Partidele

Max Weber spunea ca pratidul este o asociatie bazata pe un angajament liber al persoanelor si care le procura liderilor puterea, iar militantilor le da sansa de a urmarii anumite teluri colective, de a obtine avantaje persoanle, sau de a realiza ambele obiective.Un partid le da liderilor puterea ,iar militantilor , o sansa. Definitia care este cel mai des citata ,estea cea data de Joseph LaPalombara si Myron Weiner .Pentru cei doi autori , exista patru caracteristici importante ale grupurilor care iau numele de partide poltice. Prima dintre ele este existenta unei organizari durabile - Aceasta inseamna ca organizatia , grupul care se organizeaza ca un partid trebuie sa aibe o durata de viata care sa depasesaca momentul crearii partidului.Nu este deci suficient ca un grup de persoane sa se puna de acord sa creeze o organizatie careia sa ii spuna partid.Daca initiativa este legata exclusiv de respectivele persoane , atunci cand acestea abandoneaza , organizatia dispare.Acela nu este un partid politic.Pentru ca un grup sa fie partid , este nevoie ca la nivelul organizatiei sa se succada mai multe generatii de lideri. Al doilea element distinctiv este organizarea la nivel local. - Acesta il completeaza pe primu.Un partid este structurat la nivel local , si are in mod necesar o inradacinare in teritoriu .Un partid nu poate fi organizat doar in capitala tarii sau in doar intr-o singura muncipalitate si nici chiar la nivelul unei regiunii.Definitia exclude asa numitele partide regionale , pentru ca presupune ca o organizatie poate sa poarte numele de partid numai atunci cand este structurata ca o retea densa de legaturi intre centru si filiale acoperind la limita intreg teritoriul.Partidele sunt deci o retea la scara larga si nu doar intr-o zona. In al treilea rand este vorba despre vointa de a lua puterea - Un partid este caracterizat de dorinta clara asumata de a dobandi puterea , de a o exercita si de a o pastra.Trebuie sa iti doresti sa cuceresti puterea , trebuie sa ai capacitatea de a o exercita si , evident , vei avea vointa de a o conserva.Daca una dintre aceste dimensiunii lipseste partidul are o problema.Daca lipseste dorinta de a lua puterea , nu putem vorbi de un adevarat partid.Pe de alta parte , o organizatie politica ajunsa la putere nu se gandeste cum sa plece mai repede de acolo.De obicei, vrea sa ramana cat mai mult!. Exercitarea puterii se poate realiza in multe feluri , poti sa guvernezi singur sau poti sa guvernezi in alianta cu altii. A patra caracteristica este cautarea unui sprijin popular , la nivelul alegatorilor. - Un partid este o organizatie care vrea ca , prin alegeri sau pe alta cale , sa beneficieze de sustinerea alegatorilor ,de sprijinul societatii.Dincolo de cai si mijloace , cautarea unei sustineri populare este o dimensiune importanta a organizatilor politice.Intru cat traim intr-o lume democratica ,in care dobandirea puterii se face prin intermediu alegerilor,sustinerea populara este indispensabila pentru orice organizatie partizana.Daca democratia nu exista azi fara vot, atunci nu poti sa atingi scopurile propiului partid poltic daca nu beneficiezi de sprijin la urne.Atunci cand se produc revolutii , sprijinul popular

intervine din nou.Atat pentru a da energie miscarii angajate in rasturnarea regimului descris ca odios , cat si pentru ca ,dupa prelevarea puterii ,guvernul instalat sa obtina ajutorul de care are nevoie la nivelul societatii. Originea partidelor poltice. Partidele politice sunt o creatie recenta.Ele apar in sec a 19 , in ritmul impus de democratizare.Desi recente , ele sunt legate de evolutia politicii in epoca moderna ,mai precis , partidele sunt un aspect al evolutiei parlamentarismului.In ceea ce priveste originea partidelor politice exista un tipar clasic alcatuit din 2 elemente : Primul este creearea , la nivelul legislativului , a asa numitelor grupuri parlamentare.Alese pentru a produce legi parlamentele se organizeaza nu doar in functie de materia legiferarii ci si in functie de o anumita modalitate de a vota.Votul similar creeaza fractiunile sau grupurile parlamentare. Al doilea element este constituirea inafara parlamentului a asa numitelor comitete electorale.Parlamentele sunt constitutie in sec al 19 ,plecand de la o baza cenzitara.Dobandeai calitatea de alegator daca plateai un impozit sau daca acumulai o anumita avere.Nu vota deci toata lumea.Extinderea votului v-a face totusi ca , in cateva decenii , numarul celor care votau sa nu mai fie de cateva sute si de cateva mii iar apoi ,decat zeci sau chiar sute de mii.Alegerea devine astfel un lucru din ce in ce mai dificil.Pentru a pregati alegerile se constituie niste grupuri care poarta numele de comitete electorale si care au ca ratiune de a fi sustinerea candidaturilor.

Partidele poltice se nasc in momentul in care se reunesc intr-un intreg grupurile parlamentare , adika alesi care voteaza la fel , si comitele elecotrale ,echipele constitutie pentru a sustine candidaturile , adica alegerea sau realegerea unei persoane.Partidele poltice au deci o dimensiune parlamentara si una electorala. Mai este un element de care trebuie sa se tina seama pentru a vedea in ce context istoric apar partidele.Este vorba despre definirea unui tip de mandat , cel reprezentativ , care trebuie inteles in opozitie cu mandatul imperativ.Politica moderna este legata defapt de trecerea de la mandatul imperativ la cel reprezentativ.Cele 2 tipuri de mandat inseamna 2 filosofii poltice diferite: Mandatul reprezentativ presupune ca drepturile alegatorului sunt epuizate in momentul alegerii.Dupa ce voteaza , alegatorul e lipsit de orice capacitate , pana la scrutinul urmator . Dupa momentul alegerii cel ales este absolut liber ,el nu mai este legat de vointa alegatorului.Alesul este un reprezentant, el nu depinde de vointa alegatorilor ci legifereaza in numele natiunii. Mandatul imperativ presupune ca alesul se afla sub controlul perament al alegatorului.Alesul nu este un reprezentant pentru ca depinde in fiecare moment de alegator si nu are nici un fel de marja de libertate.El trebuie sa dea seama clipa de clipa in fata alegatorului , care ii conditioneaza vointa.

Functii ale partidelor. Partidele politice indeplinesc atat functii explicite, cat si functii implicite. a)Functia explicita reprezinta formarea opiniei si formularea pozitilor politice.Partidele sunt principalul producator de discursurii si programe poltice.Ele creeaza dezbaterea politica.A doua functie esentiala a unui partid politic este selectarea candidatilor si , in general , a personalului politic.Partidele construiesc si tiraza candidaturile in alegeri si baza de date din care selecteaza personalul politic nonales,in primul rand functiile ministeriale. A treia functie explicita consta in supraveghearea alesilor.Partidele politice ii controleaza pe cei alesi prin grupurile parlamentare: ele controleaza modul in care alesii voteaza , impunand uneori o disciplina de vot foarte rigida. b)Functile implicite ale partidelor sau latente. O asemenea functie este aceea in virtutea careria un partid este o tribuna a dezmostenitilor , a exclusilor , a marginatilor.In acest sens , partidele politice preiau pentru a le exprima asteptarile sau revendicarile celor care nu au o voce publica. O alta functie implicita este cea de asistenta economica pentru membrii sau simpatizanti.Partidele acorda fie in mod legal fie in mod ilegal , privilegii sau protectie simpatizantilor sau membrilor lor. O a treia functie latenta este cea de mobilitate sociala .Partidlee politice dau sansa unor persoana de conditie modesta sa urce in mod semnificativ in ierarhia sociala.

Tipologii 1)Tipologia care este cea mai cunoscuta astazi este cea care separa partidele de stanga de cele de dreapta. Valorile asociate stangii politice sunt : egalitate economica , justitia sau dreptatea sociala ,progresul si laicitate. Valorile asociate dreptei politice sunt diferite: autoritate,egalitate politica si inegalitate economica si sociala, valorile nationaliste si cele morale , de multe ori intr-o perspectiva religioasa asupra moralei. Daca stanga este sensibila la o egalitate tot mai consistenta sau mai pronuntata , dreapta cultiva idea inegalitatii economice bazate pe inegalitatea de capacitati sau de merite. 2)A doua clasificare are in vedere distinctia dintre partide mari si mici. Partidele mici atunci cand este vorba de partide mici nu este vorba despre formatiunile a caror notorietate e ca si inexistenta.In principiu sunt considerate partide mici cele care reusesc sa aibe un scor de 5-7% la alegeri succesive.Deasemenea din aceasta categorie fac parte si acele formatiunii politice care reusesc sa depaseasca pragul electoral fara a face mult mai mult de atat.Numim deci partide mici pe cele care trimit reprezentantii in legislativ. Partidele mari sunt condierate partide mari cele care obtin in mod constant scoruri de peste 20% ( 20% se refera la faptul ca un partid care are o cincime din totalul voturilor exprimate are toate sansele la formarea unei majoritati si la guvernare.)

Intervalul dintre 7 si 20% este intervalul in care oscileaza majoritatea partidelor. 3)A treia tipologie(Partide de cadre si masa) Partidul de cadre reuneste personalitati. Acestia sunt oameni influenti in sustinerea candidatului, pentru castigarea voturilor, ei sunt oameni de afaceri necesari in finantarea campaniei si tehnicieni initiati in arta de a manipula votanti si de a conduce campanii. Intr-un partid de cadre este foarte importanta calitatea membrilor, ce se traduce prin prestigiu, abilitate si avere.. Partidele de cadre se refera la acel tip de partid care este alcatuit din membri aderenti, care sunt notabili. Caracteristica de baza a acestui tip de partide este aceea a calitatii. Partidele de cadre nu cauta membri aderenti, ceea ce nu inseamna ca ar refuza adeziunea unei persoane la programul si doctrina partidului. Ca partid de notabili, partidul de cadre este reprezentat pana in anii '60 de notabili din provincie si din orase: medici, farmacisti, notari si primarul. Partidele de cadre se constituie si reunesc un numar mic de membrii, dar cu deosebita forta si energie, calitati organizatorice si politice care pot influenta si activiza importante grupuri si segmente sociale. In unele cazuri pot capata un caracter elitist. Acestia sunt notabilii traditionali din zona rurala. A doua caracteristica a partidelor de cadre este aceea ca au o structura laxa, si o autonomie mare la nivelul comitetelor si filialelor locale. Contactele personale primeaza in organizarea acestui tip de partide. De aici rezulta disciplina laxa, partidul nedispunand de mijloace de presiune asupra membrilor sai. A treia caracteristica este o mare autonomie a comitetelor locale. Comitetul local exista prin si pentru parlamentarul ales, membrii acestui comitet fiind doar intermediari intre notabilul local si alegatori. Partidele de masa Partidul de masa a aparut odata cu aparita votului universal.Partidele de masa sunt la fel de interesate in atragerea personalitatilor din diferite domenii in randul liderilor lor. Partidele de masa-pun pe primul plan numarul membrilor si mai putin sau deloc au in vedere calitatea acestora. Prin partidele de masa se incearca subordonarea, dominarea societatii de catre un singur partid. O prima caracteristica a partidelor de masa este aceea a obiectivului organizational: recrutarea a cat mai multi aderenti. Istoric vorbind, partidele de masa au aparut din sindicate, cazul cel mai clar fiind cel al Partidului Laburist Aparute intai ca partide socialiste, partidele de masa vor avea un mare numar de militanti si de aderenti, spre deosebire de partidele de cadre care au simpatizanti. La nivel financiar, partidele de masa se deosebesc de cele de cadre prin aparitia cotizatiei lunare sau anuale pe care membrii de partid trebuie sa o plateasca. Partidele de masa se caracterizeaza prin ierarhia stricta a organizatiilor locale fata de filiala centrala. A doua caracteristica este cea a structurii de tip piramidal. Congresul este organul care defineste orientarea partidului pe termen scurt, mediu si lung. Cel mai bun exemplu de partid de masa sunt partidele socialiste si cele comuniste, care s-a construit pe principiul organizatoric al centralismului democratic. 4)Patidele de tip catch-all

Acest partid se deosebeste de tipurile clasice , in masura in care isi propune nu atat sa reprezinte interese articulate la nivelul societatii ,interese ale grupurilor sociale, cat sa seduca electoratul.In al doilea rand , potrivit acestei lecturi,in ultimile decenii ,partidele nu si-ar mai propune sa decupeze la nivel societatii un grup social ,ale carei interese sa le reprezinte, ci isi indreapta atentia catre ansablul electoratului de aici si numele.Este vorba despre partide care se uita in toate directile , cautand sa obtina sprijinul oricarui alegator. Aceasta cautare a votului este semnul profesionalizarii organizatilor poltice.Partidul atrage tot numai e in acest sens purtatorul unui program politic precis.Daca vrei sa obtii sprijinul fiecaruri alegator nu mai poti fi precis. Este evident ca apartia acestor partide este determinata de influenta publica tot mai puternica de mass media si in special de televiziune .Seductia mediatica devine principala preocupare a partidelor.Spatiul public este transformat intr-un spatiu al deliberarii. Un tip de partid foarte aproiat de catch-all party este partidul de alegatori.Acesta cauta sa obtina un sprijin cat mai larg de la indivizi situati in diverse parti ale corpului social care nu mai sunt legati de o anumita conditie sociala.Partidul de alegatori este in micro societatea. Un alt tip de partid catch-all party este partidul electoral-profesional.Acest tip de partid este unul in care organizarea , lidershipul si , managementul poltic sunt asigurate de profesionisti si consultanti mai degraba decat de militanti.Acesta este un tip de organizatie in care militantilor traditionali ,legati de anumite valori ideologice li se substituie persoane care gestioneaza partidul ca pe oricare organizatie. 5) n politic un partid cartel sau partid politic cartel este un partid care utilizeaz resursele de stat s i menin poziia n cadrul sistemului politic . Katz & Mair susin c: "partidele din Europa de Vest . s-au adaptat la niveluri in scadere de participare i implicare n activiti de partid, nu numai prin valorificarea resurselor oferite de ctre stat, ci de a face acest lucru ntr-o manier frauduloas " [1] Conceptul de "partid cartel" a fost propus pentru prima dat n 1992 ca un mijloc de a atrage atenia la modelele de coluziune ntre pri sau de cooperare, mai degrab dect concurena, i ca un mod de a accentua influena statului asupra dezvoltrii partid. n termeni de definire, partidul cartel este un tip de partid care apare n politicile democrate avansate i care se caracterizeaz prin ntreptrunderea de partid i de stat i de un model de coluziune ntre pri. Odat cu dezvoltarea a partidului cartel, obiectivele de politica deveni auto-referenial, profesionale i tehnocratic, i ce puin concurena inter-partid rmne devine axat pe gestionarea eficient i eficace a sistemului politic. Campaniilor electorale, care sunt efectuate de partidele de cartel sunt de capital-intensive, profesionalizat i centralizat, i sunt organizate pe baza unei dependen puternic de la stat pentru subvenii financiare i de alte beneficii i privilegii. n cadrul partidului, distincia ntre membrii de partid si non-membri devine neclar, n care, prin primare, votare electronic, i aa mai departe, prile invit pe toi susintorii lor, membri sau nu, de a participa la activitile de partid i de luare a deciziilor. Mai presus de toate, cu apariia unor partide de cartel, politica devine tot mai depolitizate