Sunteți pe pagina 1din 100

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Diagnosticarea si tratamentul bolii varicoase

PARTE GENERALA

MOTTO:

Pagina 1 din 100

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Ingrijirea medicala este o arta. Deci necesita devotement exclusiv, pregatire temeinica, ca orice pictor sau sculptor. Ce este mai mult sa ai de-a face cu organismul viu templul duhului lui Dumnezeu Florence NIGHTINGALE

Capitolul 1 BOALA VARICOASA DEFINITIE & GENERALITATI

Definitie: Boala varicoasa este o afectiune generala cronica, caracterizata printr-un proces degenerativ al peretelui venos, avand drept urmare aparitia dilatatilor venoase permanente, deseori circumscrise neregulate cu aspect sinuos sau ampular numite varice. ( TOADER. C.) Generalitati: Leziunile degenerative ale peretelui venos se pot extinde la artere si limfatice, cele trei sectoare constituind o unitate functionala. Asocierea varicelor membrului inferior cu varicocelul, hernia, piciorul plat, genul valgum, ptozele viscerale, etc., demonstreaza ca substratul lezional al bolii varicoase depaseste sistemul vascular, leziunile interesand tesutul conjunctiv in totalitate. Boala venoasa si insuficienta venoasa cronica nu sunt sinonime; insuficienta venoasa cronica poate apare intr-un stadiu avansat al bolii varicoase dar poate apare precoce in evolutia unei boli tromboembolice neglijate, a malformatilor vasculare congenitale si a nevrismelor arterio-venoase. Incidenta bolii varicoase este apreciata intre 10-20% a populatiei adulta si este mai frecvent intalnita la femei intre 20-40 ani.

Capitolul 2

Pagina 2 din 100

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

ANATOMIA SISTEMULUI VENOS AL MEMBRELOR INFERIOARE

Reintoarcerea venoasa se realizeaza prin doua sisteme: - sistemul profund, - sistemul superficial. I. Sistemul profund: - este format din venele omonime arterelor. - are doua vene pentru fiecare artera, exceptie fac venele poplitee si femurala - venele profunde: - arcul venos plantar - vene tibiale posterioare - vene tibiale anterioare - vena poplitee - vena femurala - sunt sustinute si inconjurate de masa muschilor cu rol important in circulatia de reintoarcere. - are un rol important in circulatia membrului inferior, deoarece dreneaza aproximativ 80 % din sangele venos. II. Sistemul superficial: - este format din venele: -safena interna - safena externa

Daca nu este sustinut de tesuturile din jur si este privat de actiunea contractilor musculare, sistemul venossafen, poate suferi dilatari considerabile, iar circulatia sangelui se va face contra gravitatiei.

Pagina 3 din 100

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Originea venelor safene: La nivelul fetei dorsale a piciorului se afla o retea venoasa superficiala situate in jurul unui arc venos. Acesta este continuat prin doua vene marginale (vena marginala mediana si vena marginala laterala) spre maleole dispuse pe dosul piciorului. Vena marginala laterala, devine safena externa, ocolind posterior maleola de aceias parte. Vena marginala mediala, se continua in vena safena interna, dupa ce trece inaintea maleolei mediale. Fig.1- Venele dorsale ale Piciorului (1-v.safena interna; 2-vv.digitale; 3-arcada venoasa dorsala;4-reteaua venoasa dorsala;5-v.safena externa).

Pagina 4 din 100

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

VENA SAFENA INTERNA: Este cea mai lunga vena a corpului. Traiect: -urca pe fata mediala a gambei, de la marginea anterioara a maleolei mediale, - ocoleste condilul femural pe dinapoi ajungand la coapsa; aici urca in afara spre fata anteromediala a radacinii coapsei si inainte, - la 4 cm sub nivelul ligamentului inghinal, formeaza o curbura cu convexitatea in jos, numita crosa safenei interne ce trece prin hiatul safen in profunzime, varsanduse in vena femurala Vena safena interna colecteaza un numar mare de ramuri colaterale ce au dispozitie extrem de variata. Fig. 2-Vena safena interna Colateralele crosei sunt venele superficiale ce
Pagina 5 din 100

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

(1-v.epigastrica superficiala; 2-v.; corespund ramurilor superficiale ale arterelor rusinoasa externa superioara femurale. In subcutisul peretelui abdominal 3-v. rusinoasa externa inferioara; aceste vene se astomozeaza cu venele 4- anasto moza intre vv. safene; toracoepigastrice 5-v. interna inaintea maleolei med- Vena femuropoplitee este cea mai importanta iale; 6- arcada venoasa dorsala a colaterala anastomotica, deoarece uneste crosa piciorului; 7- crosa v. safene interne; venei safene interne cu cea a venei externe, 8- v. circumflexa iliaca superioara). stabilind o legatura indirecta intre vena femurala si cea poplitee. Pe parcursul sau, vena este intalnita de : - nervul safen accesoriu (la nivelul gambei) - musculo-cutanatul extern (la nivelul genunchiului) - multiple vase si ganglioni limfatici, la nivelul crosei.

Vena safena interna prezinta pe toata intinderea ei, un numar variabil de valvule (1030) care asigura fluxul sanguin unidirectional si circulatia antigravitationala, ultima valvula gasindu-se la varsarea ei in vena femurala.

VENA SAFENA EXTERNA: Origine: - ia nastere inapoia maleolei laterale. Traiect: - urca pe fata posterioara a gambei in subcutisul acesteia.

Pagina 6 din 100

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

- formeaza o crosa (crosa venei safene externe) , la nivelul intertliniei articultiei genunchiului, perforand lama profunda a dedublarii, si devenind pofunda se deschide in vena poplitee. Colateralele venei safene externe, provin de pe si fata postero-laterala a gambei si de pe planta. Colateralele anastomotice cu vena safena interna sunt numeroase pe gamba, sangele circulind in acestea in directia venei safene interne.

Deosebiri intre cele doua categorii de vene anastomotice, din motive de ordin chirurgical: Fig. 3 Vena safena externa A. Vena safena interna: (1 -v. subcutanata posterioara a - prezinta 5 perforante, trei la nivelul gambei, una coapsei;2 crosa v. safene interne; la nivelul genunchiului (venele tibiale posterioare) 3 - portiunea intrafasciale a. v. saf- iar ultima la nivelul canalului adductorilor. -ene externe; 4 retea venoasa co-laterala; 5- v. safena externa ina-

Pagina 7 din 100

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

-poia maleolei laterale; 6 v. popli-tee; 7 v. femuropoplitee) B.Venele perforante: - realizeaza intre venele profunde si trunchiul safen principal o legatura directa, acestea au o dispozitie constanta si contin la locul de deschidere in venele profunde , valvule ostiale, astfel este asigurata trecerea sangelui de la suprafata spre profunzime. C.Venele comunicante: - realizeaza intre ramurile colaterale ale venelor safene si colaterale venoase profunde o conexiune; aceste sunt inconstante ca dispozitie si numar - prin intermediul venelor din muschi, aceste vene se anastomozeaza direct cu reteaua profunda Capitolul 3 ETIOPATOGENIA Tulburarea initiala , in boala varicoasa, este data de insuficienta unei valvule ostiale ce este situata la confluenta venelor safene cu venele profunde, mai intalnit la nivelul crosei safene interne si mai rar la nivelul unei vene comunicante. (PETRU IGNAT) Insuficienta valvulei ostiale este data de doi factori: - trofic - hemodinamic. Factorul trofic consta intro deficienta ereditara a tesutului de sustinere din peretele venelor, intr-o reducere a fibrelor elastice. Scaderea peretelui venos este dat de exacerbarea factorilor endocrini (pubertate, graviditate), de obezitate si de cresterea varstei. Astfel se explica aparitia bolii varicoase la membrii aceleiasi familii si asocierea frecventa, la acelasi bolnav, a varicelor cu varicocel, hernia, hemoroizi; boli in care intervine aceeasi tulburare a troficitatii tesutului de sustinere. Factorul hemodinamic este reprezentat de pusee de hipertensiune venoasa ortostatica, fiind determinate de exacerbarea actiunii factorilor care ingreuneaza circulatia de
Pagina 8 din 100

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

reintoarcere.Astfel se explica de ce nu toate persoanele cu predispozitie fac varice, aici avem incluse persoanele care presteaza munci grele in ortostatism (brutari, frizeri, muncitori in comert) si unii sportivi (practicanti de haltere, lupte grele). Disproportia dintre rezistenta peretelui venos si presiunea venoasa, este consecinta insuficientei valvulare din boala varicoasa. Daca actionam asupra unui perete venos cu elasticitate scazuta, puseele de hiperpresiune determina dilatarea lumenului venos si rezulta aparitia refluxului venos retrograd si insuficienta valvulei ostiale. Hipertensiunea venoasa determina mai frecvent insuficienta valvei ostiale de la nivelul unei crose decat la nivelul unei comunicante, deoarece venele profunde au o sustinere mai buna si sunt prevazute cu valvule continente si mai rezistente. Astfel, avalvularea ostiala initiala apare cel mai frecvent la nivelul crosei safene interne.

Capitolul 4 FIZIOPATOLOGIE

Factorul care determina si intretine toate tulburarile hemodinamice din varice, este insuficienta valvulara ostiala. Aceste tulburari se accentueaza progresiv si se agraveaza reciproc; refluxul venos ortostatic care este asociat cu hipertensiune venoasa ortostatica, dilatarea si avalvularea axiala si ostiala, staza venoasa. Valvulele axiale ajung sa fie incompetente datorita dilatarii venoase cilindrice excesive, astfel incat sangele refluat recade pana la prima comunicanta , unde se dreneaza in venele profunde. Supraincalcarea circulatiei venoase profunde la nivelul comunicantei de drenaj este data de avalvularea ostiala initiala si avalvularea axiala superficiala care fac ca o anumita cantitate de sange sa fie scurtcircuitata. Refluxul venos ortostatic se va accentua datorita intrarii in actiune a pompei musculovenoase care creste aspiratia sangelui ce este data de comunicanta de drenaj, prin accelerarea circulatiei venoase profunde. Dilatarea excesiva si insuficienta valvulei ostiale din jonctiunea cu venele profunde este data daca comunicanta de drenaj este suprasolicitata , fiind obligate sa sunteze in profunzime o cantitate de sange mai mare decat capacitatea sa de functionala. In timpul
Pagina 9 din 100

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

mersului, circulatia prin comunicanta insuficienta se face in dublu sens, reglata numai de variatile fazice ale gradientului de presiune, consecutive succesiunii de diastole musculare si sistole. Stadii ale bolii varicoase: Stadiul I. (fig. 4) - faza de debut a bolii varicoase. Hemodinamic se afla o insuficienta valvulara ostiala la crosa, cu reflux ortostatic moderat. Sistemul superficial incarcat cu o anumita cantitate de sange, este drenata la prima sau la a doua comunicanta in sistemul profound.

Datorita supraincarcarii, vena se dilata, se alungeste, amortizand astfel ceva din hiperpresiunea ortostatica. Sistemul profund este continent si compenseaza perfect tulburarile hemodinamice, cu toate ca este supraincarcat cu cantitatea de sange scurtcircuitata si refluata.

Pagina 10 din 100

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Fig. 4 - Varice simple stadiul I (fiziopatologie). Avalvulare Dilatare Reflux ortostatic venoasa Hiperpresiune

HEMODINAMIC 1.Insuficienta valvulara ostiala 2.Reflux cu suntare moderata 3.Dilatare superficiala cu avalvulare axiala limitata 4.Hiperpresiune ortostatica superficiala in segmentul interesat CLINIC

Pagina 11 din 100

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Varice simple cu dilatari si sinuozitati

Manometric (prin punctia venei dilatate): hiperpresiune ortostatica partial reductibila la mers. Clinic: varice simple (dilatatie cilindrica a venei superficiale, uneori cu alungirea si sinuozitatea venei)

Stadiul II. (fig. 5) Refluxul ortostatic , printr-un mecanism de cerc vicios, determina dilatarea venei safene si avalvularea sa ostiala si axiala la nivelul comunicantelor dilatate, ce accentueaza refluxul.

Fig. 5. Varice cu pachete varicoase stadiul II.

Pagina 12 din 100

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

HEMODINAMIC Zone de reflux multiple +2-3 comunicante insuficiente Refluxul si suntarea cresc (peste 20%) Avalvulare axiala mai intinsa (coapsa + 1/3 superioara a gambei) Dilatatii sacciforme cu staza pe afluenti si reteaua dermica Hiperpresiune venoasa ortostatica partial reductibila la mers. CLINIC Varice cu pachete si lacuri venoase.

O parte din sange este impins spre colaterale si reteaua venoasa din derm si spre periferie, pentru a degaja sistemul superficial, unde este depozitat , apare staza si pachetele varicoase. Clinic, pot aparea tulburari functionale reduse ( senzatie de oboseala in ortostatosm, greutate, tensiune in gamba). Obiectiv se gasesc dilatatii venoase sacciforme in pachete sau isolate, care sunt sistematizate in unul din teritorile safene si situate pe afluentii trunchiului principal, care sunt depresibile, nedureroase, dispar la declivitate si reapar aproape instantaneu la ortostatism (fig.6) fiind acoperite de tegumente normale sau atrofice.

Stadiul III. (fig. 6) Reprezinta stadiul decompensarii microcirculatiei cutanate si aparitia tulburarilor trofice.

Pagina 13 din 100

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Fig. 6. Varice cu tulburari trofice HEMODINAMIC Zone de refulx multiple extinse la 1/3 inferioara a gambei Reflux de suntare masiva Avalvulare axiala totala a safenei cu pachete varicoase reduse evolutie precoce spre tulburari trofice b) cu pachete varicoase multiple evolutie tardiva spre tulburari trofice Hipertensiune venoasa ortostatica de grad mare Decompensarea microcirculatiei prin cresterea presiunii hidrostatice in capilarul venos Tulburari trofice. CLINIC

Pagina 14 din 100

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Varice cu pachete si tulburari trofice cutanate.

In acest stadiu se gasesc zonele de reflux distale, la gamba si avalvularea axiala superficiala intinsa pana la treimea inferioara a gambei. In regiunea supramaleolara, loc de electie al leziunilor trofice, supraincarcarea accentuata a sistemului superficial se repercuteaza pana in sectorul capilar. La multi bolnavi intalnim pachete si numeroase lacuri venoase, de aspect monstruos cu staza venoasa marcata. Mai putini bolnavi, au refluxul ostial rapid care determina prin crosa venei safene interne o avalvulare axiala totala, de la crosa la maleola interne, atunci cand pachetele varicoase sunt reduse sau lipsesc, ca si sinuoazitatea venei cele doua mecanisme de armonizare a hipertensiunii. Evolutia spre tulburarile trofice este rapida, argumentand astfel rolul protector

al stazei venoase din pachete. Microcirculatia cutanata dereglata este caracteristica stadiului datorita cresterii presiunii hidrostatice la nivelul capilarului venos, consecinta supraincarcarii corculatiei si a hipertensiunii venoase ortostatice. Aparitia flebedemului, are loc prin inversarea gradului de presiune, ce determina un dezechilibru intre resorbtie si filtrare, predominand filtrarea, si trecerea lichidului din vas in interstitiu. Prin contractile muschilor din timpul zilei, presiunea venoasa scade considerabil. Aceasta scadere este mica pentru bolnavii cu varice, astfel creste cantitatea de fluid interstitial (edem). Limfaticele cutanate reprezinta singura cale de reintoarcere a lichidului tisular in conditile hipertensiunii capilare, fiiind activate de cresterea presiunii din interstitiu. Capacitatea lor, nu fac altceva decat sa incetineasca ritmul de instalare a edemului, ce apare numai vesperal. Datorita lichidului de edem cu concentratie proteica ridicata are loc scaderea resorbtiei lichidului in vase, accentuand edemul, astfel fibroblastii proliferati duc la aparitia celulei scleroase. Insuficienta limfatica ce este accentuata de infectie si de celulita scleroasa, evolueaza spre limfedem secundar. Dupa o anumita perioada (doi ani) de evolutie, pielea se hiperpigmenteaza, se eczematizeaza sau se ulcereaza (fig.8), datorita dermatitei de staza.

Pagina 15 din 100

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Deschiderea anastomozelor arterio-venoase este consecinta hiperpresiunii venulare si a interferarii patului capilar in procesul de celulita seroasa, accentuand anoxia prin scurtcircuitarea capilarelor nutritive. Localizarea leziunilor trofice este la nivelul supramaleolei (in special cea interna) datorita frecventei mari a varicelor in teritoriul safenei interne. Clinic, edemul si tulburarile trofice cutanate domina acest stadiu. Tulburarile functionale sunt accentuate si constau in: - crampe musculare, - oboseala la ortostatism prelungit, - uneori, prurit cutanat si hiperhidroza. La examenul clinic, descoperim dilatatii varicoase, edem si leziuni trofice.Pachetele varicoase sunt extinse, gigantice alimentate de numeroase zone de reflux, sistematizate pe unul din trunchiurile safenei. Un reflux cu debit mare, este sugerat de dilatatia sacciforma a crosei sau un lac venos pe trunchiul principal.

Edemul se prezinta sub trei forme evolutive: - fledem, - edemul mixt, - limfedemul secundar. a) Fledemul - prim semn al decompensarii microcirculatiei, caracterizat prin sediul decliv, perimaleolar, apare vesperal dupa ortostatismul prelungit, reversibilitatea totala la declivitatea din timpul noptii si prin depresibilitate (cu pastrarea godeului) b) Edemul mixt - este mai extins si partial reversibil la declivitate. c) Limfedemul secundar - rareori intalnit, caracterizat prin edem permanent, ireversibil, gigant, nu pastreaza godeul la digitopresiune, fiind scleros si dur. Leziuni trofice cutanate reprezentate prin: - dermatite, - celulita scleroasa, - ulcerul de gamba. Dermatita pigmentara (fig.7.) -manifestata printr-o pigmentatie bruna a tegumentelor din 1/3 inferioara a gambei, des intalnita la cei cu varice vechi, si mai ales dupa ulcere de gamba vindecate.

Pagina 16 din 100

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Fig. 7. Dermatita eczematiforma, cea mai intalnita, consecinta aplicarii locale a unor medicamente neadecvate si a unui proces imunologic local prin alergeni ce iau nastere in zona tulburarilor trofice. Celulita scleroasa sau indurativa: - o leziune definitiva prezentata ca o induratie a tegumentelor, ce sunt aderente si nemobilizabile pe planul aponevrotic. Uneori, acest proces se intinde circular in jurul gambei si poate produce semianchiloza gleznei.

Ulcerul de gamba (fig. 8.):

Pagina 17 din 100

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

- leziunea trofica cea mai grava, poate apare dupa traumatisme sau spontan - ulceratie de forma rotunda sau ovalara - localizare supramaleolara interna - fond aton - acoperit de muguri de granulatie - fara tendinta la vindecare spontana Datorita suprainfectiilor microbiene si micotice, secretia ulceratiei poate sa devina abundenta si fetida, cu dermatita puriginoasa. De multe ori acelasi bolnav poate prezenta toate tipurile de leziuni trofice cutanate: edem, - dermatita, - celulita scleroasa, Fig. 8. - Ulcer de gamba - leziuni ce inconjoara un ulcer de gamba. Stadiul IV - aparitia insuficientei valvulare la nivelul trunchiurilor venoase profunde. Venele profunde magistrale,sunt suprasolicitate de cantitatea mare de sangele suntat, astfel, aceste vene se dilata si determina insuficienta valvulelor axiale, cu reflux axial ortostatic si hiperpresiune ortostatica permanenta in sistemul venos profund. Clinic, se aseamana cu cel din sindromul posttrombotic. - impotenta functionala cu reducerea capacitataii de munca - dilatatii varicoase monstruoase - alimentate de zone de reflux numeroase, cu debit mare. Tulburarile trofice sunt avansate si complexe. Flebografia retrograda, evidentiaza refluxul axial profound. Flebomanometria, evidentiaza hiperpresiunea venoasa ireductibila la mers.

Capitolul 5

ANATOMIE PATOLOGICA
Pagina 18 din 100

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Modificarile anatomo-patologice, intereseaza in mod special teritoriul venei safene interne, mai rar a safenei externe si uneori ambele. Microscopic, aceste modificari apar prin hipertrofierea fibrelor mediale ale mediei, apoi apare scleroza fibrelor elastice si musculare, fiind inlocuite de tesutul conjunctiv. Leziunile de periflebita si endoflebita sunt observate la nivelul intimei si adventitiei. Macroscopic, se constata : - dilatarea venelor - placarde de endoflebita vegetalata - atrofia valvulelor =>Astfel, aceste modificari cuprind tot peretele venei.

Capitolul 6

TABLOUL CLINIC Impune anamneza amanuntita, efectuarea examenului obiectiv local, general si recurgerea la investigatii paraclinice in unele cazuri. Anamneza Cuprinde urmatorii timpi importanti: - decelarea factorului ereditar - antecedente personale patologice - profesia bolnavului - data si conditiile de aparitie a varicelor: - in copilarie - la pubertate - postpartum - dupa traumatisme - dupa interventii chirurgicale (dupa afectiuni medicale grave) Durerea poate contine caractere precum:
Pagina 19 din 100

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

durere varicoasa tipica:- senzatie de greutate accentuata vesperal, data de ortostatismul prelungit, senzatie de flebalgii sau arsura , iradiaza pe un traiect al pachetului varicos sau la nivelul unui punct al refluxului profound. durerea in lovitura de bici:- semnaleaza ruperea traumatica a unei valvule, urmata uneori de aparitia unor varice in situ. Hipertensiunea venoasa ortostatica, determina varicelor rezistenta la antialgice, diminuand in repaus, dupa drenajul postural si mai ales dupa aplicarea contentiei elastice. Acestea trebuie deosebite de simptomele sindromului dureros non venos, care pot avea ale cauze: - nevritica - genitala - arteriala - artrozica

Examenul obiectiv Examenul local - bolnavul in: - ortostatism - decubit - dezbracat (de la centura in jos) - mana stanga plasata la nivelul crosei safene - cu mana dreapta se palpeaza tot traiectul venei safene interne. I. Inspectia La persoanele slabe permite: - o estimare a starii varicelor - aprecierea bilaritatii sau absenta acesteia - sediul si tipul varicelor. Observarea unor varice la nivelul abdomenului reprezinta o obliterare veche si inalta (iliaca). 1. Varicele Putem intalnii rupturi ale varicelor , printr-o solutie de continuitate a peretelui venei varicoase in urma unui traumatism. Astfel hemoragia se poate evidentia subtegumentar sau la exterior, unde se intalnesc mai frecvent.
Pagina 20 din 100

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Varicoflebita este o flebita ce apare la nivelul varicelor, poate cuprinde in mare parte trunchiurile safenei sau numai pachetele varicoase. 2. Edemul Manifestarea cea mai fidela si exacta a insuficientei venoase constituite. 3. Leziuni trofice ale tegumentelor: - dermatite si dermatoze - angiodermita capilara - hipodermita scleroasa - ulcerul varicos. Aparitia ulcerului este favorizata de: - ortostatismul prelungit - lipsa igienei locale - grataj - microtraumatisme - infectii - micoze

Aceste leziuni se vor examina atent. Vom examina: - coloratia tegumentelor - marginile piciorului - marginile ulcerului(sunt in general regulate, scleroase). II. Palparea Se realizeaza explorand succesiv venele safene la nivelul croselor, de-a lungul axelor principale a venelor accesorii, multiple colaterale si anastomoze si venele perforante. Varicele la palpare dau senzatie de cordoane elastice depresibile, care la presiune se evacueaza si la suprimarea ei se umplu repede. Astfel se poate aprecia varicelor: - tipul - natura - localizarea Prin palpare se poate examina gradul de insuficienta a croselor.Insuficienta crosei venei safene interne va fi cautata cu bolnavul in ortostatism, coapsa in abductie, rotatie externa, la nivelul pliului de flexiune, medial de artera femurala. Explorarea venelor perforante sau comunicante se efectueaza cu bolnavul avand gambele atarnand, putand fi decelate la nivelul unor zone clasice de emergenta.
Pagina 21 din 100

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Examenul complet al unui bolnav care prezinta varice la nivelul membrelor trebuie sa efectueze o serie de probe clinice clasice. Explorarea clinica a sistemului venos superficial 1. Proba Sicard: - cu degetele amplasate pe crosa, se cere bolnavului sa tuseasca. Unda pulsatila de reflux se va palpa retrograd sub crosa. 2. Proba Brodie-Trendelenburg-Troianiov: Exploreaza insuficienta ostiala (valvulara) Se realizeaza astfel: - bolnavul in decubit dorsal - membrul inferior ridicat la 45 si intinse - se aplica garou la nivelul crosei (radacinea coapsei) - se ridica bolnavul in ortostatism si se urmareste 30 de secunde, - se suprima garoul; daca venele varicoase se umplu retrograd de sus in jos => varice + insuficienta valvulara ostiala.

3. Proba Schwartz: - bolnavul in ortostatism - se aplica lovituri usoare cu degetele la nivelul crosei safene interne. In cazul unei valvule insuficiente percutia efectuata cranial, va da nastere undei pulsatile, ce se propaga pe traiectul venei safene in sens caudal => semnul valului pozitiv. Explorarea clinica a sistemului venos profound: 1. Proba Perthes: - bolnavul in clinostatism, - se aplica banda elastica de la genunchi si pana in triunghiul lui Scarpa; in aceasta pozitie, bolnavul nu are acuze. - se trece bolnavul in ortostatism si se cere sa mearga, daca bolnavul acuza durere inseamna ca varicele sunt secundare post-trombotice. 2. Proba Delbet:
Pagina 22 din 100

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

- bolnavul in ortostatism - se plaseaza un garou deasupra genunchiului, daca la proba de mers varicele insi micsoreaza dimensiunile inseamna ca sistemul venos superficial este deficitar, daca varicele cresc in dimensiuni sistemul profund este deficitar, daca varicele nu-si modifica dimensiunile exista deficienda si a sistemelor superficiale si a venelor comunicante. 3. Proba celor trei garouri (fig.9.): (stabilirea sediului comunicantelor insuficiente) - bolnavul in decubit dorsal cu membrele la 60 - se aplica trei garouri: - primul la baza coapsei - al doilea, deasupra genunchiului - al trilea dedesuptul genunchiului -se ridica bolnavul in ortostatism - se urmareste 30 de minute membrul inferior Daca la desfacerea garoului de sub genunchi varicele se umplu => insuficienta ostiala a venei safene externe. Daca la garoul de deasupra genunchiului varicele se umplu retrograd => insuficienta comunicantelor. Daca la ridicarea garoului de sub coapsa varicele se umplu => insuficienta comunicantelor.

Pagina 23 din 100

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Fig. 9. -Proba celor trei garouri.

- golirea venelor prin ridicarea membrului inferior si aplicarea garourilor. - ridicarea in ortostatism: venele raman colabate (1) - suprimarea treptata a garourilor in 2,3 si 4, evidentiaza sediul refluxului prin umplerea rapida a pachetelor varicoase.

( TOADER C.)

Explorarea concomitenta a sistemului venos superficial si profund

Pagina 24 din 100

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Prototipul acestor investigatii clinice il reprezinta proba celor trei garouri (fig.9), care deriva din proba Brodie-Trendelemburg-Troianov. Proba aceasta are dublu avantaj: - ofera informatii precise asupra celor doua sisteme - este usor de efectuat. Evaluarea functiei circulatorii globale a membrelor inferioare Apreciata prin datele obtinute prin examenul obiectiv al sistemului venos cu: Starea sistemului arterial - se va urmarii decelarea anamnestica a claudicatiei intermitente Starea sistemului limfatic- cand exista o cointeresare a sistemului limfatic,

evolueaza paralel cu modificarile functionale ale sistemului venos. Starea sistemului nervos, se va stabilii prin examenul motilitatii, sensibilitatii si a reflexelor. Examenul general: Scoate in evidenta eventualele asociatii, ce pot influenta stabilirea conduitei terapeutice: - alergii locale sau generalizate - hemopatiile - posibile tromboze sau hemoragii - aparatul urinar - nefrite acute sau cronice - aparatul respirator - bolile infectioase - aparatul digestiv - hernie hiatiala, ulcere digestive - aparatul cardio-vascular - HTA, insuficienta cardiaca

Capitolul 7 A SISTEMULUI VENOS Exe& exit

Pagina 25 din 100

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Explorarea paraclinica furnizeaza date precise cu privire la localizarea, intinderea si evolutia leziunilor precum si asupra eficientei terapiei aplicate. Flebomanometria: Bazata pe principiul masurarii presiunii venoase si descoperirea variatiilor ei in raport cu pozitia membrelor. Se realizeaza cu ajutorul unui aparat numit manometru Claude care este racordat la un ac de punctie venoasa. O crestere peste valoarea normala tradeaza prezenta unui obstacol in circulatia de intoarcere. Flebografia: Se realizeaza cu ajutorul substantelor de contrast, care se amesteca cu sangele. EXPLORAREA PARACLINICA jatb Dupa locul unde se introduce substanta de contrast distingem: - flebografii directe (injectarea substantei intr-o vena periferica) - flebografii indirecte (injectarea substantei in artera) j: Este util in diagnosticul flebitelor localizate la nivelul gambelor. Injectat, izotopul se acumuleaza in fibrina fiecarui tromb format si poate fi detectat prin tehnici de scintigrafie. Daca in organism mai exista si alte concentrari de fibrina (artrita, hematom, edem, plagi pe cale de vindecare), valoarea metodei scade. Metoda ultrasonica Doppler: Eate un mijloc de investigatie mai recent. Se efectueaza cu ajutorul detectorului de viteza ultrasonic sare semnalizeaza si deceleaza acustic si grafic tulburarile aparute in viteza circulatiei venoase.

Capitolul 8 EVOLUTIE SI COMPLICATII

Pagina 26 din 100

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Evolutia este cronica, simptomele bolii varicoase se agraveaza progresiv iar in final se ajunge la insuficienta venoasa cronica. Complicatiile mai frecvente: - ruperea varicelor cu constituirea de hematoame sau cu hemoragie externa, - flebita superficiala - tromboza - leziuni dermo-epidermice (dermite, hiperpigmentari, atrofia dermului) - leziuni dermo-hipodermice(hipodermite, infiltratia hipodermului, constituirea edemului) j - ulcerul varicos - aplicatii ale tesuturilor din profunzime: - leziuni musculo-tendinoase - leziuni articulare - leziuni osteo-periostice. Forme clinice: Boala varicoasa poate imbraca variate aspecte clinice legate de debut, evolutie, prezenta refluxului, topografia varicelor, aspectul morfologic, prezenta sau absenta complicatiilor. 193 get exploror.exe& start exploror.exe& exit

jnell - forme topografice - forma copilariei, pubertatii - forma gravidelor - forma obezilor - varice la arteriopati - varice asociate cu afectarea sistemului limfatic

CAPITOLUL 9 DIAGNOSTICUL
Pagina 27 din 100

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Se bazeaza pe datele oferite de examenul clinic si in unele cazuri, prin recurgerea la unele metode paraclinice de investigare. Problemele care se pun in fata unui bolnav varicos sunt: a) - stabilirea diagnosticului de varice; b) - se va stabili diagnosticul de varice primare sau secundare; c) - excluderea sau confirmarea diagnosticului de varice congenitale din cadrul sindromului Klippel-Trenaunay; d) - un diagnostic anatomo-topografic si evidentierea zonelor de reflux; e) - stabilirea gradului de insuficienta venoasa supraadaugata; f) - stadiul evolutiv ; g) - diagnosticul complicatiilor locale si generale. Diagnostic diferential: Va fi facut cu: - hernia femurala, mai ales la bolnavii ce prezinta dilatatie anevrismala la nivelul crosei venei safene interne; - adenopatia inghinala formatiunea tumorala nu dispare la palpare; - anevrismul arterei femurale comune prezenta pulsatiilor si a suflului; - anevrismul arterio-venos; - diagnosticul diferential al complicatilor: - edemul (cardiac, renal, limfatic, endocrin) - ulcerul varicose (ulcerul Martorell).

Capitolul 10 TRATAMENTUL BOLII VARICOASE Vizeaza asigurarea unei circulatii de intoarcere eficienta prin combaterea stazei, suprimarea zonelor de reflux , protejarea venelor superficiale,precum si combaterea tulburarilor generale.

Pagina 28 din 100

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Mijloacele prin care se realizeaza aceste obiective pot si sistematizate astfel: tratament profilactic; - tratament medical; - tratament curative. Tratamentul profilactic: Adresat persoanelor care se incadreaza in tipul constitutional predispus la boala varicoasa si celor care au predispozitie ereditara. Acestor persoane li se va acorda o atentie speciala in cadrul examinarii periodice, facandu-se apel la contentia elastica la aparitia semnelor premonitorii ale bolii, practicarea sporturilor. Tratamentul medical: - tratament igienic - tratament dietetic: -combaterea constipatiei, obezitatii, a cauzelor favorizante - tratament medicamentos: - flebotonice sau vasoprotectoare, vitamine (PP, C, P, K), detralex - tratament local cu contentie elastica: - se aplica dimineata, inainte de a se da jos din pat, le la varful degetelor pana la radacina coapsei. Tratamentul medical este un tratament paleativ care cuprinde o serie de masuri terapeutice generale, vizand interceptarea unor verigi patogenetice in aparitia si agravarea bolii, precum si o serie de masuri de ordin local. Tratament curativ: - tratament sclerozant - tratament chirurgical a) Tratamentul sclerozant: - salicitat de sodiu - glicerina 75 - solutie lugol 1-2% - moruat de Na Medicatie:-Varice izolate sau restante dupa operatie.

b) Tratamentul chirurgical: Este singurul in masura sa asigure rezolvarea zonelor de insuficienta ostiala si/sau a comunicantelor si extirparea venelor de later. Efectuarea tratamentului chirurgical se realizeaza in urma unui examen clinic complet, local cat si general. Exista unele contraindicatii absolute sau temporare: - varsta
Pagina 29 din 100

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

- obezitatea excesiva - sarcina - limfedemul - arteriopatiile Metodele de tratament chirurgical sunt complexe, toate acordand abordului crosei vene safene si suprimarii trunchiului safenian o atentie deosebita. Ele constau din: - ligaturarea si extirparea crosei venei sfene interne si/sau externe (crosectomia) precum si ligatura colateralelor; - safenectomia smulgerea subcutanata (stripping) cu ajutorul unei sonde speciale (stripper) metoda Babcock; - ligatura supra- sau subfasciala a comunicantelor insuficiente; - extirparea pachetelor varicoase. Rezultatele obtinute in urma tratamentului bolii varicoase sunt bune si foarte bune in 90% din cazuri. Recidivele se datoreaza unui tratament inadecvat, incomplet sau fondului biologic deficitar, ce favorizeaza aparitia dilatatilor pe vena restanta; fie nesuprimarii cauzei in cazul varicelor secundare. ( Dr.A.ANDERCOU.)

Capitolul 11 PREGATIREA PREOPERATORIE Inaintea unei interventii chirurgicale este foarte important, sa se efectueze un examen complet si detaliat al bolnavului pentru a exclude orice risc. Riscul operator scade considerabil atunci cand se refera la subiectii sanatosi si virtuosi si creste insa cand exista o afectiune sistemica. Contraindicatii ale tratamentului chirurgical: - cardiopatiile decompensate - faza terminala a unor boli grave - neoplasemele extinse
Pagina 30 din 100

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

- sarcina avansata Alte boli: - obezitatea - policitemia secundara - HTA Asocierea boala varicoasa-diabet zaharat este foarte intalnita. Se intervine chirurgical atunci cand diabetul este stabilizat iar regimul alimentar si dozele de antidiabetice orale sau injectabile sunt mentionate. Alterarile mecanismului de hemostaza care se cunosc, se estimeaza a fi importante in predispunerea la tromboza sau la declansarea acesteia: tulburarile de coagulare, alterarile functiei plachetare si ale capacitatii de agregare a colagenului, diminuarea titrului de inhibitori in sistemul de coagulare si a activitatii fibrinolitice si cresterea titrului de antifibrinolizine(fig.10). Nu a putut fi elaborata pana in prezent, o tehnica prin care sa se deceleze cu exactitate pacientii predispusi la tromboza. Insa unele modificari biochimice legate de o stare pretrombotica pot fi determinate, cu rezerva ca orice test in vitro induce numeroase artefacte: numaratoarea de trombocite, adezivitatea plachetara crescuta , determinata prin metoda cu izotopi, tehnica absorbtiei fibrinogenului, cresterea factorilor V, VII, VIII,fibrinogen, cresterea PF 3 si PF 4 in plasma, determinarea fibrinei solubile in plasma prin metoda congelarii etanolului , metoda cromatografica de determinare a complexului fibrinogen fibrina, determinarea fibropeptinei A crescute in plasma si a scaderii AT III, avand drept urmare cresterea coagularii prin inhibitia factorului X, precum si scaderea fibrinolizei plasmatice.

LEZIUNE VASCULARA FACTOR TISULAR PLACHETE ADP DEBUTUL COAGULARII INTRINSECI ADEZIUNE F VIII R, Ag ELIBERARE DE COLAGEN

DEBUTUL

Pagina 31 din 100

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

PROTECTIA FACTORILOR REACTIA DE ELIBERARE COAGULARII DE COAGULARE ACTIVI A D P EXTRINSECI PRIN PLACHETE PF4 CATALIZA REACTIEI DE COAGULARE INTRINSECA AGREGARE REVERSIBILA TROMBINA TROMBINA AGREGARE IREVERSIBILA TROMBUS ALB FIBRINA TROMBUS MIXT TROMBUS ALB TROMBUS ROSU FIBRINA PLACHETE ALTE COMPONENTE P F3

Fig. 10. Schema formarii trombusului venos.

Datorita importantei pe care o are lezarea intimei, in preoperator, s-a argumentat ca agentii ce intalnesc peretele vascular pot avea actiune protectoare. In cazul unor deficite hemostazice necunoscute preoperator pot rezulta sangerarea intraoperatorie, sau a unei sangerari datorita erorii de tehnica chirurgicala, este obligatorie determinarea, inaintea interventiei, a gruplului sanguin si a Rh-ului.

Pagina 32 din 100

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Capitolul 12 ANESTEZIA Pregatirea pacientului pentru anestezie este un act esential. In chirurgia venoasa a membrelor inferioare toate tehnicile de anestezie pot fi folosite; in functie de starea pacientului, de tarele lui associate, de durata interventiei chirurgicale se alege tehnica anestezica. Premedicatia are rolul de a limita anxietatea pacientului, sa-i deprime vigilenta, fara insa sa o aboleasca. Cu o ora inaintea inceperii interventiei chirurgicale, se recomanda diazepam 10 mg i.m., sau fenobarbital 100 mg; uneori un neuroleptic ca droperidol 5mg i.m., daca nu, un antihistaminic, romergan 50 mg i.m. Anestezia locala: = blocarea prin infiltratie a receptorilor durerii. Este contraindicat sa se efectueze la nivelul zonelor cu tegumente prezentand leziuni troficoseptice, leziuni care in domeniul patologiei venoase sunt cantonate mai ales la nivelul gambei. Pentru a evita injectarea intravasculara , injectarea solutiei anestezice trebuie sa se faca cu asepsie chirurgicala dupa testul de aspirare. Eficacitatea anesteziei, care este completa dupa 5-15 minute, trebuie sa se verifice inainte de a incepe interventia. Anestezia tronculara: - poate fi utilizata in ligaturile de varice, in excizii-grefe. Intereseaza cel mai adesea: - nervul mare sciatc - nervul safen intern - nervul crural - nervul femurocutanat Anestezia de plex lombar si sacrat: - poate fi aplicata pentru simpatectomii periarteriale in cazurile cu spasm arterial secundar. Anestezia subarahnoidiana si peridurala - intercepteza caile de conducere centripete si centrifuge , la nivelul maduvei in primul caz, iar in al doilea caz, radacinile nervoase ale nervilor rahidieni.

Pagina 33 din 100

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Este necesara examinarea locala a coloanei vertebrale, pe langa un examen preanestezic obisnuit, pentru a cerceta mobilitatea si si a decela eventualele deformatii sau infectii. La bolnavii sub tratament cu anticoagulante, cum sunt cei cu trombembolism, anesteziile de acest fel sunt contraindicate. Pentru o tehnica corecta, este importanta pozitionarea pacientului, asepsia locului de punctie, asigurarea cu trusa speciala destinata acestui scop. Inainte de punctia subarahnoidiana, se va asigura o cale venoasa de aport lichidian si se vor administra 500-1000ml ser fiziologic pentru a prevenii hipotensiunea arteriala. In hemirahianestezie, pacientul se aseza in decubit lateral pe partea unde se va face anestezia, ramanand 5-10 minute in aceasta pozitie. In tehnica hiperbara, punctia pacientului se face in decubit lateral, apoi acesta este pus in pozitie Trendelenburg pentru obtinerea unei anestezii inalte. Se folosesc toate solutile de anestezice la care se adauga glucoza 10%. Rahianestezia continua se realizeaza cu acul Tuohy prin care se trece un tub de polietilena. Anestezicul local se injecteaza continuu sau la cerere. Poate fi folosita in interventile care se practica in mai multe etape, cum ar fi ulcerul de gamba in care grefa se realizeaza dupa 24 de ore de le efectuarea exciziei. Anestezia peridurala unica: Efectuarea acestei anestezii presupune o tehnicitate deosebita ce tine de instrumentar si anestezist, o buna cunoastere a anatomiei regionale si experienta. Aceasta anestezie are utilizare intinsa in chirurgia venoasa a membrelor inferioare, cu precizarea ca in indicatiile actuale punctiile lombare se vor face abordand aceleasi spatii ca si pentru rahianestezie: - L2-L3 - L3-L4 => diminuand astfel riscul de a perfora sau a leza maduva. Anestezia peridurala continua: - se realizeaza cu catetere trecute in spatial peridural cu ace Tuohy. Pentru riscul infectiei, nu se foloseste des in chirurgia venoasa. Anesteziile de conducere: - sunt foarte bine suportate de bolnavii cu cord pulmonary cronic sau insuficienta cardiaca; - sunt metode simple daca se cunoaste bine tehnica efectuarii lor; - au toxicitate sistemica minima; - efecte secundare minime si controlabile.
Pagina 34 din 100

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Anestezia generala: Consta in blocarea sistemului neuroencefalic in totalitate. Este rezervata bolnavilor pentru care o anestezie locoregionala este contraindicata sau nedorita: - cand exista riscul unei trombembolii pulmonare, - la bolnavii sub tratament anticoagulant, - in trombectomia proximala, - in ligaturarea venelor iliace, - cand celelalte metode nu au dat rezultate pentru prevenirea sau recidiva emboliei pulmonare, - in simpatectomia lombara uni- sau bilaterala. Anestezia generala cu IOT - cel mai mult folosita, este cea de pivot volatil si de pivot analgetic. I. Supravegherea preoperatorie: Se asigura, aportul, transporul si necesarul de oxygen adecvate tesutului cerebral, rinichiului si cordului. Supravegherea functiilor vitale, se va face clinic si paraclinic. Toti pacientii cu risc crescut sunt asigurati cu un cateter central (fig.11) pentru refacerea volumului circulant prin tehnica hemodilutiei sau cu sange omolog conservat, atunci cand acesta are indicatie.

Supravegherea postoperatorie imediata:

Pagina 35 din 100

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Pacientii cu HTA, diabet, probleme respiratorii si la cei care pregatirea operatorie a fost scurta sunt supravegheati in faza imediat operatorie. La pacientul bine pregatit si fara probleme majore preoperatorii se simplifica suparavegherea. Analgezia postoperatorie se asigura, de obicei, cu analgetice minore, mobilizarea precoce a acestor bolnavi operati fiind una din masurile importanta de ingrijiri postoperatorii. Fig.11. - Cateterul Swan Ganz

Capitolul 13 METODE DE TRATAMENT CHIRURGICALE A. SAFENECTOMIA INTERNA Este interventia in care se executa rezectia crosei safene interne, la care se asociaza extirparea trunchiului venos safenian, in totalitate sau doar pe diferite intinderi. Atitudinea terapeutica, in domeniul patologiei venoase superficiale de la nivelul membrelor inferioare, poate fi grupata astfel: a) - utilizarea, in exclusivitate, a mijloacelor conservative flebologice in toate cazurile (terapia sclerozanta), b)- intrebuintarea mijloacelor mixte de tratament, c) - interventia chirurgicala in tratamentul afectiunilor venoase. OPERATIA TRENDELENBURG (fig12) Este o interventie antireflux. Rezectia venei safene interne trebuie efectuata la nivelul safenei femurale in locul de deversare a acesteia.

Pagina 36 din 100

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Fig.12 - Operatia Trendelenburg.

1.- Incizia, 2.- Ligatura crosei, 3.- Ligatura colateralelor

Practicarea operatiei Trendelenburg a statuat necesitatea ligaturii crosei safene in imediata vecinatate a venei femurale. Astfel se evita formarea de diverticului venosi safenieni care sunt segmente venoase de staza ce pot favoriza producerea trombozei la acest nivel, cu risc emboligen consecutive. Pe langa riscul amintit, ligaturile incorecte de crosa, pot in plus sa lase neinterceptate colaterale. Prin intermediul acestora, refluxul venos se va putea produce in continuare. Astfel, se considera ca acest mecanism sta la baza multora dintre recidivele varicoase (fig.13).

Pagina 37 din 100

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Fig. 13. Crosectomia safenei interne a). - Ligatura corecta a crosei; b).- Ligatura cu segment lung cu staza; c). - Ligatura cu o colaterala permeabila si reflux.

OPERATIA BABCOCK: - rezectia ostiala a safenei, urmarinddeconectarea safenofemurala prin folosirea unei crosectomii, la care se adauga extirparea safenei cu ajutorul strippingului. Acesta poate fi: - complet - crurogambier - limitat la nivelul coapsei Safenectomia interna, actualmente, se practica aproape in toate cazurile dupa metoda Babcock sau dupa una din variantele acestei metode. Tehnica: Pozitia bolnavului pe masa de operatie: - in decubit dorsal, - membrele inferioare in usoara rotatie externa. Trebuie acordata o atentie deosebita dezinfectiei tegumentelor.

Pagina 38 din 100

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

In interventia bilaterala (fig.14): - membrele inferioare, izolate fata de masa de operatie, prin intermadiul unui sau doua campuri mari; - izolarea regiunii perineale si a organelor genitale. Campul operator se va delimita atat lateral, cat si fata de membrele inferioare. Se pretind izolari adecvate la interventile practicate la un singur membru inferior. Crosectomia: Rezectia crosei safene a fost si este interventia cheie in patologia venoasa a membrelor inferioare. Timpii operatori: - incizia tegumentelor Fig. 14. Interventia bilaterala - disectia crosei safene - disectia colateralelor 1. Incizia tegumenteor. Pentru a crea un camp operator adecvat disectiei crosei este necesara executarea unei incizii, de lungime si plasare cat mai corecta. Incizia necesara este in principal, de 5-8 cm (fig.15), insa la persoanele slabe sunt suficiente si incizii mai mici, ce pot ajunge doar la 3-5 cm.

Pagina 39 din 100

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Fig. 15. Safenectomie interna Campul operator si liniile de incizie crurale In cartus: incizia tegumentelor. A. Proiectia pulsului femoral. a-b Linia iliopubiana.

Incizia se plaseaza la 2-3 cm sub plica inghinala, la baza trunchiului lui Scarpa, unind spina pubelui de spina iliaca anterosuperioara, printr-o linie imaginara. Incizia trebuie sa urmareasca un traiect oblic, de sus in jos si din afara-inauntru (fig.15). Inciziile incorect plasate, pot lasa neinterceptate una sau mai multe colaterale (posibile cai de reflux) ducand la recidiva varicoasa. Inciziile verticale nu sunt recomandate deoarece favorizeaza cicatricile inestetice si nefunctionale. In realizarea inciziei crurale: - se repereaza pulsul arterei femurale, - marginea externa sa depaseasca cu 2-3 cm proiectia tegumentara a pulsului. 2. Disectia crosei venei safene interne. Descoperirea venei safene se face de regula in zona de tranzitie a acesteia cu crosa. Vena se elibereaza printr-o disectie blanda, care se incepe la nivelul peretelui venos anterior,

Pagina 40 din 100

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

apoi se continua circular. Trebuie efectuata cu o pensa de tip Kelly sau cu disectorul Kocher (dar se poate si cu o pensa anatomica) intr-un plan strict periadventicial. Vena safena - se elibereaza pe o distanta de cativa centimetrii, de jur imprejur, in asa fel incat peretii sa fie perfect vizibili, - trebuie denudata de orice fel de resturi de tesut perivenos. Acelasi plan de disectie trebuie pastrat atat la nivelul crosei, cat si al colateralelor. 3. Disectia colateralelor. Deversarea colateralelor in crosa safena este variabila (fig. 16).

Fig. 16. Confluenta safenofemurala 1- vena femurala; 2-crosa safenei interne; 3-vena safena interna; 4-vena safena peroniera sau anterioara; 5-vena femuropoplitee; 6-vena safenotibiala; 7-vena epigastrica superficiala; 8-vena circumflexa iliaca; 9-venele rusinoase externe.

Variabil este si numarul venelor tributare colectorului safenian intern (fig 17). Colateralele sunt bine individualizate. Sunt unele cazuri in care, doua sau trei colaterale se unesc intr-un trunchi comun inainte de devarsarea lor in crosa.

Pagina 41 din 100

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Fig. 17. Sistemul venos safenian intern.

1 -arcada dorsala a piciorului; 2 -arcada plantara superficiala; 3 -vena marginala interna; 4 -vena safena interna; 5 -vena calcaniana interna; 6 -vena safenopoplitee; 7 -vena safena anterioara; 8 -venele rusinoase externe; 9 -vena dorsala superficiala a penisului; 10 -vena subcutanata abdominala; 11 -vena circumflexa iliaca superficiala.

Colaterale ce trebuie evidentiate: - vena epigastrica superficiala - vena circumflexa iliaca superficiala - venele rusinoase externe - vena femuropoplitee - vena dorsala a penisului - vena clitoridiana
Pagina 42 din 100

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Neinterceptarea acestor vene poate fi sursa de reflux si, deci, de recidiva. Vena femuropoplitee uneori poate fi voluminoasa incat se poate confunda usor cu vena safena insasi. Un raport anatomic ce trebuie cunoscut este cel al crosei cu arterele rusinoase externe. De regula, crosa este traversata pe fata ei anterioara de artera rusinoasa sau de o ramura a acesteia. In alte situatii, o ramura arteriala trece pe fata anterioara a coapsei, iar o alta pe fata ei posterioara, plasandu-se de-a lungul repliului facciform al lui Allan-Burns (fig.18).

Fig. 18. Confluenta safenofemurala. Raporturile cu vasele rusinoase. 1-vena femurala; 2-artera rusinoasa externa anterioara; 3-crosa safenei; 4-artera rusinoasa externa posterioara; 5-repliul Allan-Burns.

Artera anterioara trebuie sectionata intre doua ligaturi pentru a se permite o disectie corecta a crosei fara pericolul lezarii acestui vas, la fel se realizeaza si la nivelul ramurii posterioare. Ligatura crosei se efectueaza cu ajutorul unui fir neresorbabil (nylon nr. 9-10) (fig.19) razant la jonctiunea safeno-femurala.

Pagina 43 din 100

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Fig. 19. - Crosectomie interna. A.- Cu simpla ligatura a colateralelor. B.- Cu rezectia colateralelor Vena safena nu se varsa in mod constant la nivelul fetei anterioare a venei femurale. Jonctiunea, se face in cele mai multe cazuri, pe partea anterioara a venei, care trebuie degajata prin disectie, pentru a nu lasa neinterceptata vena dorsala a penisului, sau la femei, vena clitoridiana. Se stie ca aceste vene se varsa la nivelul venei femurale sau al crosei safene interne.

Strippingul: => extirparea venei safene pe cale subcutanata Este de mai multe tipuri: - stripping extern - stripping intern - stripping lung - stripping scurt - stripping 4/5 - stripping controlat Tehnica strippingului: Se descriu trei variante, in functie de modalitatea in care se practica cateterizarea venei: - strippingul retrograd - strippingul anterograd - strippingul bipolar

Pagina 44 din 100

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

1. Strippingul retrograd Sonda de stripping se introduce prin capatul central sectionat al crosei (fig.20).

Fig. 20. Safenectomie externa A. Retrograd; B. Anterograd Se recomanda pentru a impiedica hemoragia in timpul executarii strippingului, trecerea unui fir care inconjoara vena, cu ajutorul caruia, prin tractiune, se poate strange in jurul sondei. Inaintarea sondei este asigurata prin miscari de lateralitate sau de rotatie. Cu rabdare si experienta, se reuseste caterizatea venei pana la maleola interna (trebuie evitate angajarile sondei in colaterale).

Cand strippingul este complet,se observa sub tegumente, in dreptul maleolei interne a tibiei, oliva de la capatul sondei. Pasii urmatori in safenectomia interna (fig.21) = descoperirea originii safenei interne: - se efectueaza o incizie de 0,5-1,5 cm, - se ridica vena cu un elevator sau cu un fir de nylon, - se trece pe sub vena cu acul Deschamp, - se izoleaza si se indeparteaza ramura venoasa amintita, - capatul distal al venei se ligatureaza, - se sectioneaza, - se exteriorizeaza prin plaga vena si sonda.

Pagina 45 din 100

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Fig. 21. Safenectomie interna. Descoperirea safenei interne la glezna. A. Ligatura si venotomie; B. Exteriozarea distala a stripperului. Cele mai multe sonde au la nivelul piesei extractoare un orificiu prin care poate fi trecut un fir gros de ata. Firul se leaga la piesa de extractie, urmand a fi antrenat in canalul de stripping (fig.22).

Fig. 22. Safenectomie interna. Stripping retrograde. A. Pozitia sondei in vena B. Efectuarea strippingului.

Firul este necesar pentru a remedia eventualele incidente ce se pot produce prin ruperea sondei sau prin detasarea piesei extractoare. 2. Strippingul anterograd

Pagina 46 din 100

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Pasii stripingului anterograd (fig. 23): - se practica o incizie de 1-2cm in dreptul maleolei tibiale, - se descopera safena, - se diseca o portiune limitata a venei, - se ligatureaza capatul distal, - se trece un fir circular in jurul segmentului cranial al venei, - solidarizarea venei de sonda stripping.

Fig. 23. Stripping anterograd. Cateterizarea safenei in regiunea distala. Frecvent, cateterizarea anterograda a venei poate antrena fragmente de trombusuri venoase, cu risc emboligen. Patrunderea in vena femurala este, de asemenea, un element ce poate fi periculos prin leziunile traumatice ce le poate produce. 3. Strippingul bipolar Se practica in cazul in care nu se reuseste cateterizarea venei pe toata intinderea ei. Safenectomia cu ligatura ostiala a safenei: Interventia preconizeaza evitarea sectionarii colateralelor crosei, asiguranddeconectarea safenofemurala prin plasarea a doua planuri de ligatura.

Pagina 47 din 100

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Accidente si incidente intraoperatorii: - lezarea traumatica a crosei safene - leziunile venei femurale - leziunile arterei femurale - leziunile colateralelor venoase ale crosei - leziunile vaselor rusinoase externe - lezarea vaselor limfatice. Safenectomia este o interventie cu un risc operator minim pentru bolnav. Incidente legate de stripping: - incidente legate de cateterizarea venei - leziunile traumatice - leziunile vaselor si ale ganglionilor limfatici - leziunile nervilor - hemoragiile si hematoamele

B. SAFENECTOMIA EXTERNA: Este interventia chirurgicala in care se practica rezectia crosei safene externe. TEHNICA Crosectomia: - bolnavul - in decubit ventral - in decubit dorsal cu membrul inferior in semiflexie si in usoara rotatie interna (fig. 24) (pentru interventiile unilaterale) - dezinfectia tegumentelor - izolarea campului operator

Pagina 48 din 100

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Fig. 24. - Safenectomie externa. Pozitia bolnavului in decubit dorsal.

Lucrare de diploma Incizia (fig.25): - incizia se recomanda in plica de flexie a genunchiului, se considera ca de 4-5 cm sunt suficiente. - extremitatea interna a inciziei nu trebuie sa depaseasca mai mult de 1-2 cm axul longitudinal al gambei. - se recomanda si incizia Van der Stricht plasata la 1-2 cm deasupra plicii de flexie a genunchiului, trasata usor oblic de sus in jos si dinafara-inauntru.

Fig. 25. Safenectomie externa A. Incizia obisnuita B. Incizia van der Stricht

Pagina 49 din 100

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Strippingul: Asigura o deconectare eficienta a sistemului venos safenian extern. Strippingul retrograd: - cateterizarea capatului periferic al crosei sectionate. Sonda trebuie sa strabata 3-10 perechi de valve, ajungand inapoia maleolei externe cu mare usurinta. Se practica o incizie de 1-2cm prin care se observa vena cateterizata, apoi este sectionata dupa aplicarea ligaturii distale si se executa strippingul (fig.26).

Fig. 26. - Safenectomie externa. Stripping retrograd.

Lucrare Alte metode chirurgicale: 1. Excizia de pachete varicoase a. Indicatii:

de

diploma

- pachetele varicoase dezvoltate pe colateralele safenei interne sau externe si neinterceptate de stripping. - varice reziduale sau restante post-safenectomie - pachete varicoase generate si intretinute de vene perforante insuficiente, fara legatura cu sistemele safeniene.

Pagina 50 din 100

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

b. Contraindicatii: - ca metoda izolata - in perioada de graviditate la femei 2. Incluziunile de catgut a. Indicatii: - varice reziduale dupa safenectomie - varice recidivate de volum mic si mijlociu situate la coapse si la care nu se pune in evidenta o vena perforanta insuficienta - indicatia de electie este indicata de varicele localizate la coapsa b. Containdicatii: - trombozei in sistemul venos profound - varicele intradinamice cu inflamatie locala - varice varicele situate la nivelul proeminentei osoase - varicele situate in vecinatatea unor vene perforante prin risc de propagare a voluminoase 3. Ligaturile venoase transcutanate.

Capitolul 14 COMPLICATII POSTOPERATORII

Complicatiile postoperatorii cuprind: 1. EDEMUL In general este trecator si se remite prin asigurarea unui drenaj postural veno-limfatic si tratamentul antiinflamator. 2. LIMFOCELUL Interventile chirurgicale delaborate in triunghiul lui Scarpa predispun la leziuni ganglionare si a vaselor limfatice.
Pagina 51 din 100

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Limfa acumulata in postoperator in triunghiul lui scarpa in urma unei suture tegumentare stranse determina un caracter chistic acestei colectii numita limfocel. Daca nu este evacuat in timp util, se poate suprainfecta, face compresie pe elementele vasculo-nervoase sau determina tulburari trofice locale. 3. HEMATOMUL SI ECHIMOZELE Se datoresc unei hemostaze insuficiente la nivelul plagilor operatorii, precum si pe traiectele de stripping. Hematoamele mici si mijlocii se resorb spontan, cele mai mari trebuie evacuate si eventual se impune reinterventie in scop hemostazic. 4. INFECTIA PLAGILOR OPERATORII Supuratia postoperatorie poate imbraca aspect de flegmon sau abces. Tratamentul este: - medical - antibioterapie si antiinflamatorie, - chirurgical - debridare larga si evacuarea colectiilor purulente. 5. NECROZA TEGUMENTARA Este o complicatie rara, apare in disectiile largi prin interesarea traumatica a plexurilor vasculare dermo-epidermice. Aceasta complicatie necesita excizia zonelor necrozante, urmata de sutura clasica sau grefe cu piele libera despicata.

6. DIFICULTARI DE CICATRIZARE POSTOPERATORIE Se intalnesc dupa incizii practicate on zone cu tulburari trofice avansate. Pe astfel de cicatrici se poate grefa infectie bacteriana determinand ulterior aparitia unor ulcere. 7. CICATRICILE VARICOASE Sunt urmarea infectiilor, nevrozelor tegumentare postoperatoare sau nerespectarii linilor Langer. Pe aceste cicatrice vicioase se pot produce exoulceratii, infectii, malignizari. Necesita excizie urmata de sutura plastica sau grefe de piele libera despicata.
Pagina 52 din 100

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

8. TULBURARI DE SENSIBILITATE SI TULBURARI NEUROMOTORII POSTOPERATORII Leziunea partiala sau totala a nervului safen accesor antreneaza anestezie sau diestezie pe fata antero-interna a gambei. Sectiunea completa a nervului safen extern si tibial posterior, determina aparitia piciorului Eguin. 9. TROMBOZELE VENOASE POSTOPERATORII Imbraca doua aspecte: a. - tromboza venoasa superficiala care se dezvolta pe colateralele varicoase restante si clinic se manifesta ca flebite superficiale segmentare. Se trateaza cu antiinflamator local si general b. - tromboze profunde care devin grave daca nu sunt depistate precoce si tratate corespunzator. Prevenirea trombozelor profunde implica: - mobilizare precoce - folosirea bandajului elastic compresiv - heparino-terapie - antiagregante 10. VARICE REZIDUALE Nu reprezinta o complicatie propriu-zisa, ele se dezvolta pe colateralele venelor neinterceptate de stripping sau sunt intretinute de venele perforante insuficiente. 11. TROMBEMBOLIA PULMONARA Este rara in chirurgia venelor superficiale.

Capitolul 15 ROLUL ASISTENTEI MEDICALE N NGRIJIRILE ACORDATE BOLNAVILOR

Nevoile umane reprezint originea ngrijirilor infirmiere n toate serviciile de sntate.


Pagina 53 din 100

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Trebuie menionat c rolul asistentei medicale se schimb de la un deceniu la altul . Nu numai rolul ei se schimb, dar i situaiile n care se gsete. Rolul asistentei medicale const n a ,, ajuta persoana bolnav sau sntoas s-i ctige sntatea ( sau s o asiste n ultimele sale clipe) prin ndeplinirea sarcinilor pe care lear fi ndeplinit singur dac ar fi avut voina sau cunotinele necesare. Asistenta medical trebuie s ndeplineasc aceste funcii, a ngriji astfel bolnavul si rectige independena ct mai repede posibil. Va ajuta bolnavul s respecte prescripiile terapeutice ale medicului. Unii pot considera foarte limitat acest rol al asistentei medicale de a suplini la bolnav ceea ce-i lipsete pentru a fi complet ntreg sau independent din cauza slbiciunii fizice, a lipsei de voin sau de cunotin. Cu ct ne gndim mai mult , cu att rolul asistentei medicale este mai complex. Asistentele medicale trebuie s neleag foarte bine ceea ce vrea pacientul i care sunt nevoile sale pentru a se menine n via i pentru a-i ctiga existena. Ea va fi pentru un timp : ,,contiina celui lipsit de cunotin, dorina de a tri pentru cel ce a gndit la suicid, membru pentru cel cruia i-a fost amputat, ochiul pentru cel ce a orbit, mijlocul de locomoie pentru copil,cunotine i ncredere pentru mama tnr, vocea celor prea slabi pentru a se putea exprima. Rolul ei este cu totul aparte deoarece fiind n locul unde este nevoie de ea, poate drui dragoste celor suferinzi. De mai multe ori, un zmbet, o vorb bun o ascultare sunt mult mai benefice dect un tratament complex. n unitile sanitare, n general se trateaz suferina fizic, nepunndu-se mare pre pe cea sufleteasc. Oamenii sunt nite fiine minunate, de aceea trebuie tratai ca atare. Ei merit toat atenia noastr i tot efortul nostru trebuie ndreptat spre a-i aduce la starea de bine. Viaa oricrui cetean poate fi ameninat la un moment dat, de o suferin aprut brusc, care-l aduce ntr-o situaie critic acut ce trebuie rezolvat de serviciul sanitar cu promptitudine i deosebit competen. Asistenta medico-chirurgical solicit zi i noapte corpul sanitar. Eficiena asistenei de urgen impune o munc dus n echip, pentru a fi eficient, cere din partea fiecruia mult druire, dar n acelai timp mult responsabilitate. Spiritul acestei responsabiliti cere la rndul ei contiin i competen profesional, care s asigure pentru bolnavul de urgen,
Pagina 54 din 100

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

a crui via este ameninat a se sfri uneori n cteva zile, dar i n cteva ore sau minute chiar, aplicarea imediat a tuturor msurilor terapeutice care s nlture cauzele care se opun supravieuirii. Competena corpului sanitar, pus n valoare de o bun organizare i dotare a asistenei de urgen, impune, din partea medicilor i a cadrelor medii, o continu pregtire i perfecionare. Se urmareste in mod deosebit prevenirea trombozei venoase postoperatorii, pe langa masurile de combatere a durerii si de prevenire a complicatiilor comune actului chirurgical. Combaterea durerii se va realiza prin analgetice. Decubitul favorizeaza staza. Poolingul se produce in sinusoidele musculare largi, sediul cel mai frecvent al trombozelor venoase precoce. Tromboza venoasa profunda, postoperatorie este un factor major, cu cu o frecventa cu crestere ingrijoratoare, in timp ce alte complicatii postoperatorii tind sa scada. Pentru a descoperii metodele eficace de prevenire a trombozei venoase profunde postoperatorii trebuie anulate modificarile care se produc in timpul interventiei chirurgicale si trebuie gasite mijloacele care sa suprime staza venoasa de la nivelul gambei. Metodele de reducere a stazei sunt: - metode active - metode pasive Utilizarea bandajelor compresive (fig.27) realizeaza o presiune eficace si diferentiata pe diverse segmente ale gambei, obtinandu-se o scurgere centripeta a sangelui, limfei si a lichidului interstitial

Fig. 27. Bandaj compresiv

Pagina 55 din 100

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Bandajarea gambelor, nu ofera o protectie suficienta, cea mai buna metoda de a prevenii staza venoasa intr-un membru este acela de a-l pune in stare de exercitiu.

STUDIU PRACTIC

Capitolul 1 GENERALITATI PROCESUL DE NGRIJIRE PLANURI DE NGRIJIRE PREZENTARE GENERAL Procesul sau demersul de ngrijire este o metod organizat i sistematic care permite acordarea de ngrijiri individualizate. Este centrat pe reaciile particulare ale fiecrui individ la o modificare real sau potenial de sntate. Demersul mai poate fi definit ca un proces intelectual compus din diverse etape, logic ordonate, care au ca scop obinerea unei bune stri de sntate a pacientului. Dup GENEVIEVE DECHANOZ, procesul de ngrijire reprezint aplicarea modului tiinific de rezolvare a problemelor, a analizei situaiei, a ngrijirilor pentru a rspunde nevoilor fizice, psiho-sociale ale persoanei, pentru a renuna la administrarea ngrijirilor stereotipe i de rutin, bazate pe necesiti presupuse, n favoarea unor ngrijiri individuale, adaptate fiecrui pacient. Aplicarea cadrului conceput al VIRGINIEI HENDERSON n procesul de ngrijire uureaz identificarea nevoilor pacientului pe plan bio-psiho-social, cultural i spiritual i gsirea surselor de dificultate care mpiedic satisfacerea nevoilor. De asemene, permite stabilirea interveniilor capabile s reduc influena acestor surse de dificultate, n scopul de a ajuta persoana s-i recapete autonomia pe ct posibil. ETAPELE PROCESULUI DE NGRIJIRE. Culegerea de date.
Pagina 56 din 100

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Analiza i interpretarea datelor. Planificarea ngrijirilor Realizarea interveniilor Evaluarea.

Culegerea de date: ne permite s facem o inventariere a tuturor aspectelor privind pacientul n globalitatea sa. ne informeaz asupra a ceea ce este pacientul, asupra suferinei, obiceiurile sale de via i strile de satisfacere a nevoilor fundamentale. este faa iniial, debutul procesului de ngrijire de la care ncepe derularea acestui proces. culegerea informaiilor este un proces continuu, n sensul c pe tot parcursul muncii sale asistenta nu nceteaz de a observa , de a ntreba, de a nota date despre fiecare pacient. Tipuri de informaii culese; date obiective (observate de asistent despre pacient) date subiective date coninnd informaii trecute date coninnd informaii actuale date legate de viaa pacientului, obiceiurile sale, anturajul su cu mediul nconjurtor. Analiza i interpretarea datelor. Datele culese trebuie analizate i interpretate: Analiza datelor se face prin: - examinarea datelor clasificarea datelor (care sunt independente, permit satisfacerea autonom a nevoilor). - date de dependen - stabilirea problemelor de ngrijire. - recunoaterea problemelor prioritare. Interpretarea datelor nseamn a da un sens , a explica originea sau cauza problemelor de dependen, adic a defini sursele de dificultate.

Pagina 57 din 100

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Analiza i interpretarea datelor vor conduce asistentul la stabilirea diagnosticelor de ngrijire. Dificultatea n clasificarea datelor dup prioriti provine din: numrul mare de date culese, varietatea surselor de informaie, caracterul schimbrilor unui mare numr de date, subiectivitatea persoanei care culege datele, caracterul adesea urgent i grav al situaiei.

diagnosticul de ngrijire definirea diagnosticului de ngrijire a nceput prin anii 1854-1855 de ctre Florence Neithingel. diagnosticul de ngrijire este o form simpl i precis care descrie rspunsul sau reacia persoanei sau grupului la o problem de sntate, el constituie o judecat practic bazat pe colectarea i analiza datelor i servete de pivot la planificarea ngrijirilor . diagnosticul de ngrijire este un enun concis actual sau parial al manifestrilor de dependen ale persoanei, regrupate sau nu i legate de o surs de dificultate. III. Planificarea ngrijirilor reprezint stabilirea unui plan de intervenie, prevederea etapelor, a mijloacelor de desfurare i a precauiilor care trebuie lucrate. Planul de intervenie sau de afeciune are loc dup formularea diagnosticului de ngrijire, trebuie s influeneze pozitiv starea fizic i psihic, s reduc problemele de dependen, s in cont i de prescripiile medicale. Prezint dou componente: obiectivele de ngrijire care pot fi definite ca un rezultat pe care dorim s-l obinem n urma interveniilor sau descrierea unui comportament pe care l ateptm de la pacient. interveniile sunt a doua component a planificrii ngrijirilor, alegerea interveniei permite determinarea modului de a aciona pentru a corecta problema de dependen a pacientului, ele trebuie s fie msurabile, evaluabile. IV. Realizarea, aplicarea interveniilor constituie momentul realizrii contiente i voluntare a interveniilor planificate pentru a obine rezultatul ateptat.
Pagina 58 din 100

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

V. Evaluarea ngrijirilor const ntr-o apreciere asupra progresului pacientului n raport cu interveniile asistentei. Evaluarea este o condiie absolut a calitii ngrijirilor, ea trebuie s se fac cu regularitate pe tot parcursul procesului de ngrijire.

AVANTAJELE PROCESULUI DE NGRIJIRE Demersul se sprijin pe date furnizate de pacient sau din surse sigure, deci constituie un instrument de individualizare, de personalizare a ngrijirilor. O alt calitate a demersului const n faptul ca informaiile constituie o surs foarte util pentru controlul calitii de ngrijire. Pune la dispoziia ntregii echipe de ngrijire detaliile planificrii ngrijirilor fcnd posibil raionalizarea ngrijirilor, coordonarea i stabilirea prioritilor.

Capitolul 2

SCOPUL LUCRARII

Prin derularea didactica a etapelor de diagnostic si a studiului practic s-a urmarit realizarea unui plan de ingrijire cu obiective si interventii nursing specitice si care sa contribuie la o recuperare cat mai rapida si eficienta a pacientului.

Capitolul 3

Pagina 59 din 100

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

MATERIAL SI METODA

S-a studiat un lot de 46 de pacienti internati si tratati in Sectia Chirurgie a Spitalului Militar Sibiu. Studiul retrospectiv al acestor cazuri se situeaza in perioada 26.01.2005-13.09.2005, si cuprinde bolnavi internati si operati pentru varice ale membrelor inferioare. Relatia care se stabileste intre asistenta medicala si pacient trebuie sa se desfasoare intr-un mod cat mai familiar pentru a castiga increderea pacientului in personalul medical si in tratamentul urmat atat pe durata spitalizarii cat si ambulator sau la domiciliu. O relatie necorespunzatoare poate determina refuzul tratamentului necesar suspiciunea in ceea ce priveste rezultatele tratamentului.

Capitolul 4

REZULTATE SI DISCUTII

I - Se prezinta studiul cu tabele, grafice, comentand fiecare capitol II - Se prezinta cateva cazuri clinice in care sunt culese date conform celor 14 nevoi fundamentale, in vederea evaluarii si satisfacerii nevoilor fiziologice. III - Se prezinta planul de ingrijire specific in perioada postoperatorie.

I. DISTRIBUTIA PACIENTILOR PE SEXE

SEX Masculin

NR. PACIENTI 25

TOTAL

Pagina 60 din 100

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

46 Feminin 21

MEDII Urban Rural

NR. PACIENTI 34

TOTAL

46 12

CONCLUZII: Din cercetarile personale, se constata o frecventa mai crescuta a bolii varicoase la persoanele de sex masculin decat la cel feminin, cu toate ca din literatura reiese faptul ca frecventa este mai crescuta la persoanele de sex feminin. Explicatia este ca in perioada 26.01.2005-13.09.2005, s-au internat mai multi pacienti de sex masculin decat cel de sex feminin.

DISTRIBUTIA PACIENTILOR PE MEDII

Pagina 61 din 100

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

50 40 30 20 10 0 Urban Rural Total

CONCLUZII: Se constata o crestere in mediul urban fata de mediul rural. Explicatia este ca pacientii din mediul urban dau importanta mai mare bolii fata de pacientii din mediul rural care se gandesc in primul rand la treburile gospodaresti, apoi la boala. Accesibilitatea mai mare in mediul urban la consult de specialitate si la tratament.

DISTRIBUTIA PACIENTILOR PE GRUPE DE VARSTA

Pagina 62 din 100

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

GRUPE DE VARSTA Sub 20 de ani 21-30 de ani 31-40 de ani 41-50 de ani 51-60 de ani 61-70 de ani Peste 70 de ani

NR. PACIENTI 3 5 8 14 9 5 2

TOTAL

46

14 12 10 8 6 4 2 0 CONCLUZII: Incepand cu varsta de 31 de ani se constata o crestere a cazurilor de boala varicoasa, pentru ca la grupele 41-50 de ani sa se observe cea mai inalta frecventa. Explicatia ar putea fi o activitate fizica si eforturi mai intense la locul de munca si in gospodarie, constientizarea bolii si aspectul inestetic cu impact psiho-social (mai ales la sexul feminin). Sub 20 ani 21-30 ani 31-40 ani 41-50 ani 51-60- ani 61-70 ani Peste 70 ani

Pagina 63 din 100

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

BOLI ASOCIATE

BOLI ASOCIATE Obezitate Diabet H.T.A. Cardiopatie ischemica Lipom de coapsa Lipofibrom de gamba Chist sebaceu sacrat

NR. PACIENTI 7 2 9 2 1 1 1

TOTAL

23

9 8 7 6 5 4 3 2 1 0

Obezitate Diabet H.T.A. Cardiopatie ischemica Lipom de coapsa Lipofibrom de gamba Chist sebaceu sacrat

CONCLUZII: Cea mai frecventa asociere a bolii varicoase a fost cu C.I.C =9 cazuri, urmaind in ordine descrescatoare: obezitate (7 cazuri ), diabetul (2 cazuri ), H.T.A. (2 cazuri) si alte afectiuni locale (lipoame, lipofibroame, chiste sebacee).

Pagina 64 din 100

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

INTERVENTII CHIRURGICALE PRACTICATE

NR. 1 2 3 4 5 6

INTERVENTII CHIRURGICALE Safenectomie interna unilaterala (crosectomie=safenectomie) Plastia ulcerului cu PLD Excizie de pachete varicoase Insailari cu catgut Ligaturi transcutanate Excizia ulcerului varicos + sutura

NR. PACIENTI 39 1 45 26 5 1

4% 22%

1% 33%
Safenectom ie interna unilaterala Plastia ulcerului cu PLD Excizie de pachete varicoase Insailari cu catgut Ligaturi transcutanate

1% 39%

Excizia ulcerului varicos + sutura

CONCLUZII: In urma studiului efectuat, am constatat ca frecventa cea mai mare a interventilor chirurgicale, consta in safenectomie asociata cu excizia de pachete varicoase (39 cazuri) cu insailari de catgut (26 cazuri) si ligature transcutanate (5 cazuri). Excizia de pachete varicoase a fost practicata ca tehnica izolata 6 cazuri ca interventie de completare dupa safenectomie anterioara.

Pagina 65 din 100

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

REPREZENTAREA GRAFICA A COMPLICATIILOR BOLII VARICOASE

VARICE COMPLICATE Ulcere varicoase Dermita de staza Varicoflebite Tromboza varicoasa

NR. PACIENTI 2 3 1 1 TOTAL 7

20% 40% 20%

Ulcere varicoase Dermita de staza

Varicoflebite(tromboze) Tromboza

20%

CONCLUZII: Am constatat ca tulburarile trofice (dermita de staza si ulcere varicoase) reprezinta complicatiile cele mai frecvente in evolutia bolii. Explicatia fiind o evolutie indelungata si neglijata a bolii.

II. CAZURI CLINICE CAZ CLINIC Nr. 1

Pagina 66 din 100

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

NUME: R PRENUME: C VARSTA: 64 Ani DOMICILIUL: Mediu rural OCUPATIA: Pensionara RELIGIE: Ortodoxa STAREA CIVILA: Casatorita SEX: Feminin CONDITII DE VIATA: Bune COMPORTARE FATA DE MEDIU: Corespunzatoare DATA INTERNARII: 05.01.2006 DIAGNOSTIC LA INTERNARE: Varice la membrul inferior drept cu dermita de staza la gamba si lipom la nivelul coapsei MOTIVELE INTERNARII: - varice la membrul inferior drept - dermita de staza la gamba dreapta - dureri in gambe - edeme posturale - tumora solida la nivelul coapsei drepte STAREA DE SANATATE TRECUTA Antecedente personale patologice: - bolile copilariei - cura varicelor membrului inferior stang - HTA gradul 2 - cardiopatie ischemica cronica - nu este alergic la nici un medicament sau aliment Antecedente heredo-colaterale: - mama cardiaca ISTORICUL BOLII Pacienta in varsta de 64 de ani a fost operata in urma cu 14 ani pentru varice la membrul inferior stang cu evolutie simpla postoperator.

Pagina 67 din 100

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

De circa 6 luni de zile constata aparitia unei tumori la nivelul coapsei drepte pe traiectul ipotetic al venei safenei interne si remarca accentuarea dilatatilor venoase varicoase si la nivelul gambei drepte, precum si a edemului postural. Examinata in ambulatoriu de specialitate al S.M. Sibiu, s-a precizat diagnosticul de varice la membrul inferior drept si suspiciunea de lipom al coapsei, recomandandu-se interventia chirurgicala.

EVALUAREA CELOR 14 NEVOI FUNDAMENTALE LA INTERNARE 1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie - Puls: 85 batai/minut - Respiratie: 18 respiratii/minut - T.A.: 180-210 mmHg - Torace normal conformat - Nu fumeaza 2. Nevoia de a manca si a se hidrata - Inaltime: 1,67 m - Greutate: 65 kg - Orarul meselor este regulat - Nu prezinta unele aversiuni fata de unele medicamente sau alimente - Abdomen suplu, nedureros la palpare - Nu prezinta leziuni ale cavitatii bucale - Dentitie cu lipsuri 3. Nevoia de a elimina - Mictiuni spontane fiziologice (4-5 mictiuni/zi) - Materii fecale de culoare si aspect normal - Transpiratii in limite normale 4. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura - Sistemul ostio-articular mobil - Sistemul conjunctivo-adipos bine reprezentat - Sistemul muscular reprezentat
Pagina 68 din 100

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

- Amplitudinea miscarilor: mers deficitar datorita problemelor la nivelul membrului inferior drept 5. Nevoia de a dormii si a te odihnii - Prezinta insomnie si anxietate legate de starea de boala

6. Nevoia de a te imbraca si a te dezbraca - Pacienta se dezbraca si se imbraca singura fara ajutor - Prezinta interes pentru o tinuta curata si adecvata 7. Norme de a mentine temperatura corpului in limite normale - Temperatura 36,8C - La temperatura scazuta, se refugiaza in mediu cald , bea lichide calde, se imbraca mai gros - La temperaturi ridicate, cauta refugiu in locuri racoroase 8. Nevoia de a mentine tegumentele curate si integre - Pacienta poate sa-si efectueze igiena corporala precum si pe cea buco-dentare - La nivelul membrului inferior drept se observa prezenta varicelor, in rest tegumentul este normal colorat. - Parul este curat, ingrijit - Unghile sunt ingrijite 9. Nevoia de a evita pericolele - Labilitate fizica si psihica datorita anxietatii fata de boala si evolutia bolii - Nu prezinta tulburari vizuale, auditive, olfactive, tactile - Nu prezinta tentative de suicid 10.Nevoia de a comunica - Pacienta nu prezinta dificultati de comunicare - Gesturile sunt in concordanta cu mesajul verbal - Limba vorbita si scrisa este romana - Este in relatii bune cu familia 11.Nevoia de a actiona conform propriilor credinte si valori - Relogia ortodoxa - Participa la slujbele religioase - Nu percepe boala ca o pedeapsa 12.Nevoia de a fii ocupat si realizat
Pagina 69 din 100

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

- Pacienta solicita si accepta ajutor - Se considera multumit de sine 13.Nevoia de a se recrea - Timpul liber pacienta il petrece cu familia - Urmareste emsiunile preferate: stirile si folclorul 14.Nevoia de a invata sa-si pastreze sanatatea - Este preocupata si interesata sa afle cat mai multe despre stare de sanatate - Este dispusa sa coopereze la toate tehnicile la care este supusa - Este preocupata de consecintele acestei boli asupra organismului

OBIECTIVE: Readucerea nevoilor alterate la normal (ex: - pacienta sa aiba o circulatie si o respiratie buna; sa aiba un somn bun si sa fie odihnita s.a.) INTERVENTII: - am asistat la examinarea locala a pacientului de catre medic. - am asigurat un raport suficient de lichide pe 24 de ore - i-am masurat, urmarit si notata in foaia de temperatura valorile functiilor vitale; T = 36.8C TA = 180-210 mmHg R = 18 respiratii/minut P = 85 batai/minut - am administrat la indicatia medicului tratamentul medicamentos general si am urmarit efectul acestuia asupra organismului - am discutat cu pacienta despre boala sa in vederea reducerii anxietatii Investigatii paraclinice: Analize de laborator: VSH 26-50mm - hemoleucograma - uree - glicemie - probe hepatice - cuagulograma - in limite normale - examen sumar de urina

Pagina 70 din 100

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Examen boli interne precizeaza diagnosticul de cardiopatie ischemica cronica si HTA esentiala gradul 2 si stabileste conduita terapeutica. Se propune cura chirurgicala a varicelor si a tumorii de la nivelul coapsei drepte sub rahianestezie Pregatirea preoperatorie Interventii: - i-am explicat pacientei necesitatea interventiei - am pregatit fizic si psihic pacienta - am stabilizat valorilor TA la 160-165/ 80-85mmHg sub tratament cu antihipertensive de tip nifedipin, neocristepin Operata in ziua de 31.01.2006 sub rahianestezie s-a efectuat: - crosectomie, safenectomie interna dreapta prin stripping scurt - excizia de pachete varicoase - ligaturi transcutanate cu catgut - excizia unui lipom difuz de la nivelul coapsei

Evolutie si ingrijiri postoperatorii: - am comunicat cu pacienta in legatura cu starea si evolutia bolii - am solicitat pacientei sa coopereze la ingrijirile ce i se dau, felicitand-o pentru progresele facute - combaterea durerii - analgezice uzuale (algocalmin) - monitorizarea diurezei (urineaza spontan, imediat dupa operatie) - heparinoterapie profilactica: fragmin 2500 U.I. subcutan (5 zile postoperator) - reluarea tranzitului intestinal si alimentatiei pe cale naturala prima zi postoperator Evolutie locala: -hematoame si echimoze pe traiectul de safenectomie care se evacueaza repetat printre firele de sutura - varicoflebita pe varice restante la coapsa stanga care necesita tratament cu anticoagulante si antiinflamatorii - suprimarea ligaturilor transcutanate de catgut a 6 zi postoperator si scoaterea firelor de sutura a 11 zi postoperator

Pagina 71 din 100

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

EVALUARE LA EXTERNARE: - varice la nivelul membrului inferior drept cu dermatita de staza la gamba => operate - lipom difuz la coapsa dreapta => operat - hematoame si echimoze postoperatorii in resorbtie - varicoflebita la membrul inferior stang in remisie - cardiopatie ischemica cronica - HTA gradul 2 In urma tratamentului, local si general se constata ca evolutia este favorabila si se externeaza in ziua 25.01.2006 (a 14 zi postoperator, dupa 20 de zile de spitalizare) cu urmatoarele recomandari: - regim alimentar hiposodat - tratamentul afectiunilor cardiace asociate

CAZ CLINIC Nr. 2 NUME: B PRENUME: I VARSTA: 54 de ani DOMICILIUL: Mediu rural OCUPATIA: Pensionara RELIGIA: Ortodoxa STAREA CIVILA: Casatorita SEX: Feminin CONDITII DE VIATA: Bune COMPORTARE FATA DE MEDIU: Corespunzatoare DATA INTERNARII: 14.03.2006 DIAGNOSTIC LA INTERNARE: Varice la membrul inferior drept MOTIVELE INTERNARII: -Varice izolate si grupate in pachete la membrul inferior drept - greutate - durere in gamba

Pagina 72 din 100

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

STAREA DE SANATATE TRECUTA Antecedente personale patologice: - bolile copilariei - hepatita acuta virala (in copilarie) - cura varicelor membrului inferior stang in urma cu 10 ani - diabet zaharat - obezitate gradul 2 - hepatita cronica - hipercoresterolemie Antecedente heredo-colaterale - prezenta varicelor la mama ISTORICUL BOLII Mentioneaza debutul in urma cu 20 de ani prin aparitia de varice la ambele membre inferioare. - Operata la membrul inferior stang in urma cu 10 ani si cu accentuarea varicozitatilor la membrul inferior drept, dureri in gambe dupa ortostatism prelungit de circa 5 ani

- Examinata de medicul de familie si in ambulatoriul S.M. Sibiu, se precizeaza diagnosticul de varice si se recomanda internarea in spital.

EVALUAREA CELOR 14 NEVOI FUNDAMENTALE LA INTERNARE 1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie - puls: 90 batai/minut - respiratie: 24 respiratii/minut - T.A: 140/90 mmHg - Ambele hemitorace participa simetric la miscarile respiratorii 2. Nevoia de a manca si a se hidrata - inaltime: 1,64m
Pagina 73 din 100

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

- greutate: 98 kg - orarul meselor este neregulat - abdomen mare, nedureros la palpare 3. Nevoia de a elimina - mictiuni spontane, fiziologice (7-8 mictiuni/zi) - materii fecale de culoare si aspect normal ( 1 la doua zile) - transpiratii date de starea de obezitate 4. Nevoia de a te misca si a avea o buna postura - Mersul este ingreunat datorita durerii in gamba dreapta data de prezenta varicelor si de obezitate 5. Nevoia de a dormi si a se odihnii - Pacienta are obiceiul de a citii inainte de culcare - Doarme in medie 6 ore pe noapte - Prezinta o usoara insomnie si anxietate crescuta legata de starea de boala - Pacienta cunoaste necesitatile de somn ale organismului 6. Nevoia de a te imbraca si dezbraca - Pacienta se imbraca si se dezbraca singura fara ajutor - Prezinta interes pentru o tinuta curata si adecvata 7. Nevoia de a mentine temperatura corpului la limite normale - Temperatura: 36,9C - La temperaturi mai scazute se simte bine, bea lichide caldute - Evita temperaturile ridicate inceteaza activitatea si cauta refugiu in locuri mai racoroase

8. Nevoia de a mentine tegumente integre si curate - Pacienta poate sa-si efectueze singura igiena corporala precum si pe cea bucodentara - Tegumentul la membrul inferior stang prezinta cicatrici postoperatorii, iar la membrul inferior drept se observa prezenta varicelor - Parul este ingrijit - Unghile sunt ingrijite - Fara alte elemente patologice la examenul general 9. Nevoia de a evita pericolele
Pagina 74 din 100

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

- Usoara labilitate fizica si psihica dstorita anxietatii fata de boala si evolutia bolii - Nu prezinta tulburari vizuale, auditive, olfactive, tactile - Nu prezinta tentative de siucid 10. Nevoia de a comunica - Pacienta nu prezinta tulburari de comunicare - Gesturile sunt in concordanta cu mesajul verbal - Limba vorbita si scrisa este romana - Este in relatii foarte bune cu familia 11. Nevoia de a actiona conform propriilor credinte si valori - Religia ortodoxa - Participa in zilele de sarbatoare la slujbele bisericesti - Nu percepe boala ca pe o pedeapsa - Nu are nimic impotriva altor religii 12. Nevoia de a fii ocupat si realizat - Pacienta este preocupata sa fie cat mai utila in familie, vrea sa-si ajute foarte mult copii - Solicita si accepta ajutor - Nu este multumita de sine 13. Nevoia de a se recrea - Timpul liber pacienta il petrece cu familia si uneori cu vecinii care ii sunt prieteni - Urmareste emisiunile preferate 14. Nevoia de a invata sa-si pastreze sanatatea - Este preocupata si interesata sa afle cat mai multe despre starea de sanatate - Este dispusa sa coopereze la toate tehnicile la care este supus - Este preocupat de consecintele acestei boli asupra organismului.

OBIECTIVE: -Readucerea nevoilor alterate la normal: Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie => pacienta sa respire nornal si sa aiba o buna circulatie Nevoia de a manca si a se hidrata => pacienta sa aiba un orarul meselor regulat si sa consume lichide Nevoia de a elimina => pacienta sa aiba o mictiune si un scaun normal
Pagina 75 din 100

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Nevoia de a te misca si a avea o buna postura => pacienta sa nu mai aibe dureri la nivelul gambei, sa se poata deplasa Nevoia de a dormi si a te odihnii => pacienta sa dorma si sa se odihneasca INTERVENTII: - am asistat la examinarea locala a pacientului de catre medic. - am asigurat un raport suficient de lichide pe 24 de ore - i-am masurat, urmarit si notata in foaia de temperatura valorile functiilor vitale; T = 36.9C TA = 140-90 mmHg R = 24 respiratii/minut P = 90 batai/minut - am administrat la indicatia medicului tratamentul medicamentos general si am urmarit efectul acestuia asupra organismului - am discutat cu pacienta despre boala sa in vederea reducerii anxietatii Interventii paraclinice: - glicemie = 142mg% - colesterol = 27 mg% - GOT = 53 U.I. / L - GPT = 103 U.I. / L - hemoleucograma - uree - creatinina - bilirubinemie - acid uric si coagulograma in limite normale - Ecografie abdominala = > ficat marit de volum cu ecogenitate crescuta omogena si atenuare posterioara. In rest fara alte modificari patologice

- RX cardio-pulmonar = cord cu diametrul transvers crescut fara leziuni active pleuropulmonare


Pagina 76 din 100

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Examen boli interne: Precizeaza diagnosticul de diabet zaharat, obezitate gradul 2, hepatita cronica, hipercoresterolemie si stabileste conduita terapeutica. Se propune cura chirurgicala a varicelor sub rahianestezie Operata in ziua de 15.03.2006 sub rahianestezie, s-a efectuat: - crosectomie - safenectomie interna dreapta prin stripping - excizia de pachete varicoase - ligaturi transcutanate cu catgut => FARA INCIDENTE SI ACCIDENTE INTRAOPERATORII Ingrijiri si evolutie postoperatorie - am comunicat cu pacienta in legatura cu starea si evolutia bolii - am solicitat pacientei sa coopereze la ingrijirile ce i se dau, felicitandu-o pentru progresele facute - combaterea durerii - analgezice uzuale (algocalmin) - monitorizarea diurezei (urineaza spontan, imediat dupa operatie) - heparinoterapie profilactica - fragmin 2500 U.I. subcutan 4 zile postoperator. - reluarea tranzitului intestinal si alimentatiei pe cale naturala prima zi postoperator - sub regim de diabet, cu 200 g hidrati de carbon, valoarea glicemiei se stabilizeaza la 113-123 mg% - hepatoprotectoare + coleretice (pentru afectiunea hepatica) (silimarina) (colebil) Evolutie locala : - mici echimoze si hematoame pe traiectul de safenectomie care necesita evacuari printre firele de sutura si pansament local - suprimarea ligaturilor transcutanate a 6 zi postoperator - scoaterea firelor de sutura a 10 zi postoperator cu cicatrizare a plagilor operatorii.

Pagina 77 din 100

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

EVALUARE LA EXTERNARE: - varice la membrul inferior drept => operate - diabet zaharat obezitate gradul 2 - hepatita cronica - hipercoresterolemie In urma tratamentului, se constata ca evolutia este favorabila si se externeaza a 8 zi postoperator, cu urmatoarele recomandari: - CM = concediu medical - regim de diabet - evitarea ortostatismului prelungit - tratamentul bolilor asociate - control clinic si biologic ambulatoriu

CAZ CLINIC Nr. 3 NUME: R PRENUME: C VARSTA: 35 ani DOMICILIU: Mediu urban OCUPATIE: Salariata RELIGIE: Ortodoxa STARE CIVILA: Casatorita SEX: Feminin CONDITII DE VIATA: Bune COMPORTAMENTUL FATA DE MEDIU: Corespunzatoare DATA INTERNARII: 27.06.2006 DIAGNOSTIC LA INTERNARE: - Varice la ambele membre inferioare MOTIVUL INTERNARII: - Dilatatii venoase varicoase la ambele membre inferioare - Durere si greutate in gambe Starea de sanatate:
Pagina 78 din 100

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

- antecedente personale: - bolile copilariei - tiroidectomie subtotala pentru gusa nodulara - antecedente heredocolaterale: - prezenta varicelor la unul din membrii familiei mama ISTORICUL BOLII: Retinem debutul afectiunii in urma cu aproximativ 2 ani, prin aparitia de venectazii la ambele membre inferioare care in timp s-au extins si s-au grupat in pachete varicoase. La acestea s-au adaugat:- dureri locale - edeme peri-maleolare posturale Examinata de medicul de familie si in ambulatoriu de specialitate a spitalului Militar, Sibiu se precizeaza diagnosticul de varice si se recomanda interventia chirurgicala.

EVALUAREA CELOR 14 NEVOI FUNDAMENTALE LA INTERNARE

1.Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie - puls: 67 pulsatii/minut - respiratie: 16 respiratii/minut - T.A: 110-70 mmHg - torace normal conformat 2. Nevoia de a manca si a se hidrata\ - inaltime: 1,70 m - greutate: 65 kg - mod de alimentare normal - nu prezinta greturi, varsaturi 3. Nevoia de a elimina - mictiuni spontane fiziologice - materii fecale de culoare si aspect normal ( 1/zi)
Pagina 79 din 100

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

4. Nevoia de a te misca si a avea o buna postura - sistemul osteo-articular integru, mobil - mersul este ingreunat datorita durerii in gambe date de prezenta varicelor la ambele membre 5. Nevoia de a dormii si odihnii - doarme in medie 7-8 ore pe noapte - nu foloseste somnifere - in prezent pacienta prezinta insomnie si anxietate legate de interventia chirurgicala. 6. Nevoia de a te imbraca si dezbraca - pacienta se imbraca si se dezbraca singura, fara ajutor - poarta imbracaminte adecvata sezonului 7. Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale - temperatura: 36,7C - la temperaturi crescute se refugiaza intr-un mediu mai rece 8. Nevoia de a mentine tegumentele curate si integre - pacienta poate sa-si efectueze singura igiena corporala si pe cea buco-dentara - la nivelul membrelor inferioare se observa aparitia varicelor - Examenul clinic general pe aparate si sisteme nu furnizeaza elemente patologice suplimentare

- La examenul local se observa: - dilatatii venoase, izolate sau grupate in pachete la nivelul gambelor tributare venei safene interne - semnul valului prezent bilateral (insuficienta ostiala a crosei safene interne, sistemul venos profund permeabil (proba Perthes) 9. Nevoia de a evita pericolele - este orientata temporo-spatial - nu prezinta tendinte de suicid - prezinta usoara labilitate fizica si psihica legata de anxietate fata de boala si evolutia acesteia 10. Nevoia de a comunica - limba vorbita si scrisa: romana
Pagina 80 din 100

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

- pacienta este in relatii foarte bune cu familia - gesturile sunt in concordanta cu mesajul verbal 11. Nevoia de a actiona conform propriilor credinte si valori - religia: ortodoxa - la slujbele religioase participa in zilele de sarbatoare - nu percepe boala ca pe o pedeapsa 12. Nevoia de a fi ocupat si realizat - este preocupata sa fie cat mai utila in familie - solicita si accepta ajutorul - se considera multumita de sine 13. Nevoia de a se recrea - urmarese emisiunile preferate la TV - in timpul liber ii place sa se plimbe cu familia 14. Nevoia de a invata sa-si pastreze sanatatea - este preocupata sa afle cat mai multe despre starea sa de sanatate - este dispusa sa coopereze la toate tehnicile la care este supusa - este preocupata de consecintele acestei boli asupra organismului NEVOI ALTERATE LA INTERNARE 1. Nevoia de a te misca si a avea o buna postura 2. Nevoia de a dormii si odihnii 3. Nevoia de a mentine tegumentele curate si integre 4. Nevoia de a evita pericolele

Diagnostic de ingrijire 1. dureri si greutate in gambe date de varice 2. alterarea somnului fiziologic legata boala si manifestata prin oboseala 3. tegumentul de la nivelul gambelor prezinta dilatatii venoase sinuase, izolate sau grupate in pachete 4. anxietate legata de evolutia bolii Obiective:
Pagina 81 din 100

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

1. pacienta sa nu mai prezinte dureri si greutate in gambe 2. pacienta sa aiba un somn fiziologic 3. pacienta sa nu mai prezinte dilatatii venoase (sa se intervina chirurgical) 4. pacienta sa-siexprime diminuarea anxietatii Interventia: - in scopul de a asigura confortul pacientei inca de la internare in sectia Chirurgie, iam facut cunoscute: sala de tratamente, sala de mese, grupul sanitar, am condus-o in salon unde i-am facut cunostinta cu celelalte paciente. - i-am masurat, urmarit si notat in foaia de temperatura valorile functiilor vitale: P: 67 p/min T.A: 110-70 mmHg T: 36,7C R: 16 r/min - i-am recoltat sange pentru analizele de laborator (VSH,hemoleucograma, uree, glicemie, coagulograma in limite normale) si urina pentru examenul sumar de urina - i-am explicat rolul acestei tehnici si necesitatile efectuarii - am asistat la examinarea locala de catre medic, - am condus pacienta la pat. Examenul bolii interne: Se propune cura chirurgicala a varicelor la ambele membre inferioare sub rahianestezie Operata pe data de 28.06.2006 s-a efectuat: - crosectomie - safenectomie interna bilaterala prin stripping - excizia de varice - incluziuni si ligaturi transcutanate cu catgut

Ingrijiri postoperatorii: PASII INGRIJIRII DENUMIREA PRODUSULUI


Pagina 82 din 100

MOD DE ADMINISTRARE

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

- combaterea durerii cu analgezice uzuale - heparinoterapie profilacticica -antibioterapie profilactica - evolutia locala a plagilor cu cicatrizare per-primam -scoaterea firelor de sutura (la 7 respectiv 10 zile postoperator)

- algocalmin (fiole) - fragmin 2500 UI. - oxacilina 2g/zi

- i.m. (primele doua zile) - per os -subcutan -parenteral (primele 2 zile) -per os

EVALUARE LA EXTERNARE: - varice la ambele membre inferioare => operate In urma tratamentului, se constata ca evolutia este favorabila si se externeaza a 5 zi postoperator, cu urmatoarele recomandari: - evitarea ortostatismului prelungit timp de 2 luni - tratament cu aspirina o jumatate de comprimat /zi (cu efect antiagregant) - hepatrombin = gel local (anticoagulant cu efect local)

III. Plan specific in perioada postoperatorie 1. Diagnostic nursing: - Alteratea functiilor organelor Cauze: - socul anestezico-chirurgical - boli asociate care se pot decompensa Obiective nursing: - mentinerea functilor organelor in stare adecvata Interventii nursing: - functiile vitale evaluate si monitorizate - monitorizarea oxigenarii sanguine

Pagina 83 din 100

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

- probele biologice recoltate - aprecierea aspectului mucoaselor si tegumentelor (cianoze, paloare, icter) - administrarea medicatiei prescrise (in dozele si ritmul stabilite de medic) 2. Diagnostic nursing: - Deficit de volum circulant Cauze: - soc, hemoragie, dezechilibru intre continut si continator (patul vascular) Obiective nursing: - aport lichidian adecvat Interventii nursing: - supravegerea pacientului pentru a sesiza la timp aparitia semnelor de soc, - monitorizarea TA. respiratie, puls - bilantul intrarilor si iesirilor lichidiene (hemoragii, temperatura, respiratie, volumul perfuzilor, diureza, scaunul, varsaturi) - compensarea pierderilor prin perfuzii. => Evaluare: - prin supravegherea bolnavului se pot observa semnele unei hipovolemii putandu-se intervenii eficient pentru corectarea acesteia in scopul prevenirii instalarii socului si a decompensarii acestuia. 3. Diagnostic nursing: - durere legata de prezenta plagilor operatorii, pozitia bolnavului, imobilizare. Obiective nursing: - ameliorarea / disparitia durerii Interventii nursing: - sfatuirea bolnavului sa-si schimbe frecvent pozitia in pat, - adoptarea unor pozitii antalgice, - administrarea analgezicelor prescrise, - efectuara de miscari active. => Evaluare: - imobilizare la pat, decubitul dorsal favorizeaza acumularea si staza secretilor bronsice cu infectarea acestora
Pagina 84 din 100

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

- durerea netratata poate duce la reactii depresive. Durerea ca o experienta subiectiva si deosebit de complexa trebuie evaluata prin: - obtinerea unui istoric al durerii - descrierea durerii de catre pacient: localizare, caracterele durerii, intensitatea (se poate folosi o scala a durerii pe care pacientul poate indica nivelul unde se situeaza) reactia la durere (paloare, transpiratii, tahipnee, HTA). Pentru ameliorarea durerii, pacientul poate beneficia de diferite metode: - psihologice: - comunicare, - tehnici de relaxare, - terapie ocupationala, - modificarea comportamentului - fizice: - masaj, - aplicarea de caldura sau gheata local, - acupunctura. - farmacologice: - administrarea de analgezice uzuale sau opiacee 4. Diagnostic nursing: - Hemoragie Obiective nursing: - identificarea semnelor precoce ale unei hemoragii (sangerare vizibila, puls slab perceptibil, tahicardie, hipotensiune arteriala, paloare, tegumente reci, umede, senzatie de lipotimie, agitatie prin hipoxie cerebrala). Interventii nursing: - observarea plagii operatorii - monitorizarea TA, pulsului, diurezei, respiratiei - observarea aspectului mucoaselor si tegumentelor => Evaluare: - aprecierea pierderilor excesive de sange face posibila inceperea masurilor de hemostaza medicala sau chirurgicala si de inlocuire a acestora prin perfuzii cu solutii volemice si/sau transfuzii de sange izo-grup, izo-RH. 5. Diagnostic nursing: - Alterarea integritatii pielii Obiective nursing: - refacerea tegumentului (cicatrizarea per primam a
Pagina 85 din 100

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

plagilor operatorii) Interventii nursing: - protejarea tegumentului prin pansamente sterile - schimbarea pansamentului de cate ori este nevoie - aprecierea evolutiei locale a plagii operatorii - schimbarea pozitiei pacientului in pat pentru a prevenii aparitia escarelor. => Evaluare: - o evolutie progresiva a procesului de cicatrizare (per primam) 6. Diagnostic nursing: - Risc de infectie legat de plagile chirurgicale Obiective nursing: - prevenirea infectiei Interventii nursing: - examinarea zilnica a plagilor operatorii pentru decelarea semnelor si simtomelor infectiei (tumefactie, roseata, caldura locala, durere, secretii purulente, febra) - schimbarea pansamentelor respectand regulile de asepsie si antisepsie - monitorizarea curbei febrile - administrarea antibioticelor prescrise in scop profilactic sau curativ - recoltarea secretilor cu aspect patologic pentru examen bacteriologic si antibiograma (pentru antibioterapie tintita) => Evaluare: - incizia este usor eritematoasa iar secretile dispar progresiv dupa 24 ore de la operatie - aspectul seros-tulbure sau franc purulent, semnele celsiene locale indica prezenta infectiei - efectuarea corecta a pansamentelor (cu respectarea reguluilor de asepsie si antisepsiese reduc riscurile infectiei postoperatorii) - antibioterapia in scop profilactic si in cazurile bine selectionate poate reduce riscurile infectiei. 7. Diagnostic nursing: - Alterarea starii de nutrititie datorata greturilor,
Pagina 86 din 100

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

varsaturilor, intolerantei gastrice. Obiective nursing; - prevenirea sau ameliorarea varsaturilor si a senzatiei de greata. Interventii nursing: - se va se va permite alimentatia pe cale orala numai dupa aparitia zgomotelor intestinale si restabilirea tranzitului pentru gaze, - se administreza la indicatia medicului prochinetice gastrointestinale, antiemetice. => Evaluare: - absenta peristaltismului intestinal poate produce greturi si varsaturi accentuate de administrarea orala de lichide sau alimente, - eliminarea continutului gastric prin aspiratie sau drenaj pasiv amelioreaza senzatia de greata la bolnavii operati sub anestezie generala, - mentinerea si pastrarea unei stari de confort pentru pacient prin combaterea acuzelor gastrice. 8. Diagnostic nursing: - Risc de nerespectare a planului terapeutic legat de refuzul pacientului. Obiective nursing: - respectarea planului terapeutic Interventii nursing: - explicarea fiecarui gest terapeutic si importanta lui pentru o evolutie favorabila postoperatorie, - ajutarea pacientului pentru a diminua cat mai mult stresul, - determinarea pacientului sa colaboreze cu intreaga echipa medicala care lucreaza in beneficiul lui, pentru recuperarea starii de sanatate, - ajutarea pacientului sa se adapteze la situatia prezenta si sa accepte toate interventiile propuse in planul terapeutic. => Evaluare: - lipsa de cunostinta asupra evolutiei postoperatorii si a necesitatii continuarii unor interventii nursing poate duce la refuzul pacientului si lipsa de

Pagina 87 din 100

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

colaborare (de multe ori din lipsa de cunostiinte si de comunicare, pacientul considera ca odata cu incheierea interventiei chirurgicale s-au epuizat traumele fizice si psihice si nu concepe sa fie supus in continuare unor interventii nursing mai mult sau mai putin invazive)

- uneori se imune o examinare psihica completa pentru a depista motivele refuzului pacientului si a influenta prin metode terapeutice acceptul si colaborarea la planul terapeutic - stresul postoperator poate determina cresterea secretiei acide gastrice si sa produca leziuni la nivelul mucoasei gastrice (ulcere de stres -> H.D.S) - o consiliere psihologica poate rezolva adaptarea pacientului la situatia existenta. 9. Diagnostic nursing: - Reducerea mobilitatii Obiective nursing: - Prevenirea si reducerea riscului de aparitie a bolii trombembolice si a escarelor de decubit. Interventii nursing: - observarea aspectului tegumentelor in regiunile expuse presiunii (regiunea calcaneeana, maleolara, trohanteriana, presacrata, ischiatica) - miscari pasive si active efectuate in pat (cu sau fara ajutor) - utilizarea mijloacelor de prevenire a complicatiilor (colaci de cauciuc, saltele) - gimnastica respiratorie (cresterea amplitudinii miscarilor toracice favorizeaza intoarcerea venoasa din membrele inferioare) - administrarea de anticoagulante la indicatia medicului => Evaluare: - identificarea semnelor generale si locale de trombosza venoasa profunda (senzatie de neliniste, anxietate inexplicabila, tahicardie, subfebrilitati, puls catarator, dureri in molet, impastrarea moletului, semnul Homans prezent). - identificarea simtomelor si semnelor sugestive de trombembolism pulmonar: cianoza, dispnee, tahicardie, durere toracica, hemoptizie, anxietate, modificarea nivelului gazelor sanguine, alterarea starii generale.

Pagina 88 din 100

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

10. Diagnostic nursing: - Dificultate in efectuarea igienei personale Obiective nursing: - Ajutarea pacientului in autoingrijire. Interventii nursing: - ajutor in efectuarea igienei personale: - a cavitatii bucale - organelor uro-genitale - regiunilor perineale - inghinale (in special la sexul feminin si in perioadele delicate) => Evaluare: - asigurarea igienei si confortului fizic si psihic - reducerea riscului complicatilor

Fara a avea pretentia unui plan de ingrijire ideal, am incercat sa schitez principalele etape ale procesului de nursing in boala varicoasa. Procesul de nursing este organizat si planificat in scopul obtinerii unei bune stari de sanatate pentru individ familie si societate, centrat pe pacient el trebuie individualizat la problemele specifice ale fiecaruia si trebuie actualizat in permanenta in functie de evolutia postoperatorie.

IV. TEHNICI EFECTUATE DE ASISTENTA MEDICALA IN PERIOADA POSTOPERATORIE

1. TRANSFUZIA DE SNGE DEFINIIE Administrarea sngelui de la donator la primitor att direct ct i dup faz intermediar de conservare ntr-un flacon de sticl sau pung de plastic se numete transfuzie. SCOP: restabilirea masei sanguine i asigurarea numrului de globule roii necesare pentru transportul O2 n caz de hemoragii, anemii, stri de oc.
Pagina 89 din 100

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

mbuntirea circulaiei periferice, reducerea anoxemiei i mobilizarea sngelui de rezerv a organismului. stimularea hematopoezei mrirea capacitii de coagulare a sngelui n vederea hemostazei prin introducerea n sngele primitorului a unor elemente necesare procesului de coagulare. aport de substane nutritive proteice stimularea reaciilor metabolice ale organismului, antitoxice , antiinfecioase.

- corectarea imunodeficienelor depuraia organismului prin nlocuirea parial sau total a sngelui ncrcat cu substane toxice. Transfuzia direct . const n trecerea nemijlocit a sngelui din aparatul vascular al donatorului n sistemul vascular al primitorului. se utilizeaz numai n condiii excepionale, are caractere de urgen n lipsa sngelui conservat. se alege un donator cu snge izogrup, izoRh. se determin grupul O.A.B. i Rh-ul comparndu-l cu cel al primitorului. pacientul, donatorul vor fi plasai n paturi paralele un membru superior de cellalt s fie la o distan de 30-40 cm. se puncioneaz vena primitorului, se ridic garoul i se introduce prin ac un mandrin, apoi se puncioneaz vena donatorului i se pun n legtur ambele brae cu un aparat numit Marin Popescu. cantitatea de snge transfuzat s nu depeasc 500-600 ml. Transfuzia indirect - se execut cu snge proaspt izo-grup, izo-Rh de la donator cunoscut prin intermediul flaconului sau pungilor din PVC. cu stabilizator anticoagulant.

PREGTIRE materiale necesare dezinfectante, alcool iodat


Pagina 90 din 100

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

perfuzor sau aparat de perfuzie pentru unic ntrebuinare seringi i ace de unic folosin soluie de heparin 1% snge izo-grup , izo-Rh materiale pentru determinarea grupei de snge seruri standard O.A.B. sau sruri hemotest lam simpl sau cu 3 godeuri lame de sticl curate i uscate pipete pentru fiecare ser hemotest materiale pentru puncia digital: ace, sterile, cristalizator cu tampoane de vat, tvi renal i alcool medicinal. materiale pentru determinarea Rh-ului tav medical cu: lame de sticl curat, degresate, uscate ser anti Rh i pipet alcool medicinal camer umed: cutie cu dou baghete de sticl i o rondel de hrtie de filtru umezit n care se introduce lamela cu pictura cu snge ser fiziologic termostat citirea se poate face direct medicamente pentru eventualele accidente casolet cu cmpuri sterile nvelitoare de flanea Pregtirea sngelui se verific integritatea flaconului sau pungii, termenul de valabilitate, aspectul macroscopic al sngelui sngele pstrat cteva ore n frigider se sedimenteaz n trei straturi: inferior care cuprinde masa eritrocitar, vscos, siropos, de culoare rou-nchis al doilea strat este o pelicul fin albicioas format din leucocite+trombocite stratul al treilea limpede, omogen, de culoare galben verzui care constituie plasma se nclzete sngele la temperatura corpului pregtirea pacientului
Pagina 91 din 100

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

psihic se anun pacientul i se explic scopul tehnicii fizic pacientul nu va mnca poziia este de decubit dorsal cu braul n extensie i supinaie se administreaz Romergan dac este alergic; se acoper cu nvelitoarea Executarea tehnicii montarea flaconului asistenta se spal pe mini i mbrac mnuile sterile se efectueaz proba de compatibilitate Jambreau care pune n eviden incompatibilitatea n sistemul O.A.B. i Rh. ndeprteaz dopul de parafin dac este cazul dezinfecteaz dopul cu tinctur de iod monteaz aparatul de perfuzat Proba de compatibilitate major, direct Jeanbreau Scop: deceleaz anticorpii din serul pacientului care ar putea distruge eritrocitele donatorului pune n eviden incompatibilitatea n sistemul O.A.B. i Rh. Pregtirea materialelor lame curate, degresate, uscate flaconul sau punga cu sngele de cercetat seringi i ace sterile pipete, mnui de protecie termostat vat, alcool Pregtirea pacientului - psihic: se anun pacientul i se explic scopul tehnicii
Pagina 92 din 100

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

fizic: se aez pacientul ntr-o poziie confortabil att pentru el ct i pentru persoana care execut tehnica se examineaz calitatea venelor avnd grij ca hainele s nu mpiedice circulaia de ntoarcere la nivelul braului se aeaz braul pe perni n abducie i extensie maxim se aeaz garoul sub membrul respectiv la 7-8 cm deasupra locului tehnicii Executarea tehnicii splarea minilor mbrcarea mnuilor sterile recoltarea sngelui prin punti venoase introducerea sngelui la centrifug pentru a se separa plasma de eritrocite cu o pipet se pune o pictur din plasma primitorului pe o lamel peste care se adaug o pictur de eritrocite de la donator se respect proporia de 1/10 ntre globule i ser se citete rezultatul dup 5 minute, la rece se adaug o pictur de Papain i se introduce la termostat 30 de minute

Interpretarea Dac n pictur se produce aglutinarea, sngele primitorului nu este compatibil cu sngele donatorului. Dac nu se produce aglutinarea, sngele este compatibil i poate fi transfuzat. Evacuarea aerului din tubul aparatului Efectuarea punciei venoase se alege o ven i se puncteaz: venele de al plica cotului unde se formeaz M venos pentru anastomozarea lor, vena antebraului, venele de faa dorsal a minii, venele subclaviculare, venele femurale, venele maleolare interne, venele jugulare i epicraniene la sugar i copilul mic. se ndeprteaz garoul i se ataeaz amboul aparatului de perfuzat la ac sau branul. Efectuarea probei biologice OELECKER Scop:
Pagina 93 din 100

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

verificarea n plus, dar obligatorie a felului n care primitorul reacioneaz fa de sngele ce se introduce inravenos prin transfuzie. Efectuarea tehnicii: proba ncepe dup instalarea aparatului de transfuzie cnd se las s se scurg prin picurtor primii 20 ml snge. se regleaz ritmul de scurgere la 10 -15 picturi/min timp de 5 minute. se supravegheaz atent pacientul i dac apar semnele incompatibilitii de grup, (senzaie de frig, frison, dureri lombare, tahicardie, urticarie, congestia feei) se ntrerupe transfuzia i se anun medicul. dac nu apare semne de incompatibilitate de grup se introduc 20 ml snge ntr-un ritm mai rapid dup care se regleaz pentru 5 minute la 10-15 picturi /min. se continu transfuzia n ritmul prescris de medic, dac nu apare semne de incompatibilitate de grup. Efectuarea transfuziei se supravegheaz pacientul, ritmul de scurgere se pregtete flaconul urmtor dac este cazul. ncheierea transfuziei: se reine din fiecare flacon 5-6 ml snge pentru verificri ulterioare n caz de accident post transfuzional tardiv se nchide prestubul sau clema se retrage acul se comprim cu un tampon steril sau pansament steril ngrijirea pacientului dup tehnic pacientul s aib o poziie comod se asigur o temperatur mai ridicat se ofer lichide calde dac nu sunt contraindicaii se alimenteaz pacientul dup dou ore de la terminarea transfuziei reorganizarea locului de munc Notarea transfuziei n foaia de observaie cu o sgeat roie dubl. ACCIDENTE: a) Incompatibilitatea de grup n sistemul O.A.B. se manifest sub forma ocului hemolitic.
Pagina 94 din 100

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Intervenii: se ntrerupe transfuzia la apariia semnelor precoce: frison, tahicardie, dispnee, cianoz, stare general alterat, dureri lombare i retrosternale, i se anun medicul. b) Transfuzarea unui snge alterat Exemplu: Dac este infectat cu germeni viruleni provoac frisoane la 1-2 h dup transfuzie. Intervenii: se nclzete pacientul se administreaz buturi calde i dup antibiograma sngelui infectat, la indicaia medicului se ncepe antibioticoterapia masiv. Dac sngele este infectat cu virusul hepatitei virale sau alte boli infecioase manifestrile apar dup perioada de incubaie a bolilor respective. Intervenia: - n funcie de simptomele bolii. Prezena substanelor piretogene provoac frisoane, cefalee, febr. Embolie pulmonar: cu cheaguri: - se manifest prin: cianoz, dureri toracice, tuse chinuitoare, hemoptizie, febr.

cu aer se manifest prin alterarea brusc a strii generale, cianoz, dispnee, TA sczut, puls filiform Intervenii: se iau msuri anti oc de ctre medicul reanimator. Transfuzia sngelui nenclzit - poate provoca hemoliz intravascular cu blocaj renal, oc post-trasfuzional, acidoz metabolic, stop cardiac prin hipotermie. Incidente: nfundarea aparatului cu cheaguri Intervenii se schimb aparatele. sngele poate conine cheaguri sau pelicule de fibrin care se depun pe filtru.
Pagina 95 din 100

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Intervenii se schimb flaconul sau perfuzorul. coagularea sngelui venos regulat n ac Intervenii se schimb acul. ieirea acului din ven i perforarea venei. Intervenii se scoate acul puncionarea altei vene. Derivate sanguine plasma plasma n form uscat sau liofilizat plasm antihemofilic albumi uman gama globulin suspensie de leucocite si de eritrocite concentrate eritrocitare sau eritrocite deplasmatizate.

2. SONDAJUL URETRO-VEZICAL DEFINITIE: Introducerea unui cateter steril in vezica urinara pe cale uretrala cu scopul de drenaj urinar, temporar sau permanent. INDICATII: - monitorizarea diurezei la pacientii operati, anurici, comatosi, traumatizati. - obstructia tractului urinar inferior cu retentia acuta de urina, retentia cronica incompleta si completa de urina cu sau fara distensie vezicala, cu sau fara distensie de aparat urinar superior adenomul de prostata, litiaza vezicala si uretrala, stricturile uretrale,tumorile vezicale. - calibrarea uretrei stricturate sau traumatizate. - chirurgia organelor pelviene. - incontinenta urinara totala vezica neurologica, incompetenta sfincteriana
Pagina 96 din 100

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

posttraumatica sau postoperatorie - iritatia vezicii urinare postoperator. - masurarea reziduului vezical si masuratori urodinamice. - cistografia retrograda. - instilatii medicamentoase-citostatice, BCG, dezinfectante. Tipuri uzuale de sonde: - sonda Foley cu 2 si 3 cai (autostatice) - sonda Nelaton - sonda Tieman => fixate cu benzi de leucoplast Selectia de catetere: Lungime: - pediatric 30 cm - femei 26 cm - barbati 43 cm Dimensiune = 10, 12, 14, 16, 18, 20, 22, 24 Ch Alegerea calibrului se face in functie de patologie ( hematurie masiva - calibru mare, adenom de prostata - calibru mediu, stricturi uretrale - calibru mic) Capacitatea balonului = 5-10cc, 30-50cc, >50cc Tehnica la femeie si barbat: - informarea pacientului asupra tehnicii ce urmeaza sa fie efectuata - materiale sterile selectionate si aranjate in ordine (sonde, manusi, lubrefiant, tavita renala, punga colectoare, seringa, ser pentru balon) - pozitionarea pacientului in decubit dorsal cu genunchii departati si indoiti la femei - spalarea mainilor, - spalarea organelor genitale - dezinfectia glandului sau vulvei cu Betaizadona - se departeaza labiile, se vizualizeaza orificiul uretral care poate fi mascat si situat profund pe peretele anterior al vaginului - se injecteaza lubrefiantul anestezic pe uretra masculina
Pagina 97 din 100

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

- se introduce cateterul lubrefiant 4-5 cm la femeie pana se obtine urina - la barbat se tractioneaza penisul la zenit pentru a reduce unghiul peno-scrotal dupa care se intoduce sond cu blandete pe meatul uretral, depasind fosa naviculara se impinge sonda pana in vezica. Manopera nu se forteaza. Daca se intampina rezistenta bolnavul este rugat sa inspire profund iar in momentul expirului se impinge usor sonda. - sonda se impinge pana in momentul in care apare urina pe sonda - se umfla balonasul sondei. In cazul in care apar dureri, balonasul asezat intr-o pozitie incorecta, probabil pe uretra prostatica trebuind repozitionat. - se conecteaza punga colectoare in circuit inchis - se conecteaza circuitul de spalare daca este cazul - se recaloteaza glandul pentru a preveni edemul preputial - decompresiunea lenta a vezicii urinare pentru a preveni hematuria ex vacuo - se noteaza in foaia pacientului tipul si calibrul sondei, cantitatea de lichid in balonas, aspectul urinii si volumul rezidual. INCIDENTE SI ACCIDENTE: - cale falsa uretrala cu uretroragie - balonul incorect plasat cu dureri - infectii de traiect urinar - obstructia sondei - ischemia uretrei cu stricturi uretrale secundare - hematurie ex vacuo sau prin lezarea uretrei prostatice sau a vezicii urinare - spasm vezical - spargerea balonului si exteriorizarea sondei - blocarea apei in balon modalitati de rezolvare (punctionarea suprapubiana

ecoghidata a balonului, spargerea balonului prin umplerea excesiva cu lichid, punctionare transrectala a balonului, sectionarea sondei si introducerea mandrenului matalic pe canalul de umplere al balonului cu scopul de permeabilizare a canalului sau de punctionare a balonului.

Pagina 98 din 100

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Capitoul 5 CONCLUZII 1. Boala varicoasa prin incidenta ei, aspectul inestetic si complicatiile pe care le poate determina intr-o evolutie indelungata constituie o problema de sanatate cu multiple implicatii psiho-socio-economice. 2. In studiul efectuat am constatat ca boala afecteaza ambele sexe, cu preponderenta sexului masculin legat de efortul fizic mai intens, de supraponderabilitate (obezitate) si de ortostatism prelungit. 3. Grupele de varsta mai frecvent afectate de boala sunt 41-50 ani (14 cazuri) urmata de grupa 51-60 ani (9 cazuri) si grupa 31-40 ani (8 cazuri) semnificand perioada de activitate maxima a populatiei cu eforturi fizice mai intense si ortostatism prelungit etc. Desi grupa de varsta 61-70 ani reprezinta locul 4 ca incidenta a bolii, are o importanta deosebita aceasta incluzand cazurile complicate cu tulburari trofice avansate dupa o evolutie indelungata a bolii varicoase neglijate. 4. Diagnosticul bolii intr-o faza incipienta si interventia chirurgicala corect indicata in urma investigatilor clinice obligatorii aduce beneficii substantiale pacientului prin rezultatul functional si morfologic bun postoperator si dezideratul estetic (rezultate foarte bune postoperator in 96% cazuri, cu cicatrizare per primam a plagilor operatorii 4% dehiscente). 5. La intreg lotul studiat s-a aplicat postoperator terapia anticoagulanta in scop profilactic pentru a evita una dintre cele mai redutabile complicatii postoperatorii boala tromboembolica Nu s-a semnalat nici o complicatie de tromboza venoasa profunda. 6. Tratamentul in boala varicoasa este complex, metodele chirurgicale constituind interventiile de electie in terapia acestei boli apelandu-se la doua, trei sau mai multe metode in functie de substratul lezional. 7. Tratamentul chirurgical trebuie uneori completat prin metoda sclerozanta si cea compresiva obligand echipa medico-chirurgicala sa cunoasaca si sa stapaneasca toate metodele, tehnicile si manevrele care pot aduce beneficii pacientilor. 8. Profilaxia bolii si a recidivelor postoperatorii, impune un complex de masuri igieno-dietetice si educationale. 9. Un rezultat bun postoperator in boala varicoasa nu poate fi obtinut fara un proces nursing activ in toate etapele evolutive ale bolii.
Pagina 99 din 100

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

10. Etapa spitaliceasca necesita ingrijiri deosebite conform unui plan de ingrijiri elaborat si adaptat in permanenta in functie de statutul individual. 11. O buna si rapida recuperare si reinsertie sociala a bolnavului depind de interventiile nursing care nu trebuie abandonate nici in etapa de dispensarizare si consta in igiena vietii, hidroterapie, contentie elastica lejera, exercitii musculare, gimnastica etc.

Pagina 100 din 100

S-ar putea să vă placă și