cognitiv si sociomoral, psihologul Henryi Dupont identific sase stadii n dezvoltarea afectiv a individului , iar dintre cele 6, Ioana ar trebui incadrata la stadiul psihologic personal (14/15 ani - sfrsitul adolescenei) caracterizat acomodare la realitate si pendulare ntre conflict si echilibru afectiv. Ori, Ioana era inca foarte influnetata de anturaj, nu isi incepuse discutia cu sine, nu putea socializa cu celelalte persoane. Este important s se evite condiionrile negative n copilria timpurie, acestea putnd conduce la timiditate, izolare si suspiciune. Faptul ca tatal Ioanei venea sa fumeze in bucatarie, si o oprea pe aceasta din concentrare au dus tocmai la timiditatea si izolarea ulterioara a Ioanei. Pentru dezvoltarea afectiva este foarte important diversificarea repertoriului emoional (copilul trebuie s lsat s triasc si s manifeste ct mai multe tipuri de emoii) si promovate tririle acceptabile din punct de vedere social. Din punct de vedere psihologic, evoluia si educaia socio-moral trebuie analizat prin raportarea la aspecte de ordin etic si social, de unde rezult faptul ca educaia moral are n vedere organizarea, planificarea si favorizarea deliberat a formrii constiinei, atitudinilor si comportamentelor morale. Lawrence Kohlberg (1976) a identificat trei niveluri de evoluie a judecilor morale, fiecare cu cte dou stadii distincte. Ioana ar trebui incadrata la nivelul moralei convenionale (10ani-13ani), n care conformarea la normele exterioare si rolurile sociale ale copilului sunt condiionate de anturaj (n special de ctre familie) iar scopul este obinerea unui statut bun. Ioana nu avea increderere in fortele ei proprii. Faptul ca era foarte desteapta la matematica denota ca eleva era inteligenta si ar fi putut face fata cu succes si problemelor de la limba si literatura romana, dar neincrederea in fortele profii si lipsa de initiativa, inferioritatea fata de ceilalti copii, au determianto sa nu se exprime si sa nu se integreze in grup. Varsta pe care o are ii determina un moment critic n dezvoltarea sociomoral. Asa cum s-a mentionat si anterior din punct de vedere al temeperamentului, Ioana face parte din cel melancolic - cel mai puin sociabil dintre toate tipurile Temperamentale, cu o sensibilitate deosebit, lips de energie si rezisten sczut la stres; introvert si instabil, este rigid, rezervat si pesimist. Aptitudinile Ioanei crescute pentru matematica sunt niste aptitudini speciale, ce ar trebui sa constituie o prioritate pentru profesorul de matematica in vederea educarii lor. Creativitatea Ioanei este blocata de mediul inchis in care locuieste, din teama de a nu se face de ras, sau de a nu gresi.