Sunteți pe pagina 1din 1421

Penne cu pui Alfredo

28.09.2010Reete

Cu ceva vreme n urm, Ileana mi-a povestit c a mncat ea undeva Chicken Alfredo. i c i-a plcut mult. i m-
a rugat s fac i eu i s pun pe ebucataria. Dac n-o tii pe Ileana, trebuie s tii c atunci cnd vrea ceva,
face o fa de copil care vrea bomboane. Practic, n-o prea poi refuza - dect dac n-ai suflet. Aa c am fcut -
nu reeta "original" (am folosit ghilimele pentru c trebuie c sunt zeci sau poate chiar sute de variante de a face
paste Alfredo), ci una bazat pe inspiraia mea de moment.
La baz, reeta de paste Alfredo presupune un sos din parmezan i unt. De-aici ncolo, depinde de gusturile i
inspiraia fiecruia, dar printre ingredientele cel mai des folosite sunt usturoi, ardei iute, ardei gras, pui, crevei i
broccoli. Eu am folosit urmtoarele:
Ingrediente
200 gr piept de pui
50 gr unt
100 gr crem de brnz (eu am folosit Philadelphia)
1 ardei gras
1 vrf de linguri de fulgi de ardei iute (sau 2 ardei iui, curai i tiai mrunt)
4 cei de usturoi
1 jumtate de can de lapte
1 legtur de ptrunjel verde
sare, piper
250 gr paste (eu am folosit penne)
Reet
Mai nti am pus pastele la fiert n ap cu puin sare. Le-am lsat s fiarb 9 minute. Pe pachet scria s le las
11, dar mi plac un pic mai tari, al dente

Ct timp au fiert pastele, am pus pieptul de pui - tiat felii - pe grtarul ncins.

L-am lsat cteva minute pe fiecare parte, pn s-a ptruns i s-a rumenit.

ntr-o tigaie antiaderent, am pus la topit untul i crema de brnz, la foc mic.

Am amestecat bine n ele, pn s-au mprietenit. Am adugat apoi laptele.

Apoi am adugat ceii de usturoi, zdrobii. I-am lsat un pic, s se rumeneasc, dup care am adugat ardeiul
gras i fulgii de ardei iute. Dup 3 minute (n care am amestecat ntr-una), am pus i puiul, tiat fii de-un deget.

Am lsat s fiarb totul la foc mic cam 5 minute, apoi am adugat i ptrunjelul tocat.

Am pus pastele n farfurie i sosul peste paste.

27.09.2010Reete












Pate de masline


Ieri a fost pentru mine, categoric, ziua cu msline. Am fcut pine cu chimen i msline (v-o art zilele astea) i
pate-ul sta de msline - o reet turceasc, cu gust exotic. Care e foarte uor i rapid de fcut, o gustare
perfect pentru musafiri neateptai.
Ingrediente
350 gr msline negre
50 gr unt
1 ceap mare (eu am folosit 2 mai mici
6 cei de usturoi
2 linguri de oregano
2 lingurie de boia
6 cei de usturoi
3 linguri de ulei de msline extravirgin
Reet
Am scos smburii din msline, am curat ceapa i usturoiul.

Am topit untul ntr-o tigaie, la foc foarte mic

Am dat ceapa, usturoiul i mslinele la robot (dac n-aveam, le ddeam prin maina de tocat, de mai multe ori).
Peste ele am pus oregano, boia, ulei de msline i untul topit.

Am amestecat totul bine, pn s-a omogenizat combinaia. (da, am ncercat s reproduc din boia e-ul din sigla
eBucataria, nu mi-a ieit foarte bine, mai exersez)

Merge de minune pe felii subiri de pine cu coaja groas, sau pe pine prjit. Poft bun :)

Cheesecache cu ciocolat


Acum o lun s-au ntmplat dou lucruri noi i fascinante n viaa mea: 1. am cltorit pentru prima oar n SUA
i 2. am descoperit cel mai bun cheesecake din lume. S nu v ateptai la ceva fancy i homemade sau fcut
din cele mai bio i fair trade ingrediente. Din contr, sunt sigur c sunt produse dup aceleai tipare folosite de
orice lan de fast-food american. Cu toate astea, cheesecake-urile de la The Cheesecake Factory au o
consisten, o arom i un aspect absolut irezistibile pentru mine. Mi le-am setat ca reper, deci tot ce sper este
s reuesc s m apropii de gustul suprem ntr-o bun zi. Nu e deloc uor, dar am nceput seria de ncercri:
Cheesecake cu dou feluri de ciocolat.

Ingrediente
Blat:
220 g biscuii digestivi
70 g unt topit
Compoziia:
500 g brnz de vaci fin (eu am folosit Exquisa)
125 g crem de brnz (Philadelphia sau Exquisa)
3 ou
100 g zahr
180 g ciocolat alb
180 g ciocolat neagr (amruie sau cu lapte)

Decor (opional):
250 ml fric lichid
200 g mure sau alte fructe pentru decor
fulgi de ciocolat

Reet

Se ncinge cuptorul i se pregtete forma. Pentru cheesecake folosesc o form rotund cu perei detaabili. Se
tapeteaz baza formei cu hrtie de copt tiat la dimensiune, iar pereii se ung cu unt.

Se frmieaz biscuiii i se amestec cu untul topit, pn se formeaz un aluat sfrmicios.

Se aeaz blatul de biscuii, tasnd bine i uniform compoziia n form. Se ine la frigider pn n momentul x
cnd e gata i cealalt compoziie.

Intr-un vas, se bat oule cu zahrul, brnza de vaci i crema de brnz pn se obine un amestec omogen. Se
mparte amestecul n dou pri egale.

Se topete pe rnd ciocolata alb i cea neagr n bain-marie.

Se amestec ciocolata cu compoziia de baz pn se omogenizeaz. Ciocolata are tendina s se ntreasc n
contact cu compoziia rece. Continuai s amestecai constant pn se omogenizeaz, nu trebuie s v panicai.
:)

Se scoate forma de la rece, se pune primul strat cu ciocolata alb. Dac nu dorii ca cele dou compoziii s se
amestece, inei cca 10 min la cuptor prima compoziie, i doar pe urm o adugai pe cealalt. Se ine cca 50
min la cuptor, pn se rumenete i se solidific.

Dup ce s-a rcit, avei dou opiuni. Fie l mncai imediat...

Fie l mai ornai i prelungii agonia. Pentru decor, se bate frica i se orneaz cheesecake-ul inclusiv pe partea
lateral, ca s se poat lipi fulgii de ciocolat. Se azvrle murele i alte minunii care dau bine la aspect...

Se taie i se mnnc n porii mici i moderate. Dac se poate... Bon apptit!

Slnin oprit
22.09.2010Reete

Cu ceva vreme n urm am primit - cado, cado! - o bucat de slnin de la Sighet. Zice-se c slnina asta de pe
burt (care are o mulime de carne, att de mult de zici c-i bacon) e un fel de specialitate a zonei. Mie mi s-a
prut foarte fain, da' m-am gndit c pot s-o fac i mai fain dac o fierb i o dau cu condimente. Ceea ce am i
fcut, respectnd ad literam o reet a domnului Buctar Maniac.
Ingrediente
slnin
1 lingur de boabe de ienibahar
1 linguri de boabe de piper (eu am folosit verde)
4-5 cei de usturoi
2 linguri de boia dulce
2 foi de dafin
sare
Reet
Cam aa arta slnina cnd am primit-o eu. Gustoas, dar cam tare.

Am pregtit, separat, condimentele - usturoiul, ienibaharul i piperul verde.

Am pus apa la fiert, cu doi foi de dafin. Cand a dat n clocot, am pus slnina. Sare n-am pus, c era deja slnina
srat - dar a fi pus, dac era nevoie, cam o linguri.

Am lsat la fiert cam o or jumtate, pn cnd am nfipt furculia n ea cu uurin. ntre timp, am zdrobit
condimentele.

Cnd slnina a fost suficent de frgezit, am scos-o din ap.

Aa fierbinte cum era, am fcut nite crestturi dese n partea de sus (deci cea opus prii cu orici) i am frecat
bine cu condimentele pisate.

Apoi am frecat cu boia dulce, pn s-a uniformizat i a ptruns n crestturi.

Dat fiind c imediat vine iarna, eu zic s-o ncercai. Dac avei o bucat de slnin cu carne, prin aceast metod
o s obineti un fel de bacon care bate orice produs asemntor din orice magazin. Poft bun :)
Pstrav cu past 7 arome i pepene galben
21.09.2010Reete

Reeta este simpl, iar odat ce pasta de condimente este preparat, manopera depus este puin. Gustul
este definit de amestecul de arome despre care povesteam ieri.
Buctrie: romneasc
Dificultate: uor
Cantitate: 1 porie
Timp de preparare: 8 minute
Timp de gatit: 12 minute
Ingrediente:
2 pstrvi medii, circa 700 g n total, curati
2 linguri de past 7 arome romneti
2 linguri de ulei de floarea-soarelui
1 lingur de suc de lmie, proaspt stors
2 felii de pepene galben, circa 400 g n total, miezul tiat bucele
1/2 ardei iute, tiat bucele
piper negru, proaspt mcinat
ptrunjel proaspt, pentru ornat
Reet
Se spal pstrvii i se terg prin tamponare cu prosoape de hrtie. Se practic pe ambele fee ale petilor mai
multe despicturi, la distan de 1-2 cm una de alta, adnci de circa 1 cm, pn se simt coastele.
Se amestec 4 lingurie de past 7 arome cu 2 lingurie de ulei i cu sucul de lmie. Se ung petii, insistnd la
despicturi, cu aceast combinaie. Se acoper vasul i se las petii la marinat, n frigider, 1-2 ore.
Se ncinge grill-ul cuptorului. Se unge cu 2 lingurie de ulei un vas termorezistent, ndeajuns de mare ca s
cuprind petii. Se aeaz acetia n vas i se frig petii la 10-15 cm de grill, circa 4-5 minute, apoi se ntorc i se
continu alte 2-3 minute, sau pn cnd sunt fcui i rumenii dup preferin.
ntre timp se ncinge restul de ulei ntr-o tigaie mare. Se adaug restul de past 7 arome i se gtete 1 minut,
apoi se adaug bucelele de pepene i se gtesc, amestecnd ocazional, circa 2 minute. Se adaug rondele de
ardei iute i se continu 1 minut.

Se servete petele alturi de pepenele picant, ornat cu frunze de ptrunjel.

Sfaturi:
Pasta 7 arome folosit de mine la aceast reet este preparat cu ptrunjel i are un accent iute-acrior, cci
am plusat cu ardei iute i suc de lmie.

Gustai pasta ca s simii ct este de picant. Dac dorii ceva doar aromat, fr gust puternic, folosii doar 1
lingur de past. Dac dorii un preparat picant, putei gti cu 2 linguri de past.

Daca nu avei grill la cuptor, putei gti petele la cuptor, pe la 180-200 C (gradaie medie sau mediu-mare) timp
de cteva minute pe fiecare parte.






7 arome romneti amestec de tip past
20.09.2010Reete

n articolul anterior am descris considerentele pe baza crora am abordat crearea unui amestec de condimente
folositor n buctria romneasc. Acum vreau s v propun un amestec de tip past. Bineneles, amestecurile
de condimente de tip past sunt orientate i spre condimente vegetale proaspete, care s ofere combinaiei
umezeala necesar legrii ingredientelor. Iat reeta de baz care, ca i n cazul variantei pudr a amestecului,
poate suferi diferite modificri funcie de tipul de carne cu care este asociat i de preferinele fiecruia.

Ingrediente:
2 cei de usturoi, tocai
1/2 ardei iute rou, curat de semine i vinioare i tocat
1 linguri de past de mutar
1/2 linguri de miere
1/2 linguri de sare
1 lingur de mieji de semine de floarea-soarelui, prjii i srai
1 lingur de verdea proaspt

Reet
Se piseaza semintele de floarea-soarelui intr-o piua. Se adauga sare, usturoi si ardei iute si se piseaza pana se
obtine o pasta omogena.

Se adauga frunzele de verdeata tocate si se continua pana ce amestecul este foarte omogen.

Se combina cu mustarul cu miere pana se omogenizeaza.

Se adauga acest amestec la combinatia de condimente si se amesteca bine.

Depozitai pasta de condimente n recipiente bine nchise, n frigider. Turnai deasupra ei un strat subire de ulei
de floarea-soarelui ca s o protejai de oxidare. Ar trebui s-i pstreze calitile timp de 1-2 sptmni.

Sfaturi:
n loc de miere se poate folosi i zahr, dar mierea are avantajul de a lega mai bine ingredientele i de a oferi o
consisten lipicioas, care faciliteaz contactul dintre carne/legume i pasta de condimente.

Seminele de floarea-soarelui au rol de ngrotor i de a da adncime gustului. Ele adaug un accent extrem de
interesant de gust de nuc i o arom de alune care completeaz i echilibreaz bine restul miresmelor.

Putei obine o alt culoare folosind ardei iute verde, sau galben, n locul celui rou. Bineneles, se schimb puin
i gustul i aroma (ardeiul iute verde are o arom mai proaspt i o iueal mai lipsit de subtilitate).

Pentru un plus de culoare putei aduga la reeta de baz i 1-2 lingurie de boia dulce. Folosii boia de bun
calitate i vei obine i un plus de arom afumat-fructat.

Apreciere:
Pasta are o culoare foarte frumoas i o textur destul de omogen (textura depinde n bun msur de ct timp
alocai pisri ingredientelor solide). Aroma i gustul sunt echilibrate i extrem de tentante.
Gustul este o combinaie de dulce-srat-acrior-picant, mai puternic i chiar mai plcut, n opinia mea, dect cel
al variantei de 7 arome romneti pudr.

Variante:
Ca i n cazul amestecului 7 arome romneti de tip pudr, jonglnd puin cu verdeaa aromat se pot obine
variaiuni care se potrivesc mai bine cu un anumit fel de carne. Iat cteva propuneri pe care v rog s le luai
doar ca puncte de reper; suntei liberi s asociai crnii oricare verdea v convine cel mai mult.
Pui busuioc, ptrunjel, mrar, tarhon
Pete i fructe de mare ment, busuioc, mrar, ptrunjel
Porc oregano, mghiran, salvie, cimbru, rozmarin
Vit cimbru, mghiran, oregano
Miel rozmarin, cimbru, tarhon
Berbecu oregano, rozmarin
Vnat - cimbru, rozmarin, salvie


Accente de gust/arom:
Ca s adaptai reeta de baz a pastei de condimente cu gustul propriu, putei obine diferite accente de gust /
arom adugnd la reet urmtoarele cantiti:
Pentru un accent dulce: 1/2 linguri de miere
Pentru un accent dulce-amrui: 1/2 linguri de miere i 1/2 linguri de scorioar
Pentru un accent dulce-acrior: 1/2 linguri de miere i 2 lingurie de suc de lmie
Pentru un accent dulce-acrior-fructat: 1/2 linguri de miere i 1 lingur de suc de portocal
Pentru un accent dulce-iute: 1/2 linguri de miere i 1/2 ardei iute proaspt, tocat
Pentru un accent iute: 1/2 ardei iute proaspt, tocat i 1-2 cei de usturoi, tocai
Pentru un accent srat: 1/2 linguri de sare
Pentru un accent acrior: 2 lingurie de suc de lmie
Pentru un accent acrior-iute: 2 lingurie de suc de lmie i 1/2 ardei iute proaspt, tocat

Bineneles, accentele sugerate de mine se pot obine i cu alte ingrediente; de pild, ardeiul iute se poate nlocui
cu boia iute (acest lucru pstreaz oarecum iueala, dar schimb aroma).

Sfaturi:
Folosii 1-2 lingurie de past pentru o porie de carne. Eu am experimentat cu cantiti ntre 1/2 linguri i 2
lingurie. 1/2 linguri este, dup mine, prea puin, apelai la aceast cantitate doar dac suntei extrem de
precaui cu condimentele. Cei crora le place gustul iute pot apela, cred eu, chiar la 2 1/2 3 lingurie per porie.

Pasta poate fi folosit i la marinarea crnii. O preparai dup cum vrei, apoi o amestecai cu carnea tiat
cubulee. O lsai la marinat cteva ore (cel mai bine peste noapte) n frigider, apoi o sotai n puin ulei bine
ncins.

O alt modalitae de a gti cu aceast past este s adugai cantitatea dorit n sosul unei tocane, sau chiar ntr-
o ciorb picant, i s fierbei ncetior lichidul timp de 3-4 minute, amestecnd ca pasta s se incorporeze
uniform n lichid.

Exemplul de reet care va urma mine va folosi petele, aa c preparai-v varianta pe care o socotii potrivit
(eu am folosit ptrunjel i am ales un accent iute-acrior, deci am plusat la ardei iute i am adaugat suc de
lmie).
Steak Cajun cu salat de roii prjite
23.08.2010Reete

O prieten foarte drag, Simona Gherghe, a ncheiat ieri o etap important din viaa ei profesional. Dup 9 ani,
Simona pleac de la Observator, pentru a se ocupa de o alt emisiune. Aa c reeta asta i e dedicat - i noi i
dorim mult succes n continuare. Am preluat reeta din cartea "Mncruri rapide cu grsimi puine", de Ansley
Harriott, care mi-a fost oferit de ctre Editura Trei.
Ingrediente
4 vrbioare macre de mnzat
1 jumtate de linguri de boabe de piper negru
1 jumtate de linguri de boabe de piper verde
1 jumtate de linguri de semine de chimen
1 linguri de oregano uscat
2 cei de usturoi
4-6 roii
1 legtur de ptrunjel
1 linguri de ment uscat
1 ardei iute verde
1 ceap roie
coaja de la 1 lmie
2 linguri de ulei de msline extravirgin
zeama de la 1 jumtate de lmie
Reeta
Vrbioara este una dintre cele mai fragede buci din spatele vitei/vielului, pe care o gsii n mcelrii sau
magazine chiar sub denumirea asta - vrbioar, de obicei gata tiat felii.
Am mcinat usturoiul, cele dou feluri de piper, chimenul i oregano. Le-am amestecat cu un pic de sare i cu
coaja de lmie

Bucile de carne le-am btut un pic cu ciocanul

Apoi le-am frecat bine cu amestecul de condimente i le-am dat la rece pentru 2 ore.

ntre timp, am tiat roiile n jumti i le-am pus pe grtar, cu partea tiat n jos

Le-am lsat cam 5 minute pe fiecare parte, pn au nceput s se ard.

Apoi le-am amestecat cu ptrunjelul tocat mrunt, ardeiul iute tiat i el mrunt, menta uscat i ceapa tocat.
Am pus uleiul de msline, sare i piper i le-am amestecat bine.

Cnd a venit vremea, am pus carnea pe grtarul ncins bine.

Cte 3-4 minute pe fiecare parte, s nu se ptrund prea tare i s fie suculent - dar, dac v place mai
ptruns, putei s-o lsai un pic mai mult. Nu prea mult, totui - nu vrei s-o uscai.

Combinaia dintre carnea aromat i picant i salata de roii prjite e... pur i simplu wow! Unde mai pui c nici
nu-i aa greu de fcut.

Poft bun. i mult succes, Simona :)

Coaste marinate, fierbini i aromate


Scris n Uscturi September 24th, 2010 15 comentarii
Am fcut acum dou zile nite coasteai de capu meu (scuzai exprimarea de pe gard). Mi-a fi dorit s le
fac pe grtar dar n curtea mea e antier (proprietarul construiete/renoveaz oarece), e plin de praf i nu
cred c o s m pot apropia de sacul cu crbuni pn sptmna viitoare. Din fericire nu m tem de tigaie iar
lipsa mea de team are uneori rezultate bune-bune. Partea fain e c i de data asta putei s gtii i singuri
mncarea asta, n cazul n care vi se face poft.
Am pregtit mai nti mirodeniile: piper verde, cuioare, coriandru i fulgi de ardei iute.

Le-am pus n mojar i le-am zdrobit.

Am turnat peste mirodenii dou lingurie de sos de stridii.

Am adugat o linguri sntoas de past de ardei (iute).

Cu amestecul obinut am frecat bine coastele. Le-am lsat s stea aa o jumtate de or.
Am tiat apoi coastele n buci i le-am
rumenit cu foarte puin ulei. Dup ce i-au schimbat culoarea, am turnat peste ele dou cni de ap cald i
le-am lsat s fiarb pe foc mic.

Alunele caju nu era n planul meu iniial dar mi-au ieit n drum i prin urmare le-am pus n mncare.

Pentru garnitur am procedat aa: am pus o can i jumtate de orez ntr-o oal, am turnat puin ulei peste i
am adugat condimentele (sare, piper, ofran, cimbru), am amestecat bine n orez, pe foc, pn a nceput s
sticleasc. Am turnat apoi peste el trei cni de ap i am pus capacul deasupra. Am lsat oala pe foc mic
pentru un sfert de or. Orezul s-a fiert practic n aburi. A fost foarte gustos dar cred c mai trebuia s pun o
can de ap, a rmas uor al dente, ceea ce nu-i neaprat ru dar nici nu-i aa cum l fac indienii, i eu asta
mi-am dorit. E adevrat, conteaz ce fel de orez foloseti iar eu am folosit unul obinuit. Ca s termin cu
garnitura: dup ce a fost gata orezul, am pus n oal cteva ciuperci tiate-n sferturi i am amestecat puin.
Ciupercile s-au ptruns doar din cldura orezului. Ceea ce n-a fost ru defel.

n 20 de minute au fost gata coastele, aromate, fierbini , nvelite ntr-un strat subire de sos caramelizat.
Delicioase.

A putea s mnnc aa ceva n fiecare zi. Sigur, asta ar nsemna s renun la alte bunti din lumea asta
mare i ar fi pcat.

S fii sntoi.








Fasole cu porc crocant. Sau porc crocant cu fasole.
Scris n Uscturi September 28th, 2010 11 comentarii
ntre chinezii din Asia de Sud Est i turdenii din Turda exist cel puin o asemnare: i unii i ceilali prjesc
porcul n baie de grsime, fie ea ulei de palmier, de porumb ori de floarea soarelui sau pur i simplu untur de
porc. Sigur c nu toi turdenii fac asta, dar una diuntre cele mai cunoscute reete de friptur despre care se
spune c-i originar din Turda, implic o bucat de carne cu tot cu grsime i ooal cu untur ncins. Azi o
s v art cum am fcut o combinaie de porc crocant aa cum l face chinezul pe marginea drumului i
fasolea proaspt aa cum o fac eu din cnd n cnd n timpul postului.
Mai nti am splat fasolea. Adus de lng Dej. Bob mare i trcat.
Am mai adus lng fasole o roie mare, nite
ceap verde i dou tije de elin.

Am tiat roiile i elina i le-am pus ntr-o tigaie mpreun cu fasolea, un ardei iute uscat, nite frunze de
salvie i puin ulei. am mai adugat sare i piper i trei cni de ap apoi am pus tigaia pe foc. Am lsat s
fiarb pe foc mic 20 de minute apoi am adugat cimbru, trei linguri de roii pasate i nc o can de ap. Am
mai lsat s fiarb un sfert de ceas i gata mncarea de fasole.

Pentru porcul crocant am folosit fleic, cu tot cu grsime, cteva ochiuri de cartilagiu i piele.

Am pus la ncins uleiul i am scufundat bucile de carne n el. Nu spun c-i sntate curat dar tiu sigur:
carnea iese crocant la suprafa i fraged n interior i porcul pierde o parte bun din grsime, care rmne
n ulei. Zece minute dureaz povestea asta, poate puin mai mult.

Ca s fie porcul crocant aa ca-n Asia, l-am condimentat cu sare, piper i un amestec de mirodenii (5 arome)
pe care l-am adus de acolo. Am acoperit carnea i am lsat-o aa pn a fost gata fasolea.

Apoi le-am mpreunat.

Bun-bun.

S fii sntoi.

O tocni de viel
Scris n Zemoase January 13th, 2010 11 comentarii
Am fcut multe tocnie n viaa asta, foarte multe din carne de viel. Am repetat reeta foarte rar, poate
pentru c tocnia e un univers foarte vast. Ieri am fcut una pe care n-o mai fcusem. Iat-o (v rog s m
iertai pentru calitatea pozelor, l-am fcut cam pe ntuneric i nc nu m pricep destul de bine):
Carne de viel, proaspt. Domnul Bacalbaa, n Dictatura gastronomic ne nva c vielul trebuie s fie
neaprat proaspt.

Legumele sunt foarte importante. Am folosit de data asta o cantitate nsemnat de ardei kapia i ardei gras
verde (gusturi diferite), ptrunjel i frunze i rdcin, elin i morcovi. i ceap i usturoi.

Carnea pe care am ales-o: ceaf de viel, foarte fraged. Am tiat-o n buci nu foarte mici.

Am pus toate asta n oala mea din font emailat. Carnea deasupra. Am folosit drept mirozne doar dafin, boia
dulce i cimbru. Am acoperit toate astea cu ap cldu (niciun fel de grsime) i cu capacul. Am aezat oala
pe foc foarte mic, acoperit. Am lsat-o s fiarb ncet timp de trei ore. Am luat capacul i am lsat s fiarb
nc o or, fr s mresc focul. Am srat dup cum mi-a dictat gustul i am stins focul.

Ca garnitur am folosit pastele elicoidale, fierte dup cum scria pe pachet. Teribil de gustoas tocnia. S nu
uit: nu am amestecat defel n oal n tot timpul n care a stat pe foc.















Varz acr cu carne, ca la cina porcului
Scris n Zemoase October 21st, 2009 15 comentarii
M-am nscut n vestul rii, am trit n primii ani lng Arad, la Pncota, un orel curat ca pita alb de la
Sntana, pe care o cumpra bunica mea o dat pe sptmn. Bunicul meu a fost un mcelar desvrit, dei
nu asta i-a fost meseria. Am participat alturi de el i de tata la multe aciuni care transformau porcul n
mncare. Bunicul nu mai e dar de srbtori merg acas, la tata, s parcurgem acelai ritual, s trecem pe
acelai drum al strbunilor, pe care nu vrem s-i uitm i pe care-i pomenim n felul nostru, pmntean i
simplu. La cina porcului se mnnc cinci-ase feluri de mncare despre care o s v vorbesc n amnunt mai
spre Ignat. Acum v art unul dintre ele: varza acr cu carne. Se face de obicei din carne gras, decupat din
diverse zone anatomice ale porcului. i neaprat cu varz acr. Eu am ales s folosesc coaste de porc pentru
exemplul aici de fa. Iat:
Coaste, varz, cimbru, mrar, usturoi i suc de roii pus de mama.

Am rumenit coastele mpreun cu usturoiul.

Am stins cu vin rou i am lsat s bolboroseasc sub capac pentru cinci-ase minute.

Am pus ntr-o oal varza, carnea i condimentele (nite chimen i-a fcut loc n istoria asta, la fel i dou foi
de dafin i cteva boabe de piper. Toate astea au fost cldite-n straturi.

Afumtura n-are voie s lipseasc.

Peste toate acestea am turnat sucul de roii i o can de ap. Am pus capacul i am lsat s fiarb un ceas de
vreme la foc mic.

Moul de smntn e opional.

S fii sntoi.

Ciorb de legume
Scris n Zemoase February 1st, 2010 29 comentarii
Am avut trei zile consecutive n care am mncat destul de puin i destul de uscat. Organismul meu s-a
burzuluit la mine i mi-a cerut o ciorb. N-am putut s-l refuz. Nu-mi doream carne, nu doream nimic gras
(nu-s eu chiar Axion, inamicul grsimii dar de data asta nu mergea) aa c am ales o ciorb de legume. Iat-o:
Ceap, morcovi, usturoi, ptrunjel verde, rdcin de ptrunjel

Broccoli

Ciuperci. Pleurotus. Nu-s favoritele mele dar mimeaz carnea destul de bine.

O mn de orez.

Apio (elin, partea aerian) i bulion adevrat, din roii, da la Adina, soia Chinezului. Pe lng ele, o
cpn de varz chinezeasc. Din Ungaria.

Dou lingurie de concentrat de legume fcut de mama (toate rdcinoasele din lume, date prin maina de
tocat i combinate cu ceva sare).

Pentru ca varza, broccoli i ptrunjelul verde s fie bune de ceva, trebuie s le pun n ciorb chiar la final.
Toate trei au proprieti extraordinare legate de prevenirea unor boli dar proprietile eacestea dispar dac
fierbem legumele/frunzele.

Am tiat elina.

Am fcut la fel cu toate celelalte legume.

Le-am pus la fiert (mai puin broccoli, varza i frunzele de ptrunjel) mpreun cu concentratul de legume.

Dup ce au fiert legumele am pus un sfert de litru de bulion. Am mai pus sare i piper.

Am mai lsat s clocoteasc trei minute i am adugat varza, broccoli i ptrunjelul. Am stins focul i am pus
capacul.

Cunosc persoane care n-ar pune niciodat roiile i smntna n aceeai mncare. Eu n-am aceast problem.
Dac gustul care rezult din cobinaie mi place, nu m feresc.

Ciorba a fost bun. Exact ce-mi lipsea.

Am mncat-o cu un batoncino di pane cu o grisin, cum ar veni.

S fii sntoi.







Zam de cartofi cu afumtur
Scris n Zemoase January 8th, 2010 22 comentarii
nainte de a fugi s v ascundei speriai de caloriile multe i primejdioase, aflai c mncarea asta a scos din
iarn multe familii de moroeni, iar n Maramure iernile nu-s nici pe departe siropul de tuse pe care-l vedem
pe ici, pe colo prin ar. n plus, zama asta e teribil de gustoas i v promit c e mult mai sntoas dect o
aorma. i nu spun asta doar ca s nu-mi pun statul impozit pe ea. Iat cum o fac eu:
Mai nti fac rost de cele trebuitoare: morcovi, cartofi (musai), elin, ceap, ptrunjel, ardei iute, usturoi i,
de bun seam, afumtur.

Mai nti spl, cur i tai toate legumele, n buci mricele (mai puin ceapa, pe care o toc).

Pun toate legumele ntr-o oal, cu dou linguri de ulei. Pun apoi oala pe foc i sotez uor legumele. Le acopr
cu ap i le las s dea n clocot.

ntre timp tai afumtura.

O pun peste legume, amestec, pun capacul i las o or la foc mic. Eu recoltez cu o lingur grsimea care se
ridic la suprafa, v sugerez s facei la fel. Dup o or vei constata c afumtura a fiert. Putei s adugai
sare, cimbru i o can de suc de roii, de cas dac avei. lsai s mai fiarb cinci minute apoi stingei focul.

E gata dup ce am pus i frunzele de ptrunjel.

Smntna e opional dar ar fi pcat s nu o punei.

O zam fierbinte poate face minuni. S-au vzut cazuri.

S fii sntoi.

O alt ciorb de fasole


Scris n Zemoase February 17th, 2010 26 comentarii
Ieri am fcut ciorb de fasole. Cu ciolan. De poft, nu de alta. Cred c stelele au fost aliniate perfect, altfel
nu-mi explic de ce mi-a ieit att de bun. Iat cum am procedat:
Am pus fasolea la nmuiat cu o sear nainte. M-am asigurat n felul sta c va fierbe repede i uniform (adic
nu o s am boabe sparte printre boabe tari ca piatra).

Am pus ciolanul afumat la desrat, tot cu o sear nainte. Dup ce l-am scos de la desrat, i-am alturat puin
slan afumat.

Legumele nu pot lipsi: elin, morcovi, ceap, usturoi.

n plus, un amestec de legume tocate i conservate-n sare, un supliment aromat. V imaginai cred c la
mncarea asta n-am mai folosit sare defel.

Am curat, splat i tiat legumele proaspete.

Le-am sotat mpreun cu cele conservate i cu slana fcut cubulee.

Dup ce s-au nmuiat le-am pus la fiert mpreun cu fasolea i cu cteva rmurele de cimbru (cimbrul
aromeaz i favorizeaz digestia, eliminnd o parte din problemele cauzate de consumul de fasole).

ntre timp am fiert ciolanul (cam o or i jumtate) separat. Am pstrat o parte din apa n care a fiert i am
turnat-o peste fasole (pentru gust, desigur).

Cnd fasolea a fost aproape fiart, am pus n oal carnea de pe ciolan.

La urm am pus o legtur de frunze de ptrunjel tocate.

Am adugat i puin tarhon. Gata ciorba. Fr roii, fr fin, fr rnta, fr ceap prjit-n untur de porc,
fr ngroal.

Mi-a plcut mult de tot.

Cred c mai mnnc o porie ndat ce termin de editat postarea asta.

Sugestie (1): ncercai cu ardei iute.

Sugestie (2): ncercai cu smntn. S fii sntoi.

Ciolan cu fasole, dar nu oricum!
Scris n Zemoase October 16th, 2009 24 comentarii
Ciolanul cu fasole de la Irish&Music Pub e un omagiu adus sutelor de buctari amatori ori profesioniti,
sutelor de birtai i hangii ardeleni care au purtat peste secole reeta aceasta drag n acelai fel romnilor,
ungurilor, secuilor ori vabilor tritori n Ardeal. Reeta a circulat n multe forme pn a ajuns la mine. Eu am
luat-o, am lefuit-o uor, am pus n ea mult poveste i nite condimente, vorba prietenului Mile. Am
muncit la ea cteva sptmni. tiu, pare o nebunie dar mi doream s aib un gust unic. n cele din urm am
reuit s obin un rezultat care m mulumete. V art i vou cum am ajuns la gustul acela. V rog s m
iertai dac nu dezvlui toat taina, trebuie s v las s o descoperii (de-i putea) gustnd.
Ciolanul e fiert mult i bine, mpreun cu fasolea. Sunt un tot de la un capt la cellalt.

Condimentele nu-s nici multe, nici puine. Sunt ns puse n balan cu mult grij.

De aici ncepe iahnia:

Se contopesc i se topesc unele i altele ntr-o tigaie mare, nainte de a aduga fasolea.

Iar fasolea, of, fasolea!

Mai la urm, povestea arat aa:

Am auzit c n perioada asta poi veni cu un prieten, s mncai amndoi i s pltii doar o porie.

S fii sntoi.

mi cam plac ciupercile


Scris n Zemoase September 24th, 2009 31 comentarii
Nu cred c-i un pcat. E riscant totui, dac m gndesc la ct de mult mi plac ciupercile de pdure, acelea
cu gust de pmnt i frunze descompuse, cu gust de mucegai i miros de via venic. n copilrie tiam tot
ce trebuie s tii despre ciupercile din pdure, graie bunicului meu. Mncam glbiori i rocove, oie i
burei, stnd cu prietenii la pune (cu vaca, teoretic, practic ns, vaca ne supraveghea pe noi). Frigeam
ciupercile pe pietre ori nfipte n epue ori ateptam pn ajungeam la poriul din colnia bunicii i le
frigeam pe plit, ntoarse i umplute cu brnz apar, lipite de scrijele de pit din nsi pita fcut de
bunica n cuptorul din curte. Ieri n-am avut la ndemn ciuperci de pdure dar m-am pomenit cu cteva din
soiul champignon, rmase de la o alt reet. Am hotrt s nu le las s atepte vremuri mai bune, pentru c
oricum nu vor veni, dac e s ne lum dup propovduitorii zilelor noastre. Iat ce am fcut cu ele:
Vedetele zilei:

Am tras spre ele o ceap, doi cei de usturoi i o ceac de smntn dulce, nu foarte gras.

Am tiat ciupercile n buci mari, ceapa solziori i usturoiul n sferturi de cel (ciudat mai sun asta).

Le-am aruncat pe toate n aceeai tigaie, n acelai timp. Am pus i o lingur de ulei la lucrarea asta. Dac
doream s fac o tocni clasic m apucam cu biniorul i nmuiam ceapa i usturoiul, tiam ciupercile n
lamele i le adugam la urm de tot. Nu am vrut. Am vrut s simt ciuperca i ceapa i usturoiul iar pentru asta
le-am inut pe foc doar trei minute cu totul i pe ceas.

n al treilea minut (i ultimul) am scpat smntna dulce de povara ateptrii i am mpreunat-o cu ciuprcile,
ceapa i usturoiul. am potrivit gustul cu sare i piper i cu o mn de ptrunjel tocat barbaricete, adic n
buci mari.

Asta am vrut, asta am primit:

S fiu sincermi-a plcut i de data asta.

V doresc mult sntate:-).

Bogracs la Remei
Scris n Zemoase August 31st, 2009 22 comentarii
n week-end am fost la Remei, n Bihor. Pentru c mi s-au lipit de mini toate cele necesare pentru
construirea unui duman de gulyas, inclusiv un ditamai bogracs-ul (bogracs se cheam cldarea n care am
fcut mncarea), nu m-am scuturat de ele ci am trecut la aciune. Dar mai bine s ncep cu nceputul:
Am tranat fain-frumos carnea. i de vit, i de porc, i cu os i fr. De vit pentru c acolo-i tradiia
cresctorilor de vite unguri ce brzdau pusta n lung i-n lat, de porc pentru c fierbe mai repede i se sfarm-
n oal ngrond zeama ntr-un fel pe care nu-l pot descrie n vorbe, e musai s experimentai.

Bunica mea, Dumnezeu s-o hodineasc, spunea c o zeam bun se face cu multe legume, buctarii din
Berettyjfalu spun c un bogracs cumsecade se face cu mult ceap. Am pus dar mult ceap, cam dou
kile la 15 litri de gulyas, am pus un kilogram de morcovi, jumtate de kilogram de elin, trei gogoari i trei
ardei grai, un ardei iute i civa cei de usturoi.


Am pescuit de pe undeva i o jumtate de kilogram de ardei copi, gustul lor uor afumat va aroma gulyasul
ntr-o manier subtil, n stare s pcleasc limba lipsit de exerciiu.

Dup ce am svrit toate astea, am pus n ceaun cteva scrijele de slan i le-am lsat s asude, s-mi dea
grsimea de care aveam nevoie pentru clirea legumelor i a crnii. Am scos slana din ceaun i am lsat-o
pentru laurm (nu vreau un gulyas gras ci doar uns). Dac se ntmpl s se ard oala, nu-i bai, face parte din
farmecul acestui fel de mncare pstoreasc (oricum, arsura se va dizolva n zeam pn la final iar gustul de
fum face parte din amprenta gulyasului la ceaun, nu stric, ba din contr).

Am clit legumele la foc mic, o jumtate de ceas, poate mai bine. E important s nu le arzi, s le lai s-i
elibereze uor i n ritmul lor att apa n care se soteaz ct i aromele, pe care doar cu rbdare le capei la
maxima lor valoare.

Am adugat carnea apoi i am amestecat n ceaun pn s-a colorat toat i cu totul. Legumele au lsat destul
zeam i nu am fost nevoit s pun ap deocamdat. Un ceas de vreme am lsat carnea n sosul de legume, tot
la foc mic. nc nu am pus niciun condiment iar zeama e teribil de aromat.

Dup un ceas am pus apa i am lsat gulyasul s scad aproape dou ore. Pe aragaz se face mai repede dar
nu-i nici pe departe att de savuros. Se tie c un bogracs se face n patru ceasuri iar dac-s cinci ori ase, nu
se supr nimeni.

Ei, dup ce a trecut vremea asta i m-am asigurat c vita-i fiart bine i se topete-n gur, am pus cartofii (trei
kilograme). Dup ce au fiert cartofii am pus roiile tocate (un kilogram) i am adugat condimentele: sare,
piper, cimbru uscat, semine de chimen, baca o legtur sntoas de ptrunjel pe care am scos-o la urm din
ceaun. Dup ce am fcut asta, am rupt n ceaun nite glucue fcute din fin, ou,sare i ulei, frecate bine
laolalt. Am lsat ceaunul deasupra jarului, s stea cald ori s mai scad dac are de unde (i avea).

Oricum, n scurt vreme a prins a scdea vertiginos. A prins lumea de veste c-i gata i polonicul a nceput
s-i merite banii.

N-o s v mint, am mncat porie dubl, aa cum a fcut aproape toat lumea (cam 30 de oameni). S ne fie
de bine.

TIFF's gulyas
Scris n Zemoase June 7th, 2009 2 comentarii
Prietenii pe care i-am pomenit n postarea asta (cea de ieri, cum ar veni), au rmas n Cluuj pentru
spectacolul de gal al TIFF-ului. Habar n-am ct de mult le-a plcut spectacolul dar tiu (cred) c le-a plcut
gulyas-ul pe care l-am construit pentru ei. Am ncercat o variant inspirat pe jumtate de Mircea Groza i
pe jumtate de Jamie Oliver, despre care se tie c-i ungur. Sau englez. Iat:

Am pus la topit trei scrijele de slnin din producia unui cetean din Bia de sub Codru. mpreun cu ele,
nite semine de chimen care s-au prjit i au aromat grsimea. Apoi le-am scos din oal. i slana i
seminele.

n grsimea rmas de la slan am pus la clit legumele: ceap, usturoi, morcov, ardei gras, elin, ptrunjel.
E important: ceapa trebuie s fie mai mult dect toate celelalte la un loc. La fel de important, dac suntei
tentai s adugai ulei sau ap, reprimai-v pornirea, legumele au destul ap n ele i vor scdea frumos,
fr s se ard, cu condiia s nu dai focul tare.

Dup ce legumele au pierdut cam o treime din volum, am adugat carnea (spat de porc i fleic, dou feluri
de carne suficient de fragede, suficient de unse dar nu prea unse)

De ce a ieit mai bun dect n alte di? Un motiv- ardeii copi introdui n scen la final, cu cinci minute
nainte de a lua gulyasul de pe foc. Au un gust bogat pe care-i pcat s-l ratezi. I-am tocat mrunt i i-am
amestecat n oal.


Un alt motiv: nu am pus past de roii (o folosesc iarna i primvara, nainte s apar roiile prin grdini) ci
roii adevrate, cu gust i textur de roie, nu de plastic.


Din fin, ou, sare i ulei am fcut glucue pe care le-am rupt cu lingura i le-am lsat s fiarb n gulyas
cam zece minute. Trebuie s v spun c nainte de a pune roiile am pus cartofii la fiert (dac-i pui dup roii
fierb mai greu) i dup ce au fiert glucuele am oprit focul i am pus crnatul (rondele). Am fcut aa
pentru c dac fierbi crnatul, se ntrete. Dac-l opreti doar, rmne fraged.

Condimente: sare, piper, fulgi de ardei iute, ptrunjel verde, busuioc uscat, cimbru uscat, chimen
(predominant dar fr s le caopere pe toate celelalte). Sigur, partea cu condimentele e dup gust, din acest
motiv e nevoie de oarece experien pentru a face un gulyas ct de ct reuit.

Smntna e opional. Cei mai muli o pun (niciodat n oal, doar n farfurie).










Sup de roii cu gust de copilrie fericit
Scris n Zemoase July 22nd, 2009 16 comentarii
n copilrie eram mare fan al supelor. Favoritele mele erau supica galben i supica roie, acestea fiind
singurele criterii dup care le deosebeam. Dac supic galben se mai vede pe blogul meu (e vorba despre
supa de pui), din cea roiemai rar. Azi avei ocazia s vedei o versiune a supicii roii (nu e tocmai cum
fcea bunica), mai apropiat de minestrone dect de supele copilriei mele (ca aspect, ca gust e cam tot pe
acolo):
Am pus la fiert trei-patru roii, o ceap, un cel de usturoi, un morcov, cteva frunze de ptrunjel, o rmuric
de tarhon i o frunz de leutean. n doi litri de ap. Cu puin sare i puin ulei de msline.

Dup ce au fiert roiile (mi dau seama c-s fierte dup stadiul de descompunere) iau oala de pe foc i m joc
puin cu blenderul n sup. Transform zeama, roiile i celelalte ingrediente ntr-o spum fin, subire.

Am pus oala napoi pe foc i am aruncat n ea o mn de orez fiert. Am lsat s dea un clocot i am stins
focul.

Am prjit trei felii de pine (s fie, una ajungea la o porie), am ras puin parmezan. Gata prnzul (de regim).

Am mai pus cteva frunze proaspete n supa fierbinte (pentru trezirea aromelor) i am lsat pinea s
pluteasc n bolior, ba am mai i acoperit-o cu parmezan ras.

Mi-am amintit de copilrie, am visat la Toscana i mi-am stmprat foamea cu ajutorul unui polonic de sup
de roii. Viaa nu-i att de complicat.

V propun s ncercai reeta asta. Sunt anse bune s v plac (ieri am rmas cu oala goal ntr-un sfert de
or).

S nu credei c nu-i sioas. Este. Sigur, nu-i vine s rupi munii dup ce ai mncat-o dar nici nu te poi
plnge de foame.

Ct despre arome

Paintball gulyas
Scris n Zemoase May 5th, 2009 7 comentarii
Prietenul meu Cristi are un teren amenajat pentru paintball, undeva la margine de Cluj Napoca, aproape de
Calea Turzii. Ieri a vrut s tund iarba dintre obstacole i baricade. Nu a tuns-o pentru c a venit ploaia. n
schimb, a mncat buntate de tocan cu de toate, inclusiv cu puin zeam, pe care am alctuit-o cu aceast
ocazie. S vedem cum:
Mai nti am tiat cubulee o bucat de slan afumat.

Am pus slana la topit n ceaun.


n untura topit am pus legumele tiate n buci mricele. Prin legume nelegem: ardei gras, rou i verde,
elin, morcov, rdcin de ptrunjel, ceap verde, usturoi.

Dup ce s-au nmuiat puin legumele, am adugat carnea: bacon afumat, piept de porc (crud i cu puin os) i
pulp de porc. Am lsat carnea s se ptrund puin nainte de a acoperi totul cu ap.

Apoi am stat i am pzit ceaunul.


Sunt absolut convins c dac nu-l pzea Raluca att de bine, nu fierbea att de frumos.


Dup un ceas de bulbuci, am adugat trei roii tiate n cubulee i o lingur de past de ardei gras (de la
mama lui Cristi).

Am deertat trei cutii de fasole (fiart) n ceaun i am mai lsat tocana s bolboroseasc nc zece minute.


Asta am luat de pe foc.

Nu puteau lipsi ardeii iui.

Eu nu beau Fanta. Bere, pe de alt parte

Buctria lui Mircea Groza (8): Bor de pete


Scris n Zemoase May 3rd, 2009 3 comentarii
Ieri, n drum spre Pub, m-am oprit pe unul dintre podurile de peste Some. Am meditat (oh, da) la nemurire
privind clenii care urc pe ru (n bancuri mricele n perioada asta) cutnd locuri curate n care s-i
depun icrele. Mi-am zis c ar merge un bor de pete (dup ce trece perioada de prohibiie, firete). Dup
principiul de ce s fac unul, dac-i gata preparat?, am rsfoit arhiva i am dat peste borul de pete pe care mi
l-a trimis Mircea Groza acum ceva vreme, bor de care m-am bucurat pn la capt. Iat cum se face:
Morcovi, ardei gras, elin, pstrnac, ceap, usturoi. Astea cresc n i din pmnt. Cele ce cresc n ap:
somn, pstrv i cred c i o bucat de pete oceanic (pn la urm, poate fi orice pete). i o lmie, pentru
acreal.


Petele se fierbe n ap cu sare, ceap, usturoi, piper boabe, ardei i niscai buruieni (s ias fain, aromat).

Nu se fierbe un ceas, petele e ginga i se distruge. Un sfert de or (poate o scnt peste) ar trebui s-i
ajung.

Legumele (m rog, morcovii, elina, pstrnacul i oarect ceap) se toac/dau prin rztoare i se clesc
ntr-o oal.


Ardeiul gras (verde i rou) se adaug mai la urm, s rmn uor crocant.


Se las s dea cteva clocote, se spumeaz (dac vrem un bor limpede, da' pe undeva e pcat), se
condimenteaz cu sare i piper i se acrete cu zeama de lmie. La urm se adaug petele fiert i tiat
cubulee.


Puin ptrunjel verde pe deasupra i gata opera.

Nici de eram magician nu-l fceam s dispar att de repede. Abia am apucat s-i fac dou-trei poze.


Sntate curat. S fii buni.

Picante Alicante
Scris n Zemoase April 22nd, 2009 2 comentarii
Despre Claudia, tn ra doamn care a tr it n Spania n ultimii ani i acum deprinde
meteugul buctriei la Irish and Music Pub, v-am mai povestit, ba chiar am postat o reet de
tortilla de patatas pe care a preparat-o ea. Ieri am avut ocazia s o secondez n timp ce pregtea o
sup (ciorb, fie) picant, numai bun de rcorit n zilele fierbini de var (ardeiul iute
stimuleaz transpiraia, care prin evaporare produce o scdere a temperaturii). E uor de fcut i
nu avei nevoie de ingrediente deosebite, putei s o facei cu ce gsii n pia. Iat:
Morcovi, prunjel, elin

Ceap, usturoi, ardei gras, ardei iute

Bacon i pulpe de pui dezosate i fr piele. Se clesc mpreun.

n scurt timp se adaug legumele. Se clesc i acestea pn se nmoaie puin i ncep
a-i mprumuta din arome. Apoi se adaug apa i se las s dea cteva clocote.


Dup ce au fiert legumele din oal, li se adaug un supliment, un cartof fcut cubulee i o
mn bun de legume congelate (amestecurile acelea pe care nu le recomand cu toat inima, dar
dac aa-i reetao putem pcli, n sezon se gsesc toate legumele din imagine n stare
proaspt i sunt foarte bune).

Din glbenuuri i smntn dulce am ncropit un liezon pe care l-am lungit cu ap rece
i l-am nclzit cu zeam din oal, pn l-am adus la temperatura acesteia. Apoi l-am turnat
n oal i am lsat s fiarb n clocote mici pentru nc cinci minute.


Sare, piper obligatoriu, ptrunjel, tarhon sau leutean opional, dar mcar una dintre aceste trei
plante aromatice, e pcat s nu adugai o tu final plin de savoare.


Noi am mncat repejor










Buctria lui Mircea Groza (7): Borul de dup
Scris n Zemoase April 21st, 2009 2 comentarii
Sper c ai tratat zilele de Pati cu nelepciune i cumptare, c ai gndit mai mult dect ai mncat ori but
i c nu ai avut nevoie de Anghirol, Colebil sau medicina de urgen. C a fost aa ori altfel, v ofer azi cu
tot dragul o reet de bor de recuperare, reet pe care mi-a trimis-o Mircea Groza, taman de la Zalu. S
lum aminte:
Leurd, podbal, lobod, muguri de hamei, ceap verde i leutean astea se gsesc n piee i pot fi nlocuite
cu alte frunze de sezon (macri, nsturei, puin spanac, tevie). Lng ele, ou i smntn pentru ngroal,
morcovi pentru culoare i consisten.

Pentru acrit folosim borul, pe care-l cunoate toat ara, mai puin Ardealul, da' se mai gsete i pe la noi.

Ceapa verde, tocat mrunt i morcovul dat prin rztoare, se clesc mpreun n puin ulei.


Se acoper cu ap (ori sup de carne dac avei, dar apa e bun) i se adaug frunzele tocate, pe rnd.


Glbenuurile i smntna se amestec bine.

Maglavaisul obinut se nclzete treptat cu zeam din oal i se adaug peste. Se fierbe cinci minute n
clocote mici apoi se acrete ciorba asta cu bor i se potrivete cu sare i piper.


La urm mai punem (i) cteva frunze de leutean, pentru arom, i gata. S fii sntoi.

Buctria lui Mircea Groza(4): Gulaul lui Jamie Oliver
Scris n Zemoase April 4th, 2009 2 comentarii
ntr-o duminic , Mircea Groza se afla n vizit la noi mpreun cu doamna Groza i cu
ia mici, dintre care Dacian nu mai e chiar att de mic iar Darius nu mai e chiar att de cuminte, de
fapt, e chiar un mpieliat, n ciuda (i n paralel cu) educaiei bune pe care i-au dat-o
prinii. La televizor se difuza una dintre emisiunile lui Jamie Oliver, o emisiune n care Jamie gtea
ce a neles el din ideea de gula. Dac l-ai urmrit mcar un pic, ai observat c are
versiunile lui pentru mncrurile popoarelor, ceea ce nu-i neaprat ru, aa pot aprea gusturi noi
i nebnuit de bune. Mircea s-a uitat la emisune, s-a uitat la mine i mi-a spus c mine fac i
eu gula din sta. i a fcut. A ieit asta:
Condimentele: boia dulce, chimen, oregano, mghiran (care-s neamuri i se neleg bine).

Carne fraged de porc (spat, poate un pic de fleic, nite coaste), crestat adnc i frecat
bine cu sare grunjoas.

Ardei gras verde i rou, lmie, ceap roie, ptrunjel i musai ardei copi.


Toate legumele se toac mrunt.

Tot ele, legumele, se pun la clit pe foc moale i se condimenteaz cu toate celea de le-ai vzut
mai sus.


Carnea se prjete uor pe toate prile, ct s-i schimbe culoare i s i se nchid
porii, s pstreze sucurile n interior.


Carnea, legumele, o cantitate ndestultoare de ap i trei linguri de past groas de roii, se
mprietenesc ntr-un vas i se in pe foc mic (ori la cuptor, dup curajul fiecruia) pn
scade, pn se topesc ingredientele unul ntr-altul, pn se nmoaie carnea n aa
msur nct e n stare s se topeasc-n gura meseanului.


Din smntn,ptrunjel i coaj de lmie se face un dressing pentru gula. E simplu dar
bogat n acelai timp i e i foarte aromat.

Nu tiu cum v simii voi, eu sunt terminat. Gura mi s-a inundat instant la vederea pozei cu
gulaul lui Jamie fpcut de Mircea Groza, tocnia asta zemoas sau zeama asta foarte groas,
spunei-i cum vrei, plin de proteine nvelite-n arome pe care limba mea le tie de ani buni. Of!


Ca s nu avem discuii i ca sse vad c-i o mncare de sturare, nu de ameire a
stomacului, lng gula stau de straj dou mini de melciori (paste finoase, nu
molute) fieri n ap cu sare. Gata, nu mai stau, m duc la buctrie s mnnce oarece,
c nu mai pot!

My friend Bob. Bob gulyas.


Scris n Zemoase March 29th, 2009 4 comentarii
Faptul c am trit civa ani buni (i civa mai rui) n apropierea graniei cu Ungaria mi-a prilejuit ntlniri
dese cu gastronomia ungureasc. Ea e aproape la fel de de mprumut ca a noastr i e foarte pe gustul meu.
Astzi v art o ciorb de fasole pe stil unguresc, foarte deas, cu ceva mai puin afumtur, cu glucue i
multe alte legume, cuda' nu ar fi mai bine s v-o art?

Mai nti am pus la copt trei roii mari, condimentate cu sare, piper i cimbru. De ce am fcut asta? Vedei
ceva mai jos.

Am trecut apoi la construirea ciorbei. Am pus trei felii de slan afumat ntr-o crati. mpreun cu ele, o
linguri de boabe de chimen. Cnd a nceput a mirosi a chimen n toat buctria, am scos i jumrile (slana
s-a topit) i chimenul (dac fierbe prea mult se amrte) i le-am pus bine, pentru mai trziu.

Am pus la clit n untura aromat o mulime de legume: trei morcovi tiai rondele, o elin tiat-n bucele
mici, trei cepe, trei cei de usturoi, un ardei gras. Toate mpreun i simultan.


Am mai pus o bucat nu prea mare de ciolan fiert, fcut bucele. E bine s fie i el pe acolo. Apoi am
acoperit toate astea cu ap (trebuie s tii c nainte de a pune ciolanul am lsat legumele s se nmoaie, la
foc mic, sub capac, amestecnd n ele des, cam un sfert de ceas.

Am scos apoi roiile din cuptor i le-am ndeprtat pielia. Vine jos foarte uor.

Am zdrobit roiile cu o furculi, le-am mai condimentat puin (sare, piper, busuioc) i le-am amestecat n
ciorba care fierbea pe foc mic.

Am adugat i o mn de cubulee de carne de vit, fiart bine.


Pentru c am ajuns aproape de final, am pus o mn de ciuperci tiate-n buci nu tocmai mari dar nici foarte
mici.

Fasolea fiart deja (din cutie, s nu mai pierdem vremea) i-a intrat n rol cu cinci minute nainte de final. Nu
are rost s o punem mai repede, s-ar putea zdrobi.


Imediat dup fasole am fcut i glucuele: un ou, trei linguri de fin, un strop de ulei, puin sare, frecate
bine i scpate-n ciorb, n porii mici, s fiarb repede. Apoi am pus n ciorb jumrile (v amintii c le
scosesem la nceput) i chimenul.

Am fcut i o salat pentru mncarea asta: ceap roie, ptrunjel verde, sare, piper, ulei.

Apoi am mncat.


Poft bun, la revedere.

Kafta, hummus i lipii s v-aduc bucurii
Scris n Uscturi June 30th, 2010 6 comentarii
Nu tiu de unde rima din titlu dar e suficient de diminea nct s nu-mi bat capul cu problema asta. O s
trec direct la lucrurile importante. Sptmna trecut m-au vizitat Mircea Groza i Flavius Luccel, colegii
mei din echipa Nite rani. Cum ar fi fost oare dac nu am fi gtit/mncat oarece mpreun? Ru i ruinos,
desigur. Motiv pentru care am fcut repede un hummus iar Mircea Groza, care venise de acas cu un
maglavais deja preparat i hodinit, a frmntat nite kafta, un soi de mici arabo-otomani pe care i-am tras mai
apoi n eap spre amintirea unor mree fapte de arme ale naintailor. Mircea a venit cu tot cu poze de acas
aa c n prima parte vei vedea procesul de preparare al mai sus numitei mncri.
Carnea (pentru 12 porii), cam 2 kilograme (2/3 oaie, 1/3 vit) se toac, fie cu maina fie cu satrul.
Tot prin main se toac dou cepe, doi ardei
grai i unul iute.

Se paseaz apoi mpreun cu doi -trei cei de usturoi i cu o bucat de ghimbir proaspt, mare ct o nuc.

Se pun toate astea ntr-un bol mpreun cu o cantitate sntoas de ptrunjel i se frmnt bine. Se
condimenteaz cu sare, piper i, de v place i avei, cu o linguri de cumin/chimion.
Amestecul se poate lsa la hodin de pe o zi
pe alta apoi se frmnt iar i pentru frigere se pune pe epue din metal. Poi s faci i chiftele din el dac nu
ai epue, rezultatul va fi la fel de gustos.

Mircea a adus cu el o legtur de epue din Istambul, eu le aveam pe ale mele de la Grillshop, le-am pus
laolalt s mearg friptul mai cu spor.

Am ncins grillul i ne-am bucurat de mirosurile ce urcau spre noi de la dnsul.

Mai aveam n frigider nite crnai dintr-un amestec de vit i oaie. Au mers perfect cu lipiile (pe care le-am
cumprat de la Kaufland).


Mircea a mai fcut lng kafta i un sos din
iaurt (vac+oaie), sare, piper, ardei iute, ardei gras i roii. i ptrunjel. Foarte gustos.









Curry de viel
Scris n Uscturi September 20th, 2010 6 comentarii
Pentru c vin zile tot mai scurte i nopi tot mai lungi i pentru c lumina natural se mpuineaz, am decis
s investesc ntr-un flash pentru aparatul foto. Am luat un Nikon, la mna a doua, c-s investitor din cei
sraci, nu din cei bogai. Nu-i bai, noi s fim sntoi i funcionali. Am nceput asear s m joc cu el i sper
c n trei-patru luni o s m prind despre cum funcioneaz i cum pot s-l folosesc la potenialul lui maxim.
Pn cnd voi reui s scot poze bune cu ajutorul lui, v rog s le suportai pe cele din timpul procesului de
nvare. Eu o s m strduiesc s gtesc n timpul zilei, dar pun pariu c n-o s-mi ias mereu.
Reeta cu care am inaugurat flashul e una indiano-arab, simpl i la obiect, pe care am furat-o n timpul
expediiei Muson. E un curry de viel cu ardei iute i se prepar aa cum vei vedea mai jos. Am ales pentru
ea nite carne de viel (cam 5-600 de grame), cu pielie puine i suficient de fraged. Rasol fr os n cazul
de fa dar de aflam, luam gt de viel, e mult mai fraged.

Am mai folosit dou linguri sntoase de praf de curry.

Dou lingurie de past de roii i dou lingurie de past de ardei iute, amestecate bine.

Am tiat carnea n buci nu prea mari (ct de o mbuctur) i am turnat peste ea dou linguri de sos de
stridii. Am presrat praful de curry i am amestecat bine. Am lsat-o s se odihneasc zece minute.

Am tiat n buci mari un ardei gras, un ardei iute verde, o ceap i trei cei de usturoi.

Am pus carnea i legumele ntr-o tigaie ncins cu puin ulei. Am amestecat mereu timp de cinci-ase minute.

Am redus focul i am turnat o can de smntn dulce. Am lsat s fiarb ncet nc dou minute.

Am adugat pasta de roii amestecat cu cea de ardei i am stins focul. Poate v ntrebai cum poate fi gata
carnea de vit n zece-12 minute. E fraged dar rmne uor n snge. Asta ar putea s deranjeze dar exist o
soluie: adugai ap cald sau sup de carne i lsai s fiarb la foc mic o or-o or i jumtate. Vei obine
acelai gust de curry, poate chiar mai intens ns carnea va fi bine fiart. Dac v oprii cu fiertul undeva ntre
12 minute i 90 de minute, avei anse bune s obinei o carne prea tare. E alegerea voastr, aadar.

Pentru mine a fost destul s in carnea pe foc 12 minute. Am pus-o peste o mn de orez fiert n ap cu
ofran i sare.

Pentru ca i Raluca s mnnce din mncarea asta, am lsat carnea s fiarb pn s-a nmuiat destul. No,
gata, s fii sntoi.















Pasta fresca i un sos gustos
Scris n Uscturi September 17th, 2010 15 comentarii
Fain zi a fost cea de ieri. M refer la vreme, la nite poveti interesante care probabil se vor concretiza n
sprijin pentru un proiect frumos la care se lucreaz intens (mare tain, doar v a) i la pastele pe care le-am
fcut dup ce am ajuns acas, imediat dup ce am hrnit cinele. Am cumprat dou pungi de paste
proaspete, unele subiri i lungi, altele ptroase i umplute cu ciuperci. Apoi
M tii, nu-s omul care s arunce mncarea atta timp ct mai are o ans. Aa i cu ciupercile i roiile care
mi-au rmas prin frigider de la nceputul sptmnii. S-au uscat ele (ciupercile) pe ici pe colo, i-au pierdut
puin din strlucire (roiile) dar asta nu nseamn nimic dac ai n fa oportunitatea.

Prin oportunitate neleg mndree de paste proaspete. Le vedei n imaginea de mai jos. Lng ele, jumtate
de litru de smntn dulce.

Pentru completarea sosului, de fapt pentru nceperea lui, am folosit o bucat de unc de Praga tiat n fii
subiri, o lingur de unt i dou frunze de salvie. Am pus tigaia pe foc.

Am pus i pastele la fiert (ravioli mai nti, pastele lungi dup cinci minute, au timp de fierbere diferit). Pn
au fiert ele, am pus la nmuiat n smntn o mn de ciuperci trmbia piticului uscate.

Dup ce s-a rumenit unca am pus n tigaie ciupercile i roiile. Am lsat tigaia pe foc alte trei minute.


Ciupercile s-au ptruns repede aa c am turnat n tigaie smntna cu trmbia piticului cu tot. Am lsat s
fiarb la foc mic trei minute. Am scurs apa de pe paste i am pus i pastele n sos. Am amestecat uor i am
stins focul.


La urm am ras puin parmezan peste paste.


Cam 12 minute a durat toat distracia.M refer la pregtit/preparat/fiert.


Cred c putei ncerca s facei sosul sta i pentru alte sortimente de paste. Cutai n supermarketuri
trmbia piticului, are un gust intens, aproape de cel al trufelor. Foarte bun!

S fii sntoi.








Am ntlnit i pui fericii
Scris n Uscturi September 13th, 2010 21 comentarii
Ieri am gtit un pui fericit. Nu vorbesc n rime doar de dragul lor, aa se numete puiul pe care-l vei vedea
mai jos. A fost o aventur s ajung la el. Auzisem c exist, curiozitatea mea era strnit, simurile alerte i
pofta la trei liniue peste medie (m tii doar, sunt un pofticios ireparabil). Am fost la Carrefour, unde tocmai
se terminaser puii fericii, am mers la Real unde am rmas fr dar e maina pe drum, ajunge n jumtate
de or. Cum jumtate de or mi-a prut un timp rezonabil, m-am nvrtit prin magazin, mi-am cumprat
antifurt pentru biciclet, am probat o pereche de pantofi pe care nu-i doream, am citit toate etichetele de pe
raftul cu conserve, ce mai, orice pentru a face timpul s treac mai repede. Doream puiul hrnit ca la curte,
crescut fr grab industrial, cu grsime lng pielea uor glbuie, cu copane sntoase i pieptul ferm.
Pn la urm, maina a ajuns, eu am luat puiul ca pe un trofeu obinut cu sacrificii (unde ai vzut brbai s
probeze pantofi doar aa, s treac vremea?), l-am dus acas i l-am ntors pe toate prile, s m conving
c-i aievea. Era.
Am mai adunat pe lng el o mn bun de
ciuperci proaspete i mititele, doi gogoari, dou suluri de mozzarella cu care habar n-aveam ce urma s fac,
dar erau n frigider i mi-au fcut cu ochiul, un omoiog de rozmarin din grdin, nite roii cherry i o
bucat de unt.

Am splat puiul, l-am ters pe dinafar i pe dinuntru cu prosoape din hrtie apoi am presrat i-n el i pe el
o mn de sare grunjoas. i pentru gust dar i pentru a-i proteja pielea sensibil de pe piept.

Am ndesat rozmarinul n pui.

Dup rozmarin, a venit rndul ciupercilor s intre-n pasre. tiu , sun ciudat, dar sta-i adevrul.

Am aezat puiul, aa fericit cum era, ntr-o crati. Am pus pe lng el cteva fire de ceap verde, roiile
cherry i ciupercile care-mi rmseser. i untul. Apoi, ca s m asigur c puiul nu se va coace prea din
prima, am turnat peste el o can de bere. Cam asta-i toat intervenia extern la capitolul arome i
condimente. Am pus apoi cratia n cuptorul ncins i am redus cldura la jumtate. Am lsat puiul s se
coac ncet, timp de o or i zece minute.

Din cnd n cnd l mai stropeam cu sos din crati i, v spun drept, cnd am vzut c se rumenete bine la
exterior, am zdrobit pe pieptu-i de aram cteva roii, cu rol de scut. Ele l-au ferit de prea-coacere. nainte de
a declara puiul gata i pe mine cu un pas mai aproape de mplinirea poftelor, am tiat mozzarella n rondele
pe care le-am mprtiat n jurul puiului. Am mai pus cratia n cuptor pentru zece minute.

Greu m-am abinut zece minute dup ce am scos puiul din cuptor, dar l-am lsat s se hodineasc puin
nainte de a tia din el.

V-am spus mai sus, nu am folosit prea multe celea pentru aromare. Motivul? Am vrut s vd ce poveste tie
s-mi spun puiul fericit. i tie. E dulce i savuros, fraged i parfumat discret, crnos i lipicios, cum trebuie
s fie un pui fript.

Pe lng el, ciuperci i roii coapte, nvelite-n brnz topit, unse toate cu sosul bun-bunu care s-a adunat n
crati. Nu mai am alte vorbe la adresa stui pui, doar promisiunea c voi mai ncerca unul, de data asta la
ceaun, s vd cum se comport n alte mprejurri. S fii sntoi i de vrei s aflai i alte lucruri despre
puiul fericit, cercetai aici, n Jurnalul de pui fericit.

Tocan de glbiori cu pui i legume


Scris n Uscturi September 6th, 2010 13 comentarii
Bine v-am regsit. Am cam umblat n ultima vreme i am stat cam puin prin buctrie. Nu-i bai, barem am
mai dat jos un kilogram-dou, face bine la sntate treaba asta. Totui, gura mai trebuie s mnnce din cnd
n cnd aa c
Am procurat nite glbiori, cam jumtate de kilogram (se gsesc i n supermarket n perioada asta), i-am
splat bine i i-am pus la sotat ntr-o tigaie, cu foarte puin ulei. Apropo, dac vrei s cumprai glbiori de la
cei care-i vnd pe marginea drumurilor, ar fi bine s avei un cntar cu voi. Experiena mi-a demonstrat c de
obicei lucreaz cu cntare msluite.

Dovlecel, ardei gras i tulpini de elin am pus peste glbiori dup ce s-au nmuiat (a luat cam 10 minute faza
asta).

Am avut nite pulpe de pui, dezosate. Le-am tiat n buci mari ct de-o mbuctur i le-am rumenit uor cu
nite past de ardei dulce. Le-am condimentat cu sare i piper i dup ce s-au nmuiat le-am pus peste
glbiori i legume (putei deduce de aici c le-am rumenit n alt tigaie, cu foarte puin ulei, doar ct s ung
tigaia).
Am lsat puiul, glbiorii i legumele s stea pe
foc mpreun pre de zece minute apoi le-am amestecat cu nite tieei din orez, nmuiai n ap cu oet i
zahr.

Sigur c-a fost bun.

No, gata, s fii sntoi i s ne vedem i mine pe aici, cu o reet ori o poveste i mai fain.

Curcan la grill
Scris n Uscturi August 2nd, 2010 5 comentarii
Smbt am fcut curcan la grill. Am fcut i nite coaste marinate dar coaste v-am tot artat, aa c le las n
pace i le voi pstra mereu o vie amintire, c tare bune au fost. Hai s v spun despre curcan. Am cumprat o
pulp (partea superioar) de un kilogram i 300 de grame (a costat 21-22 de lei) apoi m-am prezentat cu ea
acas.
Iat-o pe ea, pulpa de curcan, n toat splendoarea ei.

Am adunat ntr-un mojar mai multe boabe: piper rou, coriandru, anason, sare grunjoas. Le-am frecat bine e
tot.

Am mai adugat la praful sta un ardei iute rou, rupt n buci mici.

Au urmat apoi n acelai vas cteva felii subiri de ghimbir proaspt, doi cei de usturoi tiai n buci mari
i o lingur de mutar dijonez.

Trei linguri de ulei de msline extravirgin.

Trei linguri de vin alb, sec.

Toate astea i pulpa de curcan, n pung apoi la frigider pentru 6 ore.

Mai pe sear am aprins racheta de la Grillshop. Au trecut trei luni de cnd e la mine dar ne nelegem de
parc ne-am ti de o via.

Am scos carnea de la marinat, am pus peste ea cteva rmurele de rozmarin, am nvelit-o n folie (nu-i
obligatoriu, eu am folosit asta aa, din precauie, mi se prea c-i prea tare cldura) i am pus-o pe grill, n
partea fr jar (am mutat tot jarul ntr-o parte pentru a gti la cldur indirect).

Dup 40 de minute am ndeprtat folia i am mai lsat carnea s stea pe grill nc o or, la cldur potolit,
sub capac.

Cnd s-a apropiat de gata, am pus pe grill o tav n care aveam cam un kil jumate de mmlig fiart cu
lapte i ca. Am lsat tava deasupra jarului, s se coac mmliga. Am pus capacul peste grill i am mai
ateptat jumtate de ceas.

ntre timp, pentru c ni se lungiser urechile, am mncat nite vinete cu past de susan, ceap, usturoi i un
pic de maionez, cu pit neagr i roii cu sare grunjoas.

No, apoi luna de mmlig s-o armit fain.

Sigur, pozele s mai i-ae ni, c s-o dus Soarile. Da nu-i bai, c le-or plcea lora de zic c dac pun poze
faine, s snob, uca-m-ar.

Curcanul la grill a fost o experien bun. Se va repeta n curnd. Sper.

S fii sntoi.







Vit gratinat (ce eti!)
Scris n Uscturi July 29th, 2010 16 comentarii
Titlul nu e o jignire adresat cuiva, e mai degrab un alint adresat prnzului de azi pe care l-am tomnit din
resturile de iari (m rog, nu-i 100% resturi dar de acolo am pornit). mi place s pun la lucru mncarea rmas
de ieri n frigider, nu m mpac cu risipirea mncrii i cred c n zilele pe care le trim, nimeni n-ar trebui s
se mpace cu aa un obicei. Desigur, nu v pot obliga s gndii ca mine dar poate v strnesc interesul spre
reciclare prin exemplele pe care le postez uneori aici. Iat ce am fcut azi:
O parte din friptura de vit pe care n-am putut s-o mnnc ieri, a zbovit peste noapte la rece. Interesant e
faptul c a rmas tot fraged, semn c am preparat-o corespunztor din prima.

Am gsit cteva ciuperci pe un fund de caserol.
Doi morcovi, doi cei de usturoi, o ceap i
un bru de ca de la Bistria mai aveam prin frigider pe lng frigul care-i normal s se afle acolo.
Cnd le-am pus pe toate pe mas, nu tiam ce
se va alege de ele. Am tiat mai nti carnea n fii subiri i apoi m-am prins c de o pun degrab pe foc se
va ntri i pas de-o mai nmoaie dup aceea.

Prin urmare, am tiat ceapa solziori, am zdrobit usturoiul, am tiat morcovii n rondele subiri i le-am pus la
sotat n puin ulei, pe foc mic-mic, pre de un sfert de ceas, pn s-au nmuiat morcovii.
Am pus apoi ciupercile n tigaie i le-am sotat
cinci minute, mpreun cu legumele.

Am luat tigaia de pe foc, am adugat carnea i am amestecat bine.

Am transferat toat povestea asta ntr-o tav pentru cuptor i am acoperit-o cu caul dat prin rztoare i am
presrat peste ea o mn de frunze de ptrunjel. Am pus-o apoi n cuptorul ncins unde a stat zece minute.
Ideea de a sparge trei ou peste ca a venit att de repede nct n-am mai apucat s-i fac poz.

Am scos minunia asta din cuptor i dup ce s-a rcorit cinci minute am purces la mncarea ei. A fost bun-
bun. N-am spus nimic despre condimente: sare i piper am folosit i nimic altceva.

Nicicnd n-au artat mai bine resturile de ieri.
i da, oul la arat ae, on ptic dalinian. S
hi sntoi.









Paste la wok cu sos hoisin i legume
Scris n Uscturi July 26th, 2010 7 comentarii
mi plac pastele, mi place wok-ul, mi place s m joc n buctrie i cu pastele i cu wok-ul. Sptmna
trecut am mncat doar 150 de grame de carne (nu m ntrebai de ce, nu-mi propusesem, aa s-a ntmplat)
n schimb am mncat destul de multe legume. Poate s fie cldura de vin, habar n-am. n fine, ntr-una
dintre zile am pus legumele-n wok i le-am fript la foc iute, cu puin ulei. Am pus peste ele dou linguri de
sos de soia i una zdravn de sos hoisin concentrat. Am mai pus o ceac de ap, am amestecat bine i am
adugat pastele fierte (am folosit paste integrale pe care le-am fiert urmnd indicaiile de pe ambalaj). Am
mai inut mncarea pe foc dou minute i apoi am mncat. n total am cheltuit 7 minute cu prepararea, aici
incluznd i tierea legumelor. Care legume au fost:
-un morcov fcut fii cu ajutorul cuitului pentru curarea legumelor
-un ardei gras tiat n bastonae subiri
-o ceap roie tiat n buci mari
-doi cei de usturoi tiai n sferturi
-cteva psti de fasole verde
-o roie
-o jumtate de ardei iute



Legume la grill (i puin carne)


Scris n Uscturi July 22nd, 2010 15 comentarii
Ce poi pune pe grill? Aproape orice, cu rezultate bune, uneori chiar spectaculoase. Ieri mi s-a fcut poft de
legume la grill aa c am ncins utilajul din dotare (pentru c data trecut cnd am grtrit am fostdistrat
i am ars mnerul cnii de aprins crbuni, bieii de la Grillshop mi-au trimis altul, a ajuns la mine de pe o zi
pe alta) i m-am apucat de treab, asta n urma unei scurte excursii pn la pia.
Am luat nite porumb. Sezonul lui ine pn-n septembrie pentru c se coace pe rnd, n funcie de latitudine
i de altitudinea la care crete cultura.

Am mai luat ceap uscat, roii, o vnt sntoas i lucioas i cteva cciulii de usturoi, s-mi ajung i
pentru alte mncruri.

Pentru a aroma/parfuma/afuma plcut legumele am folosit cteva rmurele de cimbru proaspt.

Am mai luat i un kilogram de mere de var. Au avut gustul pe care-l tiam din copilrie, gust de scoar de
copac i genunchi julii, de var la bunici i czturi de pe cal, de btlii regizate i fn ntors cu furca.

Am despicat vnta pe lungime i am aezat-o pe grill cu coaja n sus. Am lsat-o aa, nemicat, cam 12
minute, ntr-o zon cu cldur ceva mai domoal.

Toate celelalte au ajuns n tava pentru grill. Le-am stropit cu puin ulei, am presrat peste ele sare i piper i
am aruncat printre ele rmurelele de cimbru.

Ca s nu spun c n-am muncit defel, am scos cotoarele din doi ardei pe care i-am umplut apoi cu brnz de
burduf. I-am pus i pe ei n tav i am pus capacul peste grill.

Cu excepia vinetelor, am ntors legumele (i fructele) dup cinci-ase minute. Dup alte cinci-ase minute
le-am luat de pe grill.

Cred c vinetele mi-au plcut cel mai mult. Le-am crestat pe lungime i pe lime, le-am stropit cu ulei de
msline extravirgin, am presrat peste ele sare i piper i am nfipt n crestturi cei de usturoi copi.
Senzaional combinaie de gusturi.

Ceapa coapt e slbiciunea mea. Coaja ars, fcut scrum practic, se ndeprteaz mpreun cu primele dou
straturi. Rmne miezul copt, dulce i aromat.
Despre celalate, nu mai vorbesc. Spun doar
att: merele coapte n combinaie cu carnea sunt absolut delicioase.

Iar despre carne nu v povestesc nimic azi, am adus-o pn aici doar de dragul carnivorelor care citesc
blogul. S fii sntoi.
















Pizza n tav
Scris n Uscturi July 19th, 2010 27 comentarii
Am cptat un sac de fin grisat, din gru dur. O gsii mai greu pe la noi dar gsii ceva aproape de ea,
fina 00 adic fina de dou nule cum i mai zice prin unele pri. Am mai primit i o tav pentru pizza de
la Emil (tot de la el e i fina) i, n plus , am mai primit nu tiu de unde o cantitate impresionant de poft de
pizza. Aa c
Am adunat pe lng mine tot ce aveam n frigider i-n cmar i s-ar fi potrivit pentru aa o lucrare.

Am pus la nflorit n lapte cu zahr o bucat de drojdie (folosii 20 de grame la un kilogram de fin).

Am preparat i sosul pentru pizza (cel care vine pe blat, deasupra nu pun nimic): roii pasate, sare, piper, ulei
de msline, oregano, busuioc proaspt, zahr, usturoi tiat n buci mari.

Am trecut la aluat. La dou cni i jumtate de fin

am pus o can de ap. E important s msurai cu aceeai can.
Am mai amestecat n fina puin sare i dou
linguri de ulei, am adugat drojdia i am nceput s frmnt.

Am frmntat cam un sfert de or apoi am lsat aluatul sub un tergar, la cald, s creasc.

Dup ce a crescut, l-am ntins n tav, cu ulei (nu merge altfel n cazul sta). (foto: Emil Tama)

Am ntins sos peste aluat. (foto:Emil Tama)

Am pus pe deasupra mozzarella, roii cherry (roiile obinuite las prea mult zeam n schimb cele mititele
se comport bine, se coc frumos), ciuperci crude i capere. Regula e simpl: putei folosi aproape orice la
pizza dar nu punei mai mult de patru ingrediente peste blat/sos.

Zece minute n cuptorul ncins la maximum igata. (foto: Emil Tama)

Mi-am ostoit pofta de pizza, asta-i sigur. (foto:Emil Tama)

Am mai fcut o versiune de aluat, la fel ca prima cu diferena c n loc de ap am pus doar bere neagr. A
ieit bun, gustos, dulce-amrui.

A fost o sear productiv: n total, 7 pizza. Cost aproximativ: 5 lei/pizza. (foto: Emil Tama)
S fii sntoi!

Pui la grill, ntreg i nvelit n ierburi aromate


Scris n Uscturi July 14th, 2010 15 comentarii
nainte de orice, v anun cu bucurie c putei face puiul n felul sta i la cuptor, fr probleme i cu
rezultate spectaculoase. Eu l-am fcut la grill i n-o s-mi cer scuze pentru asta, ba chiar o s v recomand i
vou s-l facei aa dac avei cum pentru c aroma de fum nu poate fi obinut n cuptor (cu excepia
cuptoarelor profesionale) fr s afumai casa. Dac nu avei capac la grill, putei improviza unul dintr-o oal
mai mare, un lighean din tabl pe care nu-l mai folosii la altceva sau o gleat metalic. Buuun. S vedem ce
s-a putut petrece ieri n curtea mea:
Am vrsat sarea pe mas, dar nu cu gnd de ceart ci ca s-mi fie mai la ndemn. Am folosit sare
grunjoas.

Am adunat pe lng mine o mn zdravn de ierburi aromate: salvie, cimbrior, rozmarin i dou-trei fire de
ment.

Am tiat un grapefruit n buci nu foarte mici.
Cu bucile de fruct am umplut un pui mricel.
Am frecat puiul cu sare pe toate prile.
Am mai presrat peste el i nite piper
proaspt mcinat.
Am nvelit puiul cu ierburi i l-am legat cu o
sfoar, pe de o parte pentru a fixa ierburile, pe de alt parte pentru a fixa sucurile n anumite zone ale puiului
(ntre ochiurile esturii de sfoar carnea se strnge i rmne suculent dup coacere, nu se usuc). Am uns
puiul cu un amestec fcut din o parte sos de soia, o parte oet balsamic, o parte sirop de arar i o parte ulei de
msline. L-am pus apoi n tava pentru grill.

Am aprins o can de crbuni (ocazie cu care am distrus mnerul cnii pentru c dup ce i-am dat foc am
neglijat faptul c n bolul grtarului mai rmseser crbuni de data trecut, care s-au aprins i au topit
nveliul mnerului, da nu-i bai c m descurc i fr nveli) pe care i-am tras ntr-o parte a grill-ului, pentru
a folosi doar o parte din cldura lor.
Am aezat tava cu puiul pe jumtatea de grtar
care nu avea jar dedesupt. n tav am mai pus civa cartofi ntregi i dou cciulii de usturoi.
Am pus capacul peste grill i am ateptat.

Dup o or am pus o lingur mare de unt peste pui. Grsimea asta are rol de a transfera aromele de la ierburi
la carne pentru c trece prin piele i poart aromele cu ea. Am pus capacul la loc i am mai ateptat o or.
Apoi am turnat peste pui o jumtate de litru de bere neagr i am pus capacul din nou pentru alte 45 de
minute.

Puiul s-a copt ncet i s-a afumat plcut.

A rmas suculent dar crocant la exterior, pentru c am stors peste el o jumtate de lmie, cu zece minute
nainte de a-l lua de pe gril, lucru care a contribuit decisiv la formarea unei cruste plcute la mestecat.

Am pus i o salat lng el, fcut din frunze felurite, amestecate cu coacze roii, sare, piper, ulei de msline
i oet balsamic.

Cartofii copi ncet au artat ca un piure n coaj, usturoiul la fel. Au completat bine cina de ieri (luat
regulamentar, nainte de ora 20.00).
S fii sntoi.

Acas
Zemoase
Uscturi
Dulciuri
Ziceri
Despre
Contact
Blogroll
Muson

Chocolate lava, un desert spectaculos de simplu
Pui la grill, ntreg i nvelit n ierburi aromate
Coaste, fleic, aripi, pe acelai grill
Scris n Uscturi July 13th, 2010 6 comentarii
Nu-mi place s las grill-ul s stea rece prea mult timp, mai ales vara. E drept c vara de anul sta nu-i un
mare sprijin pentru grataragii, de parc-i fcut mai degrab pentru scafandri i luntrai, dar ntre dou averse
mai prind i eu loc i timp de o friptan. Zilele trecute m-am ntrecut cu hrnicia i am ntrebjinat Weber-ul
destul de serios. Toat povestea a nceput aa:
Am desfcut o caserol cu oase garf. Cel mai amrt produs de mcelrie. ase lei dou kilograme. ntre ele,
mndree de costi, cu carne destul de mult pentru un grtar.
Pentru ele am fcut o marinad uscat din
sare, piper de felurite culori, ienibahar, cimbru i oregano. Le-am zdrobit bine n mojar apoi
am frecat bine coastele cu amestecul acesta.

Am mai luat o bucat de fleic, o alt parte a porcului destul de nebgat n seam (muli numesc fleic
orice bucat de porc, fie ea pulp sau ceaf, lucru ce nu mi se pare cinstit fa de adevrata fleic) i am scos
din frigider sosul Jack Daniels i siropul de arar.

Dac nu gsii n supermarketuri sos JDs, l putei face acas dup reeta asta. Ori putei s-l nlocuii cu un
amestec de sos de soia, oet balsamic, vin alb i condimente dup gustul vostru. Important e s masai carnea
cu ceva acid i aromat.

Sirop de arar nu prea avei cum s v facei acas (dect dac avei arari) aa c trebuie s-l cumprai. Dac
nu gsii, merge i mierea. Frecai bine carnea cu el/ea.

Cu aripile a fost simplu: le-am pus ntr-un bol, am ras ghimbir proaspt peste ele.
Am stors peste ele dou lmi verzi.

Le-am vrt ntr-o pung mpreun cu un ardei iute tocat. n pungi au ajus i celelalte crnrii apoi n frigider
pentru 4-5 ceasuri.
Mai pe sear au ajuns pe grill.

Sigur, aripile i coastel au avut nevoie de mai puin timp (12 minute aripile, 15 minute coastele) iar fleica a
stat ceva mai mult (45 de minute la fum i cldur indirect, adic nu tocmai deasupra jarului ci ntr-o parte a
grtarului, sub capac).

Ne-am bucurat i de aripicantee

i de coaste
De bun seam, ne-am bucurat i de fleica
fraged i aromat, cu crusta ei dulce-picant.

S fii sntoi.

Ciolan copt cu chimen i salat de ceap roie


Scris n Uscturi July 7th, 2010 30 comentarii
tiu, nu-i sntos, nu-i nelept s mnnci aa ceva vara, e indicat s mnnci treburi de felul sta de ct mai
puine ori n via dar totui. Doamnelor i domnioarelor, inei srurile la ndemn c-i posibil s v ia cu
lein cnd o s vedei pozele. Domnilor, tii ce avei de fcut (i dac v gndii la bere rece n momentul
sta, nu v condamn).
Zilele trecute mi s-a lipit de mini un ciolan. Cam de porc.

Am adunat pe lng el diverse mirodenii: piper multicolor, ienibahar, coriandru, dafin. Le-am pus n oala n
care am pus ciolanul la fiert i, firete, le-am lsat s fiarb mpreun cu ciolanul. Cam o or.

Dup ce am scos ciolanul din oal, l-am crestat i l-am frecat cu sare grunjoas.

Am presrat peste el i nite piper proaspt mcinat.

Desigur, dac-i cu chimen, apoi trebuie s pui la lucru i chimenul. Mult.

Ciolanul a stat la cuptor, la 180 de grade Celsius. O or. ntre timp am fcut o salat de ceap roie. Adic am
tiat ceapa solziori, am presrat peste ea sare i piper, am picurat nite ulei i un strop de oet i am lsat-o
s stea linitit pn s-a copt ciolanul. S-a marinat att de fain de-ai fi jurat c e ceap murat.

Dup ce am scos ciolanul din cuptor, l-am fcut buci i l-am mncat. Fr garnitur.

A fost grozav de bun. Aromat, fraged, cleios pe alocuri. O ncntare.

Sigur, mine o s postez o reet de post,drept peniten pentru cea de azi. S fii sntoi.








Moutabal? Pe aproape.
Scris n Uscturi June 24th, 2010 27 comentarii
Moutabal e un fel de salat de vinete din Orientul Mijlociu. Am fcut zilele trecute ceva foarte asemntor,
cu diferena c am nlocuit zeama de lmie din reet cu iaurt de bivoli i oaie. Am mai pus n plus ceap
verde iar ardeiul folosit n mod normal la garnisire l-am copt odat cu vinetele i l-am amestecat n salat. Nu
mi-a prut ru.
Am copt aadar vinetele i ardeii. Ca s nu mai avem discuii, nu am consumat crbunii doar pentru ele, am
mai executat nite friptane care ns fac obiectul altei postri. Dup ce s-au copt, am presrat puin sare
peste ele i le-am lsat acoperite cam un sfert de ceas.



Le-am lsat s se stoarc, pe un plan nclinat.

Am scos cotoarele i seminele din ardei i i-am tocat.

Am tocat i vinetele.
Am fcut la fel cu doi cei de usturoi i o
ceap verde.

Am pus toate astea ntr-un castron, mpreun cu o mn de ptrunjel tocat mrunt.
Am turnat peste ele trei linguri de ulei de
msline extravirgin.
Am mai pus trei linguri de iaurt de bivoli i
oaie (Napolact) i dou linguri de tahina, pasta de susan pe care mai nou o putei gsi n orice supermarket
mai rsrit. Am condimentat cu sare i piper.

Am amestecat bine.

Aveam lipii cumprate de la Auchan. Le-am folosit.

Imitaia asta de buctrie libanez mi-a adus bucurii, ar putea s v bucure i pe voi.

Despre gusturi nu discut ns v garantez c fr maionez, vinetele-s mult mai uor de digerat (mi plac i
cu maionez dar nu tot ce-mi place-i neaprat bun). S fii sntoi.








Coq au vin vs. Jamie Oliver
Scris n Uscturi June 22nd, 2010 16 comentarii
Sptmna trecut m-a sunat un cunoscut i m-a ntrebat dac vreau s gtesc pentru el i civa apropiai,
ntre care i criticul literar Dan C. Mihilescu, omul care aduce cartea la PRo Tv. Mi-a mai spus c ar vrea
ceva nu foarte greu, c-i var, ceva nu foarte de porc din acelai motiv dar i din altele ce in de diet. Am
acceptat pe loc, fr s m gndesc apoi am alctuit un meniu cu limone amalfi, cpune marinate-n vin cu
ghimbir i fric din smntn fermenatat i ca fel principal o combinaie ntre reeta clasic de coq au vin i
una dintre reetele cu pui ala lui Jamie Oliver. O s v art i vou ce am fcut i mai ales cum.
A fi vrut s gsesc nite pui mai mici, cam la 700 de grame. Nici poveste de aa ceva, motiv pentru care m-
am mulumit cu un pui de dou kilograme la care am mai adugat cteva pulpe ntregi.

Am mai folosit i o duzin (poate mai bine) de cepe mici-mici, i albe i roii.
Nite morcovi tineri, proaspt scoi din
pmnt.

Ciuperci champignon, mici, cele mai mici pe care le-am putut gsi n pia.

Pentru aromare am folosit ptrunjel (mult) i o mn de ierburi din grdina mea: rozmarin, cimbrior,
lmi, salvie.

Aici e partea pe care am vzut-o la Jamie Oliver: am frecat puiul cu sare grunjoas, i la exterior i la interior.

L-am umplut cu lmi verzi care, fierbnd n interiorul puiului l-au aromat plcut dnd o savoare special i
sosului care s-a format spre final.

Am legat puiul cu sfoar. Nu, nu ca s nu fug ci pentru a-l fora s-i pstreze sucurile-n interior dar i
pentru a fixa feliile de bacon pe el.

Am pus puiul ntr-o oal cu perei groi, uns cu unt. La-am dat la cuptor pentru zece minute (cuptorul
ncins) i l-am ntors pe toate prile, s se rumeneasc la suprafa (sta-i un alt truc menit s in sucurile-n
pui, hai s-i spunem sigilare).

Am pus ierburile peste pui, legumele (mai puin ciupercile) peste ierburi i am acoperit cu vin rou, burgund.

Am mai pus i o can de roii pasate apoi am pus oala-n cuptor, la temperatur mic (145-155 de grade
Celsius).

Dup 3 ore i jumtate am scos puiul i jumtate dintre legume. Am recoltat grsimea de la suprafa cu un
polonic (nu era mult dar m-am gndit c era n plus), am pus n oal miez de pine de cas, dens (cam ct ar
fi n dou felii normale de franzel), am mixat cu un blender legumele rmase cu sosul de vin, pinea i
ierburile aromate i am obinut un sos pe care nu-l vedei pentru c de fapt l-am fcut abia cu un sfert de or
nainte de a veni invitaii, mult prea trziu pentru a-i mai putea face poze. Dar e bine s tii c era acolo i c
avea n el ciupercile champignon pe care le-am rumenit n tigaie cu puin unt nainte de a le pune-n sos.
Mesenii s-au declarat mulumii iar asta mi-a
ajuns pentru a declara ziua ncheiat cu succes.

Deosebit de plcut a fost i conversaia de dup cin. Am vorbit despre.mncare i cri, normal. S fii
sntoi.

Cotlet de viel la grill n crust din semine
Scris n Uscturi June 21st, 2010 16 comentarii
Sptmna trecut am executat o sesiune de grtare, n buza ploii. De fapt, m-a i prins ploaia pn la urm
dar nu-i bai, rezultatul muncii a fost suficient de mulumitor iar tricourile se schimb repede. Unul dintre
felurile pe care le-am pus pe grill i gsesc loc n articolul de azi. S vedem:
Mai nti am aprins crbunii. Mi-am propus s renun la spirtul solid, scoate prea mult fum, o s nv s
folosesc ziarele rsucite, aud c funcioneaz perfect cu cana de la Weber. Cu ocazia urmtorului grtar o
s pozez un tutorial pentru asta, poate e de folos cuiva, mcar celor la fel de pricepui ca mine.
M-am ocupat mai nti de garnitur (eu prefer
s m lipsesc de ea, dei e gustoas, ns nu-mi pot obliga oaspeii s mnnce carnea doar cu salat). Am
luat un kilogram de cartofi noi mici, i-am frecat bine cu buretele de splat vase (cu unul dedicat cartofilor, nu
cu cel mbibat cu detergent), i-am fiert n ap cu sare apoi i-am amestecat cu ulei, sare, piper i rozmarin. I-
am pus pe grill i i-am lsat sub capac, s se coac/afume cam un sfert de or.

Carnea, cotlet de viel, a stat la rece. Ca s m asigur c va fi fraged dup preparare, am scos-o din frigider
cu o or nainte de a o pune pe grill, s apuce s ia aer, s se nclzeasc uor i s se relaxeze. E bine s
facei asta cu orice fel de carne vrei s punei pe grill.

Pn a stat carnea i-n timp ce cartofii erau la fiert (ba chiar i dup ce i-a pus pe grill) am fcut un sos pentru
grtare. Sosul acesta merge perfect cu carnea slab dar merge parc un pic mai bine cu crnurile cu grsime,
cu coastele de porc de exemplu. L-am fcut prima dat cnd am grtrit la Timioara i a avut succes. Am
hotrt s-l includ n meniul meu. E simplu (ideea mi-a venit trecnd pe lng raftul cu gemuri) de fcut,
conine ingrediente puine: gem de zmeur, suc de roii i ardei iute.

Am amestecat gemul cu sucul de roii, am adugat ardeiul iute i le-am pus pe toate ntr-o oal cu fund gros.
Am aezat oala ntr-o parte a grill-ului, ntr-un loc mai ferit de cldur, s scad ncet. Putei s punei oala pe
aragaz dar eu am fcut economie de timp i de micri, ceea ce v recomand i vou.

ntr-un sfert de or, cel mult 20 de minute, sosul a sczut corespunztor. V reamintesc, nu-i grab cu el, e
mai bine ca focul de sub oal s fie mic-mic.

S revin la cotlet. Acum o lun (sau aa ceva) am primit spre testare cteva produse din cnep. Nu mi s-au
legat de mini pn acum, nu tiu de ce. M rog, ncepusem s mnnc semine de cnep crude (aud c-s
foarte sntoase dar le testez pe mine nainte de a v povesti despre ele mai mult) dar pn acum nu le
folosisem la reete. Le-am folosit acum.

Am tvlit cotletele prin seminele de cnep.

Le-am pus pe grill-ul ncins.

Dup 3 minute le-am ntors i le-am lsat cam dou minute pe partea cealalt.

Carnea a ieit fraged (dup ce am luat-o de pe grill am lsat-o s se odihneasc aproximativ 5 minute, pe o
farfurie acoperit), gustoas chiar dac nu am condimentat-o cu nimic.

Seminele de cnep nu m-au dezamgit, au cptat gust de porumb copt, bun. Totui, cred c o s ncerc s
le folosesc mai mult n stare crud. Dac vrei s vedei i alte reete care s ncorporeze semine de cnep,
s-mi spunei, am cteva idei.

Asta-i tot. S fii sntoi.








Aripi picante
Scris n Uscturi June 16th, 2010 9 comentarii
Cu ocazia vizitei de lucru, pace i prietenie a tovarului Tudoran, poporul (adic eu) a adus prinos de
recunotin svrind ceea ce toi cei ce au fost vreodat La Mall cunosc sub numele de Aripicante-
Aripicanteee.
Mai nti am procurat aripile de pui. Le-am curat i le-am splat.

Mult ment verde cumperi la un leu.
Pentru condimentare am folosit piper,
enibahar, chimen, coriandru i sare. Pisate n mojar.


Am folosit i un ardei iute, tocat mrunt.
Am zdrobit i menta n mojar, mpreun cu
ardeiul i condimentele. Am adugat i puin ulei de msline.
Cu pasta obinut am frecat aripioarele pe care
le-am pus apoi ntr-un vas, le-am acoperit cu vin rou i le-am pus n frigider pentru patru ore.
Am tras aripioarele n eap. Eu am folosit
frigruile pentru kebab de la Grillshop. Putei s folosii orice fel de frigrui, chiar i din lemn, dar pe acelea
e bine s le lsai cam o or n ap, s se umfle i s ard mai greu.
Normal, am pus aripile pe grill.
Le-am sucit, le-am rsucit i n cele din urm
le-am pus pe mas.
Le-am alturat un sos picant, despre care voi
vorbi cu alt ocazie pentru c are o poveste destul de lung. S fii sntoi.







Pulpe de pui la grill. Ori au fost la tav?
Scris n Uscturi June 9th, 2010 8 comentarii
Vine o vreme n viaa omului, n care trebuie s fac i lucruri mai puin plcute. Cum ar fi, s dezghee
congelatorul i s curee frigiderul. n viaa mea, tocmai a venit vremea aceea. Nu o s insist cu amnunte
legate de curarea frigiderului, o s v povestesc doar despre ce am fcut cu lucrurile scoase din infernul de
ghea, respectiv cu patru pulpe sntoase de puicu un pic trecut de adolescen.
Mai nti am cules din grdin un smoc de rozmarin, cimbrior i lmi (astea sun a diminutive dar nu-s).
Le-am splat.
Am pus ntr-un mojar nite boabe de piper
rou, o lingur de semine de coriandru i oarect ardei iute (cantitile nu-s relevante, v-am mai spus,
condimentarea se face dup gustul fiecruia).

Am pus i ierburile-n mojar, am turnat peste toate oet balsamic.
i sos de soia din cel mai puin srat. Apoi
am frecat bine i am obinut o past aromat.

Am mzglit pulpele, decongelate deja, cu pasta de mai sus.

Le-am aezat n tava pentru grill primit de la prietenii de la Grillshop, mpreun cu nite cepe, ntregi-
ntregue. Am aezat apoi tava pe grill (de bun seam, crbunii erau ncini deja, dar nu prea tare, adic dup
ce i-am aprins i-am lsat s se mistuie niel i s scad temperatura) i capacul peste grill.

Un ceas i un pic, ct s-au fcut pulpele, am dezbtut un vin bun, mpreun cu Foodie.

Pulpele s-au copt la temperatur domoal, nici prea iute nici prea ncet.
Garnitura-o minunie de orez rou fiert,
amestecat cu ceap verde i roii cuburi i cu zeam de lmie, pus n plic din staniol i lsat la marginea
grilului, s se abureasc/aromeze ncet, aproape tot atta timp ca pulpele.
Observai crusta de la exterior? S te lupi cu
mama zmeilor pentru ea, i alta nu!
S v mai spun ct au fost de fragede?
Ori poate vrei s tii ct de dulce, aromat i
moale e ceapa coapt? Mai bine v dau pace pn mine. S fii sntoi.









Ceaf la grtar o abordare diferit
Scris n Uscturi June 7th, 2010 16 comentarii
n week-end am jucat n deplasare i nu am putut s-mi iau cu mine grill-ul Weber. Pentru c are 38 de
kilograme i e ceva mai mare dect o poz cu nevasta, pe care, la o adic, o poi pune-n portofel. Am fcut
totui nite grtare (nu m pot abine, asta visez, asta pictez) la umbra unui nuc i am ncercat s aplic din
cunotinele dobndite recent, improviznd cum face orice bun romn. Mncarea a ieit destul de bun n
cele din urm (ok, foarte bun) dar experiena obinerii ei a fost similar cu renunarea la Harley Davidson n
favoarea unei Mobra altoite cu un IJ sovietic. S v explic:
Am folosit o bucat de ceaf de un kilogram.

Am crestat-o uor i am condimentat-o cu sare.

Am presrat peste ea i piper, apoi am frecat-o bine.
Am mpletit peste ea cteva coji de ceap
verde, cu scop dublu-pentru aromare suplimentar dar i pentru protecie.

Am ncercat s o coc ncet i pentru c btrnul grill tip cutie pe care-l aveam la dispoziie nu are capac, am
acoperit carnea cu o tav de copt pinea, la fel de btrn. Idee bun n esen dar nu foarte eficiant, dintr-un
motiv simplu: spre deosebire de grill-ul meu de acas, al crui capac acoper toat suprafaa grtarului, oala
acoper doar o parte, lsnd o mare parte din cldur s se piard.
Un alt dezavantaj al grtarelor noastre
obinuite e acela c nu prea te las s gteti ncet. Din cauza distanei mici dintre crbuni i carne, eti forat
s te miti repede, s ntorci carnea des (lucru care nu-i neaprat n avantajul crnii) i te mpiedic s te
bucuri de aromele subtile care se dezvolt n timp.
Dac m-am descurcat? Sigur c m-am
descurcat. A ieit mncarea? Da, a ieit. Suculent? Foarte. Aromat? Perfect. Dac mine ar disprea
grtarele Weber din lume m-a descurca? Mai mult ca sigur, dar a prefera s nu dispar, pentru c
experienele pe care mi le ofer sunt greu de egalat.
S fii sntoi.

Pulp de miel la grill
Scris n Uscturi May 30th, 2010 25 comentarii
Ieri am cam comis-o. n sensul c ne-am aezat n jurul grill-ului (da, Weber-ul de la Grillshop), am
molestat cteva sticle de vin bun-bun i am grtrit intens pre de ase ceasuri. Nu ne-a prut ru. Am avut
crnai, piept de porc, muchi i cartofi noi cu rozmarin dar vedeta serii a fost pulpa de miel pe care a adus-o
Foodie. Nu am avut vreme s o pun la marinat dar am fcut o improvizaie care s-a dovedit a fi inspirat.
Iat:
Mielul, rozmarinul i usturoiul merg perfect mpreun.

Am forat cumva o marinad din mutar, ulei de msline extravirgin, piper verde, rozmarin i usturoi.

Le-am frecat bine n mojar. Am obinut o past destul de acid dar parfumat.

Am uns bine pulpa pe toate prile.

Am mpachetat-o n folie de aluminiu.
Am aprins crbunii (i tot mulumesc
inventatorului pentru scula asta de aprins crbunii, de cnd o am nu am mai suflat o dat-n foc).

Am pus crbunii ntr-o parte i pulpa pe grill, n partea opus, s se coac ncet, n suc propriu. Nu am vrut s
grbesc lucrurile, oricum aveam destul mncare.
Am pus capacul i am ateptat. Cam patru ore.
Tava Weber pentru legume la grill a fcut
minuni i de data asta. Am pus n ea aproape doup kilograme de cartofi noi, mai mici, splai bine i frecai
cu sare i rozmarin. i cu puin ulei de msline. Am aezat tava direct pe grill, lng pulp.

Dup 30-35 de minute, cartofii artau aa:
Pulpa, coapt bine, scoas parc din povetile
cu haiduci, a fost ca un soi de recompens la final de zi.
A fi n stare s mai fac asta i azi.

Emil, mulam pentru foto. Voi, dragii mei, s fii sntoi.

i kebab
Scris n Uscturi May 17th, 2010 11 comentarii
Cum ar veni, kebab pe epu. De la Stambul. Ori asemntor. Pentru c la Stambul n-o s gseti porc n
kebab, a acum s-a putut gsi n cel pe care l-am fcut eu acum cteva zile. Am fcut reeta asta pentru
CookNRolla 6 i am simit nevoia s detaliez. Ca s nu mai spun c prietenii de la Grillshop mi-au trimis o
minunie de set pentru kebab, de la Weber. Nu puteam amna prea mult inaugurarea lui iar vizita prietenului
Bunoiu de la Oradea mi s-a prut c ar fi momentul potrivit. A fost. Cum am fcut?
Mai nti am pus crbunii la ncins n cana Weber. n jumtatea de ceas necesar pentru aprinderea lor am
avut vreme s pregtesc epuele.

Bine, ele erau pregtite deja dar trebuia s le umplu cu oarece crni.

Carnea, cam 600 de grame, amestec de vit cu porc, mai mult porc.

Condimentele: piper negru i rou, boia, chimen, enibahar, coriandru. Frecate bine n mojar.

Ptrunjel i ceap verde (un fir de ceap, o mn de ptrunjel), tocate i amestecate cu mirodeniile i cu
carnea.

Frmntate bine-bine, s devin past.

Am pus carnea pe epu.

Pe epue, de fapt. C au fost ase la numr i le-am umplut pe toate.

Am aezat epuele pe grill, cu suportul lor cu tot. Da, au un suport care mpiedic epuele s aib contact
direct cu grillul. La ce ne ajut asta pe noi? tii c de obicei frigruile se ard la suprafa ori, dac nu, trebuie
s stai cu ochii pe ele ca pe butelie. Cu scula asta nu mai e cazul, nu c frigruile s-ar ntoarce singure, dar
eti tu mai linitit, cldura nu mai e att de brutal cu carnea, trece mai domol prin dnsa.

Am rsucit frigrile de dou-trei ori, pn s-au rumenit frumos.

Prietenul Bunoiu a spus c mirosul e ca acela pe care-l ntlneti pe strzile Istambulului. V dai seama c
m-am bucurat.

ntre timp s-a fcut noapte. Nu-i bai, i noaptea-i de la Dumnezeu. Ct despre kebabul meu, l-am lsat s se
hodineasc pre de cinci minute nainte de a-l mnca. Asta pentru c dac-l desfaci/rupi/tai mei devreme,
aburii ncrcai de savoare se evapor i kebabul rmne sec. inei minte asta, e valabil pentru orice friptur,
pentru orice grtar. S fii sntoi.

Aripioare la grill marinate n vin alb
Scris n Uscturi May 13th, 2010 20 comentarii
Asear am avut invitai la cin. Mi-am spus c ar fi bine s gtesc ceva uor, c doar nu o s mergem la
culcare cu burile grele. Aa c, pe lng coastele marinate-n Lambrusco, am pus pe grill i cteva aripioare.
Iat:
Am marinat aripioarele cteva ore. dar nainte de asta le-am condimentat bine. Am zdrobit dou lingurie de
coriandru i piper amestecate cu o linguri de sare i o lingur de boia dulce.
Am frecat aripioarele cu amestecul de
condimente.

Am stors zeama unei lmi verzi peste aripioare.
Am turnat apoi o can de vin alb, bun.
Am adugat o lingur de ulei de msline
extravirgin.

Am amestecat bine i am mai pus n vas civa cei de usturoi, zdrobii. Am acoperit vasul i l-am pus n
frigider.
Dup cteva ceasuri (cam trei), am tras
aripioarele n eap. Am fcut asta pentru c dac rmn ntinse, se ptrund mai bine i mai repede.

Uneori e bine s fii n pielea mea (mai tot timpul). Spun asta pentru c ieri am primit de la Grillshop o
mndree de tav pentru legume. Weber se numete tava i e din aceeai familie cu grillul, deci se neleg
perfect.
Tava e din oel i are o mulime de fante prin
care trece cldura, se pune pe grill cu legumele n ea i se bea o bere dup asta, linitit, pentru c nu mai
trebuie s stai cu grija c-i cad legumele pe crbuni ori c se ard de la cldura prea mare. O s v-o mai art la
lucru dar azi nu dnsa-i actorul principal, am vrut doar s m laud cu ea.
Am pus i aripioarele pe lng tava cu cartofi
cu rozmarin.
Apoi a venit urgia. Vnt puternic, ploi
zdravene, descrcri electrice.
Desigur, grtarul Weber rezist. Mai ru a fost pentru mine, care n-am capac.
Am trecut relativ uor peste faptul c s-a dus
lumina pentru poze. Aripioarele au fost excelente iar tava plin cu cartofi cu rozmarin a fost surpriza plcut
a serii. S fii sntoi.







Pulp de porc marinat-n vin rou, la grill
Scris n Uscturi May 11th, 2010 20 comentarii
De cnd m-am procopsit cu minunia de grill Weber de la Grillshop, viaa mi s-a schimbat. La fel i
maniera de a face grtare. Sigur c a fi grtrit la greu i fr grillul acesta, mi-e n snge aciunea :-), dar de
nu l-a fi cunoscut, a fi fost lispit de experienele interesante pe care le triesc de fiecare dat cnd vreau s
fac mncare pe grtarul ncins. N-am mai grtrit pn acum n maniera asta domoal, care permite cldurii
s treac prin carne ncetior, din toate prile. Mrturisesc, sunt impresionat. Da, dureaz ceva mai mult dar
recompensele sunt fantastice.
Acum cteva zile am luat o bucat zdravn de pulp de porc, grosu bine.

Pentru c marinarea-i bun, am apelat la ea i de data asta. Mai nti, v prezint aromele: dafin, rozmarin,
cimbru.

Piper rou, foarte parfumat, piper negru, chimen.
Puse toate-n mojar i zdrobite bine.

Frecate cu dou linguri de ulei de msline, fcute past.

Am frecat bine carnea cu pasta aceasta, pe o parte i pe cealalt.

Am turnat peste carne (dup ce am pus-o ntr-un vas adnc) o can de vin rou. Am acoperit vasul i l-am pus
n frigider pentru trei ore.
Am ncins crbunii, am ncins grtarul i am
pus bucata de carne pe el.

Am acoperit grillul i am povestit o sticl de vin. M rog, un sfert de ceas, nu mai mult.
Dup un sfert de ceas am ntors carnea i am
pus capacul din nou. Carnea s-a fript ncet, a cptat gust de afumat, s-a rumenit fain la suprafa i a rmas
fraged n mijloc.
Am avut i martori: Foodie, aka Emil Tama a
inspectat adevrul de pe grill.

Ceap verde, usturoi i alte crnrii au acompaniat bucata de pulp, dar astea-s detalii:-).
Vinul a fostfenomenal pentru un vin de 3
Euro. Sigur, 3 euro e limita acceptat ca prag de jos pentru un vin bun la noi, n rile normale la cap gseti
vinuri foarte bune la un euro. i foarte multe.
Ei, i dup ce am vorbit noi vinul sta pre de
35 de minute (poate mai bine, cine mai ine socoteala ceasului cu vinul n fa?), am luat carnea de pe grill.

Am lipit de ea o salat.

i un codru de pit.
S fii sntoi.

Paste, roii, busuioc. Ce poate fi mai simplu?
Scris n Uscturi May 10th, 2010 10 comentarii
Buctria italian e simpl iar cea sicilian e esen de simplitate. De acolo m-am inspirat (de fapt de acolo
am copiat) pentru cina de acum dou zile. Iar mncarea a fost mai mult dect satisfctoare. ncercai asta
acas i cei dragi v vor ine minte.
Avei nevoie de paste. Orice fel de paste. Eu am folosit tagliatelle proaspete.
Avei nevoie i de roii. Cele proaspete nu-s
cea mai bun variant n acest sezon dar cele din conserv sunt potrivite.
Busuioc, parmezan, ulei de msline pentru
completarea sosului.
Mie mi place aroma usturoiului aa c am pus
trei cei zdrobii mpreun cu roiile, ntr-o tigaie pe care am pus-o apoi pe foc, la ncins. Trei minute, ct au
fiert pastele.

Am pus pastele n tigaie i am amestecat. Am condimentat cu sare i piper.

Am ras mult parmezan peste mncare.

Un pahar de vin rou a completat cina. Chiar i medicii recomand un pahar de vin pe zi.

Asta-i tot. Simplitate i gust. Gust bun. S fii sntoi.

Pui la grill, marinat cu coriandru i rozmarin
Scris n Uscturi May 6th, 2010 11 comentarii
Ieri am avut vreme bun aa c am ncins din nou grtarul Weber, despre care un prieten spune c-i un
Harley Davidson al grtarelor. Am pus crbunii n cana pentru aprins, am pus un cub de spirt solid sub
crbuni, i-am dat foc i mi-am destupat o bere neagr. Pn s-au ncins crbunii (cam jumtate de ceas) am
rsfoit numrul de mai-iunie al revistei Esquire, revist n care putei gsi mai multe povee despre grtreal,
luate de Lavinia Gliga de la mine i de la Cevabun.ro. Ce am fcut nainte de asta? Am pus puiul la marinat
(pui am grtrit ieri).
Da, puiul. Piept, fr piele, fr os.

Pentru aromare am folosit coriandru i piper.

i rozmarin, usturoi i ardei iute uscat.

Pe care le-am zdrobit n mojar.

Am frecat puiul cu mirodeniile zdrobite i l-am pus ntr-o caserol.

Am turnat peste el dou linguri de ulei de msline extravirgin.

Pentru aciditate dar i pentru arom am folosit zeama unei portocale i zeama unei lmi. Am pus capacul
peste caserol, am agitat-o puin i am dat-o la rece pentru dou ore.

Revin la faza n care crbunii se aprinseser deja. Mi se pare fascinant la grillul acesta urmtorul aspect: are
n dotare dou casete n care poi pune crbunii ncini pentru ca mai apoi s poi deplasa cldura sub grill
dup cum ai nevoie (e uor s miti casetele i s le apropii ori ndeprtezi de carne). Am tras crbunii n
lateral i am aezat pieptul de pui marinat n centrul grtarului. M-am asigurat n felul sta c se va face ncet
i se va ptrunde bine n mijloc (am lsat bucile ntregi) fr s se ard la exterior. Am pus capacul peste
grill (alt treab bun, se adun cldur n incint i carnea se coace de-a dreptul).

ntre timp a aprut i invitata de ieri, Roxana, cu cal cu tot i cu poveti din Lumea Mare. Ea ne-a adus un
vin grozav (l-am but mai pe sear, la cin).
Daaar, s nu uitm de ce am venit aici: am
ntors puiul pe grill dup zece minute, am pus lng el oarece legume i am pus capacul din nou. Dup alte
zece minute am pus masa.

No, ae!

Bun-bunu.

Lng pui am pus salat de roii cu ceap verde i orez slbatic cu garam masala i usturoi, dar asta-i alt
poveste. S fii sntoi.

Coaste marinate la grtar
Scris n Uscturi May 4th, 2010 32 comentarii
Toat lumea tie s fac grtare. Asta-i bine, i fiind stabilit acest lucru, hai s ne diversificm puin meniul,
hai s fim puin inventivi ori mcar deschii la nou, hai s nu ne limitm la mici i ceaf cu cartofi prjii i
mutar. Ce spunei? Azi o s v art o reet cu coaste. Simpl. Pui coastele pe grtar i le mai ntorci din
cnd n cnd. Lucrurile cu adevrat interesante se petrec ns nainte de a pune carnea pe grill. Iat:
Am pus n mojar piper multicolor, enibahar, sare i dafin. Le-am zdrobit bine.
Am adunat pe lng mine oarece lichide: ulei
de msline extravirgin, vin rou i oet balsamic (de calitate, de la doamna lui Chinezu).
Nu puteau lipsi coastele, c doar despre ele-i
vorba aici.
Pentru a pregti coastele am fcut
urmtoarele: am pus mirodeniile zdrobite ntr-o caserol ncptoare. Apoi am adugat ulei de msline (dou
linguri).
Am mai pus dou linguri de oet balsamic.

La urm, o can de vin.

Dou lmi i o portocal, stoarse de zeam, s-au alturat lichidelor i morodeniilor. Sigur, mpreun cu
zeama lor. Apoi am pus carnea n caserol, am pus capacul, am agitat bine caserola i am pus-o la rece pentru
trei ceasuri.
Ieri a fost ziua n care am inaugurat grillul
Weber primit de la Grillshop. Burlanul de pe grtar nu-i un burlan. Nu, e una dintre marile invenii ale
umanitii, respectiv dispozitivul pentru aprins crbunii.
O s fac ntr-una din zilele astea o postare
dedicat acestui dispozitiv, c tare folositor mi se pare. Pui crbunii n el, focul sub crbuni ibei o bere,
restul vine de la sine. n momentul n care crbunii s-au acoperit de o spuz alb (dup 20-25 de minute), tii
c-s gata de folosit.

Am pus deci crbunii la locul lor, am ateptat puin s se ncing grtarul din oel.

am tiat cteva legume (ardei, dovlecel, ceap verde)
apoi am pus legumele i carnea pe grill. Am
pus capacul grill-ului i am ateptat cuminte lng o (alt) bere. Dup zece minute am ntors coastele i am
deplasat legumele spre marginea grtarului, s fie protejate dar s rmn calde.

Am pus capacul la loc i peste un sfert de ceas am obinut cina de asear. Coastele ptrunse bine, aromate, cu
crust crocant la exterior. O mic minune.
Legumele: perfecte. Am presrat puin sare
peste ele nainte de a le mnca.
Ne revedem n curnd cu grillul Weber. Mai
tiu i alte reete, i alte moduri de a marina carnea i vreau s vi le art i vou. n plus, chiar vreau s v
lmuresc n legtur cu dispozitivul pentru aprins crbunii, pe mine m-a impresionat.

Bomb la grill
Scris n Uscturi April 24th, 2010 15 comentarii
Reeta de azi e pentru Rox. Pe care n-o cunosc, nu-mi dau seama dac-i o bomb sexy, o bomb drgla
sau explodeaz-n ea pasiunea pentru gtit dar tiu c a participat la jocul cu poze pe blogul meu i c a
ctigat dreptul de a primi o reet. i place carnea-n diverse combinaii aa c am ndrznit o combinaie de
carne cu carne i cu puin carne. Am vzut cteva poze aici i m-am inspirat din ele. Recunosc, am pus ce-
am crezut eu c trebuie s pun, c n-am vzut reeta. recunosc i c nu-s att de dichisite bombele mele dar
nici bacon de Doamne-ajut n-am aflat i m-am descurcat bugt de onorabil, cred. Sper. nainte de orice
altceva, vreau s v spun c bombele cu pricina s-au petrecut cu ocazia vizitei de pace i prietenie a unui
proaspt blogger culinar, Foodie pe numele lui online, Emil Tama pe numele din buletin. Cu aceeai ocazie
am beneficiat i de o lecie foto gratis din partea lui Dorin Noge, care a i fcut o parte dintre fotografiile
postrii (mai exact, alea faine) i le-a aranjat pe toate pentru a arta ct mai bine pentru Rox. Iact reeta i
ce-am fcut cu dnsa:
Carnea tocat (600 de grame), de vit i porc, amestec destul de bun (mai mult porc), destul de fin.
O bucat de kaiser tiat n felii subiri, pe
lungime.
O alt bucat de kaiser, tiat cubulee.
Sare, piper boabe, boia, usturoi, ardei iute,
cardamom, chimen. Gustai amestecul nainte de a-l pune peste carne i echilibrai gusturile dup
poft/plcere.

Zdrobite bine, fcute past.

Pasta i carnea frmntate mpreun, cinci-ase minute.

Kaiserul mpletit dup modelul din figura de mai jos.

Carnea peste kaiser, peste carne kaiser i parmezan ras.
Toat povestea transformat-n rulad.

Rulada nvelit-n dou straturi de folie, pus pe grill i ntoars de dou-trei ori n 20 de minute.

Rulada scoas din folie i perpelit pe grill la jar mai moale, nc 6-7 minute, rotind-o des.

ntre timp putei arunca pe grill cteva legume.

Rox, sper s-i plac.

S fii sntoi, cu toii.

Pui garam masala cu orez rou i rozmarin


Scris n Uscturi April 22nd, 2010 13 comentarii
Azi am gtit pentru Silvia, o cititoare care a aprticipat la jocul cu poze de acum cteva zile (aproape dou
sptmni) i care a spus c-i bine orice fac n numele ei, n-are mofturi. Sper s-i plac reeta de azi i sper ca
Eugen, cel care era la rnd naintea Silviei s mai aib puin rbdare, pn gsesc psti de vanilie pentru
crema pe care i-o dorete.
Aadar, reeta de azi e cu pui. Piept de pui, mai exact. Am folosit dou jumti.

Orezul rou e puin mai scump, cost 14 lei un kilogram dar azi am constatat c dintr-un sfert de kilogram am
fcut mncare pentru trei oameni voinici. Se fierbe 20 de minute, n dou cni i jumtate de ap la o can de
orez, sub capac. Am pus sare n ap i dou lingurie de garam masala.

Pentru aromarea puiului am folosit lmi i rozmarin din grdin.

Am mai folosit i chimen, piper rou i piper verde, usturoi i sare.
Le-am pus pe toate n mojar, mpreun cu
frunzele de lmi i rozmarin i cu o lingur de ulei de msline extravirgin.

Am zdrobit toate astea ntr-o past.
Am frecat puiul cu aceast past.

L-am rumenit n tigaia antiaderent, fr s adaug alt ulei.

Dup ce s-a rumenit bine pe toate prile, am pus peste el o jumtate de can din apa de pe orez. Am lsat
tigaia pe foc pn s-a evaporat toat apa.

Am pus puiul i orezul ntr-o farfurie apoi mi-a venit o idee i m-am oprit din fotografiat.
Am pus orezul peste pui, am adugat dou
linguri de iaurt i am amestecat bine. A fost o idee bun pentru c dintr-o dat orezul nu mai era sec i puiul
s-a bucurat i el de prezena sosului. Silvia, s fii sntoas, sper c-i place reeta asta i c o vei prepara i tu
ntr-o zi.

GARAM MASALA
bucatarie :
indiana
descriere :
Acest termen inseamna condimente fierbinti, cu trimitere la efectul pe care-l au asupra organismului, si este specific bucatariilor
din nordul Indiei, Pakistan si Bangladesh. Exista foarte multe variante de garam masala, functie de ingredientul principal cu care vor
fi asociate (pui, miel, peste, fructe de mare, legume etc.), de zona geografica si de preferintele personale. Totusi, aproape toate
variantele contin piper negru, scortisoara, cardamom si cuisoare.

Toate aceste condimente sunt picante si recunoscute a incalzi organismul, de aceea garam masala este extrem de popular in
nordul Indiei, unde clima este ceva mai rece. Tot din acest motiv, nu contine ardei iuti, ingredient care in final racoreste corpul si
este, de aceea, folosit preponderent in zonele cu clima tropicala.
Lucru obisnuit pentru bucataria nord indiana, care a suferit puternice influente mongole si persane datorate sirului de conducatori
indo-islamici, denumirea garam masala este de origine persana si provine din garm masaleh, garm insemnand iute, iar masaleh
insemnand ingredient, sau aliment. Un amestec de condimente traditional persan, numit advieh, are mai multe variante, unele
apropiindu-se ca reteta de garam masala.

Inregistrarile istorice arata ca garam masala este foarte vechi, iar folosirea de ingrediente scumpe, cum sunt scortisoara, cuisoarele,
cardamomul, nucsoara si sofranul (unele importate din Indonezia), in locul ingredientelor locale, mai ieftine (cum sunt coriandru,
ghimbir si chimen) sugereaza ca garam masala era la inceputuri un amestec specific dietei persoanelor bogate. Timpurile insa s-au
schimbat, iar astazi este folosit pe scara larga.

Garam masala se comercializeaza in doua forme: gata preparat, sau ca amestec de condimente intregi.
Cand este comercializat sub forma deja macinata, garam masala nu este aproape niciodata condimentul principal intr-o reteta. Este
adaugat in cantitati mici si in special la sfarsitul timpului de gatit, lucru ce sugereaza ca rolul sau este de a potenta aromele si gustul
celorlalte ingrediente. Acest rol secundar a fost una dintre cauzele aparitiei multelor variante de retete de garam masala. Practic,
oricine isi poate crea propria combinatie.
Cand este comercializat sub forma de condimente intregi, acestea sunt prajite, la inceputul gatitului, in grasime (ghee sau unt), care
capteaza aromele si le raspandeste apoi usor in mancare. Bucatarii profesionisti isi prepara singuri propriul masala, mai ales din
cauza gustului si aromelor bogate si puternice.
Ingrediente :
2 1/2 lingurite de scortisoara macinata
1 lingurita de cuisoare intregi
1 lingurita de boabe de piper negru
1 pastaie de cardamom negru, boabele de la
1/2 lingurita de seminte de fenicul
1/2 lingurita de seminte de chimion
1/2 lingurita de boabe de coriandru
1 foaie de dafin
Indicatii :
Se incinge o craticioara, fara ulei, la foc mediu. Se adauga cuisoarele, cardamomul, foaia de dafin, boabele de piper si de coriandru,
semintele de chimion si fenicul. Se prajesc condimentele 30 de secunde, scuturand tigaia sau amestecand cu o lingura de lemn, ca
ingredientele sa nu se lipeasca.
Se pun ingredientele prajite intr-o piua (sau o rasnita de piper, eficienta in cazul cantitatilor mici) si se piseaza pana ce se obtine o
pulbere fina. Se adauga scortisoara macinata si se amesteca bine. Se pastreaza amestecul in frigider, inchis ermetic intr-un
borcanel. Pentru a beneficia pe de-a-ntregul de aroma si gustul condimentelor, garam masala trebuie consumat in maxim 3-6 luni.







Hummus. Pentru Ioana.
Scris n Uscturi April 13th, 2010 28 comentarii
Ioana (nu itu de unde s o iau, spune c-i plac mncrurile aromate, nu neaprat cu carne) e al doilea
ctigtor care primete o reet personalizat. Am fcut pentru ea hummus, mncare ce vine din Orientul
Mijlociu. E musai cu nut i cu tahini, pasta de susan. i cu ustuoi i ptrunjel. i cu zeam de lmie. Astea-
s ingredientele fr care nu-i tocmai hummus. Apoi urmeaz partea n care fantezia i spuen cuvntul. Eu am
pus cteva frunze de lmi, special pentru a mulumi nclinaia ctre arome a Ioanei. Iat hummusul Ioanei:
Am folosit nut din conserv, gata fiert.

Din fericire, past de susan se gsete n aproape orice supermarket.

Am folosit i puin iaurt de capr, cum am vzut c face o prieten libanez.

Am pus usturoiul, sarea i cteva boabe de piper (am avut verde) n mojar.

Am cules frunzele de lmi din grdin i le-am splat.

Smburii de floarea soarelui au fost un adaos potrivit.
Am pus ntr-un castron nutul, tahini, iaurtul,
lmia.

Am stors peste ele o jumtate de lmie.

Am transformat usturoiul, piperul i sarea ntr-o past pe care am pus-o n bol, cu celelalte ingrediente.

Am mixat bine trei-patru minute.

Aa arat primul hummus din viaa mea. Sigur, desvrit cu boia, ptrunjel verde tocat mrunt, cum le place
arabilor i cu ulei de msline extravirgin.

I-a plcut pn i Raluci, iar ea nu-i tentat de lucruri noi.

Ioana, sper c eti mulumit de hummus-ul tu.

S fii sntoi.

Acas
Zemoase
Uscturi
Dulciuri
Ziceri
Despre
Contact
Blogroll
Muson

Cabana Moilor (partea a 2-a)
Hummus. Pentru Ioana.
Ravioli cu gorgonzola
Scris n Uscturi April 12th, 2010 19 comentarii
Azi ncep s-mi pltesc datoriile. Am postat acum cteva zile un joc. Participanii au ctigat cte o reet
personalizat, bazat pe preferinele lor culinare. O s-mi ia ceva timp (cam o lun) s-i premiez pe toi, dar,
nu-i aa, fiecare cltorie de 10 mii de kilometri ncepe cu un pas. Pasul de azi e pentru Dorian, care se d n
vnt dup pastele proaspete. I-am fcut paste de cas, umplute cu gorgonzola, uite aa:
Am tiat cteva felii subiri din unca de la tata.

Gorgonzola, uor picant (primit de la Emil).
Dou ou, de la gini crescute acas, libere i
hrnite sntos.
La dou ou pun ase linguri de fin, umplute
bine. Apoi frmnt bine, adaug puin sare i o lingur de ulei de msline i mai frmnt un mint.

Aluatul pentru paste nu are ap, nu are drojdie, nu se frmnt mult. Trei minute ajung, altfel devine prea
elastic i nu se mai ntinde bine, se comport ca un soi de cauciuc.

Pun sucitorul la treab i ntind o foaie subire-subire.
Tai ptrele cu pintenul.
Pe fiecare ptrel pun o bucat de gorgonzola.
ndoi aluatul peste brnz i sigilez cu o
furculi. Dac aveam chef s ntind dou foi, puneam brnza din loc n loc pe foaia de jos, aezam peste ea o
alt foaie i tiam cu pintenul triunghiuri ori ptrele, zimii pintenului ar fi sigilat pliculeele.
Am lsat pastele s se zvnte zece minute apoi
le-am pus la fiert n ap cu sare. Au fiert 12 minute.
Pentru sos am pus unca, puin ulei i o
rmuric de rozmarin ntr-o tigaie.

Puteam s fac un sos simplu din smtnn dulce dar mi-am amintit c aveam n frigider un borcnel cu sos
din mistre i cerb, tot din Italia, ca uleiul i brnza.

Am pus pastele fierte peste sos i am pus tigaia pe foc pentru dou minute.

Ravioli Dorian!

O mn de parmezan a completat povestea.
Sper c muteriul e mulumit.

Cotlet de viel la grill
Scris n Uscturi March 28th, 2010 4 comentarii
n primul rnd, le mulumesc celor care m-au votat la RoBlogFest. Tuturor celor 96 (numrul de voturi mi-a
asigurat locul 2). i s o felicit pe Teo. M bucur pentru ea, tiu ct de mult se strduiete i cred c merit
bucurii de felul sta. Apoi, s revin la ale mele. Att de mult lume m-a ntrebat depre grtare n zilele astea
nct mi s-a fcut poft-poft de un grtar suculent, din carne de viel, fcut doar pe jumtate, medium, cum
zice osptarul. S vedem de ce am fost n stare.
Am cumprat un cotlet pe msura mea. Vedei zig-zag-urile acelea albe de la suprafaa crnii? Sunt firioare
de grsime. Ele ne asigur c suntem pe drumul cel bun i c avem din ce s facem un grtar decent. Am
lsat canea la temperatura camerei cam trei ore. Nu era ngheat dar sttuse n frigider i era ferm, avea
nevoie de timp pentru a se relaxa puin.

Fiind nc prins de guturai, nu m-am avntat la grtare afar (nu tii voi cum atept) aa c am folosit tigaia
grill. Am stropit-o cu puin ulei i am lsat-o s se ncing. Abia dup ce s-a ncins am pus carnea n ea.

Dup trei minute am ntors carnea pe partea cealalt. tii c-i momentul s o ntoarcei cnd vedei c s-a
colorat pn la jumtate.

Dup alte trei minute amluat carnea din tigaie i am pus-o pe o farfurie nclzit, s nu se ntreasc. Am
condimentat-o cu sare i piper.

Pentru c mai aveam n frigider o mn de frunze de salat amestecate, am zis c ar fi pcat s le las s se
vetejeasc. Am turnat peste ele puin ulei de msline extravirgin.

Am mai pus peste salat i puin oet din vin, aromat cu rozmarin i alte buruieni.

Am amestecat bine i am avut i o salat bunu lng carne.

A fost un grtar pe gustul meu.

S fii sntoi.

Piept de porc cu champignon i "sali" felurite


Scris n Uscturi March 26th, 2010 13 comentarii
Dragii mei, n cazul n care ateptai un epilog la povestea mea cu Altex, nu vi-l pot da acum, c nu-i gata.
Sigur, relaia mea cu magazinul din Cluj, iulius Mall, nu va ajunge n instan pentru c, n urma unei
nelegeri cu Sony, s-au hotrt s-mi schimbe camera cu una nou i n urma vizionrii unui material pe
TVR3 s-au hotrt s-mi de orice alt camer din magazin, dup ce, n urma unor tratative, am reuit s
echivalm valorile. Totui, eu nu-s mulumit. Poate pentru c tiu c n situaia mea sunt muli alii care nu au
la ndemn prghiile pe care le-am avut eu ori sunt speriai de gndul c pot ajunge la tribunal, sunt speriai
de ideea cheltuirii unor bani n plus la avocai i pur i simplu renun la lupt i iau ce li se ofer prima dat.
Pentru ei i pentru mine (sigur nu mai vreau s trec prin asta) am nceput s adun i s scriu documentaie
(avocatul meu m va ajuta s fac asta n mod coerent i explicit) cu care s m pot prezenta ct mai curnd n
faa unor politicieni. Orict de puin simpatie a avea pentru politic i reprezentanii ei, sunt contient de
faptul c doar ei pot schimba ceva cu adevrat. A venit momentul s schimbe legea referitoare la protecia
consumatorului, s fac una clar, pe care comercianii s nu o poat suci cum vor ei, o lege pe care ANPC s
o poat aplica pe loc i fr strngeri de inim. Zic s-i ajutm pe politicieni s fac asta i mai zic aa: dragii
mei, dac avei dreptate, nu cedai pn nu obinei satisfacie.
Ar fi bine s v dau i o reet, dac tot am deschis postarea asta. Pozele-s fcute cu noua mea camer, Nikon
D3000.
Am cumprat cteva felii de piept de porc.

Aveam de acum cteva zile o caserol cu ciuperci champignon brune, produse de o ferm din Zalu.

Emil mi-a adus din Italia un ulei de msline extravirgin, cu gust fin i uor fructat.

Ceapa verde-i n sezon, o folosesc destul de des.

Gorgonzola e de la mama ei.

Am cumprat un amestec de frunze verzi (ruccola i trei lptuci) pentru salat.

Am condimentat carnea cu sare i piper i am pus-o n tigaia antiaderent ncins, fr ulei sau alte grsimi.

Am tiat ciupercile i ceapa.

Le-am pus n tigaie, n locul pieptului de porc, un sfert de or mai trziu (att i-a luat pieptului s se fac
destul de bine). Am inut ciupercile i ceapa aici doar trei minute i jumtate.

Am rupt brnza, am aruncat-o peste frunze i am stors o jumtate de lmie peste ele.

Am adugat dou linguri de ulei de msline din cel bun.

Am condimentat cu sare i piper, am amestecat bine i gata salata.

Mi-a mai rmas doar s le mpreunez pe farfurie.

Eu spun c a fost bun.

Puteam i fr pine dar mi place mult versiunea asta neagr i cu multe semine.

S fii sntoi.








Ce-i place srbului: ceaf n lapte
Scris n Uscturi March 25th, 2010 20 comentarii
Legtura noastr cu Mile e mai mult dect reeta pe care am furat-o de la el (ct am putut dibui din ea).
Legtura asta n-are cum s se rup, chiar dac srbul nostru drag a strbtut deja venicia i ne ateapt la
cellalt capt al ei. O s ne fie tare dor de el.
Anul trecut, n Noiembrie
n dou zile va fi ziua de natere a Ramonei, iubita i soia lui Mile. Eu vin cu urrile nc de azi, s o in tot
ntr-o petrecere sptmna asta. Ramona, s fii sntoas i iubit, s nu-i lipseasc fericirea nici o zi din
viaa asta. Ct despre Mile, l-am pomenit i ieri, cnd am fcut ceafa n late pe care v-o art azi. Sigur c nu-
i la fel de bun ca aceea pe care a fcut-o el la Clopotiva, n Retezat. Nici n-are cum, n-am vzut reeta, care-
i a lui i mai e i secret pe deasupra. Am improvizat ns pe aceast tem. Iat ce a ieit:
Ceaf, lapte, mere, clementine (sunt bune citricele de orice soi), cimbru, usturoi.

mi place s am flori n cas:-).

Pentru arom am folosit cuioare, piper negru, ardei iute uscat i boia dulce.

Sigur c nu era necesar s pun poza asta dar mi place mie.

Am nfipt cuioarele n ceaf, am frecat carnea cu celelalte condimente (mrunite/zdrobite), am pus merele
i clementinele tiate-n sferturi n tav, pe lng carne i am acoperit totul cu lapte. Apoi am dat tava la
cuptor, la 250 de grade Celsius. Dup dou ore, timp n care am ntors carnea de trei ori (laptele a sczut
treptat), am scos friptura din cuptor.

Am fcut o mmlig cu o parte ap i dou pri lapte.

Nu am pus sare defel la mmlig pentru c am pus n ea dou linguri sntoase de brnz de burduf.

Aa arat ceafa dup dou ore de copt n lapte:

Aa arat prnzul de ieri:

Gustos, hrnitor. Te trimite la plimbare, siesta ar fi o eroare dup aa mas.

Citricele, aciditatea lor mai precis, echilibreaz perfect acest fel de mncare.

S fii sntoi.







Lasagna cu ragu
Scris n Uscturi January 21st, 2010 38 comentarii
Ieri am fcut lasagna. Teoretic, e simplu s faci lasagna, mai ales dac ai sosul preparat (fie c e cu carne, fie
c-i vegetarian, lasagna e un fel de mncare ce se face cldind foi peste foi, cu un sos ntre ele). Eu nu am
avut sosul (nu cumpr sosuri gata fcute, mai ales dac-s din carne, mai ales dac pot s le fac eu)aa c m-
am deplasat binior pn la mcelarul meu, am cumprat o jumtate de kilogram de carne i m-am ntors
acas, pentru c aveam n frigider celelealte ingrediente. S vedem ce s-a ntmplat apoi:
Carne, roii, morcovi, ceap, elin, ardei, ptrunjel (i frunze i rdcin), smntn dulce, roii pasate i,
firete, foile de lasagna.

V ros s nu folosii ketch-up sau past de roii n locul roiilor pasate, diferena de calitate e mult mai mare
dect diferena de pre.

Dac aveam un dispozitiv de laminat paste (urmtoarea mea investiie, apropo), mi fceam singur foile de
lasagna. Nu am, aa c le-am cumprat.

Condimentele: sare, piper (verde, n cazul de fa), oregano, busuioc, nucoar i foarte puin cimbru.

Am dat morcovii, elina i rdcina de ptrunjel prin rztoare.

Am tocat mrunt ardeiul i ceapa.

La fel am fcut i cu jumtate din legtura de frunze de ptrunjel. Am amestecat apoi toate astea ntr-o oal n
care am pus i carnea. Folosesc o oal cu perei groi, emailat, doar fac o past de carne, nu vreau s se lege
de oal.

Am adugat roiile pasate i dou cni de ap cald. Am pus apoi pe foc mic.

Am zdrobit toate mirodeniile mpreun cu dou lingurie de ulei de msline, extrairgin. Am pus pasta
obinut n sos, cu zece minute nainte de a stinge focul (sosul a avut nevoie de o or pentru a se face, n
timpul acesta am amestecat n el destul de des i am recoltat cu o lingur grsimea separat la suprafa,
carnea fiind un amestec de vit cu porc a avut oarece grsime).

Prietenii mei italieni (i nu numai) folosesc la lasagna un sos bechamel. Eu nu-l folosesc, are fin i unt i
lapte. Cu untl i cu laptele n-am nimic dar fina ncorporat n ele e un lucru de care m pot lipsi. n
consecin, am folosit smntn dulce.
Am pus foi de lasagna peste smntn

Sos peste foi i parmezan peste sos

alte foi, din nou smntn, iar sos..

i tot aa, de patru ori. Ultimul strat-sos, acoperit cu cealalt jumtate a legturii de frunze de ptrunjel.
Am pus tava ntr-o alt tav (cu ap) apoi n cuptorul ncins. A stat la cuptor un sfert de or, am scos lasagna,
am presrat peste ea parmezan i am pus cteva roii cherry apoi am dat tava la cuptor din nou, pentru alte
zece minute.

Apoigata.

Sunt mulumit.

Sigur c suport parmezan n plus, dac simii nevoia.

S fii sntoi.

Tagliatelle cu feta i roii uscate la soare
Scris n Uscturi March 18th, 2010 18 comentarii
Roiile uscate la soare sunt un dar de la Dumnezeu. Pot aduce strlucirea ntr-o banal sup-crem de usturoi,
pot pune f-ul din fantastic-ul exclamat n timp ce mnnci o porie de paste simple, n stil napoletan, pot
s constituie surpriza plcut din unele salate. Cum se obinele? Prin cumprare din supermarket, vei spune
unii dintre voi. Da, i aa, dar pn s ajung la supermarket, roiile sunt uscate ntr-un cuptor sau ntr-un
dispozitiv de deshidratare. Celelalte, cele mai bune, ajung n magazine mici, bcnii vechi ori pe rafturile de
acas ale aleilor, dup ce au stat ntre patru zile i dou sptmni n soare, de la rsrit pn nainte de apus
(umezeala cu care vine orice sear de var stric munca de peste zi a Soarelui, deci atenie), acoperite cu un
tifon (acesta nu trebuie s le ating), s fie ferite de praf i insecte. Zilele trecute mi-am cumprat un borcan
cu roii uscate de soarele Greciei (la var o s am recolta mea de roii, o parte va fi transformat-n roii
uscate). Tot de la greci vine i feta pe care am folosit-o n reeta de azi. Putei folosi diverse soiuri de brnz
cu aspect de feta, din supermarket. Nu-s nocive, au mult soia n compoziie i mai puin lapte, atta doar c-
s vndute drept ceea ce nu-s (asta e o alt problem a legislaiei de la noi, corect ar fi s scrie pe etichet c-i
brnz cu soia, ct soia i ct lapte conine i nu s scrie c-i brnz tip feta, asta poate produce confuzie ) i
sunt mai ieftine. Dar, s vedem reeta:
Am folosit tagliatelle proaspete, cumprate, nu fcute de mine (vine i vremea acelora).

Feta, firete.

Roii uscate i pstrate n ulei cu ierburi.

Dou linguri de iaurt din lapte de capr&bivoli.

Am pus pastele la fiert n ap cu sare. Trei minute au fiert. ntre timp am amestecat brnza cu iaurtul.

Am tocat roiile, nu prea mrunt.

Am scurs apa de pe paste i am pus peste ele roiile, brnza i iaurtul.

Am amestecat bine i am pus pastele pe farfurie.

Am stropit cu ulei de msline extravirgin.

Simplu, gustos.

S fii sntoi.

Miel umplut. Coproducie cu casa de filme "mama Hdean".
Scris n Uscturi March 16th, 2010 16 comentarii
De Pati umplem mielul. De fapt, doar o jumtate, cealalt jumtate se transform n ciorb, fripturi, grtare.
Pare c ne mbuibm, nu-i deloc aa, suntem o familie mare iar mielul are limitele lui. E adevrat, surorile
mele nu mnnc miel iar pentru ele umplem o gin, cu o umplutur asemntoare dar cu alte ingrediente .
Ca s n-o lungesc (pe ea, pe introducere) prea tare:
Organele mielului (inim, plmni, ficat, rinichi) i un mic adaos de ficat i inim de porc, se fierb n ap cu
sare i piper boabe. O foaie de dafin nu stric.

Pn fierb mruntaiele e vreme destul s pregtim celelalte ingrediente. Cum ar fi verdeurile. Ele se cur
i se spal. Ce vedei n poza asta e usturoiul, foarte tnr.

Ptrunjelul pe care l-am folosit e din varietatea numit hasmauchi. E cre i are aroma ceva mai puternic.


Ceapa verde e o alt component fr care umplutura nu face doi bani.


Mama a lsat la uscat cteva felii de pine. Am obinut din ele un pesmet ceva mai grunjos. E bun s lege
umplutura, s-i dea consisten.

Am dat prin maina de tocat mruntaiele fierte (cu excepia unei buci de ficat i a rinichilor, pe care le-am
tiat cu cuitul, arat bine dup ce se coace mielul umplut i-l tiem pe farfurie), am tocat mrunt ceapa,
usturoiul i ptrunjelul i le-am amestecat cu pesmetul. Cu mna, pentru c nu s-a inventat robot cu suflet.

Am mai pus n umplutur i dou felii de pine pe care le-am nmuiat n lapte dulce.

Apoi am pus oule fierte, zece la numr, tiate cubulee. Am amestecat cu grij, s nu le zdrobesc.


Am condimentat cu sare


i piper.

Am ncorporat n compoziie 15 glbenuuri crude i albuurile lor, btute spum. Spuma are rolul de a afna
umplutura. Mama spune c oule crude trebuie s fie mereu mai multe dect cele fierte. Nu o s contest asta,
doar e mama.


Umplutura fiind svrit, am fcut o fant n miel (tiu, sun ciudat), pe exterior, de-a lungul irei spinrii.
Carnea se desface n straturi i formeaz un buzunar n care intr umplutura. Buzunarul trebuie lrgit cu
mna.

Mama m-a ajutat s umplu mielul i tot ea a cusut buzunarul, s nu ias umplutura n timpul coacerii.


Am tapetat mielul cu felii de slan afumat i crengue de rozmarin, am mpnat zonele mai crnoase cu
usturoi i slan i l-am dat la cuptor. n tav am pus dou cni de ap i una de vin.


Cam (exact) aa arta nainte.

Dup dou ore i jumtate la 150 de grade Celsius:


Pe la noi, oamenii pun mielul ntr-un co nvemntat ntr-un tergar curat i l duc nduminica de Pati la
biseric, s-l sfineasc preotul. Abia apoi mnnc din el. Altfel, e doar un miel ca oricare altul, poate prea
puin sntos.


Nu vreau s par nicicum, spun doar c masa de Pati, de la cozonac la oule roii, miel i vin, trebuie s fie
bun i nu prea mult, trebuie mistuit mai mult cu sufletul dect cu trupul. Mi-ar plcea s tiu c nu ai avut
nevoie de Anghirol i Trifermen. Hristos a nviat! Chiar i pentru cei care nu cred asta. Aici e frumuseea i
bucuria vieii.


Gina cu slnin
Scris n Uscturi March 15th, 2010 15 comentarii
Tocmai m-am mutat, nc nu am internet acas i nici aparat foto (Altex m-au chemat s-l iau napoi dup a
doua reparaie dar am refuzat, prefer s merg n instan dect s m las luat de prost). n concluzie, postez
din amintiri. Azi, o reet alternativ la mielul umplut, c tot se apropie Patele. S fii sntoi.
Surorile mele nu mnnc miel. Nici Raluca. Femei miloase. Dar nu att de miloase nct s nu mnnce
gin. Umplut, dac tot e momentul. O s v art mai jos cum i cu ce am umplut gina, acest accesoriu (n
casa noastr, nu tiu cum e la alii) al mielului de Pati.
Mruntaiele (ficat i inim de porc, ficei de pui) se fierb n ap cu mirodenii (dafin, piper boabe) i se dau
prin maina de tocat.


O parte dintre ele (cam 200 de grame) se pstreaz i se taie cu cuitul, lucru care contribuie la aspectul final,
nu la consisten ori gust.

Usturoiul verde, tnr, se toac mrunt.

La fel i ptrunjelul.


E de la sine neles (cel puin n mintea mea) c i ceapa se toac mrunt, c doar n-o punem ntreag n
gin.


n umplutr se adaug cinci ou fierte bine. S v mai spun c toate cele de mai sus se amestec uor, cu
mna?

Se adaug i o mn bun de pesmet grunjos.

Scuzai, pentru confirmarea actului, nu de alta.


Am adugat apte glbenuuri crude, am amestecat i am condimentat cu sare.


i cu piper.


O mn de cubulee din pine proaspt se nmoaie n albu de ou i se adaug n compoziie.


Albuurile btute spum (apte la numr, rmase de la cele apte glbenuuri de mai sus) se adaug i ele n
compoziie i se amestec delicat (afneaz umplutura).

Mama a apucat s dezoseze gina nainte s ajung eu, de aceea nu v pot arta cum se face. E treab destul de
migloas. Se scoate coul pieptului, cu tot ce are el, s rmn doar carnea. Apoi se umple gina i se coase,
s nu ias umplutura n timpul coacerii.


nainte de a da gina (de fapt e un pui mai mare) la cuptor, am blindat-o cu slan i ptrunjel. Slana
protejeaz carnea sensibil a pieptului i n acelai timp furnizeaz grsimea care d rumeneala.

Dup 35 de minute la 180 de grade Celsius:

Poft bun (data viitoare).

Ce mai "rsfoiesc" la micul dejun


Scris n Uscturi March 5th, 2010 23 comentarii
Bun s v fie inima, dragii mei. Nu tiu cum facei voi, dar v pot spune cum fac eu dimineaa, n timp ce
beau cafea, imediat dup ce am mbucat ceva (nu mi place s mnnc lng tastatur). Aadar, m postez n
faa calculatorului i deschid pagina asta, s vd ce face tarlaua cu d-ale gurii. Apoi trec pe la Radu, pe la
Copolovici, pe la fetele de la Easypeasy, pe la Mazilique (apropo, felicitri pentru noul job, domni, m
bucur ca i cum a fi devenit eu redactor ef la Good Food), pe la Maya, pe aici i pe aici, pe la Cristi. i mai
trec prin alte 30 de locuri dar nu le pun link fix acum. Apoi postez reeta, ori ce altceva am de artat. Azi,
micul dejun de ieri. Iat:
Am adunat pe lng mine buntile de care aveam nevoie. Pentru salat, roii cherry, ceap verde, ulei de
msline extravirgin.

Tot pentru salat, cteva ridichi, cu tot cu frunze. Dac nu tiai, aflai acum: frunzele de ridichi sunt foarte
bune n salat. Dai-le o ans.

Pentru ca dejunul s fie consistent, am fiert cteva ou.

Tot pentru consisten dar i pentru aportul de fibre vegetale, am ales pumpernickel, pinea german din
secar, cu boabe de secar ntr-nsa. E dulce-acrioar, foarte dens, foarte sntoas.

Am fcut o past din brnz de vaci. Mai nti am turnat peste brnz cam trei linguri de ulei de msline
extravirgin (250 de grame de brnz).

am adugat ceap verde i mrar tocate mrunt, sare i piper. Am frecat bine pasta cu blenderul, s fie ct
mai fin. O lingur de lemn sau un tel fac o treab aproape la fel de bun dar trebuie s depunei mai mult
efort.

Am fcut salata abia la urm. Am tiat roiile i ridichile, le-am pus n acelai bol cu frunzele splate bine i
am turnat peste ele puin ulei

i puin oet balsamic. Apoi am amestecat.
Gata.

Proaspt, energizant, sntos.

Ce spunei?

S fii sntoi.














Antricot cu ciuperci
Scris n Uscturi March 2nd, 2010 14 comentarii
E a doua sptmn fr camera foto. Azi merg s m cert cu cei care-s responsabili pentru asta. i pentru c
nu pot s m cert pe stomacul gol, voi mnca nainte. A putea s mnnc antricot cu ciuperci, de exemplu
(pozele-s fcute cu vechiul i micul Canon):
Pentru o porie mi ajung 280 de grame de carne de viel.

Roiile sunt opionale, mie mi-a plcut aspectul lor i prin urmare le-am gsit un loc n filmul sta.
Piperul poate fi de orice culoare, eu am folosit
din cel rou.

Usturoiul, ceapa verde i ciupercile proaspete se neleg bine.

Lng toate astea am pus un ardei kapia,pentru dulcea.

Am ncins tigaia cu foarte puin ulei.

Am rumenit carnea (dou minute pe fiecare parte)

Am scos-o pe o farfurie cald(s rmn fraged).

Am pus cruditile n tigaie i le-am micat pe foc iute timp de dou minute. Le-am condimentat cu sare i
piper.

Asta-i tot.

ase minute cheltuite pentru o recompens gustoas.

S fii sntoi.














Cotlet cu varz acr ca la noi, n Norvegia
Scris n Uscturi February 24th, 2010 9 comentarii
Acum cteva sptmni m-au cutat prietenii de la TVR i m-au rugat s gtesc oarece mncare norvegian
pentru una dintre emisiunile lor. Am cutat reete, multe dintre ele erau cu pete ori cu ingrediente greu de
gsit pe la noi aa c am decis s fac una cu porc. Ea se prezint bine i simplu, simplu de tot.
mi rmsese nite varz acr de la reeta pe care am fcut-o pentru ebucataria.ro (tii c pun reete i acolo,
nu?). Ardeiul iute e mai mult de decor.

Cotletul, cu puin os, cu orici i ceva grsime. L-am crestat i l-am prfuit cu piper proaspt mcinat. L-m
cumprat de la mcelrie i n felul sta am putut s iau fix ct mi trebuia, adic dou felii. De la
supermarket trebuia s cumpr cel puin ase, ei nu obinuiesc s pun mai puine n caserole.

Restul ingredientelor de care am nevoie sunt aici: puin unt, puin chimen, piper rou (putea fi de orice
culoare).

Am pus untul la topit.

Am rumenit n el carnea, dou minute pe fiecare parte.

Am dat cotletele la o parte i am pus n tigaie piperul i chimenul, s se nclzeasc puin.

Am adugat repede varza i am amestecat bine. Am mai inut tigaia pe foc doar un minut, nu am vrut s obin
varz clit ci doar s o nclzesc pe cea murat, s o umplu de arom de chimen.

Cum credei c a fost?

Eu zic s ncercai, v cost cel mult patru lei pe porie i v ia cel mult ase minute s preparai minunia
asta nordic.

S fii sntoi.

Pui cu lapte de cocos


Scris n Uscturi February 22nd, 2010 14 comentarii
Bun s v fie inima. Azi v art cu ce ne-am primit musafirii acum dou zile. A fost o cin deci am ncercat
s gtesc ceva uor, nu foarte bogat n calorii i gustos n acelai timp. Aveam paste din orez n dulap,
pungua cu garam masala proaspt nceput i cteva pulpe de pui dezosate n frigider. Lng toate astea am
mai pus
Sos de soia, un dovlecel, dou cutii cu lapte de cocos.

Trei ardei capia i unul iute.

Usturoi, anason i grmjoara de garam masala (dou lingurie).

Am fiert pastele cinci minute, le-am mai lsat alte dou n apa fierbinte apoi am scurs apa de pe ele.

Am tiat pulpele n fii i le-am condimentat cu garam masala (nu o s folosesc amestecul sta la toate
reetele dar voi profita de faptul c am dou plicuri).

Am tocat legumele.

Am rumenit puiul i l-am stropit cu sos de soia.

Am adugat legumele i anasonul stelat.

n trei-patru minute s-au nmuiat legumele i am adugat laptele de cocos (destul de consistent).

Am adugat pastele, am amestecat bine i gata.

S fii sntoi.

Ciuperci umplute cu legume i frunze
Scris n Uscturi February 19th, 2010 17 comentarii
Dragii mei, tiu, e post. tii (dac trecei pe aici destul de des), nu servesc. Nu m laud cu asta dar nici
explicaii nu vreau s dau. Oricum, Raluca postete dou zile pe sptmn (i pe asta o tii probabil) i-i
respect opiiunea, ba chiar o ajut dac-mi st n puteri. Azi am fcut cteva ciuperci umplute, n mare parte de
post, n sensul c pe unel eam pus i ca, s se bucure i organismul meu de ele. Iat:
Se pare c n sere s-a fcut spanacul de primvar. Nui bai, l mncm. L-am splat cu grij, n mult ap (e
important, poate fi populat cu insecte i cu siguran e murdar).

Am ales cteva ciuperci mai mari.

Le-am scos codiele.

Le-am tocat. E pcat s arunci ce poi folosi.

Cu ardeiul gras am avut o surpriz: 2 n 1 :-).

Cu usturoiul, nicio surpriz.

Am tocat ardeiul, usturoiul i o legtur de ceap verde i tnr, le-am amestecat cu codiele ciupercilor i
le-am sotat cu puin ulei de msline i cu un strop de ap.

Dup ce s-au nmuiat, am adugat frunzele de spanac.

Le-am inut pe foc cel mult trei minute, ct s se nmoaie.

Am umplut ciupercile cu amestecul acesta pe care l-am condimentat cu sare i cu piper proaspt mcinat.

Peste unele dintre ciuperci am pus ca de vac i ptrunjel. Am pus apoi toate ciupercile nt-o tav, pe o foaie
de copt i le-am dat la cuptor pentru un sfert de or la 200 de grade Celsius (la cuptorele cu gaz, pe foc mare).

Ciupercile pregtite n felul sta pot fi o cin delicioas, uoar i gustoas.

Pentru c legumele i spanacul au fost tratate cu blndee, i-au pstrat o parte din vitamine.

Ciupercila au rmas zemoase i aromate.

S fii sntoi.

Curcan garam masala


Scris n Uscturi February 18th, 2010 22 comentarii
Sony Alpha 200 a crpat din nou. Aceeai problem ca n Octombrie. Nu, nu-i camera de vin, s-a dovedit a
fi obiectivul, cel puin aparent. Pe care am refuzat s-l mai duc la service, pentru c nu-s n stare s-l repare
n mod corespunztor. Celor de la Altex nu pare s le pese c un obiect (scump) cumprat de la ei are o
problem structural i m-au scos pe u-afar. n concluzie, azi voi apela la OPC. PAm-pam! Pn se rezolv
problema, pozez iar cu micul Canon. Reeta de ieri beneficiaz de implicarea nemijlocit a spunierei. Am
fcut curcan garam masala. Dac vrei s aflai tot ce-i de aflat despre garam masala, intrai puin pe blogul
lui Radu Popovici, probabil cel mai bine informat blogger romn n ceea ce privete condimentele. Eu v
spun doar c garam masala e un amestec foarte interesant de condimente foarte aromate. Pentru reeta de ieri
am folosit urmtoarele:
O bucat de piept de curcan

O can de orez cu bob scurt

Usturoi

Dou linguri de sos de soia. Nu-i musai s-l folosii, mie-mi place s-l aez pe undeva pe lng carnea de
pasre (chiar i lng cea de porc) atunci cnd fac mncruri inspirate de Asia (continentul, nu trupa).

O linguri de garam masala (la Radu gsii reeta i felul n care v putei prepara acas amestecul).

S v spun cum a fost: mai nti am pus orezul la fiert. Apoi am tiat curcanul n fii grosue i l-am
condimentat bine.

Pentru ca mirodeniile s ptrund-n carne, am frmntat-o cteva minute. Apoi am pus-o la prjit ntr-o tigaie
uns.

Am tocat ursturoiul i puin ardei iute (a aprut pe parcurs dintr-un col al buctriei).

Le-am pus peste curcan i am adugat ap n care a fiert orezul.

Dup patru -cinci minute am adugat orezul i sosul de soia. Am amestecat i am stins focul.

O mncare rapid, gustoas, foarte aromat.

Pentru c am cumprat dou plicuri mricele cu garam masala, voi mai face i alte mncruri n care s se
potriveasc amestecul acesta.

S fii sntoi.
Coaste cu mmlig
Scris n Uscturi February 16th, 2010 23 comentarii
Ieri am cumprat nite coaste de porc. Am avut un motiv serios s fac asta, trebuia s trimit o poz cu
modelul la Timioara, unde voi gti pe 27 Februarie, s tie oamenii ce s-mi pregteasc. i dac tot le
aveam, de ce s le pun la congelat? Ar fi fost pcat. Iat ce am fcut cu ele:
Coastele

Mlaiul

Smntna dulce

nainte de a da coastele la cuptor, am pregtit pentru ele o past din piper rou, piper verde, sare de mare,
ardei iute i usturoi

cu puin ulei de msline extravirgin.

Am uns bine coastele.

Am fcut coastele sul, cu osul n exterior (carnea rmne n interior i e protejat, se coace ncet, fr s se
ard). Le-am legat cu o sfoar, ca s nu se deschid i le-am pus ntr-o tav cu dou cni de ap i una de vin.
Le-am inut n cuptor o or i jumtate la foc mediu.

Am fcut apoi mmliga. Ap+sare+mlai

+smntna dulce=mmlig fin, gustoas.

Dup ce s-a fcut mmliga (20 de minute pe foc mic), am turnat-o ntr-un vas, s se rceasc puin.

Dup ce s-au copt coastele

am rsturnat mmliga pe un fund de lem.

Apoi am mncat.

S fii sntoi.








Sarmale cu miez de nuc i afumtur
Scris n Uscturi February 3rd, 2010 20 comentarii
Nu mai tiu unde am vzut sarmale cu miez de nuc dar sigur nu-i din capul meu povestea asta. De unde-i, de
unde nu-i, mie mi-a cunat s vd ce se petrece n firea sarmalei dac-i dai crnii spre companie-n oal i o
msur de miez de nuc. Pentru c varza dulce din pia era bocn, am luat varz murat. Cred c varza dulce
ar fi accentuat gustul nucilor dar nici aa n-a fost ru. De fapt, a fost foarte bine, am avut musafiri asear,
mpreun cu care am mncat 47 de sarmale din 50 (4 oameni). Ia s vedem:
Mcelarul meu mi-a tocat carnea-porc i vit, aceasta din urm fiind ceva mai puin de o treime. Bulionul e
din acela original, rmas de la reeta de acum dou zile.

O bucat de crnat afumat, o felie de slan-astea-s de pus n oal, printre sarmale. Kaiserul e pentru pus n
sarmale.

Miezul de nuc e tot din pia. E important s-l gustai nante de a-l cumpra. Dac nu-i bun la gust, nu-l
luai, i gata. E mai bine s-l luai din pia, pe cel din supermarket nu-l putei gusta.

Orezul cu bob mare e necesar i el. Practic, el leag umplutura.

Am folosit condimente puine: sare, piper i boia dulce.

i, firete, varza acr.

nainte de orice, am pus dou cepe tocate-ntr-o tigaie cu puin ulei, am sotat ceapa apoi am adugat orezul.
Am amestecat mereu timp de trei minute, s se ncing orezul uniform, s se dezlege amidonul din el i s
formeze o past subire n jurul bobului. Am pus la urm condimentele i am mai amestecat puin.

Am tocat miezul de nuc, mricel, din cuit.

Am pus carnea, orezul, nuca i kaiserul tocat ntr-o oal.

Am adugat o ceac de bulion i am amestecat bine de tot.

Am desfcut varza n frunze i am nceput s fac sarmalele.

i tot aa, de 50 de ori.

Am aezat sarmalelel n oal, cu afumtur printre ele i cu cteva rmurele de cimbru.

Dup ce am umplut oala, am turnat peste sarmale nc o ceac de bulion, am acoperit cu ap, am pus
capacul i am lsat sarmalele la foc mic, la cuptor, pentru 2 ore.

Asta am obinut:

Le-am mncat cu mult bucurie i le-am nsoit cu vin rou din Moldova de peste Prut. S fii sntoi.







Spaghetti carbonara
Scris n Uscturi January 26th, 2010 50 comentarii
Dragii mei, azi v art o mncare att de simpl nct nu-s muli cei care tiu s o fac ntr-un fel decent:
spaghetti carbonara. Sigur c exist multe reete, mai ales n Italia, dar toate respect acelai principiu: nu te
complica! S vedem dac am reuit s respect acest principiu.
Totul pleac de la paste. Trebuie s fie de calitate. Eu folosesc Barilla No.5.

Pentru carbonara avem nevoie de afumtur. Kaizer, bacon, costi, orice de felul acesta (s aib puin
grsime).

Mai avem nevoie de smntn dulce i de glbenu. La o can de smntn, un glbenu. Amestecate bine.

Parmezanul e esenial.

La fel i vinul alb. Eu prefer un vin demisec.

Mai nti pun pastele la fiert (productorul d indicaii pe ambalaj pentru fierberea lor corect).

Cnd pastele-s aptoape fierte, rumenesc afumtura.

Sting cu un degetar de vin alb i las s se evapore.

Torn smntna cu ou peste afumtur.

Adaug pastele fierbini, sting focul i amestec bine.

Pun pastele pe farfurie i presar peste ele parmezan din belug.

Mie mi plac aa.

Ce spunei?

Chiar nainte de a le mnca, le stropesc cu foarte puin ulei de msline extravirgin. S fii sntoi.

Pierogi
Scris n Uscturi January 23rd, 2010 28 comentarii
Am o prieten care are un prieten. Prietenul are o mam. Polonez, ca tot restul familiei lui. Prin urmare, i
prietenul e polonez. A descoperit colunaii cu carne pe care-i fac n pub n fiecare joi. A realizat c-s pierogi
pe care-i gseti peste tot n Polonia. Vestea bun e c i-au plcut. Vestea i mai bun e c au mai mncat din
colunaii mei i ali oameni care au avut legturi cu lumea slav (unul dintre ei mi-a spus c parc ar fi fcui
de o mam rusoaic) i aa am aflat c pierogi circul sub denumiri asemntoare ori foarte diferite prin toat
lumea slav, din Siberia pn la Adriatica. Ceea ce mi ntrete convingerea c lumea asta-i un sat mai
mare.Azi v art cum putei s v bucurai de fantastica motenire gastronomic deinut de popoarele slave.
Sigur, doar o variant de colunai cu carne (putei s-i umplei cu orice, de la brnz, ficei, mruntaie
tocate, carne de vit ori de porc. Iat:
Pentru colunai am nevoie de fin i ou. Trei linguri de fin (sntoase) la un ou.

Pentru umplutur am folosit sosul de carne rmas de la lasagna de acum dou zile (l-am pstrat n frigider).
Aceasta e reeta sosului.(reteta e la lasagna cu ragu)

Colunaii se scald ntr-un sos (nu-i obligatoriu dar mie mi place) care poate fi fcut din iaurt, smntn ori
roii. Eu am ales roiile pasate.

Usturoiul e important pentru c aromeaz sosul foarte plcut. i mai e i sntos.

n Rusia ori Polonia nu folosesc parmezan la pierogi dar mie mi se pare un ctig aa c-l folosesc.

Acestea fiind artate, s trecem la treab. Mai nti amestec cu o furculi oul i fina. Presar puin sare.

Adaug o lingur de ulei de msline extravirgin.

Iau apoi pasta la frmntat pn obin un aluat fin, nu foarte tare, uor elastic.

Las aluatul s se odihneasc zece minute apoi l ntind n foaie foarte subire.

Tai discuri din aluat.

Pun umplutur pe fiecare disc.

Sigilez colunaii dup ce am ndoit discurile n aa fel nct s acopr sosul.

Pun colunaii n ap ce clocotete, cu puin sare. Dup 12 minute sunt gata.

Sosul e uor de fcut: pun n aceeai tigaie usturoiul tiat solziori, roiile pasate, sosul de carne (dou
linguri) i parmezanul.

Pun tigaia pe foc i la primul clocot adaug ptrunjel tocat.

Pun repede colunaii i-i las s fiarb un minut mpreun cu sosul.

La urm presar parmezan peste colunai.

Complicat? Ce credei?

Gustos? Teribil, v garantez.

S fii sntoi.

Muchiule marinat
Scris n Uscturi January 19th, 2010 23 comentarii
Muli prieteni m-au ntrebat cum s marineze diverse feluri de carne nainte de a le pune pe grill sau la
cuptor/tigie. i dac-i bine s o fac ori mai bine s nu-i bat capul. Le-am rspuns tuturor n funcie de
situaia n care se aflau i n funcie de nevoile specifice. De data asta voi rspunde n public, cu un caz
particular care poate fi extins, adaptat, modificat n funcie de fantezia i gusturile voastre. Am fcut n
dimineaa asta un muchiule de porc la cuptor, pe care-l lsasem de ieri pn azi la marinat ntr-un amestec
dedar hai mai bine s v art:
Acesta e muchiuleul.

Condimentele pe care le-am folosit: piper negru, piper verde, chimen. Putei folosi orice, de la cuioare,
scorioar sau salvie pn la anason ori coriandru, important e s v plac aromele i s tii c unele
mirodenii se potrivesc mai bine cu anumite feluri de carne (de exemplu, coriandrul i puiul se neleg bine,
anasonul i porcul se iubesc de-a dreptul iar mielul e topit dup ienibahar i rozmarin).

Pentru marinare mai avem nevoie de o soluie acid, de exemplu, sucul de citrice (eu am folosit portocal i
lmie, pentru o arom mai proaspt putei ncerca limeta sau dac v place gustul uor amrui putei pune
zeam de grapefruit, ori, n alte cazuri, putei folosi un vin alb, de calitate). Pentru c-mi place s folosesc la
marinare ceap i usturoi, le-am folosit i aici. De asemenea, fiind vorba despre porc, am pus foi de dafin.
Ardeiul iute e aici pentru c-mi place mncarea picant.

Ce am fcut? Mai nti am tiat citricele, dup ce le-am rulat pe mas nainte, s li se sparg alveolele i s
obin ct mai mult suc.

Le-am stors ntr-o caserol i am lsat i cojile mpreun cu zeama.

Am tocat ptrunjeliul (mare, nu mrunt) i l-am pus n zeama de citrice.

Am zdrobit usturoiul, am zdrobit condimentele i am tocat ceapa. Le-am pus n acelai vas.

Am turnat trei linguri de ulei de msline extravirgin peste toate, le-am amestecat bine, am pus o linguri de
sare i am pus muchiuleul. Am amestecat bine-bine, am pus capacul peste caserol i am lsat-o la rece, n
frigider, timp de 16 ore.

n timpul acesta, aromele, ajutate de acid, au ptruns n carne.

Nu mi-a mai rmas dect s pun muchiuleul pe o foaie de copt, n tav. L-am vrt n cuptorul ncins (200
de grade Celsius) pentru 20 de minute. Putei s-l facei ori aa ori pe grill (chiar i n tigaia grill). Atenie,
curai carnea nainte de a o gti altfel mirodeniile, frunzele, legumele folosite se vor arde i vor strica gustul
crnii.

Gata.

Am mncat muchiuleul ca strbunii, doar cu pit rneasc, de pe un blid de lemn.

Nu mi-e musai s m laud dar trebuie s v spun c muchiuleul a fost perfect, aromat, suculent, teribil de
gustos.

S fii sntoi.

Cu piper rou
Scris n Uscturi January 18th, 2010 16 comentarii
Am gsit piper rou, ntr-un magazin mic din cartierul n care locuiesc. E la fel de aromat ca piperul verde i
la fel de iute ca piperul negru. Ba poate mai aromat i poate mai iute. i culmea, ar putea fi de pe aceeai
plant de pe care s-a recoltat piperul verde. Ori cel negru. Lumea n care trim e fantastic, ne ofer
diversitate pe centimetru ptrat, mult mai mult dect ne imaginm c exist. Iar noi ne plictisim. Sigur c nu
o s m ntind la filosofie ci o s v art la ce am folosit ieri piperul rou:
Am decis s fac paste.

Spaghetti, mai exact.

Nu puteam fr carne aa c am ales piept de pui.

Aici vedei cam trei linguri de past de ardei dulci, made in China. Bun.
Nite parmezan made in Italy.

Roii zdrobite. Fabricat n Romnia.

Piper rou din India.

Habar n-am de unde provin usturoiul i ardeiul gras dar mi-ar fi plcut s fie romneti. Nu cred c au fost.

Am rumenit puiul mpreun cu ardeiul, usturoiul i piperul.

Am adugat pasta de ardei dulce.

Am amestecat puin apoi am pus pasta de roii.

Au urmat pastele i parmezanul

Gata.

V propun s cutai i s folosii mcar o dat piper rou. S-ar putea s v plac aroma lui.

S fii sntoi.














Arroz con carne i verduras
Scris n Uscturi January 16th, 2010 18 comentarii
Adic orez cu carne i legume. M antrenez pentru serile spaniole de la Casa Latin i asta se vede i din
titlul postrii de azi i din reeta pe care o vei vedea mai jos. Am fcut ieri o mncare cu mult orez dar i cu
mult carne. Am folosit i (toate) legumele pe care le-am mai gsit n frigider. Iat ce i cum:
Orez cu bob mare i oval, foarte bun pentru ce-mi trebuia mie. Mai ales c nu aveam altul.

O roie, o ceap, o jumtate de ardei iute, dou ciuperci, mai e i o bucat de elin prin spate i cred c am
mai gsit n lada frigiderului fix un morcov.

Carnea (pe lng crnatul din imaginea de mai sus) a fost o bucat de pulp de porc.

Condimentele: anason, anason stelat, boia dulce i amestecul de ofran, curry i sare pe care mi l-am adus din
Spania.

Am pus orezul ntr-o tav pentru cuptor i l-am amestecat cu condimentele.

Am tiat crnatul n rondele. Ele au ajuns n tav, peste orez.

Am tiat legumele i le-am pus peste crnat (&orez).

Am tia carnea n buci nu foarte mari. Am pus-o n tav, am presrat puin sare pe deasupra, am acoperit
cu ap i am dat tava la cuptor. 35 de minute la 180 de grade Celsius.

A ieit mncarea asta (n care nu am amestecat defel):

Foarte bun, foarte aromat.

Pe fundul tvii s-a format o crust din orez extra-copt, mbibat cu mirodenii. Delicioas.

S fii sntoi.

Cum dai savoare pieptului de pui?


Scris n Uscturi January 12th, 2010 29 comentarii
Pieptul de pui e carnea cea mai recomandat n diete. S-au gndit nutriionitii c e slab. Corect, e slab, dar
ce ne facem cu gustul? Adic dac suntem la diet trebuie s fim triti n jurul mesei? Nuuu. Uite o idee
pentru aromarea pieptulu de pui, fr s folosim condimente pentru piept de pui din plic:
Mai nti facem rost de pieptul de pui. Apoi l despicm pe lungime, n partea cea mai groas. n buzunarul
acesta punem frunze de ptrunjel i un cel de usturoi, tocat.

Aici lucrurile pot s o apuce pe ce drum vrei. Dac inei diet i vrei s v ferii de orice urm de grsime
(dei niciun nutriionist sntos la cap nu recomand asta), legai pieptul de pui n dou locuri cu sfoar de
buctrie (fr s strngei foarte tare) i ntre sfoar i pui punei fire de ptrunjel. Sau ai putea ca n loc de
soar s folosii fii subiri de bacon, fr grsime. Sau, dac pur i simplu nu v pas i vrei ceva
nemaivzut de gustos, folosii slan afumat, tiat foarte, foarte subire.

Punei apoi pieptul de pui ntr-o tav, cu dou mere (tiate-n sferturi) i cteva ciuperci n jur. Dai tava la
cuptor (cuptorul ncins) pentru 35 de minute la 180 de grade Celsius.

Sigur c mai exist i varianta n care inei diet, preparai puiul exact aa dar nu mncai slana. V garantez
c dieta voastr nu va avea de suferit n schimb o s experimentai un gust grozav.

Dac nu inei puiul prea mult n cuptor, acesta nu va fi aos i (extrem de) sec. Putei s verificai dac-i
fcut ntr-un fel simplu: luai o frigruie din metal, nfingei-o n carne, inei-o acolo 10 secunde. Dac dup
ce o scoatei, frigruia e cald, carnea s-a ptruns. Cel mai bine simii dac lipii frigruia de buze.

A fost bun-bun.

S fii sntoi.














Patatas bravas
Scris n Uscturi January 7th, 2010 26 comentarii
tiu restaurante din Madrid i Barcelona care vnd 3-4 tone de cartofi n fiecare sptmn. Sigur, sunt
restaurante cu trafic greu, situate n vad bun, dar oricum, 4 tone de cartofi sunt4000 de kilograme, adic 12
mii de porii. Adic 2000 de porii pe zi. Doar cartofii. Ai spune c spaniolii sunt un fel de irlandezi, dar nu-s.
Nu mnnc orice cu cartofi dar patatas bravas, cartofii fieri+fripi (ori copi, dup cum vei vedea mai jos)
i uor picani sunt o garnitur ce nsoete petele, vita, porcul sau pollo asado. Ori vin singuri, ca tapa, n
unele localuri. Eu am fcut ieri varianta care-mi place cel mai mult i care m avantajeaz n lupta mea cu
kilogramele extra. n mod normal, patatas bravas sunt cartofii fieri n coaj, curai i apoi prjii n mult
ulei ncins. Pentru c nu am o friteuz care s-mi permit frigerea lor cu riscuri minime (dac-i frigi la
temperatura potrivit i ntr-un interval de timp corect, nu se mbib cu grsime) pe de o parte, pe de alt
parte pentru c frigerea n baie de ulei a cartofilor nu-i cel mai sntos lucru din lume deoarece amidonul se
transform n ceva nfiortor de duntor, am decis s-i fierb i apoi s-i coc n cuptor, stropindu-i doar cu
puin ulei. n fine, mai bine v art dect s m ntind la vorb:
Am splat cartofii i i-am pus la fiert n ap cu sare.

Dup ce au fiert, i-am scufundat n ap rece (dac avei ghea la ndemn e perfect, coaja va veni jos de pe
cartofi ntr-o clip dac-i scufindai ntr-un bol cu ap cu ghea) i i-am curat.

Am stropit cartofii tiai n sferturi (pe lungime) cu ulei de msline extravirgin, am presrat puin sare peste
ei i i-am dat la cuptor, ntr-o tav peste care am aezat o foaie de copt. I-am lsat n cuptor 12 minute la cea
mai mare temperatur (cuptoarele de uz casnic nu prea trec de 250 de grade Celsius).

Pentru salsa am folosit roii pasate (dac era var foloseam roii proaspete), ardei iute, usturoi i ptrunjel.

Am tocat ardeiul, usturoiul i ptrunjelul

i le-am pus ntr-o tigaie, cu foarte pun ulei i cu roiile pasate. Le-am lsat s dea un clocot.

Am scos cartofii din cuptor (i-am ntors o dat n timp ce se coceau).

Am pus sosul peste cartofi i gata! Patatas bravas!

Sigur c au fost buni.

S fii sntoi.

Medalioane din muchiule cu ciuperci


Scris n Uscturi January 5th, 2010 33 comentarii
Un prnz pentru trei persoane (n cazul meu, pentru dou, plus resturi pentru a doua zi) poate fi obinut
repede i foarte simplu dac ai ingredientele potrivite i puin fantezie. De fapt, dac-ar fi s fiu absolut
sincer, fantezia poate nlocui unele dintre ingrediente, aa c nu v facei griji prea mari pentru ce putei gsi
(sau nu) prin frigider. Eu o s v dau i azi o idee pe care o putei aplica i la cinp, nu-i musai s fie prnz.
Iat:
Pentru reeta de azi am nevoie de un muchiule de porc.

Am nevoie i de ciuperci.

Ardeii, usturoiul i ptrunjelul ajut destul de mult. Dac nu v plac ardeii iui, folosii doar din cei grai.

Smntna dulce e foarte bun dac vreau s am sos n jurul celorlalte ingrediente. Eu am amestecat-o cu
piper proaspt mcinat.

Am tiat muchiuleul n rondele.

L-am rumenit uor pe o parte i pe cealalt, n aa fel nct s sigilez fibrele i s pstrez toate sucurile n el
(tim c porcul se poate usca foarte repede).

Am stropit muchiuleul cu brandy. Nu-i obligatoriu s facei asta dar mie mi place aroma.

Am ters ciupercile cu un prosop de buctrie uscat i le-am pus n tigaie, lng muchiule, odat cu o can
de ap cald.

Am tocat legumele

le-am pus n tigaie

i am turnat peste toate smntna dulce. Am lsat s bolboroseasc ncet pe foc pn a sczut smntna (15
minute).

Asta a ieit:

Am fost mulumit de rezultat.

Ciupercile i muchiuleul au rmas suculente iar sosul, puternic aromat de ardei, a fost senzaional.

S fii sntoi.

Chinezrie pe fug
Scris n Uscturi December 30th, 2009 7 comentarii
n dimineaa asta (pe la 4, c trebuie s fim la aeroport cu dou ore naintea mbarcrii) am pornit spre
Londra. E posibil s fi ajuns deja (dac vedei postarea dup ora 10 i dac totul a mers bine). Gabi i
Steliana ne-au invitat s trecem mpreun cu ei n noul an i n-am putut refuza. De fapt nu ne-a trecut nicio
clip prin cap s refuzm. Ieri, printre bagaje, ultime cumprturi, plimbat Tito, dus la veterinar la control,
am avut vreme s gtesc, repede i cu ce am gsit n frigider (nu am vrut s cumpr lucruri care s rmn
singure n cas cteva zile n ir). A ieit o chinezreal gustoas, fcut n tigaia antiaderent, pentru c
wok-ul meu a rmas la Pub.
Am gsit prin cas doar att: o bucat de cotlet n congelator, nipte tieei din orez, ptrunjel rmas de
alaltieri, puin sos de soia, ceva usturoi i mai multe condimente. Am ales dintre ele doar anasonul.

Ar fi mers i nite ceap, ardei, dovlecel sau alte legume dar m-am mulumit cu puin.

Era s uit, mai aveam ntr-o sticl cam 200 de grame de roii zdrobite.

Am tiat cteva felii subiri din cotletul congelat. Se taie uor dac nu ne form s tiem felii prea groase.

Am tiat feliile de cotlet n baghetue subiri.

Pentru c mai aveam puin pn la final, am pus tieeii din orez la nmuiat, n ap cald cu oet balsamic.

Am pus cteva picturi de ulei n tigaie mpreun cu usturoiul zdrobit uor.

Am adugat carnea. n trei minute pe foc iute s-a rumenit.

Am turnat peste ea sosul de soia

apoi anasonul i roiile zdrobite.

Am pus repede i tieeii i ptrunjelul verde. Am amestecat i am stins focul

Totul a durat mai puin de zece minute.

Cam tot att ne-a luat i s mncm.

S fii sntoi.

O combinaie de pui cu paste
Scris n Uscturi December 29th, 2009 16 comentarii
Pentru prnzul de ieri am ncropit o mncare ceva mai uoar dect cele din sptmna trecut dar nu lipsit
de protein de origine animal. Simeam nevoia.
Am cumprat cteva pulpe de pui, cu os cu tot (parc rmn mai fragede aa, poate m nel, poate-i doar n
mintea mea).

Pentru arom-ardei iute, usturoi, ptrunjel.

Ca s nu mai pun sare dar i pentru a da mai mult consisten sosului din smntn dulce, am folosit o can
de parmezan.

Mai nti am crestat pulpele pn la os (vreau s se ptrund, nu-mi place puiul n snge) i le-am rumenit.

Am turnat dou cni de ap n tigaie i am adugat usturoiul i ardeiul iute. Am pus un capac i am lsat s
fiarb ncet timp de 20 de minute.

Dup 20 de minute am turnat peste pui o can de smntn dulce i am pus i ptrunjelul.

Am pus repede i parmezanul i am mai lsat pe foc nc 3-4 minute. Dac meninei focul foarte tare,
parmezanul se va prinde uor de fundul tigii, lucru foarte bun pentru c rezult o pelicul brun, uor
amruie/srat care contrasteaz ntr-un fel interesant cu smntna.

Am stins focul i am rsturnat n tigaie pastele fierte (n ap cu sare, conform instruciunilor de pe ambalaj).
Sunt att de galbene nu pentru c ar avea ou, colorank sau fin din porumb ntr-nsele ci datorit apusului
care trimitea sulie colorate prin fereastra mea.

A fost bun:-)

Carnea fcut tocmai bine, gusturile toate la locul lor, balans perfect fr s fie nevoie de condimente.

S fii sntoi.

Tocan de iepure-n oal-n cuptor
Scris n Uscturi December 22nd, 2009 14 comentarii
Tata a crescut iepuri mereu. Crete i acum. Cu ceva vreme n urm mi-a dat o jumtate de iepure, s fac din
ea ce-oi ti. Am fcut o tocan la oal (o oal din font, rezistent la temperaturi mari pe toate prile, numai
bun de vrt n cuptor dac procesul de fabricaie al mncrii o cere). Lucrnd la tocana de iepure mi-am
adus aminte de hobbiii lui Tolkien, mereu flmnzi i maetri ntr-ale gtitului, mai exact, de o secven din
Stpnul Inelelor ce trata taman facerea unei tocnie din iepure. Dintr-o amintire ntr-alta, am ajuns n faa
unei tocnie din care v-a da i vou:
Nu ave nevoie de multe lucruri pentru a svri lucrarea asta: iepure, morcovi (tim cu toii c se potrivesc
bine), ceap, elin, usturoi, ptrunjel. Splate i curate toate.

O stea de anason i o foaie de dafin pentru arom (v putei lipsi de anason dac nu avei la ndemn, punei
trei cuioare n loc).

Mai nti facei iepurele buci, s se ptrund binior i repejor.

Turnai o ceac de ulei peste iepure (eu am pus de msline).

Tocai ceapa i usturoiul (nu mrunt)

i punei-le n oal, peste iepure, mpreun cu ptrunjelul.

Adugai apoi morcovii i elina, trecute prin rztoarea mare. i sare, piper, dafin i anason (ori cuioare).

O can de vin rou, bun, e binevenit.

Capac peste oal, oala n cuptorul ncins, pentru o or.

Dup un ceas, turnai o can de suc de roii ori roii mrunite bine.

Dup nc un ceas:

Delicios.

Foarte fraged. S fii sntoi.









Porcul i gorgonzola
Scris n Uscturi December 21st, 2009 26 comentarii
A fost odat un porc. Ieri i-a mplinit destinul, firete, devenind o delicioas friptur la tav. Drumul n-a fost
uor i a fost nevoie de sacrificiu din partea lui dar n cele din urm am avut cu toii parte de un final fericit
(nu-s sigur n cazul porcului dar pentru mine, Raluca i Tito bag mna-n foc). Nu o s v spun toat povestea,
m voi rezuma doar la finalul ei:
Am adunat ingredientele: felia de porc (e de fapt o halc dotat cu orici, grsime i os), un phra de
brandy, o lmie verde, o bucat de gorgonzola i

cteva mirozne n mojar: usturoi, piper, chimen, ulei de msline extravirgin, ardei iute i sare.

Am pus carnea ntr-o tigaie antiaderent i am rumenit-o uor pe fiecare parte.

Am aromat-o cu brandy i am inut-o pe foc pn cnd acesta s-a evaporat (un minut).

Am zdrobit buntile din mojar i le-am trasnsformat n past. Am ntins pasta peste carne

am pus-o ntr-o tav mpreun cu civa cartofi tiai n sferturi (pe care i-am stropit cu zeam de limet)
apoi am dat tava la cuptor. 45 de minute la 180 de grade Celsius.

Cu cinci minute nainte de a scoate carnea din cuptor, am pus smntna dulce n tigaie. Impreun cu ea,
brnza i nimic altceva. n dou minute am obinut sosul gorgonzola.

N-a fost un prnz ru.

De fapt, a fost un prnz foarte bun i a rmas carne i pentru nite sandvich-uri pe care le-am mncat azi la
micul dejun.

Sosul gorgonzola s-a potrivit bine cu cartofii copi iar carnea cu nite hrean pe care l-am gsoit n frigider.

S fii sntoi.

Curcan cu prune uscate
Scris n Uscturi December 12th, 2009 5 comentarii
Curcanul e o legum pe care o ndrgesc destul de mult i de tare. Nu mnnc foarte des pentru c n piaa
Mrti e zi de curcan doar Joia i rareori pesc s-mi fie i Joi i poft de psret n acelai timp. Cnd
planetele-s aliniate corespunztor i aceste dou lucruri coincid, se pot petrece n buctria mea lucruri de
felul celor de mai jos:
O pulp de curcan, superioar i dezosat, aproape jumtate de kilogram de carne, deci. O can de orez, o
mn de prune uscate i 40 de mililitri de brandy.

Pentru aromarea orezului, am folosit anasos stelat i usturoi (le-am pus la fiert mpreun).

Pentru aromarea prunelor am folosit brandy-ul (am scos smburii din prune nainte).

Am pus foarte puin ulei n tigaia antiaderent (eu am folosit ulei de msline, putei pune de care avei).

Am tiat carnea n fii groase de un deget.

Am rumenit-o bine pe toate prile.

Am pus prunele peste carne, am amestecat i am condimentat cu sare, piper i puin cimbru. Am mai lsat pe
foc trei minute.

Uor de obinut, relativ ieftin (cam 7 lei/porie) i foarte hrnitor.

Recunosc, a fost i foarte gustos:-).

Aceasta e varianta n care amestecai orezul cu prunele i carnea n tigaie i mai adugai puin ofran ori
curry. S fii sntoi.

Bruschette fierbini
Scris n Uscturi December 9th, 2009 15 comentarii
Nu tiu de ce mi-a trecut ieri prin minte alturarea asta de cuvinte: oltence fierbini. Erau pline ziarele de
anunuri privitoare la fierbineala oltencelor. S fi fost moldoveanc ori ardeleanc, eu m-a fi ort niel. n
fine, din dezbaterea mental pe marginea temei, a ieit totui ceva bun: m-a apucat foamea. Pentru c nu
aveam mare lucru n jur, am fcut o gustare rapid (foarte ieftin) i fierbinte care arat fix aa:
Ingredientele: o jumtate de pine, o bucat de kaizer, una de ca, cteva ciuperci, puin ardei iute,
cteva frunze de ptrunjel.

Am stropit fiecare felie de pine (se vede doar c am tiat pinea) cu ulei de msline extravirgin.

Am tiat kaizerul i caul n felii subiri.

Am pus kaizer, ca, ardei iute tocat, ciuperci i frunze de ptrunjel pe fiecare felie de pine (caul primul apoi
celelalte).

Am aezat feliile de pine pe hrtie de copt, ntr-o tav. Am dat tava la cuptor pentru opt minute.

Foarte bun, foarte hrnitor.

Am fost ncntat de gustarea asta.

Nu toat lumea iubete ptrunjelul, tiu, dar frunzele coapte au o arom deosebit i sunt crocante, mie mi
plac foarte mult.

Bruschettele sunt bune i reci, putei s le mncai i a doua zi, cu o can de lapte sau de ceai (e puin
probabil s rmn pn a doua zi, dar mai tii?)

S fii sntoi.







Coulee cu ciuperci i crnciori
Scris n Uscturi December 8th, 2009 24 comentarii
Mai inei minte postarea cu limone Amalfi ? Dac nu nu-i bai mare, doar am pus link spre amintiri. Inspirat
de aceast reet i tiind c am lucruri puine n frigider iar piaa-i prea departe pe ceaa asta (e cam ceos
Clujul n perioada aceasta), am construit urmtoarele:
Am adunat ingredientele: cteva ciuperci, o bucat de ca, un borcna cu smntn, nite crnciori de bere
rmai din week-end i dou mingi roz, zemoase, numite de mai toat lumeagrapefruit.

Mai nti am tiat fructele pe la ecuator.

Am extras pulpa.

Am obinut repede i uor patru coulee. Au mai rmas pe perei cteva alveole cu zeam de grapefruit,
lucru bun pentru c aromeaz mncarea foarte fin. Dac nu v omori dup gustul amar, folosii portocale:-).

Am pus ciupercile tiate n coulee.

Am pus apoi caul rupt n buci nu foarte mari.

Am pus cte o lingur de smntn n fiecare coule i am mai pus i crnaii, tiai n jumtate.

Am stropit cu ulei de msline extravirgin i am presrat piper proaspt mcinat, peste fiecare coule.

Am pus couleele ntr-o tav i le-am dat la cuptor (ncins deja) pentru 15 minute.

Am obinut destul de mult bucurie pentru papile cu foarte puin efort

cu foarte puine ingrediente

i cu foarte puin cheltuial.

S fii sntoi.








Mncare n limbi strine
Scris n Uscturi December 7th, 2009 15 comentarii
Mai zilele trecute, pe cnd cutam mascarpone ntre-un supermarket, am dat de un raft cu tieei din orez, din
aceia subiri i ntortocheai. Am luat o pung, gest care m-a trimis direct la raionul de legume. Nu obinuiesc
s-mi iau legume din supermarket, dar sunt unele, cum ar fi varza chinezeasc, pe care nu le gsesc la
pia. Ei, dup ce m-am linitit cu varza i am ajuns acas, am ncropit urmtoarea poveste cu tieei din
orez:
Varza chinezeasc (e bun i a noastr dac nu gsii din asta), ciuperci, usturoi, o jumtate de piept de pui,
un ardei gras, un ardei iute pe undeva prin spate, un baton de susan dulce (gsii n orice supermarket susanul
presat cu miere ori zahr).

Am scos tieeii din pung

i i-am pus ntr-o oal cu ap cald. Am turnat peste ei dou linguri de oet balsamic. Nu i-am fiert, nu e
cazul, e suficient s-i lsm la nmuiat. Oetul balsamic e pentru gust, tieeii sunt lipsii de vreunul aa c un
pic de ajutor nu le stric.

Am lsat tieeii la nmuiat timp de ase minute. ntre timp am construit un sos pentru ei. Mai nti am tiat
ardeii.

Am mrunit i celelalte ingrediente.

Peste pieptul de pui fcut fii am presrat anason. Dac nu avei, putei pune boabe de coriandru, zdrobite
bine.

Am rumenit puiul apoi am pus n wok ardeiul gras, ardeiul iute, usturoiul i susanul.

Am adugat varza i ciupercile dup dou minute. Am turnat i trei linguri de sos de soia i am mai lsat
mncarea pe foc iute nc dou minute. Am amestecat tieeii care s-au nmuiat ntre timp i am stins focul.

Timp de preparare: sub zece minute, chiar dac v uitai la telenovela coreean ntre timp (e una pe TVR,
cred).

S-a i mncat destul de repede, chiar i cu beigaele.

V propun s fii sntoi.

Pit rsucit
Scris n Uscturi November 28th, 2009 19 comentarii
i dac nu m trezeam, de bun sam c mai dormeam i amu. Din fericire m-am trezit i azi, lucru pentru
care-s deplin recunosctor. Ieri am fcut o pit, azi oi mai face una, pentru c n seara asta vine fratele meu
de peste mri i ri. Vreau ca primul lucru pe care-l mnnc s fie o pit cum nu ntlnete acolo unde
triete el. tiu de la btrni c pita cea mai bun e cea pe care o frmni cu minile tale, pentru c n ea pui
tot dragul. Nu tiu dac dragul se vede n pozele de mai jos dar trag ndejde c da. Iat cum s-a fptuit pita
mea rsucit:
Mai nti am adunat pe mas cele trebuitoare.

Fin alb de trei nule, fix trei cni. Gris (i spune lumea gri, dar noi suntem n Ardeal), fix o can.

Hpt o nuc de drojdie, pus la nflorit ntr-o lingur de lapte dulce, ajutat de o pictur de zahr (mniere i
spunea bunica).

Dou ou i trei linguri de oloi, s ias aluatul fraged.

Pentru ca pita s fie molcu sub coaj i pufoas, am frmntat aluatul cu lapte (o jumtate de litru) n loc de
ap, iar n lapte am topit o lingur de unt. Laptele trebuie s fie cldu, ct s-l simt mna, nu fierbinte, c
moare drojdia i nu mai crete pita.

Dac aveam acas o mas mare ori o planet, frmntam direct pe blat. N-am, prin urmare m-am descurcat
altfel: am pus toate celea ntr-o oal mai mare, cu dou picturi de sare. Am turnat laptele cu unt i am
nceput a frmnta.

Un sfert de ceas am frmntat aluatul moale, pn s-a desprins de pe degete-mi.

Nu v speriai dac aluatu-i moale, aa trebuie s fie dac vrem s creasc frumos n cuptor. Crucea de pe el
ne amintete cui dm noi mulumit pentru pinea cea de toate zilele, dac dm. Tot ea las aluatul s se
desfac n timp ce crete, i face loc.

Dup un ceas i jumtate sub tergar, aluatul meu aproape c ieea din oal.

L-am tras afar i am nceput a-l rsuci.

Am fcut din el fuior gros ct braul unui copil de ase ani i lung de un metru.

Am mpletit fuiorul cu el nsui, c am avut de unde.

Am ndoit mpletitura

i am mai mpletit o dat.

Am btut un ou

i am mngiat pita cu degetele date prin ou, s capete fa fain dar i s fie aprat n cuptor.

Un ceas a stat pita n cuptorul ncins dinainte dar potolit n clipa n care am pus-o ntr-nsul. Sub tava cu pita
am mai pus una, n care am pus o can de ap dup ce s-a format scoara, s fie elastic, molcu.

Ceap vrede, slan afumat, un bru de brnz apar, din burduf. Se potrivesc bine cu pita asta.

A ieit tomna cum mi doream.

S fii iubii i sntoi.

Ne mai vedem p-aci.

Fasole cu crnai pentru 1 Decembrie


Scris n Uscturi November 24th, 2009 19 comentarii
Azi am prins momentul i am construit o mncare de fasole cu crnai. Postez reeta pentru toat lumea dar
mai cu seam pentru cei care vor fi n Oradea pe 1 Decembrie:
Ingredientele principale: fasole (e gata fiart aici, v-am tot artat fasole fierbnd, nu cred c mai e cazul),
crnai, ceap, usturoi, ardei, cimbru, slan.

V-am mai vorbit despre rolul cimbrului n fasole. Tot mai mult lume confirm, cimbrul n fasole contribuie
la scderea efectului de ser i protejarea stratului de ozon.

Crnaii trebuie s fie afumai i, dac se poate, uscai (nu foarte uscai).

Mncarea asta ncepe cu slana, care se taie subire i se toac mrunel, s se topeasc repede.

Urmeaz legumele.

Eu pun slana i legumele n tigaie n acelai timp. n felul sta m asigur c grsimea nu se ncinge prea tare
i c legumele mele se nmoaie fr s se ard.

Dup ce se nmoaie legumele i slana s-a topit, adaug fasolea i cimbrul (sare i piper pun chiar la urm).

Pentru culoare, arom i echilibru, pun patru linguri de suc de roii. Las s clocoteasc dou-trei minute.

ntre timp tai crnaii n rondele groase de un centimetru.

i pun n mncare, amestec vreme de un minut i sting focul. Dac in crnaii prea mult pe foc, se vor ntri.

Asta-i mncare pe care o vom gti pentru ordeni pe 1 Decembrie.

O s folosim dou marmite enorme, puse la dispoziie de o unitate militar din Oradea.

V ateptm pe 1 Decembrie n Oradea. S fii sntoi.

Gustare ca-n Amalfi


Scris n Uscturi November 17th, 2009 14 comentarii
Graie celor de la Jurnalul Naional, zilele astea sunt mai aproape de buctria lui Jamie Oliver dect n alte
perioade. N-am fcut un secret din faptul c Jamie e o foarte bun surs de inspiraie pentru mine. Sigur, i
nana Marica din Grbu e surs de inspiraie pentru mine dar de data asta a fost una dintre reetele pe care
le-a descoperit Jamie n Italia, pe coasta Amalfi. Iat reeta:
Lmi mricele, neceruite. Mozzarella (Jamie a folosit di bufala, eu am luat un soi mai la ndemn), o
pinic neaagr, cu semine, ulei de msline extravirgin, frunze de lmi.

Pinicile acestea s gsesc la Auchan, le coc ei. Sunt senzaionale.

Mai nti am tiat lmile n rondele ceva mai groase de un centimetru.

Am scobit pulpa lmilor. Am amestecat-o cu ap i miere i mi-am fcut limonada energizant pe care o
beau n sala de sport.

Am umplut inelele din coaj de lmie cu mozzarella.

Italienii pun fiecare disc din acesta pe frunze de lmie nainte de a-l da la cuptor dar ei iau frunzele direct
din copac, nu-s cerate, precum cele din pieele noastre. Eu le-am folosit doar pentru ilustrarea modului
original, nu-i indicat s le folosii la mncare dect dac avei propriul lmi.

Am pus rondelele pe hrtie de copt, ntr-o tav apoi am pus tava n cuptorul ncins. Am lsat tava n cuptor
cam 6-7 minute, pn s-a rumenit brnza.

S fiu sincer, nu m ateptam s-mi plac att de mult.

Brnza moale, rumen i parfumat discret mi-a ncins papilele ntr-un fel diferit de orice altceva am gustat
pn acum.

O s repet asta, ct de curnd.

Mulumesc Italia, mulam fain, Jamie Oliver.

S nu uit, coaja de lmie nu se mnnc, are doar rol de a aroma. Brnza se scoate uor i se ntinde la fel de
uor (ct e cald) pe feliile de pine. Stropii cu puin ulei de msline extravirgin pentru un plus de savoare.
S fii sntoi.













Mic dejun ieftin i bun
Scris n Uscturi November 10th, 2009 11 comentarii
Am prieteni care-mi cer reete ieftine. Adevrul e c majoritatea reetelor de pe blogul meu sunt ieftine, n
fond, eu nu-s un om bogat i cu toate astea reuesc s fac altceva de mncare n fiecare zi. Altceva-ul
acesta poate fi de multe ori ceva-ul de ieri ambalat n alt fel, poate cu un mic adaos. De exemplu, micul
dejun de azi a fost construit pe ruinele fripturii de Duminic. S v art:
Ai vzut friptura pe care am fcut-o Duminic. A rmas din ea o bucat de carne nfurat n jurul unui
os i tras-ntr-un strat subtil de grsime. A stat n frigider, deci poate fi mncat la dou zile de la coacere.
Poate fi mncat i la trei luni, nu-i vorb, grsimea i temperatura sczut protejeaz carnea. Lng carne
am lipit cteva roii rmase tot de Duminic, dou ou, dou linguri de brnz i un crnat Csabai picant (le
aveam deja n frigider).

Am tiat carmea de pe os i am nclzit-o.

n grsimea rmas de la carne am rumenit crnatul tiat n rondele, am spart oule i am adugat brnza de
burduf.

Am pus omleta peste o felie de pine, peste omlet am pus buci de carne i roiile tiate n jumti.

Am pus o felie de pine deasupra i am pus sandwich-ul n toaster.

Dup trei minute:

Am obinut un toast perfect pe care l-am combinat cu lapte rece.

Costul e mic, cam un leu i zece bani.

Din dou toasturi i un pahar cu lapte ne-am sturat amndoi. i au mai rmas dou buci de toast dup noi.

Deci, se poate. S fii sntoi.






Cotlet copt cu mirodenii i gutui
Scris n Uscturi November 9th, 2009 10 comentarii
Reeta de azi e inspirat de una dintre crile lui Jamie Oliver, Cu Jamie n Italia. Am gsit acolo ceva
asemntor (m refer la modul de preparare a porcului). Mi-a surs ideea aa c am purces la realizarea unui
prnz n urma cruia ne-am cam lins degetele (orict de inestetic i puin igienic ar fi lucrul sta). Iat cum:
Am procurat carnea, gutuile, roiile i ptrunjelul.

Usturoi, ardei iute uscat i mirodenii (enibahar, coriandru boabe, piper negru i cuioare) aveam deja.

Am tocat ardaiul iute.

L-am pus n mojarul de la tata. mpreun cu ardeiul am pus enibaharul, piperul, coriandrul, ptrunjelul verde,
civa cei de usturoi i o lingur de ulei de msline extravirgin.

Am fost fr mil.

Am luat bucata de carne (cam 600 de grame de cotlet cu os i piele) i am fcut un buzunar ntre carne i
os.

Am umplut buzunarul cu pasta din mojar.

Am ntors carnea cu pielea n sus i am fcut cteva crestturi transversale, adnci de un centimetru, la
distana de un centimetru una de cealalt.

Am fcut apoi i cteva crestturi longitudinale, dup modelul anterior.

Am nfipt din loc n loc cuioarele.

Am aezat carnea, gutuile, roiile cherry, civa cei de usturoi i cinci-ase cepe mici ntr-o tav pentru
cuptor. Am pus dou cni de ap n tav. am acoperit-o cu folie de staniol i am dat-o la cuptor. Dup o or la
200 de grade Celsius am ndeprtat staniolul i am mai lsat tava nc o or la 170 de grade Celsius. Din cnd
n cnd am stropit carnea cu sosul din tav.

Dou ore plus 10 minute de pregtiri. Acesta e rezultatul:

Pentru c n buctria mea crete o tuf de ment, am folosit cteva frunzulie. Menta se potrivete cu gutuile
coapte.

Combinaia de mirodenii e senzaional, v rog s o ncercai.

Sunt sigur c voi mai folosi aceast metod. Chiar la prima ntlnire cu prietenii (merit s o faci dac se
adun mai mult lume n jurul mesei).

Pasta coapt din buzunar e teribil de aromat i se potrivete foarte bine cu cotletul, care nu-i o carne
senzaional de felul ei.

V-a mai arta poze dar m opresc aici. S fii sntoi.


Muchiule cu pere
Scris n Uscturi October 26th, 2009 20 comentarii
Ieri, trecnd prin pia (m dusesem s cumpr nite fructe), am constatat c una dintre mcelrii era
deschis. Carnivor fiind, nu m-am putut abine. Am intrat i am cumprat un muchi de porc. Dup ce m-am
vzut cu el n saco, au nceput s se nvrt rotiele care scot la iveal combinaii, opiuni, posibiliti. Pn
s ajung acas (la trei minute de mers pe jos), tiam deja ce vom mnca la prnz. V art i vou:
Muchi, ciuperci, pere zemoase, dulci, parfumate. Lng ele-un gogoar, usturoi, ceap roie, ptrunjel verde.

Le-am aezat pe toate ntr-un vas termorezistent, le-am stropit cu ulei de msline i le-am condimentat cu
sare, piper i puin tarhon uscat.

Ct vreme a stat vasul cu muchiul la cuptor (40 de minute la 200 de grade Celsius), am avut timp s m
gndesc la garnitur. Am fiert o can de orez. n ap am pus o linguri de amesec de curry cu ofran. Dup
ce am scurs apa de pe orez, l-am amestecat cu ptrunjel tocat.

Gata, asta-i mncarea:

A fost bun.

S fii sntoi.


Poft de amintiri din copilrie
Scris n Uscturi October 24th, 2009 11 comentarii
Uneori m lovete pofta de a mnca lucruri pe care mintea mea le asociaz cu copilria, cu vacanele la
bunici, cu zilele de var n care ne ntorceam acas plini de praf, zgrieturi, transpiraie i, ocazional, pduchi
de la ginile cine tie crui ran care a refuzat DDT-ul. Cum ajungeau pduchii de pe gini pe noi? Simplu,
cnd eti mic, gseti cele mai bune locuri de ascuns. Cine s te caute n cuibar? Ei, dar destul cu povestea,
hai mai bine s v art unde m-au dus amintirile:
Uite aici: la o porie de macaroane (la ar, n Maramure, pastele, cu excepia tieeilor, care se numesc late
ori resteue, depinde de form, se numesc macaroane, asta simplific mult discuiile despre masa de prnz) cu
brnz, smntn i jumri.

Brnza, un ca de vac, foarte bun, untos, a fost tiat n cuburi. La fel i materia prim pentru jumri, n
cazul acesta o bucat de fleic fiert i afumat.

Am rumenit fleica uor, n foarte puin ulei.

Am pus peste jumri pastele fierte (conform instruciunilor de pe ambalaj) i brnza.

Am adugat smntna (nu foarte gras) i ptrunjelul tocat. Am amestecat bine i am stins focul.

Mi-am mplinit pofta, m-am ridicat de la mas mulumit i mai btrn cu 25 de ani.

M bucur peste msur micile mele excursii n copilrie. Din fericire am la ndemn bilete dus-ntors,
bunicii i prinii mei au avut grij s mi le druiasc la timp.

S fii sntoi.

Coaste cu dovleac plcintar


Scris n Uscturi October 19th, 2009 12 comentarii
Am o parte de moroan, una de drac i una de bnean. i probabil mai am i alte pri dar nu m uit acum
prea bine la mine, nu eu sunt subiectul. Subiectul e un soi de mncare ce se face i mnnc prin unele pri
ale Banatului. E de toamn/iarn, e plin de energie i teribil de gustoas. Dac v ajut imaginaia,
nchipuii-v mirosul dovleacului copt, mpreunat cu aroma fripturii de purcel i mireasma vinului nclzit.
Pentru orice eventualitate, am fcut i poze, c doar nu era s v las doar n seama imaginaiei. Sigur, pozele
n-au miros dar ajut:
Ingredientele: coaste fr mult grsime, morcovi, elin, o ceap ct toate zilele, dovleac, sare, piper, o
legtur de ptrunjel, oarece usturoi i o can cu vin.

Legumele i carnea se taie n buci mari, se aeaz n tav i se condimenteaz. Ptrunjelul se pune de la
nceput, s aromeze aburii de vin ce se adun n cuptor (de aici putei deduce c i vinul se pune de la
nceput).

Trei sferturi de ceas la 180 de grade Celsius.

Ceapa coapt e minunat. Nici cu usturoiul nu mi-e ruine.

Dovleacul se pup duios cu carnea i de aici iese o minunie de gust.

V propun s facei asta ntr-o zi.

De nu v-o plcea, pe mine s dai vina. Nu uitai s v lingei pe degete nainte de a le ndrepta n direcia
mea:-).

S fii sntoi.


Castane coapte
Scris n Uscturi October 15th, 2009 19 comentarii
Nu m pot gndi la toamn fr s mi vin n minte mirosul castanelor coapte i gustul de strugure i vi
zdrobit, uor pictor, al mustului stors de dou zile. Dac n privina mustului lucrurile-s clare pentru toat
lumea (adic se tie c e suc natural de struguri uor fermentat), n ceea ce privete castanele am ntlnit
muni de nedumerire. Castanul comestibil crete lsat de bunul Dumnezeu n mai multe locuri din Europa i
America de Nord (ba se gsete i prin Asia ntr-o oarecare msur) iar n ara noastr poate fi gsit pe
dealurile din jurul Bii Mari i n Vlcea. Sigur, mai gsii cte un castan i prin te miri ce grdini din Banat
ori Moldova dar acum m refer la castanii care stau laolalt, n adevrate pduri cu arbori vechi de zeci de
ani. Am avut norocul s cresc n Baia Mare i s locuiesc acolo mai bine de 20 de ani, castanele-mi sunt
cunoscute, le tiu i nravul de a-i nepa pe imprudenii ce ncearc s le ndeprteze haina epoas cu
mna goal, le tiu i dulceaa ori strnsoarea din gtlej ce o d puful de la suprafaa miezului castanelor
crude. Am ns muli amici care nu conosc toate astea. tiu oameni care nu cred c se pot consuma altfel
dect sub forma piureului din magazin. Ei bine, se pot. Se pot ncuscri cu minunate fripturi de curcan ori de
iepure, se pot nsoi cu mncrurile vntoreti ori se pot gsi n franuzismele fine din marile (ori mai micile
) restaurante de la Paris. Nu o s v dau acum reete savante ci o s v art cum mncm noi castanele, din
Octombrie pn n Decembrie ori Ianuarie (dac mai avem):
Putem s le fierbem, aa cum v-am artat ntr-una din zilele trecute. Asta scurteaz considerabil povestea i
ne ndeprteaz puin de drum. Castanele fierte i mustul nu se potrivesc prea bine. De fapt, nu se potrivesc
defel. Pentru must avem nevoie de castane coapte.

nainte de a coace castanele, orice om cuminte trebuie s le cresteze. Altfel, se creeaz presiune n interriorul
lor i explodeaz. Asta se traduce prin redecorarea buctriei i dispariia castanelor sub forma mncabil.
Nu-i o idee bun s le rcii de pe perei cu paclul nainte de a le mnca.

Putei s coacei castanele n cuptor (asta e mai complicat, trebuie s le stropii din cnd n cnd, altfel se pot
usca), ntr-o tigaie mai veche (s nu v par ru dac se arde) ori pe plit. Eu prefer plita. i le crestez mereu
n trei locuri, s se desfac mai uor.

Nu uitai s le ntoarcei de pe o parte pe alta, s le ptrund bine cldura. Dac avei putere de convingere
sau subalterni, lsai pe altcineva s fac asta.

Dup ce iau castanele de pe plit le pun ntr-un vas, le stropesc cu puin ap, presar puin sare peste ele i le
las cinci minute sub un prosop de buctrie. Asta la face s se curee mai uor.

mi plac teribil, a mnca n fiecare zi.

Gata povestea de azi. S fii sntoi.

Experimente cu pastram de oaie


Scris n Uscturi October 7th, 2009 16 comentarii
Ieri, pe cnd traversam hala Mihai Viteazul, mi-a fcut cu ochiul o bucat de pastram de oaie dintr-un
galantar. Am cumprat-o, cu gndul la petrecerile cmpeneti de toamn, acelea cu must, pastram, crnai
de patru soiuri i coaste pe grtar. A costat ase lei i civa bnui. Mi-am propus s ncerc lucruri noi, s
vd ce a putea descoperi interesant i demn de reprodus ori de transmis altora. Hai s v art ce a ieit din
ncercrile mele:
Pastrama, gata condimentat cu boia, usturoi i mult sare (ceea ce o i face s se cheme aa, altfel ar fi doar
o bucat de carne boit, afumat i ait). Lng dnsa, nite mlai, ct pentru o mmlig modest i brnza
aspr de oaie, din coaja de brad.

n prile mai subirele pastrama era pastram (se poate mnca crud) ns n cele mai groase nu o
ptrunsese sarea destul. Am hotrt s o pun puin pe grill, cte un minut pe fiecare parte, s vd ce se
ntmpl.

ntre timp (adic n timp ce cugetam la ce s fac cu pastrama) am fcut mmliga, ceva mai vrtoas.

Am obinut asta, n prima faz: pastram afumat/grtrit/torturat, cu mmlig i brnz iute.

Mrturisesc, n-a fost tocmai rea.

Am tiat felii restul de pastram, am pus-o n tigaie i am turnat vin rou peste ea. Am lsat s dea un clocot
scurt.

Am lipit apoi pastrama de mmlig i gata.

Pastrama a fost gustoas dar am neles de ce se nsoete cu cte o caraf cu must ori vin zglobiu: e cam
srat. Sigur, tiam asta dar nu m ateptam ca vinul s trezeasc toat sarea:-).

Dac a avea o berrie, a vinde asta, de bun seam.









Un mic dejun consistent
Scris n Uscturi October 3rd, 2009 14 comentarii
E week-end, poate avei mai mult timp pentru gtit, poate nu v grbii nicieri dimineaa, poate avei la
ndemn lucrurile pe care vi le art azi ori poate e piaa aproape. V propun s ncercai asta:
Facei rost de trei-patru ou, o jumtate de piept de pui i cteva felii subiri de piept de porc (fiert/afumat, nu
din cel crud).

Punei oule la fiert n ap cu sare (dup ce le-ai splat). Fierbei-le mult, s v asigurai c-s tari.

ntre timp, tiai pieptul de pui n buci mici. nfurai felii de piept de porc n jurul puiului apoi fixai cu
scobitori.

Pn ai terminat cu rulourile, oule vor fi fiert. Punei-le sub jet de ap rece i curai-le.

Punei rulourile ntr-o tigaie, cu puin ulei.

Dup ce s-au rumenit bine pe toate prile, stingei cu trie sau vin alb. Mai lsai pe foc dou minute.

Blindai oule cu felii de piept de porc pe care le fixai cu ajutorul unor scobitori.

Punei-le n tigaie i lsai-le un minut, s se rumeneasc blindajul.

Dureaz cel mult 12 minute prepararea. Se satur de aici dou persoane mricele.

Dac mai avei o roie de grdin i o felie de pit rneasc la ndemn, nu v mai lipsete nimic.

S fii sntoi i cu voie bun.

Mmlig cu brnz i jumri
Scris n Uscturi September 29th, 2009 17 comentarii
Azi e rcoare i umbr la Cluj. Simt c vine iarna (nu m omor dup anotimpul acesta) i se apropie data la
care ar fi fost ziua bunicii mele din partea mamei, respectiv data la care a plecat la odihn. Gndurile astea
m nduioeaz peste msur i m alin cum pot. n dimineaa asta am ncercat cu o mmlig, aa cum
mncam pe pragul bunicii. Am fcut aa:
Fina de mlai se cerne.

Slana e vedeta, se arat puin i se las cutat prin mmlig. Dac nu pui prea mult, fiecare jumar gsit
devine o surpriz plcut.

V-am prezentat brnza i ieri: frmntat, maturat n coaj de brad, iute i destul de parfumat.

Am pus apa la fiert (cu puin sare). ntre timp am tiat slana n buci mici.

Am fiert mmliga cam zece minute (nu am vrut o mmlig prea vrtoas, la apte ani i fceam fa, acum
e mai greu).

Am fcut jumrile.

Am uns farfuria cu grsime de pe jumri.

Am ntins un strat de mmlig peste care am presrat brnz i jumri. i tot aa, de trei ori.

Ultimul strat e acoperit cu brnz i jumri.

Amintiri cu gust. Mi se ntmpl frecvent. Vou?

Mrturisesc, am savurat fiecare lingur de mmlig.

i a trecut i dimineaa asta. S fii sntoi.

Ru, ruc
Scris n Uscturi September 25th, 2009 13 comentarii
Ieri cutam cu disperare piept de ra pentru o reet (de fapt dou). Nu am gsit n marile magazine din Cluj,
nici mcar n cele n care pn mai acum cteva zile se gsea. Mi-am amintit de unde am cumprat raa
pentru campionatul de gtit i am sperat s gsesc acolo piesele de care aveam nevoie. Le-am gsit dar erau
la ra. Am luat-o cu totul, ce era s fac? Am fcut ce aveam de fcut cu pieptul i am rmas cu pulpele i o
carcas pe care o voi transforma ntr-o sup (cnd i-o veni vremea). Ce s faci cu dou pulpe de ra?
Posibilitile sunt multe. Eu am ales varianta cea mai rapid. Iat:
Pulpele:

Un castravete, un ardei gras, o ceap verde, o bucat de varz alb i cteva ciuperci. Toate astea nsoesc
raa n cltoria ei spre Asia (da, destinaia final e un pustiu de mncare inspirat de aromele Asiei).

Am dezosat pulpele.

Am ncins uleiul n wok-ul pe care mi l-a mprumutat Mircea Groza pentru un an-doi, s mai exersezi. Am
pus raa la fript.

Dup un minut am aruncat n wok i legumele tiate n buci mari.

Am pus i singurele mirodenii folosite la mncarea asta: o stea de anason i alte cteva semine de anason
obinuit.

Ciupercile mici au rmas ntregi, era pcat s le mai tai. Le-am pus mpreun cu celelalte bunti din wok i
am scpat i dou linguri de sos de soia.

Totul a durat cinci minute fr cteva secunde.

Poate ar merita s ncercai. Dac nu avei ra ncercai cu pui sau curcan.

A durat mai mult s mnnc dect s prepar. Ceea ce nu-i ru.

S fii sntoi, s avei ocazii i s profitai de ele.

Somon cu roii cherry


Scris n Uscturi September 23rd, 2009 18 comentarii
Ieri am primit un e-mail de la o persoan care dorea o reet de somon i multe-multe reete pentru soul
gurmand. ncerc s rspund la toate mesajele pe care le primesc, aa vreau, consider c aa-i frumos fa de
cititori. Nu ncerc s rspund tuturor solicitrilor ns, consider c aa-i frumos fa de mine, am totui o
etate, sntatea ubrezit (glumesc) i nu am timp s scriu i s expediez 2-2-5 sau 20-30 de reete de fiecare
dat cnd mi cere cineva. Va trebui aadar ca dragii mei cititori care vor reete de la mine, s se
mulumeasc cu cele peste 1000 prezente deja pe blog :-) i cu cele care sunt postate (cu mici excepii) n
fiecare zi. n plus, nu m-ar deranja dac s-ar nelege c eu din asta triesc: alctuiesc reete, scriu i-i nv pe
alii s gteasc (sigur, dup priceperea mea) iar pentru asta citesc enorm i gtesc foarte mult, deci nu-i
corect s-mi ceri s-i dau gratuit nite lucruri care ar trebui s-mi aduc o pine pe mas (prietenii mei sunt
destul de detepi i nu vor nelege de aici c dac m sun s-mi cear o reet vor fi refuzai sau taxai).
Acestea fiind spuse, revin la norocul doamnei cu e-mailul. Ieri am gtit (i) cu somon pentru lucrarea de care
m ocup. Mi-a rmas o bucat i am decis s o folosesc pentru a-i arta doamnei (i vou, tuturor) cum ar
putea prepara somonul (asta nu nseamn c doar aa se face, v art doar o modalitate, sunt mii, n funcie de
fatezia i priceperea fiecruia)
Am tamponat petele cu un prosop din hrtie. Trebuia s scap de umezeala de la suprafa ca s nu m
trezesc stropit din tigaie. A fi procedat la fel i dac puneam petele pe grill, umezeala l-ar fi fcut s adere
la grtar i s-ar fi putut rupe.

Nu puteam s las petele singur. Am cules din frigider cteva roii cherry, o jumtate de portocal, o ceap
verde, dou frunze de salvie. Am mai pus i cteva boabe de piper pe care le-am zdrobit nainte.

Am pus o tigaie pe foc. n ea am pus foarte puin ulei.

Am fript petele i legumele mpreun. Petele a stat dou minute pe o parte, dou pe cealalt, nu are nevoie
de mai mult timp pe foc. Somonul fcut corect e acela care rmne roz la interior. E mai bine s nu fie
ptruns de tot, i se simte gustul mai intens.

Dup cum vedei, a fost foarte simplu.

A trebuit s duc o mic lupt pentru a nu pierde somonul nainte s-i fac poze.

Nu-i musai s folosii salvie, eu am pus pentru c aveam. Petele n sine e foarte gustos, are nevoie doar de
sare i piper pentru a-i etala mai bine aroma, alte mirodenii sunt doar mofturi pe care i le satisfaci dac ai
posibilitatea.

Att pentru astzi. Sntate.

Pasta fiesta
Scris n Uscturi September 18th, 2009 11 comentarii
tii c nu-mi place s irosesc mncarea, ori dac nu, tocmai aflai. Ieri am fcut din noi inspecie la
frigider/congelator i prin dulapurile din buctrie. Am gsit lucruri pe care am considerat c e mai bine s le
folosesc acum dect s nu mai apuc s le folosesc niciodat. Cu ocazia asta am fcut i un strop de economie,
pentru c dac nu gteam ce gseam prin cas trebuia s ies la cumprturi, mai adunam nite rmie lng
cele deja existente i m trezeam sptmna viitoare cu o pung mare cu gunoi organic, numai bun de
aruncat. O s vedei acum de unde am plecat i unde am ajuns :
Acestea sunt pastele. Penne i macaroane. Pe ambalajele lor scria c au acelai timp de fierbere aa c le-am
pus s fiarb mpreun, n ap cu sare i puin ulei. Ct despre sosuri, am ajuns la concluzia c e prea mult,
mult prea mult chiar i pentru stomacul meu rezistent s amestec tot ce aveam prin cas ntr-un singur sos.
Am ordonat pe cprrii i compatibiliti ingredientele i am observat cu bucurie c o s am patru sosuri
diferite, firete, cu condiia s le fac.

Pentru sosul 1 nuci proaspete i mrar verde

i brnz proaspt de vaci. Pe lng ele, un strop de ulei de msline.

Am prjit uor miezul de nuc, nu mult, o jumtate de minut.

Am pus repede brnza de vaci i pastele. Am amestecat pre de un minut i

.gata prima porie de paste cu primul sos

Pentru sosul 2 am folosit o bucat de piept de curcan, dou pulpe de pui dezosate, o jumtate de ardei rou,
un ardei galben, puin elin, o ceap verde i cam un sfert de vnt.

Le-am mrunit pe toate i le-am sotat mpreun n puin ulei. Am acoperit cu ap (dou cni), am pus
capacul peste crati i am lsat s fiarb un sfert de ceas. Am luat apoi capacul i am lsat s scad.
Condimente: sare, piper. Restul aromelor au venit din legume. Sigur, pentru a fi gata cu toate sosurile la timp
(am avut invitai la prnz), am pus la foc sosul acesta i abia apoi am nceput s le fac pe celelalte trei, mult
mai simple).

Aa arat pastele cu sosul 2:

Sosul 3 a fost construit din trei ou fierte, dou bucele de crnai de cas i un sos dulce/iute/acrior pe care
l-am fcut cu o zi nainte pentru o reet la care lucram i care a rmas n plus. Dac vrei s tii cum, iat: o
can de suc de roii, o ceac de suc de ananas, un ardei iute mic, ptrunjel verde, fierte mpreun. Gust
teribil. Dar s revin la sosul meu de acum:

Am tiat crnaii n rondele i i-am prjit uor.

Am pus peste ei sosul dulce/iute/acrior i am adugat pastele.

Am amestecat n crati, le-am pus pe toate n farfurie i am adugat oule tiate.

Sosul 4 e pur sicilian. L-am fcut din roii de trei feluri, cteva frunze de busuioc i o mn de parmezan.

Am pus roiile tiate ntr-o tigaie cu puin ulei, le-am lsat s fiarb i s se fac sos, am adugat busuiocul i
am amestecat pastele n sos.

Am pus pastele n farfurie i am aruncat parmezanul peste ele.

Asta a fost tot. Patru sosuri, patru feluri de paste n 25 de minute. S-a mncat tot, n 20 de minute.







O poveste despre facerea pinii
Scris n Uscturi September 9th, 2009 11 comentarii
Prietenul Octavian Blaga se ocup de apariia n bune condiii a revistei de cultur Zodii n cumpn,
revist ce apare la Oradea. Mrturisesc, nu tiam de existena ei pn s-l cunosc pe Octavian i m bucur c
am aflat chiar i att de trziu, m bucur c am regsit n ea normalitatea cea normal i fireasc, nu cea
promovat n utima vreme de Institutul Cultural Romn. n fine, nu ca s critic ICR sunt eu aici, nici s laud
o revist pe care cei mai muli dintre voi nu o au n fa ci s v anun c am fost poftit s scriu pentru aceast
revist, firete, despre mncare. Pentru prima apariie i-am trimis lui Octavian o poveste. Sper s v plac.
Spun ce am auzit de la alii. Nu spun c a fost ntocmai aa dar cred c ar fi putut fi. Chiar mi-ar plcea ca
asta s fie explicaia gndului care a transformat un om obinuit de acum multe sute de veacuri n primul
brutar din istorie omenirii. Zice povestea aa: ntr-o zi, pe cnd puricele se potcovea cu nou ocale de fier i
tot srea de un stnjen, pe cnd uriaii cutreierau Pmntul n cutarea uriaelor (erau destul de rare din
cte s-a auzit pn la noi), un om, un biet om sucit i neles de prea puini din tribul su, sttea la foc i
ronia boabe de gru. Mormia oarece vorbe care dac n-ar fi fost n barb, ar fi fost de bun seam
articulate. Nu-i plceau prea tare boabele astea, se sprgeau destul de greu ntre dini, nu erau ca acelea de
floarea soarelui, nici mcar nu erau prea gustoase dar dac le-au adus culegtorii, de ceva or fi bune. i
mesteca, i mesteca i gura i se umplea de o past pe care-i venea greu s o nghit (n plus avea proaspt
n minte experiena deloc plcut ce a urmat dup ce a nghiit ciupercile aduse de culegtori ultima dat i-
i propusese s nu mai nghit chiar orice). A fcut cum fcea mai mereu, a scuipat n vatr tot ce avea n
gur. Focul nu mai era chiar foc, era mai mult tciune i, pe ici pe colo cte un ochi rou de jar. Omul
nostru a aipit, ba chiar a adormit de-a dreptul. Dimineaa s-a trezit i a vzut n vatr un soi de nu tiu ce
pe care noi l-am numi cu indulgenturt. Curiozitatea l-a fcut s duc la gur turta (nu v mirai, doar
nu era s nvee norme de igien i bune maniere de la uriai ori de la rarele uriae) i s mute din ea. A
vzut c era bun. Sigur, avea i gust de crbune, i de fum, dar se putea mesteca mai bine dect seminele
acelea cu care se ostenise toat seara trecut. De aici i pn la zdrobirea seminelor ntre dou pietre,
amestecarea pulberii cu ap i aruncarea aluatului pe vatr nu a mai trecut mult vreme. Cel mult dou-trei
veacuri.
Povestea de mai sus e imaginaie, i nici mcar nu-i a mea, am auzit-o cndva, n copilrie, nu mai tiu unde
i n ce mprejurare. Trecnd n lumea real, pinea e n sine un univers vast i fascinant, se face n att de
multe feluri, se mnnc n att de multe feluri i se povestete de i n att de multe limbi nct nu mi-ar
ajunge numerele pe care le cunosc pentru a numra toate felurile pinii. Arabii au pinea lor minunat,
evreii au pinile lor nu mai puin strlucitoare, indienii au tot attea pini cte triburi i limbi, europenii fac
fiecare alt soi de pine (fiecare naie, vreau s spun), Americile vd, simt i mestec altfel de pine i nu-i un
soi din care s nu vreau s gust n viaa asta (tiu sigur c nu o s apuc dar barem pot ndjdui). Mi-e
drag pinea n orice fel i mi place s o fac. mi place s frmnt, s amestec pe unele cu altele i apoi s
stau cuc lng cuptor, s vd ce iese, dei tiu bine ce va iei. Aa i acum, cnd scriu aceste rnduri. Stau
lng cuptor i atept s ias ce am frmntat acum un ceas i mai bine, din fin de gru, ap, sare, ulei i
neaprat drojdie. E cea mai simpl pine pe care o cunosc, e aa cum o fcea bunica n cuptiorul de pmnt
din curte. Sigur, nu-mi iese ntocmai din motive ce in de tiina facerii (bunica a fcut pinea asta zeci de
ani), de felul cuptorului i de fin. n vremurile vechi fina era neatins de atta tehnologie modern, era
mai aproape de maica noastr Terra, mai sntoas. Azi nu mai e chiar aa dar plcerea de a mnca o
pine fcut de minile mele ori de ale cuiva drag rmne netirbit.
Dac vrei s ncercai i voi, putei face aa: punei o nuc de drojdie la nflorit ntr-o ceac de laspte, cu
puin zahr. Pe vremuri, cnd aerul era curat i viu, drojdia e care o tim noi nu era necesar, se gseau n
atmosfer destui ageni care abia ateptau s dospeasc aluatul. Dup ce se desface drojdia putei trece la
frmntat. La un kilogram de fin merge o jumtate de litru de ap. Apoi mai e sarea, o linguri (pe care
nu-i bine s o punei peste drojdie c o omoar i pinea nu mai crete. Frmntai temeinic mcar un sfert
de ceas, punei o lingur de ulei peste aluat i frmntai nc ase-apte minute. Lsai aluatul s creasc
sub un tergar curat, nu mult, cam un ceas. Modelai-l apoi cum vrei, crestai-l s aib unde crete i punei
viitoarele pini n cuptor. O pine cumsecade se coace ntr-un ceas, dac iese prea iute ori e focul prea tare
ori e ea prea mic. Important e s nu o grbii, s o lsai s creasc n ritmul ei, s o nelegei i s-i dai
rgaz. V va rsplti nsutit.







Iepure la oal
Scris n Uscturi September 2nd, 2009 7 comentarii
S-a ntmplat, ce s spun? Pti, vorba ardeleanului. De data asta a pit-o un iepure, fraged, proaspt,
sntos. Ce credei voi c s-a ntmplat cu el nainte de a fi mncat? Ei? Hai c nu v mai in n suspans:
Am curat iepurele si l-am aezat n oal.

Am stors o lmie peste el. Bucile de lmie au rmas i ele n oal.

Morcovi, usturoi, sare, piper, foi de dafin, elin, toate astea peste iepure, n oal.

O jumtate de sticl de vin rose de Andarax a ajuns n oal, nu puteam s las iepurele pe sec.

Am pus capacul i l-am lsat pe oal 20 de minute.

Dei se cheam iepure la oal, se desvrete la cuptor. Adic se scoate din oal cu legume cu tot, se aeaz
pe o foaie de copt ntr-o tav i se d la cuptor, la 180 de grade Celsius pentru o jumtate de ceas.

Dragul de el, dup jumtate de ceas:

A fost consumat cu cartofi piure, diverse frunze verzi i cu legumele mpreun cu care a trudit i a asudat.

Sigur, am mai stropit cu puin ulei de msline, s mearg mai uor.

Se spune c-i cea mai sntoas carne din universul cunoscut de om.






Grtrii, otenii mei!
Scris n Uscturi September 1st, 2009 13 comentarii
Smbt am fcut ultimele grtare din vara asta. Sigur, se anun o toamn blnd i lung, deci, dac trim
i-om fi sntoi, or mai fi i alte grtare pn la Crciun. Deocamdat vi le art pe cele ce au fost:
Piept de porc cu os. Ceap, usturoi, cimbru verde, vin alb sec. ase ceasuri la rece.

Muchiule de porc, zeam de lmie din belug, coriandru boabe, sare, ulei de msline, busuioc verde, ap,
la rece ase ore.

Pulpe de pui crestate, sare, rozmarin, zeam de lmie, ulei, usturoi, la rece ase ore.

Opt minute deasupra jarului, ntors pe toate prile din minut n minut.

Cldura a ptruns peste tot dar muchiuleul a rmas fraged n interior.

A fost o experien delicioas.

Pulpele s-au fcut n 12 minute. Extrem de aromate, n urma marinrii au dobndit acele proprieti care le-au
fcut s se topeasc-n gur.

Cine a mai putut, a mncat i piept de porc. Eu am gustat doar. N-a fost ru defel.

Grtare pe plaj
Scris n Uscturi August 27th, 2009 9 comentarii
Spre deosebire de Romnia, Spania e o ar condus de oameni normali la cap (spaniolii nu vor recunoate
asta dar ei nici nu au termen de comparaie), crora le pas de felul n care triesc supuii. De exemplu, o
sesiune de grtare pentru ase persoane cost n Romnia cel puin 50 de euro. n Spania, acelai lucru cost
cel mult 15 euro. Nu punem aici berile, vinul i tequilla, nici ntr-o situaie nici n cealalt. i pentru c
smsc fiori de revolt dar nu vreau s intru n mocirl, m voi ocupa n continuare de ce tiu, respectiv de
descrierea unei sesiuni de grtare pe plaj, cu costul total de 14 euro i 48 de ceni.
Am cumprat mai multe feluri de carne: coaste de porc (celebrul xilofon), chorizo, oarece crnai proaspei
cu carne de capr (capre sunt din belug n Andaluzia), un ditamai muchiuleul de porc i cotlete de purcel
de lapte. Ce am fcut cu ele?
Am condimentat coastele cu sare, piper i boia, am aruncat peste ele civa cei de usturoi i le-am lsat s
zac la rece pre de 7-8 ceasuri.
Cotletele de purcel au cunoscut doar sarea i
piperul. Le-am nvelit n hrtie cerat i le-am pus n frigider pentru restul zilei.

Am preparat un amestec din anason, chimen, sare de mare i piper proaspr rnit. Am tvlit muchiuleul
prin acest amestec i l-am lsat alturi de coaste i cotlete n frigider.

A venit seara, am suflat n jar s se ncing.
Am prjit nti crnaii, s scpm de grija lor i s ne in ceva n priz pentru ce avea s vin.
Am pus apoi pe grill coastele i cotletele. Cele
din urm au fost gata n patru minute i s-au topit nainte ca eu s le pot poza.
Am pus apoi muchiuleul pe grtar i l-am
rotit pe toate prile.

Un sfert de or mai trziu, coastele artau aa: crocante la exterior, fragede la interior, uor afumate (fr
asta, grtarele ar fi ca plinca fr prune), delicioase.

Au disprut urgent, pentru a face loc muchiuleului.

Iar muchiuleuluna dintre cele mai parfumate buci de carne mncate de mine vreodat. tiu sigur c
anasonul, care se pup bine cu chimenul i ambele cu cldura, e responsabil pentru parfum.

Omleta de la malul Mediteranei
Scris n Uscturi August 25th, 2009 6 comentarii
Am promis reete din vacan. Am nceput lejer, cu o pizza, acum cteva zile. Tot lejer se cheam c voi
continua (nu v temei, exist i reete mai complicate n bagajul meu dar vreau s fim bine nclzii, s nu ne
accidentm), cu omlet simpl, umplut cu bunti locale.
Pe lng obligatoriile ou sparte, am folosit jamon, bacon, un soi de cacaval fcut undeva pe lng
Murcia i un choriso extrapicant.

Am prjit baconul, am aruncat oule peste el i, ndat ce acestea au nceput a se nchega, am adugat
choriso-ul i brnza.
Cam asta a ieit:

Am completat omleta cu un amestec de lptuci stropite cu ulei de msline.

Am pstrat jamonul crud, pentru mai mult savoare. Tot pentru savoare am adugat la omlet o felie de pan
de pueblo, pit rneasc local.

Asta a fost. S fii sntoi.

Pltic la disc
Scris n Uscturi August 24th, 2009 10 comentarii
Pltica e un pete vitregit de trend, e lsat la o parte, e aruncat din coul cu bunti al restaurantelor, chiar i
din al celor cu specific pescresc. De ce? Pentru c are oase i stimatul client nu tie s mnnce fr s se
omoare cu un os n gtlej. n realitate, problema nu-i la client ci la buctar. Dac buctarul tie ce trebuie s
faci cu o pltic, poate obine de la ea ce-i mai bun, poate s o pun n valoare i s-i dea strlucire, savoare.
Ei, dar buctarii ori nu tiu, ori nu vor s tie ceea ce tiu oamenii simpli, de pe malul Dunrii, clisurenii care
mnnc pltica de sute de ani i se bucur de dulceaa ei. Eu am avut privilegiul de a nva de la un maestru
n pregtirea petelui, un om care nu-i buctar de profesie dar are avantajul oferit de pasiunea pentru mncare
n general i pentru pete n mod deosebit. tii c am fost la Moldova Nou, v-am spus c Eugen Bleanu
ne-a fost i ghid i buctar (am mncat la el o tocni de mistre care s-a jucat att de bine cu ciorba de pete
mncat mai devreme nct salivez doar gndindu-m la asta). De la el am reeta pe care v-o art azi, pltic
la disc, pregtit de nsui omul.
Pltica se cresteaz pn la ira spinrii (jumtate de centimetru distana ntre tieturi) i se condimenteaz cu
sare i piper (putei s-i punei i alte mirodenii, dup fantezie i gust). Se las s stea aa cam o jumtate de
ceas, poate mai bine.

Cnd discul sfrie sub greutatea uleiului ncins, pltica se trage prin fin

apoi se azvrle n ulei.

Ca s tii la ce-i bun chinul crestrii petelui: tieturile las uleiul ncins s ptrund iute la oscioarele cele
mici i subiri pe care le nmoaie ori le topete de-a dreptul fcndu-le astfel inofensive. Gata, primejdia a
trecut, oricine poate s se bucure acum de minunea asta lsat de Dumnezeu la ndemna omului.

Sigur, pn la mas mai e un pas: pltica se ntoarce i pe partea cealalt.

apoi se scoate pe un erveel, s se scurg grsimea de pe ea.

Mmliga e tovar potrivit pentru pltic. Altul mai bun nu se afl.

Ca s alunece mei bine, pltica se scald n saramur, fcut simplu i aceasta, din ap, oet de mere, sare,
ptrunjel, piper i ardei iute.

Avei de ce s m pizmuii, pe cuvnt.

Iar cnd o fi mai ru, aa s ne fie.

Am fcut pizza i-n Spania
Scris n Uscturi August 22nd, 2009 7 comentarii
Ca s nu-mi ies din mn (i pentru c m grbeam spre plaj) am hotrt ca ntr-una dintre zilele de vacan
s fac o pizza. Merge repede de fiecare dat, e pe placul tuturor membrilor familiei, inclusiv pe placul lui
Paul, care la cei 2 ani i jumtate pe care-i are, nc mai are dreptul s fac mofturi la mas. Mrturisesc, a
aun aluat bun nu in minte s mai fi fcut vreodat (i am fcut de cteva ori n viaa asta). Probabil datorit
apei de la robinet (nu e prea ok la but dar la frmntat e grozav). Dar poate ar fi mai bine s nu v in de
vorb i s v spun cum s-a petrecut toat treaba:
Aluat simplu din ap, drojdie, fin, sare, ulei de msline. Frmntat un sfert de or, dospit o jumtate de or.

Am ntins aluatul cu mna, fr sucitor, s fie pufos dar i crocant. L-am uns cu sos de roii n care am pus
oregano, busuioc i puin zahr.

Peste blat am pus brnz Maasdam i un soi de brnz produs local, adic n zona Almeria. foarte bune
ambele. Apoi am mai pus unc presat, jamon , choriso, ciuperci crude i ardei gras.

Combinaia s-a dovedit a fi reuit.

Dup zece minute la cuptor

Nepotul meu a mai cerut. Semn bun.

Bun a fost i pizza.

Coaste la cuptor
Scris n Uscturi July 29th, 2009 11 comentarii
Am mai postat eu reete de coaste, fie pe grill fie la crati fie la cuptor. Cea de azi difer de toate pentru c:
Am porionat coastele.

Le-am condimentat cu sare, piper, chimen, busuioc, ptrunjel. Am strecurat printre ele cteva cepe roii,
usturoi, o lmie tiat n sferturi (am stors zeama peste coaste), ardei gras i elin. Am turnat o can de ap
i o ceac de vodc peste coaste. Am dat tava la cuptor, acoperit cu o folie de aluminiu. Dup 20 de minute
am ndeprtat folia.

Dup alte 30 de minute (185 de grade Celsius n cuptor) am adugat cteva ciuperci. Am mai lsat tava n
cuptor nc cinci minute.

Asta a ieit:

S-au topit n gur.

Fetele din buctria Pub-ului pot depune mrturie dac-i cazul.

Gata, asta-i tot pentru azi.

Chiftele din dovlecei
Scris n Uscturi July 28th, 2009 9 comentarii
ntr-o zi primesc un e-mail de la Vasile romnul. n respectivul e-mail, respectivul Vasile mi spune c-s un
ran cel puin retardat, c nu cunosc limba romn i c ar fi cazul s mai pun mna pe carte. Motivul:
Vasile, n erudiia lui, crede c dovlegei e varianta corect a cuvntului dovlecei. Deci Curcubita pepo
oblonga pre rumunete se cheam dovlegel tot aa cum ruda sa, Curcubita pepo, se cheam (mai mult ca
sigur) dovleag. Mi-am reprimat pornirea de a-i trimite romnului de Vasile un e-mail de rspuns, am ters i
mesajul i nu mai am adresa lui, altfel v-a fi rugat s-i scriei voi varianta corect n limba romn (sigur,
exist zone din Romnia n care dovleceilor li se spune dovlegei dar exist i zone n care castraveilor li se
spune pepini mortori iar asta nu-i transform pe castravei n prieteni ai Academiei Romne). n fine, mi-
am adus aminte de Vasile i m-am gndit s-i ofer o bucurie, nite chiftelue din DOV- LE- CEI! Pam-pam!

Mai nti i mai nti, am dat dovlecelul (unul mai mare) prin rztoarea mare, l-am frecat cu puin sare i l-
am lsat s se odihneasc un sfert de ceas. n timpul sta, dovlecelul a eliminat foarte mult ap. Cam 300 de
mililitri au ieit dintr-un dovlecel de 2 kilograme.

Am stors bine dovlecelul, l-am condimentat cu busuioc, ptrunjel, puin oregano (toate uscate), piper i boia,
am spart un ou peste el, am adugat trei linguri de fin i o lingur de parmezan ras i am amestecat totul.

Am rupt chiftele din compoziia aceasta (cu ajutorul unei linguri). Le-am prjit n ulei bine ncins. Cam dou
minute pe o parte, dou pe cealalt.

Am mncat chifteluele din dovlecel cu roii i mrar.

Au fost bune. i-au ctigat un loc ntre mncrurile vegetariene pe care le plac.

S avei o zi bun.

Cartofi gratinai. Cu bacon i smntn.
Scris n Uscturi July 23rd, 2009 4 comentarii
Reeta de azi e o combinaie ntre cartofii franuzeti i pofta mea de bacon crocant, bine ptruns de cldur.
Am gtit, am gustat, a ieit bine. Pe cnd s m aez la mas, am constatat c mncarea s-a ascuns n burile
fetelor de la buctrie (poria din poze a mncat-o Andrei). Oricum, am reeta, am pozele, cred c-mi mai
iese mcar o dat la fel:
Am uns o tav cu ulei i am aezat n ea un strat de rondele de cartofi fieri (n coaj, n ap cu sare). Peste
cartofi am mprtiat un ou fiert i cteva bucele de bacon trase la tigaie (adic prjite discret).

Am pus peste toate cele cam trei linguri de smntn i am condimentat cu sare i piper.

Am acoperit cu un strat de brnz (Trapist) dat prin rztoare amestecat cu un cartof fiert, dat i el prin
rztoare. Am mprtiat pe deasupra baconul care mi-a rmas (am prjit mai mult).

Dup 20 de minute la 200 de grade Celsius:

Aur galben

aur rou.

Gata, cam asta-i tot.

Pui cu ierburi aromate i sos de ciuperci


Scris n Uscturi July 21st, 2009 15 comentarii
Vineri am avut tombol n Pub, am ncercat s strngem ct mai muli bani pentru Alex (campania nu s-a
ncheiat, muli bani lipsesc nc). Trei dintre premiile la tombol au fost (dou mai sunt) mncare. Fcut de
mine. Unul dintre ctigtori a spus c nu poate s vin dar va trece sptmna asta, unul a spus c vine
Smbt la ora 13 i n-a venit apoi a spus c vine asear la 20.00 i n-a venit (nu c ar fi obligatoriu dar vreau
s-mi pltesc datoria) iar cel de-al treilea, o domni, a fost s ncaseze Smbt la prnz, aa cum se
stabilise iniial. Iat ce a primit (felul acesta nu se gsete n meniul Pub-ului, poate n viitor):
Dou buci de piept de pui, fr piele, fr os, fr cartilagiu.

Am tvlit carnea printr-un amestec de oregano, busuioc, ptrunjel (uscate), sare i piper. Apoi am pus-o pe
grtar, s o frig-afum dup modelul cajun (chef Paul Prudhomme face petele n felul sta). Trei minute pe o
parte, trei pe partea cealalt.

Am mai pus pe grill cteva fii de ardei gras, ceap roie, elin i vnt.

ntr-o tigaie am pus ciuperci crude i usturoi. Am stropit cu ulei (foarte puin) i am amestecat pre de
jumtate de minut (foc nu prea iute, s nu se ard usturoiul).

Am turnat o ceac de smntn dulce, am condimentat cu sare i piper. Gata sosul.

Am obinut mncarea asta. Foarte bun.

Mici secrete: 1-parmezan ras peste pui

Mici secrete: 2- ment amestecat n sos

Nu tiu ct de complicat vi se pare vou, eu cred c-i simplu, e gata n zece minute i e teribil de gustos.

Legumele pe grtar sunt delicioase i se potrivesc foarte bine cu sosul.

Att pentru azi. Pe mine.

Cotlet cu sos de ciuperci


Scris n Uscturi July 8th, 2009 11 comentarii
Porc, desigur. i hribe, c tot am gsit un co (mai mic). i dorina de a bombarda cu gust un fel de mncare
pe care-l poi gsi n 80% dintre restaurante dar care, dac-i fcut cu champignons de cultur sau cu
pleurotus, parc n-are savoare, parc ar fi bere fr alcool. Ori cafea fr cofein. Ori amor fr femei,
Doamne apr! Hai s v spun povestea:
Povestea ncepe cu ciupercile. De fapt, cu gsirea lor dar mai ard din etape, s termin azi.

Dup ce cur ciupercile, le tai n lamele i le mprietenesc cu o ceap i un cel de usturoi, tiate i ele, ntr-
o tigaie cu puin ulei. Foarte puin.

ntre timp m ocup i de cotlet. Sare, piper, grill, dou minute pe o parte, dou pe cealalt.

Patru minute sunt suficiente pentru ciuperci, ceap i usturoi, s-au clit binior (le-am dat i o ceac de ap
cldu, s nu se ard, ba dac aveam la ndemn, le ddeam s bea nite sup de pui, se potrivete foarte
bine). Torn peste ele o can de smntn dulce, condimentez cu sare, piper, boia i cimbru uscat, mai adaug
i cteva frunze de ptrunjel verde, las s bolboroseasc pefoc un minut apoi sting focul i pun un capac
pentru dou minute.

Merge i cu piept de pui sau de ra n loc de cotlet. Sau cu muchi de vit.

S fiu sincer, sosul de ciuperci merge i singur ori cu mmlig, se poate lipsi de compania crnii.

E fin, e echilibrat, aromat, savuros.

V recomand s ncercai. Prepararea dureaz apte-opt minute, chiar mai puin dac avei exerciiu.

am nclecat po a






Pui cu miere i lmie
Scris n Uscturi July 2nd, 2009 4 comentarii
Ieri am hlduit toat ziua, abia pe sear am ajuns n buctria Pub-ului. Pe cnd s plec, pe la ora 11
noaptea, m-am gndit s-i fac Raluci oarece de mncare. S fie bun, s fie uor, s fie interesant (asta pentru
ambiul meu, ea ar mnca aorma i cartofi prjii toat ziua dac s-ar putea) i s se fac n cel mult zece
minute (eram deja destul de obosit i mi doream cu disperare s fac du). Am fcut asta:
Am tiat o jumtate de piept de pui n fii. Am condimentat carnea cu piper i busuioc uscat i am pus-o la
prjit ntr-o tigaie antiaderent (asta nseamn c am folosit foarte puin ulei).

Dup ce s-a perpelit puiul,l-am ntors pe partea cealalt, l-am scldat n miere (dou linguri), l-am
condimentat cu sare i am stors deasupra lui o jumtate de lmie verde. Am mai pus n tigaie o jumtate de
roie tiat n felii i dou ciuperci crude.

Am turnat n tigaie o ceac de ap cald i am lsat pe foc nc dou minute, s scad puin i s m aleg cu
dou-trei linguri de sos.

Am pus puiul, cu legume i sos cu tot peste o mn de orez fiert. A fost mncat n dimineaa asta, rece.
Foarte gustos.






Salat orientat i orizontal
Scris n Uscturi July 1st, 2009 6 comentarii
Bun dimineaa (ziua, seara, ce o fi cnd citii voi). Pentru azi am pregtit o salat din copilrie. i
spuneai(am) orizontal, orientat, oriental sau te miri cum, n funcie de vrst, dezvoltare a creieraului i
imaginaie. O fceau bunicile ori mamele, ba chiar noi nine dup ce am mai crescut i am nceput a pricepe
cum se altur unele altora (m refer la ingrediente, adic acele lucruri care se bag n mncare, i nu m
refer la mini, linguri ori furculie). Sigur, are multe variante, poate fi cu maionez sau fr, cu msline
negre, verzi ori deloc, cu ardei sau roii dar neaprat cu cartofi fieri, ou fierte i ceap. Fr ele nu-i. N-are
cum. Varianta pe care v-o art acum mplinete vrerea moilor i strmoilor i se compune dup cum
urmeaz:
Pornim dar de la elementele de baz: cartof fiert n coaj, ou fiert (tot n coaj, dei se poate i fr, da
atunci e altceva) i ceap roie, c-i dresat i nu pic la fel ca altele.

Adugm bnui din castravei, cubulee din roii i inele din msline.

Mama punea oet, lmi nu se prea gseau acum patru sute de ani, n copilria mea. Acum se gsesc,
decizeam peste salat. Apoi sare i piper i dou linguri de ulei de msline. Maionez nu, c-i var i
maioneza e cu primejdie.

Am amestecat puin. Am obinut o amintire cum nu credeam c mai am.

Grozav, v spun! Jur pe rou!

Pe mine (sper).

Din Orientul Mijlociu
Scris n Uscturi June 25th, 2009 6 comentarii
M gndeam la Mile, la rzboaiele prin care l-a purtat viaa, la povestea fain pe care a pornit-o recent. i
cum m gndeam eu, pac! M-a lovit inspiraia. Mi-am zis c n-ar fi ru s ncerc s fac o mncare de var i
cldur, cu vinete i ardei i ceap, aa cum am vzut ntr-un film cu arabi i cmile. M rog, mcar ca
aspect, c precis gusturile nu se pup la milimetru (din lipsa mirodeniilor specifice). Iat:
Am copt doi ardei grai. I-am curat i i-am lsat s zac n ulei de msline amestecat cu oet, sare, piper,
busuioc i miere.

Am copt o vnt. Am curat-o, am lsat-o un sfert de ceas pe un plan nclinat, s se scurg. Am tiat-o n
cuburi, aa cum vedei n poz.

Am tiat ntr-un bol dou roii, un ardei iute, dou fire de ceap verde i o legtur de ptrunjel.


Am pus vnta i ardeii grai n acelai bol, am turnat peste toate uleiul cu mirodenii n care au stat ardeii i
am amestecat uor.


Salata asta se poate mca aa cum e, se poate amesteca cu paste fierte sau cous-cous sau se poate mbina cu
pinea prjit ntr-o porie de bruschette foarte sntoase.Se freaca painea cu usturoi pisat.



Despre cum am fcut pe deteptul cu nite crnai
Scris n Uscturi June 24th, 2009 20 comentarii
Ieri am trecut prin pia n drum spre crm. Mi-au fcut cu ochiul nite crnai dintr-o mcelrie. Mi-am
imagnat pe loc cum a fi mncat eu din ei i din sosul cu stafide din jurul lor, undeva ntr-un local prin
Belgia. Asta dac a fi fost vreodat n Belgia i dac belgienii ar fi fcut intr-adevr crnai cu sos de stafide
(i bere, zi i de bere voci n cap de diminea, ce s faci).
Dolofanii


Garnitura: cartofi fieri n coaj, curai, condimentai cu sare, piper, busuioc uscat, cimbru, dai la cuptor,
rumenii.

Am prjit uor crnaii apoi i-am acoperit cu bere blond. Am dat focul mic i am lsat s fiarb ncet cam un
sfert de ceas.


Am condimentat craii cu sare i piper i am pus lng ei o mn de stafide.

Dup un sfert de ceas am extras crnaii din tigaie i am pus o can de smntn dulce. Am lsat sosul s
scad puin (cam trei minute).

Asta a ieit:

A fostcum s spunexcelent!

Ce spunei?

Dac facei, s-mi dai de veste.


Am fript-o!
Scris n Uscturi June 22nd, 2009 5 comentarii
Ieri am fost singur acas, n-am avut inspiraia s sun smbt pe cineva i s plnuiesc o ieire la grtare i
iarb verde aa c mi-am inventat ieirea acas, n buctrie, pe malul chiuvetei, cu tigaia grill ntr-o mn i
cu berea n cealalt. Ia uite ce am fcut:

Pn s ajung la grill am dat fuga la pia (peste drum) i mi-am cumprat carnea i nite legume. Carnea se
numete ceaf de porc. Nu srii aa, c nu mnnc n fiecare zi. i cine n-a pus colesterol n gur, acela s
arunce piatra


Am condimentat carnea cu piper proaspt mcinat i am masat-o uor. Asta nu-i o plcere pervers, pur i
simplu ajut la frgezire i n plus, ajut piperul s intre n carne.

Am ncins tigaia i am pus n ea carnea, trei fire de ceap verde i cteva fii de ardei gras.


Dup trei minute am ntors toate celea i am presrat nite sare peste ele.

Dup alte trei minute am scos carnea i legumele pe o farfurie. Am completat tabloul cu o roie proaspt i
cu puin ulei de msline extravirgin.

Bun, foarte bun, serios.

V-am mai spus c-s topit dup ceapa coapt?

Ardeiul nu trebuie s se nmoaie, e n regul dac trece cldura prin el i i se arde coaja puin, trebuie s aib
aroma aceea de ardei copt dar s rmn crocant.

Asta-i povestea. S ne vedem sntoi data viitoare.











Fie i puin carne
Scris n Uscturi June 19th, 2009 5 comentarii
Am reuit s ne inem de obiceiul de a evada dou-trei ceasuri din ora, n mijloc de sptmn, doar pentru a
mnca n aer curat, la umbr de copac, n compania prietenilor. Am urcat ieri la Hoia, narmai cu grtar,
crbuni, o stiv de frigrui i alte mruniuri trebuitoare pentru ca o cin n aer liber s fie perfect. tiu c
v-am mai artat frigrui. Cele de ieri ns, au fost altfel. Iat n ce fel:
Mai nti am fost la pia, am intrat ntr-o mcelrie i l-am rugat pe mcelar s-mi taie nite piept de porc n
felii subiri.

Am fcut 12 frigrui nvluite. Adic am trecut pieptul de porc prin epu avnd grij s prind ntre pliurile
formatecte o bucat de piept de pui, o roti de crnat de cas i cte o bucat de ardei ori ceap, pentru
arom. Am condimentat frigruile cu sare, piper i ptrunjel uscat i le-am lsat s stea n frigider o or i
jumtate.


Am fiert (bine) dou kilograme de cartofi noi. Am scurs apa de pe ei, i-am condimentat cu sare, piper i
cimbru uscat, i-am stropit cu ulei de msline, i-am nirat cte trei pe o frigruie (sunt mult mai uor de
controlat aa), i-am nvelit n folie metalic (fiecare frigruie n parte) apoi i-am pus pe grtar (puteam s-i
pun direct pe jar).

Ca antreu am avut pine de cas, slan fript i ceap. Azi beau ceai de lumnric da' nu conteaz.

Am mai pclit i cteva roii s intre n combinaia asta. Nu ne-a prut ru.


Pn am mncat noi buntate (rutate) de pine cu slan, s-au copt cartofii.


Am pus frigruile deasupra jarului. Le-am stropit din cnd n cnd cu bere neagr.

n opt minute am avut o stiv mricic de frigrui aromate, afumate bine, ptrunse corespunztor.


Apoi am mncat. Vnta a fost un fel de bonus.

Ziua de ieri mi-a plcut. O s mai fac.

La revedere.











O salat destul de blond
Scris n Uscturi June 18th, 2009 4 comentarii
Avem musafiri n Pub, bloggeri ge la Cimioara. Adic Ovi Srb, Dan i Nebuloasa Blond. I-am omenit
pe biei cu o pizza acum dou zile i au ppat tot fr s-i dea i fetei, motiv pentru care am decis s fiu mai
atent cu ea (nu c ei au rmas flmnzi). Ieri, de exemplu, i-am fcut o salat care nu-i chiar simplu de fcut
i care, din acest motiv, nu va fi de vnzare n Pub. S vedem de unde ncepe i pe unde se termin:
Am pus la fiert (n ap cu sare) doi tiulei de porumb.


Am copt pe grill civa ardei grai i trei ardei iui+un tiulete de porumb.

Dup ce s-au copt ardeii, am presrat sare peste ei, i-am acoperit cu un prosop i i-am lsat s transpire zece
minute (n felul sta se cur mai uor). ntre timp am fcut o salat simpl din roii, ceap verde i mult
ptrunjel. Pe care salat am pus-o la rece puin.


Am fcut o marinad pentru ardeii copi: ap, ulei de msline extravirgin, oet balsamic, sare, piper, usturoi,
zahr.


Am curat ardeii i i-am pus n marinad. Apoi la rece (ca s nu atept prea mult, am pus vasul cu ardei ntr-
un al vas plin cu ghea.


Am pus mna pe cuit i am dat jos boabele de pe tiulei (i de pe cei fieri i de pe cel prjit). Le-am
amestecat apoi n salata de roii.

Am lipit ardeii de salata asta, am mai pus pe farfurie i dou buci de porumb care au scpat de la dezbobire
i nite pine prjit. Gata salata.

Cred c-i bun pentru o zi de var.Sigur, nu se face n trei minute dar merit efortul.

deci se poate i fr carne.











Din coaste i cartofi noi
Scris n Uscturi June 15th, 2009 7 comentarii
Ieri diminea am fcut o scurt excursie n piaa Mrti. n zece minute am adunat ntr-o plas cam tot ce-
mi trebuia pentru prnz. Apoi am fcut asta:

Oal, cartofi splai bine, dou roii.


+costi proaspt+slan afumat, pentru gust

+ceap verde+usturoi

+ap (o can)+ulei de msline (dou linguri)

Sub capac, 20 de minute. Cu foc sub oal, normal.


Dup ce se ia capacul, se mai las la foc potolit nc un sfert de or.

Asta iese, dac respectai paii.


Am condimentat doar cu sare i piper. i am mai pus cteva frunze de ptrunjel spre final, pentru arom.


S ne vedem sntoi i cu voie bun.











La micul dejun, crem de brnz
Scris n Uscturi June 13th, 2009 12 comentarii
Unul dintre primele feluri de mncare pe care am nvat s le fac cu mnuele astea dou, a fost crema de
brnz. Mama o fcea cu maionez, ceap i sare. Simpl, foarte gustoas, rapid i la fcut i la mncat,
destul de uor de digerat, mai ales dac eti tnr i la trup curat, cum spunea poetul. n timp am
experimentat, am adugat ingrediente, am scos din ele, am adaptat crema de brnz la dietele personale (i n-
au fost puine), am uitat-o pentru o perioad apoi am regsit-o, spectaculoas, hrnitoare, proaspt. Azi am
fcut o versiune care-mi place tare mult i pe care v-o recomand cu drag:
Am folosit brnz de vaci, nu foarte seac i uor acid.

Am mai folosit i urd, ceva mai seac i dulce.


Am pus ntr-un bol brnzeturile, o can de smntn slab, o ceap verde, o mn de mrar i ptrunjel tocate
mpreun, sare, piper proaspt mcinat.

Am mai adugat trei linguri de ulei de msline extravirgin.


Am mixat dou minute.


Aa arta micul dejun de azi:

Salata de roii cu ardei iute i ptrunjel e de senzaie.


Oule fierte fac parte din tradiie i nu puteau lipsi.


Dup normele Raluci, stratul de crem trebuie s fie la fel de gros ca felia de pine.


S v spun drept, ne-a cam plcut.

La revedere.











Mare brnz!
Scris n Uscturi June 10th, 2009 5 comentarii
Mi s-a fcut iar de salat. Am vrut ceva uor dar sios n acelai timp, ceva gustos, uor de fcut, din
ingrediente puine i fr carne. M-am pus pe treab i n patru minute (maxim as) am construit o salat pe
baz de brnz. Iat-o:
Am folosit telemea, roii, salat verde, ptrunjel i hasmauchi (tot un fel de ptrunjel), niscai brnz cu
mucegai albastru i ulei de msline extravirgin.


Am tiat telemeaua cubulee i am lsat-o s cugete un minut.

Am tiat roiile n buci mici i leam amestecat cu verdeaa tocat. Am stropit cu zeam de lmie.

Am pus i uleiul de msline

i brnza cu mucegai. Apoi am amestecat bine. Brnza, uleiul i zeama de lmie au format un dressing
foarte gustos i cremos.

ntre timp s-a prjit o felie de pine (pentru c am pus-o la prjit, de bun seam). Am frecat-o cu un cel de
usturoi i am tiat-o n cubulee.


Normal, am amestecat toate astea (inclusiv crutoanele, cubuleele de telemea i cteva msline negre) i am
obinut buntatea de salat pe care o vedei mai jos.


Poft bun :-)











Vine vara, bine-mi pare
Scris n Uscturi June 5th, 2009 10 comentarii
Pe msur ce se nclzete vremea, sunt tentat s scot carnea din meniu. Nu o elimin de tot, n-a putea s
devin vegetarian atta vreme ct se mai gsete carne comestibil pe planet. Profit ns de abundena de
legume proaspete i ncerc s exploatez sezonul ct pot de mult. Ieri am fcut o salat de var cu cartofi noi.
Cei mai muli dintre oameni, atunci cnd fac salate cu cartofi, fierb cartofii nainte de a-i folosi. Em m-am
gndit s-i coc. Iat ce a ieit:

Ingrediente: cartofi noi, ceap verde, ardei iute, roii, mrar, ptrunjel. Sare, piper, cimbru uscat, un strop de
ulei de msline.


Am condimentat cartofii cu sare piper i cimbru, i-am stropit cu zeam de lmie (asta-i face mai crocani la
exterior) i i-am copt la 200 de grade cam 20 de minute.


Am tiat roiile (am gsit roii cu gust de roie, tot mai rare) n buci nu foarte mici, ceapa n rondele fine,
am tocat mrarul, ptrunjelul i ardeiul iute i le-am amestecat pe toate ntr-un bol. Am stropit cu ulei de
msline extravirgin.

Am amestecat i cartofii n salat i am ras deasupra nite ca de oaie.

Apoi am mncat.


A fost bun.












Potol cu cartofi noi
Scris n Uscturi June 3rd, 2009 10 comentarii
Ieri am dat iama (m rog, de fapt m-am plimbat dar vreau s par energic) n pia i pieari.
Am constatat c n piaa M r ti (Cluj Napoca) sunt mult mai puini speculani dect
n Mihai Viteazu. E drept, legumele i fructele sunt ceva mai scumpe dar prefer s le iau de la
produc tor pe ct se poate. Am cump rat cartofi noi (ceva mai mititei), ceap verde, usturoi, ardei
iute i din cel gras (e de import i plin de ap dar am nevoie i de culoare n mncare) i o
pit r neasc . Povestea urmeaz a a:

Sper c ro ia nu-i modificat genetic i c -i doar o eroare a naturii. Ct despre piticul cu
faa de gulie

Revin la ale mele: cartofi, ceap , usturoi, ro ii, piept de porc afumat tradiional (l-am primit de la
tata), p trunjel i pita noastr cea de toate zilele.

Am sp lat cartofii i i-am pus ntr-o tav . Celelalte (mai puin pinea) au trecut pe sub cuit
apoi au fost ndesate printre cartofi.


Am stropit cu ulei de m sline, am condimentat cu sare i piper i am dat tava la cuptor. Am inut-
o acolo 40 de minute (dac fierbeam cartofii terminam ntr-un sfert de ceas da' nici nu m gr beam
nic ieri). Nu am pus ap n tav , apa din legume a asigurat atmosfera umed .

Asta a ie it.

Sigur, putei s evitai pieptul de porc i s construii o mncare vegetarian . Sau putei
s ndesai printre cartofi i celelalte legume, cteva pulpe de pui.


Oricum ar fi, sper s v plac .










Pui cu ierburi aromate i parmezan
Scris n Uscturi June 2nd, 2009 6 comentarii
Asear am ncercat o mncare n stil cajun (mix de buctrie creol, francez, amerindian i american din
regiunea Louisiana). Nu m lansez ntr-o poveste despre buctria cajun (nu de data asta), ideea e c am
luatda hai mai bine s vedei cu ochii votri:
Am luat dou jumti de piept de pui i le-am tvlit printr-un amestec de ptrunjel, mrar i tarhon tocate
mrunt, completat cu sare, piper i fulgi de ardei iute.

Am pus puiul ntr-o tigaie antiaderent cu foarte, foarte (dou picturi) puin ulei. L-am lsat s se prjeasc
bine i pe o parte i pe cealalt, ba chiar s se afume uor.

Am scos puiul i am pus n tigaie un amestec de elin, ciuperci, ardei gras, ceap, usturoi i roii, toate
mrunite dup gustul meu (v indic s-l utilizai pe al vostru). Am adugat puin sup de carne i am avut
rbdare patru minute, pn s-au sotat legumele. Am pus apoi i puiul i legumele ntr-o tvi i le-am dat la
cuptor pentru ase-apte minute la 200 de grade Celsius.

Dup cele ase-apte minute am scos tava i am ras parmezan peste pui. Ar fi mers bine nite brnz de capr
dar nu am avut. Am mai lsat tava n cuptor pentru dou minute.


Am muncit la asta un sfert de ceas, poate ceva mai puin.

N-am idee dac a fost bun ori ba pentru c i-am dat poria asta lui Criv i alta n-am fcut.

Poate facei voi i-mi spunei.










Mic dejun pe fug, c avem treab
Scris n Uscturi May 29th, 2009 3 comentarii
Reeta de azi poate prea puin complicat. Nu e, dac stai s te gndeti c poi s faci 6-10 omlete n acelai
timp, fr s fii nevoit s foloseti tigaia de 10 ori sau s foloseti 10 focuri pentru ca toate s fie gata
deodat. i trebuie doar un cuptor bine ncins (dac ai unul care ajunge la 220 de grade Celsius e perfect,
dac nu, merge i la 180 dar dureaz ceva mai mult), cteva tvie mici sau o tav mai mare n care poi face
(evident) mai mult omlet. Iat:
Pentru o porie folosim trei ou.


Oule se bat cu puin sare.

Am pus oule btute n tvi apoi am pus n ele o bucic de ceap, cteva rondele de crnai, puin
ptrunjel (e hasmauchi, s fiu corect). Am dat tava la cuptor.


Am mai fcut una, n care am pus baghetue subiri de morcov. Pentru culoare, desigur.


Dup patru minute la cuptor:

ncercai i voi. Metoda e bun dac suntei muli la mas ori avei musafiri care rmn la micul dejun.


Dac dorii s revedei
Scris n Uscturi May 26th, 2009 5 comentarii
ncropit un fel de mncare avnd ca ingrediente principale macaroanele i fasolea. Pe lng
asta, am mai ad ugat cteva rondele de ardei iute, oarece ardei gras g sit n frigider, p trunjel,
puin busuioc uscat, sare, usturoi i cinci felii subiri de piept de porc presat. Ai mnca a a
ceva?
Fasole brun din conserv , 1 leu cutia.

Pieptul de porc se taie n buc i nu foarte mici (cinci felii au costat 3 lei) i se pr je te
u or. E nevoie de ulei, foarte puin, ct s ung tigaia.

Peste el se pun fasolea, ardeiul iute, ardeiul gras i usturoiul. Pn aici, costul e de 5 lei.

Sosul (eu am pus un sos special i nepreuit pe care l-am primit de la Mircea Groza) poate fi de ro ii
sau din smntn . Fie a a, fie a a, ridic preul pn la 6,5 lei.

Macaroanele (fierte n ap cu sare conform instruciunilor de pe pachet), uleiul de m sline cu care
au fost stropite i condimentele duc preul pn la 8,5 lei. Drept pedeaps , le punem pe toate
n tigaie peste sos.


Amestec m bine dar cu grij , s mai p str m cteva boabe de fasole ntregi. Arat bine
i e pl cut s le spargi pe cerul gurii.


Revin cu ntrebarea: ai mnca a a ceva?

Ok, putei s privii mai de aproape. Ah, da, totalul e 8,5 lei pentru patru porii. R mne?







Piept de pui cumva i o cltit altfel
Scris n Uscturi May 21st, 2009 4 comentarii
Ieri am participat la o demonstraie gastronomic (vin mine cu detalii despre asta pentru c nu s-a terminat,
mai am i azi de lucru acolo). Marea bucurie pe care mi-a adus-o evenimentul (pe lng lucrurile noi pe care
le-am nvat de la un chef foarte bun) a venit din ntlnirea cu Maria. Maria e o prieten din Baia Mare.
Genul de persoan cu care poi s nu te vezi patru ani la rnd iar asta s nu afecteze prietenia voastr,
revederea fiind un lucru ct se poate de natural. Ea are o firm de catering (Yoffi) care s-a dezvoltat binior
n ultimii ani, firm ai crei primi pai i-am vzut cu ochii mei. Am invitat-o pe Maria n Pub, la mas. A
ajuns acolo taman cnd scoteam din cuptor ultima mea ncercare culinar. I-am dat s guste i am primit not
bun, ceea ce-i mare lucru pentru c Maria e o meseria. Iaca reeta:
tiu, e cam bezn n poza asta. Dup ce vi se obinuiesc ochii cu ea, vedei o jumtate de piept de pui peste
care am pus sare, piper, chimen i boia.

Am acoperit puiul cu felii subiri de roie (ca s nu se ard condimentele).

I-am fcut puiului i un nveli, un blindaj din felii subiri de bacon. Apoi am dat puiul la cuptor. 16 minute la
200 de grade Celsius.


Pentru garnitur (mai degrab pe post de nsoitor), am luat o cltit i am umplut-o cu parmezan ras i
brnz cu mucegai albastru. Am rulat cltita i am pus-o n cuptor pentru patru-cinci minute, s se topeasc
brnza din ea.

Am fcut repede un sos din smntn i parmezan, la foc mic, s nu se ard. Sosul e pentru cltit.

Asta a ieit.

Pui destul de fraged (pentru o bucat de piept, vreau s spun), cltit scldat n sos, bacon crocant.

Pa!

Buctria lui Mircea Groza (10): Fudulii de curcan


Scris n Uscturi May 16th, 2009 11 comentarii
Ghici ce a pit curcanul pentru a putea fi realizat aceast reet?!? Exact! i nu unul, mai muli. Nu voi
insista asupra drumului parcurs de fudulii de la curcan la farfurie, nici nu v spun c-i musai s v plac ce
vei vedea. E o reet pur le conesior, bre, cum ar spune prietenii mei rromani de la metroul din Paris. Mircea
Groza a preparat cele de mai jos i le-a pozat. Eu vi le art, cu regretul celui care nu a apucat s guste:

Fudulii, slan, muchi file (sau ceaf afumat), sare, piper, busuioc,boia, usturoi, leurd, ulei de msline iuit
cu semine de ardei iute.


Slana, usturoiul i carnea (care poate fi uscat i afumat, doar afumat, pastram sau chiar crud, dac e
tiat suficient de subire) se taie n buci mici i subirele.


Fuduliile se mpneaz cu usturoi, slan i carne. Se fixeaz totul cu o scobitoare.

Fuduliile se prjesc n puin ulei. Ar merge poate i o lingur de untur de porc.

Din sare, piper, boia, usturoi tocat, busuioc i ulei cu ardei iute, se face un amestec ce se toarn peste fudulii.


care se mai las pe foc potrivit nc cinci minute.


Leurda se taie n fii subirele. Cu ea se garnisete mncrica asta care lupt cu prejudecata i, cnd ctig,
aprig se mai veselete mpreun cu papila gustativ a meseanului i cu un pahar (dou) de vin de Cicrlu ori
alt vin rou, tnr i zburdalnic.


Ce spunei?











Muchi de vit la grtar
Scris n Uscturi May 15th, 2009 9 comentarii
M-a lovit ieri o poft de carneof! Aa ceva n-am pit de nici nu tiu cnd, cred c din copilrie, cnd am
fost bolnav i am fost forat s in regim cteva sptmni. Ei, i ca s nu-mi las pofta nemplinit, m-am
apucat s-mi fac o bucat de muchi de vit la grtar, aa cum am vzut c se face la pensiunea Allegria n
Bile 1 Mai:
Am luat o bucat de muchi de vit (nu proaspt ci maturat corespunztor, lsat la frgezit, cum ar veni) i
am condimentat-o cu piper.


Bucata de muchi, groas de doi centimetri (la Allegria o taie la 5 centimetri grosime), a fost nfurat (ok,
recunosc, eu am nfurat-o) ntr-o fie de bacon pe care am fixat-o cu o bucat de sfoar. A fi putut s o
fixez cu scobitori ns ar fi trebuit s scot scobitorile la urm, lucru deranjant. n plus, nu-i indicat s nepi
muchiul de vit pentru c se pierd sucurile din carne. Am inut carnea pe grill fix trei minute pe o parte i
trei pe cealalt.

Ca s nu stea muchiul singur pe grtar, am pus i cteva legume: o jumtate de roie, o ceap verde, ctefa
fii de morcov, o felie subire de elin.


Bine, am pus i o jumtate de ardei gras.

Cred c mi-ar fi plcut, da' n-am de unde s tiu, am trecut cu farfuria pe lng un prieten i m-am ales doar
cu legumele.


Cic a fost bun.











Salat de miercuri
Scris n Uscturi May 14th, 2009 2 comentarii
Sigur, o s spunei c miercuri nu-i un ingredient i c, prin urmare, n-am cum s fac o salat de miercuri. Nu
vreau s intrm n discuii contradictorii, aa c v art salata mea de miercuri. i dac v-o plcea, s facei i
voi, c poate fi i de joi, vineri ori smbt.
Dou ou, ca de oaie, mrar, ceap verde, ridichi, roii, o chifl cu susan.


Firete, le-am tiat


le-am condimentat cu piper proaspt mcinat i cu puin sare

i am stropit cu ulei de msline.

Cred c e destul pentru o diminea, fie ea i de miercuri.


Mrarul nu are doar rol decorativ, merge perfect cu oul fiert i atenueaz gustul cepei.











Flori din ceap
Scris n Uscturi May 13th, 2009 9 comentarii
M-a ntrebat Nina cum se fac florile din ceap. Dect s m apuc s descriu, mai bine fac nite flori, pozez
operaiunea i postez pozele, nu? Cred c din ele v vei da seama care-s paii. Dac sunt nelmuriri, nu v
sfiii, ntrebai.










Cotlete ungureti pentru TVR3
Scris n Uscturi May 12th, 2009 6 comentarii
A fost luni, a fost zi de filmare pentru Sarea n bucate. Iat ce a mncat echipa TVR3 la prnz:
Cotletul e piesa de baz.

Porc cu untur. Sigur, teribil de sntos.

Cotletul se prjete uor pe fiecare parte (n untur), se condimenteaz cu sare i piper.

Din ceap, usturoi, ardei gras, roii, bulion i o ceac de ap cald am fcut un sos grosu pe care l-am
condimentat cu sare, piper i boia.

Am scufundat feliile de cotlet n sos i am mai lsat tigaia pe foc nc patru-cinci minute.


Timp de preparare: 15 minute.


Gust: excelent. Recomand. Prjitul n grsime nu duneaz grav sntii dect dac se fac excese.











Bucuria din lucrurile simple
Scris n Uscturi May 11th, 2009 Nici un comentariu
Nu am cuvinte prea multe, nici poze multe. Nici ingredientele n-au fost multe pentru poria asta de paste.
Iat:
Ca, telemea, roii, ceap verde, usturoi

Am fiert pastele, am scurs apa de pe ele. Ct erau nc fierbini, am pus usturoiul tiat n solziori subiri i
ceapa verde, tiat i ea.

Am adugat foarte repede brnza (cubulee), roiile, puin sare, piper proaspt mcinat i puin ulei de
msline extravirgin.

Am amestecat bine i am obinut asta:

V propun s ncercai. S avei o zi fain.











3 bruschette
Scris n Uscturi May 8th, 2009 10 comentarii
Ce ai putea mnca fr s pierzi mult timp, s fie ct de ct sntos, s nu coste mult, s fie foarte gustos i s
poat fi fcut cu resturi de prin frigider? Nimic, nu? Nu! Poi (dac ai mcar un prjitor de pine, iar dac ai
un cuptor, cu att mai bine) s-i faci cteva bruschette. Cum ar veni, asta:
Pine, roii, ardei gras, o ciuperc (asta nu se vede dar v asigur c exist), unc, parmezan, usturoi, ulei de
msline extravirgin.

Pe o felie de pine am pus ciuperca tiat n lamele, pe alta am pus cteva franjuri din unc iar cea de-a treia
a rmas goal. Am pus toate cele trei felii n cuptor. Dac nu avei cuptor, punei feliile de pine n prjitor i
abia apoi le acoperii (ciupercile champignon sunt bune i crude).

Din roii, ardei, ulei, sare, piper, busuioc uscat (ori verde, ar fi chiar mai bun) facei o salat. Apoi scoatei
feliile de pine din cuptor, s nu se ard.


Nu stric s facei cteva fii de parmezan. Putei s-l rzuii sau s folosii un cuit ori un dispozitiv de
curat legume.

De ce am lsat o felie goal? Pentru c am vrut s o frec cu un cel de usturoi. Yumm.

Am pus salata i parmezanul peste feliile de pine.

Apoi am mncat.











Mmlig cu magiun. Moroenisme .
Scris n Uscturi May 7th, 2009 6 comentarii
Mmliga cu dulcea de prune (care nu-i ca dulceaa, e mult mai vrtoas, mai spre marmelad) e
tradiional n Maramureul istoric, o fac Anule i Mriile pentru coconii lor, care o mnnc de p scune
o de p prag. Moroanu care-i moroan are n istoria vieii lui mcar o roab de mmlig, apoi mmliga
aceea o fi fost ba cu brnz i jumri, ba cu crnai, ba cu carne din borcan (carne prjit i pstrat peste
iarn n untur, la loc rece) i cu varz acr, ba cu silvoi (magiun). Emisiunea n care cu bucurie apar la
TVR3, Sarea n bucate, prezint pe ct se poate (i se poate) reete tradiionale, vechi, unele chiar uitate. Cea
pe care v-o art azi a fost filmat acum cteva zile i vine hpt de la Botiza.
Vedeta:

Plmaii
Miez de nuc. E esenial. Oul e necesar i el. Albuul, mai exact. Pe care-l batem, l amestecm cu magiun i-
l turnm peste mmlig nainte de a o da la cuptor.


Ct despre mmligap, sare, mlai, energie.


Mmliga se las la rece apoi se rstoarn pe o farfurie. Uit-te la ea, cum st mndr ca luna plin i
ateapt s fie desvrit.

Mmliga se taie n discuri (cam ca un blat de tort). Fiecare disc se acoper cu un strat de magiun, peste care
se presar (din belug) miez de nuc. Mcinat. Se aeaz straturi-straturi iar peste ultimul strat, care-i musai
unul de mmlig, se toarn albuul btut cu magiun. Se pune construcia asta ntr-un vas rezistent la cldur
i se d la cuptor pentru un sfert de ceas ori mai bine, pn se rumenete frumos.


No, o fo bun.

De bun sam.











Crudu, cruda i crudela
Scris n Uscturi May 1st, 2009 Nici un comentariu
N-are legtur postarea de azi cu Daniela Crudu, pur i simplu s-a ntmplat ca n momentul scrierii s-i
treac asistentei de la 'Neaa o sgeat pe deasupra capului i s-mi rmn imaginea ei n minte pentru
cteva secunde. Eh, brbaii. n fine. E 1Mai astzi. N-o s v dau o reet de mici i bere. O s v dau n
schimb o reet de salat de cruditi. Mie mi-a plcut.
Am cumprat din pia nite ceap verde, ridichi, lobod, roii, busuioc i ptrunjel.

Am tiat toate cele n buci nu prea mici i le-am mprietenit ntr-un bol.

Am mai adugat i miezul crud i dulce al unei cpni de salat i am condimentat cu piper proaspt rnit.


i cu sare.

ntr-un bol mai mic am pus puin ulei de msline, extravirgin.

Peste ulei am stors zeam de lmie.


Am btut uleiul i zeama de lmie cu o furculi. Am adugat puin oregano i am obinut un dressing
acrior i aromat pentru salata mea.


Asta-i salata.

Sunt un mare fan al busuiocului verde.

Pentru prietenii care nu se mulumesc cu burieni, am mai adugat o cruditate, cteva fii de prosciutto
crudo.

Am mai adus ca supliment nutritiv i o bucat de aluat de pine, copt n cuptor.


Poft.

O pizza pentru Visurt


Scris n Uscturi April 28th, 2009 3 comentarii
Ultima dat cnd au fost Denisa i Sebi prin Cluj, i-am fcut lui Sebi o pizza care i-a plcut. Ieri m-a apucat
dorul de ei i mi-am fcut i mie aceeai pizza, s-mi revin. Pentru c nu eram acas ci n buctria Pub-ului,
nu am apucat s-mi revin dect cu o felie, pe restul le-au arestat fetele mele. Care i-au pomenit de bine pe
Denisa i Visurt cu aceast ocazie, dei nu i-au vzut niciodat. Iaca despre ce pizza-i vorba, pas cu pas:
Totul pornete de la un bo de aluat (simplu, ap+fin+sare+drojdie+ulei).

Am ntins boul de aluat cu degetele


presnd circular, dinspre mijloc spre margini


pn cnd am obinut blatul, destul de mare, destul de subire. Unii spun c aa i doar aa trebuie s
ntinzi blatul de pizza, presiunea din degete fiind numai bun pentru ca aluatul s rmn uor pufos. Alii
spun c blatul se ntinde doar cu sucitorul, s ias aerul din el i s obinem un blat foarte crocant. Eu v spun
c i ntr-o situaie i n cealalt putem obine blat subire i crocant ori gros i pufos, c doar noi suntem la
putere, adic noi decidem ct de intens presm ntr-o anumit zon sau ct de apropiate ne sunt degetele cnd
ntindem aluatul.

Peste blat am ntins sosul de roii (roii decojite, mirodenii, ulei, fierte la foc mic pre de o vreme).
Marginea a rmas alb. Asta face aluatul s creasc n mod diferit (la coacere) i obinem marginea aceea
crocant i uor umflat.


Peste sos am pus mozzarella. Peste mozzarella am pus bacon tiat n felii subiri, prosciutto crudo i puin,
foarte puin brnz cu mucegai albastru. Apoi am luat pizza pe o lopat i am pus-o direct pe vatr.


Dup cinci minute la 230 de grade Celsius am obinut asta:

Recunosc, n plus fa de varianta original, aceasta are roii i ardei iute, adugate dup coacere. Mi s-a
prut c arat bine aa.

Blatul a ieit i subire, i crocant, i cu marginea umflat.

Att am prins din pizza asta. Cred c mai fac i azi una.

Aglio olio
Scris n Uscturi April 28th, 2009 4 comentarii
Ieri am avut treab n Oradea. nainte de a porni spre Cluj (seara, vreau s spun) am trecut pe la prietenii din
curtea n care am locuit patru ani btui pe muchie. Am mncat la Luca i la Dana. Paste. Att de simple
(dup vorb, dup port and stuff) dar incredibil de gustoase. Spaghetti aglio olio, esena buctriei italieneti
rustice, dac vrei. Ingrediente puine, naturale i sntoase. Iat:
Pastele se fierb n ap cu sare. n principiu trebuie s le fierbei att ct scrie pe ambalaj (opt-nou minute).

Usturoiul se taie n solzi fini, foarte subiri.


Pastele se amestec apoi cu usturoiul. El e Luca. Pare preocupat. De fapt Dana a pregtit pastele astea. A
nvat-o bine (i e talentat i ea, recunosc), au fost perfecte.


Pentru a fi picante, e obligatoriu uleiul de msline (extravirgin) n care zac de ceva vreme civa ardei iui.
Putei folosi ulei de msline fr ardei, e la fel de bun dar nu-i picant (dooh).


Pe deasupra-parmezan din belug.

Apoi am mncat.


E probabil cel mai rapid i mai ieftin mod de a prepara pastele. Vi-l recomand cu drag.

Inspirat de Asia
Scris n Uscturi April 27th, 2009 4 comentarii
mi place s m las purtat de val i imaginaie pe att de mult pe ct mi plac tradiiile noastre. De aceea nu
mi refuz mici escapade culinare care s m poarte mcar gustativ prin colurile cele multe i ndeprtate ale
lumii steia mici. Azi v ofer i vou un pas din excursia pe care am fcut-i ieri n Asia. i nainte de asta, v
reamintesc proverbul care spune c o cltorie n jurul lumii ncepe cu un pas (cred c-i de la chinezi).
Am luat o jumtate de piept de pui i am tiat-o n bucele. Am stropit apoi carnea cu zeam de lmie
(pentru arom dar i pentru frgezime).

Am condimentat carnea cu chimen i curry (Asia nu-i doar China, e i India).

Am pregtit legumele: un dovlecel proaspt i gras, o roie, trei fire de ceap verde i dou ciuperci. Le-am
tiat pe toate n buci nu foarte mici.

Am rumenit puiul n wok, la foc iute, cu ajutorul a dou linguri de ulei.

Am adugat ceapa, dovlecelul i roia.


Dup trei minute am adugat ciupercile.

Pentru finalizare am adugat trei linguri de sos de soia din cel subire i destul de srat (nu am pus sare n
mncare).

Pentru c simeam nevoia unei completri, am stors zeama unei lmi ntr-un vas

am turnat dou linguri de ulei de msline extravirgin i am amestecat bine cu o furculi.


A rezultat un sos galben, acrior, parfumat, perfect pentru mncarea mea.

Dou porii au costat ase lei.


Mi-a luat zece minute s pregtesc prnzul de ieri. A meritat. Cu vrf.

Mic dejun din Ardeal


Scris n Uscturi April 26th, 2009 5 comentarii
V-am mai spus, mi place s m trezesc dimineaa i s merg n piee, s simt mirosul de frunze zdrobite, de
ceap i ridichi, de pine proaspt adus de la brutrie. mi place s m uit atent la oamenii care cumpr
legume, fructe ori te miri ce altceva i s-mi nchipui ce vor s gteasc. Am fcut la fel i azi, chiar dac-i
duminic (ori poate cu att mai mult).

Am cumprat ridichi, roii, ceap verde, urd proaspt i dulce, telemea la fel de proaspt dar srat.
Untur alb i aromat aveam n frigider (am fcut jumri pentru Pub i untur din aceea din care avem n
meniu, cu pine, boia i ceap roie), slan de la prinii Raluci i ou absolut organice de la ginile mamei.


Am prjit pinea puin. Asta a fcut ca untura s se topeasc i s intre n pine.

Am pus urd i telemea pe felia de pine uns i am condimentat cu boia.

Sigur, dup untur i slan mergem la coas.

Dac de roii m-a fi putut lipsi (nu c ar fi fost rele, nici vorb), de ceapa verde i de ridichi nu m-ar fi putut
despri nici mascaii. Iar oul fiertmmm.

A putea mnca asta de trei ori pe zi. Din fericire nu o fac (am i eu un dram de nelepciune i tiu c
excesele nu-s bune) i ntlnirile rare cu un asemenea festin m fac s-l apreciez la justa lui valoare, de
fiecare dat.

S avei o zi bun.











Cartofi gratinai, cu bacon i parmezan
Scris n Uscturi April 26th, 2009 2 comentarii
Am avut acas cteva c ri culinare foarte bine f cute. Din p cate, sunt scrise n limba
german , limb din care neleg mult prea puin. Din fericire, pozele-s citibile n orice
limb i am reu it s desprind cteva idei de acolo. De exemplu, ideea de azi. Am retu at, am
mai completat i a ie it ce vei vedea mai jos:

Cartofii se fierb n ap cu sare, se cur de coaj i se taie n rondele groase (sau
subiri, depinde cum prive ti) de o jum tate de centimetru.

O tav pentru cuptor se unge cu ulei.

Cartofii se a eaz n tav , felie lng felie, u or suprapu i (asta te ajut s i
scoi din tav , altfel s-ar putea s nu r mn legai).

Peste cartofi am ras ca caval i parmezan ntr-o proporie mai mic . E pl cut s -l simi
ntre dini (devine foarte crocant n cuptor).


Dup ce s-au topit brnzeturile am ad ugat baconul. Puteam s -l pun de la nceput dar
ad ugarea lui n reet a fost ceva spontan. Mi se mai ntmpl . Oricum, am v zut c -i
bine, voi mai face.

Dup 17-20 de minute la 200 de grade Celsius, am scos tava i am pus peste cartofi cteva rondele de
ro ii, frunze de salat verde i m rar. Am condimentat cu puin piper proasp t r nit
i am stropit cu ulei de m sline extravirgin.

Prima tav a disp rut n cinci minute i am fost nevoit s mai fac una. Ceea ce m-a bucurat.

Dac reu esc s -i prepar n cel mult 15 minute f r s ard gratinul, s-ar putea s -i trec
n meniul pub-ului. n meniul personal i-am inclus deja.

Frigrui la Hoia
Scris n Uscturi April 23rd, 2009 6 comentarii
Ieri am evadat din nou pentru trei ceasuri. Am urcat deasupra Clujului, la Hoia, mpreun cu nite prieteni.
Am fcut nite frigrui cu cartofi copi i ciuperci la grtar i cu salat din roii cherry, ridichi, dou feluri de
ceap i busuioc verde. Iat:
Ciuperci, ardei gras, gogoar, ceap. sare, piper, cimbru, un strop de ulei de msline i un phru de vin, se
amestec bine cu ceafa de porc tiat n cubulee i se las la rece dou ore.

Am tras apoi toate cele de mai sus n epue.


Am mai fcut o serie de frigrui din piept de pui cu usturoi i ardei gras, condimentate doar cu sare i piper
proaspt mcinat. Am lsat usturoiul cu cmaa pe el pentru c asta-l protejeaz. n felul sta se coace
frumos, nu se arde i devine gustos i prietenos cu stomacul.


Pentru garnitur am ales cartofii, splai bine, aezai pe buci de folie, condimentai cu sare i piper

aromai cu rozmarin

stropii cu ulei de msline, nfai bine i aezai pe jar pentru un sfert de ceas (cartofii sunt mici i se
ptrund repede).


Roiile cherry au fost piesa de rezisten a salatei. Ferme, dulci, proaspete.


Pentru a acri salata am ales acidul aromat subtil al limetei.

S fiu sincer, am mncat mai mult salat dect carne (aa a cerut organismul din dotare, dornic de pauz i
recuperare dup mesele de srbtori). Care salat a ncorporat i o cantitate apreciabil de ridichi, ceap
verde, ceap roie tiat solziori i frunze de busuioc.

Frigruile au fost acompaniate pe grtar de dou picioare de miel pe care Cristi le-a inut ntr-un bai destul
de dur (vin rou i usturoi) dar care nu a stricat carnea.

Pentru a completa garnitura, am pus pe grill cteva ciuperci proaspete, condimentate cu sare i piper.

Am mncat, am strns dup noi i am plecat pe la casele noastre. Ceea ce v doresc i vou.

Paste nainte de Pate


Scris n Uscturi April 18th, 2009 2 comentarii
Probabil ateptai (habar n-am, presupun, ca omu') reete dedicate momentului. Vor mai fi i din acelea. n
acest moment sunt cu mama n buctrie, ne luptm cu drobul, cozonacii, mielul umplut i ginile la fel de
umplute (fetele noastre nu mnnc miel). ntre timp, ca s nu stai pe inima goal, v dau o reet rapid,
simpl, uoar i grozav de gustoas:
Am aruncat ntr-o tigaie o mn de ciuperci proaspete, doi cei de usturoi, cteva cubulee de ardei gras
(rou i verde) i le-am lsat s se nmoaie puin.

A urmat o roie tocat mrunt.


Apoi am condimentat cu sare i piper. Pentru arom am pus busuioc i ptrunjel.

Am pus peste sos o mn de paste integrale i fierte i am amestecat uor.

Dac mai inei post, nu punei parmezan peste ele. Dac nu inei

Poft bun.

Ceva la cuptor
Scris n Uscturi April 16th, 2009 3 comentarii
Ieri am fcut ceva la cuptor, rapid i foarte simplu. i cnd spun simplu sunt ct se poate de serios. tiu c
mult lume se sperie de cuptor dar nu trebuie s fie aa, cuptorul e cel mai bun prieten al omului, pe lng
cine i alcool (glumesc). Iat:
Am pus cteva bucele de ceaf de porc (250 de grame) ntr-o tav. Printre ele am pus buci de roie, o
ceap tiat-n sferturi i un cel de usturoi. i cteva bucele de elin, sunt un mare fan al legumei care se
intituleaz aa. Am stropit totul cu ulei de msline i am condimentat cu sare i piper.


Am acoperit tava cu folie de aluminiu, am dat cteva gurele-n folie (s mai ias din aburi) i am dat tava la
cuptor, la 200 de grade Celsius. Aburii aromai au copt carnea i au mbibat-o cu gust.


Dup 20 de minute am ndeprtat folia i am mai lsat tava n cuptor nc zece minute, s se rumeneasc
legumele i carnea.

tiu c nu-i medicament curat ceafa asta de porc dar e teribil de gustoas i suculent. Hai s spunem c ne
scoatem prleala cu legumele, care fiind coapte i-au pstrat vitaminele i sntatea ntr-o proporie
satisfctoare.

Poft bun, dragii mei.











Friptur de miel cu podbal: Buctria lui Mircea Groza (6)
Scris n Uscturi April 16th, 2009 3 comentarii
Podbalul e una dintre plantele care ne bucur primverile, alturi de spanac, tevie, urzici, nsturei sau
macri. I se mai spune potbal, brusture alb sau brusture de ru. Are gustul uor amrui din pricina taninului
pe care-l conin frunzele. E bun de leac dar i n mncare, dup cum vei vedea n reeta pe care ne-o
recomand Mircea Groza (care a i preparat-o i a pozat-o pas cu pas) pentru masa de Pati.
Ingriediente principale: miel (pulp i spat, prile cele mai i cele mai fragede), ceap verde, usturoi verde,
sare.

Mielul se prjete pe toate prile n unt i grsime de porc (e o reet rustic, untura de porc nu poate lipsi).
La urm se adaug ceapa verde i usturoiul. Operaiunea asta dureaz cu totul, cam ase-apte minute.

Tigaia cu mielul se acoper i se d la cuptor pentru 40 de minute, la foc potolit. Firete, la faza cu prjirea
ai srat carnea, nu?


Pentru prepararea podbalului avem nevoie de podbal (ceea ce e chiar normal, nu intrai n panic), sare, piper,
ceap verde, fin i smntn.

Podbalul se spal bine i se oprete. Apoi

se toac mrunt.

Ceapa se toac, se clete. Dup ce s-a nmuiat, se adaug fina care se clete i ea.


Se adaug smntna (repede, s nu se ard fina) i podbalul oprit i tocat. Se las s dea un clocot.

A ieit o friptur suculent nsoit de un sos consistent, cu parfum de primvar.

Mircea Groza v transmite urrile lui de bine. S fii sntoi i s avei o srbtoare luminat.

Buctria lui Mircea Groza (5): Cartofi unsi


Scris n Uscturi April 10th, 2009 Nici un comentariu
Am gsit nte reetele pe care mi le-a lsat Mircea Groza, una care m-a interesat n mod deosebit. Nu pentru
c ar fi sofisticat ci pentru c e foarte simpl, plin de bun sim rnesc, att de simpl nct nu cred c m-
a fi gndit la ea prea devreme. O s vedei mai multe lucruri n pozele de mai jos dar nu voi insista asupra
tututor, garnitura e important aici. Ea e vedeta, modul de preparare al acesteia trebuie reinut pentru c poate
fi aplicat des i n diferite condiii i locuri (la iarb verde, acas, n camping, la caban).
Cartofii albi, fainosi, se cur, se taie n bucele mici (banuti) i se nbu n ulei incins, (sau untura de
porc), firete, sub capac, pentru o jumatate de ceas la foc foarte mic, sa se inmoaie. Dup ce se nmoaie se iau
de pe foc.


Se zdrobesc i se condimenteaz cu puin sare. Li se mai adaug puin ulei.

Se acoper cartofii zdrobii cu un tergar curat i se las n saun pentru zece minute. Asta-i va nmuia i mai
tare (reinei faptul c nu-i vorba despre un piure de cartofi, ei fiind zdrobii destul de barbar).

E att de simplu. Fr lapte, fr unt, fr artificii inutile. Cartofii pot fi folosii drept garnitur lng grtare,
friptur ori tocni. Pot fi mncai ca atare ntr-o zi de post, pot fi fcui chiftele i prjii n ulei, ce mai,
mncarea poate evolua n mai multe direcii. Ceea ce e bine i mi convine.

Mircea Groza, care sta linga mine chiar acum (in timp ce scriu, doooh), recomanda sa facem cartofii unsi
intr-un tuci, nu intr-o cratita ori o oala oarecare. Pofta buna.

Nite paste de la prietenul Jamie


Scris n Uscturi April 10th, 2009 9 comentarii
Rsfoiam ieri una dintre crile lui Jamie Oliver. Am gsit acolo o reet de paste pe care am reuit s o
adaptez la oferta pieei de legume. Ba chiar am reuit s o dezvolt ntr-un fel destul de spectaculos (gustativ
vorbind, c altfel, recunosc, e simplu de preparat, nu trebuie s faci acrobaii pe srm pentru a-i da de capt).

Am tiat cubulee dintr-o vnt de mrime medie. Din toat vnta, cu excepia capetelor. Am pus
cubuleele la clit n puin ulei. Dup cinci minute am adaugat trei fire de ceap verde i un cel de usturoi,
tocate nu foarte mrunt. Dup ce s-au acoperit cu o pelicul fin de ulei, am adugat o ceac de ap.

Dup alte cinci minute am pus roiile. Decojite i zdrobite cu blenderul.

Am condimentat cu sare, piper, busuioc i ptrunjel i am lsat sosul s bolboroseasc dou minute.


Am pus pastele fierte (11 minute, att scria pe ambalaj) n ap cu sare peste sos i deasupra lor am pus o
mn bun de slic de pdure, o plant care creteexact, prin pduri, prin parcuri sau prin grdinile
oamenilor, cu condiia ca grdinile s fie mai la marginea oraelor. Fruzele sunt foarte fragede i puin
picante. Se pot mnca i crude, stropite cu ueli de msline i zeam de lmie. ntrebai de ele n piee.

Am ras puin parmezan peste paste i gata.

S avei poft i s v pice bine!

Cum mpaci ficatul cu alcoolul


Scris n Uscturi April 8th, 2009 8 comentarii
Orice student la Medicin poate s-i spun c ficatul i alcoolul nu se mpac prea bine, ba chiar se
dumnesc. Orice student (chiar i cei de la Medicin) poate s-i spun c alcoolul i ficatul ncheie
armistiii destul de des n anii studeniei. Eu o s v art cum putei ajuta la semnarea pcii temporare ntre
ficat i alcool, fr nicio legtur cu primele dou afirmaii din acest text. Iat:
Ficatul (de pui) se condimenteaz cu piper (prefer s fie proaspt mcinat) i se pune la prjit ntr-o tigaie
antiaderent.

n alt tigaie pun (em) la clit morcov( cteva baghete subiri), jumtate de ceap (cubulee), un cel de
usturoi, o jumtate de ardei gras. Toate astea-s pentru garnitur.


Apoi pun dou mini de orez fiert peste legume. Amestec, condimentez cu sare, piper i ptrunjel i trag
tigaia de pe foc.


Toate cele de mai sus s-au petrecut n dou minute. Eu m uit la alcool, m uit la ficat, iar la alcool. Ce-mi
trece prin cap?

Ia s-i dau ficatului s bea. Puin, nu mult, ct de o flam. Alcoolul se duce, rmne un iz uor n urma lui.

Dup ce s-a stins focul i am sunat la 112 s contramandez vizita pompierilor, am turnat o can de smntn
dulce peste ficat. Am lsat s bolboroseasc pe foc mic pre de dou minute.


Apoi am mpreunat ficatul cu sos cu tot, cu garnitura.

Presupunnd c avei orezul fiert, putei face mncarea asta n cel mult cinci minute. Dac nu-i fiert, n 12-15
minute. Poft bun.

Zece mii de variante


Scris n Uscturi April 7th, 2009 6 comentarii
Nu tiu dac sunt pe lumea asta chiar zece mii de feluri n care poi prepara o salat. Probabil c da, probabil
c sunt mult mai multe, dac nu limitm lumea la universul pe care-l cunoatem din pruncie i care ne nva
c salat se numete frunza aceea verde fr prea mult gust pe care o gsim prin grdini, salata de biof
(eventual cu carne de pui), salata bulgreasc i salata oriental (orizontal, n unele culturi). Azi v voi arta
una dintre multele variante posibile: i nu m lungesc cu vorba, intru-n pit:

ncepem cu un morcov. l facem fii, cu ajutorul unui dispozitiv de curat legumele. Dac nu avem
dispozitivul, tiem morcovul n baghetue foarte subiri. Foarte!

Continum cu ceapa. Foarte puin i roie. Discreia e o virtute, se aplic i n cazul cepei din salata noastr.


Urmeaz varza, tiat n fii subiri.


elina, parfumat i plin de alte virtui (iar cuvntul sta, ce s m fac?), se taie n baghetue subiri nainte
de a fi adugat la salat.

O jumtate de roie e tot ce ne trebuie pentru culoare i pentru ca salata s nu fie prea seac.

Pentru aciditate folosim zeam de lmie verde. Merge i zeama de lmie dar limeta e mai parfumat. V
recomand s stropii repede salata cu zeama limetei, elina se oxideaz repejor i morcovul la fel, nu vrem s
se ntmple asta.

Mai punem dou frunze de salat verde i trei linguri de ulei de msline, amestecm bine, condimentm cu
sare i piper, mai amestecm puin


Salata poate rmne aa. pur vegetarian. Pe de alt parte, dac nu v mulumii cu att, putei aduga piept
de pui fcut pe grill.

Asta-i salata.

Eu am mai pus lng salat o bruschetta, o felie de pine prjit peste care am pus roii cubulee, amestecate
cu sare, piper, busuioc i ulei de msline. i ciuperci tiate lamele.

Mai uor, c-a dat cldura


Scris n Uscturi April 7th, 2009 9 comentarii
Se nclzete vremea. Asta-i o veste bun. Sigur, nu-i var nc dar e bine s ne pregtim pentru ea. Nu
moare nimeni dac renun la carne pentru o zi. Eu unul n-am murit, i sunt recunoscut pentru felul n care
pot s mnnc grtare asezonate cu crnai i cu chiftele. n fine, nu despre obiceiurile mele alimentare e
vorba ci despre o reet fr carne, cu orez, spanac i ou i cuda' mai bine v-o art:

Spanacul se pune ntr-o tigaie, cu doi cei de usturoi tiai n bucele mari. Nu m omor dup spanacul
congelat i tiu c e pcat s nu-l foloseti pe cel proaspt dar pe sta l-am avut la ndemn cnd m-a lovit
foamea.

Am tras la tigaie cteva ciupercue. Un minut, ct s le ptrund cldura i s le nmoaie puin.


Peste spanac se toarn o ceac de smntn dulce i se las s fierb la foc mic, pn scade sosul.

Dou mine de orez fiert se pun la prjit n puin ulei. mpreun cu orezul am pus un ou. Am amestecat bine,
am mai adugat trei picturi de sos de soia (ok, as da' maxim as) i condimentele, adic sarea, piperul i
puin busuioc.

Am pus mncare-an farfurie, peste ea am ras puin parmezan i am mncat.

Ceea ce v dorim i dumneavoastr.

Hai, nu strmbai din nas, c a fost bun.













Primele grtare de anul sta
Scris n Uscturi April 5th, 2009 13 comentarii
Primele grtare de anul sta s-au nfptuit ieri, n Bia de sub Codru, Maramure. Dac nu ne mutam din
Oradea, probabil fceam grtare prin Februarie ori chiar mai repede (am fcut nenumrate grtare iarna,
mpreun cu Luca, vecinul nostru de acolo). E bine c am avut zile s le prindem pe astea, de la nceput de
Aprilie. Ca o parantez nainte de a v arta minunile, acum dou zile am fost n Firiza, s-l vedem pe
bunicul meu care e n buza celor 90 de ani. Ne-a spus c a auzit cucul i tunetul. Astea-s semne c iarna s-a
dus de-a binelea i c de acum va fi doar cald i bine. i acum, grtarele:

E foarte important s-i dai crnii puin atenie.

Atenie nseamn: ceap tocat, usturoi zdrobit, zeam de lmie


sare, piper, boia, dafin, vin (de cas, zglobiu). Se amestec bine toate (inclusiv carnea) i se in n frigider
trei ore.

Era s uit: am mai pus i dou buci de slan afumat n povestea asta, pentru un gust n plus.

Am fcut i o salat, s fie lng grtare: ridichi, cu frunzele lor cu tot

ceap verde i altele pe care le vei vedea mai jos (urd, ulei, sare i piper).


Apoi am aprins focul i am ateptat s se fac jarul.


ntr-un sfert de ceas am avut destul de mult jar, potrivit de ncins (nu e bine s fie prea fierbinte, mai ales
dac grtarele-s din carne de porc).

Pentru c am avut, am pus pe grill i nite crnciori picani.


Grtarele se ntorc o singur dat, mai ales c nu-s foarte groase. Nu se neap, nu se mpung. n zece
minute-s fcute. Apoi poft bun.

i cnd o fi mai ru

s fie mai bine.

Slnin fript i picurat pe pit s tot trieti pentru asta


Scris n Uscturi April 4th, 2009 14 comentarii
Avem nevoie de pine, de cas dac se poate, i dac-i din aceea cu cartofi, dens i grea, e cu att mai bine,
pentru c va absorbi o cantitate mai mic de grsime, pstrnd gustul dar ferindu-ne de valul de colesterol (
v spun asta n eventualitatea c v pas). Peste pine presrm ceapa verde tocat nu prea mrunt.


Peste ceap vin cteva rondele de ou fiert, cteva rondele de ridichi i nite brnz de oaie, din cea apar.


Slana se pune-n frigare i se face arici, adic se cresteaz transversal i longitudinal.


Slana se perpelete apoi deasupra flcrilor. Grsimea care curge din ea trebuie s ajung peste feliile de
pine. Ar fi bine s le avei la ndemn.

Combinaia asta criminal de proteine animale i colesterol, merge perfect cu un suc din fructe de 60 de
grade. Alcoolice, mama lor!

Noi s fim sntoi!

Paste Akimoto
Scris n Uscturi April 2nd, 2009 10 comentarii
Bun dimineaa, sau ce o fi acum afar. Bun primvara. Asear am avut Schnitzilla n Irish and Music
Pub, a fost i meciul de n-ar mai fi, au fost foarte, foarte muli oameni n pub, jumtate dintre ei vorbitori de
limb francez, cealalt jumtate enervai pe Piurc. La ct am dat cu ciocanul pe niele, cred c a fost o
sear cu succes de cas, ceea ce e bine. tiu c introducerea asta e nepotrivit pentru ce vreau s v art, da'
nici s v recit din Shogun sau s v povestesc un film de Kurosawa nu se face. O s trec direct la problem:

Piept de pui tiat n buci mici, condimentat cu piper, ptrunjel uscat i puin busuioc, pus la prjit n puin
ulei mpreun cu doi cei de usturoi. Dup un minut, usturoiul se ndeprteaz.

Dup ce a trecut cldura prin carne i aceasta i-a schimbat culoarea, se toarn peste ea o gur de sake. Dac
nu avei sake, punei o gur de rachiu de fructe. Dac nu avei nici din stanasol.

Apoi urmeaz sosul de soia, gros, uor srat, aromat plcut.


ntr-o alt tigaie se pun pastele (spaghetti fierte conform indicaiilor de pe ambalaj), peste care se toarn o
ceac de smntn dulce.


Dup ce a dat n clocot smntna, rsturnai puiul cu sos cu tot peste paste, amestecai bine igata.

Poft bun, la revedere.

Zboar puiule, zboar!


Scris n Uscturi April 1st, 2009 16 comentarii
Ieri am ndrznit o combinaie care s-a dovedit a fi inspirat: pui i bere neagr cu smntn dulce. A ieit o
mncare care depete stadiul de interesant, ajunge chiar la stadiul o s mai fac. Asta pentru c a fost chiar
bun. Puiul ptruns bine, nvelit ntr-o ptur de sos dulce-amrui, fin, brun, alifios. Iat povestea ntreag:
Am tiat pieptul de pui n bucele mari. L-am condimentat cu sare i piper multicolor, proaspt mcinat.
Apoi am pus carnea ntr-o tigaie adnc (nu foarte), n puin ulei (dou linguri).

Am mai pusn tigaie i doi cei de usturoi zdrobii. i cteva frunze de rozmarin. Aroma lui e unul dintre cei
mai buni prieteni ai puiului.

Am pus dou linguri de miere.

n felul sta am ajutat puiul s se caramelizeze uor i i-am dat ocazia s se ndulceasc. Lucru bun, pentru c
urmeaz s se ntlneasc imediat cu berea neagr i amar.

O jumtate de litru de bere neagr, att am turnat peste pui. Am lsat s fiarb, s se evapore alcoolul i s
scad pn la dou treimi (aproximativ, na, c n-am pus ublerul n tigaie).

Trei linguri de smntn dulce vin s dea consisten, finee i volum sosului nostru.


Am fcut o mmlig lng puiul cu sos de bere neagr. S-au potrivit.

Mi-e greu s descriu beia de arome din farfurie. V provoc s-o facei voi dup ce ncercai s gtii mncarea
asta. N-ar cum s nu v ias.

Poft bun. La revedere.










Schnitzilla
Scris n Uscturi March 31st, 2009 14 comentarii
Mine va fi meci (din nou). Romnia-Austria. Nu avei idee ct de puin m intereseaz meciul n sine,
calificarea, fiele fotbalitilor romni i faptul c noi am alergat mai mult dect ei. Pentru mine e important
prilejul de a mai produce un eveniment culinar. Aa c, domnule Criv. pune mna (aia pe care n-ai czut)
i promoveaz repede i bine (c nu te grbete nime') faptul c meciul cu austriecii aduce n Irish and Music
Pub un ditamai nielul, mare ct o farfurie din cele mari, mare ct capacul de lanu, asta nu-i o asociere
bun pentru un lucru pe care-l mnnci. Hai s v art cum l-am fcut pe Schnitzilla:

Am ales cotlet de porc pentru nielul sta. Se ntinde mult mai repede dect carnea de viel. i apoi, cum ar
fi sunat schnitzell de vitzell?.


Am acoperit bucata de carne cu folie din plastic. Asta pentru protecie. i a mea, c nu sare zeam din ea pe
haine, i a ei, folia mpiedic franjurarea crnii.


Se bate carnea uor, cu mil cumva, dac vrem s rspund corect la ntrebrile pe care i le punem cu
ciocanul.


Condimentele-s puine: sare i piper.


Carnea se trece prin ou

i prin pesmet. De fapt, eu am fcut aa: mai nti pesmet, apoi ou, apoi iar pesmet, pentru un nveli ceva
mai crocant. Dar dac socotii c-i destul pentru voi, facei aa: batei carnea, o condimentai, o trecei o dat
prin ou i o dat prin pesmet. i gata.

Am pus nielul la prjit n uleiul deja ncins (e important temperatura, dac-i prea rece uleiul, ptura de
pesmet care acoper nielul se va mbiba, ceea ce nu-i de dorit).

El e Schnitzilla, cu garnitur din cartofi tiai felii subiri i apoi prjii.

Ceea ce v doresc i dumneavoastr!










Pui cu vodc
Scris n Uscturi March 28th, 2009 2 comentarii
Puiul cu vodc nu e ca sucul de roii cu vodc (invers, de fapt). Adic nu bei alcoolul ci-l mnnci. Pe cel
care scap de la evaporare. Da' poate ar fi mai bin es v art, n loc s m ncurc n explicaii aiurea:

Puiul (piept) se taie n bucele mici i se pune la prjit n foarte puin ulei, mpreun cu doi cei de usturoi
zdrobii cu podul palmei (e cel mai uor i mai rapid, nu c podul palmei ar fi ceva special)

Cam 100 de mililitri de vodc vin s mbieze puiul. Alcoolul se va evapora dar nainte va aroma carnea
plcut, ba parc o i frgezete puin (da' s-ar putea ca frgezirea s fie doar n capul meu, nu tiu).

Imediat dup vodc urmeaz roiile, tiate-n felii i mrunite uor.

Se mai adaug dou mini de orez fiert, sare, piper, ptrunjel i puin busuioc. i gata.

Simplu, rapid, uor.

Pentru un plus de savoare, rzuii deasupra puin parmezan. Gata, v las. Week-end fain.

Pljeskavica-plecvi
Scris n Uscturi March 25th, 2009 12 comentarii
Ca s ne mai treac dorul de Mile, asear am fcut pljeskavica. Reeta o am de la el, via Andrei Criv. Nu o
s m lungesc la vorb, pljeskavica nu se face instant, deci ar fi bine s m apuc de treab:

Am folosit un kilogram de carne. O treime porc, dou treimi mnzat. Carnea se macin fin, de trei ori. Dac
nu avei main de tocat sau blender, rugai mcelarul s fac asta pentru voi. Dac nu vrea, cutai alt
mcelrie.

Carnea se frmnt cu sare i piper (dup gust, normal) pn ajunge la stadiul de past lipicioas. Nu v
gndiiu s lsai asta n seama robotului de buctrie, pljeskavica se face cu suflet dac vrei s fie bun i s
te rsplteasc. Se frmnt energic, aa cum a frmnta eu spatele lui Mile (care e oricum, numai mic nu)
pentru a-i pune sngele-n micare. Se frmnt n trei reprize a cte 12-15 minute i dup fiecare repriz se
las la odihn, n loc rcoros, s se ntreptrund aromele, s se mprieteneasc sarea, piperul i crnurile.

La ultima frmntare se adaug ceapa tocat mrunt-mrunt, slana tocat mrunt i ea i cacavalul dat prin
rztoarea mare. La un kilogram de carne am folosit dou cepe medii, 100 de grame de slan afumat i 200
de grame de cacaval. Slana i ceapa sunt pentru arom iar cacavalul pentru a ine compoziia legat. Dup
perioada regulamentar de odihn, am modelat pljeskavica, chiftele subirele i mari ct palma mea (care e
mricic).

Dac vrei s fii iui, ca srbii, punei n compoziie piparc usturoaie (ardei iute) mcinat mare. Acesta se
adaug tot la ultima frmntare.

Att de repede m mic n buctrie dup pljeskavica cu ardei iute. Poate am scpat un pic prea mult.


Dar mai bine s revin: pljeskavica se prjete pe o plit ncins cu moderaie, s nu o ia cldura prea din
scurt. Regula srbeasc (spune Mile, i eu l cred) zice aa: se ntoarce o singur dat, n momentul n care
culoarea sa devine uor armie, de la margini spre centru.


Pentru pljeskavica mea am fcut i o pita, o bucat de aluat de pine (ap, sare, drojdie, ulei) ntins n foaie
subire i aruncat pe plita ncins (merge i n cuptor). Aluatul se umfl i se exfoliaz dac plita-i suficient
de fierbinte. n golul din mijloc putei pune varz frecat cu sare, piper, chimen i ulei, poate puin oet (aa
cum am fcut eu), ceap, salat verde i, firete, pljeskavica.

Nu tiu dac Mile ar fi mndru de mine. tiu doar c o persoan care locuiete n Timioara i care mnnc
pljeskavica de dou ori pe sptmn, a spus c-i mai bun dect cea de pe strad, de la vnztorii ambulani
ori de la chiocuri. Ceea ce m bucur.

Smbt seara va fi meci: Romnia Serbia. Am cugetat mpreun cu Criv i am ajuns la concluzia c
trebuie s avem meciul nostru la Irish and Music Pub: mititei Vs. pljeskavica. Vom reveni cu amnunte
despre asta.

Mic dejun elveian: rsti
Scris n Uscturi March 20th, 2009 10 comentarii
Rsti (roesti) e o mncare elveian despre care se spune c ar fi aprut n Berna (ar fi putut la fel de bine s
apar n cantonul Firiza din Maramure, bunica ne mai ddea uneori s mncm aa ceva i nu o pot bnui de
relaii cu Elveia, dar, cum am mai spus-o, lumea asta e doar un sat mai mare), adoptat fiind ulterior de
restul cantoanelor i transformat n mncare tradiional i naional. Exist un soi de cartofi folosit exclusiv
la rsti dar eu nu l-am avut la ndemn de data asta. Poate dup ce ajung prin Elveia. De asemenea, n-am
pomenit ca elveienii s pun n rsti tot ce am pus eu, nici nu cred c ar face-o vreodat, dar mi-am permis
s alterez reeta din spirit de aventur. Rezultatul a fost mncat imediat, deci nu cred c am greit prea mult.
S vedem:
Cartofi, ceap roie (c-i mai dulce i mai blnd), ardei gras, un morcov.


Am dat legumele prin rztoare (toate, prin rztoarea mare) i le.am condimentat cu sare, piper i ptrunjel
uscat. Le-am lsat dou minute apoi le-am stors (au lsat cam 150 de mililitri de zeam de care chiar nu
aveam nevoie.

ntr-o tigaie ntins am pus la prjit cteva bucele de kaizer. Am nevoie de puin grsime pentru a prji
turta din legume i n plus, bucelele de kaizer descoperite n mncare pot fi nite surprize foarte plcute.

Am pus apoi legumele peste kaizer i le-am modelat ntr-un strat uniform, gros de un centimetru, pe toat
suprafaa tigii.

Dup patru minute am ntors tigaia cu susu-n jos, deasupra unei alte tigi de acelai fel. Trebuia s prjesc
rsti i pe partea cealalt, nu-i aa?

Dup alte trei-patru minute, am scos rsti pe o farfurie ntins, am presrat parmezan i am turnat puin
smntn, am mai presrat puin ptrunjel uscat i am mpturat plcinta n dou, pe la jumtate.

Gata.

Dac puneam ulei, aveam un rsti auriu. Aa, am avut un rsti mai bronzat dar foarte, foarte gustos. L-am
lsat singur cinci minute i cnd m-am ntors n buctrie nu l-am mai gsit. Se mncase singur. De bun ce a
fost, de bun seam.


Spaghetti pentru Ioana
Scris n Uscturi March 16th, 2009 7 comentarii
Tigaie, ulei de msline (sansa), ciuperci crude, msline negre.

Flambarea nu-i obligatorie. E accidental.

Smntn dulce, ceap verde tocat (doar frunzele), oregano uscat.

Dou mini de parmezan ras.


Paste fierte dup cum ne nva productorul (scrie pe pachetul lor de obicei).

nc puin parmezan pe deasupra igata.










Buctria lui Mircea Groza (1)
Scris n Uscturi March 14th, 2009 8 comentarii
Azi inaugurez un nou serial. O dat sau de dou ori pe sptmn voi publica reetele lui Mircea Groza, reete
pozate pas cu pas, pe care mi le-a druit mpreun cu ncuviinarea de a le posta. Mircea Groza nu are nc un
blog, dar poate se ndur fiul su s-i fac unul. Ar fi pcat ca mulimea de reete pe care le are n cap s
rmn necunoscute sau s ajung doar la prieteni i rude. Tocmai de aceea, pn la apariia ateptatului
blog, i poate i dup apariia lui, voi posta aici n numele lui Mircea. Azi, gina umplut cu ra, o delicates
din care am gustat acum cteva sptmni:
Ingredientele principale: o gin, o ra, ceap, usturoiardei, morcovi, elin, roii cherry, crnai umflai,
ciupercue, ou de prepeli.


Raa se dezoseaz (nspimnttoare instrumentele de pe mas).


Carnea se condimenteaz: sare, piper, boia, salvie, cimbru i alte miroazne tainice.


Bine, mai vd pe acolo i nite mrar, care nu-i tainic dar prinde bine.

Dup condimentare, carnea se ruleaz, s o ptrund bine condimentele. La fel se ntmpl i cu gina, nu v
mai art nc o dat nfricotoarea operaiune.


Pn se mbib carnea cu arome, se fierb oule de prepeli...

Din mruntaie de pasre i ciupercue se pregtete o parte a umpluturii (la foc, la foc, nu punem mruntaie
crude n umplutur).

Cealalat parte a umpluturii, cea care d consistena i textura, se face din ciuperci de pdure conservate,
crnaii fcui cubulee, ou, pesmet i ptrunjel verde.


Acum urmeaz partea cu dichis: cele dou ortnii se desfac, se aeaz una peste cealalt (raa peste gin)
iar peste ra se aeaz umpluturile amestecate i oule de prepeli.

Carnea se ruleaz i se leag cu a de buctrie (frunzele pe care le vedei acolo sunt frunze de salvie,
aromeaz plcut). Pachetul astfel obinut se prjete la exterior n ulei sau untur de gsc.

Pentru etapa urmtoare avem nevoie de legume. Acestea se taie n buci mricele, se pun ntr-o oal, n jurul
ruladei (e un fel de rulad pn la urm)

mpreun cu o doz sntoas de sup de carne, vin (puin) i grsime de pasre. Apoi se d oala (crati
mai adnc, eventual) la cuptor.


Dup 2 ore (poate mai bine) la foc mic, n cuptor, legumele din jurul ruladei se paseaz i se obine un sos
grosu, teribil de gustos.

Sosul mbrac rulada din farfuria meseanului, desvrind mreaa oper. Dac nu a fi mncat deja din
buntatea asta, a fi zis c aa ceva nu exist.

Mircea Groza v dorete sntate din plin i v ateapt aici sptmna viitoare, cu o alt reet de mirare.

Cei trei purcelui
Scris n Uscturi March 13th, 2009 9 comentarii
N-o s v spun acum povestea cu purceii care i-au fcut case i, de loaze ce erau doi dintre ei- i-au fcut
case din paie, respectiv vreascuri, de parc i-ar fi dorit s-i prind lupul. O s v art o reet simpl de tot, o
variaiune pe merginea unei alte reete pe care v-am artat-o sptmna trecut. Spre deosebire de reeta
aceea, pentru cea de azi am folosit cartofi fieri i am mai fcut un sos fin, plcut la gust. Iat:
Cartofii fieri se taie n rondele, kaizerul n felii. Se aeaz conform schemei din imaginea alturat i se
strpung cu o frigruie, altfel nu stau mpreun. Se condimenteaz cu sare, piper i ce buruieni vrei voi, se
stropesc cu ulei de msline i se dau la cuptor pentru un sfert de or.

ntre timp am pregtit sosul. Mai nti, am pus o ceac de smntn dulce ntr-o tigaie. Apoi am adugat
brnza Roquefort. Nu mult, cam 50 de grame.

Am lsat sosul pe foc mic (foarte mic, cel mai mic posibil), s se topeasc i s se omogenizeze. Apoi am
scos cartofii din cuptor.


Am turnat sosul peste cartofi (m rog, peste cum s-o fi numind ansamblul sta) i am obinut probabil un nou
fel n meniul Irish Pub. Asta dac trece de teste. Deci mine voi face mai multe porii pe care le voi da unor
oameni din pub (personal, civa clieni fideli).










Postu-i post. Nu c v-a obliga.
Scris n Uscturi March 13th, 2009 10 comentarii
Nu vorbesc despre posturile sau ne- posturile mele, pentru c n-am motiv. n schimb, m-am gndit s fac
lucruri dup puterea mea, pentru a-i ajuta pe cei care postesc (s zicemGroparu, dar ca el, muli alii). Azi
v dau dou reete ntr-un asingur, ba chiar trei, dac stau s numr mai atent. Totul a nceput de la ideea c
legumele pot fi umplute. Unele, cel puin.
Cam astea ar fi ingredientele de baz: dovlecei, ceap, roii, ciuperci, usturoi. E pe undeva i o mn de orez
fiert, da' nu se vede.


Am tiat ceapa solziori i am pus-o ntr-o oal, cu puin ulei, pe foc mic. Vreau s fac din ea un sos.


Dup ce s-a clit un sfert de or (am mai pus puin ap clad peste ea, foarte puin), i dau culoare i gust
acrior. Pentru asta, am nevoie de cinci linguri de oet balsamic. Dup ce cade sosul, mai torn peste el o can
de ap i las s mai scad un sfert de or. Apoi condimentez cu puin sare, puin piper i foarte puin cimbru
uscat. i gata cu sosul de ceap.

ntre timp, m-am ocupat de celelalte legume. Am tocat ciupercile, usturoiul, roiile i am mai adus n peisaj i
cteva fii subiri de morcov.


Am scobit dovlecelul, am pstrat miezul i l-am adugat legumelor tocate.


Toate legumele au ajuns ntr-o tigaie. Le.am condimentat cu sare, piper, ptrunjel uscat i busuioc. Le-am
lsat s se mprieteneasc la foc mic, un sfert de or, nu mai mult.

Dup ce s-au lipit bine unele de altele prin tigaie (dar nu de tigaie), am adugat orezul fiert, am amestecat
uor i am stins focul.


Aa arat umplutura, care-i un fel n sine, poate fi mncat cu pine sau fr, gustul ei e forte bun i e i
hrnitoare, chiar dac -are urm de carne n ea.


Am umplut bucile de dovlecel cu maglavaisul de mai sus, le-am aezat ntr-o tav n care am mai pus
cteva felii de dovlecel am stropit cu ulei de msline i am dat tava la cuptor. Un sfert de or la 200 de grade
Celsius. Putei s scoatei feliile de dovlecel dup cinci minute. Chiar ar fi indicat, dac nu le vrei arse.

Dup ce trece sfertul de or, mncarea-i gata. Dovlecel umplut, pine prjit discret, peste care am pus sos de
ceap (e fantastic sosul sta). Foarte bun. N-ai zice c e de post.

Poft bun.

Focaccia alla genovese (de post)


http://adamache-laura.blogspot.com/2010/03/focaccia-alla-genovese-de-post.html
September 28th, 2010
De cateva zile mi se facuse o pofta teribila de focaccia si ieri am reusit sa o fac.
Focaccia ( in dialect a fgassa) alla genovese este un tip de paine care nu trebuie sa
depaseasca 2 cm inaltime. Se condimenteaza cu sare grunjoasa si ulei de masline de
cea mai buna calitate. Eu am adaugat si putin rozmarin pentru ca il ador in combinatie
cu aluaturile. Se poate servi atat simpla cat si umpluta cu diverse mezeluri si branzeturi.
Indiferent de cum o serviti sunt convinsa ca va veti indragosti de miezul pufos si aerisit
si de crusta crocanta, plus ca uleiul de masline si rozmarinul ii dau o savoare divina. Cu
incredere se poate servi si in perioada de post.
Ingrediente pt o tava de cuptor (30X40 cm)
460 gr faina
300 gr apa calduta
35 gr ulei masline de cea mai buna calitate
1 lingurita miere/malt/zahar
7 gr drojdie uscata
1 lingurita sare
Pt uns:
4 linguri ulei masline
4 linguri apa
rozmarin
Intr-un vas, amestecam apa, uleiul si zaharul sau mierea si incepem sa adaugam
treptata faina. Cand prinde o oarecare consistenta, adaugam in restul fainii ramase
drojdia uscata si continuam sa adaugam faina amestecata cu drojdie aluatului deja
format.
Spre sfarsit adaugam sarea si framantam pana obtinem un aluat moale dar nelipicios.
Daca aluatul obtinut este lipicios, il lasam 15 minute acoperit pe masa infainata (timp in
care glutinele incep sa se dezvolte si dau consistenta aluatului) dupa care mai
framantam cu foarte putina faina daca mai este nevoie.
Tapetam tava de cuptor cu ulei de masline din belsug si apoi asezam biluta de aluat usor
aplatizata in tava dupa care o intoarcem pe cealalta parte astfel incat ambele parti sa e
unse cu ulei. De ce facem acest lucru? Pentru ca, in timp ce creste, aluatul neacoperit
formeaza o crusta care nu este deloc indicata in pasul urmator, si anume cand vom
intinde focaccia.
Dupa 1 ora biluta de aluat se va extinde astfel in tava:
Acum incepem sa o aplatizam cu palmele in toata tava. Avem grija sa nu tragem aluatul
ci doar sa il aplatizam cu palmele. Dupa ce am intins-o in toata tava, facem mici gropite
cu varfurile degetelor avand grija sa apasam aluatul pana atingem fundul tavii. Adaugam
sare grunjoasa sau normala pe intreaga suprafata dupa care lasam 15 minue focaccia
sa se odihneasca.
Amestecam 4 linguri de ulei masline cu patru linguri de apa si ungem focaccia pe toata
suprafata. Anumite persoane nu pun decat ulei iar altele il combina cu apa. De ce se
face acest lucru? Pentru ca daca ungem doar cu ulei gropitele vor avea aceiasi culoare
cu restul aluatului iar daca vom combina uleiul cu apa, gropitele vor ramane albe.
Adaugam rozmarin proaspat sau uscat pe toata focaccia noastra.
Mai lasam focaccia 30 minute la crescut dupa care o coacem la 220 grade pentru 15
minute, pana se rumeneste,
Se serveste calda sau rece, simpla sau umpluta. Este o nebunie de arome!!
Pofta buna!!
Laura Adamache: Focaccine
aromatiche
http://adamache-laura.blogspot.com/2008/03/focaccine-aromatiche.html
September 28th, 2010
Azi nu aveam nimic de rontait prin casa(in afara de dulciuri)asa ca m-am gandit sa fac si
ceva sarat.Asa ca am facut focaccinele astea care sunt pufoase rau de tot si au o
crusta super crocanta.Simplu de tot se fac.
Ingredientele:
500 gr faina
280 gr lapte gras
1 ou
10 gr sare
10 gr zahar
20 gr ulei masline
10 gr drojdie proaspata
1/2 lingurita miere
o lingura mareeee cu ierburi (eu am pus salvie, timo, rozmarin)
SARAMURA:
3 gr sare grunjoasa
8 gr apa CLOCOTITA
8 gr ulei masline
Incalzim 180 gr de lapte ( doar putin cat sa nu e rece rece) si dizolvam dojdia in
el,adaugam mierea si 160 gr faina.
Dupa o ora (aproximativ):
Dupa ce si-a dublat volumul adaugam restul de lapte(100 gr)si o parte de faina si
amestecam putin aluatul.Adaugam oul,sarea,zaharul si restul de faina si framantam
pana la compactare:
Adaugam acum uleiul si ierburile si framantam:
Dupa 5-6 minute de framantat iese urmatoarea bila:
Punem la crescut 45 minute:
Impartim aluatul(eu l-am impartit in 4 bilute de aproximativ 150 gr)si intindem ecare
bucata cam cat grosimea unui deget(nu se intinde cu facaletul ci cu mana)si punem la
crescut 30 minute:
Facem mici gropite cu degetele, ungem cu saramura si mai lasam 30-40 minute sa
creasca:
Le bagam la 200 grade pentru 15 minute (inainte le pudrati cu sare grunjoasa)
Si inca o sectiune ca sa vedeti ca sunt pufoase:
Le puteti servi simple sau umplute cu branzeturi sau mezeluri sau cu ce va place.
Laura Adamache: Pizza Margherita
http://adamache-laura.blogspot.com/2008/03/blog-post.html
September 28th, 2010
Dintre toate pizzele, Pizza Margherita este cea mai cunoscuta. Se spune ca la Napoli, cu
ocazia vizitei regelui Umberto I si a reginei Margherita, Raaele Esposito, cel mai renumit
maestru in ale pizzei(pizaiolo), a oferit inaltilor sai oaspeti 3 tipuri de pizza diverse printre
care se aa si cea creata special pentru regina si care era compusa din:
pomodoro(rosii), mozzarella, origano si basilico si care reprezenta prin ingredientele
sale culorile steagului italian. Regina a fost atat de incantata incat a dorit sa-l felicite
personal pe maestru care la randu-i, pentru a imortaliza acel moment, a botezat opera
sa culinara "Pizza Margherita".
Este pizza mea favorita pentru ca e foarte usoara si in acelasi timp mai na pentru ca
nu se folosesc multe ingrediente si cu toate acestea are un gust complex. Am facut
muuuuulte incercari pentru a ajunge la un rezultat care sa ma satisfaca si anume la o
pizza care seamana atat la gust cat si la aspect cu cea cumparata desi este facuta in
casa.Va astept sa o incercati si sa-mi spuneti daca va place.
Pentru inceput vreau sa mentionez ca pentru a ajunge la gustul extraordinar al acestui
tip de pizza nu trebuie inlocuite ingredientele.Si acum reteta:
ALUAT PENTRU 2 PIZZA:
faina 500 gr
apa calduta 250 gr(preferabil apa plata de la sticla pentru ca cea de la robinet are clor si
inuenteaza aluatul)
drojdie proaspata 20 gr
miere 1 lingurita
sare na 10 gr
ulei extravirgin 5 linguri
salsa de rosii (5 linguri pasta rosii+4 linguri ulei masline+1 lingurita rasa zahar+putin
origano)
mozzarella 250 gr
origano
busuioc
Punem faina intr-un vas si facem la mijloc o gropita.Frecam drojdia cu o lingurita de
miere si o amestecam apoi cu toata cantitatea de apa si turnam in gropita toata apa
deodata;
Le amestecam un pic cat sa se combine si adaugam uleiul de preferat tot
deodata.Framantam pana rezulta un aluat moale,elastic care nu se lipeste de
maini.Punem la crescut pentru minim 3 ore:
Cat timp creste aluatul facem salsa si pregatim mozzarella.
Eu am primit de la o amica din Sicilia rosii conservate cu busuioc.
Rosiile daca sunt proaspete se oparesc un pic cat sa le decojim usor apoi le tocam si le
amestecam cu uleiul,sarea si origano.Eu sfatuiesc sa se foloseasca rosii conservate sau
suc de rosii dar in nici un caz ketchup.
Taiem si mozzarella cubulete sau felii nu foarte subtiri:
se imparte in doua guguloaie.Luam o bila si incepem sa o intindem (cat de regulat
putem) cu mainile prin apasare usoara.In nici un caz nu folosim facaletul.Il asezam intr-o
forma antiaderenta:
Acoperim forma cu un servet si dam drumul la maxim(maximul meu e de 300
grade)cuptorului.Il lasam sa se superincinga cam 30 minute.
Dupa ce se incinge cuptorul aranjam pizza.O ungem cu jumatate din sosul de rosii:
Adaugam mozzarella si pudram cu ceva origano:
Pozitionam gratarul pe planul cel mai de sus din cuptor si bagam pizza pentru 6-7
minute.
Este o nebunie:
Aici se vede cat este de subtire si in acelasi timp bine crescuta:
Laura Adamache: La Multi Ani
Mama!!
http://adamache-laura.blogspot.com/2010/03/la-multi-ani-mama.html
September 28th, 2010
Astazi este ziua soacrei mele asa ca am pregatit un desert delicios in cinstea ei:
Coupelle cu crema de ricotta. Draga noastra mama iti dorim din toata inima un calduros
La Multi Ani!! Sa i sanatoasa si fericita si sa ne ajute Dumnezeu sa ne vedem cat mai
curand.
Ingrediente (6 coupelle de 12 cm diametru)
50 gr unt moale
40 gr faina
50 gr albusuri ( 1 albus si jumatate)
1 lingura cacao
50 gr zahar pudra
Crema de ricotta
250 gr ricotta
200 gr frisca
2 linguri sirop de cirese
1 plic zahar vanilat
Mixam untul moale cu faina, albusurile nebatute, cacaoa si un varf de sare pana
obtinem un aluat cremos,
Tapetam tava de cuptor cu hartie de copt pe care trasam cu ajutorul unei cupe de 12
cm diametru, 2 cerculete. Asezam in centrul ecarui cerculet o lingura de aluat si il
intindem in strat subtire pe toata suprafata cerculetului trasat,
Coacem cate 2 cerculete deodata deoarece dupa coacere trebuie sa le manevram
foarte rapid. Le coacem la 180 grade, cuptor preincalzit pentru 5 minute. Le scoatem, si
cu o paleta le desprindem de pe hartie si le asezam pe un pahar intors cu fundul in sus.
Le modelam cat sunt calde, presandu-le usor cu mana si apoi le lasam sa se raceasca
dupa care usor le desprindem de pe pahar.
Pentr crema: Mixam ricotta cu zaharul vanilat si 2 linguri de sirop de cirese sau alt
sirop pe care il doriti apoi incorporam frisca mixata bat in crema de ricotta amestecand
de jos in sus cu atentie. Umplem couppele-le reci cu crema, decoram si servim. Sunt
delicioase!!

La Multi Ani Mama!!!
Laura Adamache: Masa de Craciun 2009
http://adamache-laura.blogspot.com/2009/12/masa-de-craciun-2009.html
September 28th, 2010
Pentru inceput vreau sa va multumesc din toata inima pentru minunatele voastre urari care mi-au
umplut suetul de bucurie si sa va urez in continuare Sarbatori Fericite si imbelsugate!!
Nu am reusit sa fac foarte multe fotograi dar cele pe care am reusit sa le fac, le impart fericita cu voi.
Am avut un Craciun minunat dar si foarte obositor. Am gatit timp de 3 zile fara pauza aproape si cred
ca biscuiti mai multi ca acum nu am facut niciodata dar ma bucur sa stiu ca au fost apreciati in casele
in care au intrat.
Servetelele le-am facut sul, le-am legat cu o fundita si am ornat ecare servet cu crengute de brad si
macese,
Ca aperitive am facut vol- au-vent cu mousse de somon afumat, ornate cu stic si mandarine,
Piftie,
si un platou cu prosciutto cotto, tarta din piept de pui si masline,
Ca fel principal am pregatit o friptura de porc la cuptor cu carto si mere.
Sarmale nu am facut pentru ca nu am gasit varza murata si chiar daca as gasit nu ar avut gustul
de acasa. Friptura a fost arhisucienta pentru noi doi.
Ca desert am pregatit: trufe de ciocolata amara cu rom si stic, biscuiti de vanilie si migdale,
Speculoos , chec de albusuri cu alune de padure si cozonac cu nuca.
Un alt detaliu al platoului in care se vede si cozonacul,
Si o ultima fotograe cu feliile de cozonac. Eu zic ca ar mers ceva mai multa umplutura dar lui Cris i-a
placut tare mult,
Astea au fost toate pozele de azi dar voi reveni cu altele in zilele viitoare cand voi posta si retetele.
Pana atunci va doresc Sarbatori Fercite si multa sanatate!!!
La Multi Ani!!!
Laura Adamache
Din pacate nu m reusit sa fac nici o poza din timpul prepararii mesei de Craciun dar asa cum am
promis voi scrie aici retetele preparatelor prezente la noi pe masa.
Vol-au-vent cu mousse de somon afumat
Sunt extrem de raspandite in Italia si desi foarte simple ca mod de executie sunt de efect pe orice
masa de Sarbatoare. Cu doua zile inainte de Craciun, le-am servit la cina organizata de Graziela si m-
am hotarat sa le fac si eu. In orice magain putem gasi pungute cu vol-au-vent gata facuti dar mai bine ii
facem singuri acasa.
Ingrediente 14 vol-au-vent
2 foi aluat foetat 500 gr
1 galbenus ou
2 linguri lapte
Intindem foaia de aluat pe masa usor infainata si taiem cu ajutorul unei forme rotunde de 3-4 cm
diamteru , cerculete. O parte din aceste cerculete le lasam intregi iar pe celelate le mai decupam inca o
data cu o forma si mai mica astfel incat sa obtinem cerculete fara partea centrala. Trebuie sa tinem
cont de faptul ca pe ecare cerculet intreg vom face trei straturi de cerculete cu centrul decupat.
Asezamin tava de cuptor tapetata cu hartie de copt cerculetele intregi, ungem bine marginile cu un
galbenus batut cu 2 linguri de lapte iar deasupra ecarui cerc asezam celelate cercuri decupate. Avem
grija ca intre ecare strat format sa ungem bine marginile cu galbenus. Stratul nal se unge si el foarte
bine cu galbenus. Le coacem in cuptorul preincalzit la 180 grade pt 15-20 minute. Le scoatem din tava
si le lasam sa se raceasca.
Mousse de somon afumat
150 gr somon afumat
150 gr mascarpone/philadelphia
4 lingurite suc de lamaie
Mixam la robot somonul afumat cu mascarponele sau philadelphia si cu sucul de lamaie. Vom obtine o
crema pufoasa cu care vom umple paharutele de vol-au-vent. Eu le-am decorat cu cate o bobita de
stic.
Reteta Checului picant de pui o gasiti AICI.
De data asta am facut 2 checuri, unul mai mare pentru pachete si unul mai mic pe care l-am pastrat
pentru noi.
Friptura de porc la cuptor cu carto si mere
2 kg antricot de porc
usturoi
sare
piper
1 pahar vin rosu
ulei
2 pahare apa
2 mere
4-5 carto
Impanam carnea cu cativa catei de usturoi, curatati si taiati pe lungime, o ungem bine cu ulei, sare si
piper si o asezam intr-o tava in care am mai pus cam 75-100 gr ulei si 2 pahare de apa. Acoperim tava
cu folie de aluminiu si o bagam la cuptor la 180 grade unde o lasam acoperita 45 minute 1 ora. Daca
dupa acest timp furculita intra relativ usor in carne o decoperim, daca nu o mai lasam acoperita pana
se fragezeste. Dupa ce o descoperim, adaugam paharul de vin rosu, cartoi curatati si taiati in
bucatele mai mari si 2 mere taiate tot in bucatele mai mari. Avem grija ca din cand in cand sa stropim
friptura cu sosul format in tava ca sa nu se usuce. Cand este rumena, stingem cuptorul si o putem
servi.
Reteta trufelor de ciocolata o gasiti AICI
Le-am tavalit prin stic tocat mai mare pe care l-am prajit la cuptor la 200 grade pentru 5 minute, faina
de stic (am mixat sticul la robot) si prin nuca de cocos.
Reteta Cozonacului cu nuca o gasiti AICI.
Dupa ce a crescut aluatul, l-am impratiti in patru bilute egale pe care le-am intins in foaie pe masa
infainata. Am uns ecare foaie cun un strat de unt (15 gr pt foaie) si apoi am adaugat umplutura de
nuci (pt umplutura mixam albusurile bine bine cu un varf de sare si apoi le amestcam cu nuca si zahar.
Am folosit 4 albusuri, 400 gr nuca macinata si 6 linguri zahar).
Rulam pentru ecare cozonac cate 2 rulouri de aluat si le asezam in forma tapetata cu ulei/unt si hartie
de copt). Fiecare cozonac se unge cu galbenus amestecat cu putin lapte si se pudreaza cu zahar tos.
Ii coacem la 180 grade, cuptor preincalzit pentru 20-25 minute. Aluatul acesta nu este un aluat clasic
de cozonac asa ca se coace mult mai repede.
Biscuiti de vanilie si migdale
325 gr faina
250 gr unt
125 gr zahar
3 galbenusuri
125 gr faina de migdale
3 ole esenta vanilie
zahar pudra vanilat pentru exterior
Mixam untul la temperatura camerei cu zaharul pana obtinem o crema pufoasa. Adaugam pe rand cele
3 galbenusuri, faina de migdale, esenta de vanilie si faina. Mixam pana obtinem un aluat compact care
va avea o consistenta destul de lipicioasa. Bagam aluatul la frigider, invelit in folie de plastic, pentru 1-2
ore. Dupa ce s-a intarit, formam suluri pe care le taiem in bucatel de 5-6 cm. Le dam forma de cornulet
si le coacem la 180 grade cuptor preincalzit pentru 15 minute. Dupa ce le scoateti din cuptor le lasati in
tava cateva minute si abia apoi le scoateti si le tavaliti prin zahar pudra. Sunt foarte fragile asa ca mare
atentie.
Biscuiti Speculoos
De origine belgiana, sunt extrem de aromati si crocanti.
300 gr faina
un varf cutit sare
jumatate lingurita prf copt
un varf cutit amoniac
200 gr unt topit si rece
1 ou
250 gr zahar brun
1 lingurita scortisoara
1 lingurita cuisoare macinate pudra
un sfert lingurita piper alb
un sfert lingurita ghimbir pudra
un sfert lingurita nucsoara
Amestecam faina cu praful de copt si amoniacul. Adaugam in centru fainii 200 gr unt topit si rece, 1
ou, zharul, scortisoara, cuisoarele, nucsoara, piper alb, ghimbir si amestecam bine pana obtinem un
aluat compact pe care il lasam peste noapte la frigider. A doua zi intindem o foaie de 0,5 cm grosime
pe care o taiem in dreptunghiuri de 3-4 cm. Coacem biscuitii asezati in tava de cuptor tapetata cu
hartie de copt la 180 grade, cuptor preincalzit, pentru 15 minute.
Chec de albusuri cu alune
Pentru ca aveam destule albusuri in frigider am zis sa fac s acest chec de care sunt total indragostita.
Vreau sa va spun ca am incercat extrem de multe retete de chec din albusuri dar nu imi placea deloc
cum imi ieseau. Renuntasem sa ma mai gandesc la acest chec pana cand mi-am amintit de minunatul
chec al mamei mele. L-am facut si mi-a iesit o nebunie. Mama il face cu nuci, eu cu alune depadure.
Ingrediente:
Folosim aceiasi cana pt a maura ingredientele
1 cana albusuri
1 cana zahar pudra
1 cana faina
1 cana alune (prajite la cuptor la 200 grade, 5 minute, apoi racite si tocate cu cutitul in
bucati mari)
1 praf copt stins cu 2-3 lingurite suc lamaie
3 linguri unt topit si rece
Albusurile se bat spuma tare cu un vf de cutit de sare. Cand sunt mixate perfect adaugam zaharul
pudra si mixam din nou pana obtinem o bezea. Adaugam faina treptat amestecand cu o lingura de
lemn de jos in sus, praful de copt stins, untul topit iar la sfarsit adaugam cana de alune sau nuci tocate
grob.
Asezam aluatul intr-o forma de chec tapetata cu unt si faina si il coacem la 180 grade, cuptor
preincalzit, pentru 20-25 minute.
Cand voi reface retetele pregatite acum de Craiun, voi reveni cu siguranta si cu fotograi. Imi cer
scuze ca de data asta nu am reusit sa fac nici o poza dar am avut extrem de multe de facut si eram in
permanenta cu mainile pline de faina asa ca nu am adus si aparatul in bucatarie. Aperitivele si biscuitii
sunt cele ramase dupa ce am confectionat pachetele pe care le-am oferit de Craciun si care au fost 12
la numar.
Va doresc in continuare Sarbatori Fericite !!
Laura Adamache: Masa de Paste 2009
http://adamache-laura.blogspot.com/2009/04/masa-de-paste-2009.html
September 28th, 2010
Hristos a Inviat!! Sper din toata inima sa avut un Paste fericit, imbelsugat, plin de lumina si liniste
suteasca.
Eu am inceput de vineri pregatirile si primele pe lista au fost decoratiunile pentru masuta de Paste. Apoi
sambata am facut restul, si anume: ouale colorate, borsul de miel, drobul, friptura de miel cu cartoori
noi, grisine cu suc de rosii si paine. Ca dulciuri am cumparat o colomba (trebuie sa recunosc ca imi
place enorm cea cumparata) si niste choux a la creme cu crema-spuma de capsuni si glazura de
ciocolata. Nu am fost foarte incantata de consistenta cremei care mi-a iesit destul de lichida si a trebuit
sa o intaresc cu 1 foaie de gelatina si cu frisca dar gustul a fost foarte bun.
Am sarbatorit Pastele doar noi doi si vreau sa va spun ca tare mult ne-a lipsit familia si atmosfera de
Sarbatoare din Romania. Sa speram ca la anul vom acasa langa cei dragi dar pana atunci ii
multumesc lui Dumnezeu pentru ca ne-a ajutat sa intampinam Pastele in deplina liniste si sanatate!!
Si acum cateva pozute cu decoratiunile si masa de Paste. In ultimile saptamani m-am tot gandit cum o
sa arate masuta noastra si pot spune ca rezultatul m-a satisfacut pe deplin. Sper sa va placa
decoratiunile mele.
Pentru centrul mesei am facut un corn al abundentei si o coronita pe care ulterior le-am umplut cu oua
colorate, grisine cu suc de rosii si ori de camp iar pentru farfurii am facut niste portofele-cosulet si
niste ciorchini de struguri.
Cornul abundentei care, zic eu, este o idee buna nu numai pentru masa de Paste ci si pentru alte mese
festive, alaturi de unul dintre cosulete,
tot cornul alaturi de cei 2 ciorchinasi,
coronita care va sta sub corn,
un ciorchinas mai de aproape,
O surpriza absolut superba a fost aparitia unui porumbel alb in fata geamului, exact cand ma apucam
de gatit. M-am simtit atat de bine cand l-am vazut incat i-am si facut repede o pozuta. Dupa foarte
putin timp a sosit si fratiorul lui maroniu,
Si acum masuta de Paste pe care am prins-o in poze pe bucati deoarece ind o masuta mai lunga iar
lumina destul de slaba (aici a plouat si a fost foarte uart afara spre disperarea mea care planuisem o
plimbare dupa ce mancam).
Deci in centrul mesei am pus cornul abundentei sprijinit pe coronita. In corn am pus saratelele rosii si
niste ricele proaspata de iarba iar in coronita ouale pe care le-am vopsit natural cu ajutorul unui
amestec obtinut din: foi de ceapa galbena, curcuma, curry, sofran si 3 linguri de otet de mere. Printre
oua am pus niste oricele de camp pe care eu le ador:
pe ecare farfurie am pus cate un cosulet,
iar in dreapta un chiorchinas,
Drobuletul, pe care anul asta l-am facut din cat de pui, piept de ui si multa verdeata. A iesit atat de
bun incat am zis ca o sa-l refac chiar foarte curand.
Pe langa drob am avut prosciutto crudo,
mortadella,
si emmentaler care este preferatul meu.
Am facut o painica delicioasa care s-a cam dus imediat,
O parte de masa cu aperitivele,
Dupa aperitive a urmat borsultetul pe care nu l-am pozat pentru ca am ramas fara curent din cauza
vantului asa ca l-am servit la lumina lumanarilor si chiar mi-a placut tare mult atmosfera creata.
vantului asa ca l-am servit la lumina lumanarilor si chiar mi-a placut tare mult atmosfera creata.
Apoi fripturica de miel cu carto noi,
Am incheiat cu o felie de colomba, un choux cu crema de capsuni si o cafeluta tare buna,
Sarbatori Fericite va doresc in continuare!!
P.S: Maine revin cu reteta aluatului pt decoratiuni si cu pozute din timpul prepararii.
Asa cum am promis am sa postez reteta aluatului pentru decoratiuni si pozute din timpul prepararii.
Reteta aluatului apartine maestrului Paolo Fulgente si este un aluat special si exclusiv pentru
decoratiuni. Aceste decoratiuni NU se mananca dar se conserva foarte bine. Maestrul Fulgente spune
ca se conserva pana la 2 ani. Cred ca acest lucru se datoreaza faptului ca aluatul contine otet.
Ingrediente:
1 kg faina
70 gr ulei oarea soarelui
3 oua medii
150 gr otet de mere
225-250 gr apa (eu am folosit faina 0 care absoarbe diferit lichidul fata de faina 00 si
am folosit 250 gr apa
Amestecati toate ingedientele de mai sus si framantati putin cat sa obtineti un aluat elastic . Infasurati
biluta de aluat in folie alimentara si lasati-o 1 ora sa se odihneasca.
Cornul abundentei
Din folie de aluminiu facem un con pe care il umplem cu bilute formate tot din folie de aluminiu,
rupem o bucata de aluat, o intindem intr-o foaie de 0,5 cm grosime pe planul de lucru usor infainat si
taiem fasii 1-1,5 cm latime. Infasuram fasiuta cu fasiuta , avand grija sa nu lasam spatiu intre ele, conul
de aluminiu incapand cu baza lui.
Din 3 fasiute facem o bentita impletita pe care o adaugam in partea de sus a conului,
ungem tot conul cu un galbenus amestecat cu putin lapte,
si il bagam in cuptorul preincalzit la 180 grade pentru 30 minute. Il scoatem din tava si il lasam pe un
gratar sa se raceasca. Dupa racirea completa golim conul de aluminiu de bilute si apoi desfacem cu
grija si folia,
Portofele
Rupem o alta bucatica de aluat, o intindem in foaie si taiem cu ajutorul unui capac mediu sau farfurie 2
cerculete,
il taiem in 2 parti egale. Facem cu ajutorul unei furculite niste dungute pe una dintre cele 2 jumatati iar
din putina coca facem o biluta pe care o asezam in centrul jumatatii,
inchidem cu cealalta jumatate de cerc si presam cu furculita cele doua foi astfel incat sa rezulte bine
lipite. Facem 2 bentite impletite. Una o vom aseza in jurul bilutei si din cealalta facem o tortita. Mai
facem o bentita pe care o rasucim de vreo 4-5 ori in directii opuse si o asezam sub bentita impletita
care sta sub biluta de aluat. Inchidem capetetele cu mici trandarasi pe care i-am obtinut infasurand
dintr-un capat in celalat o fasie de aluat de 1 cm.
Imi pare foarte rau ca nu am poze cu toti pasii dar sper sa va dati seama din poza cosuletului nal,
ungem cosuletele cu galbenus amestecat cu lapte si il bagam in cuptorul preincalzit la 180 de grade
pentru 30 minute,
Coronita
Rupem o alta bucatica de aluat si o intindem in foaie. Cu ajutorul unui capac mare decupam un cerc.
Pozitionam un cerc mai micut in cercul mare si decupam. Obtinem astfel coronita noastra. Pe margini
am decotat-o cu fasiute f subtiri de aluat si cu mici trandarasi,
E bine dsa faceti coronita direct pe foaie de copt. Ungem coronita cu galbenus amestecat cu lapte si o
dam la cuptor la 180 grade,
Pentru ciorchini am taiat cu ajutorul unei forme ovale mici forme pe care le-am crestat pe margini cu o
foarfeca. Am facut bilute mici de coca pe care le-am dispus pe suprafata ovalului, le-am uns cu
galbenus amestecat cu lapte si le-am copt la 180 grade,
Laura Adamache: Revelion 2010 !!
http://adamache-laura.blogspot.com/2010/01/revelion-2010.html
September 28th, 2010
La Multi muuuulti Ani tuturor si un 2010 plin de sanatate si succese!!
Au trecut atat de repede Sarbatorile incat nici nu am realizat foarte bine cand am trecut in 2010. La noi
a plouat cu tunete si fulgere in noaptea de Revelion dar asta nu ne-a impiedicat sa mergem in Spoleto
sa vedem focurile de articii. Apoi ne-am intors acasa si am continuat petrecerea pana in jur de ora 3.
Am hotarat ca meniul de Revelion sa e pe baza de peste pentru ca piftia si friptura de Craciun ne-au
cam pus capac asa ca am zis ca un meniu mai lejer ar perfect de Revelion si chiar asa a fost.
Si pentru ca in noaptea de Revelion am implinit 15 ani de cand eu si Cristi suntem impreuna nu putea
lipsi in nici un caz un tort de ciocolata.
Intai voi veni cu fotograile si cat de curand voi posta si retetele.
Cocktail de creveti
Daca nu l-ati incercat pana acum vi-l recomand cu cea mai mare caldura pentru ca ceva mai divin nu
exista dupa parerea mea.
Ingrediente
400 gr creveti congelati
Salsa Cocktail
300 gr maioneza (eu am folosit cumparata)
2 lingurite salsa worcester
2 linguri ketchup
2-3 linguri brandy/cognac
Crevetii se erb in apa sarata pentru maxim 10 minute dupa care se scot intr-o sita sa se scurga
foarte bine si sa se raceasca complet. Maioneza se amesteca cu ketchup, brandy, salsa worcester.
Amestecam crevetii complet reci si foarte bine scursi (eventual ii tamponati cu un servet absorbant de
bucatarie) cu salsa cocktail. Lasam cocktail-ul la frigider pana in momentul servirii (ideal sa il faceti cu 2-
3 ore inainte de servire).
Adaugati treptat ketchup-ul, brandy si salsa worcester in maioneza pentru ca poate voi preferati
cocktail-ul mai putin alcoolizat sau poate cu mai mult ketchup, etc. Va recomand sa nu modicati nici
un ingredient deoarece poate schimba radical gustul acestui aperitiv absolut divin.
Lamai umplute cu mousse de ton si masline
Un alt aperitiv delicios, parfumat si de efect
Ingrediente
3 lamai mari
Mousse de ton
300 gr ton la conserva f bine scurs
100 gr unt
10-15 masline negre (puteti folosi si verzi si negre)
1-2 lingurite suc de lamaie
Spalam lamaile foarte bine si le stergem cu un servet de bumbac. Taiem ecarei lamai un capacel de 1-2
cm si le curatam interiorul cu ajutorul unui cutit cu varf ascutit. La nal din lamaie va ramane coaja
externa galbena si cea alba interna.
Pentru mousse amestecam la robot tonul bine scurs, untul la temperatura camerei si sucul de lamaie.
Mousse-ul obtinut se amesteca cu maslinele taiate feliute subtiri.
Umplem lamaile cu mousse-ul de ton. ATENTIE, trebuie sa le umplem bine asa ca presati mousse-ul
cu o lingura cat de bine puteti. Daca mousse-ul nu este f bine presat dupa congelare se poate
desprinde de pe marginile lamaii (eu am patit acest lucru la una dintre lamai). Dupa ce am umplut toate
lamaile le invelim pe ecare separat in folie de aluminiu si le lasam la congelator 1-2 ore pana ingheata.
Le taiem cat sunt inghetate cu un cutit zimtat in feliute subtiri dupa care bagam feliile astfel obtinute la
frigider unde le lasam pana le servim.
Felii de portocala cu radicchio Treviso, nuci si parmezan
Am servit acest aperitiv in urma cu ceva vreme la o cina si am ramas uimita de gustul lor minunat. O
combinatie excelenta intre dulce, amar si sarat,
Ingrediente
2-3 portocale
cateva frunze de radicchio di Treviso (are un gust amar)
o mana de nuci tocate grob
cateva aschii de parmezan
Taiem portocalele in felii subtirele si le curatam coaja dupa care le tamponam cu un servet absorbant ca
sa eliminam excesul de suc. Amestecam separat nucile tocate cu salata taiata julienne si aschiile de
parmezan. Asezam deasupra ecarei felii de portocala cate 2 lingurite de salata si le lasam 1-2 ore la
frigider dupa care le servim. Surprinzator de delicate si gustoase.
Canap (minitartine) cu mousse de prosciutto cotto
Ingrediente
200 gr prosciutto cotto
75 gr unt la temperatura camerei
25 gr mascarpone
2-3 lingurite suc lamaie (optional)
piper
1-2 lingurite brandy
cateva maslinute verzi taiate rondele subtiri
Mixam la robot toate ingredientele din reteta in afara de masline. Cu ajutorul unui spritz decoram
cateva triunghiuri de paine si le decoram cu feliute de masline verzi.
Canap cu icre proaspete de Manciuria
Acum 2 saptamani am cumparat niste somoni proaspeti de la crescatorie si am avut noroc sa aiba
icre. Icrele proaspete se curata foarte bine de vinisoarele de sange, se dau printr-un jet de apa si se
lasa sa se scurga foarte bine intr-o sita. Le amestecam cu sare aste incat sa e sarate bine bine si le
punem intr-un borcanel la frigider unde le putem conserva cateva saptamani. Pentru aceste mini tarte
am folosit paine felii bauletto (la punga) taiete in dreptunghiuri mici, le-am uns cu putin unt si presarat
cu cate o lingurita de icre de Manciuria. Deicioase.
Tartelette cu mousse de gorgonzola si stic
Ingrediente
200 gr gorgonzola
100 gr robiola/ mascarpone
50 gr stic taiat n
12 felii de paine feliata cumparata
Fiecare felie de paine se aplatizeaza cu ajutorul facaletului pana obtinem o feliuta f subtire pe care o
taiem cu o forma gen oare, steluta,etc. Punem feliile intr-o forma de muns, le apasam cu grija in
forma astfel incat centrul feliei de paine sa atinga fundul formei de mun si le bagam la cuptor la 180
pana marginile devin aurii. Dupa ce s-au racit complet le umplem cu mousse-ul de gorgonzola pe care il
obtinem mixand toate ingredientele la robot.
Anghila la cuptor
Din pacate nu am decat poza de dinainte de a-l pune la cuptor
Ingrediente
1 anghila de 1 Kg
1 lamaie medie
2-3 linguri ulei masline
patrunjel
2 catei usturoi intregi
6-7 felii de rosii deshidratate
cateva boabe de piper
sare
Anghila este un peste foarte gustos dar si foarte gras. Cel mai bun mod de a-l gati este la gratar pe
lemne pentru ca asa pierde mare parte din grasime dar si la cuptor a iesit delicios. Dupa ce a fost
curatata, operatie realizata de Cris pentru ca era vie si inca misca, se spala foarte bine pentru ca are o
pelicula lipicioasa, se taie capul si coada care nu se vor folosi iar restul pestelui se taie in bucati de 5-6
cm. Punem intr-un vas 2-3 linguri ulei masline, lamaia taiata in felii subtiri si curatata de coaja galbena si
cea alba, cateii de usturoi neecuratati, patrunjelul tocat mai mare, boabele de piper, feliile de rosii
deshidratate (eu le-am facut in casa: am taiat 3 rosii in felii subtiri, am curatat samburii, am asezat feliile
pe foaie de copt in tava de cuptor si le-am lasat 4 ore la 60 grade, functia cuptor ventilat).
Bagam anghila la cuptor, 180 grade, cuptor preincalzit pentru 30-45 minute maxim. O intoarcem dupa
15 minute pe partea cealalta si avem grija sa o stropim din cand i cand cu sosul format. Am servit-o
alaturi de risotto allo spumante (risotto cu spumant). O sa revin si cu reteta de risotto.
Tort de ciocolata cu mousse de ciocolata
Voi reveni cu retetele in zilele viitoare!!
La Multi Ani !!
Laura Adamache: Placinta de carne
http://adamache-laura.blogspot.com/2010/04/placinta-de-carne-paste-2010.html
September 28th, 2010
Anul acesta nu am avut din pacate timp pentru decoratiuni iar masuta noastra de Paste a fost una
aproape traditionala. Spun aproape pentru ca in loc de cozonac am servit o colomba pe care
planuisem sa o fac in casa numai ca mi-au ajuns formele de colomba comandate mult prea tarziu si nu
aveam cum sa ma apuc de un aluat complex care necesita timp si rabdare fara sa am formele in casa.
Am pregatit oua vopsite, o placinta de carne, reteta mamei, absolut divina si simplu de facut, drob de
miel, friptura de miel la cuptor si am incheiat cu o colomba si o cafea. A fost mai mult decat
arhisucient pentru doua persoane . Am avut un Paste foarte linistit si daca era si frumos afara era
absolut perfect. Din pacate a plouat toata ziua si a fost frig asa ca am amanat iesirea la munte planuita.
Oricum sunt foarte multumita pentru ca tot ce am pregatit pentru acest Paste a iesit perfect.
Placinta aceasta de carne o pregateste mama mea foarte des si pot spune ca este absolut divina.
Foarte simplu de executat, rapida si la indemana oricum pentru ca nu cere ingrediente greu de gasit.
Ingrediente (tava de 35x40)
2 foi de aluat foetat cumparate
1 kg de carne tocata de porc
2 cepe maricele sau cateva re de ceapa verde
5 oua
sare
piper
gris
ulei
1 galbenus
lapte
Eu am folosit vreo 4 capete de ceapa verde dar daca doriti puteti folosi ceapa veche. Curatam ceapa si
o tocam foarte marunt apoi o calim in cateva linguri de ulei (nu o caliti decat 2 minute maxim pentru ca
nu trebuie sa se inmoaie foarte mult). Adaugam carnea tocata , sarea, piperul, amestecam bine si o
lasam la foc mic, eventual puneti o tabla pe foc, pana isi schimba culoarea, cam 25-30 minute.
O lasam sa se raceasca . Separat spargem 5 oua, le batem cu o furculita si le adaugam mixului de
carne complet rece si amestecam bine.
Tapetam o tava inalta de 35x40 cu ulei si faina si asezam prima foaie de aluat foetat pe care o acoperim
cu un strat subtire de gris. Grisul va impiedica aluatul de dedesubt sa ramana crud.
Punem amestecul de carne si oua peste prima foaie, acoperim cu a doua foaie de foietaj pe care o
intepam cu o furculita din loc in loc. Separat amestecam un galbenus de ou cu putin lapte sau
smantana mai lichida si il intindem pe deasupra foii superioare. Dam la cuptor, la 180 grade cuptor
preincalzit pentru 30-40 minute, pana cand placinta se desprinde de pe margini si este rumena.
Daca in momentul in care o scoateti, observati ca are destula grasime de jur imprejur, inclinam usor
tava si aruncam in chiuveta tot acest surplus de grasime. Atentie, operatia asta se face imediat dupa
ce am scos placinta di cuptor pentru ca daca o lasam sa se raceasca va absorbi toata aceasta
grasime.
Dupa ce s-a racit o taiem in patratele micute,
si o servim,
Daca doriti sa o serviti calda o puteti incalzi la microunde un minut sau la cuptor 2-3 minute. Se
pastreaza in frigider acoperita cu folie alimentara. Pofta buna!
Gurite de pui cu susan si piure de morcovi
http://adamache-laura.blogspot.com/2009/02/gurite-de-pui-cu-susan-si-piure-de.html
September 28th, 2010
Azi chiar nu stiam ce sa mai gatesc asa ca mi-am luat revistele la rasfoit si am dat peste aceste gurite
minunate cu susan pe care le-am combinat cu un piure de morcovi foarte lejer si gustos. Se combina
de minune gustul dulceag al piureului cu cel al susanului crocant asa ca va sfatuiesc sa le incercati pe
amandoua impreuna pentru un pranz delicios si rapid.

Ingrediente gurite :
500 gr piept de pui
2 oua
2 linguri de lapte
70 gr faina
6 linguri susan
sare
piper
Ingrediente piure morcovi:
500 gr morcovi
1 lingurita zahar
2 linguri frisca lichida fara zahar
15 gr unt
piper
sare
un varf de ardei iute praf (optional)
un varf nucsoara (optional)
Taiem pieptul bucatele mici,
si le dam prin ouale amestecate cu lapte, sare si piper,
dupa care le imbracam bine in faina amestecata cu susan
si le punem la prajit in ulei abundent si foarte incins. Cand se rumenesc pe o parte (cam 5 minute) le
intoarcem pe partea cealalta tot pt 5 minute.
Le scoatem pe hartie absorbanta,
Piureul:
Piureul:
Curatam morcovii si ii punem in apa care clocoteste sa arba pana devin moi. Ii scurgem bine si ii
bagam la minimiper impreuna cu untul, smantana si condimentele.
Dupa ce devine crema il mai punem cateva minute pe foc f mic si il servim alaturi de gurite. Daca
dorim putem stropi guritele cu suc de lamaie. Sunt delicioase putin acrute.
Pofta buna!!!
Risotto cu fructe de mare
http://adamache-laura.blogspot.com/2010/07/risotto-cu-fructe-de-mare.html
September 28th, 2010
Nu am fost niciodata un fan impatimit al orezului dar trebuie sa recunosc ca in ultima perioada m-am
indragostit de el. Sambata am cumparat un mix proaspat de fructe de mare special pentru risotto asa
ca imediat ce ne-am intors de la cumparaturi am intrat in bucatarie.
Fructele de mare desre care va vorbesc, desi erau proaspete , se vindeau deja condimentate cu ulei de
masline, patrunjel si bucatele de rosii. Daca nu gasiti un astfel de preparat puteti folosi fructe de mare
de orice fel pe care le erbeti inainte in apa cu sare, dupa cere le scurgeti si apoi le puteti folosi pt
risotto.
Ingrediente pt 2 persoane:
150 gr orez pt risotto gen Arborio, Vialone nano sau Baldo
250 gr fructe de mare ( creveti, caracatita, midii, sepie)
50 gr unt
1 catel usturoi
1 ardei mic iute rosu uscat
aprox. 1 l supa vegetala
1 pahar mic vin alb
patrunjel (optional)
parmezan (optional)
sare
piper
Punem untul intr-un wok sau o cratita pe foc mic. In momentul in care s-a topit adaugam catelul de
usturoi taiat marunt si ardeiul iute. Calim cateva secunde, atentie sa nu ardeti usturoiul, dupa care
adaugam orezul.
Calim orezul cateva minute in unt iar in momentul in care capata un aspect translucid daugam fructele
de mare,
Amestecam orezul cu fructele de mare vreo 3-4 minute si apoi adaugam paharul de vin. Lasam sa se
evapore alcoolul complet si incepem sa adaugam supa treptat. Pentru inceput adaugam 1 polnic de
supa peste orez si amestecam bine,
Adaugam al doilea polonic de supa numai in momentul in care primul polonic a fost absorbit complet de
orez.
Mie mi-au intrat 4 polonice de supa. La sfarsit condimentam cu sare si piper si adaugam 2-3 linguri de
parmezan ras n sau pecorino.
Il servim imediat.
P.S: Pentru risotto orezul nu se erbe pana devine pastos. Bobul de orez trebuie sa se simta in
momentul in care il servim.
Risotto nu trebuie sa aiba o consistenta uscata sau lichida ci cremoasa. Intotdeauna risotto se
serveste imediat dupa preparare. Daca il reincalzim isi pierde din savoare.
Timpul de preparare este de maxim 45 minute asa ca va sfatuiesc sa il gatiti si sa il serviti imediat.
Pofta buna!!
Laura Adamache: Flori de dovlecel umplute
http://adamache-laura.blogspot.com/2009/06/ori-de-dovlecel-umplute.html
September 28th, 2010
Ador orile de dovlecel in orice combinatie: in dulciuri, risotto, la cuptor, cu paste, dar cel mai mult si
mai mult imi plac cele umplute si apoi prajite. Stiu ca nu sunt dietetice deloc dar sunt atat de bune incat
nu ma pot abtine.
Pentru inceput cate ceva despre orile de dovlecel:
Florile de dovlecel au o forma
lunguiata, petalele verzi la baza si galbene in interior. In interiorul orii de dovlecel se aa un pistil care
de obicei este inlaturat inainte de preparare.
Exista doua varietati : orile masculine, caracterizate de un pistil lung si subtire si orile feminine care
sunt mai mici si au un pistil ondulat. Florile masculine se preteaza cel mai bine la gatit deoarece sunt
mai mari si deci mai simplu de umplut. Mai jos o poza cu cei doi pistili: masculin si feminin,
Cand le cumparam trebuie sa m atenti la urmatoarele aspecte: culoarea trebuie sa e vie si petalele
trebuie sa e deschise si intregi. Florile masculine se introduc in apa si se pot conserva pentru 2 zile
iar cele feminine nu trebuie sa e despartite de dovlecel decat inainte de folosire pentru ca sunt mult
mai sensibile.
Florile de dovlecel sunt diuretice, revigorante si bogate in vitamina A.
Si acum reteta:
Aluat pt 6 ori:
100 gr faina
jumatate lingurita drojdie uscata
15 gr ulei
125 ml apa calduta
1 ou mic
sare
Umplutura:
50 gr mozzarella
50 gr mortadella
25 gr ricotta /urda
3 frunze busuioc
1 frunza salvie
2 re maghiran
6-7 re patrunjel
Amestecam faina cu drojdia si apoi adaugam apa calduta si uleiul,
lasam aluatul sa se odihneasca 30 minute . Duap 30 minute adaugam un ou usor batut cu furculita,
sarea si amestecam pana la omogenizare,
Pentru umplutura, introducem toate
ingredientele la robot si mixam pana obtinem o consistenta cremoasa,
Rupem cu foarte mare grija codita orii
de dovlecel si o data cu ea se va desprinde si pistilul,
Curatam frunzulitele verzi de la baza
orii, spalam orile cu grija si le stergem cu un servet curat sau le tamponam mai bine cu hartie
absorbanta de bucatarie.
Umplem orile cu umplutura pana la jumatate dupa care rasucim partea superioara a orii,
trecem ecare oare prin aluat si o
punem la prajit in ulei abundent incins,
cand sunt aurii le scotem pe o hartie
absorbanta si le servim,
Pofta buna si weekend minunat
tuturor!!!!
Flori de dovlecel umplute cu ricotta
http://adamache-laura.blogspot.com/2010/07/ori-de-dovlecel-umplute-cu-ricotta.html
September 28th, 2010
Cred ca as in stare sa le mananc si crude atat de mult imi plac orile de dovlecel. De data aceasta am
hotarat sa le fac la cuptor desi caldura este absolut infernala in aceasta perioada.
Ingrediente:
250 gr ricotta
50 gr parmezan/pecorino
50 gr mortadella
1 ou
sare
piper
patrunjel
16-18 ori dovlecel
Se lasa in apa rece orile de dovlecel cam 10 minute. Facem acest lucru ca sa scapam de eventualele
gaze ascunse in ori si ca sa permitem orilor ca sa se deschida la maxim.
Le scoatem din apa si le stergem foarte delicat dupa care cu mare grija rupem pistilul din interiorul
orii.
La reteta de Flori de dovlecel umplute gasiti pas cu pas cum se curata corect orile de dovlecel .
Intr-un bol amestecam ricotta bine scursa, parmezanul, mortadella taiata in patratele micute, oul,
sarea, piperul si patrunjelul tocat.
Umplem cu grija ecare oare cu pasta obtinuta si le asezam intr-un vas ns cu o lingura de ulei de
masline.
Le coacem in cuptorul preincalzit la 180 grade pentru 15-20 minute.
Este o reteta simpla dar extrem de delicioasa.
Pofta Buna!!
Gogosile cu ori de dovlecel sunt iarasi extraordinar de delicioase si simplu de facut.
Nota: Ricotta se poate inlocui cu o branzica de vaci foarte bine scursa iar parmezanul sau pecorino
(ambele sunt tipuri de branza cu o consistenta dura) se pot inlocui cu un cascaval care are o
consistenta asemanatoare parmezanului.
Laura Adamache: Chiftelute marinate
http://adamache-laura.blogspot.com/2009/02/chiftelute-marinate.html
September 28th, 2010
Ador chiftele marinate numai ca nu imi prea place sa le prajesc pentru ca am impresia ca imi intra
mirosul in piele si dupa ce le pregatesc mereu fac o baie lunga, aerisesc bine bine, beau un ceai verde
cu multa multa lamaie si abia apoi ma asez sa mananc.
Ingrediente:
1 kg carne macinata porc
4 oua
5 catei usuroi
2 cepe medii
2 felii paine muiate in lapte
marar
cimbru
sare
piper
Amestecam carnea macinata cu ceapa si usturoiul date prin razatoare, cu feliile de paine muiate in
lapte si apoi stoarse, cu mararul, cimbrul ,sarea si piperul si cele 4 oua.
Amestecul il dam la rece pentru 30 minute dupa care formam chiftelute cu mana usor umeda, le
trecem prin faina si le prajim,
Sos:
2 catei usturoi
2 linguri de ulei
suc de rosii cam 5 linguri
2 cani apa
foi dan
piper boabe
1 lingurita rasa zahar
1 lingurita faina
Calim cei doi catei de usturoi cu tot cu coaja in ulei dupa care scoatem usturoiul si il aruncam. Usturoiul
se caleste cu tot cu coaja deoarece lasa o aroma placuta si nu foarte puternica uleiului.
Punem chiftelutele in uleiul incins si aromat si adaugam sucul de rosii dizolvat in apa amestecata cu
lingurita rasa de zahar . Adaugam foile de dan si piperul, si lasam sa scada apa cam jumatate de ora.
Separat amestecam 1 lingurita de faina cu cateva linguri de sos si adaugam peste chiftelute. Mai lasam
cam 5 minute sa arba bine faina si sa se ingroase sosul si gata. Pofta buna!!
Laura Adamache: Vegeta
http://adamache-laura.blogspot.com/2010/02/vegeta.html
September 28th, 2010
Cati dintre noi nu am folosit la un moment dat in viata vegeta? Eu cred ca aproape toti folosim mai ales
cand ne trezim in mijlocul gatitului ca ne lipsesc anumite legume esentiale pentru un gust bun. Atunci
apelam la borcanelul de vegeta din dulap si imbunatatim gustul mancarii. Numai ca vegeta nu este
deloc sanatoasa. Contine conservanti, esente, stabilizatori de gust si culoare si cate si mai cate. Putem
in schimb face vegeta in casa!!! Da, in casa, obtinem o vegeta naturala si delicioasa si nici nu avem
nevoie de foarte mult timp.
Ingrediente:
220 gr sare grunjoasa
200 gr morcov
100 gr patrunjel (frunze si radacina)
100 gr telina ( frunze si tulpina/radacina)
2 cepe mari
3-4 linguri apa
Intr-o cratita cu fund gros asezam sarea grunjoasa iar pe deasupra punem legumele spalate taiate in
bucati mai mari si 3-4 linguri de apa,
punem cratita, acoperita cu capac, pe foc foarte mic timp de 1 ora, dupa care mixam cu ajutorul unui
blender legumele cu tot cu sucul lasat in cratita. Din cand in cand mai amestecam in legume dar oricum
ele nu se vor prinde de fundul cratitei pentru ca isi vor lasa propriul suc care va impiedica acest lucru.
Asezam hartie de copt in tava de cuptor si intindem cu o lingura crema de legume in strat subtire.
Preincalzim cuptorul la 140/cuptor ventilat sau 150/cuptor normal si introducem tava in cuptor. Mare
atentie sa nu o lasati nesupravegheata mult timp pt ca se poate bronza si nu e bine. In momentul cand
formeaza crusta la suprafata, taiati crema in bucati ca sa se usuce bine si in interior. Treptat lichidul se
va evapora si vor ramane mici bucatele uscate de vegeta pe care dupa ce le scoatem din cuptor, le
lasam sa se raceasca si apoi le mixam din nou,
pana obtinem un praf n si aromat. Putem folosi vegeta la supe, ciorbe si diverse mancaruri.
Piept de pui in sos bechamel
http://adamache-laura.blogspot.com/2008/09/piept-de-pui-in-sos-bechamel.html
September 28th, 2010
Am constatat ca imi lipsesc cu desavarsire retetele de mancare propriu zisa de pe blog asa ca de-
acum o sa postez si retete de mancare, supe, ciorbe etc. Nu stiu de ce nu am postat pana acum si
felurile de mancare pe care le fac dar in timp o sa corectez acest lucru. Astazi am preparat ceva rapid
si foaarte bun si anume: piept de pui la cuptor cu afumatura, mozzarella si bri in sos bechamel.
Ingrediente:
1 piept de pui 600 gr
150 mozzarella
200 gr costita afumata
100 gr bri
sare
piper
unt
pesmet
Sosul bechamel:
50 gr unt
50 gr faina
500 gr lapte
sare
piper
nucsoara (optional)
Curatam pieptul de pui de pielita,
il dezozam si il taiem pe lungime fasiute subtiri,
masam fasiutele cu sare si piper din belsug,
tapetam un vas termorezistent cu unt si pesmet,
si asezam in forma de raza un strat de fasiute de pui
peste care punem feliute de mozza si bri,
afumatura o taiem pe lungime:
si punem feliutele subtiri taiate peste branza,
mai punem un strat de mozzarella si bri
si inchidem cu restul fasiutelor de pui
bagam vasul la frigider pana facem sosul bechamel.
Sosul bechamel:
Topim la foc mic 50 gr unt,
cand este complet topit dam la o parte cratita si adaugam toata faina amestecand rapid ca sa nu se
faca cocoloase,
il punem din nou pe foc mic si mai amestecam 2-3 minute dupa care adaugam treptat laptele, sarea,
piperul si nucsoara
si amestecam pana devine dens
dupa care il luam de pe foc si il lasam un picut (cam 5 minute) sa se racoreasca.
dupa care il luam de pe foc si il lasam un picut (cam 5 minute) sa se racoreasca.
Cand sosul este caldut il adaugam peste pieptul de pui si pudram cu pesmet pe deasupra,
bagam in cuptorul incalzit la 200 gr pentru maxim 1 ora.
Dupa o ora scoatem pieptul il lasam o leaca sa se raceasca si servim:
Este absolut divin!
Laura Adamache: Chipsuri
http://adamache-laura.blogspot.com/2009/10/cipsuri.html
September 28th, 2010
Nu am gatit deloc zilele astea pentru ca am avut extrem de multa treaba si astazi m-am trezit ca nu
prea mai avem nimic de rontait prin casa asa ca am facut rapid rapid niste chipsuri delicioase pe care
bineinteles ca le impart cu voi. Datorita otetului isi pastreaza crocanteala ore in sir daca rezista atata
timp!
Ingrediente:
5-6 carto mari
3 kg apa
3 linguri otet mere
apa rece + 6 cuburi de gheata
ulei
sare
boia/praf de usturoi/etc
Amestecam intr-o oala apa cu otetul si o punem pe foc sa arba.
Curatam cartoi, ii spalam si ii taiem f subtire.
In momentul in care apa a inceput sa arba, adaugam cartoi si lasam la foc mediu pana va incepe din
nou sa arba apa.
Pregatim langa noi un vas plin cu apa f rece amestecata cu cateva cuburi de gheata. Cand apa incepe
sa arba, scoatem cartoi cu o paleta si ii punem in apa rece.
Intr-o tigaie adanca punem uleiul (cam de 3 degete) la incins. Adaugam cartoi in baia de ulei (in cateva
transe e cel mai bine) si ii prajim la foc mediu spre puternic pana devin aurii. Ii scoatem pe o hartie
absorbanta, ii condimentam si ii servim.
Sunt foooarte buni si foarte crocanti!!
Pofta buna!!
Aripioare de pui marinate
Posted by Radu Popovici in March 13th, 2009
Posted in: Culinaria, Retete Indoneziene
Tags: ardei iute, aripioare, bucatarie indoneziana, kecap manis, limeta, patrunjel, pui, salata verde, sos de
soia, ulei de susan
Se pot folosi, in loc de aripioare, si ciocanele de pui, caz in care se mareste timpul cat stau in cuptor, caci
bucatile sunt mai mari si mai groase.

Bucatarie: indoneziana
Dificultate: usor
Cantitate: 4 portii
Timp de preparare: 4 ore
Timp de gatit: 1 ora

Ingrediente:
1 kg de aripioare de pui
1 lingura de ulei de susan
1-2 linguri de sos (sau pasta) de ardei iuti, dupa gust
3 linguri de sos de soia
2 linguri de kecap manis (sos de soia indonezian, dulce)
1 lingura de suc de limeta
1 ardei iute rosu, taiat rondele, pentru ornat
patrunjel proaspat, pentru ornat
foi de salata verde, pentru servit
Kecap manis se gaseste in Carrefour (de pilda, cel de la Piata Unirii, la etaj). Daca nu il aveti la indemana,
folositi 3 linguri de soia obisnuit la care adaugati 1 lingura de zahar brun si amestecati pana ce acesta se
dizolva complet.
Instructiuni:
Se spala aripioarele cu grija si se sterg prin tamponare cu prosoape de hartie. Se taie cu un satar varfurile si se
arunca. Se taie apoi aripioarele in doua, la nivelul articulatiei.
Se amesteca intr-un castron mare uleiul de susan cu sosul iute, sucul de limeta, sosul de soia si kecap manis.
Se adauga bucatile de aripioare si se amesteca bine. Se acopera castronul si se lasa la marinat minim 4 ore (cel
mai bine peste noapte), in frigider. Pe cat posibil, se amesteca ocazional (cam la 30 de minute odata) astfel ca
aripioarele sa se marineze uniform.
Se incalzeste cuptorul la 220 C. Se pune continutul castronului (bucatile de aripioare si marinada) pe un
platou mare si se gatesc la cuptor 45-60 de minute; in tot acest timp, se ung aripioarele de mai multe ori cu
marinada. Se scot din cuptor cand sunt facute si putin caramelizate.
Se asaza pe un pat de foi de salata verde, se orneaza cu rondele de ardei si frunze de patrunjel si se servesc cu
orez fiert (se pot servi si reci, cu sau fara orez).
Arroz al horno
Posted by Radu Popovici in October 16th, 2009
Posted in: Culinaria, Retete Spaniole
Tags: ardei gras, ardei iute, arroz al horno, bacon, boia, bucatarie spaniola, carnati chorizo, ceapa, mazare,
orez, piper, pui, rosii, ulei de masline, usturoi, zahar

Este una dintre retetele pe care bucataria spaniola le-a adoptat prin filiera maura, arroz al horno fiind ruda
buna cu pilaful arab. Ca si in cazul pilafului gatit in stil oriental, orezul din arroz al horno se gateste la cuptor,
fara a-l amesteca.

Bucatarie: spaniola
Dificultate: usor
Cantitate: 2 portii
Timp de preparare: 10 minute
Timp de gatit: 50 minute
Ingrediente:
1 piept de pui, circa 300 g, taiat cubulete
1 ardei gras rosu mic, curatat si taiat fasiute
1 ardei gras galben mic, sau verde, curatat si taiat fasiute
1 cana de orez cu bob rotund
100 g mazare congelata
10-20 feliute de chorizo
2 felii de bacon, taiate in jumatate
1 cutie cu rosii tocate (circa 400 g in total)
1 ceapa mica, tocata marunt
2 catei de usturoi, pisati
2 lingurite de boia dulce
1 1/2 cana cu apa
1/2 lingurita de firisoare de sofran
2 lingurite de pasta de ardei iute
sare
2 lingurite de zahar
piper negru, macinat
1-2 linguri de ulei de masline
Instructiuni:
Se incalzeste cuptorul la 190 C. Se incing firisoarele de sofran intr-o tigaita si apoi se piseaza.
Se incinge uleiul intr-o tigaie si se adauga ceapa si usturoiul. Se soteaza 2 minute. Se adauga bucatelele de pui
si feliutele de chorizo. Se prajesc pana ce se rumenesc uniform. Se adauga fasiutele de ardei gras si se
continua alte 2-3 minute, pana ce acestea se inmoaie. Se adauga rosiile, boiaua, mazarea, si pasta de ardei
iute. Se amesteca si se gateste la foc mic 2-3 minute.
Se pune orezul intr-un vas termorezistent, se adauga mixtura din tigaie, apa, sare, zahar, piper si sofran.
Trebuie ca ingredientele sa ajunga doar pana la jumatate din inaltimea vasului, ca orezul sa aiba loc sa se
umfle. Se pune vasul in cuptor si se lasa 20-30 de minute, pana ce mare parte din lichid este absorbita.
Se scoate vasul din cuptor, se asaza deasupra bucatile de bacon si se continua alte 10-15 minute, pana ce
orezul este facut, lichidul este absorbit iar baconul este rumenit.
Sfaturi:
Nu alegeti un bacon prea gras, pentru a numari inutil continutul de grasimi al retetei, si asa destul de
substantial.
Carnati chorizo se gasesc in toate supermarketurile. Se pot inlocui cu alte tipuri de carnati cu gusst putin
picant. Am folosit, d epilda, carnati plai si reteta a functionat foarte bine, desi a avut gust putin diferit.
Lahmacun(piadine turcesti picante)
29 mai 2008


INGREDIENTE ALUAT:

450 gr faina
1 lingurita sare
7 gr drojdie uscata sau 20 proaspata
280 gr apa calduta
2 linguri ulei masline sau de floare soarelui

UMPLUTURA:

500 gr carne tocata vaca/miel
2 cepe mici
3 rosii fara pilita si tocate
1 ardei mic verde sau rosu iute
1 lingura mare de patrunjel au coriandru
sare
piper
ulei masline de uns
Aluatul l-am facut la masina de paine.Daca il faceti la mana procedati ca la un aluat de paine.Trebuie sa
stea la crescut cam o ora.
in timp ce creste aluatul facem umplutura.
Tocam ceapa marunt si o punem la calit in 3-4 linguri de ulei:

adaugam ardeiul taiat feliute subtiri,patrunjelul tocat si rosiile fara pielita si tocate:

cand si-au schimbat culoarea adaugam carnea tocata,o condimentam dupa gust cu sare,piper si
eventula niste boia iute:

si cam in 10 minute e gata.

O lasam sa se raceasca.
Rasturnam aluatul pe planul de lucru pudrat cu destula faina,il impartim in patru bile.
Intindem prima bila intr-o foaie nu mai groasa de 2-3 mm,o punem in tava(eu nu am tapetat-o dar daca
vreti puteti pune foaie de copt)si o ungem bine cu ulei:

punem deasupra un sfert din umplutura:

o bagam in cuptorul preincalzit la 200 grade pentru 12-15 minute(nu mai mult).
NU trebuie sa se bronzeze.Daca o lasati mai mult o sa fie mai greu la rulat.

Le rulam si le servim cat sunt calde(se pot manca si reci sau reincalzite):







Avgolemono
Posted by Radu Popovici in June 24th, 2010
Posted in: Culinaria, Retete Grecesti
Tags: a la grec, avgolemono, fond de pui, galbenusuri de ou, lamaie, orez, oua, patrunjel, piper, supa

Avgolemono este una dintre supele preferate ale grecilor. Mama gatea ceva asemanator si o numea a la
grec. Cand eram mic, multa vreme am crezut ca este numele exotic al vreunui bucatar celebru: Alagrec.
Abia dupa cativa ani, cand am inceput sa prind rudimente de limba franceza, m-am dumirit ca a la grec
este, de fapt, la grecque si inseamna: asa cum fac grecii. In cazul supelor, le dreg cu ou si suc de lamaie.

Noi, romanii, mai adaugam de obicei si smantana, dar asa cum o vedeti aici, adica fara, aceasta supa este un
exemplu tipic despre cum doar cateva ingrediente, gatite corect, pot duce la obtinerea unui preparat delicios.
Cheia succesului este folosirea unui fond (zeama de carne) aromat si gustos.
Bucatarie: greceasca
Dificultate: usor
Cantitate: 4 portii
Timp de preparare: 5 minute + inmuierea orezului
Timp de gatit: 20 de minute
Ingrediente:
900 ml fond de pui
50 g orez cu bob lung
3 galbenusuri de ou
2-4 linguri de suc de lamaie
2 linguri de patrunjel proaspat, tocat
sare
piper negru, proaspat macinat
feliute de lamaie, pentru ornat
frunze proaspete de patrunjel, pentru ornat
Instructiuni:
Se inmoaie orezul 30 de minute, apoi se scurge bine. Se toarna supa intr-o oala, se da in clocot, se micsoreaza
flacara (lichidul trebuie doar sa bolboroseasca) si se adauga orezul. Se acopera oala pe jumatate si se fierbe
orezul la foc mic timp de 12 minute, pana ce se face fraged. Se asezoneaza cu sare si piper.
Se bat galbenusurile intr-un castron, apoi se adauga 2 linguri din sucul de lamaie si se bate constant pana ce
amestecul este omogen. Se adauga un polonic de supa si se bate in continuare.
Se ia supa de pe foc si se adauga incet mixtura de oua, in flux subtire si constant, amestecand continuu. Supa
va capata o culoare aurie si se va ingrosa. Se gusta, se asezoneaza si se mai adasuga suc de lamaie, daca se
doreste. Se adauga patrunjelul tocat si se amesteca. Se serveste supa imediat, ornata cu frunze de patrunjel.
Sfaturi:
Este foarte important sa se adauge mixtura de ou fara ca supa sa se branzeasca. Galbenusurile de ou se
solidifica la 73 C. Evitati adaugarea mixturii de oua in supa clocotita. Cel mai sigur este sa se ia supa de pe
foc, sa se lase sa se raceasca putin, circa 5-7 minute, apoi sa se adauga mixtura de oua in fluc subtire si
constant, amestecand. Nu reincalziti supa, caci se va branzi.
Berbecut cu crusta de Herbes de Provence
Posted by Radu Popovici in October 25th, 2009
Posted in: Culinaria, Retete Franceze
Tags: berbecut, cartofi, herbes de Provence, mustar de Dijon, piper, pulpa, sare, ulei de masline, usturoi, vin
rosu

Iata si cea de-a treia (si ultima) reteta gatita la evenimentul ce a avut loc la restaurantul Ginger pe data de
20.10.2009. Este reteta cea mai dificia, caci este nevoie de o perfecta sincronizare a timpilor de gatit pentru
carne si cartofi. Nu este usor sa faci asta pentru 26 de portii, mai ales ca unii prefera carnea rare, altii medium
rare, iar ceilalti bine facuta.
Crusta de verdeturi uscate potenteaza gustul carnii si se potriveste foarte bine cu cartofii preparati la cuptor.
De obicei, carnea se gateste rare, sau medium rare, ca sa ramana suculenta si frageda.

Bucatarie: franceza
Dificultate: usor
Cantitate: 4-6 portii
Timp de preparare: 5 minute plus marinare
Timp de gatit: 30-45 minute
Ingrediente:
1 kg pulpa de berbecut, fara os, curatata bine de pielite
6 linguri de mustar de Dijon
4 catei mari de usturoi, dati prin razatoare
1/2 lingurita de sare
1/2 lingurita de piper negru, proaspat macinat
4 linguri de amestec Herbes de Provence
2 linguri de ulei de masline
1 lingura de vin rosu
1 kg cartofi curatati si taiati felii
Instructiuni:
Se amesteca bine mustarul cu usturoi, sare, piper, Herbes de Provence si vin. Se adauga treptat uleiul,
amestecand continuu.
Se unge carnea cu marinada rezultata. Se acopera si se lasa la marinat minim 1 ora (Cel mai bine peste
noapte), in frigider.
Se asaza carnea pe o tava de cuptor si se coace la 170 C timp de 35-45 de minute, sau pana ce este facuta
dupa dorinta si rumenita.
Cartofii se gatesc si ei in cuptor stropiti cu ulei, presarati cu herbes de Provence, sarati si piperati. Se serveste
carnea alaturi de cartofi.
Bami Goreng
Posted by Radu Popovici in August 15th, 2009
Posted in: Culinaria, Retete Indoneziene
Tags: Bami goreng, bucatarie asiatica, bucatarie indoneziana, ceapa, ghimbir, mazare mange-tout, morcovi,
praz, pui, sambal oelek, sos de soia, taitei, usturoi, zahar

In indoneziana, bami inseamna taitei, iar goreng inseamna prajit. Este o replica a celebrei Nasi
Goreng, aceasta din urma folosind orez in loc de taitei. Este una dintre retetele clasice indoneziene,
binecunoscuta in lume. Exista mai multe variante ale acestei retete. De exemplu, se poate inlocui o parte din
carnea de pui cu crabi, sau creveti; carnea de pui se poate, de asemenea, substitui cu porc.

Bucatarie: indoneziana
Dificultate: usor
Cantitate: 4 portii
Timp de preparare: 12 minute
Timp de gatit: 35 minute
Ingrediente:
100 g taitei chinezesti de orez cu ou
400 g piept de pui, dezosat si fara piele, taiat cubulete
2 linguri ulei de arahide (sau de porumb)
100 g morcovi, dati prin razatoare
1 ceapa, tocata
2 catei de usturoi tocati
3 cm bucata de ghimbir, tocat foarte fin
100 g praz, taiat bucati de 5-6 cm lungime si apoi julienne
150 g pastai de mazare tucara (mange-tout), curatate
1/2 lingurita de sambal oelek, sau pasta de ardei iute
1/2 lingurita de zahar
5 linguri de sos de soia indonezian (kecap manis)
Instructiuni:
Se inmoaie taiteii timp de 5 minute, in apa calda (sau conform instructiunilor de pe ambalaj). Se scurg si se
clatesc cu apa rece. Se scurg din nou, cat mai bine.
Se incing 2 linguri de ulei intr-un wok, sau tigaie mare, si se prajesc taiteii pana se fac crocanti. Se scot din
wok si se pun deoparte, la cald.
Se incing alte 2 linguri de ulei in wok si se rumenesc bucatelele de piept de pui.
Se pun intr-o tigaie morcovii, ceapa, usturoiul, ghimbirul, mazarea si prazul si se soteaza 10 minute, la foc
iute. Se asezoneaza cu sambal oelek, zahar si sos de soia. La urma se adauga taiteii.
Se serveste imediat.
Biryani de pui
Posted by Radu Popovici in March 14th, 2009
Posted in: Culinaria, Retete Indiene
Tags: alune caju, ardei iute, beriani, biriani, biryani, bucatarie indiana, cardamom, ceapa, chimen, coriandru,
curcuma, dafin, fenicul, ghimbir, menta, nucaosra, orez basmati, patrunjel, piper, pui, rosuu, scortisoara,
sultana, ulei de alune, unt, usturoi
Biryani, biriani, sau beriani, denumeste o categorie de feluri de mancare cu orez, inrudite cu mai cunoscutul
pilaf, preparate cu carne, legume si mirodenii. Este foarte popular in India, Pakistan, Bangladesh, Iran etc.

Bucatarie: indiana
Dificultate: mediu
Cantitate: 4 portii
Timp de preparare: 40 minute
Timp de gatit: 1 ora 35 minute

Ingrediente:
2 piepti mari de pui dezosati, fara piele, circa 850 g, taiati bucati
6 linguri ulei de alune, sau de porumb
100 g unt
2 cepe mici, tocate marunt
200 g rosii tocate, din cutie, cu suc cu tot
1 ardei iute verde, tocat marunt (curatat sau nu de seminte, dupa preferinta)
3 cm bucata de radacina proaspata de ghimbir, tocata marunt
4 catei de usturoi, tocati marunt
2 fire proaspete de patrunjel, frunzele de la
1 lingura sos de menta (sau 1 lingura frunze proaspete de menta, tocate marunt)
100 g alune caju
50 g stafide sultana
1 1/2 lingurita scortisoara macinata
3 pastai de cardamom verde, semintele de la
4 cuisoare
1 lingurita de nucsoara macinata
1/2 lingurita de seminte de fenicul
1/2 lingurita de seminte de chimen
1/2 lingurita de boabe de coriandru
5-6 boabe de piper negru
2 foi de dafin
1 lingurita de curcuma, macinata
sare
220 g orez Basmati, spalat in 4-5 ape si inmuiat 30 de minute in apa rece, apoi scurs
1 litru bulion de pui (sau supa preparata cu cubulete de concentrat) clocotita
1/2 castravete proaspat, taiat rondele, pentru ornat
fasiute subtiri de ardei gras, de diferite culori, pentru ornat
Instructiuni:
Se incinge o tigaita, la foc mediu; se adauga cuisoarele, piperul, semintele de cardamom, fenicul, chimen si
coriandru. Se frig 1 minut, amestecand ca sa nu se arda, sau pana cand se dezvolta aromele condimentelor. Se
iau de pe foc si se macina intr-o piua mare si grea, pana se obtine o pudra omogena. Se adauga scortisoara si
nucsoara si se amesteca bine.
Se adauga in piua ardeiul iute, ghimbirul, usturoiul, frunzele de patrunjel, jumatate din cantitatea de alune
caju, sosul de menta (sau frunzele tocate) si 1-2 linguri de apa. Se piseaza bine amestecul, pana se obtine o
pasta omogena.
Se incing 4 linguri de ulei intr-o tigaie mare, se adauga bucatile de pui si se prajesc 10 minute, in transe daca
este nevoie, pana se rumenesc pe ambele parti, intorcandu-le o singura data. Se scoate carnea cu o spumiera si
se pune deoparte.
Se adauga in tigaie restul de ulei si 30 g unt; cand grasimea este incinsa, se adauga jumatate din cantitatea de
ceapa si se prajeste pana incepe sa se rumeneasca.
Se adauga pasta de condimente si se gateste, amestecand continuu, 2-3 minute. Se adauga rosiile si se
amesteca 2 minute, bine de tot, pe flacara medie.
Se adauga carnea si putina sare, 400 ml din bulionul de pui (daca se foloseste supa preparata din cubulete de
concentrat, se adauga mai putina sare, sau se renunta la ea). Se fierb ingredientele la foc mic circa 30-40 de
minute, sau pana cand carnea se face foarte frageda, iar lichidul s-a ingrosat.
Intre timp, se incing intr-o alta tigaie 40 g din untul ramas, se adauga foile de dafin, curcuma si restul de
ceapa si se prajesc la foc mediu, pana ce incep sa se rumeneasca. Se adauga orezul si se amesteca bine 10
minute, la foc mic, pana ce orezul se face translucid. Daca este nevoie, se mai adauga putin unt.
Se adauga restul de bulion de pui, se da amestecul in clocot, se micsoreaza flacara si se gateste orezul timp de
8-10 minute, la foc mic, fara a acoperi tigaia. Se scurge excesul de apa, daca exista. Se incalzeste cuptorul la
150 C (gradatia mic).
Se amesteca intr-o caserola (sau un platou ceramic) orezul cu bucatile de pui si sosul lor, se acopera vasul cu
un capac, sau cu folie metalica, si se gatesc ingredientele in cuptor, timp de 10-15 minute, pana ce orezul este
complet gatit. Mancarea trebuie sa fie un pic umeda.
Se incinge intr-o craticioara untul ramas, se adauga stafidele si restul de alune caju si se prajesc 2 minute,
amestecand frecvent. Se presara alunele si stafidele peste biriyani. Se orneaza cu frunze de patrunjel, rondele
de castravete si fasiute de ardei gras.
Creveti crocanti cu susan
Posted by Radu Popovici in March 20th, 2009
Posted in: Culinaria, Retete Thailandeze
Tags: bucatarie asiatica, bucatarie thailandeza, creveti, ghimbir murat, pasta thailandeza rosie de curry,
patrunjel, sos de peste, susan
Este o reteta extrem de simpla si de rapida, care ofera un antreu gustos si crocant. Crevetii se pot servi
inmuiati intr-un castronel de sos iute, pe piata gasindu-se atat sosuri de ardei iute picante, cat si dulci. Cel mai
potrivit ar fi sosul thailandez pentru fructe de mare, care se gaseste in supermarketuri.

Bucatarie: thailandeza
Dificultate: usor
Cantitate: 4 portii
Timp de preparare: 10 minute
Timp de gatit: 15 minute

Ingrediente:
20 de creveti medii, prefierti, circa 350-400 g in total, decorticati, dar cu cozile intacte
60 g faina care creste singura
3 linguri de seminte de susan
1 lingurita de pasta rosie de curry
1 lingura sos de peste
60 ml apa
ulei, pentru prajit
sos thailandez picant, pentru fructe de mare, pentru servit
cateva frunze de patrunjel proaspat, pentru servit
feliute de ghimbir murat (optional), pentru servit

Instructiuni:
Se decorticheaza crevetii, lasand cozile intacte. Se spala bine si se sterg prin tamponare cu prosoape de hartie.
Se incinge o craticioara, la foc mediu. Se adauga semintele de usan si se prajesc, fara ulei, pana ce incep sa se
rumeneasca si sa-si dezvolte aroma (circa 1 minut).
Se combina intr-un castron faina cu semintele de susan prajite. Se amesteca in alt castron pasta de curry, sosul
de peste si apa, pana se obtine un lichid omogen. Se adauga, treptat, lichidul in mixtura de faina si seminte de
susan. Se amesteca permanent, pana se obtine un aluat destul de gros.
Se incinge uleiul intr-un wok, sau intr-o tigaie mare. Trebuie sa se formeza un strat, pe fundul wok-ului, cu
grosimea de 3-4 cm. Tinand crevetii de coada, se inmoaie in aluat, unul cate unul, dupa care se lasa sa cada in
uleiul fierbinte. Se prajesc 2-3 minute, pana ce se rumenesc si se fac crocanti. Se scurg pe prosoape de hartie
si se aranjeaza pe farfurii, alaturi de feliute de ghimbir murat, sos picant si orez fiert, cu bob lung. Se orneaza
cu frunze de patrunjel si se servesc imediat.
Daca nu gasiti pe piata pasta thailandeza rosie de curry, o puteti inlocui oarecum aproximativ cu 1 lingurita
de pasta de ardei iute amestecata cu 1/4 lingurita de coaja rasa de limeta, 1/4 lingurita de seminte de chimen
macinate, 1/2 lingurita de seminte de coriandru macinate, 1/4 lingurita de praf de ghimbir si 1/4 lingurita de
praf de usturoi.
Creveti crocanti cu sos picant
Posted by Radu Popovici in November 20th, 2009
Posted in: Culinaria, Retete Singaporeze
Tags: ardei iute, bucatarie asiatica, bucatarie singaporeza, ceapa verde, coriandru, creveti, ghimbir, orez, sos
de soia, suc de lamaie, usturoi, zahar brun

Iata o reteta foarte simpla si extrem de rapida care se face aproape batand din palme, daca aveti la indemana
orezul deja fiert. Este usoara, incitant de gustoasa, foarte buna pentru un pranz usor si bine echilibrat.

Bucatarie: singaporeza
Dificultate: usor
Cantitate: 2 portii
Timp de preparare: 10 minute
Timp de gatit: 5 minute
Ingrediente:
250 g creveti cruzi, decorticati si curatati
un praf de sare
3 linguri de ulei de alune
2 catei de usturoi, tocati marunt
1 lingurita de ghimbir, tocat marunt
cateva picaturi de sos de ardei iute (Tabasco merge foarte bine)
1/2 ardei iute rosu, curatat de seminte si tocat marunt
2 fire de coriandru (sau patrunjel), tocat
1 1/2 lingura de sos de soia dark
1 1/2 lingura de suc de lamaie
1/2 lingura de zahar brun
1 ceapa verde, tocata marunt
orez fiert, pentru servit
Instructiuni:
Se prepara sosul batand impreuna, cu o furculita, sosul de soia, sosul de ardei iute, sucul de lamaie si zaharul.
Se adauga apoi ceapa verde si se pune deoparte.
Se incinge o tigaie mare, la foc iute, si se adauga uleiul. Cand acesta este incins, se adauga crevetii si se
prajesc 1 minut, amestecand continuu pana ce se fac roz la culoare si sunt aproape gatiti.
Se scurge uleiul din tigaie, lasand doar circa 1 lingura. Se adauga usturoiul, ghimbirul si ardeiul iute si se
gatesc 30 de secunde.
Se adauga coriandrul si se gatesc ingredientele 1-2 minute, pana ce crevetii sunt complet gatiti iar usturoiul
incepe sa se rumeneasca.
Se servesc crevetii imediat, cu sosul picant pe post de dip, alaturi de orez fiert.
Sfaturi:
Ati vazut ca imi plac mult crevetii. Sunt relativ scumpi, dar se gatesc repede, sunt usori si sanatosi si au un
gust deosebit. Cea mai buna varianta descoperita de mine dupa cateva incercari sunt cozile de creveti
congelate care se gasesc la Mega Image, in pungi de 500 g. Costul unei astfel de pungi este de 26 lei; nu este
tocmai o pleasca, dar este cea mai rentabila solutie pe care o puteti gasi. In plus, capetele au fost indepartate,
adica ceva ce oricum ati fi aruncat, iar crevetii sunt deja curatati de maruntaie (mica vinisoara neagra din
interior).
Creveti provensali
Posted by Radu Popovici in April 13th, 2010
Posted in: Culinaria, Retete Franceze
Tags: ansoa, ardei iute, bucatarie franceza, bucatarie mediteraneana, bucatarie provensala, busuioc, ceapa,
creveti, fenicul, orez, piper, portocala, rosii, sofran, telina, ulei de masline, usturoi

Va era dor de creveti? Mie da, mai ales dupa atata pui si porc, substitutele mele de miel. Am ales o reteta
interesanta, parte a unei bucatarii exceptionale, cea provensala. Provence este o provincie situata in sudul
Frantei, renumita pentru bucataria sa cu puternice accente mediteraneene. Este o reteta robusta, traditionala,
care se prepara rapid si se dovedeste, in final, a fi satioasa si usoara in acelasi timp.

Buctrie: francez
Dificultate: uor
Cantitate: 2 porii
Timp de preparare: 10 minute
Timp de gtit: 20 minute
Ingrediente:
1 lingura de ulei de masline extra virgin
1 ceapa, tocat
2 fileuri de ansoa, bine scurse i taiate bucatele
1 ardei iute uscat mic, pisat
2 catei de usturoi, pisati
1/2 cutie de rosii tocate, circa 200 g
2 tulpini de telina, curatate si tocate
60 ml fond de peste, sau de legume (sau supa preparata din cubulete de concentrat)
1 lingurita de seminte de fenicul
coaja rasa fin si sucul de la 1/2 portocala
1/2 linguri de firioare de ofran
160 g orez cu bob lung
250 g creveti cruzi, decorticati
sare
piper negru, macinat
frunze proaspete de busuioc, pentru servit
Instruciuni:
Se incinge uleiul ntr-o tigaie mare, neaderent, prevazut cu un capac ermetic. Se adauga ceapa, telina,
ardeiul iute si usturoiul si se gtesc la foc mediu, amestecand ocazional, timp de 5 minute, sau pana cand
vegetalele se fac moi, dar nu se rumenesc.
Se adauga rosiile, cu suc cu tot, fondul, semintele de fenicul, buctelele de ansoa, coaja si sucul de portocala;
se asezoneaza cu sare si piper. Se da n clocot, amestecand, apoi se micsoreaza flacara si se acopera pe
jumtate tigaia. Se fierbe ncet, timp de 12 minute.
Intre timp, se sfarama firisoarele de sofran. Se pune pe foc oala cu apa clocotita. Se adaug orezul si sofranul,
se sareaz si se fierbe 10-12 minute, sau conform instructiunilor de pe ambalaj, pana se face fraged.
Se da sosul de rosii din nou n clocot. Se adauga crevetii, se acoper ermetic tigaia si se gatesc, la foc mic,
timp de 3-4 minute, sau pan ce sunt facuti. Nu se gatesc mai mult, caci se intaresc. Se adauga busuiocul tocat
si se amesteca.
Se scurge orezul i se mparte ntre 4 boluri. Se pun deasupra creveii cu sosul de rosii. Se orneaz cu frunze
de busuioc si se servesc imediat.
Gamberi fritti in padella
Posted by Radu Popovici in July 8th, 2010
Posted in: Culinaria, Retete Italiene
Tags: bucatarie italiana, bucatarie mediteraneana, creveti, Gamberi fritti in padella, paine, pasta de rosii,
patrunjel, piper, sare, ulei de masline, usturoi, vermut, vin alb
Aceasta reteta are si varianta video

Pe limba noastra: creveti prajiti in tigaie. Ce poate fi mai simplu, mai rapid si mai delicios de atat? Cred ca nu
foarte multe lucruri. Mai ales in modul in care este conceputa aceasta reteta robusta si deosebit de gustoasa:
crevetii sunt aromati cu usturoi si vermut, iar pasta de rosii este baza sosului care ii acopera cu o patura
delicioasa de arome.

Bucatarie: italiana
Dificultate: usor
Cantitate: 2 portii
Timp de preparare: 10 minute
Timp de gatit: 5 minute
Ingrediente:
12 creveti (circa 250 g in total), decorticati sau nu, la alegere
2 linguri de ulei de masline extra virgin
2 catei de usturoi, tocati marunt
60 ml vermut alb
1 1/2 lingura de pasta de rosii
sare
piper negru, proaspat macinat
patrunjel tocat, pentru ornat (optional)
paine proaspata, pentru servit
Instructiuni:
Se incinge uleiul intr-o tigaie mare. Se adauga crevetii si se amesteca la foc mediu, pana ce incep sa se faca
roz-portocalii la culoare.
Se presara cu usturoi si se amesteca, apoi se adauga vermut si se da in clocot, amestecand constant, astfel ca
aromele de usturoi si vermut sa fie absorbite de creveti.
Dupa 2 minute se adauga pasta de rosii, sare si piper si se amesteca pana ce crevetii sunt uniform acoperiti de
sos. Se servesc presarati cu patrunjel, alaturi de paine proaspata si vin alb, sec si rece.
Sfaturi:
Italienii spun ca reteta poate folosi atat creveti decorticati, cat si din cei cu cochilie, intregi sau doar cozi de
creveti. In general crevetii de dimensiuni mari sunt preparati intregi, caci arata mai spectaculos. Cei care vor
sa evite curatarea crevetilor inainte de a fi gatiti se vor lupta insa cu cochiliile pline de sos, atunci cand vor
manca preparatul. Sfatul meu este sa folositi creveti decorticati, caci se mananca mai usor.
Maioneza - scurt istoric, preparare i sosuri derivate
Posted by Radu Popovici in January 24th, 2010
Posted in: Culinaria, Feed Me Tender, Retete Franceze, Retete Romanesti
Tags: bucatarie franceza, bucatarie romaneasca, galbenus, Mahon, maioneza, Mayenne, Menorca, moyeu,
mustar, otet, ou, piper, salsa mahinesa, sare, suc de lamaie, ulei de floarea-soarelui, ulei de masline
Wikipedia susine c reeta maionezei a fost adus n Frana din oraul Mahon, din insula Menorca, dup
victoria obinut de francezi asupra englezilor, n 1756. Conform acestei istorii sosul era numit originar salsa
mahonesa (aa cum i se spune i astzi n Menorca), devenind abia apoi maionez, popularizat fiind de
francezi.

Larousse-ul gastronomic francez sugereaz c: Maioneza este, n opinia noastr, o corupere a termenului
moyeunaise, derivat din moyeu, din franceza veche, care nsemna glbenu de ou.
Sosul i-ar fi putut cpta numele dup Carol de Lorena, duce of Mayenne, pentru c a pierdut timpul nainte
de btlia de la Arques, n care a fost nfrnt, mncndu-i pe ndelete puiul cu acest sos rece.
Dup Oxford English Dictionary, cuvntul maionez i-a fcut debutul n limba englez abia n anul 1841.
DEX-ul indic pentru cuvntul romnesc o etimologie francez (mayonnaise).

Maioneza este o emulsie simpl de glbenu de ou cu ulei, oet, sare i piper. Secretul reuitei const n a
aduce toate ingredientele i ustensilelor la temperatura camerei i a o prepara fr grab.
Varianta manual
Ingrediente (pentru 375 ml):
1 galbenus de ou
1 lingur de mutar
sare
piper negru, proaspt mcinat
150 ml ulei de msline
150 ml ulei de floarea-soarelui
2 lingurie de oet de vin alb, sau suc de lmie
Se pune un ervet mpturit sub castronul n care se lucreaz, ca s-l menin fix. Cu un tel n form de par
se bate glbenuul cu mutar, sare i piper pn ce se obine o consisten omogen.
Se adaug uleiul pictur cu pictur la nceput, pn ce maioneza se leag i ncepe s se ngroae, apoi se
adaug n fir continuu.
Se adaug apoi oetul puin cte puin, amestecnd bine dup fiecare tran, ca emulsia s fie perfect. Se
potrivete de sare i piper.
Varianta mecanic
Mixerul permite o preparare mai rapid i un risc sczut de a o tia, cci viteza faciliteaz formarea emulsiei.
Trebuie s folosii ns 1 ou ntreg n loc de 1 glbenu, cci albuul ajut la stabilizarea emulsiei. Asocierea
vitezei cu albuul face o maionez mai uoar i pufoas.
Ingrediente (650 ml)
1 ou
1 lingur de mutar alb
250 ml ulei de msline
2 lingurie de oet
sare
piper
250 ml ulei de floarea-soarelui
Se pun n mixer, sau blender, mutarul i oul. Cu maina funcionnd, se toarn uleiul de msline n fir
continuu.
Cnd melanjul s-a ngroat, se adaug oet, sare i piper. Se amestec bine.
Cu motorul mergnd se adaug uleiul de floarea-soarelui, mrind viteza atunci cnd maioneza prinde o
culoare mai deschis. Se potrivete de sare i piper.
Trucuri:
Cnd se prepar manual
Ca s obinei o maionez mai uoar, adugai, dup ce ai terminat cu uleiul, 1-2 linguri de ap, sau sifon i
amestecai-o bine. Dup aceea adugai oetul.
Dac ingredientele sau materialul sunt prea reci, sau dac uleiul este adugat prea repede, maioneza se taie i
prezint un aspect grunos. Nu o aruncai, cci putei s o recuperai.
Amestecai 1 lingur de ap rece, sau de oet de vin alb, cu puin maionez, apoi incorporai aceast mixtur
n restul de maionez.
Cnd se prepar mecanic
Dac maioneza se taie, adugai 1 glbenu de ou, apoi procesai cu motorul la vitez maxim pn ce
emulsia se restabilete.
Sosuri derivate din maionez:
Aioli: se nlocuiete mutarul cu 4 cei de usturoi pisai i se adaug 1 linguri de sare mai grunjoas. Se
servete cu pete rece, ou sau cruditi.
Alsacian: este o maionez preparat cu glbenuuri fierte, cu adaus de smntn dulce (de fric) sau fond,
ceap verde, capere, ptrunjel, tarhon, busuioc. Se servete la carne fiart i fierbinte de vit, pui sau pete.
Andaluz: adugai 2 cei de usturoi pisai i 2 linguri de ardei grai verde i rou, tiai cubulee mici. Se
servete cu pete fript pe grtar.
Calypso: maionez amestecat cu ketchup, hrean, coniac, zahr. Se utilizeaz la cocktailuri.
Chantilly: se incorporeaz 4 linguri de smntn btut. Se servete cu legume reci i pete poat. Exist i
variante de sos Chantilly derivate din sos Hollandaise, folosite la deserturi.
Mayonnaise Colle: este o maionez n care s-a incorporat gelatin i este folosit la decorarea preparatelor
reci (pete, ou, legume).
Maionez cu iaurt: se incorporeaz n maionez iaurt i verdeuri. Se servete din sosier, la preparatele reci
din pete.
Maionez cu verdeuri: se incorporeaz ptrunjel i tarhon, sau hasmauchi, tocate mrunt. Se servete cu
carne de pasre, sau carne preparat pe grtar.
Maionez verde: se incorporeaz spanac i ceap oprite, frunze de nsturel, ptrunjel, tarhon i, opional,
hasmauchi. Se servete la antreuri, ou, pete, carne.
Pescresc: maionez cu ceap, praz, usturoi, anoa i mrar. Se servete, aa cum arat i denumirea, mai ales
alturi de preparate din pete.
Ravigote: maionez cu castraveciori murai, ceap, ptrunjel sau tarhon, ap mineral sau sifon. Se servete la
preparate din ou, pete, pui, legume.
Rmoulade: include anoa, castraveciori murai, capere i verdeuri aromate. Se servete alturi de preparate
reci.
Riviera: pleac de la maioneza verde, la care adaug o mixtur de unt btut cu murturi, capere i anoa
tocate. Este un sos mai gros, folosit ca spread (se ntinde pe sandviuri) i alturi de ou, pete i friptur
rece de viel, vit sau porc.
Tartar: este o maionez preparat din glbenuuri de ou fierte tari, la care se adaug murturi, capere i
verdeuri ca ptrunjel, arpagic (chive) i tarhon. Se servete cu preparate reci.
Marinada pentru carnea de miel
Posted by Radu Popovici in April 3rd, 2010
Posted in: Culinaria, Retete Romanesti
Tags: bucatarie romaneasca, cimbru, herbes de Provence, miel, miere, mustar, oregano, Pasti, piper,
portocala, rozmarin, sare, ulei de masline, usturoi, vin
Cum foarte multa lume gateste miel astazi si maine, va recomand o marinada interesanta si aromata,
indeajuns de traditionala ca sa se potriveasca cu ceea ce mancam de obicei de Pasti, dar si cu o mica nota mai
neobisnuita, ca sa merite cat de cat atentia dvs.

Gustul marinadei este rotund, cu mici accente picante si dulci-acrisoare, si cu o nota fina, sarat-amaruie.
Puteti interveni indreptand gustul si aroma pe directia dorita de dvs.suplimentand unele dintre ingrediente:
usturoiul, piperul, mierea, etc.
Ingrediente:
2 lingurite de coaja rasa de portocala
2 linguri de mustar
1 lingura de miere
4 catei de usturoi, dati prin razatoare
3 linguri de amestec Herbes de Provence
1 lingurita de piper negru, proaspat macinat
1 lingurita de sare
2 linguri de ulei de masline
suc de portocala (pentru cantitate vezi mai jos, VARIANTE)
vin (pentru cantitate vezi mai jos, VARIANTE)
Precizari:
Cantitatile din reteta corespund unei marinade potrivite pentru o pulpa de miel de circa 3 - 3,5 kg. Vinul poate
fi alb sau rosu, sec sau demi-sec. Cu cat este mai aromat, cu atat mai bine. Daca golositi vin dulce, reduceti
cantitatea de miere la jumatate.
Daca nu aveti herbes de Provence folositi un amestec de verdeturi uscate, cum ar fi cimbru, oregano,
rozmarin, salvie, busuioc.
Instructiuni:
Se amesteca intr-un castron mustarul cu miere, sare, coaja rasa de portocala, piper, Herbes de Provence,
usturoi si ulei de masline. Dupa ce mixtura este omogena, se adauga sucul de portocale si vinul si se amesteca
pana ce marinada este omogena.
Marinati carnea peste noapte, apoi gatiti-o pe gratar, la cuptor, sau sub grill-ul din cuptor
Variante:
Daca doriti sa obtineti un rub (o pasta cu care sa frecati carnea) adaugati circa 1/4 cana cu suc de portocale
si 1/4 cana cu vin. Cantitatile sunt date aproximativ, importanta este consistenta marinadei, asa ca adaugati
partea lichida in cantitatea pe care o simtiti ca este cea potrivita.
Daca doriti o marinada lichida, adaugati circa 1/2 cana cu suc de portocale si 1 cana cu vin.
Marinad pentru grtar
Posted by Radu Popovici in May 1st, 2009
Posted in: Culinaria, Retete Chinezesti
Tags: bucatarie chinezeasca, frigarui, gratar, limeta, marinada, piper alb, sos de soia, ulei de susan, usturoi,
vin, zahar brun
Cum zilele acestea mult lume trebluiete n jurul grtarelor, m-am gndit s v ofer o reet interesant.
Vei putea prepara o marinad excelent pentru carnea de pasre, porc i vit. Provenind din buctria
chinez, aceast marinad folosete ingrediente uor de gsit pe piaa noastr i d gust i arom cu totul
deosebite.


Carnea poate fi tiat buci mai mari (felii pentru friptur), sau mai mici (cubulee pentru frigrui, ori fiue
pentru tras la tigaie). Se poate servi alturi de legume gratinate, cartofi preparai n orice fel dorii, salat de
cerdeuri crocante etc.
Ingrediente: pentru 800 g - 1 kg de carne, adic 4 porii
2-3 linguri de sos de soia
2 linguri de vin alb, sec
4 cei de usturoi, dai prin rztoare
1 linguri de piper alb, mcinat (sau 1 - 1 1/2 de piper negru, mcinat)
1-2 lingurie de ulei de susan (opional)
2 lingurie de zahr brun (sau zahr alb)
coaja ras i sucul de la 1 limet (sau de la 1 lmie)

Instruciuni:
Toate aceste ingrediente se amestec ntr-un castron mare, pn se dizolv zahrul. Se adaug carnea, se
amestec bine, se acoper castronul cu film alimentar i se pune n frigider unde se las minim 1 or, cel mai
bine peste noapte. Dac putei, din cnd n cnd mai amestecai n castron ca s asigurai crnii un contact ct
mai bun i mai uniform cu marinada.
Carnea se frige pe grtar, sau sub grill-ul ncins al cuptorului, sau n tigaie, cu puin ulei. Ct timp se gteste,
umezii-o din cnd n cnd cu marinada rmas n castron, ca s se pstreze suculent i aromat.
Dac gtii carnea pe grtar, putei aeza lng, peste i chiar dedesuptul, ei cteva crengue de rozmarin,
cimbru, salvie sau oregano, pentru un plus de arom. n acest caz v-ai deprta de tradiia i gustul chinezesc,
dar obinei ceva interesant i dai reetei o not mai personal.
Cteva cuvinte despre ingrediente:
- sosul de soia nu trebuie s fie din varietatea indonezian kecap manis; acesta este dulce i ar schimba
gustul. Dac l folosii totui, adugai n marinad 1/2 linguri de sare i omitei zahrul. Folosii, cel mai
bine, un sos de soia preponderent srat, cum sunt cel chinezesc, vietnamez, thailandez sau japonez.
- vinul sa fie sec i alb, pentru a nu altera culoarea i gustul. Dac folosii vin dulce, omitei o parte din zahr.
- uleiul de susan trebuie s fie din cel preparat din semine prjite de susan, adic de culoare brun, intens
aromat. Acest ulei nu este folosit pentru prjit (dect combinat cu un alt ulei, inodor, cum este cel de floarea-
soarelui, de porumb, alune etc.). Uleiul brun de susan este un condiment.
- zahrul brun este mai sntos i are gust mai bogat, un pic caramelizat. Poate fi nlocuit cu zahr obinuit,
dei acesta are gust diferit. Diferena este ns mic n cazul acestei reete.
Nasi Goreng
Posted by Radu Popovici in March 17th, 2009
Posted in: Culinaria, Retete Indoneziene
Tags: bucatarie asiatica, bucatarie indoneziana, castravete, ceapa verde, creveti, Nasi Goreng, orez, oua, pui,
retete, rosii, sambal oelek, sos de soia, usturoi
Aceasta reteta are si varianta video.
In indoneziana si malaeziana, nasi inseamna orez gatit, iar goreng inseamna prajit. Nasi Goreng este,
probabil, cea mai cunoscuta reteta indoneziana. Exista in multe variante, iar cea de fata este cea mai populara.

Bucatarie: indoneziana
Dificultate: usor
Cantitate: 4 portii
Timp de preparare: 10 minute
Timp de gatit: 20 minute

Ingrediente:
3 linguri de ulei de alune (sau de floarea-soarelui, sau porumb)
2 lingurite de sambal oelek (sau pasta de ardei iuti)
2 catei de usturoi, pisati
1 piept de pui, circa 300 g, taiat cubulete
12 creveti medii cruzi (sau fierti), circa 200 g in total, decorticati
3 cepe verzi, tocate
500 g orez fiert, rece
2 linguri de sos de soia
4 oua
2 rosii taiate feliute
1/2 castravete, taiat rondele

Instructiuni:
Se incinge un wok, se adauga 2 linguri de ulei si se lasa sa se incinga. Se adauga 1 lingurita de sambal oelek
si carnea de pui. Se prajesc 3 minute, pana ce carnea de pui incepe sa se rumeneasca.
Se adauga crevetii si restul de pasta sambal oelek si se continua gatitul alte 3 minute.
Se adauga ceapa verde, usturoiul si orezul fiert. Se gatesc ingredientele alte 5 minute, amestecand ocazional,
pana ce orezul este bine incins. Se adauga sosul de soia si se amesteca bine. Se scoate mixtura de orez din
wok si se pune deoparte, la cald.
Se fac ouale ochiuri, unul cate unul, in uleiul ramas. Se aranjeaza nasi goreng pe farfurii, in forma de cupola;
deasupra se asaza cate un ou si se orneaza cu feliute de rosie si rondele de castravete.
Paella cu fructe de mare
Posted by Radu Popovici in April 1st, 2009
Posted in: Culinaria, Retete Spaniole
Tags: ardei, boia, bucatarie spaniola, calamari, creveti, mazare, orez, paella, piper, rosii, scoici, sofran, ulei de
masline
Este o specialitate valenciana (probabil adoptata de la arabi), dar populara in intreaga Spanie. Se poate folosi
si orez pentru risotto. Exista foarte multe variante de paella, vezi amanunte aici.

Bucatarie: spaniola
Dificultate: mediu
Cantitate: 4 portii
Timp de preparare: 20 minute
Timp de gatit: 1 ora

Ingrediente:
4 1/4 cani cu fond de legume (poate fi preparat din cubulete de concentrat)
400 g scoici decongelate
sare (optionala in cazul in care bulionul se prepara din cubulete de concentrat)
piper negru, macinat
4 linguri de ulei de masline extra virgin
1 ardei gras rosu, de dimensiune medie, curatat si taiat bucatele
250 g calmari, taiati bucatele
400 g creveti medii, prefierti (de culoare roz), decorticati
3 rosii medii, decojite, curatate de seminte si tocate
1 lingurita de boia dulce
1/2 lingurita de firisoare de sofran
1/4 cana cu boabe de mazare decongelate
2 cani cu orez cu bob scurt, sau mediu

Instructiuni:
Se prajesc intr-o tigaita firisoarele de sofran la foc mic, fara ulei, pana ce se inchid la culoare. Se piseaza apoi
intr-o piua.
Intr-o tigaie mare se incinge uleiul, la foc mic. Se adauga ardeiul si se gateste 3 minute, amestecand frecvent
pana ce incepe sa se rumeneasca. Se adauga bucatelele de calmar si se gatesc 5 minute, amestecand constant
si racaind bine tigaia.
Se micsoreaza focul la mediu-mic si se adauga rosiile si putina sare, amestecand din cand in cand, circa 10-15
minute, pana ce rosiile se inchid putin la culoare, iar mixtura capata o textura pastoasa.
Se apasa rosiile cu fundul lingurii, ca sa se sfarame cat mai mult si sa se integreze in sos. Se adauga boiaua si
sofranul, amestecand cateva secunde.
Se adauga fondul si mazarea. Se da mixtura in clocot si se fierbe timp de 10 minute. Se gusta si se potriveste
de sare si piper.
Se mareste flacara, se da mixtura in clocot si se adauga orezul, presarandu-l. Cu o lingura de lemn se da o
roata prin tigaia, ca sa se verifice daca orezul este distribuit in mod egal. Nu se mai amesteca dupa aceea.
Se gateste orezul, fara a acoperi tigaia, timp de 10 minute, la foc iute. Se face apoi flacara mica si se gateste
orezul alte 8 minute, pana ce tot lichidul este absorbit, iar orezul este gatit, dar ferm.
Se ia tigaia de pe foc, se acopera cu prosoape de hartie si se lasa la odihna, 5-10 minute.
Intre timp, se incinge putin ulei intr-o alta tigaie, se adauga scoicile si se prajesc 4 minute, amestecand
ocazional. Se adauga apoi crevetii si se continua 1 minut, pana ce scoicile sunt facute, iar crevetii sunt
fierbinti.
Se adauga scoicile si crevetii in tigaie la sfarsitul celor 5-10 minute de pauza, asezandu-i peste orez. Se
serveste paella.
Porc dulce-acrisor
Posted by Radu Popovici in October 2nd, 2009
Posted in: Culinaria, Retete Chinezesti
Tags: ardei gras, bucatarie asiatica, bucatarie chinezeasca, ceapa, ceapa verde, ghimbir, limeta, morcov, orez,
otet de orez, patrunjel, piper alb, porc, sos de rosii, sos de soia, ulei de susan, usturoi, vin de orez, zahar
Aceasta reteta are si varianta video.

Chinezii asociaza de obicei combinatie de gusturi dulce-acrisor mai curand cu pestele, decat cu carnea rosie
sau cea de pasare. Totusi, aceasta reteta cantoneza, atat in varianta cu carne de porc cat si in cea cu carne de
pui, este extrem de populara in restaurantele chinezesti din Occident.

Bucatarie: chinezeasca
Dificultate: usor
Cantitate: 4-6 portii
Timp de preparare: 10 minute
Timp de gatit: 20 minute plus marinare
Ingrediente:
700 g carne slaba de porc (file sau cotlet), taiata cubulete
5 linguri ulei de alune (sau de floarea-soarelui)
4 catei de usturoi, tocati marunt
3 cm de radacina proaspata de ghimbir, tocata marunt
2 ardei grasi rosii, curatati si tocati
1 ceapa, feliata
1 morcov mare, taiat rondele subtiri
2 lingurite ulei de susan
4 fire de ceapa verde, tocate
6 lingurite sos de soia
1/4 lingurita de piper alb, macinat
1/2 lingurita de sare
1 lingura de vin de orez (sau vin alb, sec)
5 linguri de otet de orez
4 linguri de zahar brun
6 linguri de sos de rosii
2 limete, coaja rasa si sucul de la
frunze de patrunjel (sau de coriandru), pentru ornat
orez fiert, pentru servit
Instructiuni:
Se combina intr-un castron jumatate din sosul de soia cu vinul de orez, piperul alb, sarea si 1 lingurita de ulei
de susan. Se amesteca bine si se marineaza carnea de pui in aceasta mixtura timp de minim 30 de minute.
Pentru a prepara sosul dulce acrisor (variind cantitatile de otet, zahar si sos de rosii se poate obtine un sos cu
gust mai intens, sau mai usor) se incinge otetul intr-o tigaie si se adauga zaharul, restul de sos de soia, sucul
de limeta si sosul de rosii. Se amesteca bine pana ce se dizolva zaharul, apoi se pune deoparte.
Intr-un wok fierbinte (sau intr-o tigaie mare si adanca) se incing 3 linguri de ulei si se stir-fry cubuletele de
porc pana ce incep sa se rumeneasca uniform, dupa preferinta, intre 12-17 minute. Se prajeste carnea in 2
transe, daca este nevoie. Se ia wok-ul de pe foc.
Intr-un wok curat, sau o tigaie mare, se incinge uleiul ramas si se calesc usturoiul si ghimbirul pana ce incep
sa miroasa. Se adauga ardeii grasi, ceapa si morcovul si se gatesc 2 minute. Se adauga cubuletele de carne si
se gatesc 1 minut, amestecand constant.
Se adauga sosul dulce-acrisor si restul de ulei de susan, impreuna cu ceapa verde tocata.
La final, se presara in mancare coaja rasa de limeta, se amesteca rapid, se ia wok-ul de pe foc si se acopera. Se
lasa astfel 5 minute, ca sa infuzeze aromele. Se serveste mancarea alaturi de orez fiert, ornata cu cateva frunze
de patrunjel.
Substituenti
Posted by Radu Popovici in February 9th, 2009
Posted in: Feed Me Tender
Tags: anason, antonica, arpagic, boia, cardamom, cassia, chimen, chimen negru, coriandru, cuisoare,
curcuma, hrean, ienibahar, lemongrass, limeta, limeta kafru, maghiran, menta, nasturel, nucsoara, oregano,
rozmarin, salota, salvie, scortisoara, sofran, susan, tamarind, wasabi
Unele ingrediente sunt greu, sau practic imposibil de gasit pe piata romaneasca. Ele pot fi substituite cu ceea
ce se gaseste in mod regulat. Bineinteles, substituentii nu pot avea gustul si aroma identice cu originalele,
dar va vor oferi o aproximatie mai mult decat decenta.

Anason: seminte de fenicul (este totusi mai dulce ca anasonul si are o aroma mai slaba) sau tarhon sau
chimen.
Antonica: patrunjel sau tarhon.
Boia iute: sos iute combinat cu oregano si chimen.
Busuioc: oregano, sau cimbru.
Arpagic: ceapa verde, sau praz.
Cardamom negru: parti egale de scortisoara si nucsoara.
Chimen negru: cantitate tripla de chimen.
Chimion turcesc: cantitate egala de chimnen.
Coaja de nucsoara: cantitate sporita cu 20% de nucsoara.
Coriandru (frunze): patrunjel.
Cuisoare: cantitate egala de ienibahar.
Curcuma (pudra): seminte de mustar macinate, plus un pic de sofran.
Frunze de limeta kafru: foi de dafin cu suc de limeta.
Galangal: poate fi substituit cu o cantitate echivalenta ghimbir amestecat, plus seminte de anason, sau de
fenicul.
Lemongrass: poate fi inlocuita cu zeama de lamaie si putin ghimbir proaspat, cca. 1/2 lingura pentru o
tulpina de iarba de lamaie. Un alt substituent poate fi coaja de limeta cu putina zeama de limeta si piper.
Ienibahar: parti egale din scortisoara, cuisoare, nucsoara si piper negru, toate macinate.
Maghiran: busuioc sau cimbru.
Menta: busuioc, maghiran sau rozmarin.
Nasturel: poate fi substituit cu cantitatea echivalenta de salata, la care se adauga piper negru si frunze de
ceapa.
Oregano: cimbru, sau busuioc.
Rozmarin: cimbru, tarhon sau cimbrisor.
Salvie: maghiran, cimbru.
Salota: cantitate egala de ceapa dulce, rosie sau alba.
Scortisor (cassia): parte egala de scortisoara.
Seminte de coriandru: cantitate egala de chimen sau chimion turcesc.
Seminte de fenicul: anason, sau amestec de seminte chimen cu fenicul, sau seminte de chimen cu frunze de
menta.
Sofran: curcuma, cantitate de 4 ori mai mare (doar pentru culoare, nu si pentru aroma), sau sofranel (cantitate
de 8 ori mai mare, dar gustul este inferior).
Susan: seminte de floarea soarelui, sau de in alb.
Tamarind: se poate inlocui cu cantitatea echivalenta de sos Worcestershire amestecat cu putin suc de lamaie.
La nevoie, poate fi folosit un amestec de suc de lamaie, sare, zahar brun si piper negru.
Rasasfur
Din cate stiu eu, exista mai multe variante de rasasfur, functie de condimentele utilizate la asezonare. In
principiu, o varianta de rasasfur de vitel ar putea fi aceasta (pentru 4 portii):
800 g muschi de vitel, taiat felii subtiri
1 ceapa mare, tocata marunt
100 g suc de rosii
4-5 linguri de ulei de masline
1 catel de usturoi, tocat marunt
1/2 lingurita de seminte de chimen, macinate
1/2 lingurita de boabe de coriandru, macinate
sare
piper
frunze de coriandru (sau de patrunjel), pentru ornat
Se bat feliile de carne cu un ciocan de snitele, dupa care se taie julienne.
Se incinge uleiul intr-o tigaie, se adauga carnea si se prajeste la foc iute 5-10 minute, pana se rumeneste. Se
scoate carnea din tigaie si se pastreaza la cald.
Se adauga in tigaie ceapa si se caleste 3-4 minute, pana se inmoaie si incepe sa se faca aurie. Se readuce
carnea in tigaie, se adauga condimentele si sucul de rodii si se amesteca bine. Se gateste 1-2 minute,
amestecand bine ingredientele.
Se orneaza cu frunze de coriandru si se serveste. Rasasfurul de pui se condimenteaza si cu suc de lamaie, de
exemplu. Cand ai terminat de gatit, poti regla gustul final, cum iti place, cu sare, piper, pasta de ardei iute, suc
de lamaie, boia iute/dulce, otet balsamic, sumac (daca gasesti).
De obicei, carnea de vita este foarte atoasa (cel putin pe piata noastra). Cea de vitel este mai frageda, dar daca
vrei sa sufli si in iaurt, o poti marina (dupa ce o bati cu ciocanul de snitele) peste noapte in vin, suc de lamaie
sau otet (este neaparata nevoie de un component acid care sa-i distruga putin fibra) cu sare, piper si putin
usturoi. A doua zi scurgi bine carnea si o tai fasiute. Dupa aceea urmezi reteta.
Asta este ceea ce-mi aduc aminte acum, pe moment. O sa ma uit acasa in vreo doua carti si voi reveni cu
completari, daca va fi nevoie.
Chiftelute de pui cu susan
PostedbyRaduPopoviciinSeptember7th,2010
Postedin:Culinaria,ReteteChinezesti
Tags:amidon,ardeiiute,bucatarieasiatica,bucatariechinezeasca,chiftele,chiftelute,migdale,ou,piperalb,pui,
Singer,sosdesoia,soshoisin,susan,usturoi

Imi place mult susanul, de aceea nu am rezistat tentatiei de a prepara aceste chiftelute, mai ales ca eram
dornic sa probez la lucru si noua mea jucarie, mivul robot de bucatarie Singer Multi 2 in 1, cumparat cu doar
o zi inainte. Reteta este simpla, rapida si foarte buna la gust. Este o gustare sau antreu foarte potrivita pentru
masa de duminica impreuna cu familia.

Bucatarie: chinezeasca
Dificultate: usor
Cantitate: 2 portii
Timp de preparare: 10 minute plus racire
Timp de gatit: 10 minute
Ingrediente:
175 g piept de pui dezosat, fara piele, taiati bucati
2 catei de usturoi, zdrobiti
2,5 cm bucata de ghimbir, decojit si ras
1 albus de ou
1 lingurita de amidon
25 g migdale, decojite si tocate grosier
4 linguri de seminte de susan
120 ml ulei de arahide (sau de floarea-soarelui)
2 linguri de sos hoisin
1 lingura de sos dulce de ardei iute
3 linguri de sos de soia
sare
piper alb, macinat
frunze proaspete de coriandru (sau patrunjel), pentru ornat
Instructiuni:

Se pun carnea, usturoiul, ghimbirul ras, albusul de ou si amidonul intr-un blender si se proceseaza pana ce se
transforma intr-o pasta omogena.

Se adauga migdale, piper alb si 1 lingura de sos de soia. Se proceseaza alte cateva secunde, apoi se transfera
mixtura intr-un castron.

Cu mainile umede se modeleaza 10-12 bile, aproximativ de dimensiunea unei nuci si se tavalesc prin
semintele de susan. Se pun in frigider circa 15 minute, ca sa se intareasca putin; aceasta perioada de racire le
asigura o textura mai rezistenta pentru momentul in care vor fi prajite in ulei.

Se incinge un wok si se adauga uleiul. Cand acesta este incins se prajesc chiftelele in transe, 3-4 minute,
intorcandu-le regulat pana ce sunt rumenite uniform si facute. Nu se gatesc prea mult, caci se vor usca. Se
scurg pe prosoape de hartie.

Intre timp de prepara sosul amestecand intr-un castronel sosul Hoisin cu sos de ardei iute si restul de sos de
soia. Se servesc chiftelele cu sos, ornate cu frunze de coriandru.
Sfaturi:
Sos Hoisin, sos de soia, sos dulce de ardei iute (sweet chili sauce), amidon si seminte de susan se gasesc in
mai toate supermarketurile.
Pui prajit cu condimente
PostedbyRaduPopoviciinMay23rd,2009
Postedin:Culinaria,ReteteSiriene
Tags:ardeiiute,bucatariearaba,bucatariemediteraneana,bucatariesiriana,ceapaverde,chimion,coriandru,
ghimbir,lamaie,menta,otetbalsamic,piper,pui,semintedepin,stafide,uleidemasline,usturoi

Secretul reusitei acestei retete este sa se gateasca rapid, la foc puternic. Este mai usor de preparat in cantitati
mici, care au contact mai bun cu suprafata fierbinte a tigaii. Cantitatile mari, aglomerate, mai curand se vor
breza decat sa se prajeasca. De aceea, prajiti carnea, daca este nevoie, in transe.

Bucatarie: siriana
Dificultate: usor
Cantitate: 4 portii
Timp de preparare: 2 ore 10 minute
Timp de gatit: 15 minute
Ingrediente:
2 piepti de pui dezosati, fara piele, circa 800 g in total, taiati fiecare in jumatate, pe lungime
1 ardei iute, curatat de seminte si tocat marunt
4 catei de usturoi, feliati subtire
4 cepe verzi, tocate
2 cm bucata de ghimbir, tocata marunt
1 lingurita de boabe de coriandru, macinate
1 lingurita de seminte de chimion, macinate
4 linguri de ulei de masline
1 lamaie, sucul de la
1 lingura de otet balsamic
2 linguri de seminte de pin
2 linguri de stafide
ulei, pentru prajit
1 lingura de frunze de coriandru proaspete, tocate
1 lingura de frunze de menta proaspete, tocate
sare
piper negru, proaspat macinat
feliute de lamaie, pentru ornat
fire de menta proaspete, pentru ornat

Instructiuni:
Se amesteca intr-un castron ardeiul iute cu usturoi, ceapa verde, ghimbir, chimen, coriandru, ulei de masline,
suc de lamaie, seminte de pin si stafide. Se asezoneaza mixtura cu sare si piper.
Se adauga fasiile de pui si se amsteca bine. Se acopera castronul si se lasa carnea la marinat, in frigider,
minim 2 ore, cel mai bine peste noapte.
Se unge o tigaie mare, neaderenta, cu putin ulei si se incinge. Se adauga fasiile de carne si se prajesc 3-4
minute la foc iute, pana ce sunt rumenite uniform.
Se adauga marinada ramasa in castron si se continua gatitul 6-8 minute, la foc iute, pana ce carnea este
facuta.
Se micsoreaza flacara si se adauga frunzele tocate de coriandru si menta. Se gatesc 1 minut, apoi carnea se
serveste imediat, ornata cu fire de menta si feliute de lamaie.
Pui cu usturoi i arahide
20.08.2010Reete

V propun o reet care, dei listeaz un ir lung de ingrediente, este foarte simpl i, mai ales, foarte gustoas.
Reeta provine din Singapore, iar ingredientele folosite i modul de gtire dovedesc influena puternic exercitat
de buctria chinezeasc.

Buctrie: singaporez
Dificultate: uor
Cantitate: 2 porii
Timp de preparare: 10 minute plus marinare
Timp de gtit: 10 minute

Ingrediente:
200 g piept de pui dezosat, tiat fiue
2 lingurie de suc de ghimbir
1 lingur de sos de soia
1 linguri de past de ardei iute
1 lingur de suc de lmie
1 linguri de miere
1 linguri de ulei brun de susan
1 cel de usturoi, ras
1 ardei iute, curat de semine i tiat firioare subiri
1 ceap mic, feliat i tiat firioare subiri
1/2 morcov, curat i tiat firioare subiri
1/2 ardei gras, curat i tiat firioare subiri
8 cei de usturoi, feliai pe lungime i tiai firioare subiri
2 lingurie de sos de stridii
2 cepe verzi, tiate buci i apoi firioare subiri
1 lingur de arahide, curate de coaj i pisate
1 lingur de arahide, curate de coaj
1 lingur de ulei de arahide
frunze proaspete de coriandru (sau ptrunjel), pentru servit

Reeta

Se combin sosul de soia cu pasta de ardei iute, usturoi ras, suc de ghimbir, suc de lmie, miere i ulei de
susan. Se adaug carnea i se las la marinat peste noapte.

Se ncinge uleiul ntr-un wok. Se adaug carnea i sosul de stridii i se gtesc la foc iute pn ce carnea i
schimb culoarea.

Se adaug arahide pisate, firioare de usturoi, ardei iute, ceap, ardei gras i morcov i se continu 2 minute,
pn ce carnea este fcut.

Se adaug arahidele intregi i ceapa verde i se amestec bine. Se servete mixtura de carne ornat cu frunze
proaspete de coriandru, alturi de orez fiert.


Sfaturi:
Sos de soia, ulei brun de susan i sos de stridii se gsesc n aproape orice supermarket.

Suc de ghimbir putei obine dnd pe rztoare o bucat de ghimbir proaspt, curat de coaj. Stoarcei rztura
i vei avea sucul.
Chipsuri de cartofi dulci
30.06.2010Reete rapide

Este o reet simpl i gustoas. Folosete un condiment specific buctriei jamaicane: ienibaharul. Acesta are o
arom complex, ca o combinaie de scorioar cu nucoar i cuioare, cu accente piperate.

Buctrie: jamaican
Dificultate: uor
Cantitate: 4 porii

Ingrediente:
2 cartofi dulci, circa 400 g n total
ulei, pentru prjit
1 linguri de ienibahar, mcinat
1 linguri de sare
2 ardei iui, uscai
Se piseaz ntr-o piu ardeii iui, apoi se amestec cu sare i ienibahar.

Se cur cartofii i se spal. Se pun n ap rece, cu cuburi de ghea, i se rcesc circa 30 de minute, se scurg
i se sterg prin tamponare cu prosoape de hrtie. Se taie n jumtate, pe lungime. Se feliaz apoi ct se poate de
subire.

Se ncinge uleiul ntr-o tigaie mare i adnc. Se prjesc feliuele de cartofi n trane, 1-2 minute, pn ce sunt
crocani. Se scot cu o spumier i se scurg pe prosoape de hrtie. Se las s se rceasc.

Se presar cu mixtur de condimente i se servesc.


Poft bun :)

7 arome romneti amestec de tip pudr


10.09.2010Reete

Iniial, am publicat aceast reet pe blogul meu. Dar, pentru c ne dorim ca ea s ajung la ct mai mult lume,
am decis s o publicm i aici. La fel i amestecul de 7 condimente de tip past, precum i reetele la care se
folosesc aceste amestecuri, care vor fi publicate n zilele urmtoare. Am reuit s gsesc timpul necesar unei mici
serii de experimente ndreptate spre o idee mai veche a mea, aceea de a gsi formula unui amestec de
condimente care ar putea fi folosit n buctria romneasc. Este o sarcina grea, cci majoritatea romnilor sunt
foarte reticeni cnd este vorba de condimente. Muli asimileaz condimentele doar cu piperul i sarea, nefcnd
nicio legtur ntre condimentare / asezonare i efectul de mbogire a gustului, aromei, culorii i texturii unui
preparat.

Cu toate acestea, nu am nimic de pierdut, cci acest blog se adreseaz persoanelor pasionate de gtit, curioase,
deschise spre cunoatere i cu o oarecare siguran material, care s le ngduie mici experimente cu
ingrediente mai neobinuite.

Totui, amestecul pe care vreau s vi-l propun nu conine absolut niciun ingredient exotic sau netradiional. Iat,
de fapt, criteriile pe care am cutat s le respect n obinerea acestui amestec de condimente pe care l-am numit
7 arome romneti:
1. Amestecul s nu altereze esena bucatelor noastre tradiionale, ci doar s aduc acel ceva n plus, acel plus
de savoare i de culoare.
2. Amestecul s fie preparat cu ingrediente care se gsesc uor pe pia i care au intrat de cel puin cteva zeci
de ani n circuitul nostru gastronomic.
3. Amestecul nu trebuie s conin foarte multe ingrediente; sunt de prere c o combinaie de 7 elemente, adic
nici prea multe i nici foarte puine, poate asigura o baz de asezonare foarte satisfctoare.
4. Amestecul trebuie s fie versatil, adic s permit variaiuni care s uureze alturarea lui cu tot felul de
ingrediente (diferite tipuri de carne, legume, paste, cereale etc.).
5. Amestecul s poate fi uor modificat, ca s corespund preferinelor a ct mai multe persoane. Acest lucru
nseamn c trebuie s asigure o baz de asezonare, cu gust, arom i culoare plcute, rotunde i complexe.
Aceast baz trebuie ins s i permit cu uurin accentuarea uneia dintre arome, sau a unuia dintre gusturi, ca
amestecul s poat corespunde exigenelor unui public ct mai larg.
6. Amestecul s fie elaborat att n variant uscat (praf), ct i umed (past). n principiu amestecurile
umede se rspndesc mai uor n mediul de gtit lichid. La tratament termic de obicei amestecurile uscate i
mblnzesc gustul, n timp ce cele umede i-l nteesc.

Astzi v voi vorbi despre varianta uscat a 7 arome romneti. Reeta de baz este cea de mai jos:
Ingrediente
1 linguri de sare
1 linguri de boabe de piper
2 lingurie de boia dulce
1 linguri de semine de chimen
2 lingurie de boabe de coriandru
2-3 ardei iui uscai mici
1-2 lingurie de verdea uscat
Pentru a obine variante mai potrivite cu un anume fel de carne, cea mai simpl metod este s schimbai tipul de
verdea uscat. Propunerile mele sunt cele de mai jos, dar sunt doar un ghid general, cci putei aroma
mncarea aa cum v place:
Pui busuioc, ptrunjel, mrar, tarhon
Pete i fructe de mare ment, busuioc, mrar, ptrunjel
Porc oregano, mghiran, salvie, cimbru, rozmarin
Vita cimbru, mghiran, oregano
Miel rozmarin, cimbru, tarhon
Berbecu oregano, rozmarin, cimbru
Vnat - cimbru, rozmarin, salvie
De asemenea, n cazul crnii de pui i a petelui i fructelor de mare, adic a ingredientelor cu gust mai delicat,
suntei liberi s scdei cantitatea de chimen i cea de ardei iui, dac simii c aa punei n valoare mai bine
carnea.
tiu c muli nu se acomodeaz cu gustul de chimen. Totui, alturarea acestuia cu coriandrul i mblnzete mult
iueala i i modific n bine aroma.
La aceste mici nuane putem zbovi cu discuia mai mult, dar cred c nu este cazul n acest moment. V voi
rspunde ns cu plcere la ntrebri.

Putei de asemenea ndrepta gustul amestecului n direcia dorit de dvs., adugnd la reeta de baz un mic
accent de gust i arom. Iat cteva propuneri:

Dac dorii un gust puin mai amrui-dulceag: (1/2 linguri de scorioar)
Dac dorii un gust puin mai iute: 1/2 linguri de cuioare i 1/2 linguri de boia iute, sau 1-2 ardei iui pisai
Dac dorii un gust puin mai dulce: 1/2 lingurita de nucoar i 1/2 linguri de zahr
Dac dorii un gust puin mai srat: 1/2 linguri de sare
Dac dorii un gust puin mai acrior: 1/2 linguri coaj ras de lmie

Dup cum vedei, formula amestecului este foarte versatil. Ea este doar un punct de plecare pentru propriile dvs.
improvizaii. Iat o reat care exemplific folosirea acestui amestec, eu folosind (bineneles) o variant cu accent
iute (reeta de baz cu adaus de cuioare i boia iute). Iat-o mai jos:

Ingrediente
1 linguri de sare
1 linguri de boabe de piper
2 lingurie de boia dulce
1 linguri de semine de chimen
2 lingurie de boabe de coriandru
2-3 ardei iui uscai mici
1-2 lingurie de cimbru, uscat
1/2 linguri de cuioare, mcinate
1/2 linguri de boia iute

Reeta

Se ncinge o tigi la foc mic-mediu i se prjesc uscat, fr ulei, piperul, chimenul, coriandrul, i ardeii iui. Cnd
condimentele ncep s miroas puternic, se ia tigia de pe foc i se las s se rceasc puin.

Se piseaz apoi condimentele ntr-o piu i se combin cu cimbru, cuioare i boia iute.

Pstrai pudra obinut n recipiente bine nchise, la adpost de cldur i lumin, ntr-un loc rcoros. n principiu
ar trebui s-i pstreze calitile minim 2-3 luni.

Sfaturi:
Cel mai bine este ca fiecare condiment s se prjeasc separat, cci fiecare are un moment diferit n care ncepe
s aib aroma cea mai puternic. Mrturisesc c fac acest lucru destul de rar, iar din lips de timp ncerc uneori
s reduc la maxim timpii de gtit. Condimentele se pot pisa ns mpreun.

Un alt sfat important este s folosii boia de bun calitate, dac se poate ungureasc sau indian. Gustul, aroma
i culoarea amestecului depind n bun msur de acest ingredient.

Apreciere
Amestecul obinut este aromat i gustos, cu o culoare frumoas, rocat. Gustul este rotund, fr asperiti, i
are accente srate, picante i aromate. Nu uitai, exemplul meu se refer la 7 arome romneti la care am
adugat accentul iute. Dvs. putei folosi reeta de baz ca atare, sau cu adausul pe care l credei de cuviin
(dulce-amrui, dulce, srat, acrior).

Utilizare
Bun, avem amestecul. Cum l utilizm? Mine v voi prezenta un exemplu simplu i rapid ilustrnd unul dintre
felurile n care se poate utiliza acest amestec de condimente.

Costi de porc la grtar




Autor:

echipaBPT

0 comentarii


TAG-uri:

carne

costita

porc

gratar

craciun



Categorii:

Fripturi



Reet recomandat de bucataria.net
Ingrediente
zahr brun 1 lingur
mutar 2 linguri
cei de usturoi 2
sos de soia 1 lingur
boia de ardei dulce 1 lingur
roii 6
ceap 1
ulei 50ml
costi crud de porc 1,5kg
miere 1 linguri
scorioar 1 linguri ras
sare
piper
Mod de preparare
Oprii roiile, curai-le de pieli i tocai-le mrunt. Tot mrunt tocai i ceapa, curat i splat. Clii ceapa n
ulei, ntr-o tigaie, apoi dup 3-4 minute punei roiile tocate. Adugai boiaua, zahrul, mierea, sosul de soia, usturoiul
tocat mrunt, sare i piper dup gust. Acoperii tigaia cu un capac i lsai s fiarb la foc mic, circa 20 de minute.
Curai costia de grsimea n exces, stratul de grsime nu trebuie s fie mai gros de 5-6mm. Presrai-o cu sare, piper
i scorioar, apoi pune-i-o la fript pe un grtar ncins. Ct timp costia se frige, ungei-o cu sosul pregtit. Cnd
costia este bine ptruns i frumos rumenit, scoatei-o pe un blat de lemn porionai-o i punei-o pe un platou, pe un
pat de salat verde. Servii costia cald cu sosul rmas i cu o garnitur la alegere.

Pui cu telina
Ingrediente
300gcarnedepui
1albusmic
2lingurideamidon
1telina(250g)
1ardeiiute
1/2ceapamicasauunfirdeceapaverde
1linguritadeghimbirtocat
1linguritarasadezaharmaro(lightbrownsugar)
1linguradevindeorezchinezesc
sare
Mod de preparare
1
Setaietelinain8apoiinfeliisubtiri(12mm).Ceapasetaiecubuletemici,iarardeiulinfeliisubtiri.
2
Setaiepuiulfasiidelatime0,5cm.Seamestecaintrunvascuamidonul,sareasialbusulbatutusor.

3
Seincalzesc23lingurideuleisiseprajestepuiulavandusegrijasanuselipeascabucatileintreele.Candsaprajitsescoatesi
setinelacald.Sepoatepunepeunservetelsaseabsoarbasurplusuldeulei.
4
Seincing2lingurideuleiinacelasivassisepunetelina,ardeiuliute,ghimbirul,ceapa.Seamesteca3minute.Seadaugapuiul,
sarea,zaharul,vinul.Sepotadaugalasfarsitsicatevapicaturideuleidesusan.Seservestecaldcuorez.

Aripioare de pui marinate in usturoi


Ingrediente:
8aripioaremarisau12mici
marinata:
8cateideusturoimari,curatatisipisati
2linguriuleidemasline
zeamadelaolamaie,sausucdelamaie
1/8linguritascortisoara
1/2linguritaenihibar
1/4linguritapipernegru
sare

Moddepreparare:

Clatitiaripioareleintrunjetdeaparecedupacarelelasatisasescurgadeapapeunprosopuscatsaupeunservetdehartie.
Usturoiul,uleiul,suculdelamaiesitoatecondimenteleseamestecaintrunbol,serastoarnatotulpestearipioaresise
amestecabine.Putetiadaugaputinapacasaleacoperitimaibine.Selasalamarinatoora.

Leputetiprajipegratarsauincuptorpentruaprox30min,intorcanduledincandincandpanadevinaurii.

HOMMUS


INGREDIENTE:

1 cutie hummos
1 lingura tahini (Pastadesusan.Segasestelatoetemagazineledespecialitate)
sucul de la 2 lamai
3 catei de usturoi
paprika si ulei de masline pentru ornament
am uitat sa spun ca trebuie sa il lasti cam 1/2 ore la frigider inainte de servire



Imagini Atasate


MOD DE PREPARARE :

Intr-un castron se rastoarna hummosul din cutie, se adauga tahini si se amesteca bine de tot. Dupa care adaugam
usturoiul ( care a fost curatat si pisat in prealabil), sarea si continuam sa amestecam. Lamaia se adauga la sfarsit si
gustand va puteti da seama cand e de ajuns, deoarece gusturile variaza de la o persoana la alta. Aceasta compozitie
trebuie sa fie cremoasa. Intr-un castronas se aseaza hummosul si deasupra presarati uleiul de masline si paprika.

Uite aici inca o poza de la hummos, depinde de cat vrei tu sa faci. Daca nu se gasesc cutii de hummos atunci se pot
cumpara 2 cutii sau doar una de chick peas , acestea se fierb...de fapt se procedeaza ca la fasolea noastra batuta.


LunaN
TARAT
de ule
gat, da


Sunt s
altele.

Io fac
Doar t
fierte b
Defap
furata

TARAT
ingred

Sepise
maione

Aicitar
Lasala









Nouaaicideo
TORULUI(unfe
i...de susan.
ar cand stiu c
super incanta
.sos pentru f
mai tot timp
trebuie sa pu
bine vreo ca
tlapreparare
delasoacra
TOL
iente:23cate
eazausturoiu
eza,apoiada
ratolulsefolo
atemergezic
obiceidintahi
eldesosdint
...care e ff sa
cat de valoro
ata sa gasesc
falafel dar so
pul hommusu
ui boabele de
ateva ore. Eu
eahumusului
mea
eiusturoi,23
lcusarea;se
ugamzeama
osestesilase
eulasalatad
ina(pastades
tahine)cares
anatos, cu m
os este, parc
c topicul asta
osul il diluam
ul si falafel
e hommus (c
u la fiert pun
isefaceintai
3linguritahin
adaugaapa;
delamaiesi
ervireafalafel
desalataverd
susan)sefolo
seservestecu
mult mai bun
a incepe sa-m
a eheee ..
m tot timpul
din boabe pr
chickpeas) in
sare, chime
taratolulsia
a,sare,zeama
seamesteca,
amestecamb
ului,siapest
de+rosii+ceap
osestepentru
ufalafel.Tah
decat maion
mi placa
si noi folosim
cu apa caldu
roaspete..e m
n apa pentru
n si all spice
apoiadaugihu
adela11/2l
adaugamtah
binepanapas
teluiprajit(in
pa.

uprepararea
hinul e cam g
neza. Eu ii pu

m tahini pen
uta si lamaie
mai economi
24 ore si po
e.
umusul,vinet
amaie,apox
hina;seamest
stasealbeste
locdezeama
humusului,b
gras, pentru c
un lamaie pe
ntru hommus
e ca altfel ar
ic si sanatos
oat mai mult
teleetc.Osa
1ceascacafe
tecabinepan
e.Seadaugaa
adelamaie,v
abaghanouj
ca e pasta de
entru ca altfe
s, babaganou
fi gretos.
si nu implic
si apoi pent
tiscriucumi
eaapa
aseleagaco
poihumusul
vagarantezc
(acelevinete
e susan si e p
el imi cam st
uj si multe
ca mare efort
tru hommus
lfaceu,reteta
mpozitiacao
sauvinetele
aesuperyam
e),al
plina
ta-n
t.
a
o
.
mmy).
BABA GHANNNOUGE

Ingrediente :

2 vinete de marime mijlocie
2 linguri tahini
1 sau 2 catei usturoi depinde de preferintele fiecaruia
o rosie taiata cubulete marunte pentru ornament
1 frunzulita patrunjel sau busuioc tot pt ornament
ulei masline pt ornat

Mod de preparare:

Vinete se coc pe plita, se toaca marunt (exact ca la salata noastra de vinete), se dauga tahini , usturoiul si se amesteca
foarte bine. La sfarsit cand se adauga in castronel cu ajutorul unei linguri se face glolul acela care se vede in poza.
Chiar nu imi vine cuvantul acuma, cum sa ma exprim, imi pare rau( e inca dimineata si imi e somn)
La sfarsit se pune pe mijloc rosia taiata cubulete, frunza de partunjel sau busuioc daca aveti, eu nu am avut , iar in
groapa se pune ulei de masline. Se tine la frigider cam 1 ora inainte de a fii servita.

TABOULLEH

INGREDIENTE

olegaturamaredepatrunjel
250grosii
sare,piper
sucdelamaie,uliemasline
1/4canaburgul(Burgulestegraufiert,deshidratat(uscat)siapoisfaramat.Ilgasestilamagazinelenaturiste,saucele
arabesti.)
2cepemijlocii

MODDEPREPARARE

Patrunjelulsetaiefoartefoartemarunt,rosiilesetaieincubuletefoartemici,ceapasetaiefoartemarunt,burgululsepunein
apacatsailacoperesiselasaacolocampentru3045minutecasaseinmoaiebine.
Toateingredientelesetoarnaintruncastron,seamestecatotulfoartebine,iarlasfarsitpunetisaresipiperdupapreferinte

KAFTA

INGREDIENTE:

2cepepotrivite
1kgcarnetocatapreferabildemiel
1/2linguritascortisoara
1legaturapatrunjelproaspat
1/4linguritapiper
sare

MODDEPREPARARE:

Ceapacuratatasipatrunjelulspalatbinesepunintrunblender(robotdebucatarie)siselasapanasunttaiatefoartemarunt.
Intruncastronsepunecarneatocata,ceapa,patrunjelulsicondimentelesiseamestecatotulfoartebine.Compozitiaarata
precumcarneademici.Semodeleazapercummicisiseservescinpitaarabeascacasandwichisaucudiferitemancaruri.

Amestecatura

Pegratar,lamineafostelectriccandamfacut,darnuvaoprestenimenisaprajiticumvretivoi

Sisuntgata

Sepotserviinlipieprecumunsandwich,punetisostahinisauhummos,kafta,castravetimurati

OKR

Ingred
Ingred
cateiu

Pregat
Sepun
Seada
Seada
Ilputet

Pregat
I
setaie
seada
candc
selasa
II
sespa
secur
intro
sunab
aceast
seada

Seserv
si alatu

Imagi
RA(BAM
ienteptorez
ienteptokra
usturoi,1legat
tireaorezului:
neuleiulintr
augaorezuls
augaapa,sare
tiimbunatati
tireaokrei:
eceapamaru
augarosiilecu
ceapaesticlo
asafiarbala
alacoriandru
ratausturoiul
tigaesepune
bizar,simiem
tacompozitie
augapastade
vestealaturid
uri de okra
ini Atasate
ME) CU
:2caniorez,3
:2conserved
turadecorian
:
ocratitasise
palatsiseca
esiselasasa
dupapreferi
untsisecales
uratatedeco
oasaseadaug
focmic.....int
sisetaiemai
sisetaiein2
eputinulei+
isaparutciud
esetoarnape
erosii(sucde
deorez.

U CARN
3lgulei,2lgu
deokra(500g
ndru,23lingu
erumenescp
lesteputin,2
fiarbalafoc
inte,euilpref
teimpreuna
oasasitaiatec
gaapoximativ
tretimp...
imarisor(apo
23depindec
coriandrutai
datlainceput
esteokra
erosii)sisem
NE SI G
nt,1/4ceasca
gr)sauokrac
uripastader
putintaitetii
23minute
mic.Candea
fersimpluaic
cucarneapa
cubulete
v1lapasiokr
ox5cm)
catedemare
at+cateiideu
t)mestecand
mailasalafier
GARNIT
ataiteidinac
congelata,250
rosii(sausucd
proapegataa
ci.
naceapadev
adinconserv
e
usturoi+sare+
dincandinc
rtapox1015
TURA D
ceiasubtiri,sa
0grcarnede
derosii),1/2l
adaug23ling
vinesticloasa
vasaucongel
+1/2lingurita
and,panacan
5min
DE ORE
re.
vitataiatacu
linguritaallsp
guriunt.
ata
allspicepep
ndcoriandru

Z
bulete,2rosii
picepepper,p
persiselasa
lseinmoaie.
i,2cepemedi
putinulei,sare
lacalit(stiuc
ii,10
e.
ca


Uite

Cumpa
castron
acelea
totulc
scurga
Apoiia
frigide
Dacav

Sotulu
Jumata
Iaurtul
Scuza
Deciia
uite as
Poze M
ecumfa
aruniaurtorg
n,pesteelpu
pentrucale
ufoliedepla
binebine.
aufrumoslab
rpanainmom
vreipotisafac
imeuiiplace
atedelingurit
ltrebuiesafie
ma,amuitat
aurtulmeuare
sa maninc eu
Micsorate A
ceulab
ganicnedreg
unostrecurat
folosescosin
stic,sildaul
bnehcuoling
mentulservir
civariatii,cum
esasipunap
tadesarepu
ecatmaigras
tsaprecizezc
e907g,eplai
u labneh dim
Atasate
nehaca
resat...deh,s
toare,iarpes
nguradatasi
afrigiderpan
gura,siopun
rii.
mfaceStella,
eman'ooshe
ilacatiaurt?
s,nu?
catiaurt.
insienedreg
mineata,cu ul
suta.
afaclabneho
strecuratoare
learunc.Euc
naadouazii.
introfarfurie
cuusturoi,m
,sausaoma
?500ml?
gresat.Nustiu
lei de maslin
organica......
epuntifonsa
utifoanelen
Adouazii,a
e,facun"can
menta,cevrei
ananceculipi
uexactcatag
ne si zataar(p
Imagine micsorata 6












.,silamestec
u3hartiipen
umaimpac.
runczerulce
al"culingura
i.Mieimiplac
iesizaatar.
rasimeare,da
putin ca deja
62%
cbinecu1/2l
ntrufiltrudec
Tornapoiiau
saformat,s
asitornuleid
cesimpla
ardacavreip
a am arsuri) s
linguritasare
cafea.Imipla
urtulinstrecu
silmailaspa
demasline.O
potifolosisifa
si bineinteles
.Apoiiauun
achartiutele
uratoare,aco
nasearasase
daudinnou
atfree.
s lipia.
par
e
la
Sos tahini
Postat in Sosuri/Dressing | J uly 16th, 2009

Cum este vara, felul de mancare cel mai frecvent preparat este salata. Si care este secretul unei salate reusite?
Bineinteles ingredientele si mai ales sosul sau dressingul. Asa ca am mai adaugat unul la colectie. Sosul tahini este
de origine arabeasca si este baza pentru multe din macarurile cu specific.
Ingrediente: (pentru 400 ml)
32 linguri seminte de susan
6 linguri ulei de masline
lingurita sare
Sosul tahini este de fapt o pasta de susan fluidizata cu ajutorul uleiului de masline. Semintele desusan se pun intr-o
tigaie antiaderenta incinsa pe foc mediu.

Se amesteca continuu in ele pana se prajesc si capata o culoare aurie, nu bruna.

Trebuie sa fiti atente pentru ca foarte repede se poate arde susanul. Am facut aici o comparatie intre semintele crude si
cele prajite, pentru a va putea seama de culoarea pe care trebuie sa o capete.

Daca se vor arde veti compromite sosul, va capata un gust amar. Dupa ce s-au prajit semintele de susan se pun in
blender impreuna cu uleiul de masline si sarea.

Se mixeaza bine pana cand totul devine fin si cremos.

Textura si consistenta sosului tahini trebuie sa fie ca cea a aluatului de clatite.

Daca il doriti mai fluid, atunci il subtiati adaugand ulei de masline. Se pastreaza in frigider, intr-un borcan cu capac
timp de o luna.

Se poate servi peste orice tip de salata. Este absolut delicios in combinatie cu orice leguma, zarzavat sau carne.

Pofta buna!
http://www.lalaworld.net















Caserol cu ou i crnai
Postat in Mancaruri | April 28th, 2009

O mancare rustica pe care am reusit sa o incropesc azi. Pentru cei ce nu se impaca cu carnatii ii pot schimba cu carne
tocata. Oricum ai face tot delicioasa va fi. Nu sunt prea multe de spus la ea, gatiti-o si va veti convinge.
Ingrediente:
500 gr carnati proaspeti
300 gr smantana
250 ml lapte
5 oua mari
3 galbenusuri
2 catei de usturoi
300 gr mozzarela / cascaval
1 legatura patrunjel
1 lingurita sare
2 rosii
1 ceapa
unt (pentru uns tava)
Carnatii

se sectioneaza longitudinal cu un cutit ascutit.

Se apala si se scot semintele si pulpa de la rosii astfel: se taie pe din doua rosia (nu de la cotor) ca in imagine

in sectiune rosia prezinta 3 camarute

fiecare din ele se scobeste cu o lingurita sau cu mana, dupa care se taie cubulete.

Dupa care se toaca si ceapa, usturoiul si patrunjelul. Se incinge o tigaie antiaderenta si in ea se pune umplutura de
carnati, pe care am scos-o din membrana. In loc de carnati puteti pune carne tocata pe care sa o condimentati dupa
preferinte.

Se caleste timp de 10 min, timp in care sfaramam cu o furculita compozitia pentru a o dezlega.

Apoi se adauga ceapa si usturoiul si se mai caleste inca 3 min.

Urmeaza rosiile

si jumatate din patrunjelul tocat.

Se amesteca bine si se mai tine pe foc inca 1 min dupa care se da deoparte.
Intr-un bol se sparg 5 oua mari si inca 3 galbenusuri, se adauga smantana, laptele, sarea si se amesteca bine cu un tel.

Se mai adauga si 200 gr mozzarela razuita (100 gr se pastreaza pentru a presara pe deasupra). Se omogenizeaza
amestecul.

Intr-o tava unsa bine cu unt se imprastie amestecul de carnati si se niveleaza.

Peste se toarna compozitia de ou.

Se incheie cu restul de mozzarela rasfirata pe deasupra si

restul de patrunjel tocat.

Se baga in cuptorul incins bine si va sta acolo timp de 30 min sau pana cand s-a inchegat bine iar pe deasupra a prins
o crusta rumena. Mai puteti verifica daca este gata introducand in mijlocu tavii un cutit, este facuta cand cutitul scos
nu are nici o aderenta pe el. Focul trebuie sa fie mediu.

Se portioneaza si se serveste cu acritura.












Crem de brnz
Postat in Aperitive, Mancaruri | April 24th, 2009
Aceasta specialitate este una din cele mai bune retete pe care le-am
facut vreodata. Insa pe cat este de gustoasa pe atat este de simpla de realizat. Tot ce trebuie sa aveti in cazul de fata
este rabdare. Va spun ca merita s-o incercati. Va veti indragosti de gustul ei.
Ingrediente:
Pentru branza:
1 kg iaurt gras
1 lingurita sare
Pentru marinata:
ulei de masline
1 -2 catei de usturoi
cimbru
rozmarin
boia de ardei iute
Eu aici am dublat reteta.
Iata iaurturile pe care le-am folosit eu: unul din lapte de vaca(5% grasime) si unul de bivolita si oaie (7% grasime).
Combinatia celor 2 este superba. Cu cat este mai gras iaurtul cu atat consisitenta branzei este mai cremoasa si mai
fina.

Intr-un bol, cu ajutorul unui tel, se amesteca bine iaurtul cu sarea. Apoi se pregateste o strecuratoare mare care se
aseaza pe un vas inalt.

Peste strecuratoare se aseaza o bucata mare de tifon (spalata si curata) impaturita in 3 straturi. Trebuie sa depaseasca
marginile strecuratoarei.

Se toarna in interior iaurtul.

Se aduna marginile tifonului si se leaga strans (eu am folosit o banda elestica).

Se acopera cu o farfurie si se pun 1-2 conserve (sau orice fel de greutate) deasupra pentru a exercita presiune asupra
saculetului de tifon si a elimina cat mai repede si mai eficient zerul.

Iaurtul cu tot cu vas si strecuratoare se introduce in frigider, unde va sta la scurs timp de 48 ore. Normal reteta spunea
24 ore insa dupa numai 24 ore era foarte moale. In tot acest timp din cand in cand se mai scurge zerul acumulat in vas.
Veti observa ca va lasa foarte mult zer si bila de iaurt se va micsora si se va intari treptat. Dupa cele 48 ore se scoate
saculetul din strecuratoare si se agata undeva lasand zerul sa se scurga pentru inca 24 ore cu un vas dedesubt. Va
trebui sa stea atarnat intr-un loc racoros. Il puteti agata de gratarul din frigider sau de un raft in balcon, veti gasi voi o
improvizatie. Dupa ce s-a scurs bine se desface saculetul si iese la iveala botzul de branza, asemenea unui pui ce iese
din gaoace.

Branza din iaurt, sau mai bine spus crema de branza, caci asa are consistenta si gustul, se poate servi imediat.
Pentru pastrare se preseaza in caserole de plastic cu capac si se tin la frigider. Astfel vor tine 1 saptamana. Insa daca o
tineti intr-un borcan de sticla poate tine la frigider chiar si 1 luna. Mai exista si varianta marinarii in ulei de masline,
asa cum se pastreaza si bucatile de telemea pentru salata. Poate tine asa 6 luni. Mie asa imi place, sa o marinez.
Pentru asta se ung mainile cu putin ulei si se formeaza bile din crema de branza.

In borcane curate si uscate se taie rondele usturoiul, se adauga rozmarin, cimbru si boia de ardei iute.

Bilele se aranjeaza si ele in borcan

iar peste se toarna ulei de masline pana cand va acoperi billele de crema de branza. Se pune capacul si se agita usor
borcanul pentru a omogeniza uleiul si condimentele.

Se pastreaza in frigider. Stand la rece uleiul de masline devine tulbure si poate chiar gelatinos (depinde de marca, de
procedeul de obtinere si de calitate), insa daca il scoateti din frigier si il tineti la temperatura camerei 30-60 min,
acesta va reveni la normal.

Este minunata pentru copii, chiar si pentru cei foarte mici (nemarinata sau marinata fara condimente). Se poate folosi
cu succes in salate, ca aperitiv sau ca atare intinsa pe paine. Aceasta crema de branza este foarte sanatoasa si poate
constitui o masa la orice ora din zi si din noapte.
Pofta buna!









Copane n foietaj
Postat in Mancaruri | April 20th, 2009

Aceste copane au fost parte constituenta a meniului din prima zi de Paste. Sunt foarte bune si potrivite pentru o masa
festiva. De fiecare data cand le gatesc sunt o incantare pentru papilele mele gustative. Unde mai pui ca nu sunt nici
consumatoare de timp atunci cand te apuci sa le faci. Sunt perfecte!
Ingrediente:
copane de pui
aluat de foietaj
condimente pentru pui
1 ou
seminte de susan (optional)
Nu am mentionat cantitati precise la ingrediente pentru ca difera totul in functie de cati invitati aveti la masa. O sa
vedeti ca e foarte simplu sa va faceti socoteala singure si sa aproximati exact cat anume va trebuie.
Primul lucru pe care trebuie sa-l faceti este sa decongelati aluatul de foietaj. Puteti folosi un pachet de 800 gr sub
forma de sul sau puteti folosi, ca in cazul meu, 1 cub de aluat de foietaj care contine 16 patrate de aluat. Asa arata
ambalajul

in interior

si am luat un patrat in mana pentru a va face o idee despre dimensiunile lui ( are latura de 11 cm).

Se spala si se depieleaza copanele. Apoi se sterg cu un servet de hartie.

Se asezoneaza cu condimentele de pui si se pun la fript intr-o tigaie incinsa in care am turnat putin ulei.

Nu trebuie sa le prajiti complet ci doar sa le rumeniti putin pe ambele parti. Scopul acestei operatii este acela de a
elimina toate lichidele si sangele ce au mai ramas in copane. Se scot din tigaie si se lasa pe un prosop de hartie pentru
a absorbi excesul de ulei. Cam asa trebuie sa arate:

Dupa asta se ia aluatul congelat (daca nu aveti ca al meu deja taiat, atunci trebuie sa-l decupati voi in patrate egale,
suficient de mari cat sa acopere copanul) si se imbraca copanul cu el.

Trebuie acoperit in totalitate

Dupa ce le-ati imbracat pe toate, se bate oul si apoi se ung copanele, iar pe deasupra se presara seminte de susan
(optional).

Se introduc in cuptorul incins, la foc mediu timp de aprox 20-30 min. Sau pana cand se rumeneste bine foietajul.

Va garantez ca sunt irezistibile.

Pofta buna!
















Ciocolat de cas
Postat in Dulciuri | April 15th, 2009
Aceasta reteta este o dedicatie pentru iubitorii de ciocolata de casa. Eu
una nu as refuza niciodata o bucata de ciocolata home-made. E o alta reteta pe care mi-o facea mama in copilarie. Si
pentru a nu stiu cata oara: lucrul facut in casa nu se poate compara cu cel cumparat! Este net superior.



Ingrediente:
250 gr lapte praf neindulcit
500 gr zahar
100 ml apa
50 gr unt
2 linguri cacao
De obicei mie imi place sa le combin, adica fac si cioco alba si neagra. Am injumatatit cantitatile si intr-o jumatate am
pus cacao iar in cealalta nu.
Intai de toate se pregateste vasul in care vom turna ciocolata. Se unge cu putin unt

dupa care se tapeteaza cu folie de plastic. Acest lucru va face ca scoaterea ciocolatei sa fie foarte usoara. Eu am
facut-o intr-un vas rotund pentru ca imi place sa arate ca un tort. Daca doriti sa va iasa mai inalta trebuie sa folositi o
tava mai ingusta sau un vas rotund cu diametrul mic.

Intr-o craticioara se pun zaharul, apa, untul si cacao.

Se pune pe foc mic si se amesteca din cand in cand cu un tel. Din momentul in care a inceput sa fiarba trebuie sa fiti
cu ochii pe sirop. Daca doriti o ciocolata mai moale, veti face siropul mai subtire, daca in schimb doriti o ciocolata
mai tare, mai casanta, veti face un sirop gros. Eu il testez introducand spatele unei lingurite in sirop si fac o dunga cu
degetul. Trebuie sa fie ca o miere adica sa lase o urma care isi revine foarte greu.

Cand se obtine consistenta dorita a siropului se ia de pe foc craticioara si se adauga treptat laptele praf. Dupa fiecare
adaugare de lapte praf se amesteca energic cu un tel pentru a nu ramane cocoloase.

Apoi repede se rastoarna in vasul pregatit.

Se lasa sa se raceasca intr-un loc racoros. Evitati s-o tineti la frigider pentru ca isi pierde textura fina. O taiati in forma
dorita dupa ce s-a racit si e gata de servit. Eu am lasat ciocolata sa se intareasca 2-3 ore si am pregatit cealalta
jumatate de ingrediente, insa fara a adauga cacao. Procedeul este identic. Am turnat-o peste cea cu cacao si am lasat-o
sa se intareasca. Apoi am rasturnat-o si am taiat-o ca pe un tort.

O bunatate!

Si inca o bucata si pentru voi

Pofta buna!










Bile de cocos
Postat in Dulciuri | April 13th, 2009

Cu siguranta va doriti un desert super rapid, ieftin si usor de realizat. Cred ca ati nimerit unde trebuia. Acesta este unul
dintre cele mai cele, dar nu se stie niciodata, mai am nulte de invatat sau de vazut, cine stie ce voi mai intalni. Imi va
lua mai mult sa scriu acest post decat sa fac aceste bile de cocos.
Ingrediente:
150 gr fulgi cocos
100 gr zahar
1 lingurita esenta de vanilie
2 oua
100 gr ciocolata cu lapte (optional)
100 ml smantana dulce pt frisca (optional)
Intr-un bol se amesteca toate ingredientele.

Se formeaza o pasta omogena.

Din aceasta se formeaza bilute de marimea unei nuci, care se aseaza intr-o tava tapetata cu hartie de copt. Daca vi se
pare ca pasta nu este legata mai puteti adauga un ou. Aici depinde de fulgii de cocos (granulatia lor).

Acum si un close-up.

Se introduc in cuptorul preincalzit, timp de aprox 20 min la foc mediu sau pana cand au capatat o culoare brun-aurie.
Cam a
lipsest
Asa ca
bine in
Di
Va sfa



asa ar trebui
te cevao
a am topit 10
n topitura de
in pacate nu
atuiesc sa le
sa arate. Ac
baie de cio
00 gr ciocola
e cioco. Au f
u au mai apuc
incercati cu
cum nu ma in
ocolata
ata cu lapte i
fost mortale!
cat sa fie poz
cioco sun
ntelegeti gre
impreuna cu
!!! Eeenu
zate si cele
nt mult mai b
sit, au fost fo
u 100 ml sma
chiardupa
imbracate.
bune.
foarte bune d
antana dulce
a cum vedeti
.

dar erau cam

e pentru frisc
i am supravi

m uscate si mi
ca, dupa care
etuit sa scriu
i se parea ca
e le-am scal
u acest post
a le
ldat
Ou marinate
Postat in Aperitive, Mancaruri | April 11th, 2009

Ouale acestea sunt o metoda excelenta de a condimenta o salata si nu numai. Pot fi consumate pur si simplu. Este o
metoda inedita de a folosi ouale ramase de la Paste.
Ingrediente:
8 oua fierte tari
2 lingurite chimen
2 lingurite cimbru
2 ardei iuti proaspeti
2 lingurite condimente muraturi
1 lingurita sare
3 foi dafin
1 litru apa
Se fierb ouale. Ele trebuie sa fie tari. Daca doriti sa fiti sigure ca sunt tari puteti incerca metoda mea (nu da gres
niciodata): asezati ouale intr-un singur strat pe fundul unei cratite cu capac; se acopera in intregime cu apa rece, se
adauga 1 lingurita de sare (pentru a nu se crapa coaja) se acopera cu capacul si se pune la fiert pe foc mare; cand apa a
inceput sa clocoteasca se stinge flacara si se lasa in continuare acoperita cratita pentru 15 min. Dupa ce s-au scurs cele
15 min se toarna apa rece peste oua sigata.
Sa revenim se pregatesc condimentele

cele pentru muraturi arata asa (dreapta sus).

Eu am folosit doar 1 ardei iute pentru ca am crezut ca o sa fie prea picant, insa nu a fost asa, puteti pune fara grija 2.
Toate condimentele se pun intr-o cratita peste care se toarne 1 litru de apa rece.

Se pune la fiert pe foc mare, iar cand a inceput sa fiarba se da flacara la mic si se mentine asa 10 min. Intre timp se
decojesc ouale si se pun int-un borcan incapator sau ca in cazul meu, un vas micutz de yena cu capac. Din pacate nu
am avut nici timpul si nici rabdarea sa astept sa se raceasca ouale asa ca atunci cand le-am decojit nu s-a desprins
coaja curata. Invatati din greseala mea. LASATI OUALE SA SE RACEASCA COMPLET.

Dupa cele 10 minute de fiert, marinata se toarna fierbinte peste oua

apoi se acopera cu capacul si se tine intr-un loc racoros. Dupa 2 zile sunt gata. Apoi se pastreaza in frigider. Sunt
foarte gustoase si aromate.











Rulad
Postat in Aperitive, Mancaruri | April 8th, 2009

Reteta asta am gasit-o demult pe un carnetel vechi al mamei. Se pare ca era tare populara pe atunci, insa nici azi nu e
mai prejos deoarece am dat o cautare pe net si am vazut-o postata in mai multe locuri. Probabil are asa mare succes
pentru ca nu e deloc complicata si costisitoare.
Ingrediente:
Blat:
3 oua
3linguri faina
3 linguri lapte
un praf sare
Umplutura:
3 linguri smantana
100 gr cascaval ras
6-8 felii sunca presata / pastrama/ muscchi / parizer (ce doriti si aveti la indemana)
Intai si-ntai se separa ouale. Galbenusurile se amesteca cu laptele si faina si se omogenizeaza bine.

Apoi se adauga albusurile batute spuma cu un praf de sare.

Spuma se incoporeaza usor cu miscari de jos in sus.

Se tapeteaza o tava cu hartie de copt si se toarna compozitia peste.

Se da la cuptor timp de 10 min la foc mic. Cuptorul trebuie sa fie preincalzit. Cand e gata se desprinde usor de hartie
si pe spate (partea mai lucioasa)

se unge cu smantana

se presara cascavalul ras

finalizand cu feliile de muschi, pastrama sau ce va doriti.

Se ruleaza totul cat mai strans, se inveleste in folie de aluminiu si se da la frigider pentru 3-4 ore.

Dupa ce a stat la frigider se scoate si se taie felii.

Mentionez ca trebuie scoasa exact inainte de a fi servita.

Altfel ea se pastreaza in frigider pana la 3-4 zile, poate chiar si mai mult, nu mi-a rezistat niciodata atat.

E foarte potrivita pentru o masa festiva si constituie un aperitiv mai mult decat reusit.

Sper sa nu salivati prea tare.

Pofta buna!
















Paste cu bacon i ciuperci
Postat in Paste | April 6th, 2009
Pastele sunt alimentul meu favorit. Nu am testat dar, cred ca daca as
manca in fiecare zi paste nu cred ca m-as satura. Si cum sa nu-ti placa cand sunt atat de usor de preparat? E adevarat
ca nu oricine isi poate permite sa le consume, ma refer la motive strict legate de kg, dar mancate cu moderatie
reprezinta, pe langa alte considerente, un bun pansament gastric.
Ingrediente:
400 gr paste
1 conserva ciuperci / 200 gr ciuperci proaspete
200 gr bacon / kaiser afumat
400 ml suc de rosii
1 ceapa mare
4 catei usturoi
50 gr parmezan ras / cascaval
busuioc
sare si piper
Se toaca marunt ceapa si usturoiul si se calesc putin pana se inmoaie.

Se adauga ciupercile din conserva scurse bine si clatite. Se adauga sare si piper si se continua calirea inca 2-3 min. In
cazul ciupercilor proaspete se calesc pana cand s-a evaporat tot lichidul lasat de ciuperci.

Se iau de pe foc si se pun intr-un vas deoparte. In aceeasi tigaie se adauga bacon-ul taiat cubulete sau cum va place si
se frige timp de cateva minute.

Apoi se adauga ciupercile din nou, omogenizand compozitia.

Dupa asta se stinge totul cu sucul de rosii si se lasa sa fiarba la foc mic timp de 5-7 min (depinde si cat de gros vreti
sa rezulte sosul)

urmand sa se adauge busuiocul, eu am nu mai aveam decat uscat, continuand cu fierberea inca 5 min.

Intre timp in apa care fierbe se adauga sare si se fierb pastele conform instructuinilor de pe pachet. Cand sunt gata se
scurg bine, se adauga la sos amestecand bine si se mai tin pe foc 1-2 min.

Dupa care se iau de pe foc, se aseaza pe farfurie

se presara parmezan ras

si se servesc calde.

Pofta buna!




Omlet sntoas (fr ulei i fr prjire)
Postat in Mancaruri | May 17th, 2009

Veti spune: ce banal! Cine nu stie sa faca o omleta? Ce este asa special la aceasta omleta? Ei bine o sa va spun eu ce-i
cu ea. Se face fara ulei si fara sa o prajesti in acesta. Cum se poate? Foarte simplu. Citeste instructiunile date mai jos
si vei manca o omleta FOARTE SANATOASA (din punct de vedere al metodei de gatire pentru ca mai conteaza si ce
ingrediente folosestidepinde numai de tine).
Ingrediente: (pt o portie)
2 oua
cateva masline negre
cateva masline verzi
2 felii bacon
3 linguri cascaval ras
sare si piper
Cantitatile si ingredientele au fost optiunea mea, tu poti face cu ce doresti sau ai prin frigider.
Primul lucru pe care trebuie sa-l faci este sa pui la fiert o cratita cu apa.

Pentru a face aceasta omleta o sa ai nevoie in primul rand de o punga care se poate resigila. Are un dispozitiv cu un
sant si o dunga de plastic si acestea se intrepatrund cand apesi pe ele. Nu prea ma pricep sa explic chestia asta. Oricum
cert e ca le gasiti in orice supermarket si nu sunt scumpe deloc, se numesc pungi pentru congelare resigilabile. Cam
asa arata:

Aici am incercat sa va arat sistemul de sigilare dar nu stiu cat se intelege.

In punga se plaseaza toate ingredientele: sarea, piperul, ouale si maslinele

baconul taiat cubulete

si cascavalul ras.

Dupa ce ai terminat de adaugat ingredientele sigilezi punga, scotand cat mai mult aer posibil din interior si incepi sa o
agiti sau pur si simplu sa o mototolesti in maini pentru a omogeniza cat mai bine totul. La acest lucru poti chema
copiii sa te ajute. Vor fi incantati.

Cand apa a inceput sa fiarba

se adauga punga cu omleta.

Se tine in apa sa fierbanda timp de 15 min. Timpul de gatire creste proportional cu numarul de oua adaugat, daca
faceti mai multe vor sta mai mult.

Dupa 15 min este gata de servit.

Este extrem de gustoasa si sanatoasa. Pentru mine omleta reprezenta un produs greu de digerat, acum nu mai este
deloc asa. Este super light.

Daca o pregatesti pentru copii ii poti pune pe ei sa si-o prepare, iar daca ai mai multi ii poti pune sa-si semneze fiecare
punga cu numele sau. Va fi distractiv atat pentru tine cat si pentru ei.

Daca nu doresti ca omleta sa iasa sub forma de sul sau de baton, ca mie, fierbe apa intr-o cratita intinsa, cu diametrul
mai mare, si pune punga culcata pe o parte. Astfel va iesi intinsa si va lua forma pungii, patrata sau dreptunghiulara.
Pofta buna!


Fish
Postat
Fish fi
de sala
de pes
Ingred
400 gr
125 gr
2 lingu
ling
100 m
50 ml
1 ou m
1 lingu
ling
100 gr
ling
1 lingu
ulei pe
sare s
Eu de
Se spa
pe car
Intr-un
h fingers
t in Aperitive
fingers sau pe
ate, piureuri
ste . Aceasta
diente:
r file de pest
r pesmet
uri parmeza
gurita usturo
ml smantana
lapte
mare
ura patrunje
gurita boia iu
r faina
gurita cimbru
urita coaja d
entru prajit
i piper
data asta am
ala pestele si
re doriti sa le
n bol se pun
s (croch
e, Mancaruri
e romaneste
sau orez, ca
a varianta est
te alb (eu am
n razuit fin
oi granulat /
el verde toca
ute
u uscat
de lamaie
m triplat cant
i se tampone
e aiba croche
e pesmetul c
hete de p
i | May 12th
crochetele d
at si un aperi
te diferita de
m folosit cod)
praf
at
titatile.
eaza cu serve
etele.
care se sarea
pete)
h, 2009

de peste pot
itiv foarte bu
e ceea ce face
)
etele de harti
aza si piperea
constitui ata
un. Mi-a plac
eam eu pana
ie pentru a-l
aza dupa gus
at completare
cut foarte mu
a acum.
usca. Apoi
stul propriu
ea unui fel p
ult aroma cr
se portionea

si personal
principal de m
ocantului ce
aza in fasii de

mancare, ala
e invelea file
e dimensiun
aturi
e-ul
nile

Se omogenizeaza, dupa care se adauga boia, usturoiul granulat, parmezanul, coaja de lamaie, patrunjelul si cimbrul.
Din nou se amesteca bine.

Separat se amesteca intr-un alt bol smantana, laptele si oul. Cum spuneam mai sus am triplat cantiattile si fiindca
ouale mele eram mici am mai adaugat unul (de asta in imagine apar 4 oua).

Intr-un alt recipient se va aseza faina ca in final sa rezulte trei vase cu componentele crocantului.

Se iau fasiile de peste si se dau prin faina, amestecul de smantana si apoi cel de pesmet.

Dupa ce ati imbracat toate bucatile de peste in crocant se pune o tigaia cu ulei de 2 degete la incins. Apoi se adauga
the fish fingers.

Se prajesc bine pe ambele parti pana cand s-au rumenit. Dupa care se scot si se lasa sa se scuga de excesul de ulei pe
servetele de hartie.

Asa arata crochetele de peste sau cum spune americanul fish fingers.
Pofta buna!



















Crostini cu past de msline verzi i negre
Postat in Aperitive | May 11th, 2009

Acest fel de aperitiv este primul care se va epuiza la masa festiva pe care o veti organizagarantez. Este simplu dar
de efect. Nu este pretentios, in sensul ca nu trebuie sa se raceasca nu stiu cate ore la frigider si poate fi pregatit chiar
inainte de sosi musafirii.
Ingrediente:
Pasta de masline negre:
300 gr masline negre fara samburi / rondele
2-3 catei usturoi tocati
1 cutie ton in suc propriu (150 gr)
4 linguri ulei de masline
Pasta masline verzi:
300 gr masline verzi fara samburi / rondele
1 cutie ton in suc propriu (150 gr)
4 linguri ulei de masline
3 linguri patrunjel tocat
Crostini:
1 bagheta
ulei de masline
Mai intai se gusta maslinele (si verzi si negre) pentru a determina cat sunt de sarate. In cazul in care sunt prea sarate
pentru gustul vostru se tin in apa rece pana cand sunt numai bune de sarate.
Maslinele negre se pun in robotul de bucatarie impreuna cu restul de ingrediente mentionate pentru aceasta pasta, cu
mentiunea ca tonul trebuie scurs foarte bine.

Se mixeaza pana cad toate ingredientele devin pasta. Depinde de voi cat o vreti de fina.

La fel se procedeaza si cu maslinele verzi.

Se adauga restul de arome si ton si se mixeaza ca si pasta de masline negre.

Asa mi-a iesit mie.

Se pregatesc crostinele. Se taie feliile de bagheta in unghi inclinat. Se incinge o tigaie si se toarna 2-3 linguri ulei
masline la fiecare sarja de felii adaugate. Cand s-a incins uleiul se adauga feliile de bagheta.

Se rumenesc bine pe ambele parti, dupa care se scot pe un pat de servetele de hartie

iar deasupra se adauga inca un strat de servetele si se preseaza pentru a absorbi excesul de ulei.

Crostinele se ung din belsug cu cele doua paste de masline, alternand culorile.

Sunt un aperitiv light si foarte gustos.

Sper ca v-a placut si reteta asta.


















Pui oriental
Postat in Mancaruri | May 9th, 2009

O mancare usor de preparat si tare buna pentru papilele gustative. Impletirea perfecta a condimentelor face ca
produsul final sa fie unul de exceptie. Ce sa mai zic? Va las sa-l incercati si va veti convinge de adevarata lui savoare.
Poate vi se va parea o lista lunga de ingrediente dar sa stiti ca sunt cantitati infime si se merita.
Ingrediente:
1 piept pui (depielat si dezosat)- aprox 500 gr
2 linguri ulei
2 linguri unt
1 ceapa tocata
1 varf de lingurita scortisoara
2 catei usturoi zdrobiti
1 lingurita ghimbir praf
1 lingurita boia de ardei iute
2 linguri alune macinate
1 conserva rosii decojite in suc propriu
1 lingura pasta de tomate
2 linguri iaurt
2 linguri coriandru / patrunjel verde tocat
sare si piper
Se incing cele 2 linguri de ulei intr-o tigaie si apoi se adauga pieptul de pui spalat si uscat, taiat cuburi.

Se lasa puiul sa se rumeneasca si apoi se scoate din tigaie si se pune deoparte intr-o farfurie.

In aceeasi tigaie, peste uleiul si sucul puiului ramase, se topeste untul.

Dupa se adauga ceapa impreuna cu scortisoara si se caleste putin.

Apoi se adauga restul de ingrediente: usturoiul pisat, boia, ghimbirul, alunele, conserva de rosii, pasta de tomate

si nu in ultimul rand, iaurtul si se amesteca foarte bine, strivind rosiile.

Tot acest sos se fierbe 4-5 min amestecand din cand in cand. Dupa ce a fiert se potriveste de sare si piper.

Se adauga puiul si

se amesteca lasand sa fiarba totul pentru inca 4-5 min.

Spre final se adauga coriandrul sau patunjelul si se amesteca din nou.

Si asta a fost tot

Merge servit alaturi de orez fiert sau piure de cartofi. Eu as fi mancat sosul intins pe paine. Nu ma mai saturam.

Este o minunatie!










Unt de arahide (peanut butter)
Postat in Diverse | March 13th, 2009
Am gasit reteta aceasta pe net si mi s-a parut destul de simplu de
realizat si am incercat-o. Cu atat mai mult cu cat cu ajutorul lui se pot face niste prajituri divine.

Ingrediente:
250 gr alune sau arahide crude si decojite
1 praf de sare
3 linguri de ulei
Tot ce trebuie sa faceti este sa puneti alunele in robotul de bucatarie

Se porneste si se lasa la maruntit. Cand alunele se vor lipi de peretii robotului si cutitul robotului merge in gol opriti
robotul si cu o lingura dezlipiti compozitia de pe pereti. Adaugati uleiul si reporniti robotul. Compozitia se va aduna
ca o bila in jurul cutitului, insa va trebui sa-l lasati in continuare sa mixeze pentru ca in final isi va reveni se va face ca
o pasta.

Dupa ce totul s-a transformat in pasta veti sti ca untul de arahide este gata. Se pune intr-un borcan de sticla si se
pastreaza la frigider.

Se poate folosi la sandwich-uri, daca ungeti feliile de paine cu acesta veti avea garantat un sandwich cu un gust cat se
poate de original.

Il mai puteti folosi si la o intreaga varietate de prajituri si dulciuri. Sper sa va bucurati de el.













Gula
Postat in Mancaruri | March 12th, 2009

Intr-o sear pe cnd m uitam la tv i zappam canalele am dat de emisiunea lui J amie Oliver care pregtea cu atta
patos si druire acest gula nemaipomenit. Astzi m-am hotrat s-l si execut. Nu mi-a parut ru deloceste o
adevrat incntare.
Ingrediente:
1-1,5 kg carne porc (cu putina grsime)
700-800 gr ardei grai diferite culori
1 cutie roii decojite in suc propriu
2 linguri cu vrf boia dulce de ardei
1 borcan ardei copi in oet
2 linguri semine chimen
3 linguri ulei msline
2 cepe
sare si piper
Se spala carnea si se tamponeaza cu un servet de hartie pentru a inlatura apa. Apoi se cresteaza usor si se asezoneaza
cu sare si piper si se aseaza intr-o tigaie in care s-a incins uleiul de masline.

Se rumeneste bine pe toate partile. Si cand este gata se scoate din tigaie si se pune separat intr-o farfurie.

Cat timp se rumeneste carnea se taie ardeii grasi in fasii si dupa se calesc in uleiul si grasimea ramasa de la carne.

Dupa 3-4 min se adauga boiaua si se continua calirea, apoi se completeaza cu conserva de rosii avand grija sa zdrobim
cat de cat rosiile. Dupa alte 3 min se adauga ardeii copti taiati tot fasii urmati de ceapa taiata rondele.

Se lasa sa fiarba 5 min dupa care se adauga chimenul zdrobit intr-un mojar si se potriveste de sare si piper tot mix-ul.
Urmatorul pas este sa readucem carnea in tigaie alaturi de legume, acoperind-o cu acestea.

Si se fierbe inca 10 min, dupa care se transfera totul intr-o tava, se toarna apa cat sa acopere legumele,se mai adauga
inca 2 linguri din otetul in care au stat ardeii copti, se acopera cu folie de aluminiu sigiland bine marginile si se da
totul la cuptor timp de 2-3 ore, la foc mic.

Veti sti sigur ca este gata atunci cand carnea, incercand sa o desfaceti cu 2 furculite, se desprinde cu foarte mare
usurinta, iar apa este scazuta.

Optional se poate servi cu un sos facut din smantana, patrunjel tocat si putina coaja de lamaie.

Mmmmiti lasa gura apa! Cineva avea o vorba: mori mancand










Ciorb rduean
Postat in Supe/Ciorbe | March 12th, 2009

Iata varianta de pui a ciorbei de burta. Mie nu-mi place deloc ciorba de burta insa aceasta este minunata. Are un gust
bogat si nu este greu de digerat precum cea de burta de vita.
Ingrediente:
500-600 gr carne pui (eu am pus doar piept)
2 cepe
3 morcovi
2 radacini pastarnac
1 telina radacina
4 galbenusuri ou
300-400 gr smantana
3-4 linguri faina sau amidon alimentar
3 catei usturoi
zeama de lamaie sau otet
1 legatura patrunjel
sare
Se spala carnea de pui si se pune la fiert intr-o oala inalta. Intre timp se curata legumele.

Dupa ce a inceput sa fiarba carnea se are in vedere colectarea spumei produsa de aceasta. Cand nu mai face deloc
spuma se sareaza apa in care fierbe. Cand carnea este pe jumatate fiarta se introduc alaturi de ea si legumele intregi.
Puteti rupe morcovii in jumatate daca sunt prea mari si la fel si telina. Dupa ce au fiert si legumele si carnea se scot
pe o farfurie si oala in care ne-a ramas doar o zeama limpede se da de pe foc. Carnea se face fasii iar legumele le
puteti pasa (eu nu le pun deloc, mi-e suficient ca au dat gust la zeama) sau puteti pastra doar morcovii pe care sa-i
taiati rondele.
Intr-un
adaug
in cloc
fiecare
se bran
acoper
Dupa
lamaie







n bol se ame
a fasiile de c
cot 2-3 min d
e sa se ames
nzi smantan
rindu-se apo
ce a stat aco
e sau otet du
esteca smant
carne (si legu
dupa care pe
tece bine cu
na. Se mai fie
oi oala cu un
operita 15 mi
upa gust. Me
tana cu galbe
umele in caz
este amestec
u un tel. Dup
erbe inca 2-3
n capac.
in ciorba rad
rge de minu
enusurile si f
zul in care le
cul de smanta
a care se toa
3 min dupa c
dauteana se p
une cu ardei i
faina sau am
e doriti in cio
ana se toarna
arna in oala p
care se stinge
poate pune in
iuti

midonul. Zeam
orba), usturo
a treptat 3-4
peste restul d
e si se adaug

n bol sau far

ma ramasa s
oiul pisat si s
polonice de
de zeama. Fa
ga legatura d
rfurie spre se
se aduce din
se potriveste
e zeama avan
acem acest l
de patrunjel t
ervire. Se ad
nou la fiert,
de sare. Se
nd grija ca du
ucru pentru
tocata
dauga zeama
se
dau
upa
a nu
de
Pine foccacia (cu cimbru i ulei de msline)
Postat in Paine | March 10th, 2009
O paine gustoasa in stil italian. Cu putine ingrediente am reusit sa fac
ceva gustos. Nimic nu se compara cu gustul painii facute in casa.

Ingrediente:
500 gr faina
1 plic drojdie uscata (7 gr)
7 linguri ulei de masline
250 ml apa calda
1 lingura sare
cimbru
Sa trecem la treaba! Se amesteca faina cu 1 lingura de sare.

Se face o adancitura in faina si acolo se pune drojdia, care nu necesita dizolvare, dupa care se toarna apa calda si 4
linguri de ulei. Din ingredientele mentionate se formeaza o coca vartoasa si nelipicioasa. Daca e prea lipicioasa mai
adaugati faina, mie mi-a iesit perfect.

Aluatul format se framanta bine timp de 10 min, dupa care din acesta se intinde cu vergeaua de lemn o foaie de
marimea tavii in care o veti coace. Tava se unge cu ulei si se aseaza foaia de aluat.

Se acopera tava cu folie de plastic si se lasa sa cresca timp de 1 ora intr-un loc cald. Dupa ce a crescut, cu degetele se
inteapa coca din loc in loc si pe deasupra se presara lingura de sare, 3 linguri ulei de masline si cimbru.

Se introduce in cuptorul preincalzit si primele 10 min se coace la foc iute. Dupa care se reduce flacara la minim si se
lasa sa se coaca inca 20 min. La final trebuie sa fie rumenita.

Dupa ce a fost scoasa din cuptor se scoate si din tava si se lasa sa se raceasca.

Se taie in forma dorita.

Cartofi prjii sntoi
Postat in Mancaruri | March 7th, 2009

Nu stiu voi, dar eu sunt o impatimita a cartofilor prajiti, insa pe cat de buni sunt pe atat de nesanatosi. Asa ca varianta
asta de cartofi o puteti manca fara griji din punct de vedere al cantitatii de ulei prajit, foarte daunator, nu ii vom praji
in ulei. Si nu va faceti grijigustul e identic.
Ingrediente: (pt 2 portii)
3 cartofi mari
condimente pentru pui
2 linguri de ulei
susan

Se curata si se taie cartofii putin mai grosi decat cei pe care ii prajiti in ulei. Peste ei se toarna cele 2 linguri de ulei si
condimentele de pui. Condimentele mele contin si sare asa ca nu a mai fost necesar sa adaug. Daca nu preferati
condimentele din comert ii puteti condimenta voi cu amestecul vostru propriu.

Dupa ce ati amestecat bine toate ingredientele se tapeteaza o tava cu hartie de copt si pe ea se imprastie cartofii, avand
grija ca nici unul din ei sa nu se suprapuna, adica fiecare sa ia contact cu tava. In plus eu sunt fan susan :wink: asa
ca pe final am presarat o ploaie de seminte de susan.

Dupa toate astea cartofii se introduc in cuptorul preincalzit, la foc mediu, pentru aprox. 20 min. Nu se intorc.

La final cartofii trebuie sa fie aurii. Le puteti presara putin parmezan, cascaval sau mozzarela deasupra
sivoilacartofi sanatosi, rapizi si ieftini. Sunt perfecti ca si garnitura la o friptura sau pur si simplu insotiti de o
salata. Savurati!












Piept de pui Kiev
Postat in Mancaruri | J une 27th, 2009

Inspirata fiind de salata de cartofi de ieri, azi am pregatit un piept de pui Kiev. Desi datorita denumirii date dupa
capitala Ucrainei aveti tendinta sa credeti ca este un preparat de origine ucrainian, de fapt este inventat de un francez
si a primit denumirea aceasta la New York. In concluzie un adevarat curcubeu de culturi si origini.
Ingrediente:
1 piept pui dezosat si depielat
100 gr unt la temperatura camerei
1 catel de usturoi pisat
1 legatura patrunjel
100 gr pesmet
100 gr faina
6 linguri ulei (pt prajit)
1 lingura parmezan ras (optional)
1 ou
sare si piper
Pieptul de pui, spalat si uscat cu servetele de bucatarie, se taie in 2 bucati pe verticala.

Cu ajutorul unui cutit ascutit si cu lama lunga se face un buzunar (pe toata lungimea pieptului fara a taia pana la
margini) in interiorul fiecarei bucati de piept de pui.

Lasam bucatile de pui deoparte pentru moment si ne ocupam de umplutura. Untul moale se amesteca cu legatura de
patrunjel tocata marunt, usturoiul si dupa gust sare si piper.

Untul astfel aromat se toarna intr-o punga si se dirijeaza totul catre coltul taiat al pungii care va fi introdus in
interiorul pieptului de pui pentru a umple buzunarul creat. Eu am lucrat de data aceasta cu un cornet (ca cel pentru
seminte) realizat din hartie de copt, caruia i-am ciupit varful, iar capatul opus l-am inchis ruland hartia. Introduceti
cornetul sau punga pana in capatul buzunarului si introduceti unt pana cand opune rezistenta.

Dupa ce am terminat de umplut pieptii se sigileaza orificiul cu scobitori.

Apoi se aseaza pe o farfurie, se acopera cu folie alimentara si merg la frigider timp de 30 min pentru a se intari untul
si a nu curge atunci cand il vom pune la prajit.
Intre timp in 3 boluri separate se aseaza faina care se asezoneaza cu sare si piper, oul batut bine si pesmetul in care
adaugati parmezanul (optional).
Pieptii se scot din frigider si se dau pe rand prin faina, ou si pesmet. Intr-o tigaie antiaderenta se incinge uleiul si apoi
se prajeste pieptul de pui Kiev.

Se prajesc circa 5-6 min pe fiecare parte. Cand sunt gata rumeniti se scot pe o farfurie tapetata cu servetele de
bucatarie penru a absorbi excesul de ulei.

Inainte a-l servi nu uitati sa scoateti scobitorile.

In sectiune acest piept de pui arata fenomenal.

Noi l-am servit cu salata de cartofi cu dressing de lamaie (reteta aici). Alaturarea celor doua a avut un gust
decadent.









Salat de cartofi cu dressing de lmie
Postat in Mancaruri | J une 26th, 2009

Iata o reinventare a cartofilor nature. Aceasta salata de cartofi cu dressing de lamaie este plina de savoare. Merge
perfect cu o friptura, peste sau ca atare. Musafirii mei au fost incantati de ea.
Ingrediente:
500 gr cartofi
1 lamaie
2 catei de usturoi
1 lingura mustar
4 linguri ulei de masline
patrunjel tocat
sare si piper
Fiindca este sezonul, am folosit cartofi noi albi. I-am ales mici pentru ca asa ii prefer pentru salata si nu trebuie sa ii
curat, dar nu e obligatoriu.
Cartofii se spala bine cu un burete curat si se lasa in coaja.

Se aseaza intr-o cratita si se acopera cu apa rece, cam 2 degete deasupra lor.

Se adauga 1 lingurita de sare si se pune pe foc mare, acoperiti cu capac. Cand a inceput sa fiarba se da focul la mic si
se lasa sa fiarba mocnit. Sunt gata atunci cand daca introduceti furculita in ei aceasta nu intampina rezistenta, deci
sunt moi.
Cat fierb cartofii ne apucam de dressingul de lamaie. Se zdrobesc 2 catei de usturoi intr-un bol si la acestia se
adauga mustarul, coaja de la lamaie si lingurita sare si putin piper.

Se amesteca cu o lingura si apoi se adauga sucul stors de la lamaie. Se amesteca cu un tel si in acest timp se adauga
uleiul de masline, deci amestecand continuu. La final va arata ca un sos fin, datorita emulsionarii uleiului de masline.

Cand cartofii sunt gata, se scurg de apa si se rastoarna pe o tava sau o suprafata intinsa.

Atunci cand acestia se pot manevra (datorita caldurii) se taie in bucatele mici cat pentru o imbucatura. Ai mei fiind
mici i-am taiat in patru.

Cu grija peste ei se toarna dressingul si se amesteca cu atentie (pentru a nu-i sfarama) astfel incat toti sa fie inveliti in
dressing. Se lasa asa 15 min, dupa care veti observa ca au absorbit tot sosul din tava.

Chiar inainte de servire se presara peste salata noastra o ploaie de patrunjel proaspat, tocat.

Sunt de senzatie!
















Friptur de porc cu sos
Postat in Mancaruri | J une 16th, 2009

Astazi aveam in plan sa fac cu totul altceva, insa a iesit pana la urma o friptura de porc cu sos. Este ceva foarte
simplu, dar gustos. Intotdeauna va fi binevenita o friptura si mai ales daca e insotita de un sos bogat si delicios.
Ingrediente:
800 gr carne porc
400 ml suc de rosii
100 ml apa
2 linguri pasta de tomate
1 lingura cimbru
capatana de usturoi
5 linguri ulei
sare si piper
Carnea de porc spalata si stearsa se taie in bucati cat palma de mari si groase de 1 sau 2 degete. Apoi fiecare bucata
se cresteaza pe margini din loc in loc pentru a evita curbarea lor.

Carnea astfel fasonata se aseaza intr-o tava intr-un singur strat.
Se zdrobeste usturoiul si se amesteca cu lingurita de sare si uleiul, care se adauga treptat, lingura cu lingura. Dupa
fiecare lingura de ulei adaugata se amesteca foarte bine pana la incorporare. La final trebuie sa arate ca o maioneza.

Sucul de rosii se amesteca cu usturoiul, pasta de tomate, apa, cimbrul si piperul.

Se toarna in tava peste carne, se acopera tava cu folie de aluminiu si

se introduce in cuptorul preincalzit, timp de 1h, la foc mediu. Daca doriti ca sosul sa fie mai scazut atunci dupa 1h
scoateti folia de aluminiu si mai lasati-o 10-15min in cuptor.

Aceasta friptura merge foarte bine cu piure de cartofi sau cu bulgarasi de orez (reteta aici).

Merita incercata.










Pui
Postat
Puiul
la mas
manut
Ingred
1 pui g
60 gr
2 lingu
1 capa
1 lama
1 lingu
sare s
Se pre
Binein
cu cimb
t in Mancaru
la cuptor cu
sa de pranz.
tele astea do
diente:
grill (aproxi
unt la tempe
uri cimbru u
atana usturo
aie
ura ulei de m
i piper
egateste puiu
nteles, puiul
bru i l
uri | J une 9th
u cimbru si
Pe langa fap
ua este net s
imativ 1 kg)
eratura came
uscat
oi
masline
ul pentru un
trebuie spal
mie
h, 2009
lamaie este
ptul ca arata
superior.
erei
bronz pe c
at si uscat, i
e unul din pr
absolut mor
cinste
ar daca este
eferatele me
rtal este si ex
necesar se p
ele. Asa ca a
xtrem de bun
parleste putin
stazi am avu
n. Ce rotiseri
n pentru a in


ut parte de un
ie? Puiul fac
ndeparta pufu
n adevarat fe
cut in casa cu
ul ramas.
estin
u
Capata
operat
coaja
Sau ha
Eee? C
Untul
Acum
parca
hartie
ana de ustur
tiune cam ne
si ambele ju
ai sa fim cev
Cum a fost a
moale se am
m e acum c
ar trebui sa i
de copt.
roi o taiem p
efireasca si je
umatati de la
va mai acade
asta? Iata si d
mesteca cu c
cu tot magla
intre la solar
pe jumatate (
enanta pentr
maie pe din
emici si sa sp
dovada!
cimbrul si
avaisul se u
r si trebuie s
(orizontal fa
ru saracul pu
dos
punem ca le
lingurita sa
unge din abu
a se protejez
ata de cotor)
ui: o sa-i intr
vom insera
are.
undenta si pri
ze cu lotiune
si la fel proc
roducem jum
in cavitatea
in fiecare lo
e de plaja. Ap
cedam si cu
matatea de ca
toracica si m


cusor puiul (
poi se aseaz

lamaia. Acu
apatana de us
mai exact in
(chiar si pe l
a intr-o tava
um urmeaza
sturoi cu tot
locul viscere
la subsuori)
a tapetata cu
o
cu
elor.
de
Dupa
usturo
maslin
Tava s
intari p
Dupa
aproxi
in zon
ca nu
Bronz
A fost
de alu
operat
ce l-am cosm
oi, se curata s
ne si sarea im
se infasoara
putin untul s
sedinta de ra
imativ. Focu
na inghinala
este facut. L
zat ca o pitzi
t o adevarata
uminiu dupa
tiune.
metizat bine
si se toaca m
mpreuna cu
fedeles cu fo
si astfel evita
acire se inde
ul trebuie sa
a puiului si d
La mine a fos
ipoanca ce a
a explozie de
ce l-ati scos
cum pe c
marunt cateii
piperul, dup
folie de plast
am scurgere
eparteaza fol
fie mic-med
departand pu
st gata in 95
a uitat sa mai
e arome si gu
din cuptor s
cine? pe pui
. Cu ei se tap
pa gust. Se le
ic si se intro
a imediata a
ia de plastic
diu. Dupa ap
utin pentru a
min. Depind
i iasa din sol
usturi. Daca
si lasati-l asa
.concentre
peteaza bine
eaga puiul cu
oduce la frigi
a sa de pe pu
c si se introdu
rox. 1h se ve
a evidentia su
de de la arag
lar
doriti sa fie
a 10 min. As
eaza-te se
e suprafata p
u sfoara.
ider pentru 3
ui.
uce in cupto
erifica puiul
ucul si carne
gaz la aragaz
mai inabusi
sta este un m
ia cealalta ju
uiului. In plu

30 min. Face
rul preincalz
daca este fa
ea. Daca ace
z. Iata-l in to

it si mai sucu
mic secret. Es
umatate de c
us se adauga
em acest lucr
zit timp de 1
acut, inseran
stea sunt roz
oata splendoa
ulent, invelit
ste optionala
capatana de
a uleiul de
ru pentru a s
h si 30 min
d un cutit as
z asta inseam
area lui:
ti-l bine in fo
a aceasta
se
scutit
mna
olie

L-am consumat cu sos asiatic dulce-picant-acrisor si salata de vara.

Merita incercat! Nu veti da gres niciodata cu un zburator preparat in asemenea maniera.

Satisfactie si reusita garantata!




Biscuii fr fin
Postat in Dulciuri | J uly 11th, 2009

Tocmai pentru ca sunt fara faina si contin atat de putine ingrediente sunt atat de tentanti de facut si de mancat. Sunt
cei mai simpli biscuiti intalniti pana acum. Ce femeie nu viseaza la o asemenea reteta? Cred ca mai simplu de atat nu
se poate. Daca stiti voi alta reteta mai facila, va rog sa-mi spuneti.
Ingrediente:
300 gr pasta din seminte de floarea-soarelui (reteta aici) / unt de arahide (reteta aici)
9 linguri zahar brun / zahar alb
1 ou mare
1 lingurita esenta de vanilie
Daca nu aveti timp sa pregatiti chiar voi acasa pasta din seminte sau untul de arahide, puteti da fuga la supermarket
si veti gasi gata preparat untul de arahide. Cei drept daca apucati sa le faceti cu ambele ingrediente veti observa
diferenta de gust si de arome. Ambele variante sunt delicioase.
Se amesteca toate ingredientele intr-un bol (eu am folosit zahar brun dar se poate, fara probleme, folosi zahar alb)

apoi din pasta obtinuta se modeleaza bile (depinde de voi cat de mari le doriti) pe o tava tapetata cu hartie de copt.

Bilele se aplatizeaza cu dosul unei linguri (grosime de aprox. 1 cm).

Se introduc in cuptorul incins timp de 15-20 min, la foc mic. La final, biscuitii trebuie sa fie rumeniti pe margini.
Inainte de a-i lua din tava se lasa 2 min. pentru a se intari.

Asta a fost tot! Nu-i asa ca sunt foarte simpli acesti biscuiti fara faina?

Ca si textura ei sunt crocanti (perfecti pentru gustul meu).

Pofta buna!










Past din semine de floarea-soarelui
Postat in Diverse | J uly 10th, 2009

Pasta sau untul din seminte de floarea-soarelui este un ingredient de baza pentru alte preparate foarte gustoase.
Deci nu poate fi consumata ca atare, ea trebuie sa fie incorporata in retete precum cea de halva sau de biscuiti fara
faina (urmatoarele pe care le postez).
Ingrediente:
300 gr miez crud de seminte de floarea-soarelui
3 linguri ulei
un praf de sare
Poate ca vi se pare cunoscuta aceasta reteta. Nu va inselati, este aceeasi tehnica si sunt aceleasi ingrediente ca si la
untul de arahide (reteta aici) numai ca in loc de arahide folosim miez crud de seminte de floarea-soarelui.
Sa recapitulam: miezul crud impreuna cu praful de sare se aseaza in robotul de bucatarie si se proceseaza pana cand
devine o pasta.

Cand pasta s-a lipit de peretii vasului se opreste robotul si se curata peretii aducand pasta in centru catre lame. Se
porneste din nou robotul la viteza maxima si prin orificiul special de deasupra se toarna uleiul in fir continuu. Cand s-
a omogenizat tot si pasta a devenit cat de fina va doriti o scoateti din robot si se pastreaza intr-un borcan la frigider.
Asta pana cand va trebui sa o folositi la halva sau biscuitii pe care i-am devorat fara rasuflare.

Untul de seminte de floarea-soarelui poate fi mai grunjos sau mai fin. Textura acestuia depinde de voi.

Iata consistenta obtinuta de mine.

Pofta buna!



Sos de cacaval (cheese sauce)
Postat in Sosuri/Dressing | J uly 8th, 2009

Din dorinta de a nu manca simplu un piept de pui fript, intr-una din zile m-am apucat sa-i incropesc un sos cu ce se
gasea prin frigider si prin camara. Si asa a luat nastere sosul de cascaval pe care am hotarat ca este prea delicios sa
nu-l mai refac si de data asta sa-l si postez, astfel impartasindu-l si cu voi.
Ingrediente: (pt 600 ml sos)
600 ml lapte
40 gr unt (aprox. 2 linguri)
40 gr faina / amidon alimentar (aprox. 7 linguri rase)
120 gr cascaval ras
un praf de nucsoara
sare si piper
Daca doriti sa utilizati cantitati mai mici de sos le puteti injumatati fara probleme.
Sa trecem la treaba! Intr-o craticioara se toarna laptele si se aseaza pe foc mic. Apoi se adauga untul si apoi faina (eu
am folosit amidon alimentar pentru ca este mult mai delicat si nu lasa gustul acela fainos sosului). Dupa care se
amesteca foarte bine cu un tel.

Trebuie sa amestecati continuu in compozitie pentru a nu face cocoloase si pentru ca se va ingrosa imediat. Cand ati
observat ca a devenit catifelat si ingrosat, de consistenta unui sos

adaugati cascavalul ras pe razatoarea mare si amestecati energic pentru a se topi in intregime carliontii de cascaval.

Dupa ce tot cascavalul s-a topit in intregime adaugati sare si piper dupa gust si praful de nucsoara, amestecati foarte
bine.

Odata omogenizat sosul de cascaval se ia de pe foc si se serveste imediat.
Singur
inchea
Il pute
snacks
Ca sa
Si con
ra hiba a ace
aga si capata
eti servi alatu
s-uri sau cro
va convinge
ntinuarea
estui sos este
a o textura nu
uri de friptur
ochete (reteta
eti de cat de
e ca nu se po
u prea imbie
ri, legume fi
a aici). Poate
catifelat si c
oate reincalz
etoare, insa g
erte sau frip
e fi chiar sos
cat de consist
i si se poate
gustul sau in
te si de ce nu
sul pentru o p
tent este ace
servi doar fi
credibil ram
u ca si gusta
portie de pas
est sos v-am

fierbinte, cac
mane neschim

are alaturi de
ste.
facut o dem

ci daca se rac
mbat.
e chipsuri (re
monstratie cu
ceste acesta s
eteta aici)
o rosie.
se

Pofta buna!
















Chip
Postat
Crrroo
Ingred
1 carto
2 lingu
condim
sare s
Cartof
razato
mare v
Cam a
psuri
t in Snacks |
oocant! Alte
diente:
of mare
uri de ulei
mente divers
i piper
ful se spala s
oare de feliat
va iese un bo
asa de subtir
J uly 3rd, 20
cuvinte ar f
se (optional)
si se curata (
t sau un cura
ol plin de ch
i trebuie sa f
009
fi de prisos.

(eu am avut c
atator de legu
hipsuri.
fie.

cartof nou s
ume, nu veti
si nu l-am cu
putea taia c
uratat). Va av
u ajutorul cu
vertizez din
utitului felii


timp ca daca
atat de fine.
a nu aveti
Dintr-un caartof

Cele 2 linguri de ulei se toarna intr-o farfurie intinsa si feliile de cartofi, pe masura ce le asezati in tava, le inmuiati in
ulei si inlaturati excesul stergandu-le usor de un servetel uscat.

Chipsurile se aseazaintr-un singur strat intr-o tava in care am pus hartie de copt si apoi se sareaza si pipareaza dupa
gust (eu am adaugat si praf de chili pentru a obtine niste chipsuri picante). Le puteti pudra cu orice fel de condiment.

Se incinge cuptorul timp de 15 min la foc maxim si apoi se introduce tava cu chipsuri, iar flacara se reduce la minim.
Sunt gata in circa 5 min.

Sunt foarte crocante chipsurile facute in casa, asa ca am renuntat cu usurinta la cele cumparate, pline de chimicale si
imbibate in ulei. Deci sunt varianta sanatoasa. Copiii pot manca fara restrictii.

Pofta buna!









Fursecuri franuzeti (french cookies)
Postat in Dulciuri | J uly 2nd, 2009

Nu voi refuza niciodata un fursec delicios. Este si cazul celor facute azi. Nu necesita prea mult timp in bucatarie si
sunt foarte practice, deoarece le poti reinventa oricand servindu-le alaturi de o cupa de inghetata, un pahar de lapte la
micul dejun, o ceasca de cafea sau ceai.
Ingrediente:
32 linguri faina
16 linguri zahar pudra
1 fiola esenta de rom
3 albusuri
250 gr unt
4- 5 linguri coniac / lichior
100 gr nuci / alune de padure/ fructe uscate (orice aveti la indemana)
un praf de sare
Primul lucru pe care il facem este sa amestecam faina, cu zaharul pudra si praful de sare.

Untul se topeste la foc mic intr-o craticioara si se mentine pe flacara pana capata o culoare bruna. Cand se racoreste
adaugati in interior esenta de rom si lichiorul sau coniacul (eu am avut lichior de portocale si caise).

Albusurile se bat usor si se adauga impreuna cu untul in faina cu zahar.

Totul se amesteca bine cu ajutorul unei spatule. Se va obtine un aluat moale dar nelipicios.

Dupa omogenizare se adauga alunele de padure (in cazul meu) ori miezul de nuca sau fructele uscate/confiate
maruntite.

Acestea se incorporeaza si apoi din aluat se fac bile de marimea unei nuci care se aseaza intr-o tava tapetata cu hartie
de copt si ulterior se aplatizeaza cu dosul unei linguri.

Fursecurile frantuzesti merg la cuptor timp de 20-30 min, la foc mic. Sunt gata atunci cand s-au rumenit pe margine
iar suprafata lor este aurie.

Aceste fursecuri au iesit foarte crocante.

Tot din acelasi aluat am facut si briose care au mers excelent cu lapte.

Sa fiti sigure ca se vor epuiza imediat si veti mai incerca aceasta reteta de fursecuri si de ce nu, chiar de briose
(muffins).

Pofta buna!



Hamsii crocante
Postat in Mancaruri, Snacks | J uly 1st, 2009

Astazi am fost in vizita la surorile mele si cum depanam noi amintiri am pomenit si de hamsiile crocante pe care le
mancam pe la mare, la festivaluri sau targuri. Erau ca niste snack-uri, tare gustoase. Zis si facut! Ne-am mobilizat
rapid si am pornit catre pescarie. Ce festin a urmat o sa vedeti in continuare.
Ingrediente:
1 kg hamsii proaspete / congelate
faina
sare si piper
Eu am achizitionat hamsii proaspete. Sa nu le incurcati pe cele la saramura cu cele marinate. Hamsiile se spala si apoi
li se rup capetele si maruntaiele astfel: se rupe capul apoi se trage in lateral, in sens invers sirii spinarii, in acest mod
odata cu capul veti scoate si maruntaiele intregi.
Dupa aceasta operatiune se spala cu apa rece de 5-6 ori si ultima data se lasa in apa timp de 1-2 ore daca sunt foarte
sarate.

Se scurg foarte bine de apa si apoi intr-o punga incapatoare se pune faina si piper (dupa gust, daca le doriti mai
picante puteti oune o cantitate mai mare de piper sau boia de ardei iute) si se amesteca.

In punga se adauga in transe hamsiile, se stange gura pungii si se agita bine pentru a le tapeta in intregime cu faina.

Dupa ce toate au fost tapetate se aseaza in tava de la cuptor pe care am captusit-o cu hartie de copt.

Tava se introduce in cuptor la foc iute pana cand devin crocante si aurii.

Se servesc calde sau reci cu suc de lamai, sos de usturoi sau pur si simplu.

Sunt o incantare!










Tart crocant cu nuci i caramel
Postat in Dulciuri | August 19th, 2009

O tarta dulce si rapida incanta pe oricine. Asa ca am facut si eu una si a fost pe gustul tuturor. Delectati-va si voi cu o
felie de tarta cu nuci si caramel.
Ingrediente: (pentru o tarta cu diametrul de 30 cm)
300 gr biscuiti obisnuiti
100 gr unt topit
8 linguri zahar brun / alb
350 gr caramele cu lapte
200 ml smantana pentru frisca
2 cani miez de nuca
1 pliculet cappuccino / cafea instant
Biscutii se maruntesc in robotul de bucatarie, apoi se amesteca cu zaharul brun (sau alb daca nu aveti in casa brun)
si untul topit.

Compozitia obtinuta (de textura nisipului umed) se preseaza intr-o forma rotunda cu pereti detasabili (cu diametrul de
30 cm) si se coace in cuptorul incins timp de 10 min sau pana cand capata o culoare rumena.

Apoi se lasa sa se raceasca si intre timp intr-o tigaie rumenim miezul de nuca.

Intr-ul alt vas se pun impreuna caramelele, smantana pentru frisca si pliculetul de cappuccino. Se topesc pe bain-
marie sau in cuptorul cu microunde, amestecand continuu.

Cand toate caramelele sau topit adaugati miezul de nuca si omogenizati bine. Totul se toarna peste blatul de biscuiti
racit si se niveleaza.
Tarta
O bun
Insa d
a cu nuci si c
natate! Ce-i d
di cand in can
caramel va s
drept acesta
nd trebuie sa
sta la frigide
tarta nu e p
a mai facem
er timp de 1
entru cei car
si exceptii
ora.
re se feresc d

de calorii mu


ulte.


Pofta buna!
















Cafea spaniol
Postat in Bauturi | August 14th, 2009

Aceastacafea a fost ca un adevarat desert cu care m-am delectat in aceasta dimineata. Mi-a placut atat de mult incat
am zis ca isi merita locul printre retetele de pe blog. Chiar daca este foarte simplu de realizat, sunt de parere ca
lucrurile mici fac diferenta.
Ingrediente: (pentru 1 portie)
1 ceasca cafea fierbinte (deja pregatita asa cum va place)
2 picaturi esenta de migdale
3 patratele ciocolata (preferata voastra)
2 linguri smanatana pentru frisca
Ultimele 3 ingrediente se amesteca intr-ul bol si se topesc pe baie de aburi sau timp de 40 sec in cuptorul cu
microunde.

Dupa ce ciocolata s-a topit, amestecul obtinut se adauga la ceasca de cafea preparata anterior dupa cum va place (la
filtu, la ibric, la espressor, mai dulce, neagra, etc).

Se amesteca energic si se serveste. Este un adevarat deliciu.

Crema de ciocolata obtinuta in combinatie cu esenta de migdale transforma o banala cafea, asa cum spuneam si mai
sus, intr-un adevarat desert.

Nu ratati ocazia sa incercati aceasta cafea spaniola!

Pofta buna!
















Oua
Postat
Iata m
de efe
Ingred
12 feli
200 gr
3 lingu
6 oua
sare s
Pe sup
unt. A
Peste
a in cuib
t in Mancaru
micul-dejun id
ct. Poate con
diente:
ii paine toas
r cascaval ra
uri ulei de m
i piper
prafata unei t
Apoi se intorc
feliile de pa
b
uri | August 1
deal: oua in
nstitui chiar
st
azuit
masline / unt
tavi tapetate
c cu partea u
aine intoarse
10th, 2009
cuib. Sunt i
un mic-deju
e cu hartie de
unsa in jos (t
se presara c
imbinarea pe
un romantic
e copt se ase
trebuie sa ia
cascavalul ra
erfecta intre

eaza 6 felii d
contact cu ta
azuit pe raza

painea toas
e paine toas
ava).
atoarea mare
st, oua si ca
st. Acestea s

e.
scaval. O gu
se ung cu ule
ustare simpla
ei de masline
a dar
e sau

Restul de 6 felii de paine toast se decupeaza in mijloc cu ajutorul unei forme de prajituri (puteti folosi forme de stea,
de inima, etc) sau cu un pahar.

Deja decupate, feliile se aseaza deasupra celor presarate cu cascaval apasand usor pe ele.

Am reusit sa formam cuiburile. Acum spargem cate un ou in fiecare cuib. Se pune sare si piper pe deasupra.

Si iata: oua in cuib. Tava se introduce in cuptorul incins, la foc mediu, circa 20 min sau pana cand ouale se
coaguleaza.

O adevarat festin pentru papilele gustative.









Tagliatelle cu piept de pui
Postat in Paste | August 6th, 2009

Cum am mai spus si cu alte ocazii imi plac foarte mult pastele. De data aceasta am pregatit niste tagliatelle cu piept
de pui. Reteta este una extrem de simpla si rapida. Tagliatellele sunt printre pastele care necesita cel mai putin timp
de fierbere.
Ingrediente: (pentru 2 portii)
300-400 gr tagliatelle
1 piept de pui fara piele si fara os
1 cutie de rosii decojite in suc propriu sau 300 ml suc de rosii
3-4 triunghiuri de branza topita
1 lingura busuioc uscat
2 catei usturoi sau 1 lingura praf de usturoi
sare si piper
Mai intai puneti o cratita cu apa sa fiarba pentru paste. Se prepara conform instructiunilor de pe ambalaj. In mod
normal dupa ce apa a inceput sa fiarba, se sareaza si apoi se adauga tagliatellele, lasandu-le timp de 7 min pe foc, apoi
se scurg de apa.
Pieptul de pui se taie in bucatele si se pune intr-o tigaie incinsa antiaderenta. Nu trebuie sa adaugati ulei, ci trebuie sa
intoarceti cat mai des bucatile de pui.

Dupa ce s-a albit carnea se sareaza si pipereaza. Se mentine pe foc pana cand bucatile de piept de pui capata o
culoare rumena.

Dupa ce s-a facut carnea se scoate din tigaie si in ea se adauga usturoiul tocat marunt, care se caleste putin si apoi
conserva sau sucul de rosii.

Se fierbe circa 5 min dupa care se adauga praful de usturoi (doar in cazul in care nu ati pus la inceput usturoi proaspat)
si triunghiurile de branza topita. Acestea vor da o consistenta fina sosului si un gust bogat.

Se amesteca in sos pana cand se topesc in intregime triunghiurile de branza. Dupa asta se sareaza si pipereaza dupa
gust.

Mai adaugati busuiocul si e gata in 3 min. La sos se adauga bucatile de pui fript si se mesteca bine.

Pastele fierte si scurse de apa se aseaza pe farfurie si pe deasupra se adauga din abundenta sosul.

Daca doriti le puteti chiar amesteca anterior intr-un bol mai mare si sa le serviti gata amestecate.

Sunt nemaipomenite!










Halva greceasc
Postat in Dulciuri | August 5th, 2009

Cum timp pentru gatit nu prea am avut, m-am gandit sa scot de la naftalina o reteta pe care o aveam realizata cu
ceva timp in urma. Varianta greceasca de halva este diferita de cea romaneasca. Poate o sa vi se para o reteta mai
complicata dar a meritat s-o realizez. Sper ca o sa va placa si o sa o incercati.
Ingrediente:
24 linguri zahar
48 linguri apa
32 linguri faina
16 linguri ulei
100 gr alune de padure / fistic / nuci
250 gr pasta din seminte de floarea-soarelui (reteta aici)
Halva un desert dulce pe care mai multe popoare l-au adoptat si fiecare a dezvoltat varianta sa. Asadar veti intalni
halva romaneasca, turceasca, greceasca, arabeasca, evreiasca, indiana, etc. Cuvantul halva are radacini arabe si
inseamna dulce.
Prima data se realizeaza siropul. Intr-un vas se amesteca zaharul cu apa si apoi se pune pe foc mic pana cand se
formeaza un sirop gros. Dupa ce a inceput sa fiarba il mai lasati aproximativ 20-30 min, apoi este gata. Se lasa sa se
raceasca la temperatura camerei.
Dupa aceea intr-un vas rezistent la operatiuni grele, cum ar fi un ceaun, se incinge uleiul si apoi se adauga faina,
amestecand continuu.

Se prajeste faina pana cand capata o culoare maronie, ATENTIE, insa fara a o arde. Amestecati continuu. Cand ati
obtinut faina prajita, peste se adauga siropul de zahar racit si din nou amestecati bine pana la omogenizare.

Urmatorul lucru pe care trebuie sa-l faceti este sa adaugati pasta de seminte de floarea-soarelui si alunele de
padure usor prajite (daca nu aveti alune de padure merge si fisticul sau miezul de nuca).

Pasta astfel obtinuta se mai mentine pe foc inca 10-15 min, amestecand mereu.
Se lasa sa se raceasca usor si cand inca este calda se toarna intr-o forma de chec tapetata cu folie alimentara de plastic.

Cand a ajuns la temperatura camerei se introduce in frigider pentru aproximativ 3-4 ore. Apoi se secoate din forma, se
indeparteaza folia si se serveste.

Eu am mai turnat si o pelicula subtire de miere de albine pe deasupra.

Va reamintesc ca acesta este varianta greceasca de halva si nu cea romaneaca cu care suntem obisnuiti. Au gusturi
diferite.

Pofta buna!
















Piept de pui Parmigiano (chicken parmesan)
Postat in Mancaruri | September 24th, 2009

Este atat de gustos pieptul de pui preparat in acest mod incat nici nu va puteti imagina. Se prepara in doi timpi si trei
miscari, iar la cuptor zaboveste doar 30 min. Splendid, nu?
Ingrediente:
750 gr piept de pui (fara piele si os)
700 ml suc de rosii
1 lingura busuioc uscat
6 linguri parmezan razuit
150 gr cascaval razuit
1 lingura usturoi granulat sau 2 catei zdrobiti
boia de ardei iute (optional)
Sucul de rosii se amesteca intr-un bol cu usturoiul, busuiocul, parmezanul si boia de ardei iute. Nu trebuie sa
adaugati sare deoarece parmezanul este destul de sarat, adaugati doar daca mancati foarte sarat.

Pieptul de pui (la 750 gr mi-au venit 2 piepti) se taie in doua si apoi pentru a nu fi prea gros si pentru a se face cat
mai repede se mai taie inca odata in grosime. Astfel din 2 piepti mi-au rezultat 8 bucati. Acestea se dau prin sosul
preparat si se aseaza intr-o tava, apoi peste ele se toarna sosul. Tava se acopera cu folie de aluminiu.

Pieptul de pui Parmigiano merge la cuptorul preincalzit, la foc mediu, timp de 30 min. Dupa aceea se scoate se
presara cascavalul razuit si se mai da la cuptor inca 10 min.

Se poate servi alaturi de piure, paste, orez sau legume.

Delicios, simplu si rapid.

Pofta buna!
















Tart cu brnz i roii cherry
Postat in Aperitive, Mancaruri | September 16th, 2009

Rasfoiam revista culinara preferata de mine, Secretele Bucatariei si am gasit o groaza de retete interesante pe care le
voi posta in zilele urmatoare. Una dintre ele este si aceasta tarta cu branza si rosii cherry. Este sezonul rosiilor si
deci se merita sa o incercati. De asemenea este si usor de digerat. Eu i-am adus mici modificari.
Ingrediente:
1 pachet foi de placinta
4-5 linguri pesto (eu am folosit pesto de patrunjel, reteta aici)
cateva frunze de busuioc sau patrunjel
500 gr branza proaspata de vaca
2 linguri zeama de lamaie
1 lingurita zahar brun
300 gr rosii cherry
100 gr branza feta
100 ml lapte
2 oua
sare si piper
Se amesteca branza proaspata cu feta taiata cubulete, ouale si laptele. Apoi se potriveste de sare.

Intr-o tava tapetata cu hartie de copt se aseaza foile de placinta dezghetate in prealabil si se ung apoi cu 3 linguri de
pesto, cum spuneam si mai sus eu am folosit de pesto de patrunjel.

Dupa ce ati uniformizat pesto-ul bine, turnati compozitia de branza si nivelati.

Rosiile cherry se spala si apoi se taie in jumatati sau chiar sferturi si se amesteca cu pesto-ul ramas, zaharul brun,
sare, piper si zeama de lamaie. Odata omogenizate se aseaza deasupra tartei.

Tarta cu branza si rosii cherry merge la cuptor timp de 35 min, in cuptorul incins in prealabil, la foc mediu sau
200C. Dupa cele 35 min se scoate tava, se adauga frunzele de busuioc sau patrunjel si o mai tineti inca 5 min in
cuptor.

Asa arata minunatia. A fost excelenta!

Foile au devenit crocante pe margine si au dat un aspect rustic tartei.

Pofta buna!




Chec aperitiv
Postat in Aperitive | September 9th, 2009

Bine v-am regasit! Am inceput cu ceva simplu, rapid si gustos: chec aperitiv. Acesta combina ingredientele unei
pizza sau a unui platou rece cu preparate si aluatul sau painea. Este usor de realizat deoarece toate ingredientele se
amesteca la un loc.
Ingrediente:
250 gr faina
50 gr cascaval ras
250 ml lapte
1 mar ras
50 ml ulei
100 gr masline taiate
100 gr bacon / muschi / sunca presata
pliculet drojdie uscata
1 lingurita sare
1 ou
piper
Intr-un bol se amesteca faina cu sarea, piperul, cascavalul, maslinele, marul, bacon (sunca presata, muschi afumat
sau orice alt preparat aveti prin frigider) si drojdia uscata.

Apoi intr-un alt vas, cu ajutorul unui tel, se omogenizeaza oul cu uleiul si laptele.

In final se amesteca bine ingredientele uscate cu cele lichide obtinand un aluat moale.

Acest aluat se toarna fie intr-o tava dreptunghiulara, una rotunda (cu diametrul de 18 cm in cazul meu), tava de briose
(pt checuri individuale) sau o tava de chec, insa toate trebuiesc tapetate cu hartie de copt.

Tava se da la cuptorul incins. Este gata cand trece testul scobitorii.

Se lasa sa se raceasca COMPLET si se serveste RECE. Cam asa arata cand este gata.

Serviti o felie de chec aperitiv!

Pofta buna!
















Ou scoiene
Postat in Aperitive | October 30th, 2009

Un alt fel de a prepara ouale. Acestea se imbraca intr-o manta de carne tocata aromatizata cu condimente. Realmente
scoate din banal ouale si iti da oportunitatea crearii unui aperitiv interesant.
Ingrediente:
10 oua fierte
500 gr carne tocata (pui, porc, vita sau amestec de care doriti)
2 linguri mustar
2 linguri ghimbir macinat (optional)
2 linguri patrunjel tocat
lingurita boia de ardei iute
100 gr faina
100 gr pesmet
3 oua (2 pt pane, 1 pt compozitia de carne)
sare si piper
Ouale fierte si curatate se dau prin faina si se pun deoparte.

Se pregateste compozitia de carne: carnea tocata (eu am folosit de pui) se amesteca cu 1 ou, mustarul, ghimbirul,
patrunjelul, boiaua, sare si piper. Tot amestecul se imparte in 10 parti egale.

Se ia cate o gramajoara de carne tocata si se imbraca oul dat prin faina. Dupa ce am imbracat oul acesta se da prin
faina

apoi prin cele 2 oua batute si la final prin pesmet. Bilele astfel obtinute se aseaza pe o tava de cuptor in care am
pus hartie de copt.

In aceeasi maniera procedam si cu restul de oua. Se coc la foc mediu, in cuptorul incins, pana cand se rumenesc bine.

Ouale scotiene se pot servi acompaniate de maioneza, ketchup sau orice alt sos care va place.

Pofta buna!










Gogosi americane (oven baked donuts)
Postat in Diverse, Dulciuri | October 28th, 2009

Dupa o incercare nereusita de a realiza aceste minunatii (cu o alta reteta) de data asta a iesit exact ce trebuie: gogosile
alea pufoase pe care le vedem in filme ca le mananca politistii americani. Insa intre acelea si astea este o mare
diferenta, nu sunt prajite intr-o tona de ulei, ci coapte in cuptor. E adevarat ca aceste gogosi sunt o adevarata
amenitare pentru silueta, dar exceptii facem si acestea ar fi cazul sa fie una dintre ele.
Cum va spuneam am mai incercat o reteta care cica trebuia sa fie o reusita, insa finalul nu avea nici o legatura cu
gogosile americane pufoase ci erau mai degraba niste fursecuri. Nu ca as fi gresit eu cu ceva dar in acceptiunea
acelui domn asa trebuiau sa fie gogosile.
Ingrediente:
Pt. aluat:
600 gr faina (76 linguri rase)
360 ml lapte (24 linguri)
75 gr unt (5 linguri + 1 lingurita)
2 pachetele drojdie uscata(7 gr pachetul)
1 lingura esenta de vanilie
4 linguri zahar
2 ligurite sare
2 oua
Glazura:
ciocolata
caramele cu lapte
smantana pt frisca
zahar pudra
Topping:
alune tocate
fulgi cocos
bombonele colorate
Drojdia se inmoaie in 5-6 linguri apa calduta si se pune deoparte.
Separat, intr-un alt vas se pune untul, zaharul si sarea. Peste ele se toarna laptele fierbinte. Se amesteca energic cu
telul pana se topesc toate.

Apoi se lasa sa se raceasca pana cand ajunge caldut si atunci se toarna peste el drojdia dizolvata, ouale batute usor si
esenta de vanilie. Omogenizam totul si apoi se adauga treptat faina.

Dupa ce ati incorporat toata faina veti obtine un aluat elastic si lipicios.

Vasul cu aluat se acopera cu un prosop curat sau folie de plastic si se lasa la dospit timp de 1 ora intr-un loc cald, sau
pana cand isi dubleaza volumul.
Dupa ce a stat la dospit, aluatul se rastoarna pe o suprafata presarata cu faina din abundenta. Si fiindca aluatul este
foarte moale si lipicios se framanta putin, incorporand faina presarata, insa nu prea mult, ci doar pana poate fi
manevrat. Coca trebuie sa fie elastica si moale in interior.

Se intinde cu ajutorul palmelor, nu cu sucitorul. Grosimea foii de aluat trebuie sa aiba aprox. 1,5 cm grosime. Cu
ajutorul unei forme de decupat de prajituri sau cu un pahar cu gura larga se decupeaza gogosile.

Daca doriti sa le faceti si cerculetul din interior eu am realizat acest lucru cu ajutorul unui dop de plastic. Iata si
dovada:

Gogoselele se transfera intr-o tava tapetata cu hartie de copt

si se lasa deasupra cuptorului timp de 20 min sa mai dospeasca. Se aprinde cuptorul si se incinge la foc mediu.

Inainte sa le introducem in cuptor le vom pensula la suprafata cu putin ulei (pentru a nu se usca).

Vor sta la foc mediu timp de 10-15 min.
Cand sunt calde inca se dau prin to felul de glazuri. Totul e la alegere. Eu am folosit ciocolata topita in care am turnat
putina smantana dulce de frisca pentru a fluidiza cioco. Am scufundat gogosile in ea si am presarat se deasupra fulgi
de cocos. Daca nu aveti cioco puteti incalzi niste finetti, merge la fel de bine.

Am procedat la fel si cu caramelele apoi am presarat pe deasupra gogosilor glazurate, alune tocate.

Si in final glazura de zahar, nu sunt cantitati exacte, totul se face din ochi. Peste zaharul pudra se toarna putina apa
fierbinte, cateva picaturi esenta de vanilie si cativa fulgi de unt. Totul se omogenizeaza cu un tel. Consistenta acestei
glazuri trebuie sa fie ca cea a mierii grose de albine. Apoi se presara bombonele colorate pe deasupra.

Pofta buna!



Perioare de pui cu sos bechamel
Postat in Mancaruri | October 25th, 2009

Cum va spuneam ieri, sosul bechamel este parte constituenta a retetei de azi si anume: perisoare de pui in sos
bechamel. Sunt grozave! Orice as comenta despre ele ar fi doar vorbe spuse in vant. Trebuie neaparat sa le gustati ca
sa intelegeti depre ce vorbesc. Asa ca nu o sa mai zabovesc cu prezentarea si o sa trec la explicatii.
Ingrediente:
500 gr carne tocata de pui
cateva fire de patrunjel
cateva fire de marar
500-600 ml sos bechamel (reteta o gasiti aici)
1 cub de pui sau 1 lingura vegeta
1 ceapa mica
2 linguri orez
1 ou
sare si piper
Totul este foarte simplu. Mai intai de toate punem la fiert intr-o oala aproximativ 2 litri de apa.
Intre timp ne ocupam de perisoare. Intr-un vas amestecam carnea tocata cu oul, ceapa taiata cat mai marunt, orezul
(spalat si scurs), patrunjelul tocat fin, sare si piper.

Dupa ce am omogenizat totul foarte bine formam perisoarele, avand grija ca tot timpul sa avem mainile inmuiate in
apa.

Cand apa a inceput sa fiarba adaugam cubul de pui sau vegeta si lasam sa dea in clocot 5 min. Apoi se da focul la
minim si pe rand se adauga perisoarele.

Perisoarele se vor ridica la suprafata iar din acel moment se vor mai lasa sa fiarba la foc mic timp de aproximativ 20
min. Puteti verifica daca sunt facute, gustand, iar daca orezul si ceapa sunt fierte atunci stiti ca sunt gata.
Perisoarele de pui se scot din zeama, cu ajutorul unei spumiere. Cat timp sunt fierbinti se toarna peste ele sos
bechamel ( a carui retete o gasiti aici) din abundenta.

Pe deasupra se presara marar tocat marunt. Sunt excelente!

Pofta buna!










Sos bechamel
Postat in Sosuri/Dressing | October 24th, 2009

Sosul bechamel este doar o introducere pentru reteta de maine. Este un sos foarte simplu si gustos de origine
frantuzeasca. Poate avea numeroase intrebuintari la: sufle-uri, lasagna, garnituri de legume, etc. Aceasta este varianta
originala a sosului.
Ingrediente: (pentru 600 ml sos)
600 ml lapte
50 gr unt
50 gr faina
ceapa
6 cuisoare
4 frunze dafin
sare si piper
In jumatatea de ceapa, curatata si spalata, se infig cuisoarele, dupa ce in prealabil am suprapus si foile de dafin.

Intr-o craticioara se pune laptele si se adauga ceapa impanata cu foi de dafin si cuisoare.

Se pune pe foc moderat si se lasa pana in momentul cand aproape da in fiert. ATENTIE, nu-l lasati sa fiarba! Dupa se
mai lasa 5 min sa infuzeze, iar apoi se arunca ceapa impanata.
Intr-o alta craticioara cu fund dublu (pentru a nu se arde) se topeste untul la foc mic.

Cand acesta s-a topit complet se adauga faina si se amesteca bine cu un tel timp de 5 min. Facem asta pentru a gati
faina si pentru a scapa de gustul fainos.

Veti obtine un aluat legat si consistent ce are tendinta sa se adune pe tel. Aveti grija sa nu ardeti faina!

In acest moment adaugati treptat laptele, amestecand continuu cu telul. Veti observa ca treptat se va ingrosa sosul
bechamel. Este gata cand are consistenta unei smanatani fluide sau atunci cand facem testul lingurii: daca introducem
dosul unei liguri in sos acesta nu curge si tasand cu degetul o dunga aceasta nu se acopera. Iata despre ce vorbesc:

Se ia de pe foc, se sareaza si pipereaza dupa gust.

Aceasta a fost intreaga operatiune de realizare a acestui sos bechamel.

Pofta buna!
















Dovlecei pane
Postat in Mancaruri, Snacks | October 14th, 2009

Fiindca ieri am folosit dovlecei am zis sa raman in acelasi registru si sa execut si o sarja de dovlecei pane. Nu am mai
facut de ceva vreme si am zis ca e o ocazie perfecta sa-i readuc in atentie.
Ingrediente:
1 dovlecel mediu
lingurita sare
7 linguri faina
1 varf lingurita praf de copt (optional il puneti doar daca doriti ca aluatul sa fie mai pufos)
2 oua
piper
Intr-un bol se amesteca ouale, faina, sarea, piperul si praful de copt, cu ajutorul unui tel.

Totul se omogenizeaza pana aluatul de pane capata o textura fina si o consistenta semi-fluida.

Dupa asta ne ocupam de dovlecel: il spalam, apoi il curatam de coaja si la urma il feliem cat de subtire dorim (mie imi
plac rondelele de dovlecel foarte subtire si de aceea l-am feliat cu ajutorul razatoarei de feliat).

Feliile de dovlecel se dau prin aluatul pane avand grija sa le imbracam bine.

Odata invelite se prajesc in ulei incins, avand grija sa le intoarcem pe ambele parti.

Trebuie sa capete o culoare aurie. Aveti grija ca se rumenesc foarte rapid!

Se scot pe o farfurie tapetata cu servetele de hartie absorbanta pentru excesul de ulei.

Se servesc ca atare sau insotiti de mujdei de usturoi sau otet diluat cu apa si putin ulei.

Pofta buna!
















Penne Frittata
Postat in Paste | October 13th, 2009

Cum nu mai aveam nimic gatit, astazi mi-am tot stors creierii in speranta ca imi va veni vreo idee. Frunzarind
printre retete si idei culinare am facut o combinatie de feluri de mancare. La baza au stat pastele (penne in cazul meu),
sufleul si frittata (combinatie de legume sau tocana de legume). Pennele frittata s-au dovedit a fi o mancare rapida,
gustoasa si in acelasi timp eleganta.
Ingrediente:
250 gr paste scurte (eu am folosit penne)
1 cutie rosii decojite in suc propriu
1 lingura ulei de masline
1 cutie ciuperci feliate
200 gr cascaval ras
100 ml suc de rosii
1 dovlecel mediu
1 ceapa medie
8 oua
sare si piper
Primul pas este sa puneti la fiert pastele conform instructiunilor de pe pachet.
Ceapa se toaca si se pune intr-o tigaie in care am incins 1 lingura de ulei de masline. La aceasta se adauga ciupercile
feliate din conserva, care au fost in prealabil scurse de saramura.

Se calesc la foc mediu timp de 5 min dupa care se adauga dovlecelul (nedecojit) taiat cubulete continuand calirea inca
5 min.

Apoi se adauga conserva cu rosii decojite in suc propriu, maruntind rosiile (daca aveti conserva de rosii cuburi e si
mai bine) si sucul de rosii.

Adaugam sare si piper, omogenizam amestecul si lasam sa fiarba timp de 10-15 min (amestecand din cand in cand)
pana cand a scazut aproape de tot lichidul. Cam asa trebuie sa arate:

Ouale se sparg si se bat usor cu telul (nu prea mult ci doar cat sa se omogenizeze) intr-un vas incapator impreuna cu
un praf de sare si unul de piper si 100 gr de cascaval ras.

Peste amestecul de oua se toarna pastele scurse bine si se amesteca bine.

Urmeaza frittata (tocanita de legume) si din nou se amesteca bine.

Totul se rastoarna intr-o tava de sufleu

si se presara pe deasupra cascavalul ramas.

Tava se introduce in cuptorul incins in prealabil timp de 20-30 min sau pana cand oul se incheaga. Se verifica daca
este gata, introducand un cutit in mijlocul tavii si daca iese curat si continutul este inchegat atunci inseamna ca este
gata de scos din cuptor.

Iata si o sectiune din minunatia realizata astazi:

Si un close-up pentru pofticiosi.

Pofta buna!




Cior
Postat
Ciorb
pare m
prefer
Ingred
800-10
3 morc
1 ceap
200 gr
1 patr
2 tulpi
lega
400 gr
1 lingu
4 lingu
4 galb
200 m
lam
sare
Incepe
taiat p
rb de p
t in Supe/Cio
ba de pui a l
mult mai fina
intelor mele
diente:
000 gr carn
covi mari
pa mare
r telina rada
runjel radaci
ini de telina
atura patrunj
r smantana (
ura piper bo
uri orez
benusuri
ml lapte
maie
em prin a pu
pe jumatate s
pui a la
orbe | Octobe
a grec seam
a si mai usoa
si ale sotulu
ne de pui
acina
ina
(optional)
njel
( 20% grasim
oabe
une carnea d
si 2 copane.
grec
er 10th, 200
mana (cu mic
ara. Probabil
ui meu (care
me)
de pui la fier
9
i exceptii) c
l si pentru fa
nu cred ca o
rt impreuna c
a si mod de
aptul ca nu co
o sa se bucur
cu piperul bo
preparare cu
ontine usturo
re prea tare c
oabe in 3 litr
u ciorba rad
oi. In orice c
cand o sa va
ri de apa rec

dauteana, in
caz acum est
ada ca l-am m
ce. Eu am fol
nsa la gust m
te in topul
mentionat).
losit un piep
mi se

pt

Se lasa sa fiarba si cand a aparut spuma o luam pe toata cu ajutorul unei spumiere sau a unei linguri. Daca nu ati fost
pe faza si ati ratat momentul formarii spumei puteti adauga 1 pahar de apa rece in oala si sa asteptati din nou sa fiarba,
atunci spuma se va forma din nou si o veti putea colecta. Dupa ce carnea a fiert pe jumatate, se adauga intregi: telina
radacina, 2 morcovi, patrunjelul radacina, ceapa si tulpinile de telina (optional). Toate trebuie sa fie curatate si spalate.
Se adauga si 1 lingura de sare.

In timp ce carnea si zarzavaturile fierb, morcovul ramas se rade pe razatoarea mare si se caleste in 2 linguri de ulei
pana cand se inmoaie.

Dupa ce morcovul este gata se pune separat la fiert orezul in 200 ml apa. Cand este gata fiert daca mai are exces de
apa se scurge bine si se pune deoparte. Apoi ne apucam sa omogenizam, cu ajutorul unui tel, smantana, galbenusurile
cu laptele si putina sare, intr-un vas incapator (ne va fi de folos mai tarziu).

Cand carnea si zarvavaturile s-au fiert bine se scot din supa. Carnea se scoate de pe oase si se suviteaza, iar
zarzavaturile se arunca (ne-au trebuit doar pentru gust).

Zeama ramasa se strecoara si se pune din nou pe foc, insa pe flacara mica sa nu fiarba. Cand e din nou fierbinte se ia
cate 1 polonic de zeama si se adauga peste amestecul de smanatana amestecand energic cu telul. Repetam operatiunea
de 5-6 ori. Facem lucrul asta pentru a aduce smantana la aceasi temperatura cu ciorba si pentru a nu se branzi (va fi
foarte inestetica ciocita). Dupa ce am temperat smantana se adauga toata in oala cu ciorba si amestecam continuu.
Se adauga apoi carnea suvitata, orezul fiert, morcovul calit si sucul de la de lamaie. Se amesteca bine si se mai tine
pe foc inca 10 min pentru a capata consistenta. Se gusta daca este suficient de sarata si acra, daca mai trebuie mai
adaugati.
Se stinge focul si patrunjelul verde tocat marunt se adauga la ciorba si se acopera imediat oala cu capac. Se mentine
10-15 min dupa care poate fi servita.

Se serveste cu ardei iuti si pentru doritori, adaos de smantana.

Este o ciorba excelenta si pentru atunci cand aveti musafiri. E ceva deosebit.

Pofta buna!









Prjitur cu ananas rasturnata (pineapple upside-down cake)
Postat in Dulciuri | October 6th, 2009

Astazi am savurat o prajitura americana. De obicei ce este simplu de realizat ma incanta si execut imediat, ca si
prajitura cu ananas rasturnata de azi sau cum ii spun americanii pineapple upside-down cake. Ingrediente putine,
timp scurt de preparare si gust delicios, aceasta este pe scurt prezentarea acestei prajituri.
Ingrediente:
1 cutie rondele de ananas in suc propriu
1 lingura esenta de vanilie
8 linguri suc de ananas (din conserva)
1 varf cutit de sare
16 linguri zahar brun sau alb (pt caramel)
24 linguri zahar alb (pt aluat)
1 lingurita praf de copt
24 linguri faina
3 linguri unt
3 oua
Intr-un bol se sparg ouale si se bat putin cu mixerul la viteza mica, dupa care se adauga esenta de vanilie, zaharul (pt
aluat) si sucul de anannas din conserva (daca aveti ananas in sirop indulcit, atunci trebuie sa mai renuntati la cateva
linguri de zahar, in functie de cat de dulce este siropul) si se continua cu mixatul la viteza mare pana cand totul se
omogenizeaza perfect.

Separat intr-un alt vas se amesteca, cu ajutorul unui tel, faina, praful de copt si sarea. Apoi se rastoarna peste
compozitia de oua si se mixeaza din nou pana la omogenizare.

Veti obtine o compozitie fluida. Intr-o craticioara cu fund dublu se topestezaharul brun sau alb impreuna cu untul.
Avantajul zaharului brun este ca nu trebuie neaparat sa se caramelizeze ci doar sa se topeasca si sa devina fluid, in
schimb zaharul alb trebuie tinut pe foc pana cand capata culoarea caramelului. Amestecati constant si nu lasati zaharul
sa se arda si astfel sa se amarasca.

Imediat ce zaharul s-a fluidizat rasturnati-l in tava in care urmeaza sa coaceti prajitura(Tava mea are dimensiunile de
1830 cm si este din sticla yena) si tapetati-o bine (inclusiv peretii) cu caramelul.Tava nu trebuie sa fie prea mare
daca vreti ca prajitura sa fie mai inalta.

Daca nu va miscati repede se va intari, dar daca totusi patiti asta introduceti tava in cuptorul incins si asteptati sa se
fluidizeze din nou.

Imediat asezati rondelele de ananas peste caramel, umpland si spatiile dintre ele cu bucati mai mici.

Peste rondele se toarna aluatul si dupa se introduce in cuptorul incins, la foc mic timp de aproximativ 45 min
(depinde de cuptor).

Este gata cand trece testul scobitorii. Dupa 5 min dupa ce ati scos tava din cuptor, desprindeti marginile prajiturii cu
un cutit, acoperiti-o cu platoul pe care o veti servi si rasturnati prajitura. Astfel rondelele de ananas scaldate in
caramel vor fi vizibile.

Se poate taia si servi numai dupa ce s-a racit complet.

Daca intampinati dificultati la taiat din cauza caramelului, mentineti lama cutitului cu care portionati in apa fierbinte,
stergeti si apoi sectionati prajitura.

Incununati-va ziua cu acest desert delicios si nu o sa va para rau.

Pofta buna!










Chiftelue de pui cu mozzarela
Postat in Mancaruri | October 2nd, 2009

Mi s-a facut dor de niste chiftelute de pui si am zis sa nu stau pe ganduri si sa ma apuc de treaba. De ceva vreme
vazusem reteta Carei de chiftelute de pui cu mozzarela si iata ca in sfarsit am avut ocazia sa o pun in practica, cu
ceva modificari. Ingredientele se impletesc perfect avand drept rezultat ceva sublim. Nu te mai saturi!
Ingrediente:
900 gr carne tocata de pui
2 cepe medii (eu am folosit 1 legatura de ceapa verde si 1 ceapa alba mica)
3 catei de usturoi
1 lingura de unt
1 lingura de cimbru uscat
1 dovlecel mediu (sau o vanata)
150 gr mozzarela
2 rosii
2 oua
sare si piper
Eu am modificat aici cantitatile dupa nevoile mele. Daca doriti sa gatiti mai putin, atunci puteti injumatati cantitatile
sau dubla, dupa preferinta.
Intr-o tigaie incinsa se topeste untul si peste se adauga ceapa si usturoiul tocate marunt. Se calesc pana cand se
inmoaie.

Se pregateste tocatura pentru chiftele astfel: intr-un vas se amesteca carnea tocata cu ouale, ceapa si usturoiul,
cimbrul si bineinteles sare si piper.

Dupa ce am omogenizat bine compozitia, ne ungem palmele cu ulei si modelam chiftelutele.

Se prajesc in ulei incins (sau daca doriti si dispuneti de timp, le puteti aseza pe o tava tapetata cu hartie de copt si sa le
coaceti in cuptor) avand grija sa le rumenim bine pe ambele parti. Cand sunt gata se scot pe servetele de hartie pentru
a absorbi excesul de ulei.
Cat timp se prajesc chiftelutele de pui, ungeti cu putin unt o tigaie antiaderenta si asezati in ea rondele de dovlecel
(sau vanata), pentru a le frige pe ambele parti.

Dupa ce am terminat cu toate incepem sa montam totul intr-o tava de sufle. Se aseaza chiftelutele si printre ele rondele
de dovlecel fript si rondele de rosii.

Totul se acopera cu felii de mozzarela si se da la cuptorul incins pana cand aceasta se topeste (10-15 min).

In final asa trebuie sa arate. Nu-i asa ca v-am facut pofta?

Au fost incredibil de gustoase si pot sa spun ca mi-au depasit asteptarile.

Pofta buna!










Spaghetti con zucchini
Postat in Paste | November 22nd, 2009

Am revenit in atentia voastra cu o reteta extraordinara de paste, mai exact spaghetti con zucchini, in traducere
spaghete cu dovlecei. Nimic pompos cum sunteti tentate sa credeti, ci dimpotriva, este o reteta salvatoare pentru
atunci cand nu aveti timp de gatit si foamea este mare.
Ingrediente:(pentru 2 portii)
350 gr spaghete
1 dovlecel mediu
3 catei mari de usturoi
2 linguri ulei de masline
1 cub Maggi de pui
50 gr parmezan razuit
Spaghetele se fierb conform instructiunilor de pe ambalaj. Eu am folosit jumatate spaghete normale si jumatate
spaghete din faina multi-cereale.
Cat timp se fierb spaghetele ne ocupam de dovlecel, pe care-l spalam si-l curatam de coaja. Apoi il taiaem pe lung in
4 si apoi cubulete.

Incingem o tigaie antiaderenta in care adaugam 2 linguri ulei de masline si apoi cubuletele de dovlecel.

Se calesc la foc potrivit pana cand se inmoaie si se rumenesc un pic, amestecand din cand in cand. La momentul
acesta se adauga cateii de usturoi taiati rondele.

Se continua calirea pana cand dovlecelul este complet patruns si impreuna cu usturoiul a capatat o culoare rumena.
Acum se poate adauga cubul de pui Maggi maruntit (daca nu doriti sa folositi cubul de pui puteti folosi doar sare si
piper, insa nu va fi la fel de gustos). Daca am adaugat cubul de pui nu mai sunt necesare sarea si piperul. Se amesteca
foarte bine inca 1-2 min.

Se adauga spaghetele fierte si foarte bine scurse, alaturi de dovlecel. Se amesteca bine si se mai mentine pe foc 2-3
min.

Se aseaza pe farfurie si se presara pe deasupra parmezan ras.

Se servesc imediat in compania (nu neaparat) cuiva drag.

Pofta buna!




Mix de ciocolat cald (homemade hot chocolate mix)
Postat in Bauturi | November 17th, 2009

Nu stiu cum sunteti voi, dar eu in perioada rece beau foarte des ciocolata calda. Da, stiu ca nu este sanatoasa cea
cumparata la plicuri si ca pe deasupra mai contine si o groaza de chimicale, insa azi am venit cu solutia, mix de
ciocolata calda preparat in casa. De ce sa nu am praf de ciocolata facut de manutele mele? Este cu mult mai bun
decat cel cumparat, garantat.
Ingrediente:
170 gr ciocolata amaruie (cu un continut cat mai mare de cacao)
80 gr ciocolata cu lapte
16 linguri cacao
11 lingurite amidon alimentar
32 linguri zahar pudra (optional, acesta poate fi vanilinat)
lingurita scortisoara macinata
un praf de sare extrafina
Din cantitatile enumerate mai sus vor rezulta 25 portii de ciocolata calda. La fiecare portie de ciocolata se adauga 3
linguri de mix.
Pentru a ne usura munca trebuie sa introducem ciocolata (si cea amaruie si cea cu lapte) timp de 10-15 min in
congelator. Dupa ce am scos-o se da pe razatoarea mica. Pe parcursul razuirii ciocolata se va topi in contact cu
mainile, insa de fiecare data cand acest lucru se intampla se introduce din nou ciocolata in congelator pentru 5 min,
apoi ne reluam activitatea.
Iata ciocolata amaruie folosita de mine. Au fost de fapt 2 tipuri de ciocolata amaruie: una cu 55% cacao si una cu
75% cacao:

Dupa ce am razuit atat ciocolata amaruie cat si cea cu lapte (pe care nu am mai fotografiat-o) se transfera intr-un vas
incapator si acolo se adauga restul de ingrediente: cacao, zaharul pudra, care pentru o aroma mai intensa poate fi
vanilinat, scortisoara, amidonul si praful de sare.

Totul se amesteca foarte bine si uimitor asta e tot, praful de ciocolata calda este gata, sau mai bine spus, mix de
ciocolata calda.

Pentru a pregati aceasta imbietoare bautura vom incalzi 250 ml lapte (pentru o textura mai cremoasa puteti inlocui
laptele cu smantana pentru frisca, dar nu vegetala) intr-o craticioara si inainte de a fierbe se adauga 3 linguri de mix
de ciocolata calda. Se amesteca cu un tel pentru a nu face cocoloase si se mai lasa 1-2 min pe foc. Se ia apoi de pe
foc si se toarna in cana voastra preferata.

ATENTIE, mix-ul de ciocolata se pastreaza intr-un recipient care se inchide etans, intr-un loc racoros, intunecat si
uscat (nu in frigider).

Pofta buna!









Sup de roii cu glute
Postat in Supe/Ciorbe | November 16th, 2009

Cum zilele astea au fost tare mohorate am hotarat sa incalzesc si sa inveselesc atmosfera cu o supa de rosii cu
galuste, aburinda. M-a uns la suflet! E genul de supa care te trezeste din amorteala si parca te readuce la viata. Este
perfecta pentru zilele friguroase de iarna.
Ingrediente:
1,5 litri suc de rosii
1 ceapa mare
2 morcovi mari
1 pastarnac
1 ardei gras
1 radacina de telina (aprox. 150 gr)
1 legatura patrunjel
2 linguri bulion
sare
Pt galuste:
2 oua
2 linguri ulei
8-9 linguri gris
lingurita bicarbonat de sodiu
Aceste ingrediente sunt valabile pentru 3 litri de apa.
Se curata si se spala legumele si apoi se toaca cubulete, cu exceptia morcovului pe care-l taiem rondele.

Toate se pun la fiert impreuna cu 3 litri de apa si sare dupa gust. Cand legumele sunt fierte, se adauga sucul de rosii
amestecat cu bulionul si se da in fiert. In acest moment va puteti apuca de galuste. Este bine sa va apucati de aluatul
pentru galuste atunci cand sunteti gata sa le adaugati in supa. Ouale trebuie sa fie la temperatura camerei, nu reci din
frigider.
Se separa albusurile de galbenusuri. Albusurile se bat spuma cu un praf de sare.

Separat galbenusurile se freaca cu cele 2 linguri de ulei si ulterior se adauga la albusuri. Se omogenizeaza cu miscari
lente de jos in sus.

Apoi se adauga, in ploaie, grisul amestecat cu bicarbonatul de sodiu si se omogenizeaza bine pentru a evita formarea
cocoloaselor. Acum se gusta de sare supa si dupa ce am potrivit-o se da focul la minim si se adauga un pahar cu apa
rece pentru a o opri din fiert. Supa nu trebuie sa fiarba sub nici o forma in momentul cand adaugam galustele, pentru
altfel se vor dezintegra.
Cu ajutorul unei lingurite inmuiate in supa se ia aluat de gris si se elibereaza in supa de rosii. Se procedeaza la fel
cu tot aluatul, avand grija ca dupa fiecare galusca adaugata sa se inmoaie lingurita in supa. Veti observa ca ele vor
incepe sa se umfle. Se fierb timp de 20 min.

Pentru a fi sigure ca sunt fierte, puteti degusta una. Insa trebuie sa luati in considerare faptul ca dupa ce ati oprit supa
ele vor continua sa fiarba. La final trebuie sa aveti niste galuste pufoase, care si-au pastrat forma.
Dupa ce galustele au fiert se adauga patrunjelul tocat, se stinge flacara si oala se acopera cu capac.

Pentru inviora si a da contrast supei, atunci cand o serviti o puteti orna cu patrunjel tocat proaspat.

Se serveste calda sau cum am servit-o noifierrrrrbinte!

Pofta buna!
















Fajitas de pui (chicken fajitas)
Postat in Mancaruri | November 9th, 2009

Acesta este modul in care am folosit tortillas facute ieri. Fajitas se pronunta fahitas si sunt o mancare mexicana
care original se realiza cu carne de vita. Ca si concept seamana cu shaorma, insa umplutura este diferita si cat se
poate de sanatoasa.
Ingrediente:
500 gr piept de pui fara piele si os
12 tortillas ( reteta o gasiti aici)
3 ardei grasi de diferite culori
1 lingura marar tocat marunt
1 lingura patrunjel tocat
1 lingura ulei de masline
100 gr smantana
1 ceapa mare
sare si piper
2 rosii
Marinata:
1 lamaie mare
1 lingura mustar
lingurita usturoi granulat sau pudra de usturoi
1 lingura oregano uscat
1 lingura chimen macinat
2 lingurite zahar
lingurita boia de ardei iute
un varf de lingurita sare
Pieptul de pui se taie in fasii groase de 1 deget.

Apoi se pregateste marinata amestecand toate ingredientele uscate cu zeama de la lamaie.

Marinata se toarna peste fasiile de pui aflate intr-un bol si se amesteca foarte bine pentru a imbraca toata carnea.

Bolul se acopera si se da la frigider pentru 30 min. Intre timp ne ocupam de ardeii grasi pe care dupa ce i-am spalat ii
taiem si pe ei tot in fasii dar mai subtiri.

La fel procedam si cu ceapa: o taiem pe jumatate si apoi o taiem rondele. Eu am folosit o ceapa rosie.

Intr-o tigaie antiaderenta se incinge o lingura de ulei de masline si apoi se adauga ardeii si ceapa. Se calesc,
amestecand din cand in cand, timp de 5-6 min. Apoi se rastoarna pe un platou si se acopera cu folie de aluminiu.

In aceeasi tigaie incinsa se adauga puiul cu tot cu marinata si se frige pana cand se rumeneste, aprox. 5 min pe fiecare
parte.

Cele doua rosii le taiem in jumatate, le scoatem semintele, apoi le taiem cubulete si la urma le amestecam cu 2 linguri
de ulei de masline si lingura de patrunjel tocat foarte fin.
Smantana se amesteca si ea cu lingura de marar tocat marunt.
Si acum trecem la ansamblat de fajitas. Tortillas trebuie sa fie calde, daca le aveti din zilele anterioare atunci le
incalziti cateva scunde in microunde sau un cuptor. Se ia o tortilla si si in mijlocul ei se adauga fasiile de pui, ardeiul
gras si ceapa calite

apoi rosii taiate cubulete

si la final o lingura plina de smatana cu marar.

Totul se ruleaza astfel: se pliaza partea de jos (ca in imagine)

si apoi partile laterale. Se infasoara intr-un servetel si se servesc.

Tot ce pot sa va spun este ca aceste fajitas de pui sunt absolut delicioase. Vorba cuiva care a gustat: chiar se simte
gustul adevarat al ingredientelor.

Chiar merita sa le incercati macar o singura data in viata.

Pofta buna!










Tortillas
Postat in Paine | November 8th, 2009

Tortillas este pluralul de la tortilla si reprezinta o paine plata rotunda, ceea ce noi romanii denumim turta. Acestea
sunt specifice mexicanilor. Au fost denumite de catre spanioli pe cand i-au descoperit pe azteci, era painea lor de zi cu
zi. Si pentru semana cu o prajitura rotunda (torta), insa aceasta era de dimensiuni mai mici au diminutivat-o si i-au
spus tortilla (prajitura mica). Astazi este folosita la tot felul de specialitati mexicane precum: burritos, enchiladas,
fajitas, tacos, etc.
Ingrediente:
113 gr (8 linguri) grasime solida vegetala sau margarina pt gatit
64 linguri rase faina
1 lingurita sare
300 ml apa calduta
1 varf lingurita praf de copt
Pentru inceput trebuie sa va spun despre grasimea vegetala solida, pe care americanii o denumesc shortening si pe
care o folosesc pentru a fragezi un aluat sau pentru evitarea lipirii alimentelor, plus multe alte chestii. Arata ca o
untura numai ca este vegetala, nu are gust si nici miros. Cea folosita de mine este achizitionata din Kaufland de la
raionul frigorific cu unt, margarina, etc si o gasiti sub denumirea de grasime vegetala. Pretul ei este unul infim. Iata si
o poza edificatoare:

In cazul de fata, daca nu gasiti aceasta grasime vegetala (desi indicat ar fi sa o folositi pe aceasta), puteti folosi
margarina pentru gatit (nu tartinabila la cutie) la pachet gen Unirea, Rama sau alte marci.
Si acum sa trecem la preparare! Pasul 1: faina se amesteca cu praful de copt.
Pasul 2: se adauga grasimea vegatala solida sau margarina pt gatit si se amesteca cu mainile incercand sa maruntim
grasimea in bucati cat mai mici pana cand va arata ca un nisip granulat.

Pasul 3: sarea se dizolva in apa calduta si apoi aceasta se adauga la amestecul de faina si grasime; se omogenizeaza
totul foarte bine pana cand se obtine un aluat nelipicios, maleabil si compact. Daca este prea lipicios mai adaugati
putina faina, iar daca este prea vartos mai adaugati putina apa calduta.

Pasul 4: aluatul obtinut se acopera cu un prosop curat si se lasa la odihnit timp de 20 min.
Pasul 5: dupa cele 20 min se imparte in 12 parti egale si apoi acestea se modeleaza in forma de bile.

Pasul 6: bilele se aplatizeaza cu podul palmei.

Pasul 7: pe o suprafata usor pudrata cu faina se intinde pe rand, fiecare disc de aluat, cu ajutorul unui sucitor de lemn;
trebuie intins cat mai subtire.

Pasul 8: foaia obtinuta se aseaza intr-o tigaie antiaderenta, neunsa si incinsa.

Pasul 9: tortilla se va basica si atunci trebuie verificata pe partea cealalta daca s-au format pete negre-maronii; daca
da, trebuie intoarsa.

Pasul 10: toate se scot pe un prosop curat si se impaturesc in acesta pentru a nu se usca si a le mentine calde pana la
servire.

Se servesc imediat. Daca le pastrati pentru a doua zi atunci se mentin tot in acelasi prosop si inainte de servire se scot
si se incalzesc in cuptorul cu microunnde sau in cuptor.
Pofta buna!








Gutui coapte
Postat in Diverse, Dulciuri | November 5th, 2009

Vorba poeziei: si gutui amarui, cu puf galben ca de pui. Fiindca aceste gutui mi-au amintit de bunica mea si de
dragostea ei cu care toamna tarzie ne cocea in soba gutuile pe care le culegeam chiar cu mainile noastre, am hotarat sa
reinvii traditia, gustul si obiceiul de alta data. Asadar, poftiti la gutui coapte! Bineinteles soba imi lipseste dar m-am
descurcat cu ajutorul cuptorului din dotare.
Ingrediente:
gutui
cate 1 lingura de miere de albine pt fiecare gutuie
zahar
Totul este foarte simplu. Se spala si se curata de puf gutuile, apoi se scobesc in interior scotand cotorul si semintele.
Eu am folosit un instrument ce se foloseste la portionarea inghetatei, e cao cupa dar mult mai mica.

Gutuile astfel pregatite se aseaza intr-o tava tapetata cu hartie de copt (pentru a evita murdarirea si lipirea excesiva de
tava a siropului lasat in timpul coacerii) si se umplu cu cate o lingura de miere de albine si zahar pana sus.

Se introduc in cuptorul incins si vor sta la foc mediu timp de 1 ora si 10 min sau pana cand daca introduceti o furculita
in ele, aceasta intra foarte usor.

Veti observa ca in interior au un sirop ce se completeaza perfect cu gustul acrut al gutuii. Asa arata unul din
deserturile de sezon ale copilariei mele.

Pofta buna!



Sufle rnesc
Postat in Mancaruri | December 19th, 2009

Nu stiu cum e pe la voi dar Galatiul este acoperit de zapada, iar in locurile neatinse zapada atinge chiar 1 m. Asa ca ce
ai de facut in asa conditii? Stai in casa la caldurica si gatesti bunatati fel de fel. Astazi am zis sa schimb putin registrul
si am facut o combinatie din mancaruri deja stiute de toata lumea. Ceea ce a iesit a fost ceva neasteptat de gustos si
nou: sufle taranesc. Va invit si pe voi la o portie!
Ingrediente:
500 g carne tocata de vita
2 cutii fasole in sos tomat (a 400 g fiecare)
1 ceapa medie
4 cartofi mari
150 ml lapte cald
100 g telemea
2 linguri smantana
1 lingura busuioc uscat
lingurita boia de ardei iute
sare si piper
Pentru a realiza piureul spalam, curatam si taiem cartofii, dupa care ii asezam intr-o oala si ii acoperim cu apa rece +1
lingurita de sare. Oala se pune la fiert.
Intre timp ne ocupam de carnea tocata pe care o asezam intr-o tigaie antiaderenta incinsa la foc mare. Peste carne se
adauga ceapa tocata marunt.

Se amesteca continuu cu ajutorul unei spatule de lemn, la foc mare timp de 5-7 min, incercand in acest timp sa
desfaceti carnea. Ea isi va schimba culoarea si va avea o textura sfaramicioasa.

In acest moment se adauga fasolea in sos tomat, pahar de apa, sare, piper, busuiocul si boia.

Se amesteca bine totul si se lasa sa fiarba la foc mic timp de 10-15 min sau pana cand apa a scazut si compozitia s-a
ingrosat. Se amesteca din cand in cand.
Intre timp ne ocupam de piure. Cartofii fierti se scurg de apa si apoi se paseaza impreuna cu laptele cald, cu ajutorul
unei prese de cartofi. Cand piureul a ajuns la finetea dorita, se adauga smantana si telemea data pe razatoare. Se
omogenizeaza bine.

Intr-o tava de sufle sau intr-un vas yena se aseaza compozitia de carne tocata.

Deasupra carnii tocate se aseaza piureul, nivelandu-l pe toata suprafata.

Totul merge in cuptorul preincalzit la foc mediu, timp de 20-25 min. Dupa aceea cam asa arata minunatia.

Gustul este incredibil de aromat, echilibrat si bun.

Pofta buna!










Crem de ciocolat cu alune gen Nutella/Finetti
Postat in Diverse, Dulciuri | December 2nd, 2009

Inca o bunatate facuta in casa: crema de ciocolata cu alune. Am facut referire la doua marci cunoscute pentru a
intelege exact despre ce este vorba. Daca de Finetti spuneam ca este o copie nereusita a Nutellei, din momentul in care
am gustat aceasta creatie minunata am zis ca ceea ce gasim in comert sunt niste imitatii foarte ieftine si pline de
chimicale. Sincer va spun ca daca faceti o degustare in paralel a uneia din marcile mentionate si ceea ce rezulta din
aceasta reteta puteti simti gustul de chimicale.
Ingrediente: (pt aprox. 500 gr crema)
340 gr ciocolata cu lapte
150 gr alune de padure sau arahide, prajite si nesarate
2 linguri zahar pudra
2 linguri ulei
1 lingura cacao
lingurita esenta de vanilie
un praf de sare
Mai intai sa punem la punct niste aspecte. Ciocolata cu lapte pe care o folositi trebuie sa mai de calitate (eu am
folosit Poiana si Primola) pentru ca si gustul va fi mai calitativ. Alunele de padure sunt intr-adevar scumpe dar daca
nu dispuneti de ele puteti folosi arahidele, chiar daca va avea un gust usor diferit.
Eu am folosit alune de padure crude pe care le-am copt ulterior. Intr-o tava tapetata cu hartie de copt se aseaza
alunele crude si se introduc in cuptorul incins la foc moderat timp de 7-10 min sau pana cand acestea capata o culoare
bruna.

Daca din cele explicate nu v-ati facut o idee va invit sa priviti imaginea pentru a va edifica.

Alunele pregatite si racite complet se aseaza in robotul de bucatarie si cu lamele de metal se maruntesc cat mai bine
(mie imi place sa fie mai grunjoase, sa se simta bucatile de alune) si peste in timpul maruntirii se toarna cele 2 linguri
de ulei.

Dupa ce totul s-a transformat intr-o pasta suficient de fina pentru gustul vostru se adauga zaharul pudra, cacaua, praful
de sare si esenta de vanilie.

Se mixeaza din nou pana cand se omogenizeaza complet. Apoi ne ocupam de ciocolata, pe care o bucatelim si o
topim pe baie de abur sau in cuptorul cu microunde.

Dupa ce s-a topit in intregime, a devenit fluida si s-a racit pana la punctul cand putem tine degetul in ea fara sa ne
friga, deci trebuie sa fie calda, se toarna peste pasta de alune si se mixeaza pana la omogenizarea completa.

Se toarna compozitia lichida inca intr-un borcan cu capac si se introduce in frigider pentru 1-2 ore pana ce se intareste.

Se pastreaza in frigider, insa inaite de a fi consumata va trebui sa stea 1-2 ore la temperatura camerei pentru a putea fi
tatinabila si suficient de cremoasa.

Se poate folosi cu succes ca si umplutura pentru clatite, prajituri, torturi si orice alta varianta care va place si va
inspira.

Noi am consumat-o la micul dejun cu un pahar cu lapte sau o cana de ceai.

Va mai las sa va delectati cu cateva poze facute acestei delicioase si incomparabile creme de ciocolata.


Pofta buna!





Muchi de porc cu sos de mutar
Postat in Mancaruri | J anuary 29th, 2010

Daca pana acum tot ceea ce faceam era numai din carne pui am zis ca este cazul sa mai schimbam registrul si iata ca
pentru astazi va propun: muschi de porc cu sos de mustar. Se pregateste ca ai zice: peste! si are un gust
formidabil.
Ingrediente:
400 g muschi sau cotlet de porc fara os
1 lingura ulei de masline
sare si piper
Sos mustar:
100 ml smantana
2 linguri cu varf de mustar
3 linguri ulei de masline
3 linguri faina sau amidon alimentar
250 ml apa
1 ceapa mica
sare si piper
Prima data ne ocupam de muschiul de porc pe care il spalam si-l uscam cu un servet de bucatarie, dupa care il taiem
in felii groase de 2 cm.

Se sareaza si pipereaza dupa gust. Se incinge la foc mare o tigaie de teflon si se adauga in ea o lingura de ulei de
masline pe care o intindem pe toata suprafata tigaii. Cand uleiul este foarte incins se adauga feliile de porc si

se frig cate 1 min pe fiecare parte pentru a sigila tot sucul carnii in interior.

Apoi se micsoreaza focul pana la mediu si lasa inca 4-5 min pe fiecare parte insa acoperind de data aceasta tigaia cu
un capac.

Carnea se scoate pe un platou si se acopera cu folie de aluminiu pentru a se pastra calda pana cand facem sosul de
mustar.
In aceeasi tigaie in care am fript muschiul de porc se adauga 3 linguri de ulei de masline si in el se caleste o ceapa
mica tocata marunt. Eu am folosit ceapa rosie.

Ceapa se caleste la foc mic pana cand devine translucida si apoi se stinge cu 250 ml apa. Se lasa sa fiarba timp de 1
min si apoi se adauga faina sau amidonul alimentar, mustarul si smantana.

Totul se omogenizeaza cu un tel, se potriveste de sare si piper si se lasa sa mai fiarba 3-4 min.

Sosul se toarna peste portia de muschi de porc asezata pe un platou. Se serveste alaturi de orez, piure, legume sau
precum le-am servit noi, alaturi de couscous (reteta prepararii lui o gasiti aici).

Optional, pe deasupra se presara patrunjel tocat sau marar dupa preferinta.

Pofta buna!



Couscous
Postat in Diverse, Tehnici | J uly 21st, 2009

Fiindca si eu l-am descoperit vara asta si mi-a placut foarte mult, m-am hotarat sa impartasesc si cu voi modul de
preparare si utilizare a couscous-ului. Eu il folosesc foarte mult la salatele pe care le consum pe caldurile astea
insuportabile.
Ingrediente:
1 masura couscous
1 masura apa fierbinte
unt / ulei de masline
sare si piper
Couscous sau kuskus este cunoscut in Maroc, Algeria, Libia, Tunisia si Egipt. Cu timpul a devenit popular si in
S.U.A, Franta, Spania, Grecia si Cipru. Se pronunta cucu si se prezinta sub forma de sfere cu diametru
aproximativ de 1 mm. Continutul acestor sfere este unul simplu si gustos, fiind realizate din gris umezit si apoi invelit
in faina de grau.
Cuoscuos-ul este traditional servit alaturi de legume si fripturi, fie ele cu sos sau simple. Insa variantele mai moderne
il prezinta preparat alaturi de salate, ca atare sau chiar ca si desert.
Ajunge cu informatiile, sa trecem la preparare. Asa arata couscous-ul cumparat de mine. E varianta bio dar exista
non-bio care este mai ieftin.

Intr-un bol se pune 1 masura (poate fi o cana, o ceasca, un pahar sau 1 lingura in functie de cantitatea pe care doriti sa
o consumati; am spus masura pentru a va putea da seama de raportul cantitativ) de couscous

la care se adauga uleiul de masline sau untul( in fc de cat couscous aveti ) , sare si piper dupa gust. Peste toate
astea se adauga 1 masura de apa fierbinte.

Se acopera imediat bolul sau recipientul cu un capac ori o farfurie si se lasa sa stea timp de 5 min. Dupa 5 min este
gata.

Veti observa ca s-a umflat si si-a dublat volumul. Si asta este tot! Este extrem de simplu de preparat.

Poate fi consumat in acelasi mod ca si orezul, cum spuneam si mai sus, alaturi de salate, fripturi sau sosuri.










French Toast
Postat in Diverse, Dulciuri, Mancaruri, Paine | J anuary 20th, 2010

Un mic dejun sau de ce nu o gustare copioasa. French toast este de fapt o budinca de paine la care se adauga diferite
arome si umpluturi. Desi numele sugereaza acest lucru ea nu este de origine frantuzeasca ci isi are radacinile in
America de Nord si Europa, insa toata lumea a convenit sa-i spuna asa datorita notorietatii data de francezi. Lucrul
esential care trebuie retinut este ca este delicioasa si hranitoare.
Ingrediente:
1 paine toast sau franzela obisnuita
700 ml lapte
3 oua mari
3 linguri zahar
1 lingurita esenta de vanilie
lingurita sare
miez de nuca (optional)
fructe din compot sau dulceata (optional)
miere (optional)
Totul e foarte simplu: se unge o tava cu unt si in interiorul ei se aseaza un strat de felii de paine. Grosimea feliilor de
paine trebuie sa fie de 2-2,5 cm. Se umplu toate golurile, nu se lasa nici un spatiu neacoperit. La mine veti observa
spatii libere pe care mai apoi le-am acoperit cu miez de paine.

Lasam deoparte tava si intr-un bol omogenizam cu ajutorul unui tel, laptele, zaharul, ouale, sarea si esenta de vanilie.

J umatate din compozitia obtinuta se toarna peste stratul de paine din tava.

Etapa urmatoare este optionala: se adauga peste stratul de paine imbibat miez de nuca si fructe din compot sau chiar
cateva linguri de dulceata. Eu am avut afine din compot.

Peste toate astea mai urmeaza inca un strat de paine apoi restul compozitie de lapte cu ou si la final fructele sau
dulceata si miezul de nuca. Totul se preseaza foarte bine. Va sfatuiesc sa faceti french toast-ul doar in doua randuri
pentru a se coace bine. Daca mariti numarul straturilor trebuie sa mariti si timpul de coacere si nu stiu daca rezultatele
vor mai fi cele ce se doresc a fi. Tava se acopera cu folie de plastic si se da la frigider peste noapte. Astfel painea va
absorbi compozitia de lapte.
A doua zi se incinge cuptorul la foc iute (425F sau 220C) dupa care se introduce tava scoasa din frigider. Se coace
timp de 30-40 min (la mine a durat 1 ora) sau pana cand aceasta si-a marit volumul si a capatat o culoare cat mai
rumena. Daca o lasati prea putin atunci veti avea un mijloc moale si neinchegat. Marginile si suprafata trebuie sa fie
foarte crocante.

Pentru ca french toast-ul nu este dulce, daca doriti se garniseste cu miere de albine si fructe sau dulceata. Ori pur si
simplu pudrata cu zahar extra fin.

Asa arata minunata budinca de paine numita french toast. Este minunata la micul dejun sau la gustarile dintre mese.

Sper ca v-am corupt sa o incercati.

Pofta buna!










Cum cur i eviscerez petele?
Postat in Tehnici | February 23rd, 2010

Dupa un studiu amanuntit am realizat ca exista persoane tot mai multe care cauta procedee ce altora li se par banale.
Asa ca am hotarat sa le vin in ajutor incepatorilor prin infiintarea unei categorii de tehnici unde vor putea primi
sfaturi utile si imagini pas cu pas a fiecarei manevre efectuate in cadrul subiectului ales. Pentru astazi am ales sa va
lamuresc cu privire la cum curat si eviscerez pestele. M-am documentat bine si acum va impartasesc si voua toate
secretele in materie de peste. Sper ca ilustratiile gasite de mine sunt cat se poate de clare.
Cum recunoastem un peste proaspat?
1. Ochii - trebuie sa fie clari. Daca ochii pestelui pe care doriti sa-l achizitionati sunt incetosati asta inseamna ca stau
deja de cateva zile in vitrina. Sau mai rau, daca sunt ridati si deshidratati atunci cu siguranta pestele acela este mort de
mult timp.
2. Branhiile -- trebuie sa fie de culoare rosu-inchis. Daca acestea au o culoare roz inseamna ca pestele este mort de
cateva ore bune. Iar daca intalniti branhii de culoare gri, maronii sau derivatii atunci sa nu cumparati sub nici o forma
acel peste pentru ca este stricat. Unii comercianti incearca sa pacaleasca ochiul cumparatorului scufundand pestele in
apa cu colorant rosu sau chiar sange de peste. Puteti evita sa luati o teapa de genul asta pensand cu degetele branhia si
daca aceasta isi mentine culoare si nu apare nici o alta coloratie atunci totul este veridic.
3. Sangele - un peste proaspat are si sange proaspat; daca sangele este roz inseamna ca acel peste sta de ceva vreme
scufundat in apa si gheata. Asta nu inseamna ca nu este bun pentru gatit ci doar ca nu este praospat. Unii vanzatori
apeleaza la trucuri de genul: sectioneaza pestele si-l afiseaza in vitrina, insa inainte de asta toarna peste sectiune sange
proaspat pentru a da impresia ca este foarte prospat.
4. Mirosul -- este important pentru ca este un element foarte important in determinarea prospetimii. Este greu de
descris mirosul pestelui dar ar trebui sa aduca a briza marii, a umezeala si a proaspat. In orice caz va puteti da seama
imediat daca pestele este stricat sau in proces de expirare pentru ca mirosul este insuportabil, repulsiv.
5. Textura -- carnea pestelui proaspat trebuie sa fie elastica si ferma in acelasi timp. Daca strangeti intre degete corpul
pestelui si acesta este moale iar carnea nu-si revine la forma initala atunci acel peste nu este bun. Asta releva faptul ca
sta de mult timp acolo.
Gata cu prospetimea. Consideram ca pestele cumparat a indeplinit toate calitatile si a trecut toate testele prospetimii.
Trebuie sa-l curatam de solzi si sa-l evisceram. Cum facem asta? Iata cateva ilustratii pe care le-am gasit aici. Deci:
Cum curatam si evisceram pestele?
1. Desolzirea (procesul de inlaturare a solzilor).
Spalati pestele sub un jet de apa rece. Daca va este comod inlaturati solzii pestelui sub jet continuu de apa, daca nu
asezati-l pe un tocator. Tineti pestele de coada si cu ajutorul partii netaioase (spatele) a lamei unui cutit treceti in sens
invers pozitionarii solzilor (dinspre coada inspre cap) apasand usor pana cand toti solzii au fost inlaturati. Pentru o
mai buna vizualizare si percepere dati click pe imagine:

2. Sectionarea abdomenului.
Pozitionati pestele pe o parte astfel incat abdomenul sau sa fie spre voi. Cu mana stanga fixati pestele pentru a nu se
misca iar cu mana dreapta in care aveti cutitul sectionati tot abdomenul de la cp pana la coada. Avand grija ca incizia
sa nu fie prea adanca, ci doar cat sa sectionati carnea pentru ca altfel veti sparge viscerele (intestinele) si atunci carnea
nu poate fi consumata.

3. Eviscerarea (procesul de indepartare a intestinelor).
Introducand un deget in gura pestelui tineti-l ferm si cu cealalta mana introduceti degetul in fiecare dintre gaurile
branhiilor si trageti ferm si rapid in jos, indepartand branhiile si maruntaiele.

4. Curatarea cavitatii abdominale .
Cu ajutorul unei linguri curatati, dinspre cap inspre coada, interiorul pestelui de toate maruntaiele ramase. Uitati-va
dupa rinichi- un saculet alb atasat de sira spinarii- pe care-l indepartati folosind cutitul. Asigurati-va ca ati curatat bine
sira spinarii indepartand vena sanguina. Se clateste cu apa rece toata cavitatea.

5. Indepartarea inotatoarelor sau aripioarelor.
Cu o foarfeca sau un cutit se taie aripioarele pestelui si daca se doreste se taie si coada. Acum este gata de gatire,
intreg sau portionat.

Asta a fost tot! Sper ca v-au fost de ajutor toate sfaturile mele si ca au fost cat mai clari pasii de curatare a pestelui.
Si pentru ca au fost persoane care au cerut explicatii despre cum se indeparteaza pielea si se scoate fileul de peste, iata
4 filmulete, zic eu, destul de explicite:





Brioe cu banane (banana muffins)
Postat in Dulciuri | February 15th, 2010

Nu am crezut nici o clipa ca pot fi atat de aromate si parfumate aceste briose cu banane sau cum le spun americanii
banana muffins. Sunt ideale pentru faptul ca folosesc doar cateva ingrediente care sunt la indemana oricui. Chiar si
cei mai micuti se pot bucura de ele din plin. Va invit sa le incercati!
Ingrediente: (pentru 12 bucati)
230 g faina- 28 linguri rase
150 g zahar- 12 linguri rase
113 g unt topit si racit- 8 linguri rase
115 g miez nuca- 16 linguri rase (optional)
3 banane mari, bine coapte- 450 g
1 lingurita esenta de vanilie
lingurita bicarbonat de sodiu
1 lingurita praf de copt
1 lingurita scortisoara
lingurita sare
2 oua mari
Intr-un bol incapator se combina, cu ajutorul unui tel, faina, zaharul, sarea, bicarbonatul de sodiu, praful de copt,
scortisoara si miezul de nuca care este optional (fie il macinati, fie il coaceti putin in cuptor si apoi dupa ce s-a racit il
tocati cu un cutit ascutit).

Separat intr-un alt vas se paseaza bananele pana rezulta un piure.

Peste piureul de banane se adauga 2 oua batute in prealabil, untul topit si racit si esenta de vanilie. Se omogenizeaza
bine.

Cu ajutorul unei spatule sau al unei linguri de lemn se incorporeaza compozitia de banane cu ou in cea de faina.

ATENTIE, nu amestecati prea tare aluatul, ci doar atat cat sa se umezeasca toata faina. Nu trebuie sa rezulte un aluat
fin ci dimpotriva unul gros si cu cocoloase. Daca il veti amesteca in mod excesiv atunci riscati sa va rezulte niste
briose necrescute si cu consistenta gumoasa, cauciucata. Cam asa ar trebui sa arate:

Aluatul obtinut se aseaza in formele de briose care au fost unse cu ulei ori unt sau in care ati asezat cosuletele de
hartie speciale pentru briose.

Se introduc in cuptorul incins la 180C sau flacara mica spre medie timp de 20-25 min sau pana cand scobitoarea
inserata in mijlocul unei briose iese nelipicioasa si curata (fara urma de aluat).

Se servesc caldutze sau la temperatura camerei. Sunt desertul ideal sau

. insotite de 1 pahar de lapte =micul dejun perfect.

Pofta buna!




Pop
Postat
Am ie
macar
Daca o
snack
Ingred
1 pung
ling
100 gr
ling
24 ling
1 lin
4 lingu
Daca f
prepar
lingur
cratita
toate g
Floric
decoji
pcorn ca
t in Diverse,
esit la rampa
r una nu era p
o incercati m
grozav pent
diente:
ga popcorn p
gurita bicarb
r alune praji
gurita sare
guri zahar
ngura unt
uri apa
folositi pung
rare de pe pa
ri de ulei si a
a cu un capac
grauntele car
celele obtinu
ite acum e m
aramel
Snacks | Feb
astazi cu ce
pe gustul me
macar o singu
tru orice oca
pntru microu
bonat de sod
ite si decojit
gulite de pop
achet. Insa d
apoi sa-l ame
c si lasati sa
re nu au poc
ute printr-o m
momentul sa
bruary 11th,
eva simplu d
eu. Ceea ce v
ura data va a
azie.
unde sau 10
diu
te (optional)
pcorn pentru
daca folositi g
estecati cu gr
pocneasca t
cnit, asta pen
metoda sau a
le folositi. A
, 2010
ar delicios. I
va prezint as
asigur ca nu
0 g graunte
u microunde
graunte nor
rauntele, con
toate pana ca
ntru a ramane
alta se aseaza
Amestecati-le
In timp am t
stazi este cas
va mai lipsi
normale
e (ca si mine)
rmale atunci
ntinuu. In mo
and nu se ma
e cu dantura
a intr-un bol
e cu floricele
ot incercat v
stigatoarea lo
din meniul
) atunci este
va trebui sa
omentul in c
ai aud pocnit
intreaga
mare si inca
ele.
variante de p
ocului 1 in to
vostru de ro
simplu: urm
a incingeti in
care a sarit p
turi. Incercat

apator si dac

popcorn car
opul preferin
ontzaieli pent
mariti instruc
ntr-o cratita i
primul graunt
ti pe cat pos
ca doriti si al
amel, insa n
ntelor mele.
tru film. Sun
ctiunile de
ncapatoare 3
te acoperiti
ibil sa elimin
lune prajite
nici
nt un
3-4
nati
si

Acum ne ocupam de caramel. Intr-o cratita, ceaun sau vas rezistent la topire de zahar si alte operatiuni dure si
lipicioase, se aseaza zaharul, apa, sarea si untul. Toate se omogenizeaza usor. Vasul se aseaza pe flacara medie spre
iute si se lasa sa se topeasca zaharul in intregime pana cand devine un caramel galben-auriu. ATENTIE, nu trebuie sa
amestecam deloc in caramel din momentul in care l-am asezat pe foc si pana can il luam de acolo. Toata operatiunea
dureaza intre 10-15 min, depinde de aragaz si de vasul folosit. Trebuie sa fiti cu ochii pe el pentru ca riscati sa se arda
si sa devina zahar ars nu caramel. Cam asa trebuie sa arate la culoare:

Cand caramelul are culoarea potrivita se ia de pe foc si imediat se adauga bicarbonatul de sodiu pe care il incorporam
bine in caramel cu ajutorul unui tel. Sa stiti ca din cauza bicarbonatului de sodiu, caramelul va incepe sa se umfle si
sa bolboroseasca. Caramelul trebuie sa fie dulce la gust si nu amar, daca are gust amar atunci inseamna ca l-ati tinut
pe foc mai mult decat trebuia.

Dupa ce am omogenizat caramelul cu bicarbonatul de sodiu, acesta toarna imediat peste floricelele din bol.

Se amesteca rapid popcorn-ul cu ajutorul a 2 linguri de lemn pentru a imbraca totul in caramel.

Dupa aceea se aseaza totul pe 2 tavi tapetate cu hartie de copt incercand sa despartim floricelele unele de altele cat
sunt calde pentru ca atunci cand se vor raci vor ramane bucati mari de popcorn lipite intre ele.

Se lasa sa se raceasca circa 15 min la temperatura camerei si apoi sunt gata de rontzait.

Credeti-ma ca sunt delicioase. Daca totusi nu doriti sa le consumati imediat atunci trebuie neaparat sa le asezati intr-o
caserola sau vas ce se inchide ermetic pentru ca altfel se vor inmuia si nu vor mai fi crocante. Se pastreaza asa timp de
2 saptamani intr-un loc racoros si uscat.

Pofta buna!









Risotto
Postat in Mancaruri | February 7th, 2010

Desi la prima vedere pare un banal pilaf trebuie sa va avertizez din timp ca nu are nici o legatura, eeeei poate doar
faptul ca ingredientul principal este orezul. Este o reteta italieneasca ca si numele de risotto. Parerea mea este ca
puteti convinge cu ea chiar si pe cei care nu agreeaza orezul in general.
Ingrediente: (pentru 4 portii)
250 g orez cu bob rotund
850 ml supa de pui strecurata
2 linguri ulei de masline
ceapa tocata marunt
2 catei de usturoi pisati
35 g parmezan razuit
200 ml vin alb sec
2 frunze de dafin
35 g unt
sare si piper
Se pune supa intr-o craticioara si se lasa sa fiarba (eu am folosit apa pusa la fiert in care mai apoi am dizolvat 1 cub
de pui si am mai lasat sa fiarba inca 1-2 min; stiu ca nu este sanatos dar mi-a fost mai comod, cine are zeama in care a
fiert carne de pui si legume e cu atat mai bine). Cand a inceput sa fiarba se stinge flacara si se lasa in continuare pe
acelasi ochi de aragaz sa se mentina calda.
Pe un alt ochi al aragazului, la flacara medie, se aseaza o tigaie antiaderenta si mai adanca. Cand aceasta s-a incins se
adauga uleiul de masline si cand si acesta este incins se adauga ceapa tocata marunt. Se caleste amestecand continuu
cu o lingura de lemn pana cand se inmoaie si devine translucida. In acest moment se adauga si usturoiul pisat care se
mai caleste inca 1 min impreuna cu ceapa.

Apoi se adauga orezul curatat, spalat in 3 ape si scurs bine. Se potriveste de sare si piper, se amesteca si se mai caleste
timp de 1 min.

Se adauga vinul alb si frunzele de dafin amestecand continuu pana cand s-a evaporat tot lichidul.

Dupa evaporarea vinului se adauga 2 polonice de supa de pui fierbinte si se amesteca continuu pana cand s-a evaporat
tot lichidul. In continuare veti proceda la fel pana cand ati terminat de adaugat toata supa.

Veti observa ca dupa fiecare 2 polonice de supa adaugate orezul se va umfla. Tot procesul de adaugare si evaporare
treptata a supei va dura 15-20 min. Este important sa retineti ca o noua cantitate de supa se adauga numai dupa ce cea
anterioara s-a evaporat complet.
Dupa ce si ultima cantitate de supa de pui s-a evaporat se ia tigaia cu risotto de pe foc si se adauga untul
incorporandu-l cu ajutorul lingurii de lemn prin miscari circulare. Caldura va topi untul si va da o consistenta
cremoasa risotto-ului. Orezul trebuie sa fie fiert insa in acelasi timp al dente.

Dupa ce untul a fost incorporat complet se arunca frunzele de dafin si se adauga parmezanul razuit.

Din nou se amesteca pentru omogenizare. Veti observa cum risotto-ul se transforma intr-o crema de orez fara egal.

Risotto este garnitura perfecta pentru orice tip de friptura si este suficient de eleganta chiar si pentru cele mai
pretentioase mese.

Noi l-am servit alaturi de copanele de pui fripte.









Paste cu pui i sos cremos
Postat in Paste | March 31st, 2010

O combinatie de 2 ingrediente preferate de mine: paste si piept de pui. Sper sa va placa ce am incropit eu aici.
Ingrediente:
250 g piept pui fara piele si os
250 g paste scurte
150 g mazare congelata
ceapa medie
1 catel usturoi
1 lingura cu varf de faina
1 linguri unt
350 ml lapte
80 g crema de branza
4 linguri parmezan/cascaval
2 linguri patrunjel tocat
sare si piper
Pentru inceput se pun pastele la fiert urmand instructiunile de pe pachet.
Pieptul de pui se taie in bucatele mici si se adauga intr-o tigaie, in care am incins 2 linguri de ulei, impreuna cu ceapa
tocata marunt.

Se calesc impreuna circa 6 min sau pana cand se patrunde bine puiul. Dupa circa 4 min se adauga usturoiul tocat
marunt. Se amesteca timp de 30 secunde dupa care se adauga mazarea congelata. Este gata cand mazarea se inmoaie.
Se adauga sare si piper.

Intr-o craticioara se topeste untul si

dupa aceea se adauga faina, amestecand cu un tel pentru a nu se forma cocoloase. Veti obtine un aluat de genul
asta:

Se caleste timp de 1 min pe foc mediu, apoi se adauga treptat laptele (cam 3-4 linguri pe rand) amestecand foarte bine
dupa fiecare adaugare pentru a nu se forma cocoloase. Dupa ce ati terminat de adaugat tot laptele se lasa sa dea un
clocot.

Dupa asta se adauga crema de branza si parmezanul/cascavalul, in acelasi timp potrivindu-se de sare si piper.

Se omogenizeaza bine si dupa ce s-a topit branza se stinge focul.
Pastele se scurg bine si se rastoarna intr-un vas incapator. Peste ele se adauga pieptul de pui si sosul alb.

Se omogenizeaza bine pentru a inveli toate pastele in sos.

Inainte de servire se presara patrunjel tocat marunt. Gata! Poftiti la paste cu pui si sos cremos!
Pofta buna!









Crochete de pete II
Postat in Aperitive, Mancaruri, Snacks | March 19th, 2010

Asa cum am promis cu ceva timp in urma, aduc astazi in lumina reflectoarelor o reteta fulger de crochete de peste
sau ca sa fim in trend, fish sticks. Acestea sunt indicate copiilor datorita efectelor benefice si continutului nutritiv
necesar unei dezvoltari armonioase a organismului. Se recomanda consumarea a 2 mese de peste pe saptamana.
Ingrediente:
500 g file de peste alb
8 linguri faina de porumb
8 linguri parmezan razuit
lingurita usturoi granulat
lingurita sare
Mai sus am mentionat faina de porumb care nu este acelasi lucru cu malaiul pe care-l gasim in comert, insa puteti
incerca sa dati prin rasnita malai si sa obtineti faina de porumb. Ideea este sa aiba o granulatie cat mai fina, de preferat
ca cea a celei de faina de grau. Asa arata faina de porumb procurata de mine:

File-ul de peste se portioneaza in baghete late de 2,5 cm latime.

Apoi toate fasiile de peste se aseaza intr-un bol si peste ele se toarna 2-3 linguri de ulei de floarea-soarelui. Se
amesteca bine ca toate fasiile sa fie unse cu ulei.

Separat, intr-un alt recipient, se adauga faina de porumb, sarea, parmezanul si usturoiul granulat. Se omogenizeaza
totul.

Fasiile de peste dau prin amestecul de parmezan si faina de porumb avand grija ca fiecare crocheta de peste sa fie
foarte bine tapetata.

Fish sticks-urile se aseaza pe o tava tapetata cu hartie de copt si se dau la cuptorul preincalzit cu 15 min inainte, la
240C (flacara iute).

Acolo vor sta 10-15 min pana cand crusta va deveni aurie si crocanta, iar file-ul se va gati suficient.

Sunt excelente alaturi de salate, ketchup, sosuri sau pentru copii doar simple.

Plus de asta sunt extrem de rapide de preparat si unde mai pui ca sunt si foarte sanatoase.

Pofta buna!










Cantucci/Tozzetti/Biscotti di Prato
Postat in Dulciuri | March 16th, 2010

Ceea ce vedeti aici este un desert italian, cum cred ca v-ati si dat seama dupa nume. Poate vi se pare usor confuz titlul
insa reprezinta denumirea aceluiasi produs (cu mici deosebiri) pentru diferite regiuni ale Italiei. Sunt niste biscuiti sau
mai bine spus pe limba noastra, niste fursecuri ce se potrivesc de minune cu lapte, ceai sau cafea. Desi sunt crocanti
sunt usor friabili ceea ce ii face sa fie potriviti chiar si pentru copii. Reteta am gasit-o pe blogul unei italience pe nume
Antonella.
Ingrediente:
70 ml ulei de masline extra virgin
2 lingurite amoniac pentru prajituri
400 g alune de padure crude sau migdale
coaja rasa de la 1 portocala sau 1-2 lingurite esenta de portocale
1 lingura + 1 lingurita lapte
800 g faina
450 g zahar
5 oua
Tin sa mentionez ca eu am facut doar jumatate din cantitatea ingredientelor precizate.
Prima data se prajesc alunele sau migdalele, asezandu-le intr-o tava, in cuptorul preincalzit la 160-170C (flacara
mica) timp de 7-8 min sau pana cand capata o culoare rumena. Aveti grija sa nu le ardeti! Se lasa apoi sa se raceasca
complet.
Intr-un bol se mixeaza la viteza mare ouale impreuna cu coaja sau esenta de portocala si zaharul pana cand acestea isi
dubleaza volumul.

Cam asa trebuie sa arate compozitia ce trebuie sa o obtineti:

Se adauga apoi, neoprind deloc mixarea, amoniacul dizolvat in laptele caldut si uleiul de masline turnat treptat. De
aici incolo iese din scena mixerul si cu ajutorul unei linguri de lemn sau a unei spatule se incorporeaza faina
amestecand usor.

La rand urmeaza alunele, decojite pe cat posibil, racite complet si din nou se omogenizeaza totul.

Veti obtine un aluat foarte moale pe care trebuie sa-l rasturnati pe o suprafata foarte bine infainata.

Cu ajutorul fainii (fara a o incorpora in aluat ci doar pentru a putea manevra aluatul fara sa se lipeasca de maini) dati
forme de dreptunghiuri (din jumatate de reteta vor rezulta 4-5) late de 3 cm si inalte de 1 deget si jumatate, lungimea
nu conteaza cat este de mare, eu le-am facut cat sa-mi incapa 2 pozitionate in diagonala pe tava.

Dreptunghiurile se aseaza intr-o tava tapetata cu hartie de copt si daca pozitionati 2, ca si mine, pe aceasi tava, aveti
grija sa lasati destul spatiu intre ele pentru ca datorita amoniacului se vor dilata.

Se introduc in cuptorul preincalzit la 180C (flacara moderata) timp de 25-30 min. Apoi se scot din cuptor (a carui
temperatura se reduce la 160C, adica flacara minima) si se lasa timp de 15 min. Dupa care se taie cu un cutit bine
ascutit si in unghi de 45 fiecare dreptunghi in felii groase de 1 cm.

Toate feliile obtinute se redistribuie pe toata suprafata tavii si se reintroduc in cuptor unde vor sta timp de 10 min si
unde se vor usca.

Pentru restul dretunghiurilor de aluat ramase se repeta operatiunea taierii si schimbarii temperaturii cuptorului pe care
nu uitati sa-l readuceti la 180C dupa uscarea primei transe de cantucci, tozzeti sau biscotti di Prato indifererent
cum vreti sa-i numiti.

Sunt excelenti se deci se merita sa stati in bucatarie si sa-i faceti. Nu sunt atat de complicati pe cat poate par.

Pofta buna!










Cltite de cartofi cu feta
Postat in Aperitive, Mancaruri | March 8th, 2010

Incep astazi prin a ura La multi ani! tuturor femeilor. O primavara frumoasa domanelor! Nu va pun astazi sa gatiti ci
doar va sugerez sa incercati cand aveti timp aceste clatite de cartofi cu feta. Sunt potrivite ca si aperitiv, ca si
garnitura sau de ce nu, pur si simplu. Se prepara foarte rapid, sunt delicioase si unde mai pui ca sunt si ochioase.
Ingrediente:
500 g cartofi curatati de coaja
2 linguri patrunjel tocat
60 g branza feta
60 g faina
2 oua batute
1 ceapa mica
sare si piper
Intr-o strecuratoare incapatoare se rad cartofii si ceapa (eu am folosit una rosie) pe razatoarea mare. Strecuratoarea
trebuie sa o asezati pe un platou sau in chiuveta pentru a putea stoarce excesul de lichid.

Se sareaza dupa gust si apoi cu o lingura de lemn sau cu mana se amesteca cartofii cu ceapa. Asa cum spuneam mai
sus trebuie sa stoarcem toata zeama crtofilor si a cepei. Luam pe rand mici cantitati de cartofi pe care le presam bine
intre palme pana cand eliminam lichidul in exces. Toata compozitia scursa se aseaza intr-un castron si la aceasta se
adauga ouale batute usor, patrunjelul tocat, branza feta sfaramata, faina si piper dupa gust.

Totul se omogenizeaza foarte bine si apoi se pune la incins o tigaie de teflon, pe flacara medie. Se adauga 2 linguri de
ulei de masline in tigaie si cand acesta este incins se adauga 2 linguri cu varf din compozitia de clatite (cantitate
recomandata pentru o clatita) si rapid se niveleaza cu dosul lingurii in forma de disc. Clatitele de cartofi cu feta
trebuie sa fie suficient de subtiri pentru a se patrunde bine (diametru aprox. de 10-13 cm). Daca aveti forme rezistente
la flacara (cum sunt cele de decupat fursecuri sau cele speciale pt clatite, de silicon) le puteti folosi insa in functie de
marimea acestora trebuie sa ajustati si cantitatea de compozitie pe care o turnati in ele. Eu am folosit o forma de
silicon, inimioara.

Fiecare clatita se prajeste aprox. 3-4 min pe fiecare parte sau pana cand aceasta capata o culoare rumena.

Clatitele de cartofi se scot pe sevetele de bucatarie pentru a absorbi excesul de ulei si apoi se servesc imediat. Iata
inimioarele mele:

Le-am ornat cu putin ketchup si au mers de minune. Merita sa le incercati.


Pofta buna!









Mancare de mazare
Postat in Mancaruri | April 16th, 2010

Mancare de mazare sau mai bine spus mazare cu smantana, cu asta incerc sa va surprind astazi. E singurul fel in
care imi place sa prepar si sa mananc mazarea. Plus de asta este scaparea mea cand nu am nimic gatit si vreau sa
prepar ceva rapid.
Ingrediente:
1 conserva mazare (800 g)
300 g smantana
2 linguri cu varf amidon alimentar
300 ml apa
4 linguri lapte
1 ceapa medie
2 catei usturoi
2 linguri ulei de masline
sare si piper
Conserva de mazare se deschide, se scurge zeama existenta si apoi mazarea se clateste sub jet de apa. Se aseaza intr-o
strecuratoare si se lasa sa se scurga.
Intr-o tigaie se pun la incins 2 linguri de ulei de masline si apoi se adauga ceapa tocata marunt. Cand ceapa s-a
inmuiat si a devenit translucida se adauga usturoiul tocat marunt.

Se amesteca inca 1 min si apoi se adauga mazarea si cele 300 ml apa. Se sarea si se pipereaza si se lasa sa fiarba la foc
mediu pana cand apa a scazut la jumatate.

Intr-un vas se dizolva amidonul in lapte rece si apoi peste se adauga smantana si se omogenizeaza. Se reduce la mic
flacara pe care se afla mazarea si apoi se adauga amestecul de smantana si din nou se omogenizeaza complet. Gustati
si daca mai este necesar mai adaugati sare.

Din momentul in care mancarea de mazare incepe sa fiarba se mai lasa 3 min dupa care se stinge si dupa preferinta
se poate adauga patrunjel sau marar tocat fin.

Mazarea cu smantana poate fi servita alaturi de orice fel de friptura, noi am servit-o alaturi de ficatei de pasare
fripti.

Ei, cum e? Am avut dreptate? Este sau nu cea mai rapida mancare de mazare?

Si credeti-ma ca este si cea mai delicioasa reteta de mazare. Incercati-o si convingeti-va!

Pofta buna!
















Cozonac bnean (baigli)
Postat in Dulciuri | April 10th, 2010

Acesta a fost cozonacul facut de mine de Pasti. Reteta apartine Laurei Sava si ea il numea saviecuta. Mi s-a parut
ca este o reteta usoara si pe gustul meu: mai multa umplutura si mai putin aluat. Am facut ambele variante: cu mac si
miez de nuca.
Ingrediente: (pentru 4 cozonacei)
Aluat:
500 g faina
250 g unt/margarina la pachet, nu la cutie tartinabila
2 linguri smantana
2 galbenusuri
1 praf de sare
25 g drojdie proaspata (1 cub)
2 lingurite zahar
2 linguri lapte caldut
Umplutura:
250 g miez de nuca/mac
2 albusuri
2 linguri zahar pudra
200 g zahar
100 ml lapte
Va spun din start ca eu am dublat ingredientele si mi-au rezultat 8 cozonacei, care seamana mai degraba cu niste
rulade.
Toate ingredientele trebuie sa stea, inainte de prelucrare, 1-2 ora la temperatura camerei.
Se aseaza faina intr-un vas incapator si se face o gropita in mijloc. Se pune deoparte vasul.
Intr-un bol mic se freaca (ca si nessul) drojdia cu cele 2 lingurite de zahar pana cand totul este o pasta omogena si
peste care se toarna laptele caldut (nu trebuie sa fie prea cald pentru ca altfel veti opari drojdia si nu va mai creste).
Din nou se omogenizeaza si se presara putin faina pe deasupra. Se lasa sa creasca 15 min intr-un loc incalzit. Dupa ce
a crescut se toarna in gropita facuta anterior in faina, unde se amesteca cu galbenusurile, sarea si smantana.

Acum intra in joc manutele voastre care trebuie sa fie dibace si sa framante bine aluatul care va arata pentru inceput ca
o gramada de firimituri nelegate intre ele.

Untul sau margarina (eu am folosit margarina Unirea) se incalzeste timp de 15 secunde in cuptorul cu microunde
pentru a o face mai moale. Apoi se adauga la aluatul nostru si framantam bine pana cand se incorporeaza toata
margarina si aluatul devine o masa compacta si nelipicioasa. Nu va speriati, tot procesul de incorporare a untului sau
margarinei nu dureaza mai mult de 10 min, maxim 15.

Dati aluatului forma de bila, acoperiti vasul in care se afla cu folie de plastic sau cu un prosop de bucatarie curat si
lasati la dospit timp de 1-2 ore intr-un loc calduros.

Cat timp aluatul creste noi ne ocupam de umplutura. Macul se macina in rasnita de cafea, iar nuca fie se da prin
masina sau robotul de bucatarie, fie o tocati cu cutitul (asta daca doriti ca miezul sa aiba o granulatie mai mare). Eu l-
am tocat in robotul de bucatarie , avand grija sa am si cateva bucati mai mari printre. Apoi se pune laptele impreuna
cu zaharul la incalzit pana ce zaharul s-a topit

moment in care se ia de pe foc si se adauga imediat macul sau miezul de nuca. Se omogenizeaza bine si se lasa la
racit.

Cand compozitia a ajuns la temperatura camerei, se adauga albusurile batute spuma tare impreuna cu zaharul pudra si
un praf de sare. Se incorporeaza bine.

Iata cam cum arata dupa ce a stat la dospit:

Aluatul se imparte in 4 parti egale si apoi fiecare bucata de aluat se intinde sub forma unei foi dreptunghiulare, groasa
de circa 3 mm, pe o suprafata presarata cu putina faina.

Pe deasupra se intinde uniform umplutura (impartita si aceasta tot in 4 parti egale).

Se ruleaza totul cat mai strans si se aseaza intr-o tava tapetata cu hartie de copt, unde se ung baigli sau cozonacii
banateni cu galbenus de ou.

Se introduc in cuptorul preincalzit, la 180C (flacara mica spre medie) timp de aproximativ 30 min. Sunt gata cand au
trecut testul scobitorii.
Minunatii cozonaci banateni au fost o incantare, mai ales cei cu nuca (sunt preferatii mei).

Dupa ce s-au racit complet se invelesc individual in folie de plastic pentru a ramane fragezi.


Pofta buna!











Placinta cu carne
Postat in Mancaruri | May 16th, 2010

Dupa o foarte lunga perioada in care nu am mai postat nimic, a venit timpul sa-mi reiau activitatea. Mi s-a atras
atentia ca am inceput sa postez din ce in ce mai rar, asa ca o sa incerc sa lucrez la chestia asta. De aceasta data o va
prezint placinta cu carne care m-a cucerit inca de la prima degustare. Asa ca pregatiti carnetelele si pixurile si notati
o minunata reteta.
Ingrediente: (pentru 8-10 portii)
Aluat:
650 g faina
200 g unt
lingurita bicarbonat de sodiu
250-300 g smantana
1 lingurita sare
Umplutura:
800 g piept pui fara piele si os
3 cepe mari
1 lingurita sare
150 g masline fara samburi
400 g ciuperci proaspete sau din conserva
4 linguri cu varf de smantana
2 galbenusuri (pt uns)
Incepem prima data cu aluatul. Intr-un bol se amesteca faina, sarea si bicarbonatul de sodiu. Peste acestea se adauga
untul rece taiat cubulete si cu mainile se faramiteaza amestecandu-l in faina. Trebuie sa va rezulte ceva asemanator cu
textura nisipului. Apoi se adauga smantana, am mentionat la ingrediente 250-300 g smantana pentru ca in functie de
faina pe care o folositi va vor fi suficiente 250 g sau daca e prea vartos aluatul si nu se leaga mai adaugati inca 50g.

Aluatul ce rezulta din omogenizarea tuturor ingredientelor trebuie sa fie unul compact si nelipicios. Se framanta bine.

Bila de aluat se inveleste in folie de plastic si se lasa la frigider atat timp cat ne ocupam de umplutura.
Se curata ceapa (eu am folosit 2 cepe uscate si 1 legatura de ceapa verde), se spala si se taie pe jumatate si apoi
rondele.

Rondelele astfel obtinute se calesc in 5 linguri de ulei de floarea-soarelui incins pana cand acestea se inmoaie si devin
translucide. Ceapa se scoate pe o farfurie si in uleiul ramas se continua calirea pieptului de pui taiat cubulete. Acesta
se caleste pana cand se evapora tot lichidul lasat de carne (aprox. 10-15 min). Fiind cantitate mare trebuie constant sa
amestecati cu o lingura de lemn. Nu trebuie sa capete o culoare rumena.

Dupa ce am terminat cu pieptul de pui, se scoate si se amesteca intr-un vas la un loc cu ceapa, iar in tigaie se continua
cu calirea ciupercilor si maslinelor feliate. Trebuie neaparat calite pana cand se evapora tot lichidul.

La final, compozitia de ciuperci se adauga la cea de ceapa si pui si impreuna cu 1 lingurita de sare si cele 4 linguri cu
varf de smanatana se omogenizeaza bine.
Scoatem aluatul din frigider si il impartim in 3 bucati egale: 2 vor fi partea de jos a placinte si cu cealalta o vom
acoperi.
Cele 2 bucati (impreuna) se aseaza pe o hartie de copt si se intind, cu ajutorul sucitorului, intr-o foaie de forma si
marimea tavii in care urmeaza sa coacem placinta. Eu am folosit o tava rotunda de tarta cu diametrul de 30 cm, insa
merge in orice tava aveti la dispozitie. Se transfera foaia de placinta de pe hartia de copt in tava si daca este necesar se
taie excesul de aluat. Nu se unge tava cu nimic si nici nu se tapeteaza cu hartie de copt.

Se adauga umplutura si se niveleaza bine.

Din bucata de aluat ramasa se intinde (tot pe hartie de copt) inca o foaie de marimea tavii cu care se acopera placinta
si se sigileaza bine marginile.

Se amesteca cele 2 galbenusuri si cu ajutorul unei pensule se unge bine toata suprafata placintei. Eu am dat cateva
forme bucateleor de aluat ramas si le-am asezat deasupra placintei. Si acestea au fost pensulate cu galbenus. Nu uitati
sa insistati pe margini.

Tava merge in cuptorul incins bine, la 200-220C (flacara medie) timp de aproximativ 45 min. Timpul difera in
functie de cuptor, dar veti sti ca este gata atunci cand placinta cu carne capata o crusta foarte rumena.

Este excelenta! Se poate servi atat fierbinte cat si rece.

Merge cu succes la o masa festiva si nu numai.

Pofta buna!




Cocktail Green Apple
Postat in Bauturi | J uly 20th, 2010

Va vin in ajutor pe caldurile astea cu o bautura racoritoare si excelenta ca si gust, cocktail Green Apple este
numele ei. Ca sa va faceti o idee va spun ca este un mix de sirop de menta, suc de mere verzi, suc de lamaie si gheata.
Dupa preferinta poate fi alcoolic sau nonalcoolic. Pe langa limonada, vara asta mi-am mai facut inca un aliat in lupta
impotriva caldurii.
Ingrediente:
2 l suc de mere verzi (la cutie)
7 linguri sirop de menta
10 linguri suc de lime sau lamaie
alcool (optional si dupa preferinta)
gheata
Iata sucul si siropul folosit de mine pentru acest cocktail (le-am achizitionat pe ambele din Kaufland):

Insa daca nu aveti de unde sa achizitionati siropul atunci il puteti face chiar voi in casa prin fierberea de zahar
impreuna cu infuzie concentrata de menta pana cand se formeaza un sirop mai gros.
Sa revenimeste destul de simplu: se amesteca bine toate ingredientele si apoi se adauga gheata din abundenta.

Poate vi se pare o bautura banala insa, secretul sta in combinatia perfecta a ingredientelor.

Tort Magic Moments
Postat in Torturi | J uly 1st, 2010

Asa cum am promis am revenit cu o reteta superba de tort. Credeti-ma ca nu o sa va para rau daca il incercati. Este
combinatia perfecta intre: blat pufos, crema racoroasa si fresh, ciocolata alba, migdale crocante, fructe si jeleu de
fructe. Pentru aceasta reteta trebuie sa-i multumesc Gabrielei Cara. Bineinteles ca am adus note personale retetei, insa
modificarile aduse nu au facut decat sa completeze si sa perfectioneze tortul.
Ingrediente:
1 blat de tort-pandispan (reteta aici)
300 ml suc de portocale sau zeama de compot pt insiropat
Crema ganache:
300 ml smantana dulce pt frisca
250 g ciocolata alba
150 g migdale/alune de padure tocate grosier
plic gelatina (5 g)
Crema lime:
350 g iaurt min. 3 % grasime
150 ml smantana dulce pt frisca
80 gr zahar pudra
1 lime (lamaie verde)
10 fursecuri cu/de ciocolata
1 plic gelatina (10 g)
Jeleu de portocale si ornat:
200 ml suc de portocale
2 linguri zahar pudra
plic gelatina (5 g)
fructe, frisca, ciocolata sau orice va doriti pentru ornat
Trebuie sa va marturisesc ca in ciuda listei lungi de ingrediente este extrem de simplu de realizat, insa trebuie sa-l
faceti cu o zi inainte de marele eveniment al servirii. Asta etrebuia sa aiba si un dezavantaj, nu putea fi perfect, dar
merita sa petreci cateva ore sa-l faci.
Se face blatul dupa reteta mentionata aici. Va recomand din suflet sa nu cumparati blatul ci sa faceti in casa unul
pufos. Se lasa sa se raceasca complet si abia dupa aceea se taie pe 3 niveluri. Va trebuiesc doar 2, eu prima foaia (cea
de deasupra) am mancat-o cu mare drag :))
Primul strat de blat se aseaza intr-o forma cu pereti detasabili (inel de tort) si se insiropeaza cu jumatate din cantitatea
de suc de portocale sau zeama de compot (150 ml).

Acum ne ocupam de prima crema, cea de ganache. Ciocolata alba se topeste impreuna cu jumatate din cantitatea de
smantana pentru frisca (150 ml) fie la microunde, fie pe bain-marie.

Cand ciocolata s-a topit in intregime se indeparteaza de sursa de caldura si se adauga imediat plic de gelatina
hidratata timp de 10 min in 5 linguri de apa rece. Se amesteca pana cand gelatina se dizolva complet. Se lasa sa se
raceasca complet ciocolata si apoi se amesteca cu restul de smanatana (150ml) care a fost in prealabil batuta cu
mixerul pana cand rezulta o frisca batuta tare.

Intre timp migdalele sau alunele de padure, tocate cu cutitul in bucati mai mari, se prajesc usor intr-o tigaie de teflon.

Cand si acestea s-au racit complet se adauga la crema de ciocolata si frisca. Se omogenizeaza bine.

Crema astfel obtinuta se aseaza peste blatul insiropat, se niveleaza, deasupra acesteia se aseaza cealalta foaie de blat
fara sa o insiropati. Se da la frigder forma pana cand facem urmatoarea crema.

Se face crema de lime sau lamaie verde astfel: intr-un bol se amesteca iaurtul, zaharul pudra si coaja si sucul de lime.

Se hidrateaza gelatina (1 plic=10 g) cu 4 linguri de apa si se lasa sa stea 10 min, dupa care se dizolva pe bain-marie
sau in cuptorul cu microunde (nu trebuie sub nici o forma sa inceapa sa fiarba pentru i se distrug proprietatile de a
inchega). Cand s-a dizolvat in intregime se indeparteaza de sursa de caldura si se adauga treptat cate o lingura din
compozitia de iaurt si se amesteca (facem asta pentru a se tempera). Apoi intreaga compozitie de gelatina se amesteca
in bolul cu iaurt si merge la frigider timp de 20-30 min pentru a se inchega putin. Intre timp se bate frisca din cei 150
ml smantana dulce, ce se va ingloba in compozitie de iaurt, dupa ce aceasta este scoasa din frigider.

Crema de lime astfel obtinuta se adauga peste foaia de blat nr 2, ce a fost in prealabil insiropata cu restul de 150 ml
suc de portocale sau zeama de compot. Totul se niveleaza bine.

In stratul de crema de iaurt am adaugat din loc in loc bucati de fursecuri cu/de ciocolata. Aveti grija sa nu puneti si
firimiturile rezultate din rupere. Impingeti bine bucatile si apoi nivelati din nou. Tortul merge la frigider pentru 2-3
ore pana ce se va inchega totul.
Dupa ce s-au intarit cremele tortului, ne ocupam dejeleul de portocale. Se incalzeste sucul de portocale si zaharul
pudra pana cand acesta din urma s-a topit, dupa care se indeparteaza de sursa caldura. Apoi se adauga gelatina
hidratata in 4 linguri de apa rece, cu 5 min inainte de a incalzi sucul si se amesteca bine pana la dizolvare. Cand jeleul
s-a RACIT COMPLET (este inca lichid) se adauga desupra cremei de lime.

Si din nou tortul va sta la frigider pana cand jeleul se va solidifica. Cand este gata se scoate tortul de la frigider, se
indeparteaza inelul formei de tort si apoi se orneaza dupa preferinte.

Eu am optat pentru capsuni si nectarine. Din pacate nu am mai reusit sa tapetez peretii tortului cu frisca (eram in
criza de timp si oricum abia am reusit sa fac si pozele astea) dar pentru un impact vizual si mai mare va sfatuiesc sa-l
decorati si pe margini.

Din nou revin si spun ca este un tort elegant (perfect pentru o nunta si nu numai) si extrem de delicios.

Iata si ultima feliuta salvata pentru a o putea fotografia.

Pofta buna!




Maioneza fara oua
Postat in Diverse, Sosuri/Dressing, Tehnici | August 30th, 2010

Nu credeam ca se poate asa ceva dar iata ca exista si este incredibila: maioneza fara oua. Am descoperit aceasta
reteta pe site-ul unei rusoaice pe nume J ulia. Ceea ce este formidabil este ca are acelasi gust si aceeasi consistenta ca
si maioneza din oua. Inclin sa o folosesc numai pe aceasta de acum inainte.
Ingrediente:
100 ml lapte
150 ml ulei floarea-soarelui
50 ml ulei de masline
mustar, suc de lamaie, sare si piper dupa gust
In reteta originala toate cantitatile erau egale, adica 100 ml lapte, 100 ml ulei de floarea-soarelui si 100 ml ulei de
masline, insa prima data cand am facut aceasta reteta mi s-a parut mult prea pregnant (amarui) gustul de ulei de
masline si drept urmare am redus cantitatea de ulei de masline la 50 ml si am completat deficitul la cel de floarea-
soarelui.
Pentru a realiza aceasta maioneza trebuie sa detineti fie un blender, fie un mixer vertical (dintr-acela sub forma de b,
cu lame de pasare sau maruntire in capat). ATENTIE, nu merge cu un mixer obisnuit (acela cu 2 palete de mixare)
pentru ca avem nevoie de viteze foarte mari ca sa se realizeze emulsionarea grasimilor.
In blender se adauga laptele (la temperatura camerei), uleiul de floarea-soarelui si uleiul de masline. Este important ca
laptele sa fie la temperatura camerei, altfel riscati ca maioneza sa nu se inchege si sa fie ceva lichid.

Se porneste blender-ul la viteza maxima si se mentine viteza pana cand ati observat ca totul s-a inchegat si are o
consistenta cremoasa ca de maioneza.

Dupa se adauga mustar, suc de lamaie, sare si piper dupa gust si se amesteca cu o spatula.

Trebuie sa stiti ca dupa ce va sta la frigider, maioneza fara oua, se mai intareste iar aromele se imbina mai bine.

Se poate pastra in frigider intr-un recipient cu capac timp de 10 zile.

Pofta buna!







Spuma de ciocolata alba
Postat in Dulciuri | August 23rd, 2010

Un desert cat se poate de simplu este spuma de ciocolata alba. Este un dulce racoros pentru ca este direct din frigider
si pentru ca nu necesita utilizarea cuptorului (cu dedicatie pentru Anca si Alex).
Ingrediente:
500 g ciocolata alba
500 ml smantana dulce pentru frisca
2 albusuri
lingurita esenta de menta sau 1 lingura sirop de menta (optional)
Daca vi se par prea mari cantitatile le puteti injumatati. Prima data eu am facut doar jumatate din cantitatile date.
Ciocolata alba se topeste intr-un vas pe bain-marie sau in cuptorul cu microunde (asa cum am facut eu) si apoi se lasa
sa se raceasca pana cand ajunge la temperatura camerei.

Intre timp se scoate de la frigider smantana dulce pentru frisca, in care se adauga cele 2 albusuri si optional, esenta sau
siropul de menta. Se bate cu ajutorul mixerului la viteza maxima pana cand frisca isi pastreaza forma daca scoatem
mixerul din ea (adica putem scrie cu ea), insa NU vrem sa obtinem o frisca foarte aerata si tare, de consistenta
spumei.

Se adauga doua linguri pline de frisca in ciocolata alba topita si se amesteca pana la omogenizare. Compozitia de
ciocolata se toarna peste restul de frisca si se amesteca pana la omogenizare cu ajutorul unei spatule, efectuand
miscari lente si de jos in sus pentru a nu scoate aerul din compozitie.

Spuma de ciocolata alba astfel obtinuta se toarna in pahare (shots sau double shots) sau recipiente de 50 ml si se dau
la frigider pentru 1 ora. Daca doriti sa puneti totul intr-un singur recipient, atunci se mareste considerabil timpul de
stat in frigider, trebuind sa stea la frigider chiar o noapte intreaga.

Aceasta spuma de ciocolata este una extrem de fina si are o consistenta satinata.

Pe deasupra am pudrat-o cu sclipici comestibil realizat de mine (reteta o gasiti aici).

Sper ca va place simplitatea retetei si o veti incerca.

Pofta buna!
















Star dust (praf de stele)
Postat in Decoratiuni torturi, Diverse | J une 13th, 2009

Praf de stele este de fapt numele generic pentru sclipici comestibil. Este un element ce va da un plus de eleganta,
stralucire si fantezie oricarui tort sau oricarei prajituri. Puteti orna orice doriti cu el, chiar si mancarea, deoarece este
inodor si insipid.
Ingrediente:
1 albus de ou
lingurita gelatina praf
1 picatura de colorant alimentar
Gelatina se inmoaie in 3 lingurite de apa rece. Se lasa sa se hidrateze 30 min.
Albusul de ou se bate usor cu o furculita.

Apoi se adauga 1 picatura de colorant alimentar (orice culoare aveti sau doriti) si se amesteca usor.

Dupa hidratare, gelatina se topeste pe foc sau in microunde (nu trebuie sa fiarba) si se adauga la albusul de ou
amestecand usor. Apoi cu ajutorul unei pensule se intinde tot albusul pe toata suprafata unui platou de sticla sau
faianta. Suprafata pe care il intindeti trebuie sa fie cat mai mare, platoul meu are dimensiuni de 2235 cm. Se lasa la
uscat intr-un loc cald timp de 24h. Apa din compozitie se va evapora si va ramane doar o pelicula casanta si lucioasa
(ca o sticla). Cu ajutorul unui cutit ascutit se rade pelicula de pe platou.

Si veti vedea cum se formeaza sclipiciul. Il puteti lasa asa fulgi mai mari

sau cu ajutorul dosului unei linguri sa il pisati pana cand ajunge sa fie o pudra fina.

Tot ce mai trebuie sa faceti acum este sa dati frau liber imaginatiei si sa creati cat mai multe forme si ornamente cu
acest praf de stele.

Spor la ornat!









Sirop de menta
Postat in Bauturi | August 10th, 2010

Pentru ca totul sa fie cat mai natural si mai homemade am decis ca siropul de menta folosit la cocktail-ul Green
Apple (si nu numai) sa fie unul realizat de mine. Nimic mai simplu si mai racoritor. Cu acest sirop de menta se pot
face nenumarate variatii de bauturi fresh de vara, poate completa o cupa de inghetata folosindu-l ca si topping sau
poate fi folosit in compozitia prajiturilor sau cremelor, dandu-le o aroma speciala.
Ingrediente:
1200 ml apa
1 manunchi menta proaspata
1 kg zahar
Daca nu dispuneti de menta prospata se paote face si cu cea uscata (nu pliculete), dar rezultataul nu va la fel de
aromat.
Eu am achizitionat-o din piata, de la o babuta care o vindea cu 1 leu. Ca sa va faceti o idee, legatura avea vreo 5-6
tulpini de menta, inalte de 30-40 cm si cu frunze din abundenta.
Se curata toate frunzele verzi de pe tulpini si se spala sub jet de apa rece in vreo 3 randuri. Apoi se aseaza intr-o
strecuratoare si sa lasa acolo pana se inlatura excesul de apa.

Intr-o cratita se pune la fiert apa cu frunzele de menta. La inceput se lasa flacara mare si dupa ce incepe sa fiarba se
reduce din intensitate pana la foc mic. Din acest moment va fierbe timp de 20-25 min pana ce vom obtine o infuzie
concentrata de menta.

Lichidul rezultat (aprox. 1litru) din strecurarea frunzelor, printr-o sita deasa, se amesteca cu zaharul si se da in fiert,
amestecand din cand in cand. Din momentul in care a inceput sa fiarba se mai lasa pe foc 20-30 min pana cand se
ingroasa si capata o consistenta de sirop.

Se lasa sa se raceasca complet, dupa care se toarna in sticle si si se pastreaza la frigider timp de 2-3 saptamani. Din
cantitatile mentionate mai sus mie mi-au rezultat 1500 ml de sirop de menta.

Mai nou amestecam sirop de menta cu suc de lamaie proaspat stors, gheata si completam dupa gust cu apa plata sau
minerala. Este unul din modurile in care reusim sa ne racorim pe caldurile acestea insuportabile.















Pate din oua (pate vegetarian)
Postat in Aperitive, Mancaruri, Snacks | September 22nd, 2010

Nu v-ati saturat sa mancati produse in care se adauga ingrediente misterioase, daunatoare sau deloc pe placul
vostru? Eu da. De aceea am pregatit un pate din oua delicios, unde mai pui ca este si vegetarian. Este o reteta foarte
rapida si inedita. Daca doriti sa incercati ceva nou, va recomand cu incredere aceasta reteta.
Ingrediente:
4 oua fierte tare
250 g ceapa
50 g miez de nuca
1 lingura cu varf mustar
2 linguri ulei de masline
sare si piper
Reteta este preluata de la aceeasi talentata rusoaica pe nume J ulia.
Totul este extrem de simplu: se toaca ceapa foarte marunt si

se caleste in doua linguri de ulei de masline pana capata o culoare aurie.

Ouale fierte se taie un bucati si se adauga intr-un vas in care se amesteca cu restul de ingrediente: mustar, ceapa, miez
de nuca. Se sareaza si pipereaza dupa gust.

Pentru a se mixa bine am impartit cantitatea obtinuta in doua si am pasat pe rand cele doua jumatati de compozitie in
blender. Daca aveti in dotare un mixer vertical folositi-l pentru ca este mult mai indicat.

Depinde de voi si de aparatul pe care-l folositi la pasat cat de fin doriti sa fie pateul din oua (pate vegetarian).

Dupa, se pune intr-un recipient cu capac si se da la rece pentru cel putin 30 min.

Este indicat a se consuma de catre toata familia alaturi de o paine buna, ori crackers, sau grisine, sau chiar alaturi de o
salata sanatoasa.

Sper ca v-am starnit interesul si ca veti incerca reteta de fata.














Salata din piept de pui cu cruditati
Postat in Salate | September 10th, 2010

Ce ziceti de o salata delicioasa? Asta va propun pentru astazi: salata din piept pui cu cruditati. Se face rapid si este
un fel de mancare complet.

Ingrediente:
250 g piept de pui
legatura ceapa verde sau 1 ceapa uscata mica
150 g radacina de telina
1 mar mediu
150-200 g ridichi (eu am folosit dintr-aceaia lunga si alba din hypermarket)
4 castraveti medii de gradina
100 g miez de nuca
4 linguri iaurt
4 linguri maioneza (eu am folosit maioneza fara oua, reteta aici)
sucul de la de lamaie
sare si piper
Totul este cat se poate de simplu: se taie pieptul de pui in cubulete sau fasii de dimensiuni mici (cam cat pentru o
imbucatura).

Se aseaza intr-o tigaie, in care s-a incins o lingura de ulei de masline si se frige bine, pana cand capata o culoare
rumena. In timpul procesului de rumenire se sareaza si pipereaza dupa gust, iar la final se stinge totul cu sucul de
lamaie si se mai lasa pe foc pana cand lichidul s-a evaporat (1-2 min).

Intre timp, cat pieptul de pui se frige, ne ocupam de telina, castraveti, mar, ceapa, ridichi. Acestea se taie in bastonase
subtiri, de aproximativ aceeasi dimensiune si se aseaza toate intr-un vas incapator.

Pieptul de pui se lasa sa se racoreasca si intr-o alta tigaie, curata, uscata si incinsa se coace putin miezul de nuca tocat
grosier cu cutitul.

Peste legumele taiate se adauga pieptul de pui racit

miezul de nuca copt si.

dressing-ul rezultat din amestecarea iaurtului cu maioneza.

Totul se omogenizeaza cu grija. Se potriveste de sare si de piper. Salata de pui se poate servi imediat sau si mai bine,
dupa ce a sta cel putin 30 min la frigider.

Este crocanta, fina, gustoasa si sanatoasa.

Pofta buna!














Min
Postat
prin du
doua f
lovit (
Ingred
3 chifl
150 gr
1 cutie
cuti
3 lingu
50 ml
5 lingu
150 gr
1 lingu
sare s
Ca sa
ingred
sa-i da
Chifle
le-a
ni-pizza
t in Pizza | A
ulapuri, nim
feluri (vor
ideea nu a
diente:
fle
r kaizer
e ciuperci ta
ie boabe de p
uri sos iute
suc de rosii
uri ketchup d
r cascaval
urita busuio
i piper
fim intelesi
dient cu ce d
am drumul!
ele mele cu s
am taiat pe j
rapid
April 12th, 20
mic nu ma atr
rba cuiva). V
altceva). Ce
aiate
porumb (100
dulce
c uscat
de la incepu
ispuneti sau
susan, 3 la nu
umatate, de
009
ragea, nimic
Vroiam ceva
a iesit si cum
0 gr)
ut. Astea sun
va place, ex
umar
eci au rezulta
In dim
nu-mi facea
adar nu sti
m? Nu am cu
nt ingrediente
xceptand chi
at 6 blaturi
mineata asta m
a cu ochiul. N
am ce. Asa c
uvinte sufici
ele pe care le
flele, daca n
de mini-piz
m-am trezit c
Nu ca ar fi fo
ca mi-am ins
iente sa va e
e aveam eu i
nu le aveti nu
zza, le-am in
cu o foame d
ost goale dar
sirat pe masa
xplic. O sa v
in casa, voi p
u are nici un

ntins pe o tav
de lup. Ma u
r as fi manca
a cateva ingr
vedeti in con
puteti inlocu
farmec. Ace
va si le-am l
uit prin frigid
at asaun fe
rediente si
ntinuare
ui orice
estea fiind zi
asat deopart
der,
el de
m-a
ise
te.

Dupa ce am scurs si clatit bine ciupercile si boabele de porumb le-am calit intr-o tigaie incinsa in care am turnat 1
lingura de ulei de masline. Calirea a durat aprox 5-7 min, timp in care am sarat si piperat mix-ul si am adaugat si
busuiocul. Cand au fost gata le-am lasat sa se racoreasca cateva minute pana ce eu

am amestecat sosul picant, sucul de rosii si ketchup-ul si cu rezultatul am uns chiflele.

Apoi am taiat cubulete kaizerul afumat si l-am pus deasupra, pe fiecare in parte.

Am continuat cu mixul de ciuperci si porumb

si am finalizat apoteotic cu cascaval ras din abundenta.

Am introdus tava in cuptorul preincalzit, timp de 10 min la foc mediu sau pana cand s-a topit cascavalul.
Ce po
in buc
coada
Le-am
dragos
Daca i
Pofta b


ate fi mai m
catarie sotu
.
m dat gata int
ste.
incercati ace
buna!
inunat? Abu
ul care imed
tr-o clipita. A
este mini-piz
urii imbietori
diat a replica
A fost batai
zza o sa le po
i ce-i raspan
atce miroa
ie pe ele. B
omeniti.
ndea tava pro
se asa bine?
ineinteles a
oaspat scoasa
Durata ace
castigat sotu

a din cuptor
estei retete a

uldar doar

au adus ime
fost de 20-2
r pentru ca eu
ediat un intr
25 min cap-
u am cedat
rus
din
Pizza greceasc
Postat in Pizza | J uly 22nd, 2009

Dupa ce am mancat asa ceva la un local cu specific grecesc mi-a ramas in memorie. Este destul de simpla de facut
avand in vedere ca nu trebuie sa faci aluatul ci doar montezi ingredientele.
Ingrediente: (pentru 4 bucati)
1 pachet aluat foietaj congelat (gramaj: 1kg)
200 ml sos de rosii / ketchup
200 gr feta
1 ardei gras
200 gr ciuperci
8 felii sunca presata
pesto (opotional)
seminte de susan
1 ou batut
Din pachetul de aluat congelat mi-au iesit 4 pizza cu diametrul de 18 cm.
Se dezgheata aluatul si cu ajutorul unui bol sau capac decupati 8 cercuri. Daca aluatul este prea lipicios il puteti
introduce 15 min in frigider si apoi il veti putea manevra fara grija.

Iata cum arata cercurile mele, decupate cu ajutorul unui bol de plastic.

4 dintre discurile decupate se aseaza intr-o tava tapetata cu hartie de copt. Peste ele se adauga cate 3 linguri de sos de
rosii sau ketchup dulce / picant, pe care nu-l intindem pe toata suprafata ci avem grija sa lasam o margine de 1 cm
libera. Apoi se adauga cate 2 felii de sunca presata

dupa, se adauga feta cubulete (eu am avut si niste mozzarella pe care am adaugat-o).

Apoi se adauga ardei gras tot taiat cubulete si ciupercile (eu am avut ciuperci pleurotus).

Optional puteti adauga si cate 1 lingurita cu varf de pesto, pe fiecare. Eu am pus si i-a dat o aroma deosebita.

Acum ca am terminat cu montatul ingredientelor, cele 4 discuri de aluat se acopera cu celelalte 4 discuri ramase.
Marginea se sigileaza cu ajutorul unei furculite pe care o dam prin faina si apoi presam bine.

Pizza greceasca, cu ajutorul unei pensule, se unge cu oul batut si la urma se presara seminte de susan.

Tava cu pizza merge la cuptorul incins in prealabil, la foc mediu, timp de 20 min. Iata cum arata dupa ce am scos-o
din cuptor:

Este foarte imbietoare si extrem de gustoasa.

Savurati o pizza greceasca!

Pofta buna!
















Pizza bianca
Postat in Pizza | March 4th, 2009
Aceasta este varianta light a unei pizza. E foarte usor de facut, iar
ingredientele sunt putine. A iesit delicioasa si nu este deloc greu de digerat ca si cele care contin preparate si carnuri.

Ingrediente:
Blat
450 gr faina
1 plic de drojdie uscata sau 1 cub drojdie proaspata
1 lingurita de otet
1 ou
1 lingurita sare
220 ml apa calda
5 linguri ulei de masline/floarea-soarelui
Topping
300 gr mozzarela uscata
1 cartof
cimbru
sare si piper
putin ulei

Se amesteca faina cu sarea dupa care se face o gropita in interior si acolo se sparge oul, se adauga lingurita de otet si
apa calda in care s-a dizolvat drojdia proaspata sau in cazul in care folosim drojdie uscata aceasta nu se dizolva ci se
adauga pur si simplu.

Se omogenizeaza toate ingredientele pana cand obtineti o coca vartoasa si nelipicioasa.

Aluatul obtinut se framanta cu cele 5 linguri de ulei incorporandu-le treptat rezultatul fiind o coca elastica si mata. Se
lasa la crescut aproximativ 1 ora intr-un loc cald.

Intre timp se feliaza cartoful fff subtire, eu am folosit mandolina. Ca sa nu oxideze pana la montarea pe aluat, feliile
de cartof se aseaza intr-un bol si se acopera cu apa rece.

Dupa 1 ora aluatul deja si-a dublat dimensiunile.

Pentru o forma rotunda de pizza de 30 cm (eu am folosit-o pe cea de tarta ) se imparte aluatul in doua si vor rezulta
2 bucati pizza rotunde, insa in cazul in care folositi tava de la cuptor se foloseste toata cantitatea de aluat odata. Se
intinde aluatul cu vergeaua de lemn si se aseaza in tava unsa cu putin ulei in prealabil. Peste coca se aseaza feliile de
mozzarela

deasupra acestora se aseaza feliile cartof care au fost sterse de apa cu ajutorul unui prosop de hartie. Se stropesc cu
putin ulei, se presara sare, piper si cimbru sie gata de introdus in cuptorul preincalzit la foc mediu.

Se scoate din cuptor cand e rumena la suprafata, la mine a fost gata in aprox. 15-20 min.

Aici si sectiunea

A batut-o vantul imediat, vantul fiind eu si sotul

Amestec chinezesc 5 arome


Posted by Radu Popovici in February 11th, 2009
Posted in: Culinaria, Feed Me Tender, Retete Chinezesti
Tags: 5 arome chinezesti, amestec de condimente, anason stelat, bucatarie asiatica, bucatarie
chinezeasca, cassia, cinci arome chinezesti, condimente, cuisoare, fenicul, piper de Sichuan,
scortisoara

Desi originea exacta a amestecului 5 arome se pierde in inceputurile istoriei, exista numeroase
insemnari despre incercarile chinezilor de a produce condimentul minune, care sa includa toate
cele 5 gusturi: acru, amar, dulce, iute si sarat.

Toate acestea se regasesc in 5 arome, condimentul cel mai popular in bucataria cantoneza,
socotita cea mai sofisticata dintre bucatariile regionale ale Chinei.
Este posibil ca, accidental, un bucatar sa fi dat peste aceasta combinatie particulara de
condimente, sau poate amestecul este rodul mai multor ani de cercetari constiente. Indiferent
cum a fost obtinut, 5 arome este cu adevarat unic.
Astazi exista mai multe variante de a prepara acest amestec, functie de ingredientele si cantitatile
folosite. Unele variante ar trebui, de fapt, sa fie numite 7 arome, caci contin 7 ingrediente.
Reteta standard foloseste seminte de fenicul, cuisoare, cassia (o ruda a scortisoarei, populara in
special in China si in sud-estul Asiei), anason stelat si piper de Sichuan. Exista insa multe
variante care utilizeaza cassia, ghimbir, nucsoara si chiar lemn-dulce (in loc de anason stelat),
sau piper negru in loc de piper de Sichuan.
Formula are la baza principiul chinez al echilibrului dintre yin si yang. Yang sunt alimentele zise
fierbinti asociate cu masculinitatea (in acest caz piper, scortisoara si cuisoare), in timp ce yin
sunt alimente reci (fenicul si anason stelat), asociate cu feminitatea. Nici una dintre aceste
categorii nu are nimic de-a face cu temperatura la care alimentele sunt gatite, sau servite. In
principiu, ingredientele din cele doua categorii trebuie sa fie echilibrate. Un echilibrul stricat este
vazut drept cauza imbolnavirilor. Aceste credinte exista si astazi, poate deoarece chinezii prefera
sa manance decat sa ia medicamente.
Amestecul este folosit in special in bucatariile din restaurante si mai putin de catre gospodinele
chineze. Este folosit la asezonarea marinadelor pentru carne, sau la prepararea sosurilor, supelor,
tocanelor etc.
Amestecul a fost raspandit de diaspora chinezeasca, el devenind un ingredient extrem de apreciat
si in bucatariile din Vietnam, Singapore, Filipine, Hawaii.
5 arome se prepara prajind ingredientele la foc mic, intr-o tigaie uscata, fara ulei sau altfel de
grasime, dupa care se piseaza si se omogenizeaza.
Ingrediente:
2 lingurite de boabe de piper de Sichuan
4-6 stelute de anason
1/2 lingurita de cuisoare, macinate
1 lingura de seminte de fenicul
1 lingura de casasia (sau scortisoara), macinata
Instructiuni:
Se prajeste piperul de Sichuan 1-2 minute, intr-o tigaita. Se adauga anasonul stelat si semintele
de fenicul si se amesteca inca 30-40 de secunde.
Se piseaza amestecul intr-o piua. Se strecoara apoi, pentru a indeparta particulele mari, si se
combina cu cassia si cuisoarele macinate.
Se pastreaza la adapost de lumina si umezeala si se foloseste cu atentie, caci are gust puternic.
Sfaturi:
Piper de Sichuan, anason stelat si cassia se gasesc in magazinele alimentare chinezesti (Dragonul
Rosu 1 si 2) si in cele specializate pe condimente asiatice (Ki-Life, Piata Amzei Bucuresti).
La nevoie, cassia se poate inlocui cu scortisoara, caci cele doua condimente sunt foarte apropiate
ca gust si aroma.
7 arome romneti amestec de tip past
Posted by Radu Popovici in August 13th, 2010
Posted in: Culinaria, Feed Me Tender, Retete Romanesti
Tags: 7 arome romanesti, ardei iute, bucatarie romaneasca, busuioc, cimbru, lamaie, maghiran,
marar, miere, mustar, oregano, pasta de condimente, patrunjel, rozmarin, salvie, sare, tarhon,
usturoi
n articolul anterior am descris considerentele pe baza crora am abordat crearea unui amestec de
condimente folositor n buctria romneasc, aa c nu voi mai reveni la ele.
Bineneles, spre deosebire de amestecurile de condimente de tip pudr, care folosesc ingrediente
uscate (boabe, semine, frunze uscate etc.), amestecurile de tip past sunt orientate i spre
condimente vegetale proaspete, care s ofere combinaiei umezeala necesar legrii
ingredientelor.

Iat reeta de baz care, ca i n cazul variantei pudr a amestecului, poate suferi diferite
modificri funcie de tipul de carne cu care este asociat i de preferinele fiecrui buctar.
Ingrediente:
2 cei de usturoi, tocai
1/2 ardei iute rou, curat de semine i vinioare i tocat
1 linguri de past de mutar
1/2 linguri de miere
1/2 linguri de sare
1 lingur de mieji de semine de floarea-soarelui, prjii i srai
1 lingur de verdea proaspt
Instruciuni:
Se piseaz seminele de floarea-soarelui ntr-o piu. Se adaug sare, usturoi i ardei iute i se
continu pn se obine o past omogen.
Se adaug frunzele de verdea tocate i se continu pn ce amestecul este foarte omogen.
Se combin mutarul cu miere pn se omogenizeaza.
Se adaug aceast mixtur la combinaia de condimente i se amestec bine.
Depozitai pasta de condimente n recipiente bine nchise, n frigider. Turnai deasupra ei un strat
subire de ulei de floarea-soarelui, ca s o protejai de oxidare. Ar trebui s-i pstreze calitile
timp de 1-2 sptmni.
Sfaturi:
n loc de miere se poate folosi i zahr, dar mierea are avantajul de a lega mai bine
ingredientele i de a oferi o consisten lipicioas, care faciliteaz contactul dintre carne/legume
i pasta de condimente.
Seminele de floarea-soarelui au rol de ngrotor i de a da adncime gustului. Ele adaug un
accent extrem de interesant de gust de nuc i o arom de alune care completeaz i
echilibreaz bine restul miresmelor.
Putei obine o alt culoare folosind ardei iute verde, sau galben, n locul celui rou. Bineneles,
se schimb puin i gustul i aroma (ardeiul iute verde are o arom mai proaspt i o iueal mai
lipsit de subtilitate).
Pentru un plus de culoare putei aduga la reeta de baz i 1-2 lingurie de boia dulce. Folosii
boia de bun calitate i vei obine i un plus de arom afumat-fructat.
n loc de mutar putei folosi i oet (sau oet aromat cu verdeuri) amestecat eventual cu puin
ulei de floarea-soarelui.

Apreciere:
Pasta are o culoare foarte frumoas i o textur destul de omogen (textura depinde n bun
msur de ct timp alocai pisrii ingredientelor solide). Aroma i gustul sunt echilibrate i
extrem de tentante.
Gustul este o combinaie de dulce-srat-acrior-picant, mai puternic i chiar mai plcut, n opinia
mea, dect cel al variantei de 7 arome romneti pudr, iar aroma este uor picant i usturoiat.
Variante:
Ca i n cazul amestecului 7 arome romneti de tip pudr, jonglnd puin cu verdeaa aromat se
pot obine variaiuni care se potrivesc mai bine cu un anumit fel de carne. Iat cteva propuneri
pe care v rog s le luai doar ca puncte de pornire; suntei liberi s asociai crnii ce verdea v
convine cel mai mult.
Pui busuioc, ptrunjel, mrar, tarhon
Pete i fructe de mare ment, busuioc, mrar, ptrunjel
Porc oregano, mghiran, salvie, cimbru, rozmarin
Vit cimbru, mghiran, oregano
Miel rozmarin, cimbru, tarhon
Berbecu oregano, rozmarin
Vnat - cimbru, rozmarin, salvie
Accente de gust/arom:
Ca s adaptai reeta de baz a pastei de condimente cu gustul propriu, putei obine diferite
accente de gust / arom adugnd la reet urmtoarele cantiti:
Pentru un accent dulce: 1/2 linguri de miere
Pentru un accent dulce-amrui: 1/2 linguri de miere i 1/2 linguri de scorioar
Pentru un accent dulce-acrior: 1/2 linguri de miere i 2 lingurie de suc de lmie
Pentru un accent dulce-acrior-fructat: 1/2 linguri de miere i 1 lingur de suc de portocal
Pentru un accent dulce-iute: 1/2 linguri de miere i 1/2 ardei iute proaspt, tocat
Pentru un accent iute: 1/2 ardei iute proaspt, tocat i 1-2 cei de usturoi, tocai
Pentru un accent srat: 1/2 linguri de sare
Pentru un accent acrior: 2 lingurie de suc de lmie, sau de oet (ori oet aromat cu verdeuri)
Pentru un accent acrior-iute: 2 lingurie de suc de lmie i 1/2 ardei iute proaspt, tocat
Bineneles, accentele sugerate de mine se pot obine i cu alte ingrediente; de pild, ardeiul iute
se poate nlocui cu boia iute (acest lucru pstreaz oarecum iueala, dar schimb aroma i
culoarea).
Utilizare:
Am folosit varianta de baz a pastei, adugnd un accent iute. Am dublat deci cantitatea de ardei
iute i cea de usturoi. Cei care nu sunt mari amatori de usturoi pot lsa acest surplus deoparte,
limitndu-se la a aduga reetei de baz nc jumtate de ardei iute. Am preparat deci pasta ca
mai sus, folosind urmtoarele ingrediente:
4 cei de usturoi, tocai
1 ardei iute rou, curat de semine i vinioare i tocat
1 linguri de past de mutar
1/2 linguri de miere
1/2 linguri de sare
1 lingur de mieji de semine de floarea-soarelui, prjii i srai
1 lingur de cimbru, proaspt
Ingrediente:
4 cotlete de porc (circa 400 g n total), dezosate, tiate cubulee
2-4 lingurie de amestec de condimente
2-3 lingurie de ulei de floarea-soarelui
cteva frunze proaspete de cimbru, pentru ornat
Instuciuni:
Se spal cotletele, se terg prin tamponare cu prosoape de hrtie.
Se ncinge uleiul ntr-o tigaie. Se adaug 1 lingur din pasta de condimente i se prjete la foc
mic-mediu timp de 1 minut, sau pn ce ncepe s-i dezvolte aroma.
Se adaug cubuleele de carne i se amestec bine ca s se acopere cu mixtura de condimente. Se
mrete flacra i se soteaz cteva minute, pn ce sunt fcute i rumenite dup preferin.
Gustul i aroma sunt cu adevrat excepionale i v rog s nu m credei pe cuvnt: punei mna
i ncercai!

Sfaturi:
Folosii 1-2 lingurie de past pentru o porie de carne. Eu am experimentat cu cantiti ntre 1/2
linguri i 2 lingurie. 1/2 linguri este, dup mine, prea puin, apelai la aceast cantitate doar
dac suntei extrem de precaui cu condimentele. Cei crora le place gustul iute pot apela, cred
eu, chiar la 2 1/2 3 lingurie per porie.
Pasta poate fi folosit i la marinarea crnii. O preparai dup cum vrei, apoi o amestecai cu
carnea tiat cubulee. O lsai la marinat cteva ore (cel mai bine peste noapte) n frigider, apoi
o sotai n puin ulei bine ncins.
O alt modalitae de a gti cu aceast past este s adugai cantitaea dorit n sosul unei tocane,
sau chiar ntr-o ciorb picant, i s fierbei ncetior lichidul timp de 3-4 minute, amestecnd ca
pasta s se incorporeze uniform n lichid.
7 arome romneti - amestec de tip pudr
Posted by Radu Popovici in August 12th, 2010
Posted in: Culinaria, Feed Me Tender, Retete Romanesti
Tags: 7 arome romanesti, amestec de condimente, ardei iuti, boia, bucatarie romaneasca, chimen,
cimbru, condimente, coriandru, cuisoare, marar, nucsoara, oregano, patrunjel, piper, rozmarin,
salvie, sare, scortisoara, tarhon
Am reuit s gsesc timpul necesar unei mici serii de experimente ndreptate spre o idee mai
veche a mea, aceea de a gsi formula unui amestec de condimente care ar putea fi folosit n
buctria romneasc. Este o sarcina grea, cci majoritatea romnilor sunt foarte reticeni cnd
este vorba de condimente. Muli asimileaz condimentele doar cu piperul i sarea, nefcnd nicio
legtur ntre condimentare / asezonare i efectul de mbogire a gustului, aromei, culorii i
texturii unui preparat.

Cu toate acestea, nu am nimic de pierdut, cci acest blog nu se adreseaz celor muli, el fiind mai
curnd ndreptat spre ceea ce specialitii n marketing consider a fi o ni: un numr relativ
restrns de persoane pasionate de gtit, curioase, deschise spre cunoatere i cu o oarecare
siguran material, care s le ngduie mici experimente cu ingrediente mai neobinuite.
Totui, amestecul pe care vreau s vi-l propun nu conine absolut niciun ingredient exotic sau
netradiional. Iat, de fapt, criteriile pe care am cutat s le respect n obinerea acestui amestec
de condimente pe care l-am numit 7 arome romneti:
1. Amestecul s nu altereze esena bucatelor noastre tradiionale, ci doar s aduc acel ceva n
plus, acel plus de savoare i de culoare.
2. Amestecul s fie preparat cu ingrediente care se gsesc uor pe pia i care au intrat de cel
puin cteva zeci de ani n circuitul nostru gastronomic.
3. Amestecul nu trebuie s conin foarte multe ingrediente; sunt de prere c o combinaie de 7
elemente, adic nici prea multe i nici foarte puine, poate asigura o baz de asezonare foarte
satisfctoare.
4. Amestecul trebuie s fie versatil, adic s permit variaiuni care s uureze alturarea lui cu
tot felul de ingrediente (diferite tipuri de carne, legume, paste, cereale etc.).
5. Amestecul s poate fi uor modificat, ca s corespund preferinelor a ct mai multe
persoane. Acest lucru nseamn c trebuie s asigure o baz de asezonare, cu gust, arom i
culoare plcute, rotunde i complexe. Aceast baz trebuie ins s i permit cu uurin
accentuarea uneia dintre arome, sau a unuia dintre gusturi, ca amestecul s poat corespunde
exigenelor unui public ct mai larg.
6. Amestecul s fie elaborat att n variant uscat (praf), ct i umed (past). n
principiu amestecurile umede se rspndesc mai uor n mediul de gtit lichid. La tratament
termic de obicei amestecurile uscate i mblnzesc gustul, n timp ce cele umede i-l nteesc.
Astzi v voi vorbi despre varianta uscat a 7 arome romneti. Reeta de baz este cea de mai
jos:
1 linguri de sare
1 linguri de boabe de piper
2 lingurie de boia dulce
1 linguri de semine de chimen
2 lingurie de boabe de coriandru
2-3 ardei iui uscai mici
1-2 lingurie de verdea uscat

Pentru a obine variante mai potrivite cu un anume fel de carne, cea mai simpl metod este s
schimbai tipul de verdea uscat. Propunerile mele sunt cele de mai jos, dar sunt doar un ghid
general, cci putei aroma mncarea aa cum v place:
Pui busuioc, ptrunjel, mrar, tarhon
Pete i fructe de mare ment, busuioc, mrar, ptrunjel
Porc oregano, mghiran, salvie, cimbru, rozmarin
Vita cimbru, mghiran, oregano
Miel rozmarin, cimbru, tarhon
Berbecu oregano, rozmarin, cimbru
Vnat - cimbru, rozmarin, salvie
De asemenea, n cazul crnii de pui i a petelui i fructelor de mare, adic a ingredientelor cu
gust mai delicat, suntei liberi s scdei cantitatea de chimen i cea de ardei iui, dac simii c
aa punei n valoare mai bine carnea.
tiu c muli nu se acomodeaz cu gustul de chimen. Totui, alturarea acestuia cu coriandrul i
mblnzete mult iueala i i modific n bine aroma.
La aceste mici nuane putem zbovi cu discuia mai mult, dar cred c nu este cazul n acest
moment. V voi rspunde ns cu plcere la ntrebri.
Putei de asemenea ndrepta gustul amestecului n direcia dorit de dvs., adugnd la reeta de
baz un mic accent de gust i arom. Iat cteva propuneri:
Dac dorii un gust puin mai amrui-dulceag: (1/2 linguri de scorioar)
Dac dorii un gust puin mai iute: 1/2 linguri de cuioare i 1/2 linguri de boia iute, sau 1-2
ardei iui pisai
Dac dorii un gust puin mai dulce: 1/2 lingurita de nucoar i 1/2 linguri de zahr
Dac dorii un gust puin mai srat: 1/2 linguri de sare
Dac dorii un gust puin mai acrior: 1/2 linguri coaj ras de lmie
Dup cum vedei, formula amestecului este foarte versatil. Ea este doar un punct de plecare
pentru propriile dvs. improvizaii. Iat o reat care exemplific folosirea acestui amestec, eu
folosind (bineneles) o variant cu accent iute (reeta de baz cu adaus de cuioare i boia iute).
Iat-o mai jos:

Ingrediente:
1 linguri de sare
1 linguri de boabe de piper
2 lingurie de boia dulce
1 linguri de semine de chimen
2 lingurie de boabe de coriandru
2-3 ardei iui uscai mici
1-2 lingurie de cimbru, uscat
1/2 linguri de cuioare, mcinate
1/2 linguri de boia iute
Instruciuni:
Se ncinge o tigi la foc mic-mediu i se prjesc uscat, fr ulei, piperul, chimenul, coriandrul,
i ardeii iui. Cnd condimentele ncep s miroas puternic, se ia tigia de pe foc i se las s se
rceasc puin. Se piseaz apoi condimentele ntr-o piu i se combin cu cimbru, cuioare i
boia iute.
Pstrai pudra obinut n recipiente bine nchise, la adpost de cldur i lumin, ntr-un loc
rcoros. n principiu ar trebui s-i pstreze calitile minim 2-3 luni.
Sfaturi:
Cel mai bine este ca fiecare condiment s se prjeasc separat, cci fiecare are un moment diferit
n care ncepe s aib aroma cea mai puternic. Mrturisesc c fac acest lucru destul de rar, iar pe
cldurile acestea ncerc s reduc la maxim timpii de gtit. Condimentele se pot pisa ns
mpreun.
Un alt sfat important este s folosii boia de bun calitate, dac se poate ungureasc sau indian.
Gustul, aroma i culoarea amestecului depind n bun msur de acest ingredient.
Apreciere
Amestecul obinut este aromat i gustos, cu o culoare frumoas, rocat. Gustul este rotund,
fr asperiti, i are accente srate, picante i aromate. Nu uitai, exemplul meu se refer la 7
arome romneti la care am adugat accentul iute. Dvs. putei folosi reeta de baz ca atare, sau
cu adausul pe care l credei de cuviin (dulce-amrui, dulce, srat, acrior).
Utilizare
Bun, avem amestecul. Cum l utilizm? Iat mai jos un exemplu, extrem de simplu, pentru 2
porii de friptur.
Ingrediente:
4 cotlete de porc (circa 400 g n total), dezosate
1-2 lingurie de amestec de condimente
1-2 lingurie de ulei de floarea-soarelui
cteva frunze proaspete de verdea (cimbru, mrat, ptrunjel), pentru ornat
Instruciuni:
Se spal cotletele, se terg prin tamponare cu prosoape de hrtie. Se bat uor, cu un ciocan de
niele, ca s se obin o grosime uniform, de circa 7-8 mm. Atenie cnd batei carnea, nu lovii
cu for ca s nu se rup fibra crnii.
Se ung cotletele cu ulei, folosind o pensul de buctrie. Se presar apoi din belug cu amestecul
de condimente, presnd chiar pe alocuri ca s se fixeze ct mai bine pe carne. Se acoper carnea
cu film alimentar i se las la marinat n frigider cteva ore.
Se scoate carnea din frigider i se tempereaz (se las la temperatura camerei) timp de 1-2 ore.
Se prjete apoi pe grtar timp de 3-4 minute pe fiecare parte, sau pn cnd este fcut i
rumenit dup preferin. Se servete carnea presrat cu puin verdea proaspt.

Sfaturi:
Cantitatea de amestec 7 arome romneti poate varia destul de mult. Eu am experimenta cu
cantiti ntre 1/2 i 2 lingurie i por s v spun c 1/2 linguri mi s-a prut mult prea puin. Este
poate o variant pentru cei foarte sensibili i care folosesc condimentele cu mare pruden.
Optimul pentru mine a fost 2 lingurie, dar eu mnnc destul de condimentat, aa c, dac a gti
cu acest amestec la restaurant, unde vine lume amestecat cu preferine foarte diverse, a folosi
doar 1 sau 1 1/2 lingurie.
Dac suntei foarte grbii renunai la marinare i frigei cotletele imediat dup ce le-ai presrat
cu condimente. Nu va iei chiar acelai lucru, dar reeta va avea succes.
Cimbrul proaspt este mai potrivit pentru ornat, cci se regsete i n reeta amestecului de
condimente. Eu am folosit altceva, constrns de faptul c nu am gsit cimbru. Nu a fost ru
deloc, dar cimbrul proaspt este n mod sigur o variant mai bun.
Advieh - arome iraniene
Posted by Radu Popovici in February 22nd, 2010
Posted in: Culinaria, Feed Me Tender, Retete Iraniene
Tags: advieh, amestec de condimente, bucatarie asiatica, bucatarie iraniana, cardamom, chimion,
condiment, coriandru, nucsoara, petale de trandafir, piper, scortisoara
N-am mai povestit demult despre un amestec de condimente. Dupa curry, garam masala, herbes
de Provence, paste de curry thailandeze, ras-el-hanout si 5 arome, as vrea sa calatorim in alt
colt al lumii, si anume in Iran.
Advieh, sau adwiya, este un amestec folosit in bucataria iraniana la asezonarea preparatelor
din orez, dar si a celor pe baza de carne de pui si fasole.

Desi compozitia sa variaza in toate zonele in care este folosit, de la Golful Persia pana la Marea
Caspica, cele mai folosite ingrediente sunt cardamom, cuisoare, petale sau boboci de trandafiri,
chimion si ghimbir. Mai putin folosite sunt ingrediente ca sofran, nucsoara, piper negru, macis
(coaja de nucsoara), coriandru si susan.
Exista doua principale varietati de advieh, una speciala pentru orez, numita Advieh-e polo, care
se presara peste orez dupa ce acesta a fost gatit, si Advieh-e khoresh, care se foloseste in tocane,
sau ca marinada uscata pentru carnea ce urmeaza a fi fripta sau prajita.
Advieh mai este folosit si in bucatarie israeliana, la prepararea unor feluri ca halegh , sau
charoset, cum este cunoscut in unele comunitati evreiesti din diaspora.
Advieh-e polo
Ingrediente:
2 linguri de scortisoara, macinata
2 linguri de petale de trandafir, uscate si macinate
1 lingurita de curcuma
1 lingurita de seminte de chimion
2 linguri de seminte de cardamom verde
Instructiuni:
Se prajesc uscat cardamomul si chimionul, se lasa sa se raceasca cateva minute si se piseaza. Se
amesteca ingredientele.
In container inchis ermetic, se poate pastra cca. 1 luna.

Advieh-e koresh
Ingrediente:
10 cm bucata de rulou de scortisoara
2 linguri de seminte de coriandru
1 1/2 lingura de seminte de cardamom verde
1 lingura de boabe de piper negru
1 lingura de seminte de chimion
2 linguri de petale de trandafir, uscate si macinate
2 linguri de nucsoara macinata

Instructiuni:
Se rupe scortisoara bucati si se macina intr-un mojar, impreuna cu semintele de coriandru,
cardamom si chimion si boabele de piper. Acestea din urma se pot, in prealabil, praji uscat, fara
ulei, intr-o tigaie.
Se cerne amestecul, apoi se adauga nucsoara si pudra de lamaie petale de trandafir.
Se poate pastra 1 luna intr-un container inchis ermetic.
Dupa cum se vede, aceasta ultima varianta seamana cu o versiune simplificata de garam masala
sau curry, la care s-a adaugat un ingrediente special: petalele de trandafir. Nici ras-el-hanout nu
este prea departe, unele dintre variantele sale de fabricatie apropiindu-se destul de mult nu doar
de advieh, ci si de celalalte doua celebre amestecuri de condimente.
Senzatia mea este ca toate aceste amestecuri au un punct de plecare comun, si anume incercarea
de a gasi un fel de formula magica gustativa care sa imbine o gama larga de gusturi si arome.
La aceasta baza gustativa se adauga unele mici accente de gust/aroma, specifice ingredientelor
care se asezoneaza cu acest amestec. Multe dintre amestecuri par a fi gandite de o scoala culinara
comuna. 5 arome, curry, garam masala, ras-el-hanout au plecat de la ideea de a praji uscat cateva
condimente (cardamom, piper, coriandru, chimion) si de a le amesteca. Acest lucru nu face decat
sa-mi intareasca opinia ca a existat intotdeauna o osmoza culinara intre toate civilizatiile; altfel
cum ar fi putut circula cam aceeasi reteta intre persani, indieni, mauri, arabi, chinezi, fiecare
dintre acestia adaptand putin si schimband pe ici pe colo, dupa resursele disponibile si gustul
propriu?
Pasta vindaloo - o mic bijuterie culinar
PostedbyRaduPopoviciinAugust31st,2010
Postedin:Culinaria,FeedMeTender,ReteteIndiene
Tags:ardeiiute,boia,bucatarieasiatica,bucatarieindiana,chimion,condimente,coriandru,curcuma,
ghimbir,mustar,nucsoara,otet,pastadecondimente,piper,sare,schinduf,scortisoara,uleidearahide,
usturoi,Vindaloo,zahar
tii deja c sunt fascinat de combinaiile de condimente folosite n buctriile din ntreaga lume,
iar pentru indieni i sud-est asiatici am o stim imens, cci exceleaz n acest domeniu. Astzi
v propun o scurt discuie despre pasta de condimente vindaloo.
Am mai atins acest subiect atunci cnd am preparat un pui vindaloo. Reiau discuia ca s v
propun o variant nou de past de condimente, mai complex i, cred eu, mai aromat i mai
gustoas.

Vindaloo (vindalu, vindalho sau vindallo) este un cuvnt provenit din limba konkani i
denumete un preparat originar din Goa, fost colonie portughez, acum cel mai mic stat indian,
aflat n vestul rii. Termenul provine din limba portughez, de la un preparat numit carne de
vinho dalhos, gtit de obicei cu carne de porc, vin i usturoi. n Goa, fost colonie portughez,
preparatul se gtea de obicei la ocazii speciale, cu carne de porc marinat n vin rou, sau oet de
vin rou, ardei iute i usturoi. n timp preparatul a evoluat, buctria local transformndu-l ntr-
un curry, prin adaus de diverse condimente locale.
S-au dezvoltat i variante cu carne de miel i de pui, uneori i cu adaus de cartofi, dei reeta
tradiional nu coninea acest ingredient. Exist preri c adugarea de cartofi s-a fcut din cauza
confuziei dintre termenul aloo, care nseamn cartof n limba hindi, i sufixul aloo din
denumirea vindaloo. Alii sunt de prere c adausul de cartofi se datoreaz unor motive
economice. Cartofii au nceput s fie adugai n vindaloo-ul preparat cu carne de miel, care este
de circa trei ori mai scump dect cea de pui, adausul de cartofi fcnd preparatul mai sios i
permind folosirea unei cantiti mai mici de carne. Legenda spune c un buctar a adugat
cartofi ntr-un astfel de curry ca s echilibreze greeala de a fi adugat prea mult sare n sos,
ntr-o ncercare de a mai dilua gustul srat. Manevra dnd rezultate bune, a devenit o tradiie
de a aduga cartofi n curry-urile preparate cu carne de miel i chiar de capr, mai ales n statele
Orissa i West Bengal.

Din Goa preparatul s-a rspndit n aproape toat India i a fost popularizat n restul lumii prin
intermendiul restaurantelor indiene. Vindaloo este unui dintre cele mai iui preparate din
meniurile restaurantelor indiene i nu trebuie confundat cu tindaloo, care este un preparat cu
totul deosebit, provenit din Bangladesh.
Bucatarie: indiana
Dificultate: usor
Cantitate: circa 400 g
Timp de preparare: 10 minute
Timp de gatit: 10 minute plus racire
Ingrediente:
1 lingura de boia dulce
1 ardei iute rosu, tocat
2 catei de usturoi, tocati
4 linguri de seminte de chimion
2 linguri de boabe de coriandru
2 linguri de curcuma
1 lingura de boabe de piper negru
2 lingurite de boabe de schinduf
2 linguri de sare
2 linguri de seminte de mustar
2 cm bucata de ghimbir proaspat, dat prin razatoare
1 lingurita de praf de scortisoara
1 lingurita de nucsoara, proaspat rasa
2 linguri de zahar brun
3/4 cana otet alb
1/2 cana ulei de arahide
Instructiuni:
Se incinge o tigaie pe flacara medie. Se adauga semintele de chimion, schinduf si mustar si
boabele de coriandru si de piper. Se prajesc condimentele uscat, fara ulei, timp de 30 de secunde,
pana ce incep sa miroasa. Se ia tigaita de pe foc si se lasa condimentele sa se raceasca putin,
circa 2-3 minute.
Se transfera intr-o piua, se adauga sarea, zaharul, 1 lingura de otet, ardeiul iute, usturoiul si
ghimbirul si se piseaza pana ce se obtine o pasta groasa si omogena. Se combina pasta cu
scortisoara, nucsoara, boia si curcuma si se amesteca bine.
Se adauga otetul treptat si se amesteca permanent, pana ce se obtin o pasta omogena si relativ
subtire.
Se incinge uleiul intr-o cratita, la foc mediu. Se adauga pasta de condimente si se face flacara
mica. Se amesteca permanent, energic, pentru ca pasta sa nu se lipeasca de fundul vasului si sa se
arda. Se continua amestecarea 8-10 minute, pana ce condimentele incep sa iroasa puternic si, la
marginile cratitei, se formeaza un inel de ulei. Se ia cratita de pe foc si se lasa sa se raceasca.
Dupa ce s-a racit complet, pasta se scoate din cratita si se transfera intr-un borcan curat, care se
inchide ermetic. Rezista foarte mult in frigider, mai ales daca aveti grija sa aiba la suprafata un
strat subtire de ulei.
Sfaturi:
Schinduf, curcuma i chimion se gsesc n mcelriiole arbeti i la Ki-Life, n piaa Amzei,
Bucureti. La nevoie, putei nlocui chimionul cu chimen.
Aceast past v va uura foarte mult munca. O vei avea gata preparat i vei putea gti cu ea
de cteva ori, fr s v mai batei capul de fiecare dat cu procurarea ingredientelor, msurarea
i utilizarea lor separat. Socotii cam 1/2 lingur de amestec la o porie, sau dac suntei
curajoi, sau v place mult gustul picant, putei ncerca cu 1 lingur ntreag, sau chiar mai mult.
Pe scurt despre boia
PostedbyRaduPopoviciinMay4th,2010
Postedin:FeedMeTender
Tags:ardeiiute,boia,bucatarieindiana,bucatarieportugheza,bucatariespaniola,bucatarie
ungureasca,paprika,pimenton,piperdeCayenne,piripiri
Ai observat probabil c n destul de multe reete din acest blog, n care boiaua este listat printre
ingrediente, am fcut recomandarea folosii boia de calitate bun. Am avut, bineneles
motivele mele, cci cel mai adesea, boiaua cere se gsete prin supermarket nu are deloc arom,
culoarea este lipsit de intensitate, iar gustul este iute, dar cam dubios, fr adncime i
rotunjime. Vorba unui prieten, buctar profesionist, boiaua din magazinele noastre seamn mai
mult cu praful de crmid dect cu un aliment de la care ateptm culoare, arom i gust.

Nu-mi plcea boiaua i o ocoleam pe ct puteam, pn am avut ansa s o cunosc pe cea
fabricat n Ungaria: am primit cadou cteva cutiue, cu diferite tipuri de boia, de diferite culori
roii, cu arome diferite i foarte diferite ca gust. Am nceput apoi s cltoresc i am reuit s
cumpr boia preprat n toate rile cu tradiie n gastronomie: Spania, SUA, Portugalia, India
etc. Boiaua, de bun calitate, a devenit n timp unul dintre condimentele mele preferate. M ajut
enorm, mai ales lagust i culoare, dar nici aportul de arom nu este de lepdat. Cnd miros o boia
de calitate bun, am mereu aceeai reacie: mi umplu nasul cu aroma sa, nchid ochii i oftez de
plcere. Este o arom absolut deosebit, comparabil pentru mine, ca plcere pe care mi-o
produce, cu aroma de busuioc, rozmarin, ment, ghimbir i lemongrass.
n fine, am un sfat pentru bucureteni: cumprai boia din Piaa Matache. Este acolo o tarab care
are boia indian, de bun calitate. Mai gsii la acea tarab i multe alte condimente, fructe
uscate, alune etc.
Revenind la condimentul nostru,a vrea s vorbim puin despre el i s clarificm cu aceeai
ocazie i unele lucruri despre ali termeni ca paprika, pimentn sau piper de Cayenne, care
se ntlnesc prin reete i despre care nu se tie foarte sigur ce nseamn.
Termenul boia provine, ca attea alte cuvinte culinare, din limba turc: boya. Papric este
la noi un regionalism, pe care l folosim cu acelai neles de boia. Uneori, papric mai
denumete i ardeii grai, sau chiar gogoarii.
Conform unei legende hinduse, cuvantul paprika, care denumete boiaua n multe alte limbi,
provine de la Rysh Paprike, un personaj indian religios. Am citit asta n wikipedia, dar, sincer
s fiu, mi se pare o afirmaie forat i fcut doar pe baza unei asemnro fonetice
ntmpltoare. Exist i posibilitatea, n opinia mea mai logic i mai probabil, ca paprika s
provin din latinescul piper, via forme diminutive slave, ca pepperke, sau pipeka.
Indiferent de punctul de pornire, varianta acceptat n ultimii ani este cea conform creia
cuvntul paprika provine din limba maghiar, n care acest cuvnt nseamn ardei iute.

Dei exist multe varieti de plante Capsicum (annuum, pubescens, baccatum, chinense,
frutescens) boiaua se obine cel mai adesea din fructele uscate ale speciei capsicum anuum,
originar din America de Sud i adus n Europa n secolul al XVI-lea, dup descoperirea Lumii
Noi de ctre Cristofor Columb.
Dei la nceput nu a strnit mare interes, cci piperul, condimentul iute cel mai popular i atunci,
se transporta i se pstra mai lesne, planta s-a acomodat repede i relativ uor la condiiile
climaterice din Europa (i din ntreaga lume, de altfel, din climatul tropical pn n cel aspru, din
Tibet). Totui, pentru ca fructul s aib o arom complex i puternic are nevoie de un climat
cald.
n Europa, cea mai bun boia provine din Ungaria, din regiunea Kalocsa. Nu mi este foarte clar
cum a aprut boiaua n Ungaria, dar fr ndoiala fructele au fost aduse n secolele XVI-XVII de
turci, dup cucerirea Ungariei i transformarea ei n paalc, deci dup 1526, dup liupat de la
Mohacs. Probabil turcii au luat ardeiul iute de la arabi, care este posibil s le fi ntlnit, la rndul
lor, n aezrile portugheze din Asia Central. Oricum, ardeiul a fost rapid naturalizat i de atunci
a devenit o arom important n buctria ungureasc. Prin eliminarea seminelor i a
vinioarelor se poate reduce iueala, aroma simindu-se astfel mai puternic. Boiaua se prepar n
diferite variante, de la cele dulci i foarte aromate, pn la cele foarte iui. Ea se fabric din ardei
iui complet copi, de aceea culoarea sa variaz de la roie-aprins la brun-ruginie.
Calitile de boia ungureasc sunt listate mai jos:
Special quality (Klnleges) este cea mai dulce variant, extrem de aromat
Delicate (des csemege) culoarea variaz de la roie deschis la roie nchis, nu este iute i
are o arom puternic
Exquisite Delicate (Csemegepaprika) este asemntoare cu varietatea Delicate, dar este mai
iute
Pungent Exquisite Delicate (Csps Csemege, Pikns) este o versiune de Delicate i mai
picant
Rose (Rzsa) are culoare roz palid, cu arom puternic i iueal moderat
Noble Sweet (desnemes) este varietatea cea mai popular i mai des ntlnit, inclusiv la
export; culoarea este roie-strlucitoare, iar gustul este uor picant
Half-Sweet (Fldes) este un amestec de variante de paprika iui i dulci, cu o arom destl de
puternic i cu iueal medie
Strong (Ers) culoarea este brun-rocat i este foarte iute
La noi, din cte tiu eu, se gsesc doar dou tipuri de boia, dulce i iute. Calitatea ei nu este deloc
grozav, aa cum spuneam i mai sus. Mrturisesc c sunt foarte gelos pe faptul c vecinii notri
se pot mndri cu acest produs, pe care l fac cel mai bine n lume. Sigur, se poate contesta acest
lucru, se poate spune c indienii fac o boia la fel de bun, dar chiar dac ungurii nu sunt primii,
sunt acolo, n frunte, sigur n top 3. Cnd scriu aceste rnduri nu-mi vine n minte vreun produs
alimentar romnesc despre care strinii s spun c este cel mai bun din lume. Buctria
ungureasc, att ct tiu eu despre ea, nu mi se pare mai bun dect a noastr, dar este, n orice
caz, mult mai bine pus n valoare, adic marketat. Ca atare, este i mai apreciat i mai
cunoscut n ntreaga lume. Felul n care ungurii tiu s fac asta este demn de tot respectul i
gelozia mea.
Trecnd n revist i alte tipuri de boia, cci boiaua bun se prepar nu numai n Ungaria, trebuie
s spun c boia de foarte bun calitate se obine i n SUA (California i Texas), dar mai ales n
India, unde ardeiul iute este unul dintre ingredientele extrem de populare i de des folosite. Dei
i aici ardeiul iute a fost necunoscut pn n secolul al XVI-lea, astzi este imposibil de imaginat
buctria indian fr acest ingredient. Ardeiul iute, n forma sa uscat i mcinat, contribuie la
culoarea mncrii, iar boiaua este disponibil n multe variante de culoare, arom i iueal. Dac
dorii ca mncarea s aib o culoare frumoas, fr s v ard cerul gurii, alegei o boia preparat
din ardei de Kamir, sau de Byadigi. Acetia vor da mncrii o culoare bogat, fr a aduga
iueal. Se poate utiliza o combinaie de boia dulce cu boia iute dac vrei ca gustul s aib,
totui, nu doar culoare, ci i un pic de iueal.
O alt cale de a obine, n acelai timp, culoare i iueal, este s se combine boia dulce cu ardei
iui proaspei.
n Spania boiaua este numit pimentn i are un gust destul de diferit, cu o arom afumat.
Gustul su variaz de la dulceag la dulce-acrior i foarte iute. Este obinut prin afumarea
ardeilor folosind lemn de stejar. Pimentn este un ingredient cheie n prepararea multor varieti
de crnai, cum sunt chorizo sau sobrasada. n afara Spaniei pimentn este numit boia (sau
paprika) afumat.
Portughezii prepar boia (ca i diverse sosuri i paste) din ardei iui piri-piri, o specie african
extrem de iute.

Ceea ce este numit piper de Cayenne este mcintura obinut dintr-un ardei foarte iute, numit
astfel nu dup oraul Cayenne, capitala Guyanei Franceze, aa cum este indicat n mod eronat n
multe surse, ci mprumutat din limba indienilor americani tupi, la origine scriindu-se cayan;
acesta provine la rndul su din termenul kyinha, care mai este scris i quiinia. Piperul de
Cayenne este extrem de iute, iar textura sa este adesea una mai grosier dect cea a paprici
ungureti, deosebindu-se clar seminele i bucelele de pulp de fruct uscate.
Boiaua se stric repede, aa c trebuie cumprat n cantiti mici i folosit ct mai rapid. Se
pstreaz n containere nchise ermetic, la adpost de lumin, cldur i umezeal.
Rolul su este nu doar de a da gust i arom preparatelor, ci i de a da culoare. Eu folosesc
muuult boia dulce la prepararea marinadei de iaurt, atunci cnd gtesc pui tandoori. Cu boia i
curcuma obin culoarea roie, caracterisic. Tot cu boia, dau uneori culoare fripturilor i chiar
salatelor, pastelor sosurilor i supelor.
Cum conine cantiti nsemnate de zahr, nu trebuie s fie nclzit prea mult, fiindc zahrul se
amrete rapid. Prjitul de boia n ulei ncins este deci o procedur delicat, care nu trebuie s
dureze mai mult de cteva secunde. Poate fi ns gtit ndelung la foc mic, n mediu lichid, dnd
astfel gust, culoare i arom sosurilor, supelor i tocanelor.
Aroma de boia este subtil, fructat i dulce, ceea ce o face compatibil cu preparatele iui i
condimentate. O combinaie care mi place foarte mult este cea de boia cu chimion (sau cu
chimen), care mi se pare colosal, mai ales n combinaie cu carnea de pasre.
Un mic ABC al fructelor de mare
PostedbyRaduPopoviciinMarch31st,2010
Postedin:FeedMeTender
Tags:calamari,calmari,caracatite,crabi,creveti,fructedemare,homari,langustine,midii,prawns,
scoici,scoiciSaintJacques,sepie,shrimps,stridii
Cineva mi-a spus odat c am blogul cu cele mai multe reete cu crevei. Nu tiu dac lucrurile
stau chiar aa, dar este cert faptul c mi plac foarte mult creveii. Mult mai puin mi plac
scoicile, de orice fel, i calmarii. Nu-mi plac caracatiele i sepiile, iar stridii, scoici Saint-
Jacques, langustine i homari nu prea am ocazia s mnnc. Chiar dac experiena mea culinar
n fructe de mare este destul de limitat, m-am gndit c ar fi util nc o mic discuie despre
ele, ca s subliniem caracteristicile lor i modul n care se gtesc, discuie n care voi completa
propriile-mi lipsuri cu materiale adunate din diverse surse.

Fructele de mare sunt excelente proaspete, dar nou ne sunt la ndemn congelate, ori proaspt
decongelate i puse n galantare pe pat de ghea. Dup prerea mea cel mai bine este s fie
cumprate congelate. Se pot pstra n congelator perioade destul de lungi, sptmni sau chiar
luni. Decongelarea lor trebuie s se fac lent, n frigider, timp de 12-24 de ore, iar nainte de a fi
gtite cel mai bine este s fie temperate 1 or la temperatura camerei.
Dac totui cumprai fructe de mare proaspete, fii ateni la cteva detalii:
- mirosul lor nu trebuie s fie puternic, cu iz de pete sau de amoniac, ci proaspt, uor srat
- corpul lor nu trebuie s fie mucilaginos, ptat, mat, moale, rupt, spart
- scoicile trebuie s fie nchise (cele deschise sunt deja moarte)
- ochii crustaceelor trebuie s fie proemineni i lucioi
O caracteristic aproape general a fructelor de mare este timpul scurt de gtit. De obicei acesta
nu trebuie s depeasc 3-4 minute. Supra-tratarea termic le face carnea tare i cauciucoas.
Calmarii, sepiile i caracatiele sunt, ntr-un fel, o excepie de la aceast regul, cazurile lor fiind
tratate mai jos.
n general, cnd calculai cantitatea de fructe de mare necesar unei mese, socotii c o porie
medie (carne fr cochilie) este de circa 100 g.
Calmari

Termenul corect este calmar, dar comercial se ntlnete i denumirea calamar, mai ales la
plural.
Calmarii sunt cefalopode, molute a cror cochilie s-a dezvoltat n interiorul corpului. Sunt
nrudii cu sepiile, avnd n jurul gurii 10 tentacule. Se cur cu atenie de stomac i mruntaie.
Cel mai adesea se comercializeaz congelai, cci au tendina de a se strica repede odat ce au
fost capturai.
Vndui ntregi, sau sub form de inele, ori tuburi, calmarii au nevoie de timpi de gtit fie foarte
scuri, fie foarte lungi, la temperaturi mici orice durat ntre cele dou limite fcndu-i tari i
cauciucoi. Se gtesc de obicei fripi, sau prjii la foc iute, ori nbuii sau fieri n lichid, timp
de peste 20-30 de minute, funcie de dimensiunea bucilor. Cu ct bucile sunt mai mici (inele
sau tentacule tocate), cu att timpii de gtit sunt mai scuri. Personal am experimentat perioada
lung de gtit doar la calmari, atunci cnd am gtit paella, sau cu ocazia preparrii unor sosuri
pentru pastele italieneti.
Sunt o excelent surs de vitamin B12.
Caracatie

Sunt molute cefalopode cu corp rotund i 8 tentacule puternice, prevzute cu ventuze. Cea mai
popular varietate mediteranean este moscardino, care are dimensiunea de 30-40 cm. Sunt un
ingredient popular n multe culturi culinare, uneori fiind consumete vii.
Carnea lor este tare i elastic, aa c trebuie frgezit ca s devin comestibil. Frgezirea se
face n dou feluri, fie prin lovirea repetat a caracatiei de o stnc plan, fie prin fierbere la foc
mic de tot (circa 60 de minute) ori, metoda mult mai rar folosit, prin coacere n cuptor, cu
temperatura la minim (circa 90 minute). Temperaturile acestea pot fi insa mai mici dac folosii
caracatie de dimensiuni mici. Puii de caracatita se pot gati in doar cateva minute.
Sunt fragede dac la neparea cu vrful unui cuit ascuit avei aceeai senzaie ca a tunci cnd
ncercai un cartof.
Trebuie, de asemenea, bine curate de stomac i mruntaie, ca i de sacul cu cerneal.
Ca i calmarii, caracatiele se stric repede, deci se comercializeaz mai ales congelate. Unii
buctari sunt de prere c, n cazul caracatielor, congelarea are un efect benefic, cci nu stric
gustul i face carnea mai fraged.
Caracatiele de mici dimensiuni sunt mai scumpe i mai bune la gust, iar carnea lor este mai
fraged.
Carnea caracatielor conine vitamine B3 i B12 i minerale ca potasiu, fosfor i seleniu.
Crabi

Este un nume generic dar crustaceelor cu abdomen scurt i ndoit sub cefalo-toracele mare i
turtit. Exist multe feluri de crabi comestibili, de toate formele i dimensiunile, de la micii crabi
verzi, pn la crabii uriai cu pisioare lungi, care arat ca nite pianjeni uriai. Cele mai
populare varieti sunt crabul-cu-buzunare, crabul-de-rm i pianjenul-de-mare.
Crabul comun, cel mai popular, are carne brun n cochilie i alb n cleti. Carnea alb este
dulce i suculent, cu o textur fraged, n timp ce carnea brun este sioas i cremoas. Cele
dou se pot consuma mpreun, sau separat carnea brun este amestecat cu alte ingrediente,
pentru a prepara sosuri, supe i tocane. Crabii sunt o surs bun de fosfor. Stick-urile de crabi
sunt preparate din carne alb i condimente. Sunt mai ieftine dect carnea proaspt de crab, dar
nici nu au acelai gust.
Crevei

Sunt crustacee decapode i se mai numesc i raci de mare. Exist nenumrate specii de crevei,
att de ap dulce ct i marine, de diferite dimensiuni. De obicei corpul lor este semi-transparent,
cu nuane gri-albstrui sau chiar roiatice.
Diferitele denumiri comerciale alocate acestor crustacee sunt doar o indicaie asupra mrimii lor
din punct de vedere comercial, orice crevete mai mic de 5 cm fiind numit shrimp. Ceilali,
sunt prawn. Cel puin aa susin unele surse.
Cu toate acestea, n SUA shrimp este folosit ca termen general pentru toi creveii, iar n Marea
Britanie prawn este folosit n acelai mod. De multe ori cei doi termeni se folosesc n mod
interanjabil, ceea ce d natere la confuzii.
Alte surse susin c exist, totui, o diferen ntre prawn i shrimp n ce privete construcia
branhiilor i n modul n care i depun oule. De asemenea, prawns sunt creditai cu dou
perechi micue de cletiori, fiind mai apropiai de homari ca structur, dar, din cauza asemnrii
dimensionale cu shrimp, au fost asimilai acestora.
n lume exist diferite specii de crevei, cei care triesc n ape reci avnd, se pare, gustul cel mai
bun. Am avut ocazia s mnnc crevei de dimensiunea unor mute, gtii bineneles fr a fi
decorticai (celebrii crevei de Symi, o insul greceasc n apropiere de Rhodos), sau mari ct un
copan de pui; i-am mncat n rile din jurul Mediteranei, i-am gustat n rile cu ieire la
Atlantic i m-am regalat cu ei n Asia de sud-est. Mi-au plcut n toate ipostazele i i-am gtit de
nenumrate ori.
Pe ct posibil, cumprai crevei cu cochilie, cci sunt mai gustoi dect cei care se vnd gata
decorticai. Creveii sunt o surs excelent de vitamin B12 i de calciu; dei au colesterol, acesta
nu este de tipul nesntos, care se depune n snge.
Homari

Este un crustaceu decapod, asemntor cu racii, dar are o lungime de 30-50 cm. Este considerat
un rege al crustaceelor, cci este cel mai mare i cu carnea cea mai fin, alb i ferm, cu un gust
dulce, foarte deosebit. Preparatele cu homari sunt scumpe, rafinate i fac fala buctriilor din
ntreaga lume. Cele mai cunoscute preparate sunt homar a la bordelaise, gtit cu sos de vin alb,
homar cardinal, servit cu trufe i sos cardinal, homar Newburg, cu sos de smntn i homar
Thermidor, gratinat cu sos de smntn, mutar i brnz ras.
Am mncat foarte rar homari, cci sunt extrem de scumpi i se gsesc mult mai greu.
Este excepional vara i toamna i are nevoie de timpi scuri de gtit. Homarii conin cantiti
mari de seleniu i mai mici de iod i zinc.
Langustine

Sunt crustace cu cleti, de talie mic. Numite i scampi, homari norvegieni, kaisergranat, sau
crevei Dublin Bay, langustinele arat ca un homar n miniatur, de culoare roz-pal. Dei
seamn cu homarii, langustinele se gtesc precum creveii, acesta fiind i motivul pentru care
sunt denumite crevei Dublin Bay.
Se comercializeaz att proaspete ct i, mai ales, congelate. Odat capturate carnea lor se
deterioreaz rapid, aa c, cel mai adesea se gtesc i se congeleaz direct pe mare, dup care
sunt vndute congelate. Am reuit s gsesc langustine doar n Spania, n celebrele paellas cu
fructe de mare. Ce pot s spun? Bune, dar au mai puin carne dect creveii iar gustul nu este
mai bun ca al acestora. Personal, prefer oricnd creveii langustinelor.
Langustinele sunt o surs bogat de vitamin E.
Midii

Sunt, probabil, cele mai comune i mai cunoscute dintre scoici, cci se gsesc n toate zonele de
coast ale tuturor mrilor i oceanelor lumii.
Cochiliile lor, frumos colorate, ascund bucele de carne dulce i suculent, de culoare
portocalie. Cea mai simpl cale de a prepara midii este s fie gtie n aburi. Pstrai-le sucul
delicios, aflat n cochilii, pentru supe i sosuri.
Am mncat extrem de multe midii n Belgia, unde localnicii par a fi obsedai de ele, mai ales n
combinaie cu cartofi prjii i sos aioli. Le gtesc i eu cteodat, dar nu singure, ci n
combinaie cu alte fructe de mare.
Midiile sunt bogate n minerale, coninnd cantiti bune de iod, fier (mai mult fier dect n
cantitatea echivalent de carne roie), calciu, fosfor i zinc.
Scoici

Este un nume generic dat molutelor cu corpul adpostit ntr-o cochilie bivalv. Exist i scoici
de ap dulce comestibile, n ruri i lacuri, dar n meniurile restaurantelor i n crile de reete se
regsesc preponderent scoicile marine.
Aceste molute se gsesc n mii de forme i dimensiuni, de la minusculele scoici Venus pn la
specimene gigantice. Carnea celor mai multe scoici are o textur ferm i un gust dulce. Scoicile
se pot consuma crude, dar numai dac sunt cumprate din surs sigur (ceea ce la noi n ar nu
este cazul). Conin mari cantiti de fosfor, important pentru sntatea oaselor i dinilor, i
cantiti importante de fier.
Din categoria scoicilor fac parte i midiile, scoicile Saint-Jacques i stridiile, dar am preferat s
le tratez separat, ca s le pun mai bine n eviden.
Scoici St. Jacques

Se mai numesc i scoici-pelerine (scoici-peregrin), iar varietatea Saint-Jacques este cea mai
cunoscut, fiind pescuit n Marea Mediteran i Oceanul Atlantic. Cu cochiliile lor elegante,
aceste scoici sunt extrem de frumoase. n interior discul gros de carne alb i dulce este ataat de
icrele de culoare vie, portocalie, n form de secer, la fel de delicate i de delicioase. Scoicile
mari (king) se comercializeaz att n cochilie, ct i decorticate. Scoicile mai mici (queen) se
vnd aproape ntotdeauna decorticate. Stridiile de orice fel sunt foarte bune la gust, cu o textur
deosebit; merit atacate atunci cnd avei ocazia.
Sunt o excelent surs de seleniu i vitamin B12, fosfor i potasiu.
Sepii

Sunt molute cefalopode, cu corp oval, n general de dimensiuni ntre 15-20 cm. Au 10 brae,
dintre care 8 acoperite total cu ventuze, iar dou mai lungi, prevzute cu ventuze doar la captul
liber.
Se cur cu mare atenie de sacul stomacal, mruntaie i sacul cu cerneal.
Se prepar aproximativ n aceeai manier n care se gtesc calmarii: fie timpi foarte scuri, la
foc iute, pe grtar ori n tigaie, fie timpi lungi (n cazul sepiilor ajungnd aproape la 2 ore), la foc
foarte mic, n lichid. Motivul acestui comportament culinar sunt muchii lor care, ca i cei ai
calmarilor i caracatielor, sunt foarte deni, cu multe esuturi conective.
Gustul lor este undeva ntre caracati i calmar: mai puternic dect al calmarilor, dar mai slab
dect al caracatielor.
Stridii

Exist peste 100 de specii de stridii, ndeobte cultivate. Denumirile lor comerciale arat cel mai
adesea i locul de provenien (exist stridii americane, portugheze, europene, australiene,
japoneze etc.)
Privite ca un aliment de lux, stridiile se mnnc, de obicei, crude, asezonate doar cu cteva
picturi de lmie, sau sos Tabasco, pentru a li se potena gustul. Mai pot fi fripte puin pe grtar,
poate sau gtite n aburi, dar nu trebuie supratratate termic cci se fac cauciucoase. Stridiile sunt
una dintre sursele cele mai bogate de zinc, un mineral necesar pentru reproducere, acesta fiind
motivul pentru care stridiile au reputaia de a fi afrodisiace. Mai conin i cantiti mari de fier i
potasiu.
Cam att despre fructele de mare. tiu c este puin, dar acestea sunt lucruri strict de baz i sper
s fie de folos celor mai puin familiarizai cu aceste ingrediente. Sunt mai scumpe dect carnea
de pui sau porc, nu doar la noi, ci peste tot n lume, dar merit din cnd n cnd atenia noastr.
Pe scurt despre sosul de roii
PostedbyRaduPopoviciinMarch17th,2010
Postedin:Culinaria,FeedMeTender,ReteteItaliene
Tags:allaputanesca,cimbru,dafin,ragu,rosii,salsa,sare,sosbolognese,soscacciatore,sosderosii,sos
marinara,uleidemasline,unt,usturoi,zahar
Sosul de roii este socotit a fi unul dintre cele cinci sosuri mama ale gastronomiei europene. Prin
sos de roii se denumete o ntreag gam de sosuri ce conin ca ingredient principal tomatele.
Popularitatea acestui sos este imens, cci se prepar uor i este extrem de versatil, potivindu-se
cu aproape orice fel de carne i de legume. Totui, cea mai popular utilizare a sa este alturi de
paste.

Istoric:
Se crede n mod eronat c sosul de roii a fost inventat i folosit de buctria italian ca sos de
baz, imediat dup ce roiile au fost aduse din America i aclimatizate n Europa. Dei acest
eveniment a avut loc la nceputul secolului al XVI-lea, italienii au adoptat roiile i sosul de roii
neateptat de trziu, abia pe la 1692, an n care sosul este pomenit n cartea de bucate a lui
Antonio Latini (Lo scalco alla moderna, Napoli 1692). Latini era buctarul ef al viceregelui
spaniol al Mapolelui, iar una dintre reetele sale de sos de roii era numit alla spagnola (n stil
spaniolesc). Se pare ca nmnuncherea sosului de roii cu pastele a ajuns la apogeu la nceputul
secolului XIX; n 1839, Ippolito Cavalcanti, duce de Buonvicino, a scris probabil prima reet de
sos de roii pentru paste, numit vermcelli con le pommodoro. Abia 30 de ani mai trziu, La
cuciniera genovese oferea reete pentru past de roii, supe, diferite sosuri pentru carne roie,
pasre, viel i paste.
Preparare:
Varianta de sos de roii folosit timp de muli ani de buctria clasic francez era cea dat de
Auguste Escoffier: sos care se prepara cu unt, slnin de porc, fin, ceap, usturoi, cimbru,
dafin, roii, rnta, zahr i piper.
Reeta modern de sos de roii, adic reeta de baz, conine doar roii, ulei de msline, usturoi i
sare. Am selectat varianta propus mai jos cci mi se pare mai complet i are un gust mai
rotund, mai dulce i mai fin. Cu cimbru sosul este potrivit pentru preparatele cu vnat, sau
carne de porc; o verdea mai fin, ca busuiocul, l face mai potrivit pentru paste, pete, crevei
etc.; salvia duce sosul spre carnea de viel, iar rozmarinul spre cea de miel. Variantele sunt
foarte multe.
Ingrediente:
25 g unt, sau 1 lingur de ulei de msline
1 lingur de ulei de msline
2 cepe mici, tocate
1 fir de cimbru
1 foaie de dafin
3 cei de usturoi, pisai
1 kg roii coapte, curate de semine, tocate
2 linguri de past de roii
1 lingur de zahr
250 ml ap
100 ml suc de roii (opional)
sare
piper negru, proaspt mcinat

Instruciuni:
Se pun ntr-o crati mare untul, uleiul, cimbrul, foaia de dafin, ceapa i usturoiul. Se acoper i
se nbu 5-6 minute, la foc mic, pn ce ceapa este foarte moale, dar nu apuc s se
rumeneasc.
Se adaug roiile, pasta de roii i zahrul. Se continu gtitul 5 minute, fr a mai acoperi
cratia. Se adaug apoi apa i sucul de roii, se mrete flacra i se d n clocot.
Se micoreaz apoi flacra i se fierbe compoziie ncet, ct s bolboroseasc doar, timp de 30 de
minute. Se asezoneaz cu sare i piper, se arunc cimbrul i frunza de dafin i se paseaz printr-o
sit fin, metalic sau de nylon, presnd cu fundul lingurii pentru a reine cojile roiilor . Se
arunc reziduurile, iar sosul se readuce n cratia curat i se renclzete nainte de a fi folosit.
Sfaturi:
Sosul se poate prepara i procesat ntr-un blender, dac n prealabil se opresc roiile i li se
ndeprteaz coaja. Totui, gtirea lor cu coaj (urmat apoi de pasare prin sit, pentru
ndeprtarea cojilor) le d o culoare mai vie i mai proaspt.
Sosul se poate prepara i cu roii conservate. Se folosesc roii de cea mai bun calitate, culese
cnd sunt coapte pe deplin, fr adaus de sare i acid citric.
Sosul se ngroa n mod natural, datorit pulpei roiilor; nu are nevoie de adaus de ngrotori
(rnta).
n lista de ingrediente cimbrul poate fi nlocuit cu alte verdeuri aromate, ca busuioc, oregano,
ptrunjel, rozmarin etc. funcie de destinaia sosului. De reinut c verdeurile mai fragile
(ptrunjel, busuioc) i pierd aroma atunci cnd sunt tratate termic timp ndelungat, aa c se vor
aduga n reet la sfrit, spre deosebire de verdeurile robuste (oregano, cimbru, salvie,
rozmarin) care se pot aduga nc de la primul pas al reetei.
Sosuri derivate din sosul de roii
Sosurile listate mai jos sunt derivate din sosul de roii reeta de baz, cel preparat doar cu ulei
de masline, usturoi si sare.
Sos de roii italian Se adaug la sos 1 lingur de busuioc, sau oregano, tocat, chiar nainte de a
servi sosul.
Sos de roii picant Se toac 1 ardei iute, rou, curat sau nu de semine, i se adaug n crati
mpreun cu roiile.
Sos alla putanesca Este un sos cu adaus de anoa, capere, ardei iute i msline negre. Preferatul
meu.
Sos bolognese Conine carne tocat i o cantitate de roii mai mic. Unii specialiti nu l
consider ca fiind derivat din sosul de roii reeta de baz.
Sos marinara Este un sos de roii cu verdeuri, cel mai adesea ptrunjel i busuioc, dar contrar
numelui, fr adaus de anoa, pete sau fructe de mare.
Sos cacciatore Este un sos de roii i de ciuperci; acestea din urm se adaug n sos nc de la
primul pas al reetei. Cacciatore nseamn n stil vntoresc, iar sosul acompaniaz
preparatele pe baz de vnat. Utilizarea ciupercilor este logic, cci erau vegetalele cele mai la
ndemn pentru un buctar-vntor aflat n pdure.
Sos napoletan Este un nume generic, folosit n afara Italiei pentru a denumi un sos de roii, cel
mai adesea servit cu paste, ce conine diverse adausuri ca verdeuri, cuioare i ciuperci.
Sos creol Este un sos de roii italienesc, cu adaus de ardei gras i elin.
Mai exist o serie de sosuri de roii, dar care nu deriv din reeta de baz a sosului de tomate.
Unele dintre acestea nu aparin buctriei europene.
Ragu (precum si sugo, gravy) Denumete un sos preparat din roii i carne, sau doar sucul lsat
de carnea gtit.
Salsa Denumete un sos neomogen, a crui consisten seamn mai mult cu cea a unei salate,
preparat din roii, ceap, frunze de coriandru, ardei iui i alte legume.
Sos de roii nefiert Se prepar cu roii proaspete, decojite, curate de semine, tocate i scurse
de zeam, amestecate cu verdeuri (ptrunjel, busuioc, oregano), suc de lmie, sare, piper, zahr
etc.
Sos de roii italienesc, nefiert Roii proaspete amestecate cu ceap verde tocat, usturoi pisat,
bucuioc, oregano, sare, piper negru, ardei iute i ulei de msline.
Sauce piquante Este un sos de roii picant, popular n buctriile creol i cajun, ce conine
fructe de mare, pasre sau carne roie, ori vnat.
Sos indian este un sos pe baz de roii asezonate puternic, n stilul curry-urilor indiene.
Saramura - marinada surpriz
PostedbyRaduPopoviciinFebruary25th,2010
Postedin:FeedMeTender
Tags:condimente,infuzie,marinada,marinare,saramura,saramurare,sare
Cum spuneam in articolul anterior despre marinare, exist un caz particular de marinare,
marinadele gtite. Cea mai interesant marinad gtit este saramura i, dei este extrem de
simpl i folosit la noi pe larg la prepararea murturilor, eu nu am vazut-o niciodat aplicat la
marinarea crnii.

Am aflat de aceast aplicaie a saramurii din literatura internaional i am aplicat-o cu rezultate
excelente. Carnea ctig umiditate, pierderea n greutate la tratare termic este mai mic, sarea
poteneaz gustul, i se ofer o marj mai mare n ce privete perioada de aplicare a tratamentului
termic, iar preparatul final este deosebit de fraged. Suculent i gustor. V aducei aminte de
ncercrile nereuite de a face grtar, sau friptur din pulpa de vit? Ei bine, marinarea, inclusiv
saramurarea, fac acest lucru posibil fr s fim nevoii s ne scoatem, carnea dintre dini.
Caracteristicile saramurrii
Saramura folosete, dintre cele cinci clase de ingrediente care pot forma o marinad, doar
condimentele. Saramurarea se aplic n cazul bucilor de carne slab, cum sunt cea de pui,
curcan, muchiule de porc, ra, vnat, pulp de miel, bucile de somon mai slabe, ca i unele
vegetale i fructe. Unele buci de carne, cele bogate n grsimi nu au neaprat nevoie de
saramurare, cci au n mod natural gust i suculen. Totui, marinarea n saramur nu le stric.
Saramurarea se efectueaz n vase de sticl, ceramic, oel inoxidabil, plastic i chiar pungi de
plastic. Se evita pungile care nu sunt destinate pstrrii alimentelor, cum sunt sacii menajeri.
Avantajele operaiunii de marinare n saramur sunt listate i explicate n articolul ce descria
marinarea n general.
Ingrediente
Saramurile au drept componente principale apa i sarea. n general se folosesc 2-5 linguri de sare
pentru un litru de ap, socotind circa 15 g de sare pentru 1 lingur:
- 2 linguri de sare la litrul de ap este cantitatea standard, iar marinarea dureaz circa 2 ore
pentru fiecare kilogram de carne
- 3 linguri de sare la litrul de ap: marinarea dureaz circa 45-50 de minute pentru fiecare
kilogram de carne
- 4-5 linguri de sare la litrul de apa: marinarea dureaz circa 30 de minute pentru fiecare
kilogram de carne
n loc de ap se pot folosi o varietate de lichide aromate, ca oet, bere, vin, ceai i suc de fructe,
ca atare sau combinate cu ap.
Se folosesc, de asemenea, pe lng sare, i condimente i ingrediente ca: zahr, ienupr, boabe de
piper negru, anason stelat, foi de dafin, rulouri de scorioar, cuioare etc.
Fazele saramurrii
Saramurarea cuprinde urmtoarele faze:
- lichidul de saramurare se d n clocot mpreun cu sare i condimente.
- se stinge flacra i se las acoperit, ca s infuzeze i s se rceasc complet. Dac este nevoie
de rapiditate, se rcete aeznd recipientul cu saramur pe un pat de ghea, sau chiar adugnd
ghea n saramur (n acest caz tebuie s se in seama c, la rcire, saramura se va dilua din
cauza cuburilor de ghea).
- se introduce carnea (un pui ntreg, sau piepi, ori copane de pui, muchiulei de porc etc.) n
saramur, astfel ca s fie acoperit complet; de asemenea, vasul trebuie s aib dimensiunea
potrivit i s se poat nchide ermetic.
- se pune n frigider saramura cu carne cu tot, cu vasul bine nchis, i se las s stea timpul
necesar. Timpul de saramurare variaz funcie de cantitatea de sare i de tipul i dimensiunea
bucii de aliment saramurat.
Exemplu:
De exemplu, pentru un pui ntreg, de circa 1,5 kg, se pot folosi vreo 5 litri de lichid (ap / bere /
amestec de ap cu vin / amestec de ap cu suc de lmie, vin, oet) la care se adaug sare (eu pun
doar vreo 3 linguri de sare n total, dar las puiul peste noapte n frigider, adic o perioad mai
lung), 1-2 foi de dafin, cteva boabe de piper negru, cteva boabe de ienibahar, civa cei de
usturoi (zdrobii un pic, doar ct s fie crpai), eventual cteva crengue de verdea.
Se scurge de lichid i se terge cu prosoape de hrtie, att pe exterior ct i n interior. Puiul va
pstra umiditatea interioar, adic lichidul deja absorbit prin pori. Excesul de umezeal extern
stric rumenirea (crusta exterioar de proteine caramelizate), cci apa ncepe s clocoteasc i se
transform n aburi, fierbnd carnea in loc s o rumeneasc. Dup ce este ters, puiul se poate
unge cu unt amestecat cu condimente, sau i se poate introduce pe sub piele acest amestec. Untul
are rolul de a aduga suculen i de a proteja carnea de uscare. Aceast operaiune nu este
neaprat necesar dac puiul s-a marinat n prealabil, dar este o asigurare suplimentar.
Puiul pus la saramur ctig n umiditate (cam 5% din greutate) i capt un gust foarte bun. Se
poate apoi gti n cuptor, ntreg, sau se poate poriona i gti n nenumrate alte feluri.
ncercai o astfel de saramurare i nu vei regreta timpul investit. Rezultatul este surprinztor.
Pe scurt despre sosul Bchamel
PostedbyRaduPopoviciinFebruary23rd,2010
Postedin:Culinaria,FeedMeTender,ReteteFranceze
Tags:bucatariefranceza,ceapa,cuisoare,faina,lapte,nucsoara,piper,sare,sosBechamel,sosbesamel,
sosMornaz,sosSoubisse,unt
Bchamel este socotit regele sosurilor albe i unul dintre cele 5 sosuri-mam ale gastronomiei
europene. Este folosit ca baz pentru o serie de alte sosuri albe. Italienii l numesc besciamella,
noi l numim beamel i cu toii l folosim n numeroase reete.
n buctriile restaurantelor, n jargonul breslei, beamel denumete un aluat subire, din fin,
lapte i ou, destinat acoperirii crnii i legumelor nainte de a fi prjite n ulei; de aceea exist
confuzia c sosul Bchamel s-ar prepara folosind ou.

Istoric
Conform Larousse Gastronomique sosul este numit dup marchizul de Bchamel, dei
numele exact al acestuia era Louis de Bchameil, marchiz de Nointel (1630-1703). Sosul este, se
pare, o mbuntire a unui sos similar, mai vechi, provenit din Toscana, numit salsa colla, care
a fost adus n Frana de regina Catherine de Medici (sotia lui Henric IV), sau mai bine zis de
buctarii acesteia. Sosul Bchamel a aprut prima oar sub acest nume n Le Cuisinier
Franais, n 1651 publicat de Franois Pierre La Varenne (1615-1678), buctarul ef al
marchizului de Uxelles, Nicolas Chalon du Bl. Aflat la baza buctriei franceze, volumul Le
Cuisinier Franais a reuit s strng 30 de ediii n 75 de ani.
Se pare c la origine sosul era un Velout preparat cu fond de viel i mbogit cu smntn.
Reeta sa standard aparine lui Auguste Escoffier i a fost prezentat n Saulniers Rpertoire.
Ea sun astfel: Rnta alb umezit cu lapte, sare, ceap mpnat cu cuioare (onion piqu),
gtit 20 de minute.
Vreau s fac o scurt parantez n legtur cu micul diferend avut cu unii cititori, referitor la
afirmaia (a mea) c buctria tradiional i naional a popoarelor nu a aprut dect n mic
msur n colibe, ea fiind inventat i testat, de fapt, n palate i n casele celor nstrii, gtite
de profesioniti, oameni care aveau resurse (ingrediente, ustensile, combustibil), timp s
experimenteze i, mai ales, educaie i pasiune. Dup cum vedei i n istoria sosului Bchamel,
ca i n multe altele care i-au gsit loc n acest blog, abund nume de nobili i de buctari
profesioniti. Concluzia o putei trage singuri.
Preparare
Contrar opiniei generale, este mai bine ca laptele s se adauge tot o dat, nu puin cte puin.
Reeta ce urmeaz are ca rezultat un sos Bchamel de consisten medie, care, nainte de a fi
servit, se poate ngroa cu smntn.
Ingrediente (pentru 600 ml sos Bchamel):
1 ceap mic, tiat n jumtate
4 cuioare ntregi
600 ml lapte standard 3,5% grsime
1 foaie de dafin
45 g unt
45 g fin
sare
piper alb, mcinat
nucoar, proaspt ras
100 ml smntn dubl (peste 40% grsime) opional

Instruciuni:
Se nfig cuioarele n cele dou jumti de ceap. Se pun apoi ntr-o oal, mpreun cu foaia de
dafin i laptele, la foc mediu. Cnd laptele aproape a dat n clocot, se micoreaz flacra i se
fierbe fr clocot (pe la 90-95 C) 4-5 minute. Se stinge flacra i se las laptele s se rceasc
putin i s infuzeze aromele condimentelor.
ntr-o tigaie mare se topete untul la foc mic. Se adaug fina, toat odat, gtind-o cu grij timp
de 30-40 de secunde, amestecnd continuu cu o lingur de lemn, pn ce se obine un rnta de
culoare galben-pal.
Se ia tigaia de pe foc. Se strecoar laptele i se toarn n tigaie, btnd viguros cu un tel, ca
rntaul s se incorporeze n lichid.
Se pune tigaia pe flacr medie i se continu amestecarea cu telul nc 4-5 minute, pn ce sosul
se ngroa i d n clocot. Se micoreaz flacra i se fierbe fr clocot 20-25 de minute (pe la
90-95 C). Cnd sosul este omogen i lucios se asezoneaz cu sare, piper alb i nucoar.
Sfaturi:
Pentru o versiune de sos mai rapid, omitei infuzarea laptelui i folosii metoda toate odat. Se
topete untul ntr-o tigaie. Se amestec ntr-un borcan mare 600 ml lapte cu 45 g fin. Se adaug
mixtura la untul topit, btnd cu telul pn ce sosul se ngroa. Se d n clocot, apoi se
micoreaz flacra i se fierbe fr clocot 5-6 minute. Se asezoneaz cu sare, piper alb i
nucoar.
Sosul se poate pstra cald n bain-marie. Se pune sosul ntr-o crticioar aeza ntr-un vas
mare, sau tav de copt, cu ap fierbinte, care fierbe fr clocot. Tempertatura sosului trebuie s
rmn n permanen sub cea de fierbere. Pentru ca la suprafa s nu se formeze pieli ct timp
st n bain-marie, se acoper n prealabil cu o bucat de film alimentar, sau de hrtie pergament
uns cu grsime. O alt variant este s se ung suprafaa sosului cu o bucat de unt rece, ca s se
formeze astfel o pelicul protectoare.
Consistena sosului Bchamel
Consistena sosului Bchamel este dat de cantitile de fin i unt folosite. Un sos Bchamel
prea subire poate fi ngroat prin adaus de beurre mani, iar unul prea gros poate fi subiat prin
adaus de lapte. Indiferent de consistena pe care cutai s-o obinei, dac sosul are aglomerri
batei vigulos cu telul, sau transferai mixtura ntr-un blender i procesai rapid pn la
omogenizarea complet.
Sosul Bchamel poate fi subire, mediu sau gros, funcie de destinaia ulterioar preparrii sale.
Sosul Bchamel subire este ideal pentru acoperirea uoar a vegetalelor, petelui i crnii i
pentru a da consisten supelor.
Se reduc cantitile de unt i fin din reeta de baz cu 15 g fiecare. Sosul trebuie s aib
consistena unei smntni mai subiri, s se poat turna i s fie aderent ndeajuns ct s acopere
spatele unei linguri. Dac ceea ce ai obinut este prea subire, ngroai prin adaus de beurre
mani.
Sosul Bchamel mediu este i el folosit la acoperirea vegetalelor, mai ales ntr-un sos Mornay
pentru gratinarea legumelor cum este conopida. Este, de asemenea, folosit pentru gratinri de
tipul celei de la lasagna.
Reeta este cea redat mai sus, iar consistena i permite s acopere bine spatele lingurii, dar nc
s fie capabil s curg relativ uor. Ajustai consistena prin adaus de beurre mani (dac este
prea subire), sau lapte (dac este prea gros).
Sosul Bchamel gros este folosit la legarea ingerdientelor pentru umpluturi (farse) i pentru
sufleuri.
Se mresc cantitile de unt i fin cu 15 g fiecare. Sosul trebuie s fie ndeajuns de gros ca s
lege o mixtur. dar nc s curg tunci cnd o lingur plin cu sos este lovit de peretele lateral al
tigii. Ajustai consistena prin adaus de beurre mani (dac este prea subire), sau lapte (dac
este prea gros).
Sosuri derivate din sosul Bchamel
Cele mai importante sosuri derivate sunt cele de mai jos:
Sos Mornay se adaug la sos, atunci cnd acesta nc nu este readus pe flacr, 75 g brnz
Cheddar ras, sau Gruyre, i 1 linguri de mutar de Dijon. Se mai adaug 2 glbenuuri de ou
amestecate cu 4 linguri de smntn dubl. Sosul este excelent pentru gratinri.
Sos de ptrunjel Se adaug la sosul gata preparat 3 linguri de ptrunjel tocat i puin suc de
lmie.
Sos Soubisse Se opresc 2 cepe mari i se soteaz n 50 g unt. Se adaug sos Bchamel i se
asezoneaz cu sare, piper i puin zahr. Se gtete mixtura 15-20 de minute, apoi se adaug 2
linguri de smntn dubl. Sosul se servete alturi de carne de miel, sau de porc.
Marinarea pe nelesul tuturor
PostedbyRaduPopoviciinFebruary20th,2010
Postedin:FeedMeTender
Tags:acizi,bait,condimente,grasimi,ingrosatori,marinada,marinare,paste,sosuri
Dei marinarea este cunoscut i n Europa de sute, sau chiar mii de ani, aceast tehnic nu este
nicieri att de puin utilizat ca pe btrnul continent. Cei care folosesc cel mai des marinarea,
cu rezultate spectaculoase, sunt asiaticii. n foarte multe reete asiatice carnea este asezonat,
frgezit, colorat i chiar parial gtit prin marinare. Multe alte buctrii, - caraibian, latino-
american, creol, arab i chiar mediteranean - folosesc i ele marinadele, dar este surprinztor
ct de puin sunt ele folosite n buctria romneasc.

Cele mai multe dintre legume sunt gata de gtit dup ce au fost tiate, dar ingrediente cum sunt
petele, carnea de pasre, carnea roie i vnatul beneficiaz mult n urma marinrii, mai ales
tipurile de carne slab, lipsite de grsimi, cu gust slab, sau mediu.
Marinarea implic n general o aciune de absorbie a unei cantiti de lichid aromat printre
fibrele alimentului supus marinrii, una de acoperire i sigilare a sucurilor aromate n interior,
cum este cazul cnd se folosesc i ngrotori ca amidonul, i una de rupere i desfacere a
fibrelor sau, n unele cazuri, cum sunt petele i fructele de mare, chiar de gtire parial sau
total. La noi marinadei i se mai spune i bai, o denumire care nu-mi place absolut deloc; m
duce cu gndul la lacuri i vopsele i simt n nri miros de solvent. Dar termenul se folosete
bine-mersi, indiferent de ce prere am eu. Vreau doar s fiu neles c atunci cnd vorbesc despre
marinade, m refer i la aa-numitele baiuri.

Avantajele marinrii sunt multiple:
- alimentul marinat capt un plus de gust, arom i culoare
- alimentul marinat capt, prin absorbie, un surplus de lichid, ceea ce l face s fie mai suculent
cnd este gtit; de asemenea, surplusul de lichid asigur protecie n cazul supratratrii termice a
alimentelor, cci acestea se vor usca mai greu.
- pierderile n greutate suferite de alimente dup gtit vor fi mai mici datorit surplusului de
umiditate
- desfacerea i ruperea fibrelor de ctre acizii din marinad scad timpii necesari tratamentului
termic
Atunci cnd gtesc carne, o marinez aproaape fr excepie. Datorit acestui procedeu
preparatele mele sunt suculente, pline de arom i gust, i se gtesc repede. Buctria european
prefer, n general, s dea gust preponderent prin adaus de sosuri, cel mai adesea pe baz de unt,
ou i smntn, lucru care face ca preparatele finale s fie mai grele i s conin mai multe
grsimi i calorii. Nimic de spus, sunt gustoase i le-am folosit i eu de multe ori. Marinarea d
buctriei asiatice avantajul timpilor mai scuri de gtit i a plusului de gust, culoare i arom.
Timpii mai scuri de gtit nseamn adesea i textur mai bun, culori mai vii i suculen
suplimentar.
Alimentele supuse marinrii se amestec bine de tot cu marinada, ca s fie acoperite de aceasta
pe toate prile n mod uniform, vasul se acoper, iar marinarea are loc pe timpi mai scuri
(maxim 1-2 ore), la temperatura camerei, sau timpi lungi (6-8 ore, sau peste noapte) n frigider.
n general, cu ct timpii de marinare sunt mai lungi, cu att efectul marinadei este mai puternic.
Ingredientele se pot marina n avans, chiar cu mai mult de o zi. Marinadele nu au doar avantajul
mbuntirii calitilor organo-leptice, ci i cel al conservrii. Un aliment cufundat n marinad
rezist mai bine. Dac ai lsat peste noapte carnea la marinat, n frigider, iar a doua zi a
intervenit ceva i nu mai avei timp, sau chef s gtii, putei sta fr grij mc o zi i o noapte,
cci uleiul, acidul i condimentele din marinad pstreaz carnea proaspt.
Marinarea se efectueaz n vase nemetalice sau n pungi de polietilen care se pot nchide
ermetic, astfel ca alimentele s fie scuturate odat cu punga i s se acopere uniform cu
marinad. n general marinadele sunt compuse n principal din cinci feluri principale de
ingrediente. Rapoartele cantitative dintre aceste categorii de ingrediente determin consistena
marinadei. De obicei aceasta este mai mult sau mai puin lichid i poate conine n suspensie
unele solide.
Condimente: au rolul de a da gust, culoare i arom. De obicei sunt folosite zahr, usturoi, dafin,
ienupr, ceap verde, ghimbir, sare, piper alb i negru, ardei iute uscat i mcinat, chimion,
infuzie de tamarin, amestec cinci arome, amestec curry, garam masala etc.
Sosuri i paste: aceast categorie include sosurile i pastele fabricate industrial i care se pot
cumpra din magazine. Au rolul de a da gust, arom i culoare, ca i de a lega condimentele i
acidul, astfel ca marinada s se acopere ct mai uniform i mai intim. Sunt ingrediente extrem de
numeroase i variate, dar cel mai des folosite sunt mierea, sosuri de soia, sos Hoi Sin, sos de
stridii etc.
Acizi: nu dau doar gust i arom, ci au i rolul de a frgezi alimentele, n special carnea, prin
atacarea fibrelor i ruperea lor. Se folosesc, cel mai adesea, vin alb i rou, vin de orez, brandy,
oet de vin, oet de orez, oeturi de fructe, sucuri de citrice, iaurt, lapte etc.
Grsimi: acestea sunt n general uleiuri care acioneaz ca vehicul pentru condimente, difuzndu-
le printre fibrele alimentului marinat i adernd la ele. Mai au rolul de a da suculen i gust
ingredientelor marinate. Se folosesc att uleiuri cu mult gust, arom i culoare, cum este uleiul de
msline i uleiul brun de susan, dar i uleiuri insipide, ca cel de alune, floarea-soarelui etc.
ngrotori: de obicei este folosit amidonul care, n amestec cu celelalte componente ale
marinadei, are rolul de a ajuta la acoperirea mai intim a alimentului marinat (sporete aderena
ingredientelor din marinad la suprafaa alimentului marinat) i de a ngroa, ulterior, mediul
lichid n care se gtete. Adesea, folosirea amidonului are ca efect n preparatul final, acoperirea
alimentelor, n special a crnii, cu un strat subire, aderent, catifelat i lucios format prin
amestecare cu mediul de gtit.
Marinadele uscate
Aceast categorie, numit n literatura englez cu termenul rub (rub nseamn a freca),
include marinadele ce conin foarte puine componente lichide, sau chiar nici unul. n limba
noastr nu ecist un cuvnt alocat acestor marinade; le-am putea numi frecii. n general aceste
frecii se folosesc la frecarea crnii, uneori i a legumelor. Alimentele frecate cu marinad
uscat se pun ntr-un vas i se las cteva ore ca s capete gust i arom.
Marinadele uscate reprezint un caz particular de marinare cci sunt compuse n special din
componente uscate (condimente pisate sau mcinate, amestecuri de condimente de tip pudr,
verdeuri tocate), ngrotori (cel mai adesea amidon).
Uneori, n componena lor intr i paste de condimente, sau/i cantiti foarte mici de grsimi,
miere, acizi ori alt tip de sosuri (soia, stridii etc.).
Mai exist un caz particular de marinade, cele gtite. Dintre acestea cele mai importante sunt
saramurile aromate. Marinarea n saramur este o tehnic extrem de puin folosit n buctrie
romneasc, dar care d rezultate cu adevrat spectaculoase. Fiind mai multe de spus aici, o voi
trata separat, ntr-un articol viitor.
Marinad pentru grtar
PostedbyRaduPopoviciinMay1st,2009
Postedin:Culinaria,ReteteChinezesti
Tags:bucatariechinezeasca,frigarui,gratar,limeta,marinada,piperalb,sosdesoia,uleidesusan,
usturoi,vin,zaharbrun
Cum zilele acestea mult lume trebluiete n jurul grtarelor, m-am gndit s v ofer o reet
interesant. Vei putea prepara o marinad excelent pentru carnea de pasre, porc i vit.
Provenind din buctria chinez, aceast marinad folosete ingrediente uor de gsit pe piaa
noastr i d gust i arom cu totul deosebite.


Carnea poate fi tiat buci mai mari (felii pentru friptur), sau mai mici (cubulee pentru
frigrui, ori fiue pentru tras la tigaie). Se poate servi alturi de legume gratinate, cartofi
preparai n orice fel dorii, salat de cerdeuri crocante etc.
Ingrediente: pentru 800 g - 1 kg de carne, adic 4 porii
2-3 linguri de sos de soia
2 linguri de vin alb, sec
4 cei de usturoi, dai prin rztoare
1 linguri de piper alb, mcinat (sau 1 - 1 1/2 de piper negru, mcinat)
1-2 lingurie de ulei de susan (opional)
2 lingurie de zahr brun (sau zahr alb)
coaja ras i sucul de la 1 limet (sau de la 1 lmie)

Instruciuni:
Toate aceste ingrediente se amestec ntr-un castron mare, pn se dizolv zahrul. Se adaug
carnea, se amestec bine, se acoper castronul cu film alimentar i se pune n frigider unde se
las minim 1 or, cel mai bine peste noapte. Dac putei, din cnd n cnd mai amestecai n
castron ca s asigurai crnii un contact ct mai bun i mai uniform cu marinada.
Carnea se frige pe grtar, sau sub grill-ul ncins al cuptorului, sau n tigaie, cu puin ulei. Ct
timp se gteste, umezii-o din cnd n cnd cu marinada rmas n castron, ca s se pstreze
suculent i aromat.
Dac gtii carnea pe grtar, putei aeza lng, peste i chiar dedesuptul, ei cteva crengue de
rozmarin, cimbru, salvie sau oregano, pentru un plus de arom. n acest caz v-ai deprta de
tradiia i gustul chinezesc, dar obinei ceva interesant i dai reetei o not mai personal.
Cteva cuvinte despre ingrediente:
- sosul de soia nu trebuie s fie din varietatea indonezian kecap manis; acesta este dulce i ar
schimba gustul. Dac l folosii totui, adugai n marinad 1/2 linguri de sare i omitei
zahrul. Folosii, cel mai bine, un sos de soia preponderent srat, cum sunt cel chinezesc,
vietnamez, thailandez sau japonez.
- vinul sa fie sec i alb, pentru a nu altera culoarea i gustul. Dac folosii vin dulce, omitei o
parte din zahr.
- uleiul de susan trebuie s fie din cel preparat din semine prjite de susan, adic de culoare
brun, intens aromat. Acest ulei nu este folosit pentru prjit (dect combinat cu un alt ulei,
inodor, cum este cel de floarea-soarelui, de porumb, alune etc.). Uleiul brun de susan este un
condiment.
- zahrul brun este mai sntos i are gust mai bogat, un pic caramelizat. Poate fi nlocuit cu
zahr obinuit, dei acesta are gust diferit. Diferena este ns mic n cazul acestei reete
Pe scurt despre sosul bearnez
PostedbyRaduPopoviciinFebruary17th,2010
Postedin:Culinaria,FeedMeTender,ReteteFranceze
Tags:boia,bucatariefranceza,hasmatuchi,hasme,lamaie,oua,piperalb,sosbearnez.otet,sos
olandez,tarhon,unt
Tot din sosul olandez deriv i sosul barnez, un sos extrem de important i care a trecut i el
proba timpului, rmnnd n preferinele europenilor pn n zilele noastre.
Este cel mai important sos derivat din sosul olandez. Sosul olandez este delicat, cu gust mai
blnd, cel bearnez este robust, cu gust puternic i picant, dar are aceeai textur catifelat.

Scurt istoric
Se pare c sosul barnez exista n ntr-o variant asemntoare cu cea actual nc din 1818,
figurnd ntr-o carte de reete numit Cuisine des villes et des campagnes. Reeta actual a fost
folosit prima dat n 1830, de un anume Collinet, iar sosul bearnez a fost servit pentru prima
oar la Pavilionul Henric al IV-lea (un restaurant din localitatea Saint-Germain-en-Laye), de
unde i referirea la inutul Barn, unde se nscuse celebrul rege.
Ingrediente:
2 linguri de oet alb, de bun calitate
2 hame (sau ceap) mici, tocate grosier
3 linguri de tarhon, tocat
1 lingur de hasmauchi, tocat
2 linguri de ap
1 linguri de piper alb, mcinat grosier
4 glbenuuri
250 g unt, topit
1/2 lmie, sucul de la
un praf de boia iute

Instruciuni:
Se pun ntr-o crticioar oetul, apa, 2 linguri de tarhon tocat, cele 2 hame tocate i piperul. Se
d mixtura n clocot, se micoreaz flacra i se fierbe ncet 1-2 minute, sau pn se reduce cu o
treime.
Se ia crticioara de pe foc i se las s se rceasc puin; se strecoar lichidul ntr-un castron
termorezistent. Se adaug glbenuurile de ou n lichid i se bat cu telul.
Se pune castronul deasupra unei oale cu ap care fierbe ncet de tot; baza sa trebuie s fie
deasupra nivelului lichidului. Se bate mixtura de ou 5-6 minute, pn se ngroa i se face
cremoas i omogen.
Se pune castronul pe un prosop de buctrie umed. Se adaug untul ncet, turnndu-l n firicel
subire i btnd pn ce sosul este gros i lucios.
Se adaug suc de lmie, restul de tarhon tocat i hasmauchi. Se amestec, apoi se asezoneaz
cu sare, piper alb i boia. Se servete imediat.
Se poate pstra cald n bain-marie.
Sosul bearnez are i el cteva sosuri derivate:
Sos balsamic Se nlocuiete jumtate din oetul alb cu oet balsamic, apoi se adaug 1 linguri
de oet balsamic la sfrit, n loc de suc de lmie. Sosul este ideal pentru carnea la grtar, dar i
pentru pete la grtar.
Sos Choron se adaug 2 linguri de sos de rosii, ct mai gros, la reeta de baz. Se poate folosi i
pasta de roii. Sosul Choron merge bine cu fripturile i grtarele de miel, pui i pete.
Sos de hrean Se adaug n sosul bearnez 1 lingur de hrean ras. Este una companiament clasic
pentru carnea de vit, dar merge bine i cu grtare, chiar i cu petele fript pe grtar, mai ales cu
somon.
Sos Paloise Se nlocuiete tarhonul cu ment tocat. Sosul paloise merge bine cu carnea de
miel.
Cum se pstreaz pigmentul vegetalelor
PostedbyRaduPopoviciinFebruary2nd,2010
Postedin:FeedMeTender
Tags:acid,caroten,clorofila,culoare,fierbere,flavonoizi,fructe,legume,pigmenti,textura,tratament
termic
Toi prinii se plng c progeniturile lor nu se dau n vnt dup legume i nici chiar dup multe
dintre fructe. Copiii mei sunt acum aduli, dar nc mi aduc aminte de luptele necesare pentru
a-i convinge s-i ia poria de vitamine naturale. Aa am fost i eu, ba chiar mai ru, iar sracii
mei prini au trecut prin multe ncercri cu mine, cci am fost ngrozitor de mofturos.

Totui, copiii sunt de neles, pn la un punct. Legumele cu care sunt mbiai de obicei nu au
textur, adic sunt flecite i zborite, iar aspectul lor este, cel mai adesea, neapetisant: culorile
sunt terne, alterate, neplcute la vedere. Dup impactul vizual, pentru copii nici nu mai conteaz
dac ceea ce li se ofer are gust bun, sau dac este plin de vitamine.

Textura este rezultatul supra-tratrii termice, o boal nu doar a buctriei romneti, cci am
ntlnit-o i n buctrii foarte apreciate, cum sunt cea greac, turc, francez, spaniol etc. A
zice, mai degrab, c supra-tratarea termic este o problem a buctriei europene
tradiionale, i vreau s subliniez acest termen, cci n ultimul timp tendina este s se evite
timpii lungi i inutili de gtit. A mai aduga c supra-tratarea termic distruge aproape n
totalitate nu doar aspectul, ci i nutrienii.
Culorile terne sunt rezultatul necunoaterii unor trucuri elementare, de care trebuie s inem
seama atunci cnd gtim vegetale. Nu este nicio filozofie, avem nevoie doar de puin atenie i
de un minim de cunotine.
Vegetale albe i roii
Vegetalele albe i roii conin diveri pigmeni, numii flavonoizi. Acetia se gsesc n vegetalele
roii, cum sunt ridichi, sfecl, varz roie, afine, tomate, ceap roie i n cele albe, ca ciuperci,
conopid, elin, pstrnac. Aceti pigmeni au nevoie, de regul, de prezena unui acid ca s-i
pstreze calitile coloristice. O cantitate de 1-2 linguri de acid la un litru de ap este de ajuns ca,
dup fierbere, vegetalele s-i pstreze culoarea strluciroare i intens. Acidul mpiedic
scurgerea pigmentului din vegetale. Cel mai bine este ca acidul s fie adugat la nceputul
gtitului, dar i face efectul chiar dac este adugat n timpul acestuia.
La fel, dac vegetalele, de pild afine, sunt adugate ntr-un aluat, prezena unui acid, cum este
iaurtul, laptele, smntna, are un efect benefic. Un aluat puin acid va pstra nealterat culoarea
fructelor.
De asemenea, dac se fierb diferite vegetale care las pigment n lichid, cum este sfecla roie,
este bine s fie gtit separat de celelalte vegetale, mai ales de cele albe, cci le va pta.
Vegetalele albe i pstreaz culoarea n prezena acidului; n absena acestuia, albul se
impurific, btnd spre nuane glbui sau gri.
Vegetalele albe i roii pot fi gtite acoperite cu un capac. Acizii care condenseaz pe acesta i se
scurg napoi n vas sunt benefici din punct de vedere coloristic.
Vegetale galbene i portocalii
Vegetalele astfel colorate, cum sunt morcovii, cartofii dulci, dovlecii etc. conin pigmentul numit
caroten. Acest pigment este, n general, foarte stabil i poate tolera orice metod de gtit, fie c
vegetalele sunt gtite, sau nu, n prezena unui acid, fie c vasul este, sau nu, acoperit cu un
capac. Dac este adugat un acid, este recomandat ca acesta s fie adugat undeva pe la mijlocul
timpului de gtit, cci acizii au tendina de a pstra vegetalele ferme, iar rizomii i rdcinoasele
pot fi, n final, gtite prea superficial. Adugnd acidul n timpul gtitului, vegetalele au timp s
se fac fragede, iar n final i vor pstra intact i culoarea.
Vegetalele verzi
Vegetalele de culoare verde, ca broccoli, spanac, sparanghel, fasole verde, mazre, varz etc.
sunt pigmentate cu clorofil. Aceasta este foarte sensibil la tratament termic i la acizi. Dac
vegetalele sunt oprite rapid n ap clocotit, i apoi rcorite n a rece, culoarea lor se pstreaz
vibrant i strlucitoare. Gtite timp ndelungat vor suferi pierderi importante de pigment,
cptnd nuane kaki i glbui. De asemenea, gtite n prezena unui acid, ca suc de lmie sau
oet, pierd nuana verde, vie, i capt una tern, oliv.
Vegetalele verzi conin o cantitate mic de acid natural, care se pierde n timpul gtitului. De
aceea se gtesc n cantiti mari de ap, ca acizii s fie diluai, iar vegetalele s-i menin
culoarea proaspt i vibrant. Este important, de asemenea, ca aceste vegetale s fie gtite fr a
fi acoperite cu un capac, cci acizii condenseaz pe acesta i revin n vas, ceea ce sporete
concentraia lor n lichidul de gtit i, n final, distruge pigmentul.
Se poate aplica un truc vechi, prin adugarea de praf de copt n lichidul clocotit, pentru a
neutraliza aciditatea. Acesta nu este ns recomandat cu orice vegetale, cci unele dintre ele se
pot nmuia foarte tare, cptnd o consisten flecit i neplcut, i i pot pierde gustul.
Dac unele preparate coninnd vegetale verzi, crude sau gtite, necesit asezonarea cu o
vinegret, sau alt sos acid, se recomand amestecarea cu sosul exact nainte de a servi preparatul,
ca acidul s nu aib timp s atace vegetalele i s le fac s-i piard culoarea.
Multe reete recomand, pentru pstrarea culorii, fierberea vegetalelor verzi n mult ap
clocotit, cu adaus de mult sare. Totui, ceea ce menine culoarea este timpul scurt de gtit, i
nu adausul de sare. Sarea doar d gust i ajut puin la rapidizarea procesului de gtire.
Brumarea enzimatic a vegetalelor
Acest proces apare la ingrediente ca mere, mango, avocado, banane, cartofi etc. atunci cnd
celulele vegetalelor sunt tiate, sau rupte. Partea expus se oxideaz i capt o culoare nchis,
neplcut. Cea mai simpl metod de a evita acest efect este umezirea prii expuse cu suc de
lmie, sau de limet, sau imersarea vegetalelor n ap amestecat cu puin acid. n cazul
cartofilor, pentru a inhiba procesul de oxidare, este de ajuns s fie cufundai n ap, fr adaus de
acid.
Sunt convins c prinii care respect aceste indicaii i nu zboresc vegetalele prin fierbere
ndelungat vor avea anse mult mai mari de a-i hrni copiii cu fructe i legume i de a-i crete
mai sntos.
Maioneza - scurt istoric, preparare i sosuri derivate
PostedbyRaduPopoviciinJanuary24th,2010
Postedin:Culinaria,FeedMeTender,ReteteFranceze,ReteteRomanesti
Tags:bucatariefranceza,bucatarieromaneasca,galbenus,Mahon,maioneza,Mayenne,Menorca,
moyeu,mustar,otet,ou,piper,salsamahinesa,sare,sucdelamaie,uleidefloareasoarelui,uleide
masline
Wikipedia susine c reeta maionezei a fost adus n Frana din oraul Mahon, din insula
Menorca, dup victoria obinut de francezi asupra englezilor, n 1756. Conform acestei istorii
sosul era numit originar salsa mahonesa (aa cum i se spune i astzi n Menorca), devenind
abia apoi maionez, popularizat fiind de francezi.

Larousse-ul gastronomic francez sugereaz c: Maioneza este, n opinia noastr, o corupere a
termenului moyeunaise, derivat din moyeu, din franceza veche, care nsemna glbenu de
ou.
Sosul i-ar fi putut cpta numele dup Carol de Lorena, duce of Mayenne, pentru c a pierdut
timpul nainte de btlia de la Arques, n care a fost nfrnt, mncndu-i pe ndelete puiul cu
acest sos rece.
Dup Oxford English Dictionary, cuvntul maionez i-a fcut debutul n limba englez abia n
anul 1841.
DEX-ul indic pentru cuvntul romnesc o etimologie francez (mayonnaise).

Maioneza este o emulsie simpl de glbenu de ou cu ulei, oet, sare i piper. Secretul reuitei
const n a aduce toate ingredientele i ustensilelor la temperatura camerei i a o prepara fr
grab.
Varianta manual
Ingrediente (pentru 375 ml):
1 galbenus de ou
1 lingur de mutar
sare
piper negru, proaspt mcinat
150 ml ulei de msline
150 ml ulei de floarea-soarelui
2 lingurie de oet de vin alb, sau suc de lmie
Se pune un ervet mpturit sub castronul n care se lucreaz, ca s-l menin fix. Cu un tel n
form de par se bate glbenuul cu mutar, sare i piper pn ce se obine o consisten
omogen.
Se adaug uleiul pictur cu pictur la nceput, pn ce maioneza se leag i ncepe s se
ngroae, apoi se adaug n fir continuu.
Se adaug apoi oetul puin cte puin, amestecnd bine dup fiecare tran, ca emulsia s fie
perfect. Se potrivete de sare i piper.
Varianta mecanic
Mixerul permite o preparare mai rapid i un risc sczut de a o tia, cci viteza faciliteaz
formarea emulsiei. Trebuie s folosii ns 1 ou ntreg n loc de 1 glbenu, cci albuul ajut la
stabilizarea emulsiei. Asocierea vitezei cu albuul face o maionez mai uoar i pufoas.
Ingrediente (650 ml)
1 ou
1 lingur de mutar alb
250 ml ulei de msline
2 lingurie de oet
sare
piper
250 ml ulei de floarea-soarelui
Se pun n mixer, sau blender, mutarul i oul. Cu maina funcionnd, se toarn uleiul de msline
n fir continuu.
Cnd melanjul s-a ngroat, se adaug oet, sare i piper. Se amestec bine.
Cu motorul mergnd se adaug uleiul de floarea-soarelui, mrind viteza atunci cnd maioneza
prinde o culoare mai deschis. Se potrivete de sare i piper.
Trucuri:
Cnd se prepar manual
Ca s obinei o maionez mai uoar, adugai, dup ce ai terminat cu uleiul, 1-2 linguri de ap,
sau sifon i amestecai-o bine. Dup aceea adugai oetul.
Dac ingredientele sau materialul sunt prea reci, sau dac uleiul este adugat prea repede,
maioneza se taie i prezint un aspect grunos. Nu o aruncai, cci putei s o recuperai.
Amestecai 1 lingur de ap rece, sau de oet de vin alb, cu puin maionez, apoi incorporai
aceast mixtur n restul de maionez.
Cnd se prepar mecanic
Dac maioneza se taie, adugai 1 glbenu de ou, apoi procesai cu motorul la vitez maxim
pn ce emulsia se restabilete.
Sosuri derivate din maionez:
Aioli: se nlocuiete mutarul cu 4 cei de usturoi pisai i se adaug 1 linguri de sare mai
grunjoas. Se servete cu pete rece, ou sau cruditi.
Alsacian: este o maionez preparat cu glbenuuri fierte, cu adaus de smntn dulce (de fric)
sau fond, ceap verde, capere, ptrunjel, tarhon, busuioc. Se servete la carne fiart i fierbinte de
vit, pui sau pete.
Andaluz: adugai 2 cei de usturoi pisai i 2 linguri de ardei grai verde i rou, tiai cubulee
mici. Se servete cu pete fript pe grtar.
Calypso: maionez amestecat cu ketchup, hrean, coniac, zahr. Se utilizeaz la cocktailuri.
Chantilly: se incorporeaz 4 linguri de smntn btut. Se servete cu legume reci i pete
poat. Exist i variante de sos Chantilly derivate din sos Hollandaise, folosite la deserturi.
Mayonnaise Colle: este o maionez n care s-a incorporat gelatin i este folosit la decorarea
preparatelor reci (pete, ou, legume).
Maionez cu iaurt: se incorporeaz n maionez iaurt i verdeuri. Se servete din sosier, la
preparatele reci din pete.
Maionez cu verdeuri: se incorporeaz ptrunjel i tarhon, sau hasmauchi, tocate mrunt. Se
servete cu carne de pasre, sau carne preparat pe grtar.
Maionez verde: se incorporeaz spanac i ceap oprite, frunze de nsturel, ptrunjel, tarhon i,
opional, hasmauchi. Se servete la antreuri, ou, pete, carne.
Pescresc: maionez cu ceap, praz, usturoi, anoa i mrar. Se servete, aa cum arat i
denumirea, mai ales alturi de preparate din pete.
Ravigote: maionez cu castraveciori murai, ceap, ptrunjel sau tarhon, ap mineral sau sifon.
Se servete la preparate din ou, pete, pui, legume.
Rmoulade: include anoa, castraveciori murai, capere i verdeuri aromate. Se servete alturi de
preparate reci.
Riviera: pleac de la maioneza verde, la care adaug o mixtur de unt btut cu murturi, capere i
anoa tocate. Este un sos mai gros, folosit ca spread (se ntinde pe sandviuri) i alturi de ou,
pete i friptur rece de viel, vit sau porc.
Tartar: este o maionez preparat din glbenuuri de ou fierte tari, la care se adaug murturi,
capere i verdeuri ca ptrunjel, arpagic (chive) i tarhon. Se servete cu preparate reci.
Adio si un praz verde!
PostedbyRaduPopoviciinDecember29th,2009
Postedin:FeedMeTender
Tags:Apicius,arpagic,ceapa,DeReCoquinaria,leurda,praz,usturoi
Vreau sa fac putin lobby pentru un condiment extrem de gustos, dar mai putin apreciat in
bucataria romaneasca: prazul, al carui nume l-am luat identic din limba bulgara, vecinii nostri din
sud fiind de altfel renumiti pentru modul in care stiu sa se ocupe de legume si fructe. Am mai
inventat dupa aceea o serie de nume pe care le mai folosesc doar batranii, la tara: ai sarbesc,
ajima, ceapa alba, ceapa blanda, coada vacii, hagima, hajme, horceag, por, poroi, poroaica, poriu,
praj, pur.

Atitudinea noastra, a celor de la orase, fata de praz nu este cea pe care aceasta vegetala o merita.
Noi obisnuim sa spunem: Adio si un praz verde!, adica ceea ce ni se spune, sau ni se intampla
in acel moment, ne lasa extrem de indiferenti. Din pacate, si prazul ne lasa cam indiferenti,
culinar vorbind.

Prazul (Allium porum) este inrudit cu ceapa, usturoiul, arpagicul, usturoiul rusesc, arpagicul
chinezesc si leurda. Cu exceptia leurdei, prazul are iuteala cea mai potolita din toata aceasta
familie. Are un gust delicat, racoritor, astringent, cu nuante usoare de nuca.
In loc sa produca un bulb, ca majoritatea rudelor sale, prazul dezvolta o tulpina cilindrica inalta
de 25-35 cm si cu un diametru ce poate depasi chiar 3-4 cm, din care pornesc frunze lungi, de
culoare verde la capete si alb-verzuie langa tulpina.
Prazul are doua rude apropiate, allium ampeloprasum (usturoiul elefantului) care este cultivata
pentru bulbi si kurrat care este cultivata pentru frunze (in Egipt si Orientul Mijlociu).
Prazul poate fi crescut, sau transplantat, cam in acelasi fel cu ceapa. Are nevoie de cca. 120 de
zile pentru a se maturiza. In zonele nordice trebuie plantat primavara, devreme, pentru a putea fi
recoltat la mijlocul verii (praz de vara). In zonele sudice este sadit la sfarsitul verii pentru a fi
recoltat la inceputul iernii (praz de iarna).
De la praz se pot manca florile, frunzele si, cel mai des, radacina. Atat frunzele cat si radacina se
consuma fie crude, fie gatite. Crude sunt foarte populare in salate sau pentru aroma, iar gatite
sunt folosite pentru ghivece, supe, etc. Florile se mananca numai crude si se folosesc ca un
aromatizant.
Prazul, nu este, ca alte legume, o bomba cu nutrienti, dar ceea ce ofera nu este de lepadat:
vitamine A, B1, B2, niacina, C. Actiunea sa asupra organismului este destul de benefica; este un
tonic al sistemului nervos, laxativ, diuretic cu eliminare de acid uric, antiseptic, expectorant,
emolient, antihelmitic. Stimuleaza functionarea bilei si a stomacului si, se crede, poate preveni
cancerul. Se mai spune despre el ca curata arterele de depuneri, distruge foarte multi germeni
patogeni si ajuta la tulburarile digestive. Oricum, este mai bine sa-l ai de partea ta decat sa-l tii
departe.
Scurt istoric
Se stie, fara a avea date exacte, ca asirienii, chinezii, fenicienii si egiptenii consumau cu
incantare aceasta leguma si condiment. Este precizat in Cartea Numerelor din Biblie ca, pe
timpul exodului in Egipt, evreilor le era dor de trei mancaruri de acasa: castraveti, pepeni si praz.
Faraonul Keops le oferea soldatilor lui favoriti legaturi de praz drept recompensa. De la egipteni
a ajuns prazul la romani si la greci, care l-au raspandit in intreaga Europa si nordul Africii.
Se spune ca imparatul Nero consuma cantitati impresionante de praz, asezonat doar cu putin ulei,
otet si sare. El considera ca ii calma corzile vocale, asa ca il consuma pentru a-si mentine vocea.
Pentru ca numele latin al prazului era porrum, imparatul roman era poreclit, ironic, de cei de
rand, porrofagul.
Romanii au inceput sa-l foloseasca tot mai des, inventand retete care de care mai sofisticate,
consemnate de celebra carte a lui Apicius, De re coquinaria.
Druizii vechilor celti au marit faima prazului, sustinand proprietatile sale medicinale. Era privit
ca un leac impotriva racelii si a durerilor facerii. Era, de asemenea, folosit la ghicirea viitorului si
pentru alungarea spiritelor rele. Unele surse confirma faptul ca avea si o intrebuintare
asemanatoare cu cea a busuiocului la noi in tara: in noptile magice, pus sub perna, ajuta tinerele
fecioare sa-si viseze alesul.
In insulele britanice, galezii l-au transformat in leguma nationala. Legenda spune ca regele
Cadwallader a dus o lupta importanta, ce parea sortita infrangerii, impotriva saxonilor in ziua
Sfantului David. Lupta a avut loc intr-un camp plin de praz, asa ca regele le-a spus soldatilor sa
poarte agatat pe coif un fir de praz pentru a se putea identifica intre ei. Se crede ca datorita
acestei recunoasteri au castigat lupta. E posibil ca povestea sa fie inventata de poetul Michael
Drayton, dar prazul este simbolul galez de multe secole. Cert este ca, pana in ziua de astazi, s-a
pastrat obiceiul, ca in ziua Sfantului David, toti soldatii din Wales sa poarte o insigna ce
reprezinta un fir de praz. Galezii nu s-au multumit doar a conferi un rol simbolic prazului; s-au
facut numeroase experimente culinare, bazate pe gustul si aroma acestui condiment. Una dintre
realizarile deosebite ale gastronomiei galeze este renumita cock-a-leekie, o supa din cocos (sau
pui) si praz. Prazul este atat de important in istoria englezilor incat moneda de o lira a fost
insemnata cu el.
Utilizari culinare
Cand alegeti firele de praz trebuie sa fiti atenti sa fie ferme si fine, fara pete, cu frunzele
proaspete. Selectati prazul care are cca. 2-3 cm diametru si care nu este ofilit. Varfurile trebuie sa
arate proaspete si sa nu fie decolorate. Capatul rotuntit al bulbului poate insemna ca leguma este
prea matura, cautati capatul bulbului cat mai plat. Grosimea lui nu ajuta la stabilirea fragezimii
lui, in schimb cu cat este mai subtire, cu atat va fi mai aromat. Inainte de a pune prajii in frigider
taiati orice frunza mai vesteda. Nu ii spalati si nu ii taiati in regiunea alba a legumei.
Prazul raspandeste un miros care poate fi absorbit de celelalte alimente. Este recomandabil sa-l
pastrati intr-o punga, usor stransa in jurul lui, care retine mirosul si umezeala. Se pastreaza pana
la o saptamana, in sertarul de legume al frigiderului. Prazul se poate pastra, de asemenea, si in
congelator. In acest caz, trebuie oparit cateva minute in apa clocotita, apoi trecut prin apa rece,
lasat sa se scurga si pus intr-o punga.
Daca este gatit, prazul trebuie acoperit si pastrat la frigider. Este recomandabil sa-l consumati in
maximum doua zile de la gatire. Frunzele de praz sunt foarte bune in salate (mai ales daca prazul
este ingredientul de baza), cu oua, in sosurile pe baza de maioneza (gribiche, tartar, remoulade)
si cartofi copti, unt, smantana, branza si fructe. Prazul este consumat si in Franta, mai ales in
bucataria vichyssoise (din zona Vichy).
Impreuna ceapa si morcov prazul este una dintre legumele folosite in amestecul numit
mirepoix, folosit alaturi de carne la prepararea de fonduri si pentru a da gust sosurilor.
Tipuri de paste italieneti
PostedbyRaduPopoviciinDecember26th,2009
Postedin:FeedMeTender
Tags:agnolotti,bucatarieitaliana,campanelle,cannelloni,capelletti,capellid'angelo,casarecce,
cavatelli,conchiglie,ditali,durum,farfalle,fettucine,fusilli,gemelli,gluten,lasagne,linguine,lumache,
macaroni,orecchiette,papardelle,paste,pasteumplute,penne,radiatori,ravioli,rigatoni,semolina,
spaghetti,tagliatelle,tortellini,tortelloni,vermicelli,ziti
Cred c un titlu mai bun ar fi fost Tipuri de paste n stil italian, cci astzi astfel de paste se
fabric n lumea ntreag, chiar de ctre ri care nu au o tradiie deosebit n acest domeniu.
Pastele italieneti sunt, totui, cele mai bune. Se gsesc peste tot, au cel mai bun raport pre-
calitate i nu te dezamgesc niciodat.

Scurte generaliti
Pastele se prepar tradiional din semolin de gru durum (Triticum durum sau Triticum
turgidum durum). Acesta, cultivat n Italia, Orientul Mijlociu i America de Nord, este un gru
tare, cu coninut mare de gluten. Glutenul este o protein ce d finei trie i elasticitate, ceea
ce permite aluatului de paste s fie rulat i modelat.
Aluatul de paste trebuie preparat doar din fin, ap i sare, iar ou, sau ulei, pot fi adugate
pentru a l mbogi. Piureul de legume este folosit pentru a da culoare pastelor, dar nu este
prezent n cantitate suficient pentru a a avea o contribuie nutriional important.
Pastele pot fi preparate i dintr-un amestec de fin de gru tare (Triticum aestivum) i semolin,
sau fin de gru standard. Faro, un tip foarte vechi de gru (Triticum dicocum), este i el folosit
la prepararea pastelor uscate. Alte cereale, cum ar fi hric, orez, porumb fasole soia, fasole
mung, orz, mei, ovz se folosete i ele la prepararea de paste fiind folositoare mai ales celor
care nu pot mnca gru sau gluten.
Semolina este folosita i la prepararea de gnocchi (gogoele mici cu adaus de cartofi) i de
cucu.
Termeni ce trebuie cunoscui
Cumprarea pastelor poate fi dificil. Ce alegere facem, doar sunt attea tipuri de paste pe pia
simple sau umplute, albe, integrale sau multicolore, mari sau mici? Pastele sunt disponibile ntr-o
ameitoare varietate de forme i dimensiuni, iar multe dintre ele poart nume care pot fi doar
regionale, sau specifice numai unui anumit productor. Iat civa termeni italieneti utili:
Pasta di semola grano duro indic faptul c sunt preparate din fin de gru, iar alluova c
sunt mbogite cu ou.
Cuvntul de la sfritul denumirilor indic dimensiunea formei: oni este mare, de exemplu
conchiglioni (cochilii mari); ette sau etti sunt mici, ca n spaghetti, capeletti (plrii mici) sau
orecchiette (urechi mici); iar ini sunt si mai mici.
Spanacul face pastele verde (verzi); sfecla le face alla bietola, sau rossi (roii); cerneala de
sepie este adugat pentru pastele seppia, sau neroli (negre).
Pastele n diferite forme
Am ales cteva dintre formele mai populare ale pastelor (vezi foto mai sus), de fapt pe acelea pe
care este mai probabil s le ntlnim n supermarketuri n anii ce urmeaz. Dei italienii au peste
500 de tipuri de paste difereniate de forme i dimensiuni, n afara Italiei se comercializeaz doar
circa 50. Exist mult mai multe varieti dect cele listate de mine, pastele fiind aproape un
univers n sine.
1. Campanelle sunt clopoei cu margini dantelate.
2. Capelli dangelo, care nseamn pr de nger, sunt fire lungi i extrem de subiri.
3. Cannelloni sunt tuburi mari, umplute i apoi coapte n cuptor.
4. Casarecce sunt lungi i rulate, formnd un S la fiecare capt.
5. Conchiglie sunt scoici; conchigliete sunt o variant mai mic, iar conchiglie grande sunt cele
mai mari, potrivite pentru umplut.
6. Ditali sunt degetare sau tubulee; ditalini sunt foarte mici.
7. Farfalle au form de papion, sau de fluture. Cele de dimensiuni mici se numesc farfalette, sau
farfallini.
8. Fettucine sunt ca nite panglicue lungi i plate, circa 5 mm lime.
9. Fusilli sunt spirale sau tirbuoane. Pot fi lungi sau scurte. Un alt nume pentru aceste paste este
rotini.
10. Gemelli sunt spirale subiri.
11. Cavatelli sunt cochilii canelate.
12. Lasagne sunt foi plate, rectangulare sau ptrate. Lasagnete sunt tiei lai, plai, cu marginile
ncreite; reginete-le sunt similare.
13. Linguine sunt tiei lungi i plai, mai subiri dect fettuccine-le.
14. Lumache au form de cochilie de melc.
15. Macaroni sunt tuburi groase i netede. Pot fi la fel de lungi ca spaghetti, sau scurte, drepte
sau curbate (macaroane cot). Cavatappi sunt macaroane striate n spiral.
16. Orecchiette sunt paste mici, n form de ureche.
17. Papardelle sunt tiei plai, lai de circa 2 cm.
18. Penne sunt tuburi scurte, drepte, tiate n diagonal pentru a avea terminaii ca o pan. Pot fi
striate (penne rigati), sau netede.
19. Radiatori seamn cu nite grtare mici.
20. Rigatoni sunt tuburi scurte, striate, mai groase dect penne.
21. Spaghetti sunt cele mai familiare paste din afara Italiei; au form de fire lungi. Spaghettini
sunt mai subiri.
22. Tagliatelle sunt tiei lungi, plai i lai, ca fettucine-le.
23. Vermicelli sunt o variant mai fin de spaghetti.
24. Ziti sunt tuburi lungi, cam de 50-55 cm, care se rup buci nainte de a se gti. n comer se
gsesc cel mai des ziti cu lungimea de 5 cm. Numele lor vine de la zita care nseamn tnr
fat, sau tnr mireas.
Paste umplute
Pastele umplute pot fi cumprate uscate, dar cele proaspete sunt mai bune gustul i calitatea
pastelor uscate, i n special a umpluturii, pot fi dezamgitoare. Iat doar cteva forme clasice.
Agnolotti sunt pliculee rectangulare, sau n form de semilun, umplute n mod tradiional cu
carne.
Capelletti sunt paste mici, n form de plrie, umplute.
Ravioli sunt pliculee ptrate mari, sau mici, rotunde sau ovale.
Tortelloni sunt pacheele ptrate, mari.
Tortellini sunt mici inele umplute, obinute prin mpturirea cercurilor, sau ptratelor, n
jumtate, urmat de presarea capetelor.
Indicaii despre cum se gtesc corect pastele din gru, att cele proaspete ct i cele uscate
Dei am atins acum cteva luni acest subiect, tratndu-l pe larg, gsesc c o repetare concis a
regulilor ce trebuie respectate ar fi util:
1. Folosii mult ap, clocotind puternic, circa 4 litri la 350-450 g paste. Nu este nimic mai greit
dect s se foloseasc prea puin ap, care s fiarb fr clocot. Doar n cazul pastelor
proaspete, sau a celor umplute, clocotul nu trebuie s fie maxim, ci un pic domolit, ca pastele s
nu se rup (au o structur mai fragil i trebuie protejate la nceputul fierberii).
2. Asezonai apa clocotit cu mult sare, circa 1 1 1/2 linguri de sare pentru 1 litru de ap.
Pastele fierte n ap nesrat nu pot fi asezonate ulterior n mod corect, cci nu absorb sarea.
3. Nu adugai ulei n ap cci acesta doar va face pastele lunecoase i mult mai puin capabile s
absoarb sosul din preparatul final. Exist concepia greit c uleiul mpiedic pastele s se
lipeasc. Lipirea se evit foarte uor amestecnd pastele de cteva ori imediat dup ce au fost
puse n ap. Clocotul viu al apei le va mpiedica s se lipeasc.
4. Dac flacra de la aragazul dvs. nu este ndeajuns de puternic, acoperii oala dup ce ai
adugat pastele, cci astfel apa va fi readus rapid la clocot. Dup aceea se nltur capacul, se
amestec pastele i se continu fierberea fr a le mai acoperi.
5. Ct timp fierb pastele, asigurai-v c totul este pregtit, la ndemn, ca pastele s poate fi
scurse rapid, amestecate cu sos i servite imediat.
6. Dup ce scurgei pastele, nu le splai cu ap rece pentru a stopa gtirea lor. Vei spla doar
amidonul i sarea i vei pierde astfel tot gustul att de delicios. Stoparea gtirii se poate face,
eventual, turnnd o can cu ap rece n oal, nainte de a scurge pastele. Acesta este un truc bun
dac avei nevoie s reinei pastele 1 minut, pn este gata sosul.
7. Cel mai bine este s avei sosul gata preparat nainte ca pastele s fie fierte. Un sos rece se
poate nclzi, un sos prea gros se poate dilua cu puin ap prevenind de la fierberea pastelor;
pastele reci ns se lipesc i i pierd din gust. Este mai bine,deci, ca sosul s atepte pastele i nu
invers.
8. Pastele se amestec cu sosul cel mai bine chiar n tigaia, sau oala, n care acesta a fost gtit,
cci acestea vor absorbi mai bine gustul i aromele. Asigurai-v c tigaia este ndeajuns de mare
ca s cuprind i pastele fierte.
Foarte pe scurt despre smntna
PostedbyRaduPopoviciinDecember5th,2009
Postedin:FeedMeTender
Tags:frisca,smantana,smantanaacrafermentata,smantanadubla,smantanadulce,smantanapentru
gatit
Pentru c reteta mea de ieri a strnit o serie de comentarii despre smntn, n legtur cu ale
crei sortimente exist, ca i n cazul altor produse de altfel, o oarecare confuzie, mi-am zis c ar
fi util s fac unele mici precizri, ocazie de care am profitat i eu ca s-mi fixez mai bine unele
cunotine.

Deci, cum tim cu toii, smntna este un produs lactat obinut din lapte (n special de vac i de
bivoli) prin smntnirea laptelui prins, sau prin extragerea grsimii prin centrifugare. Nu se
comercializeaz aproape niciodat ca smntn proaspt, cci se acrete n mod natural foarte
repede, in circa 3-4 zile, ci ca smntn pasteurizat (nclzit la 100 C, ca s fie inhibat
creterea microbian), sterilizat (nclzit la 115 C timp de 15 minute, ca s mai moar din
microbi) sau UHT (ultra heat treatment, nclzit la 150 C timp de 2 secunde, ceea ce nu d
nicio ans microorganismelor). Englezii numesc acest produs cream, iar francezii crme.
Pn acum, toate bune i frumoase. De aici ncepe nebunia, cci smntna se comercializeaz n
diferite sortimente, dup modul de prelucrare i dup coninutul de grsimi. Avem, deci:
smntn, sau lapte pentru cafea (half cream, sau crme caf) cu coninut de grsimi 10-
15%.
smntn pentru gtit, sau pentru uz gastronomic (cream / single cream, sau crme
lgre), cu 30-35% grsimi; aici, ca s se ncurce lucrurile, trebuie s v spun c mai exist i o
variant cu doar 12-30% grsimi (nu m ntrebai de ce este considerat i aceasta ca fiind pentru
gtit, c nu tiu).
smntn dulce, care este de obicei lichid (whipping cream, sau crme fouetter), cu 30-
40% grsimi, folosit ndeobte pentru a face fric btut. Credei-m, merge bine i la sosuri,
dei este un picule dulceag; trebuie doar s o asezonai cum trebuie.
smntn dubl (double cream sau crme double), care poate fi dulce sau maturat, foarte
consistent, cu peste 40% coninut de grsimi.
Cam pe aici s-ar ncadra i o smntn englezeasc, numit clotted cream, care are minim 55%
grsimi i este obinut prin fierbere i evaporare, avnd de aceea aspectul unei creme grunjoase
i o culoare glbuie. n romn nu avem un produs similar i nici un termen care s o
denumeasc.
smntn maturat (crme frache n ambele limbi) care nu este deloc proaspt, ci obinut
prin pasteurizare i maturare, cu adaus de acid lactic. Are consistena unei creme cu gust uor
acidulat i se utilizeaz n special la gtit (creme sosuri, supe) cci nu se taie la fierbere, ca i la
prepararea de creme de smntn cu diverse verdeuri i condimente.
smntn acr fermentat (soured cream sau crme aigre) cu maxim 30% grsimi,
obinut prin fermentaie bacterian natural.
n mod normal, smntna nu trebuie s conin ngrotori, gelifiani i alte astfel de rahaturi.
Componentele standard coninute n smntn sunt: ap (45-68%), grsimi (25-60%), proteine
(1,62,5%) si lactoz (2,4-3,5%). Sau aa ar trebui s fie
Bun, cam astea ar fi variantele cele mai importante. Mrturisesc c nu am vzut n
supermarketuri nici smntn dubl i nici acr; ce-i drept, nici nu le-am cutat cu dinadinsul,
dar cred c mi-ar fi srit n ochi, aa cum mi-au srit i cele cu 32%, cele pentru gtit i pentru
fric.
De acum ncolo, trebuie s privim smntna cu ali ochi, cci dac folosim o varietate sau alta
are, zu, mare importan.
Cmara mea cu provizii
PostedbyRaduPopoviciinNovember19th,2009
Postedin:FeedMeTender
Tags:alimente,bucatarie,camara,condimente,ingrediente,provizii
Am povestit de multe ori cum m ntorc de fiecare dat din strintate cu cte o valiz plin de
ingrediente adunate din toate colurile lumii. Nu mai menionez faptul c adun orice ingredient
nou peste care dau prin supermarketuri, magazine etnice, magazine naturiste, magazine online,
piee etc.

Sunt un mare norocos, cci partenera mea de via m susine, m ncurajeaz i m ajut enorm;
nu numai c nu se arat deranjat de aceast manie/obsesie a mea, dar mi i semnaleaz de
multe ori alimentele i ustensilele care i se par interesante. Se dovedete ndeajuns de
aventuroas ca s guste, fr s crcneasc, tot ceea ce gtesc i s m ajute cu observaii i
sfaturi. Toate acestea le face cu mare dragoste i discreie. Multe dintre materialele scrise n acest
blog nu ar fi existat fr ea i nu-i voi putea niciodat mulumi ndeajuns. Mai sunt norocos i
pentru faptul c din profesia mea, din traduceri i din buctreal mi ies destui bani ca s-mi
pot permite mici fantezii culinare. Muli nu au acest noroc, iar acesta este unul dintre motivele
pentru care mprtesc cu plcere ceea ce aflu experimentnd de unul singur.
Revenind la cmara mea, trebuie s mrturisesc c nu sunt o persoan foarte ordonat. Sticluele,
borcnaele, punguliele, cutiuele cu ingrediente se adun, iar eu le tot nfig n cmar,
ncercnd, ce-i drept, s in o oarecare ordine i logic n aezare, dar fr mari anse de reuit,
cci cumpr multe, prea multe, i aa ingredientele sfresc puse unele sub altele, unele n spatele
celorlalte etc. Cum nu le pot vedea pe toate, de multe dintre ele uit i nu rareori am cumprat
produse pe care le aveam deja, i la fel de des am aruncat ambalaje intacte, cu produse uitate prin
cte un cotlot i expirate ntre timp.

Ei bine, am fcut zilele trecute (n week-end) ordine i curenie la snge. Rafturi splate,
ingrediente triate, grupate, etichetate, listate etc. Cmrua mea cu ingrediente are 5 rafturi, dintre
care cel mai mare este ocupat cu zeci de farfurii, de diverse forme i culori, pe care le folosesc
atunci cnd fotografiez ceea ce gtesc. Rmn deci 4 rafturi ocupate de ingrediente.
Cnd am fcut ordine, le-am ntins pe mas, pe podea, pe scri etc. Nu am o buctrie foarte
mare, dar nici foarte mic (are vreo 9 mp), dar se umpluse cu tot felul de recipiente. Am avut
inspiraia s fac rapid o fotografie cu ingredientele, deja triate, de pe 2 dintre rafturi. nmulii cu
4, cci mai aveam 2 rafturi pline ochi, plus un frigider mare burduit i mai adugai vreo 200 de
pungue, borcnae i cutiue cu condimente, care ocup 2 rafturi n alt dulap. Vei avea astfel o
vag idee despre cte ingrediente folosesc, sau ncerc s folosesc.
Nu facei ca mine. Cumprai mai puin i folosii ct mai repede. Nu este nevoie s precizez c
acesta este modul n care ncerc i eu s procedez, doar c nu-mi iese deloc
Caviarul, o bijuterie culinar - partea 1
PostedbyRaduPopoviciinNovember3rd,2009
Postedin:FeedMeTender,IstorieCulinara
Tags:caviar,icre,lumpfish,pastrav,somon,sturioni
Termenul caviar denumete icrele, curate de esuturile grase i membrane, uor srate cu sare
ne-iodizat. Este o metod veche de conservare, folosit pe scar larg i astzi.
Nu toate icrele sunt considerate caviar. Cea mai strict definiie a termenului se refer doar la
icrele de sturioni. Acetia sunt peti de ap srat, al cror areal se afl n Marea Neagr i Marea
Caspic, ntre Europa i Asia, dar i pe coastele Pacificului de nord-est i Atlanticului de sud.
Sturionii triesc i 100 de ani i pot atinge 1500 kg, dar cei mai muli cntresc doar 30 kg.
Carnea lor, ca i icrele, este delicioas.

ntr-o abordare mai larg, caviar sunt numite i icrele altor varieti de peti, cum sunt somonul,
petele lantern i tonul.

Scurt istorie a caviarului
Sturionii, care au aprut pe Pmnt acum 250 de milioane de ani, au fcut parte din dieta
oamenilor din timpuri imemoriale. Popularitatea caviarului nu este deci un lucru nou. Referinele
despre el, n literatur i art, se cunosc nc din anul 2400 .H.: se descrie faptul c egiptenii i
fenicienii nvaser sa-l sreze, ca rezerv pentru perioadele de rzboi i foamete.
Basoreliefurile de la Necropolis, lng piramida Sakkara, arat pescari prinznd petii i
recoltndu-le icrele.
Dup Aristotel, nici vechilor greci nu le era strin caviarul.
Unii susin c termenul caviar provine din turcescul khavyar, nregistrat prima oar n scris n
anul 1240, n cronicile despre Batu Han (nepot al lui Genghiz Han). n Europa, prima nregistrare
a termenului s-a fcut n 1591, n Anglia.
Alii cred c termenul provine din cuvntul persan chav-jar, care se traduce aproximativ prin
bucele de putere, cci persanii considerau caviarul ca fiind un remediu, pentru o multitudine
de boli, care d putere i for
Dei nu excela n domeniul culinar, societatea englez medieval socotea caviarul o delicates.
Regele Edward al II-lea a decretat c sturionul este un pete regal, iar toate capturile fcute n
Anglia aparineau trezoreriei regale i trebuie predate regelui, sau mputerniciilor si. Nu a fost
singurul suveran care a pretins drepturi asupra sturionilor. n Rusia, Ungaria, China, Danemarca
i Frana pescarii trebuiau s ofere capturile lor suveranului, contra unei recompense fixe.
Caviarul a devenit popular n Frana pe la 1553, conform crii Faits et dits Heroiques du Grand
Pantagruel, a lui Rabelais. Totui, cei mai mari consumatori de caviar erau arii rui. Se spune
c Nicolae al II-lea primea anual, de la supuii si pescari, cte 11 tone din cel mai bun caviar.
Odinioar rezervat doar capetelor ncoronate, n America secolulul XIX caviarul era servit n
berrii, cci gustul srat ncuraja consumul de bere. n acea vreme sturionii existau din abunden
n apele americane, oferind o resurs pe care Henry Schacht, un emigrant german, a nceput s o
exporte n Europa pentru incredibilul pre de circa 2 dolari kilogramul. Ali antreprenori l-au
urmat, iar la sfritul secolului SUA erau cel mai mare exportator mondial, producnd circa
75.000 de tone anual.
n timpul acestui boom al caviarului cea mai mare parte a ncrcturii trimis spre Europa se
rentorcea n SUA etichetat Caviar rusesc, socotit mult mai bun i, prin urmare, mult mai
scump. n 1900, n statul Pennsylvania, rapoartele indic faptul c 90% din caviarul rusesc
comercializat n SUA i Europa provenea, de fapt, din SUA.

Ca rezultat al pescuitului intensiv sturionii din SUA au fost adui n pragul extinciei. Dispariia
lor a determinat o urcare brusc a preului, iar caviarul etichetat crept Caviar rusesc a nceput
s provin, ntr-adevr, din Rusia. Pe la 1960 preurile au urcat att de mult nct n SUA au
nceput s fie cutate noi surse de caviar, de provenien local.
Romanoff Caviar Company (nfiinat n 1859) s-a orientat ctre icrele roii de somon i pete
lantern, iar mai trziu, n 1982, ctre peti de ap dulce, ca pstrvul argintiu.
Caviarul, o bijuterie culinar - partea 2
PostedbyRaduPopoviciinNovember5th,2009
Postedin:FeedMeTender,IstorieCulinara
Tags:beluga,caviar,icre,lumpfish,osetra,pastravi,pestelanterna,sevruga,somoni,sterlet,sturioni,
tarama
Cum se identific adevratul caviar
De unde tim astzi c ni se ofer caviar rusesc, sau unul provenit de la ali peti dect sturionii?
Specificaiile internaionale sunt foarte stricte. Doar icrele de sturion pot purta eticheta simpl, de
caviar, fr a mai meniona i alte specificaii. Icrele celorlali peti pot include termenul caviar,
dar se menioneaz i petele de la care provine.
Bineneles, trebuie s fii familiarizai cu toate varietile de caviar pentru a cumpra n deplin
cunotin de cauz, cci gustul lor poate fi destul de diferit.

Varieti de caviar
Denumirea de caviar proaspt este nepotrivit, cci icrele sunt srate timp de 1-4 sptmni, sau
chiar mai mult. Icrele proaspete de sturion nu au practic gust, srarea fiind procedeul care le
scoate la iveal calitile organo-leptice i, de asemenea, le conserv.
Sterlet: icre de sturion. Oule sunt mici i aurii i odinioar erau considerate ca fiind cea mai
bun varietate de caviar, rezervat doar capetelor ncoronate. Era iubit n special de arul
Nicolae al II-lea. Aceast varietate este practic disprut, aa c apare extrem de rar pe pia.
Beluga: icre de sturion. Caviarul este moale, strlucitor i curat, cu ou mari, de dimensiunea
boabelor de mazre. Culoarea variaz de la gri-argintiu pn la negru, iar gustul este cremos,
amintind de cel al untului. Boabele de caviar au o pat vizibil, nchis la culoare, denumit
ochi, acesta fiind de fapt oul propriu-zis. Gelul nconjurtor este sacul oului. La ora actual,
beluga este considerat varietatea cea mai bun i mai scump de pe pia..
Osetra: icre de sturion. Boabele sunt de culoare gri-maronie, cu gust uor de nuc. Este
considerat a doua calitae de caviar, imediat dup beluga.
Sevruga: icre de sturion. Boabele sunt mai mici dect la osetra, au culoare gri, gust mai puternic
i mai srat. Dei saramura are coninut identic de sare, boabele se sevruga fiind mai mici absorb
mai mult sare, de aici provenind i diferena de gust.

Caviar de pete lantern (Lumpfish caviar): icre de pete lantern. Oule sunt mici, de obicei
colorate n negru sau rou. Este o varietate disponibil i ieftin.

Caviar american: icre de Polyodon spathula, o rud ndeprta a sturionilor. Icrele sunt de
dimensiune medie, de culoare gri, i au un uor iz de ml.

Caviar rou: icre de somon. Oule sunt de dimensiune medie, de culoare portocalie sau roie, i
folosite ca substitut pentru icrele de sturion, mult mai scumpe.
Tarama: icre de crap. Sunt de culoare portocalie i se vnd, cel mai adesea, afumate.

Caviar de pstrv: icre de ptrv-curcubeu, sau argintiu. Cele de pstrv curcubeu au culoare
portocalie i sunt mai mici dect cele de somon. Gustul este srat i cam lipsit de arom. Cele
provenite de la pstrvul argintiu sunt mici, de culoare galben, fr personalitae puternic, ceea
ce le face destul de versatile.
Caviarul, o bijuterie culinar - partea 3
PostedbyRaduPopoviciinNovember8th,2009
Postedin:FeedMeTender,IstorieCulinara
Tags:caviar,icrenegre
Terminologie legat de caviar
Malossol: acest termen nseamn sare puin, ceea ce indica faptul c icrele au fost ndeajuns
de bune ca s fie procesate cu o cantitate mic de sare, cel mai adesea sub 5%. Muli experi sunt
de acord c un caviar este cu att mai bun cu ct conine mai puin sare; o cantitate redus de
sare l face mai perisabil i, de aceea, mai scump.

Pasteurized: ca msur de precauie icrele sunt pariel gtite, aa c au o via mai lung.
Pasteurizarea cauzeaz o schimbare n textur, fcndu-le un pic mai tari. Unele tipuri de caviar
pasteurizat pot avea nevoie de refrigerare. Verificai eticheta.
Pressed: similar cu payusnaya i pajusnaya. Nu toate oule trec intacte prin procesul de
curare. Rezultatul este un caviar spart, care este tratat special, srat i apoi presat. Este adesea o
combinaie de cteva tipuri de icre i are o consisten asemntoare cu cea a unui gem. Dei nu
se poate compara cu caviarul de bun calitate, este o soluie viabil pentru multe reete, cci are
un gust intens de caviar. Este adesea preferat de buctari ca s dea gust de caviar reetelor mai
ieftine.
Alegere i pstrare
Caviarul proaspt trebuie pstrat la o temperatur n jur de 0C i rezist 1-4 sptmni, funcie
de ct era de proaspt n momentul achiziiei. Are un coninut mare de uleiuri care l mpiedic s
se congeleze la aceast temperatur.
Congelarea caviarului este adesea recomandat de comerciani. Dac alegei s congelai
produsul
riscai ca oule s se sparg i s avei, n final, un produs amintind de caviarul pressed, mult
mai ieftin dect ceea ce ai achiziionat. Odat ce borcanul cu caviar a fost deschis trebuie
consumat n maxim 2 zile.
Caviarul pasteurizat poate necesita i el refrigerare; citii cu atenie eticheta pentru instruciuni.
Indiferent de situaie trebuie pstrat la rece, unde rezist maxim 2 luni. Dup deschiderea
borcanului acoperii strns cu film alimentar, ca icrele s nu fie expuse la aer, i consumai-l n
maxim 1 sptmn.
Utilizri culinare
Caviarul de bun calitate se servete singur, preferabil n castronele ne-metalice, aezate n
castroane mai mari, pe un pat de ghea. Bolurile de argint, sau alt metal, se oxideaz i vor
altera gustul caviarului. Alegei vase din sticl, os, carapace de estoas, lemn, plastic sau aur.

Caviarul de calitate se servete cu toast, sau pine prjit. Dei puritii nu sunt de acord,
pretinznd c orice alt aliment modific gustul caviarului, se mai servete cu acompaniamente
care includ feliue de lmie, smntn, crme frache, oua fierte tari (cu albuul i glbenuul
tocate separat) i ceap tocat. Caviarul de calitate mai slab chiar i poate mbunti gustul
datorit acestor adausuri. Puritii recomand servirea caviarului doar cu vodc rece, dei muli
prefer s-l alture ampaniei.
Preul caviarului este exorbitant, aa c ideal este s v limitai la circa 2 lingurie cu vrf.
Reetele pe baz de caviar nu trebuie s acopere gustul acestuia, altfel banii dai pe caviar sunt
bani aruncai pe fereastr.
Se poate folosi past de caviar, dac vrei doar s dai un pic de gust reetei. Se utilizeaz la fel
cu pasta de anoa.
Caviarul merge bine cu ou, brnz cremoas, blinii, supe crem reci i alte alimente relativ fade,
care beneficiaz de pe urma gustului su puternic. Suntei limitai doar de imaginaie i de preul
de cost.
Caviarul i sntatea
Pentru cei ngrijorai de colesterol i sodiu, caviarul trebuie s fie privit ca un rsf rar, cci
puncteaz bine de tot la ambele capitole. Pe de alt parte, conine cantiti mari de vitamine A i
D, ca i acizi grai omega-3.
Caviarul este privit i ca un remediu al mahmurelii, datorit coninutului ridicat de acetilcolin,
care cptuete stomacul i mrete tolerana la alcool.
Arginina, un dilatator vascular prezent n caviar, mrete afluxul de snge, ceea ce d caviarului
renume de afrodisiac.
n mod surprinztor, liniile aeriene achiziioneaz cam jumtate din producia mondial de
caviar, pentru a-l servi pasagerilor VIP.
Salata aliment, somnifer sau stimulent?
PostedbyRaduPopoviciinNovember1st,2009
Postedin:FeedMeTender
Tags:frisee,laptuca,lollobianco,lollorosso,salata,salatasalbatica,varzachinezeasca
Predecesoarea salatei verzi din timpurile noastre, salata salbatica, poate fi intalnita pe campiile
sau in padurile din toata Europa si din zonele temperate din Asia. Salata salbatica este acum
raspandita pe tot globul, dar originile si le trage din Asia trans-caucaziana (Iran si Turkmenistan).

Toate varietatile de salata contin lactucarium, un lichid laptos cu proprietati analgezice si
sedative care induce o senzatie usoara de euforie. Datorita acestei ambivalente contradictorii,
parerile au fost impartite, unii considerand salata somnifer, altii stimulant.
Lactucariumul este asemanator cu opiumul; lichidul poate fi transformat intr-un gel consistent
care este fumat, intocmai ca acesta.
Lactuca virosa este varietatea de salata cu continutul cel mai ridicat de lactucarium. Ea mai este
denumita si salata de opium si era folosita de vechii egipteni ca drog.
Istoric
Se crede ca salata a fost prima data cultivata in Egipt, acum 6000 de ani. Folosita ca aliment, dar
si ca ingredient hipnotic sau provocator de somn, salata era legata de vechii egipteni si de
virilitate. Consumarea aceastei plante duce, se credea pe atunci, la cresterea potentei.
Este sigur ca civilizatiile antice au vazut in aceasta planta atat un stimul al apetitului, cat si al
somnului. In Grecia antica, aceste doua proprietati ale salatei au dus la confuzia asupra
momentului cand era recomandabil sa fie mancata: la inceputul, sau la sfarsitul mesei? Pe atunci,
obiceiul de a manca salata dupa masa era mai popular decat cel de a o manca inainte. Insemnarile
lui Herodot ne spun ca salata verde era servita la masa regilor persani in secolul 6 i.H. In secolele
5 si 4 i.H., alti scriitori greci o descriau si ii elogiau in poeziile lor, atat proprietatile narcotice
misterioase, cat si cele medicinale. Galen renumit medic din Pergam recomanda consumerea
salatei pentru a beneficia de un somn odihnitor si de o minte clara. Cu un secol mai devreme
insa, Rufus din Efes declara exact contrariul, spunand ca salata slabeste memoria si tulbura
gandurile.
Unele relicve si documente atesta si o conotatie sacra acestei legume verzi. Seminte
necarbonizate au fost recuperate dintr-un sanctuar din Samos, inchinat Herei. De asemenea,
mitologia povesteste cum Afrodita a intins trupul neinsufletit al lui Adonis pe un pat de salata,
ilustrare care a dus la asocierea legumei cu mancarea pentru morti, la unele culturi care au pastrat
ramasite din vechile credinte.
Imparatul roman, Caesar Augustus, credea ca salata este responsabila de recuperarea sa
remarcabila dintr-o boala periculoasa si, in consecinta, a ridicat o statuie pentru a lauda
proprietatile ei. Din pacate, aceasta statuie nu a supravietuit pana in zilele noastre si doar in
cronici se gasesc urme ale efemerei sale existente.
Imparatul Domitian servea salata verde la inceputul dineurilor importante, in speranta de a-si
adormi oaspetii; era vorba, in general, despre diplomati straini a caror minte devenea mai putin
agera in timpul negocierilor, sau despre adversari politici care puteau fi convinsi mai usor. Spre
sfarsitul domniei sale, care incepuse moderat, Domitian a dat dovada de un caracter imprevizibil,
cu accepte de paranoia si de cruzime materializate in executarea sau torturarea unor senatori. Se
pare ca Domitian s-a schimbat dupa ce i se ghicise in stele ca va muri in timpul mesei, asa ca, la
ospete, era intotdeauna nelinistit si banuitor.
Columb a adus salata in America, prima cultura fiind pe insula Isabela (acum numita insula
Crooked), din Bahamas, in 1494. In curand salata s-a raspandit, devenind populara in Haiti si
apoi in toata zona Caraibelor. Nu se stie cand a fost introdusa pentru prima oara in America de
Sud, dar faptul s-a petrecut, fara indoiala, la scurt timp dupa descoperirea continentului.
Tipuri de salate
Exista numeroase varietati si hibrizi de salata. Cele mai importante (din punct de vedere
comercial si nutritional) varietati sunt 7cele enumerate mai jos.

Boston (Bibbs) formeaza capatani afanate, cu frunze care au o textura neteda, ca a untului. Acest
tip de salata mai este denumit Butterhead (capatana de unt) si este popular mai ales in Europa.

Salata chinezeasca are o forma lunguiata, frunzele nu se aduna pentru a forma capatani si au un
gust puternic, usor amarui. Este potrivita la prepararea mancarurilor preparate prin metoda stir-
fry si a tocanelor. Aceasta salata este de doua feluri: cea care se cultiva pentru tulpini (you-mai-
cai) si cea care se cultiva pentru frunze (sheng-cai).

Salata Iceberg formeaza buchete stranse si dense, asemanatoare verzei. Din punct de vedere al
gustului, este un tip de salata fara gust, apreciat in special pentru textura crocanta. Numele de
iceberg vine de la modul in care a fost adusa aceasta salata in USA, in 1920, in vagoane de tren
imbracate in gheata.

Salata romana (Romaine), cunoscuta si sub numele de Cos, are frunzele lungi si crocante, cu un
gust putin amarui. Este foarte rezistenta, pastrandu-se in conditii bune pana la 10 zile. Formeaza
o capatana inalta, compacta.Tolereaza caldura si, evident, a fost dezvoltata intr-un climat cald.
Insemnarile stravechi si numele sau indica a fi originara din Italia. Numele de Cos provine atat
de la insula greceasca cu acelasi nume, Kos, acolo unde cultivarea ei a fost consemnata prima
oara, cat si de la cuvantul arab cos care denumeste salata. Si-a croit calea spre Europa prin
inima imperiului roman, de unde se explica si numele Romana (in italiana lattuga romana, iar
in franceza laitue romaine).

Salata frisee are frunze mari si foarte dantelate, de obicei de culoare verde, desi exista si varietati
ale caror frunze sunt tivite cu rosu. Gustul este usor piperat, cu accente de nuca, functie de
varietate.

Salata crocanta de vara (Batavian) formeaza capatani moderat de dense, cu o textura crocanta.
Frunzele sunt mari, varstate cu pete de rosu, sau purpuriu, formand tranzitii de culoare deosebit
de decorative.

Salatele Lollo Rosso si Lollo Bianco sunt varietati cu frunze lungi si fragile, de culoare verde,
sau cu varfurile colorate in rosu, sau purpuriu. Sunt foarte fragede si gustoase.
Sfaturi utile
Evitati salatele care au frunzele subtiri, ofilite sau cu varfurile maro. O salata sanatoasa are culori
intense, iar frunzele trebuie sa fie ferme. Cel mai bun mijlos de depozitare este in sertarul de
legume al frigiderului, ambalata in pungi de plastic cu aerisire.
Intre frunzele de salata se gaseste de obicei destul de multa murdarie. Separati frunzele si apoi
spalati-le bine inainte de a le folosi. Manunchiurile mici se introduc intr-un bol cu apa, apoi se
clatesc.
In general, cu cat frunzele salatei sunt mai amarui, cu atat gustul salatei asortate va fi mai
puternic. Incercati sa adaugati musta, sau un sos de usturoi, peste frunze de salata amarui. In
prepararea unei salate gustoase, se mai folosesc otet si ulei de masline, sau iaurt cu continut
scazut de grasimi, sau lapte.
Herbes de Provence - aromele unei bucatarii
exceptionale
PostedbyRaduPopoviciinOctober11th,2009
Postedin:Culinaria,FeedMeTender,ReteteFranceze
Tags:amestecdecondimente,busuioc,cimbru,condimente,fenicul,herbesdeProvence,levantica,
oregano,rozmarin,salvie
Bucataria provensala foloseste in mod traditional numeroase verdeturi aromate, adesea numite
generic, in mod colectiv, verdeturi sau ierburi de Provence. In bucatariile provensale se foloseau,
alaturate in diverse combinatii, mai multe tipuri de cimbru, oregano, salvie, busuioc, fenicul etc.


Alte amestecuri de condimente discutate in acest blog au ca data de nastere perioade mult mai
indepartate: amestecul 5 arome se cunoaste inca din antichitate, garam masala si ras-el-hanout
din Evul Mediu iar curry, mai tinerel, are, poate, un secol vechime in universul gastronomic.
Herbes de Provence este, pe langa acestea, incredibil de tanar.
Abia in anii 70 unii producatori au scos pe piata un amestec de verdeturi aromate, cat de cat
standardizat, numit Herbes de Provence, care a cuprins, in mod echilibrat, aromele principale
ale bucatariei provensale. Este un amestec de verdeturi uscate, componentele sale si proportiile
dintre ele variind functie de producator. Cel mai adesea insa cimbrului i se datoreaza aroma
predominanta.
Amestecul este folosit la aromarea alimentelor preparate pe gratar, cum sunt pestele si carnea
rosie, ca si in tocanele cu carne si legume. Mixtura este destul de versatila: se poate adauga in
mancare la inceputul, sau pe parcursul, tratamentului termic, sau chiar este amestecata cu uleiul
de gatit inainte de tratamentul termic, astfel ca aromele sale sa infuzeze uleiul. Rareori este
adaugat in faza ultima de asezonare, dupa ce tratamentul termic a incetat. Se comercializeaza cel
mai adesea in saculeti sau pungute, de dimensiuni mai mari decat in cazul celorlalte verdeturi
aromate, iar pretul sau este relativ scazut. In afara Frantei este folosit in multe alte bucatarii
influentate de cea franceza, cum este bucataria creola, antileza, haitiana. Daca oricum bucataria
noastra isi trage principalele radacini tot din cea franceza, de ce sa nu-l adoptam cu mai multe
incredere? Toate ingredientele componente se gasesc si pe piata noastra, ca si amestecul gata
preparat industrial. Eu prefer totusi, atunci cand se poate, lucrurile preparate de mana mea.
Ingrediente:
7 1/2 lingurite de oregano, uscat si pisat
7 1/2 lingurite de cimbru, uscat si pisat
6 lingurite de cimbru de gradina, uscat si pisat
6 lingurite de flori de levantica, uscate si sfaramate
1 lingurita de busuioc, uscat si pisat
1 lingurita de salvie, uscata si pisata
1 lingurita de rozmarin, uscat si pisat
Instructiuni:
Se amesteca verdeturile si se pastreaza intr-un container inchis ermetic, la adapost de lumina,
caldura si umezeala.
Sfaturi:
Pe piata romaneasca de condimente nu se prea face diferenta intre cimbrul de gradina si cel de
cultura. Exista confuzii care se perpetueaza in loc sa se clarifice, asa ca puteti gasi ambele
produse etichetate ca cimbru. Sunt si destul de asemanatoare ca gust si aroma, asa ca sfatul
meu este sa nu va complicati prea mult incercand sa gasiti ambele varietati de cimbru. Folositi,
pur si simplu, 13 1/2 lingurite (adica 4 1/3 linguri) din ce varianta de cimbru aveti la indemana.
Oprirea pe nelesul tuturor
PostedbyRaduPopoviciinOctober8th,2009
Postedin:FeedMeTender
Tags:ceapa,fistic,migdale,oase,oparire,rosii
Procedura este potrivit n special pentru carne, legume i fructe. Alimentele sunt imersate n ap
clocotit i scoase dup un timp scurt, ca s fie plonjate n ap rece ca gheaa (adesea, chiar un
amestec de apa rece i ghea), sau cltite sub jet de ap rece, pentru ca procesul de gtire s fie
stopat.


Prin oprire se pot decoji mai uor o serie de legume i fructe (roii, ceap, prune, piersici,
migdale, fistic). Acest procedeu mbuntete gustul anumitor ingrediente, ca broccoli, elibernd
acizii amrui depozitai n aliment.
Tot prin oprire se pot trata carnea i oasele, operaiunea avnd rol de dezinfectant i de a uura
spumarea, n cazul unei fierberi ulterioare.
Prin oprire se mbuntete i culoarea ingredientelor, mai ales culoarea verde, cci se
elibereaz gazele din celulele alimentelor, gaze ce ar fi alterat n timpul gtitului culoarea dat de
clorofil. Oprirea fcndu-se foarte rapid, clorofila nu este expus la temperaturi mari suficient
timp ca s fie distrus.
Temperatura slbete i structura intern a legumelor, fcndu-le mai fragede dect n stare
proaspt.
Acest procedeu neutralizeaz bacteriile i enzimele prezente n alimente, ntrziind alterarea lor.
Adesea, oprirea este o etapa pregtitoare pentru rcirea, sau refrigerarea ingredientelor.
n Asia, de exemplu, unde excrementele se folosesc adesea ca ngrmnt, oprirea este o
operaie de baz n prepararea vegetalelor. Din timpuri strvechi, chinezii, de pilda, nu consum
nimic crud, ci doar dup oprire, sau dup un gtit mai ndelungat.
Varza de Bruxelles o necunoscuta?
PostedbyRaduPopoviciinOctober5th,2009
Postedin:FeedMeTender
Tags:legume,varzadeBruxelles

Varza de Bruxelles (Brassica oleraceae) este inrudita cu varza salbatica si este cultivata pentru
dimensiunile mici (in general intre 2,5 4 cm diametru), ceea ce o face sa semene cu niste verze
in miniatura. Numele ii este dat de locul de provenienta, si nu datorita faptului ca ar fi populara
in Bruxelles.

Scurt istoric
Varza de Bruxelles si-a castigat, incepand cu secolul al XVI-lea, o mare popularitate in sudul
Tarilor de Jos, de unde s-a raspandit in toata Europa si apoi in Lumea Noua. Se culege manual si
este socotita in multe tari ca fiind o leguma de iarna. Se prepara cel mai adesea fiarta, prajita sau
in supe.
Contine mari cantitati de vitamina A si C, acid folic si fibre. Mai mult, se presupune ca
protejeaza impotriva cancerului la colon, datorita continutului de sinigrina.
Varza de Bruxelles trebuie gatita cu mare atentie; gatita mai mult decat trebuie elibereaza
compusi de sulf cu un miros distinct, foarte neplacut. Daca este gatita in mod corect, are un gust
delicat. Multi considera ca cel mai bun gust al sau este obtinut doar in lunile ianuarie si februarie,
dupa ce planta a fost expusa o perioada la frig.
Varza de Bruxelles este numita dupa capitala Belgiei unde se crede ca a fost cultivata pentru
prima oara. Originea ei este incerta, dar primele date despre existenta sa provin dein sec. XVI.
Este una dintre putinele legume originare din nordul Europei.
A fost introdusa in Anglia si Franta abia in secolul XIX de unde a ajuns in Lumea Noua prin
intermediul colonistilor. Thomas Jefferson este cel creditat a fi introdus varza de Bruxelles pe
teritoriul american. El ar fi adus planta in 1821, de la Paris.
Varza de Bruxelles seamana perfect cu o varza in miniatura; desi gustul e similar, textura sa este
mai densa iar aroma mai blanda.
Cand se cumpara, se aleg verzele compacte, de culoare verde aprins. Varza de Bruxelles
proaspata se vinde racita, la temperatura camerei frunzele ei ingalbenindu-se rapid. Frunzele
galbene si vestede sunt semn de batranete sau de manipulare gresita. Verzele vechi au un miros
puternic de varza. Se ales verze de dimsnsiuni cat mai uniforme, care se gatesc la fel de repede.
Evitati verzele moi sau pufoase.
Verzele de Bruxelles nu se curata si nu se spala inainte de a fi stocate; doar frunzele galbene sau
lovite pot fi indepartate. Daca atunci cand le-ati cumparat verzele erau ambalate in folie,
indepartati folia, examinati-le si indepartati orice parte ce pare deteriorata, se reacopera cu folie
si se tine in frigider. Daca verzele nu sunt proaspete, mai bine nu le cumparati. Verzele proaspete
rezista la rece 3-4 zile.
Preparare
Metoda cea mai uzitata pentru a prepara varza de Bruxelles este sa se taie intai baza, impreuna cu
ramasitele de tulpina, apoi se se decojeasca foile de la suprafata care sunt pe cale sa se desprinda
dupa aceasta operatie. Pe baza se aplica doua taieturi, in crucis, ca sa se patrunda mai repede.
Pentru a le fierbe, se foloseste o cana de apa pentru fiecare cana de verze de Bruxelles. Se da apa
rapid in clocot, intr-o oala mare, se adauga verzele, se da din nou rapid apa in clocot, se acopera
oala si se fierb pana ce devin fragede, dupa care se scurg.
La microunde, pentru 250g de varza, se adauga 1/4 cana apa, se pun ambele intr-un vas de sticla
sau plastic, se acopera vasul si se gatesc intre 4 si 8 minute, functie de marimea verzelor.
In aburi, verzele de Bruxelles se gatesc usor, intr-o cantitate mica de apa. Aceasta metoda evita
pierderea substantelor nutritive prin dizolvare in apa, ca si eliberarea de mirosuri neplacute in
cazul in care leguma este gatita mai mult decat trebuie. Ele se asaza in sita de deasupra apei
clocotite, se lasa 1-2 minute, dupa care se ridica capacul steamerului ca sa se disperseze mirosul
de sulf, se acopera din nou si se gateste alte 6-12 minute. Se incearca din cand in cand cu
furculita daca sunt facute. Sunt gata cand sunt fragede.
Varza de Bruxelles se poate consuma si cruda, mai ales daca a fost depozitata in prealabil, la
rece, 1-2 zile. De obicei se oparesc rapid, se scurg si se pun in apa rece, ca sa se racoreasca, dupa
care se scurg din nou.
Pe scurt despre leguminoase - partea 1: FASOLEA
PostedbyRaduPopoviciinAugust24th,2009
Postedin:FeedMeTender
Tags:aduki,borlotti,fasole,fasolecannellini,fasolelata,fasoleochinegri,fasolepitica,fasoleuntoasa,
fava,flageolet,haricot,leguminoase,soia
Voi descrie doar cteva dintre leguminoase, i anume cele care se consum sub form de psti
proaspete, sau de boabe uscate. Ele formeaz o familie extrem de important, din care fac parte
alimente eseniale ca fasole, nut, bob, linte i mazre.
Toate aceste boabe au coninut mic de grsimi, dar mare de fibre, cea ce le face extrem de
importante n dieta modern. De asemenea, completeaz cu vitamine, minerale i proteine dieta
vegetarienilor i veganilor.
Cum pe pia au nceput s apar, n form uscat sau conservat, tot mai multe varieti din
aceste boabe, m-am gndit c un ghid succint ne-ar putea fi folositor tuturor.

De ce sunt importante leguminoasele?
Aproape toate au un coninut perfect echilibrat de carbohidrai cu amidon i proteine aproape
50% din aportul lor de calorii provine din carbohidrai, care sunt aproape n totalitate din grupul
celor cu amidon sau celor compleci (nu din cel al zaharurilor) i 20-30% din proteine.
- Sunt o surs important de proteine pentru cei care vor s renune la o parte din alimentele de
provenien animal: vegetarieni i vegani. Proteinele furnizate de majoritatea boabelor nu conin
toi cei 8 amino-acizi eseniali fasolea soia este singura excepie dar valoarea lor nutritiv
poate fi uor mrit consumndu-le alturi de paste, orez sau alte cereale, sau mpreun cu mici
cantiti de carne slab, toate acestea coninnd amino-acizii lips.
- Cele mai multe dintre leguminoase, sunt excelente surse de fibre, att solubile ct i insolubile.
Fibrele solubile micoreaz nivelul colesterolului din snge, cele insolubile sunt importante
pentru sntatea digestiei; ele ajut la prevenirea cancerului de colon i a bolilor digestive.
- Au n general un coninut mic de grsimi i, dintre acestea, doar o mic parte sunt saturate;
restul sunt sub forma acizilor grai eseniali, omega-3 i omega-6, benefici pentru sntate.
- Multe dintre aceste boabe sunt surse bune de vitamine B, inclusiv folai, i de vitamina E. Sunt
de asemenea surse bune de fier, zinc i magneziu, toate acestea fiind deficitare in dieta modern,
de tip fast-food, ca i n dietele vegetarian i vegan din care carnea n mod normal principala
surs este exclus. Pentru a facilita absorbia acestor minerale, ncercai s mncai boabele
mpreun cu alte alimente bogate n vitamin C, cum ar fi legume proaspete, cartofi sau fructe.
Multe tipuri de boabe conin i cantiti de calciu.
Fasolea
Exist n lume sute de varieti diferite de fasole uscat. V prezint foarte succint doar o selecie
a acelor tipuri pe care este mai probabil s le ntlnii pe piaa noastr, sau n magazinele cu
alimente exotice.

Fasole Aduki este o fasole cu boabe foarte mici, rotunjoare, de culoare brun, cu un gust uor
dulceag. Popular n Japonia i n Orientul ndeprtat, este folosit la prepararea unei mari
varieti de feluri de mncare, att dulce ct i condimentat. Fasolea Aduki este mai bogat n
proteine dect multe alte boabe.

Fasole neagr (chinezeasc) este o varietate de fasole soia, cu boabe negre, strlucitoare, de
form rotund i dimensiuni mici. n mod normal este fermentat i srat, ceea ce i confer un
gust bogat i plin de savoare. n buctria chinez, fasolea neagr fermentat este adesea folosit
la prepararea de diverse paste care dau gust i poteneaz celelalte ingrediente.

Fasole pitic neagr este similar ca form (de rinichi) i dimensiuni cu fasolea pitic roie, dar
are coaja neagr i miezul alb; vireaz spre brun n timpul gtitului. Este popular n America de
Sud i Central, i este folosit, printre altele, la prepararea mncrii naionale a Braziliei,
feijoada.

Fasolea ochi-negri este popular n buctria caraibian, ca i n cea indian sau n cele
mediteraneene. Boabele ei sunt ovale, de culoare deschis, marcate cu un ochi negru. Are o
textur cremoas cu un gust uor dulceag, i este minunat n supe sau caserole.

Fasolea lat, numit i fasole fava sau faba. Boabele sunt mari, aplatizate, de culoare bej, cu o
arom de pmnt; este folosit mai ales n caserole.

Fasolea Borlotti, cu boabe atractive, de dimensiuni medii, de culoare rozalie, brun pistruiate,
provine din Italia. Avnd o textur moale, este folosit la prepararea unui piure cremos; este, de
asemenea, delicioas n supe i salate.

Fasolea Cannellini este o varietate cultivat pe scar larg n Italia. Boabele sale sunt de
dimensiuni medii spre mari, de culoare alb i cu gust plcut. Fasolea Cannellini este foarte bun
n supe, salate i caserole, i se potrivete cu mncrurile de pete, mai ales cele preparate cu ton.

Fasolea untoas este originar din America de Sud, are boabe mari i aplatizate, de culoare alb.
Boabele au textur cremoas i sunt foarte potrivite pentru prepararea de piure; sunt, de
asemenea, foarte bune n supe. Fasolea Lima este nrudit ndeaproape cu fasolea alb mare, dar
are boabele ceva mai mici.

Ful medames (fasolea egiptean) are boabe rotunde, mici i medii, de culoare brun, cu gust
puternic; este o varietate a fasolei late. Este originar din Egipt unde, combinat cu ou, usturoi
i condimente, servete la prepararea mncrii naionale cu acelai nume. Ful medames este
folosit pe scar larg n estul Mediteranei.

Fasolea Flageolet este popular n Frana i Italia; are boabe lunguiee, de dimensiune medie, de
culoare verde deschis, iar gustul este distinct, dar delicat. i pstreaz culoarea atractiv i dup
ce este gtit i este ideal pentru prepararea salatelor.

Fasolea Haricot este tipul de fasole popular n lumea occidental i este, de asemenea, varietatea
cea mai cultivat dintre toate tipurile de fasole. Boabele au dimensiuni medii i culoare crem
foarte deschis. Este fasolea folosit n celebrele cassoulet franuzeti. Acest tip de fasole conine
mai multe fibre solubile dect oricare alte boabe.

Fasolea soia este mult mai tare dect celelalte tipuri de fasole i are nevoie de timpi foarte lungi
de nmuiere i gtit. Este i destul de insipid, astfel nct trebuie s fie gtit alturi de
ingrediente cu gust i arom puternice, cum ar fi ceap, roii, condimente sau verdeuri aromate.
Este una dintre cele mai rspndite culturi i este convertit n multe alte tipuri de alimente.
Fasolea soia este singura care conine toi cei 8 aminoacizi. Mai este unic i n alte feluri. De
exemplu, fierul adus de ea este absorbit de organism mai repede dect fierul adus de alte boabe.
Fasolea soia este i o surs bun de calciu ceea ce o face important pentru vegani care nu
mnnc lactate. Mai conine i acizi grai omega-3 i omega-6 mai muli i, de asemenea, ofer
mai multe fibre solubile dect multe alte boabe.

Fasolea pitic roie are miezul alb; i pstreaz culoarea ct timp este gtit i absoarbe uor
alte gusturi i arome. Robust ca gust i textur, aceast fasole este potrivit pentru mncrurile
condimentate i iui, cum ar fi chili con carne.
Pe scurt despre leguminoase - partea 2: PRODUSE
DERIVATE DIN FASOLE
PostedbyRaduPopoviciinAugust26th,2009
Postedin:FeedMeTender
Tags:besan,bucatariechineza,bucatarieindiana,fainadenaut,fainagram,laptedesoia,miso,PVT,sos
defasolegalbena,sosdefasoleneagra,sosdesoia,taiteidecelofan,tofu
Umila fasole n special fasolea soia poate fi transformat ntr-o mare varietate de alte produse
alimentare, multe dintre ele foarte populare n buctrii prestigioase. Toate aceste produse,
indiferent de gust, aspect i textur, sunt foarte hrnitoare. Iat cteva dintre ele.

Sosuri (sau paste) de fasole neagr sau galben: sunt preparate din fasole neagr, sau galben,
fermentat, i apoi sfrmat, sau fcut piure. Se vnd n cutii, borcane sau plicuri, de obicei cu
adausuri de oet, ulei, zahr, ardei iute sau usturoi. Sunt produse extrem de populare n buctria
chinez. Se gsesc i la noi, n complexul Dragonul Rou nr. 2, de lng complexul Europa.

Tiei de celofan: numii i tiei transpareni sau tiei de fasole, sunt preparai din amidonul
fasolei mung. Fini i albi, sunt nmuiai n ap, sau bulion de carne, nainte de a fi folosii, ceea
ce-i face lunecoi i transpareni. Sunt folosii n supe i mncruri stir-fry. n buctria
chinezeasc, sunt adesea prjii n mult ulei (deep-fry).
Sunt folosii n Asia central i de Sud-Est, n toate zonele influenate de buctria chinezeasc.
Mai multe amnunte despre tieii asiatici gsii aici.

Fina de nut (besan, fin gram): este preparat prin mcinarea fin a boabelor uscate de nut
(sau, n India, de chana dal). Este folosit n buctria indian pentru ngroarea sosurilor i
pentru prepararea aluaturilor.

Miso: este o past groas, preparat din fasole soia fermentat. Este folosit s dea gust
caserolelor i tocanelor i are gust destul de srat.

Laptele de soia: este o alternativ pentru laptele de vac, folositoare veganilor i celor alergici la
produsele lactate. Are un coninut mare de proteine i unul de grsimi similar cu laptele semi-
degresat, i este adesea mbogit cu calciu.

Sosul de soia: este un lichid de culoare brun, preparat din fasole soia fermentat cu orz sau
gru. Sosul de soia fermentat n mod natural, numit shoyu sau tamari, este considerat superior ca
gust, dar i mai scump, sosurilor de soia comerciale care de obicei conin zahr i ali aditivi. Mai
multe amnunte despre sosurile de soia gaii aici.

Tofu: este un produs foarte bogat n proteine, de culoare crem foarte deschis, preparat din
fasole soia. Tofu tare, vndut adesea sub form de buci (n ap sau n ambalaje vidate), are o
textur oarecum asemnptoare cu a brnzei feta. Poate fi feliat i folosit ca substitut de carne n
mncruri preparate prin stir-fry, sau n multe alte mncruri; dei este insipid, absoarbe foarte
bine alte gusturi i arome. Tofu mtsos are o textur mai cremoas i este folosit la prepararea
dipurilor non-lactate, cu coninut mic de grsimi i a dressingurilor de salat asemntoare cu
maioneza. mai multe amnunte despre tofu, gsii aici.

PVT (proteine vegetale texturate): sunt preparate din soia i au fost prelucrate ca s arate
asemntor cu carnea tocat, sau tiat bucele, i pot fi folosite n acelai fel n care este
folosit carnea tocat de miel sau de vit. PVT sunt de obicei vndute uscate, ambalate n
sculei, dei se gsesc i congelate, n cutii.
Pe scurt despre leguminoase - partea 3: LINTE, NUT
i MAZRE
PostedbyRaduPopoviciinAugust27th,2009
Postedin:FeedMeTender
Tags:chanadaal,chanadahl,chanadal,fasolemung,gram,lintebruna,lintedePuy,lintegalbena,linte
rosie,linteverde,masoordal,mazare,mazaregunga,mazaresparta,mazareaporumbeilor,mungdal,
naut,toordal,uraddal
Pe lng fasole, lintea i mazrea sunt alimente extrem de importante. Cei care iubesc buctria
indiana, arab, mediteranean i nord-african su remarcat, sunt sigur, frecvena cu care aceste
boabe sunt prezente n reete.


Chana dal: Mai este numit i chana daal, ori chana dahl. Este o varietate de dimensiuni
mici i de culoare maronie a nutului; cel mai adesea se comercializeaz spart (splited Chana
dal) i arat similar cu mazrea galben. Chana dal are un gust uor dulce i este folosit pe scar
larg n buctria indian i n cea din Orientul Mijlociu, la prepararea de dal (fel de mncare cu
chana dal) sau ca parte a unui pilau (fel similar pilafului). Chana dal se comercializeaz de obicei
n magazinele alimentare indiene.

Nutul: are dimensiuni medii, form rotund, culoare bej i este folosit pe scar larg n nordul
Africii, estul Mediteranei i n India. Nutul este ingredientul principal n mncruri celebre ca
hummus i falafel. Este mai bogat n vitamina E dect celelalte tipuri de boabe.

Mazre Gunga (mazrea porumbeilor): numit i toor dal, are boabe rotunde, netede, de
dimensiune medie i de culoare maronie. Provine din Africa, dar este folosit pe scar larg i n
buctria indian, pentru a prepara dal.

Lintea verde: lintea este cultivat mai ales n partea estic a Mediteranei i n India; este, de
asemenea, una dintre cele mai vechi culturi din lume. Lintea continental, de culoare brun sau
verde, este foarte gustoas i i pstreaz forma dup ce este gtit, aa c este ideal pentru
salate sau garnituri. Se poate transforma uor n piure i astfel mbogete supele i caserolele.
Lintea verde de tip Puy este o varietate de dimensiuni mai mici, cultivat n regiunea francez
Puy. Are un gust excelent.

Lintea roie i galben: numite n India masoor dal (linte roie) comercializeaz de obicei,
spart n jumtate. Se gtete foarte repede i poate fi foarte uor transformat n piureu. Toate
tipurile de linte maro i verde sunt surse bune de vitamina B6, folai i fier; lintea spart este mai
puin hrnitoare pentru c straturile exterioare ale boabelor au fost ndeprtate.

Fasolea Mung: numit uneori i ming, sau mung dal, aceast leguminoas este originar din
Asia i are boabe mici, cilindrice i de culoare verzuie; cel mai adesea este folosit pentru
nmugurire i ceea ce rezult sunt cunoscuii muguri de fasole. Mai poate fi folosit ntr-o
varietate de mncruri i merge foarte bine cu orezul i condimentele indiene.

Mazrea: dei este fruct, mazrea este tratat, din puncte de vedere culinar, ca o legum. Este
una dintre primele culturi agricole, urmele cultivrii ei gsindu-se nc din neolitic. Exist foarte
multe varieti de mazre, iar versatilitaea ei o face un ingredient valoros. Se gsete pe pia att
proaspt, ct i congelat, conservat, ori uscat.

Mazrea spart: numit i toor dal, este de obicei de culoare galben sau verde (funcie de ct
de uscat este), i este de fapt mazre uscat creia i-a fost ndeprtat stratul exterior, dup care a
fost spart n jumtate. Mazrea spart poate fi gtit ca garnitur, sau folosit n supe i
caserole, sau fcut piureu. Are mai puine fibre, vitamine i minerale dect majoritatea celorlalte
boabe, dar este o surs folositoare de proteine.

Urd (gram): numit i urad dal, aceast mazre foarte mic arat ca o versiune mai nchis la
culoare a fasolei mung. Se comercializeaz ntreag sau spart i poate fi folosit n acelai fel ca
fasolea ming, sau fcut piure.
Pe scurt despre otet
PostedbyRaduPopoviciinAugust16th,2009
Postedin:FeedMeTender,IstorieCulinara
Tags:acetobalsamico,otet,otetbalsamic,otetdeorez,otetdinvin,umeboshi
Otetul este unul dintre darurile importante facute omenirii de natura. Orice bautura alcoolica, fie
ca este preparata din mere, struguri, curmale, orez sau zahar, odata expusa la aer se va
transforma, in mod natural, in otet.

Vinul, berea si orice alta bautura ce contine mai putin de 18% alcool se transforma in otet cand
bacteriile convertesc alcoolul etilic in acid acetic. Descoperirea otetului a fost accidentala si s-a
petrecut, in mod independent, in mai multe parti ale lumii, asa ca, atata timp cat au existat
bauturi alcoolice nedistilate, a existat si otet.

Scurt istoric
Primele insemnari istorice referitoare la otet provin din Babylon, din anul 5000 i.H., cand
babilonienii preparau din curmale vin si otet. Ei foloseau otetul ca aliment si ca agent de
conservare, sau pentru a mura fructe si legume.
Reziduuri de otet au fost gasite in vase din Egiptul antic, din jurul anului 3000 i.H.
Primele insemnari despre otet provenind din China dateaza din jurul anului 1200 i.H.
In Biblie, otetul este mentionat, atat in Vechiul cat si in Noul Testament, ca aromatizant al
alimentelor, sau ca bautura energizanta. De exemplu, dupa ce a muncit pe ogorul unde era
cultivat orz, Ruth a fost invitata de Boaz la masa, oferindu-i paine inmuiata in otet. Hippocrate,
socotit parintele medicinei moderne, prescria, in jurul anului 400 i.Ch., otet de mere amestecat cu
miere ca medicament impotriva tusei si a racelii.
Puterea dizolvanta a otetului a fost folosita de generalul cartaginez Hannibal atunci cand a
trecut Alpii pentru a invada Italia. Otetul era turnat peste bolovani incinsi pentru a-i sfarama,
croind astfel drum trupelor si elefantilor.
Cleopatra, regina Egiptului, a starnit uimirea generalului roman Marcus Antonius atunci cand a
dizolvat o perla extrem de pretioasa in otet si a baut amestecul. Facand aceasta, ea i-a dovedit
interlocutorului ca putea organiza o masa pentru 2 persoane care sa coste o avere.
Otetul diluat a fost folosit ca intaritor si tonic pentru militari. Soldatii romani numeau aceasta
bautura reconfortanta posca, si o foloseau in mod regulat, ca si samuraii japonezi. Adaugarea
de otet in apa avea un efect dezinfectant, omorand bacteriile si virusii. In timpul razboiului civil
american, otetul de mere era folosit ca dezinfectant.
In Evul Mediu, armurile se curatau si se lustruiau folosind otet impreuna cu un material
abraziv, cum ar fi nisipul.
Otetul era folosit si de alchimistii europeni. Turnandu-l peste plumb, ei obtineau o substanta cu
gust dulceag, numita zahar de plumb, care a fost folosita chiar pana in sec. XIX la indulcirea
cidrului prea aspru. Din pacate, acetatul de plumb este de asemenea si foarte otravitor, lucru ce a
provocat, in timp, decesul multor amatori de cidru (otetul nu se depoziteaza niciodata in
recipiente metalice confectionate din cupru, plumb sau fier si nici in sticla de cristal, care este si
ea bogata in saruri de plumb).
Ludovic al XIII al Frantei (1601-1643) a platit 1,3 milioane franci pentru otetul folosit, in mai
multe batalii, la racirea tunurilor. Otetul, aplicat peste tevile de tun fierbinti, avea nu numai un
efect de racire, dar mai si curata suprafata metalului si inhiba formarea ruginii.
Intre 1347 si 1771, multe orase europene au fost lovite, in mod repetat, de ciuma bubonica. Se
estimeaza ca circa 50 de milioane de persoane au murit din cauza acestei boli, raspandita de la
sobolani la oameni prin intermediul mustelor. In 1721, ciuma a lovit atat de greu orasele
franceze, incat mortii nu mai puteau fi ingropati in mod decent. Silite de imprejurari, autoritatile
franceze s-au folosit de condamnatii din inchisori pentru a ingropa cadavrele. Cei mai multi
dintre acestia au murit, contaminandu-se cu ciuma, dar, potrivit legendei, o echipa formata din 4
condamnati a reusit sa supravietuiasca band zilnic cantitati mari de otet infuzate cu usturoi. Ca
rezultat, si astazi otetul aromat cu usturoi este vandut sub denumirea de otetul celor 4 hoti.
Comercializarea otetului
Cea mai veche metoda de preparare a otetului era sa se lase vinul, cidrul sau berea in containere
deschise si sa se astepte sa se acreasca. Cuvantul francez care denumeste otetul, vinaigre,
inseamna vin acru. Dar, la un moment dat, ca si in cazul altor alimente si bauturi, francezii au
gasit metode mai sofisticate de a produce otet de calitate. In 1394, un grup de viticultori francezi
a dezvoltat o metoda de preparare in flux continuu a otetului, numita metoda Orleans. Ca vase de
fermentare erau folosite butoaie de stejar, iar otetul era sifonat printr-un cep aflat in partea de jos
a butoaielor. Circa 15% din otet era lasat in butoi, adica ceea ce era numit mama otetului cu
stratul concentrat de bacterii de la suprafata acestuia. O noua transa de cidru sau vin era apoi
adaugata in butoaie si era rapid fermentata de otetul lasat in acest scop. Viticultorii francezi au
format o ghilda a fabricantilor de otet caci, prin metoda Orleans, erau capabili sa acopere nevoile
pietii. Industria europeana de otet a inflorit in timpul Renasterii, iar otetul a inceput sa fie aromat
cu diverse condimente, verdeturi aromate, fructe si chiar flori. In sec. XVIII existau deja pe piata
peste 100 de varietati de otet.
Otetul balsamic
Prima referire literara la otetul balsamic dateaza din anul 1046. In acel an, imparatul Henric al
III-lea a calatorit din nordul Europei la Roma. Pe drum, cat s-a oprit in Piacenza, a cerut
marchizului Banifacio, tatal contesei Matilda di Canossa, un mic vas cu faimosul laudatum
acentum. Alte documente confirma Modena ca fiind locul de nastere al otetului balsamic, a carui
metoda de preparare nu a suferit modificari semnificative timp de secole. Ingredientele
traditionale pentru prepararea acestui otet au fost mereu otetul de vin, imbatranit multi ani,
uneori sute de ani. Aceasta traditie s-a transmis din generatie in generatie. Chiar familia Estense,
care a condus ducatul de Modena din 1598 pana la mijlocul sec. XIX, poseda mari depozite de
otet balsamic, devenit deja faimos in intreaga Europa. In 1861, Mr. Aggazzoti, un avocat, a
introdus o tehnica revolutionara in care folosea must concentrat de vin, in loc de otet de vin.
Aceasta metoda a inlocuit-o treptat pe cea traditionala.

Exista 3 tipuri principale de otet balsamic, cele produse in Modena si Reggio, prin metodele
vechi, artizanale, si care sunt atestate de experti, marcile comerciale din alte zone decat Modena
si Reggio si imitatiile. Imitatiile sunt cele de calitate scazuta; adesea acestea au un gust usor
ranced si pot distruge usor o masa. Pentru ceea ce gatiti acasa, o marca comerciala este indeajuns
de buna. Gustul acestui otet este ceva mai acid decat al celui produs traditional, dar, chiar si asa,
sunt o alegere buna. Marci foarte cunoscute sunt Fini, Cavalli si Cattani. Acest otet trebuie
pastrat intr-un loc rece si intunecos, la adapost de caldura pentru a-si pastra consistenta si gustul.
Totusi, nimic nu se compara cu otetul balsamic preparat artizanal, dupa metodele traditionale. Pe
timpuri, acest otet nici macar nu era disponibil marelui public, ci doar casei regale si marii
nobilimi italiene. Chiar si in urma cu 25 de ani, inca nu era disponibil pentru comercializarea in
magazine; circula doar intre prieteni, sau era dat cadou. Un otet balsamic preparat in mod
traditional are un gust atat de bun, incat multi prefera sa-l bea pe post de lichior, decat sa-l
foloseasca la gatit. Oricum, acest otet nu se foloseste in acelasi mod ca marcile comerciale. In
cazul sau, este mai bine sa nu fie incalzit, caci isi pierde gustul fin si aroma sofisticata. El este
folosit in salate sau se adauga la feluri de mancare deja gatite. Ca sa puteti deosebi un otet
balsamic preparat in mod traditional, cautati codul API MO care arata ca provine din Modena,
sau API RE care indica Reggio. Otetul balsamic preparat traditional are o vechime de cel putin
12 ani. Fiecare picatura a sa este decantata si imbatranita prin cel putin 3 butoaie. Aceste butoaie
sunt omologate si testate cu mare strictete de 5 experti diferiti. Chiar si sticlele in care este apoi
imbuteliat au standarde foarte stricte.
Sticlele sunt etichetate cu etichete de trei culori diferite, culoarea indicand calitatea produsului.
Eticheta aurie indica cea mai buna calitate. Aceste oteturi sunt foarte scumpe, cea mai ieftina
sticla costand peste 50 de euro, iar cea mai scumpa depaseste 100 de euro. Otetul balsamic
preparat in mod traditional este folosit doar cu zgarcenie, dureza ani de zile si, cand cumparati o
sticla, ea poate avea chiar peste 100 de ani vechime. Gustul sau este fructat si bogat, ca al unui
coniac vechi. Aciditatea este aproape absenta. Marcile de otet balsamic nu seamana una cu alta.
Gustul lor depinde de numarul de decantari si de butoaiele in care au fost imbatranite. Acestea
sunt pretuite ca adevarate relicve si, cand unul dintre ele se deterioreaza, producatorul il desface
si refoloseste partile inca bune, astfel ca otetul sa vina in contact cu lemn imbatranit si deja
asezonat de contactul indelungat cu otetul. Unele butoaie folosite astazi au sute de ani vechime
Otetul din orez negru
Este foarte popular in sudul Chinei, unde se fabrica otetul Chiankiang, cel mai bun otet extras din
orez negru. In mod normal, otetul de orez negru este preparat din orez glutinos sau dulce, desi
meiul si sorgul pot fi alternative excelente. De culoare bruna, acest otet are un gust usor afumat.
Este folosit mai ales la mancarurile fierte sau la prepararea sosurilor. Se foloseste uneori ca
inlocuitor al otetului balsamic.
Otetul din trestie de zahar
Acest otet are un gust complex, usor dulceag si bucataria filipineza ii datoreaza mult. Este
excelent la prepararea muraturilor, mustarurilor si sosurilor vinegreta. Imbunatateste gustul
multor sosuri, marinade si dressing-uri.
Otetul de sampanie
Asa cum desigur banuiti, este un otet foarte scump, cu gust delicat si sofisticat; este transparent si
stralucitor, cu o nuanta aurie.
Otetul de mere
Este preparat din cidru sau din piureu de mere. Are un gust puternic, iar otetul de cea mai buna
calitate se poate dilua pentru a oferi un gust mai delicat, de mar. Are o culoare calda, ca a mierii.